REDACTIA SI ADMINISTRATIA: ZIARUL UNIVItRSUL"

ANUL I No. 22 Bueuresti Str. Brezoianu No. 11. Telefon 13/71, 13/72 101 21 NOEMBRIE 1929

IN CAMINUL STUDENTELOR Spiru liaret Studente in saIa de lecturg, Foto Prof. .Stefäneseu
PRETUL 10 LEI
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA

Tiparul i zincografia ziarului Universtil'

Redactia, b Administratia str. Brezoianu No. 11 I Publicitatea concesionati exchisiv Ofictultd Roman
Abonamente: de Publicitate S. A. str. Bursei 2 A. (Palatul Genera la) fotografiile trimise Redactiei, nu se hiapoiala
In tara in sträin atate a nuscrisele
Telefon 344/63
1 lei 500 1 an . . . lei 1100 Reproducerea textului §i a cl*elor interzisi.
6 luni . . . . lei 260 6 luni . . . lei 560

Un metru si cincizeci si patru de centimetri ! cuvintele pe care le fredo-

neazd toatd lumea ea pe o romantd la modd, pe stradd, In tramvai, In trenuri.
In doudzeei i patru de ore, publicul a putut lua cunostintá de recenta dispo-
zitie a Directiei C. F. R. publicald in toate ziarele : orieine fi permite luxul sd ceard
Cailor ferate o slufbei, trebue sei indeplineascd, in prealabil, condiliunea inaltimei
sa aibd cel Min un metru i cincizeei si patru de centimetri I
fold o bizard i originaid descoperire ; destoinicia : priceperea, pregatirea,
cinstea si toate celetalte calitati sunt in strdnsd legeiturd cu inältimea trupuhd : cine
are o indltme mai micd de cdt cea stabdita de Directiune, nu poseda insuOrile ne-
cesare unui bun slufba prin urmare nu este primit.

Peind acum isbutisem sd ne facem de rds cu numoroase chinezisme care se

repercutau aldt de dureros pe spinarea bietului aldlor ; acum 'Mud unul, care face
inconfurul teirii, si in curfind, desigur inconjurul lumet.
Dacil lucrul este adevdrat noi inclindm Inca sd nu-i dam crezare, cu toate
cd a fost reprodus de mai toate ziarele explicaltunea trebue cdutatei in nevoia
acestei Administrant de a avea oameni Malti care sa rdspundei unor anumite necesiteili
tehnice. De pitch), recruteind uriast, fa locul actualitor stuffiest sfrifitt de amárdciuni
0 de nevoi, vom fi sound de deraeri. Lin asemenea uria, printr'un semnal de madd,
va putea opri trenul la mart departeiri; deasemeni va putea inlocui di feriek sema-
foare i semnalizatoare, economisind o cifrd importanta la capitolul materialelor.
Mecanicii, dupei noua dtspozitie, vor fi prea... Mani pentru actualele ma0ni ;
de aceea ei vor trebui sd getureascei acoperdmfintul masinei sd scoatd capul afar&
Aceasta va fi o binefacere pentru mersul locomotivei, pentru cd mecanicul privind
drumul de la mare Meillime, va putea evita accidentele de drum.
Aprinzdtorii de leimpi, nu vor mai trebui sd se urce pe sari; acarit nu vor mai
utta acele neintoarse" pentru cei chiar din fundul ciirciumei in doi past gigantici ei
vor putea ajunge la ac evitiind nenorocirile.

Singurul inconvenient It au casierii. Se stie ed. oamenit Mani au 0 mdinele

degetele lungi; or, din punct de vedere tehnic un caster trebue sá aibd... mdna scurld.
De aceea, o delegatie dc casieri cinstiti, s'a i prezentat Directorului General, cerlind
ca pentru serviciile de casierie, dispozitiunea sd fie inversd, sd nu se recruteze deced
liliputani. 0 cerere analoagd au fdcut-o i pfii de tren i controlorti. Ei au cerut ca
pentru acest fel de personal «de link» sd se facd exceplie, de oarece trenurde noastre
seunde nu permit accesul oamenilor prea Matti. Se zice cá Directiunea convinsd de
acest argument ar fi acceptat exceptia, cu condilia ca fiecare sO aibd la indemeind
cdte o pereche de picioroange de lemn, pe care sd le imbrace cdnd coboard In
statii; aceasta, pentru a nu da impresia unor liliputani Ma de restul personalului
care va la Indltimea,.. mdsurei stabildd de Directiune.
Hotdrilrea aceasta are 0 alte matte repercursii. Astfel inginerii care n'au ter-
minal Inca studdle care au un principal debuseu la C. F. R., se duc de pe acum
la ortopedisti cari, cu afutorul unor masini spectate, le intind oasele muschil pdna
ca bletii oameni ating minimum cerut de Direcliunea C. F. R.: un metru cincizeci
patru de centimetri.

lsvorul SISSI"
Statue ridicatä 4grädina Ciftnigiu de aka d, $tefanidi, In amintirea fiicei sale Sissi

Solemnitatea deschideret cursuritor din anul aced& al O. N. E. F., in prezenfa AA. LL. RR. Principeletregent Nicolse i Princlpesa newts, In mijlocul
Comiletulul cli Dim& fi al Corpulut profesoral
www.digibuc.ro

Casa naiala a lui Gh. Lazar din Avrig (jud. Fagaras)
CULTUL INAINTASILOR
de B. Cecropide
Se tnallti palate. Se schimbd fnJätiariIo oraselor.
Nu se mai recunosc satele. Saltd ta ritm gräbit pre-
facerile sociale si morale. N'avem oreme sd ne mai
aducern aminte de ieri. Ne emotiondm fatarnic la
comemordri si oplauddrn discursurile strdbtitute de
hrismul momentului. Dar n'avem vreme sá ne implinim
angajanientele de recunostinfd. Goana automobdelor
si vdrtejul politicei sunt factorii determinanti ai des-
fasur5rii actiunii din ce in ce mai pripitd si mai ne-
isprdvitd.
S'a pornit trz toaM taro un curent proaspdt de acti-
vitate ulturalti. In graba earacteristicd oremii, a bo-
tezat Nueva misearea neearla, ca sá parer trardtat
si indrumätor, miscare de culturalizarea masselor.
Ce expresie iomutatti In bdednia periferied! De unde
sl cum formatia aceasto de cupdnt culturalizare"?
Dela I ulturd? Dar culturd e inainte de toate suflet,
tmbogeitire de so fief, mostenire do comoard sufleteascd.
f'aci culturd, rdspludesti collard, contribui la culturò,
dar nu cul-tu-ra-li-ze-zi, Met pe oar sau el
se cult'vd.
Si torast in acest freamdt al dorului de culturd, se
sirrite o släbiciune.
Nu se cautd sei se inverige dorul de azi cu fapta
de eri. Nu se lipeste nddejde de ratline, cu skddania
needjitti de azi. Nu pulseazd sentimental de recunos-
fluid ?I nu v'breazd pietatea.
In chindia prefacerilor, dour declamdm cultul eroilor
si araturdm adag'ile imperative de a lua pilda din
¡recut.
Dried ar fi altfel, am sindi mai mull aroma tre-
cutului si ne-am pieca mqi sfiosi In fata numelor celor
cari a', pus temelia propdsintor noastre morale.
Sd ne geradim doar la ceitiva. La Eminescu, la
Creangei si la Gheorghe Lazdr.
0, da, stim no Emineseu, Il caracterizdm repede
repetdm ce-au spus criticii. Suntem uneori
sd-i i romantdm via/a. Dar piând acum n 'avem 'Inca
editia noud u completd, In adevdrand sens al cu-
vdritului completd a lui Eminescu. Se swine, ed o
pregdte$te d. G. Ibräileanu. Dar mind la acea edifie,
n' 000m. .i n'avem nici o indatorire?
Casa, in care s'a miscut Erninescu e tot ce poate
fi mai umilitor. E mai preipticlitä ca un bordeiu si
dintr'o zi infralta nu va mat fi nici a/Ma. Se Ira dd-
rdma, nu va rdmdne nici o urinti.
$i aceasta nu emotioneazd. In alte pdill,unde cultut
eroilor arturari, unde ziditorii nu-s sldviti dupd cum
Caseparinteasca a lui Eminescu, 1nainte de a se ruina. (Ipiiteeti.jud. Botosani)
ILUSTRATIUNEA ROMANX
Casa in care a copilarit Ion Creanta. Ilumuleiti (jud. Nearnt)
au lost devotati pof ticeste, easele scriitorilor mari, se
pdstreazd cum se ptistreazd cu sfintenie altarele. Ca-
sele acestea sunt locasuri de veglze si de irabiere su-
fleteaseä. Sunt monumente de insemnarea desvoltdrir
constiratei. Casa lui Eminescu, ae acolo dela
bdtutd de soare, invdluitd name! pe intins
de ampie, trebuia sd rdmeind Casa lui Eminescu", ca
o bisericd de pietale fold do minunen geniului national.
Casa se ddrdmd insd. imbdtdm de declornalii
traditionalist& si jinem continuu conferinte, ardtdnd cd
si azi $1 mtline scrisul lui Eminescu, scrisul lui zilnic
si chinuit la ziar are rdsunet i indrumeazd.
Oh limbutie impie I
$i la fel err casa bdtrdneascd din :Humulesq, undo
Mormantul lui Gh. Lazar. Avrig (jud. Fagäraf)
-3
s'a jucat Creangd, und s'au Impletit
mai strälucit povestitor. Si casa din Ticdul Iailor la fel.
Fermecdloarea bojcieucd in care se teseau convorbirile
celor doi mart prieteni Eminescu i Creangd. tot asa.
Ce faptd bund ar fi fost, ca acolo in sat la Hu-
mulesti, cdsufa sei se fi pdstrat pentru pietatea fold
do cel care a descris-o tn Amintiri din copildrie".
7- far poste manti, nu-i mar bine.
E oare pus vre'un semn-de pomenire pe case, din
care a pornd Gheorghe 'Lazdr sá ducd tinvdtliturd
ventru tot neamul romtìnesc,?
Casa parinteasa a lui Eminescu, in mine
www.digibuc.ro
Cdnd a venit Gheorghe Lazdr, tot era degenerare
amorteald. Asa a soils Heliade Rdduleseu despre
pro/osorul sdu. Graiul, obiceiurite erau strdine. far
pätura de los, necaz i intunerre. Si Gheorghe La-
zdr a atras atentia, a prins pe câlina pe care i-a feicut
str tresard si dintlo zi mntr'alta, ea oamenii cart se
trezesc duper un sornn lung. si-au dat seama cd trebue
sd ramie carte romdneascd.
O minune se sdvdrsea astfel, una din acele prin
care popoare toropite de nenorocul lor indelungat, invie
pentru e se aseza din nou la locul unde le cheamd
traditia nasterii lor i aminhrea zdelor mai bune",
scrie Nicolae lorga despre Gheorghe Lazdr.
$coala dela Sf. Sava ajunqe stlmburele scolei na-
tionale din Murrenia. Lazar o fdeu i Lazdr alcdrai
cdrfile de trebuintd. Dupd munca obositoore, istovit
plea din nou la Avrig i muri acolo, în satut sdu.
Pe mormdntul lui e o lespede de marmord, asezatd
pios de un elev. atdt. AmMtire mar insemnatd, toe
de reculegere si de invdjdturd nu mai 0. A fast o scoald
normald; dar s'a pdrut cd se face prea mare craste
lui Gheorghe Lazar i scoala a fost mutatd.
Despre Creangti multe s'au seris, dar putind grijd
s'a ardtat memoriei lui. A fost, färd indoiald unul
dintrei cei mai de seamd dascdli ai graiului romeraesc.
este in istoria literaturii romdnesti, pionul de care
trebue sd ne simfim legali intru pdstrarea limbii.
Un ldndr cereehitor crib, d. N. I. Rusu, scrie despre
Creangd. In faja ofensivei de astdzi a desechilibrului
manierii stilistice, a dibuirii duper formule si a a-
gresivitedel talentului nul, evident nu putem spune
scriitorilor: inddrät la Creanyä, deoarece limba unui
neam evolueazd cu fiecare moment literar al ei. Dar
acestor scriitori, pseudo si adevdrati scrittori,
le putem recomanda: pe Creangti, pdtrundeti-vd
de genial lui, reluati firul limbii romdnesti, aiunsd in
evolutia ei fireascd de astdzi g deed vreti sà scrieti
o pagind de literaturd adendratd, ldsati glesnele"
scuipatul" grimasd".
Despre Eminescu simjirn o adevdratd sfiald sd In-
cercdm o explicare. Cititi-I. Dacei pe vremea lui Lazar
se minunau oamenii cd se poate ldmuri stiinta si filo-
sofia prin cuvinte romdnesti, Erninescu a ardtat cd
limba romlineascd are forma nobild, forma poeticd
de a rafdjisa cele mai adduct gelnduri. El a adus ma-
turitatea de gelndire si forma geniald a scrisului ro-
mdnesc.
totusi, nu suntem piosi fold de-geniul lui.

N PROVINCIE
Cele cloud familii reinviard kinds vechile certuri cari
au dus la rdzboiul celor doud Roze" : cu deosebire, lii
loc sd rtispârtdeascii sange, ele cheltuiau bani cu nemiluita;
iar in loc ca sti se omoare Zaire ele, se dddeau unii pe
alfii in judecatä... cheltueli vidarnice, timp pierdut
orocese ce nu se mai isprliveau...
Ei se judecau si se sgandariau cu area voluptate pro-
cesivd, care formeavi una din pläcerile de capitenie ale
provincialilor, ei se luptau din nizbunare, din furie, din
turbare.
De bund sauna cd loate pricinile n'aveau la bazd
deat fleacuri: un partners care si-a schimbat cursul,
mutarea unei pietre de hotar, o mini care a sarit peste
un parleaz, o Trani care s'a scdrpinat de un copac
can allele.
handle timbrate curgeau pusderie, porttireit luche-
¡au nolffictin si procese-yerbale", limba tor barbard,
vlele de inftifisare se perindau, mai des si tot mai des,
cheltuietile sporiau, avocafii se bucurau foc, siguri, ca
dupa cum se aratau lucrurile, sa lase mostenire aceste
procese urmasilor lor.
Nimeni nu putea explice cum de s'au ndscut a-
ceste dusmtinii 'Mire Pascalii si neamul Derica.
De multd vreme, erau vecini i in oras si la fard pe
moide lor. Dana din intâmplare se intaineau in drum,
se priveau ca niste ciiini inversunafi. Femeile se inchinau
la biserici deosebite . dacti domnisoarele Pascale purtau
rochii albastre, numai decal domnisoarele Derica arbo-
rau rochi gaibene : in consiliul comunal, Pascalii erau
intotdeauna conservatori, Derica intotcleauna de partea
opozifiei. Fireste ca nu erau niciodatti de aceiasi parere.
Mai acitiugafi la toate acestea garde rele ale mahalalei,
insultele, calomniile, criticile, rauttifile, alu iile proaste,
cuvintele cu cloud infelesuri Yeti avea masura tuturor
micilor reiutafi, ce pot trece di i gurri in gurti in pro-
vincie asupla a cloud familii ce tradau in vrajmasie.
Dar ceiace puse varf la toate, era laptul di Charles,
t iul mai mare al Pascalifor, si Maria, tiica mai mica
din familia Derica, au lost cuprinsi de o patima arzd-
toare unul pentru altul...
Amorul, in ordselele min, cam nu depaseste un cadru
prea neobtsnuit sau yariat : in deobste legaturile incep
din copilarie, iau calea joculut de ascot-Be:ea, se per/add
in jocurile i serbarile familiale si se isprciyesc in fafa
otiferului stdrii civile si a preotului.
Aceste stint simlimintele
cunoscute de toate lumea
din acele pant, obicinuite
de tofi, protejate de bunici
omenosi, incurajate de ma-
mele grijulii, sentimente
larti nervi, fara lacrimi,
lard alintari, lärti lantezii,
pane calme, linistite si
reci.....
Dar lui Charles Pascali
i-a lost dat sa petreacd o-
data cincisprezece zile la
Neapole si de aceia incepu
sit priveascli cu dispel yea
si obiceiunle din pro-
vincie iar Maria Derica,
plangea mai in teen notipte,
vdrsa lacrimi amare pentru
eroinele romanelor ce le
citea si invidia din sullet
nenorocinle si chinurile tor
amare de aceia acestor
cloud lank le fusese hard-
zit sa aiba si o dragoste
Chicago cel frumos. Femeia sonmolenta", inspiratia unui sculptor necunoscut, priveste in zare orasul desteptat. Aceasta vedere este luata din inaltimile : RushStale fi ElmsStreets.
ILUSTRATIUNEA ROMANA
dupä MATILDA SERAO
deosebitti de aft cele obisnuite prin partea locului.
Povestea incepu, mai 'Mt& o privire pe furls, o vorba
soptita murmurând, un trandatir cazut din balcon, o
rosafa, o paloare refinutii... Pe urma, prin ajutorui unei
muncitoare, care lucra cu ziva in casa parinfilor Mariei
o scrisorica si un rdspuns ; o scrisoare mai lunga ; versant
de zeci de pagini, semn vadit panel unde 'mate merge ne-
bunia dragostei...
Dar! scurte turd bucuriile celor doui amorezi i ce
repede se ivirci ceasurile de duren! herd vazufi, tuna
iscodifi, turd denunfafi i in star-sit fares hu-
ger& parintesti, apayate de cele douitsprezece procese,
cazura ca un traznet nimicitor peste capetele celor doui
copii indragostifi. Ferestrele lard zavorite ; trandafirii
bobocii ata gradind fura numitrafi zilnic ; plimbarile
oprite , orele pentru slujba bisericeascd schimbate in
ftecare duminica; dar totusi, ei nu incetau sti se iubeascä...
Certurite injuniturite i greuttifile de tot soiul ce li
se taceau, nu slujiau la nimic : dinpotriva, ele *tau si
mai naprasnic Ilacdra...
Venird si nopple de kernel... Maria se imbraca, lua o
broboadd pe umeriincalfa pantoti de Iiind tremurand
de frig si de fried, refinandu-si rasuflarea, cobora treptele
si se Odga tiptil dupa o firida din primal eta» tânarul
astepia in straaii, pitutat dupa un zid. Ei yorbeau astlel
doud pand Ja tree ceasuri, terra sit le pese de frig, de
ploaie si de somnul pierdut. Ei vorbeau jcird se se poata
vedea, caci erau la o deptirtare de cinci metri unul de
altul; tresdnau la cel mai mic sgomot i mereu cat frica
in san, sa nu fie dibuifi
Dar la urma urmelor pufin le pcisa Ei aveau lu
sullet: lumina, soarele, primiivara, curajul si aveintul.
Ei nu s'ar fi despänd pentru un regat.
Intr'o noapte tratele Mariei, nu putza sa doarmä, el
se scald din pat si gels/ usa neincuiata, o intredeschise
si auzi niste glosan i prinse pe soril sa asupra /optic-
ltd. El trânti fereastra in nasal lui Charles, carpi o
palma Mariei i o incuia luz odaia ei. A doua zi dimi-
firida fa zidita cu caramizi groase.
Ce ziceti credinciosi indragostifi, cari suferifi de a-
moruri nefericite, de chinurile ce le indurate aceste liinfe
lovite de o soartä atat de cruda !? Scrisorile tor erau
necitefe, lacrimile sttrgeau cuvintele de pe ele ; siruri
lungi de puncte de excaamare craw insirate in ordine de
bdtaie ca un pluton de soidafi prusieni sub arme
strigau blestemand impotriya soartei, a destinului ci alte
lard' carne oase, cari nu puteau rdspunde. Mil si ma
de proecte fantastice feud aiscutate si pe urmä parasite.
Charles ar fi lost ispitit sci tuga cu Maria, dar tattil
seat Par fi lased Mil' o lescaie si el nu era in stare sa
injghebeze nici mcicar zece franca, pentru a plati eve
doud locuri liana. la Neapole. Ajunsesera chiar st la
gändul de sinucidere ; dar la arma gasira, ca asa ceva
n'ar sluji la nimic si n'ar fi o deslegare.
* * *
In oras si la zeci de leghe in Imprejuruni nu se vor-
bea dealt de patima si de pätimirile lor de necre-
zut, de suferinfele ce le inclurau. Pâna i copiii de scoalti
vorbeau despre ele. Chiar strain/tor, cari se eitäteau
prin acest finut, it se anda mai întâi ruinele amfitea-
trului roman si pe urmti li se povestea istoria lui Charles
si a Mariei.
Cu timpul cei doi indragostifi, vözând cá toata luinea
nu vorbeste decat despre ei, incepura sä se simta md-
gulifi in vanitatea lor si-si luau niste atitudini de dream-
www.digibuc.ro
stanfa: ea, palidd, tristd, prdpdditd, nu suradea niciodata
vorbind mereu de ztlele ei fard bucurii, nu7se bdga,
nu se amesteca niederi, silindu-se sd semene cu eroinele
lui Georges Ohnet; el, facea lungi plimbäri singuratice,
ca fafa melancolird, au aerul omului lovit crunt de
soarta, imbrdcat totul in negru, i magulit peste mäsurci
cd poate inspira
Dar Charles si Mario purtau eu de mnitate in spinare,
greutatea popularittifii lor.
In slarsit, duper un nistimp de trei sau patru ani de
luptti inversunatd de lacrimi, suspinuri, oftaturi si ge-
mete zilnice, lucrurile se schimbara dintr'o datd. 0 le-
meie de inimil ce e drept una din putinile la numär
cu marl slorffiri si truclä izbuti sd Ircredimeze pe
procesele costa' prea scamp, cii surd -de rasul
lumii cei ce trag folos de pe urma acestor arturi,
nu stint deciit avocafii ; cä tinerii copii, hulifi, prigonifi
si harfuifi ueincetat, vor muri de sigur ae pe urma
eh/fair/tor si suferintelor ce indurti ; si cd nimeni nu
trebue sä fie mai neertator ca Mantuitorul, care a ertat pe
dusmanii Pe scurt, yorbele ei dulci si crestinesti
izbutirit sd Impace cele doud lamilii; se legard prin
martori i ceadintili dirtre condifiuni, fu casätoria lui
Charles cu Maria.
Vefi crede de sigur cd ei au fast fericifi de aceasta
reyedere neasteptata . fireste... Trebue märturisit insd, cä
la prima lor intrevedere se simfeau anaindoi Park In-
curcafi. Ei erau obicinttifi, sd se vazd din ascunvitori,
sd-si yorbiascd pe soptile i prin intuneric. Asa cd ei acum
nu s'au piticut li se pdrea cá sunt ridicoli. Nu gcl-
seau subiect de vorba si nu stiatt ce sd i zicli unul
altuia si pared asteptau clipa sd scope until de altul. Ne
mai având lacrimi ca sd le amestece in cerneald, lace/anti
de a-ii mai scrie. Viafa devenise lesmcioasd pentru ei.
lard Inca de a pdctili paring ursuzi ; fard grija de a gasi
ascunzisuri sigure, gird bdtae de cap pentru grija zilei
de maine... arma deci ca ei sd se nistitoriascd la ¡el ca
tofi ceilalfi logodnici...
De aci incolo, nimeni nit se mai uita la ei, acorn erau
la fel cu ceilalfi oameni de pe acolo si nu mal emu
aratafi cu degetul ca pilda a creainfei vecinice. Lumea
avea arum alt cal de bataie. Acum garde rele ddclusent
sfoarii in ford, cd nevasta primarului ar avea släbiciuni
yinoyate pentru substdutul de procuror caz foarte gray...
Cci doui logodifi se sim(eau ca päräsifi de toatd lu-
mea si un val de niceald se lcisase peste ei. Charles se
gändia la acele virtufi pe care el le exatta in scrisorile
lui, si care cream pallet' la lumina soarelui ; Maria ga-
sea cd prea iubatal ei, era cam miwcan in apualturile si
gusturile sale si ca toate sä sltirseascii cu un asttel de mil-
rritisstu pid, astfel de amor; ar ti in adevdr nedemn pen-
admiratoare a lui Ohnet. Avurd o discutie cam in-
kola asupra iluziunilor sfátArnate de realitate. asupia
mirajului, asupra decept ilor vietei §i alte /raze romantice
de arelas tipic. Pe Irma se certara, se renal-el st a chua
oard pânii ce intr'o seard Marla ii zise cam iritatt
Charles, hai sá ne
Fie, sit' Ile despartim, nispunse el lard sti ezite.
doua zi, el pleca intr'o ailtlorie de afacrri ; ea se
duse la Neapole la o mcituse,ca &amide un erou demn de ea.
celor cloud /milli se rupserä lards ; tat&
Martel sparse un geam din fereastra vecinului stiu, a-
cesta spre a se rdzbuna, incepu sd clildeascci o surd in
zidul celuilalt i indatd incepurd., se Ccurgd: o eitatie
cloud, trei. Procesele relacepurd, de data aceasta insd,
lard sorfi de impdcaciune...
 ILUSTRATIUNEA ROMAN&

4:333%,...
Jet
,..,",

de

Jet

.v.

La Los Angelos se prepara cel dintai

...,44W record femenin de aviafie cu aprovizio,
nare irz aer, in timpul sborului.
Dqoara Robbie 7 reut incearca motoa,
rele, [Jana la sosirea dqoarei Smith care
va executa recordul.

Lu Bursa din New,York s'a

produs zile!e trecute un crah
formidabil. Din cauza pant,
cei produse, actiumle au
scazut vertijmos, Pague
bele se cifreaza la peste
16 miliarde dolari. Caw
za, se zice, c ar fi
incetarea plätilor unei
mari case de curtaj.
Guvernul am -rz,z bn
a orânduit o anchetä
severd. Instantaneul
n ost r u reprezinta
impozanta fafacla a
Bursei din New,York.

G. F, Baker'
decanul bans
cherilor ames
ricani,in elate
de 80 de ani,
care a perdut
peste 400 mi .
lioane de fr.,
la Crahul dela
Bursa din New
York. Baker
este ameste.
cat in diferite
intreprinderi
industriale $i
miniere ji se
crede cá sw
mete pierdute
ar dep4i chiar
un miliard de
f ranci.
-gab,

Un nou &stem de iluminare pentru efecte in culori, prezentat

!a Expozifia nafionalä de electricitate din New.York. Acest aparat
ooate da 1200 de efecte de lumini. El este menit s inlocuiascé
foate sistemele uzitate páná acum la teatre $i la spectacole cu jo, Evacuarea Renaniei : Un soldat francez imbräft$and un copilas
.zuri de lumini. german (mascota Regimentului 8 de inf.).

www.digibuc.ro
 6 ILUSTRATIUNEA ROMANA
Universitatea
ASPECTE DIN VIATA STUDENTEASCA
LA UN CAMIN DE STUDENTE
CAMINUL SPIRU HARET"
Cu redeschiderea cursurilor, viata studenteascg îi
reia ritmul voios al bucurirlor, al necazurilor si al
preocupgrilor universitare.
Din nou revine chestiunea arzAtoare a Cgminurilor
si a Cantinelor, ca un leit-motiv al unui cântec farg
de sfirsit, de care se entuziasmeazg atâtea suflete ge-
neroase, dar care pentru studentime vai rgmâne
acelas cosmar" al fiecgrui inceput de an l
Unii sustin cg, tinând seatnä de greutatile de dupg
rgzboiu, s'a fäcut destul ; altii prea putin. Cei mai
multi si dreptatea pare a fi de partea acestora
afirmg cA suntem pe drumul bun al realizgrilor si al
strgcluintelor comune pentru ca viata studenteascg, In
intregul ei sä reintre In atmosfera sening a preo-
cupgrilor pur intelectuale.
Câteva exemple mi-au invederat acest Inceput de
realizgri. Dar pentru ca sg cunosc si mai deaproape
aceste prefaceri, cari desigur vor schimba aspectul
vietei studentesti de dupä rAzboi mi-am propus sg
tnA strecor In mijlocul studentimei, sA-i ascult päsul si
sä imphrtgsesc cetitorilor ceea ce voi vedea si voi auzi.
INTR'UN CAMIN DE STITDENTE
Mi-am propus sg vizitez Cgminurile studentesti,
skmi dau searna cunt träesc studentii si studentele
noastre.
Am ales pe cel mai vechi C&minul studentelor,
Spiru Haret" pentru cg este cel mai vechi si mai
bine organizat.
$iiatg-mg Insotit de prietenul meu Profesorul Alex-
andru Stefgnescu in hallu-ul
Cgminului din Strada Dionisie,
cgruia In limbaj de pension
i se spune parloir".
o Domnisoarg reverenti-
oasä probabil secretara Cg-
minului ne intamping, ne pri-
meste cu amabilitate si ne
invitä sä astept5m cateva mo-
mente sosirea Doamnei Di-
rectoare.
Un parloir" simpatic, co-
chet, araniat cu oarecare ele-
gantä. Intr'un colt, flori,
câteva reviste, drti. Doug
studente vorbesc unui elomn
cu pärul sur; prohabil un
pgrinte care-ei revede copila,
sau o rubedenie care aduce
o veste, din provincie.
In alt colt, un mic consiliu
de familie", din care se des-
prinde un cap micut de fetitg
cuminte, sfioasä, cu aerul nos-
talgic al orgselului pärgsit
pentru noua viatg.
In narloir" se petrec toate
spovedaniile in contactul cu
pgrintii, rudele, prietenele,
prietenii si toti drora cgtni-
nista" le poate deschide su-
fletul
Hall-ul narloir. respirg
un aer de delicatetA feme-
iascg, de discretiune; un loc
de cuviincioas5 asteptare si
delivorbg In voe"; un cu-
loar" prin care intrg i ies
CArninul Spiru Haret" din str. Dionisie
este tot at'at de grea ca si conducerea materialg,
sarcina unei Directoare nu este tocmai atat de usoarg.
Aveti multe studente, Doamng?
Doug sute de interne si 150 de externe, care
primesc numai masa. Internele pEálesc 10 30.000 lei
de ION TIK anual ; externele 1400 1800 lunar.
studentele Cgminului; un loc de nevinovat divertistnent Cgminul este opera initiativei particulare. Fundat
pentru ochii obositi si iscoditori ai studentelor silitoare. acum dougzeci $i unu de ani de cAtre Doamna Clo-
Alaturi, cancelaria. tilda General Averescu, Presedinta Societätii Ocro-
Un registru mare, impozant, In felul condicei pe tirea tinerelor fete", Cgminul, cu toate greutAtile in-
care o tine Sfântul Petru In cer pentru ceea ce face tampinate, a progresat an de an, pang ce a ajuns In
omul In fiecare zi pe pgmant sta in permanentä situatiunea In care se ggseste astgzi. AstAzi Cgminul
deschis pe un pupitru inalt. are un cornitet presidat tot de D-na Averescu care,
Fiecare studentà isi are trecut numele. La plecare dupg o muneg atk de perseverentg si-a putut vedea
semneazg In fiecare zi locul uncle se duce si timpul cat visul cu ochii: Un Cdmin-model, mare, frumos, occi-
dental organizat, o pildg minunatg pentru toti acei
va lipsi. Este un control interesant i bineinteles relativ.
care-si propun sä vinà, pe aceastg cale, In ajutorul
DOAMNA DIRECTOARE studentimei noastre...
Este un CAmin in sensul propriu al cuvântului, uncle
Soseste Doarnna Directoare. Câteva cuvinte bine- studenta gäseste nu numai ajutorul material al adg-
voitoare, in dreapta, in stanga, un cuvânt unei stu- postului si al hranei ci deopotrivg un inctrumar sand-
dente care urca grgbitg scara dormitorului, un alt tos al educafiel si al vietei studentesti, asa cum trebue
cuvânt alteia pe care o mangge drgggstos pentru nu sg fie ori ce Cknin.
stiu care motiv si iatg cg intrg In cancelaria unde Impresionat de curgtenia, ordinea, si voiosia tuturor
asteptärn. Dupg ce ne prezentgm ii spun : pe care i-am intAlnit In hall, cancelarie i biblioted,
Am venit Doamng, sA vizitez Ckninul si arni pornim sg vizitgm Ckninul.
dau searna cum träesc studentele in acest Asezgmânt DORMITOARELE
despre care se spune atâtea lucruri frurnoase.
Doamna Adela Dumitriu asa se numeste Direr- Camere mari, spatioase, pline de luming.
toarea Cäminului imi acordg permisiunea necesarA ln fiecare carnerg 3-4-5 paturi. Paturile strglucesc
si ceva mai mutt se oferg sä'mi dea personal toate de curätenie si ici colo eke o pamblicutg, Cate un ni-
si lgrnuririle de care am nevoe. Directoarea dupg cum mic" fetneesc, asezat cu gust Ili dg irnpresia unui in-
mi-au mgrturisit In urmg studentele este un suflet terior de intimitate cuviincioasg.
bun, bland, plin de nobletg si de distinctie; energid, Nimic din rigiditatea iezuitic5 a pensioanelor cu
muncitoare, cu ochiu vigilent druia nu-i scapg nici peretii goi si cu prohibitiuni fAtarnice.
cel mai neinsemnat amgnunt. Pe o noptierg catevai fotografii, o stropitoare de
Inteo asemenea institutie unde se face gospodgria parfum, o sticlutg cu apg de colonia, o pudrierg uitatg
a 3 400 de persoane si unde conducerea spiritualg cu capacul deschis, eâteva pamblicute uitate pe o
carte postalg ilustratg, amin-
teste c e v a din cochetAria
odgiei Domni$oarei", din
casa pärinteascg
Suntem in dormitoarele CA-
minului i -totusi nici urmg
din aerul plângkor de cazarmg
sau de spital pe care-1 au In-
cAperile cu o asemenea des-
tinatiune.
Vizitgm câte-va camere,
aproape asemängtoare. In
mijlocul unui dormitor, o
studentA la masa de lucru,
std cufundatg inteun maldk
de cArti.
Studenta face nn cap de
cAprioarkspei iatä. Inteadevär
In doritor nu pot pAtrunde
oamenii streini, nici chiar pA-
rintii.
Ne ierti pentru deranj.
Dar ce inveti cu atka zor,
acum la Inceputul anului?
Sunt In ultimul examen
de licentg in farmacie.
$i cum, dupd atatea stu-
dii de chimie si n'ai desco-
perit nici un praf cu care sg
poti lua licenta färg atata in-
vAtgturA ?
Studenta rase si fata-i pa-
nda' se inpurpurä.
SUFRAGERIA...
Sosesc tocmai in timpul
mesei. Un ospät impozant
In parloarul" Câminului"::Directoarea, dma Dumitriu de vorbá cu pdrinfii de doug sute de tadmuri...
www.digibuc.ro

Masa studentelor, In Cämin
Doug sute de studente asezate la mese 1 ung i pe
care strälucesc farfurii si tacâmuri curate, asteaptä
tävile lungi, din care, femei de serviciu imbräcate In
sorturi albe, servesc mâncgrurile aranjate In farfurii.
Doua sute de capete care glumesc In soapta, In
freamatul tineretei spintecat din când in când de râsul
argintiu al celor ce nu se pot stapâni...
Masa are si ea cuviinta ei protocolara ; dar i sbur-
clálnicia anilor, are isbucniri pe care nimeni au le
poate stäpâni Totusi ordine $i liniste deplina.
Prietenul meu, Profesorul Stefanescu, Incearca douà
fotografii la lumina de magneziu i explica studentelor
ca nu trebue sä se sperie, nici de lu mina nici de sgomot.
Lfingä mine, un grup de studente vorbesc In $oapta
pe care o aud si eu.
0 studenta, märuntica, cu privirea vioaie, mänânca
cu pofta un arnat de purcel...
Spune'mi tu se adreseaza studenta vecinei sale
tu care inveti chimia, ce compus chimic d urmg-
toarea combinatie cârnati de purcel fum de mag-
neziu ? Studentele rgsera cu pofta In timp ce Pro fe-
sorul Stefanescu $i-a pârlit degetele la explozia prafu-
lui de magneziu...
GOSPODARIE MODEL
Vizitez apoi bucatäria.
Spalgtoare electrice, pentru spalatul vaselor, curg-
titoare de täiat cartofii, de tocat carnea, de mestecat,
de batut oug, toate masini electrice, perfectionate.
Bucataria, vesela, bucätarii, personalul totul un
model de cut-genie si de buna rânduialä.
Intram in camerele destinate proviziilor de iarna.
Aceiasi ordine, aceiasi buna rânduialä: un prilej mi-
nunat care ar putea folosi elevelor scoalelor de gos-
podarie; ar putea Invata desigur mai mult cleat scrie
In toate cartile teoretice la un loc.
In curte spalatoria, pentru toate internele i Intreg
personalul Cäminului. Spälatoria serveste si particu-
larilor ; pe aceastä cale Caminul îi recupereaza o
parte din cheltuelile de spälat...
Credeam, Doamna Directoare, ca faima acestui
Cämin este o simpla legencla lansata de vechile ca-
ministe" ca un semn de recunostinta pentru munca
dv. Dar \Tad ca" este o realitate, o realitate impresio-
nanta, un model de organizare care ar putea sluji
viitoarei Cetäti universitare"... Directoarea Isi ascunse
In Biblioteca CArninului
ILUSTRATIUNEA ROMANA
jena unei modestii exagerate inteun zâmbet si con-
vorbirea alunecä asupra straduintelor inimoase ale
Doamnei Averescu, care ar vrea sä mareasca Cgminul
cu orice pret, pentru ca opera de ajutorare sa cu-
prinda un numgr cât mai mare de interne.
Prezidenta sisociafiet" dira Maria Negreanu
VIATA IN CAM1N
Cu permisiunea Directoarei, intreb câteva studente
asupra vietei" in Cämin" una de curând venita din-
tr'un orasel oltenesc, povesteste cu aerul emancipat"
al elevei din ultimul an de liceu, cä pentru nimic In
lume" n'ar fi crezut sa se deprincla atât de usor cu
viata de Cämin.
(For() Prof. A. Stefinescu)
www.digibuc.ro
lOr'un dormitor al CArninului
Este micuta, vioae, deabta iesitä din frigurile baca-
loreatului. 0 Intreb asupra felului de trai, a atmos-
ferei vietei de camin i intrebärile ca i rgspunsurile
se succed ca inteo convorbire In tren unde oamerni
isi omoarg timpul scormonind sacul cu amintiri, sau
povestindu-si din amaraciunile sau bucuriile traiului.
Dar, in definitiv replica studenta, ce va inte-
reseaza pe dv., viata noasträ, a caministelor" ?
Pentru ca Intreprind o cercetare a vietei studen-
testi, a vietei pe care d-ta n'o cunosti Inca. 0 vei cu-
noaste in toatä frumusetea ei ; te vei bucura i te vei
Intrista când vei afla ca alte studente mai putin feri-
cite ca d-ta care te gasesti In cel mai frumos i mai
civilizat camin, duc viata de lipsuri, de suferinti, de
amäraciuni si de jigniri gratuite ; studente lipsite de
mijloace care luptä din greu pentru o bucatica de
pgine, care duc viata de mizerie si totusi invata, In-
vata carte cu focul sacru al tineretei si al sperantelor
nesfarsite.
Studenta fäcu ochii mari, ca si când n'ar fi auzit
vreodata de greutatile vietei studentesti, de frumu-
setile si amaraciunile ei, de främântarile si bucuriile
ei viata studenteasca de dupä razboi asa cum este.
Alt i! studenta, o , caminista" mai veche, studentä
in ultimul an la litere, imi povesti viata de camin.
Ne desteptam la seapte rara un sfert ; peste o
jumatate de orä luarn ceaiul sau cafeaua, cetim In
sala de studii sau in biblioteca si la 10 primim sand-
Cele debile primesc o friptura, dupg prescrip-
tiile regimului de supraalimentare. Intre 12 jum. si I jum.
se serveste masa, compusa intotdeauna din 4 feluri
de mâncare. Duna amiaza asistäm la cursuri, lucram
In laboratoare, biblioteci, la Academie, la Fundatie sau
la conferinte. One se gaseste la ceasurile 4 In Cämin,
primeste ceai si o gustare. Seara lugm masa la opt
fara un sfert. La opt se inchide poarta...
Ermetic ?
Studenta primi cu un zâmbet mica mea rautate si
raspunse:
Ermetic... Totusi ni se permite sa ie$im de dotia
ori pe saptatnânä, la teatru, dar numai, numai In
grupuri.
Convorbirea noastra atrase atentia celorlalte stu-
dente care paiticipara la discretia asupra vietei de
&Amin. (continuare in pag. 12)
0 salá de studii

8
UN FERICIT
Din statiunea Bologoie, pe linia «ImpAratul Nicolae»,
porneste un tren de calkori. intr'un compartiment de
classa doua «pentru fumatori», cinci calatori au atipit
invaluiti In penumbra vagonului. Tocmai isprävisera
cu mancatul, si inghesuip pe bancä, erau porniti pe
somn. TAcere desAvarsitä.
Usa se deschide $i intra un om de statura
drept ca un bk, pe cap cu o pälarie de castor $i im-
bracat cu un elegant pardesiu. Omul nostru seamana
cu un jurnalist de operetä, sau cu unul descris de
Jules Verne.
CAlAtorul se opreste in mijlocul compartimentului,
sutla din greu, i, clipind din ochi, priveste prelung
bAncile.
Nu, murmurs el, nici aici nu e I ... Dar ce naiba
o fi aci? E revoltator.... Asta nu e compartimentul
Unul din cAlatori recunoscu pe noul venit, scotând
un strigAt de bucurie :
Ivan Alexievici I... Cum se tace ? Esti tu ?
Ivan Alexievici, asemanator unui baston tresari,
priveste näucit pe cAlator, si, recunoscandu-i, desface
cu bucurie bratele.
Ah! Petre Petrovici ! Zise el. Cate ierni si care
veri au trecut farA sA te vad! Habar n'aveam ca esti
In acest tren.
Cum iti mai merge ?
Binisor, dar, dragutule, m'am ratäcit de vagonul
meu ; nu sunt In stare 0-1 mai regAsesc, ce tâmpit
mai sunt I Neat eh' nu se gAseste cineva sa ma bi-
ciuias7A !...
Ivan Alexievici, a semAnator unui b aston, se elating
surizand.
Se poate oare Intampla asa ceva! urmA el. MA
cobor dung al doilea semnal de clopot, ca sa iau un
pAhArel de coniac ; il beau. De ! imi zisei, statia ur-
matoare e cam departe, ce ar fi sA mai Inghit unul ?
In timp ce-mi spuneam asta si beam al doilea co-
niac, aud sunand a treia oarA... MA reped ca un ne-
bun si sar in primul vagon ce-mi venise la Indemanä.
Nu sunt oare un mare tembel ? o gascA cum scrie la
carte ?
\Tad ca esti bine dispus, zise Petre Petrovici.
Stai nitel jos ! Uite iti dau locul de cinste !
Ei asi plec sä-mi caut vagonul ! Cu bine !
Prin Intuneri !!.., Ce vrei sä faci I... Ai sA cazi
de pe platformA. Stai jos, si. and vom ajunge la o
static, iti vei regAsi vagonul! la loc.
Ivan Alexievici susping si se aseza sovAind in fata
lui Petre Petrovici. Era vAdit turburat, se misca d'n
loc In loc, parca ar fi stat pe ace.
Incotro mergi ? it Intreb5 Petre Petrovici.
Eu ? In vAzduh. In caroul meu e atata balamuc,
cA nici eu singur nu sunt In stare sl stiu incotro mA
duc Destinul mA cälkrzeste si eu II urmez. Ha! ha !
Scumpule, ai vAzut tu vre-oda1.5 un neghiob fericit ?
Nu ? Atunci priveste-mäl Ai In fata ta pe cel mai fe-
ricit muritor ! Da, lubitule!... Nu se vede nimic dupà
mutra mea ?
Adiatelea... se vede cL.. esti cam... putin
Trebuie sA am o mutra cumplit de indobifocia!
Pacat ca n'am o oglinda la Indemânà. Mi-asi privi
mutral Simt, dragg, cA devin idiot. Pe cuvântul meu
de cinste! Ha! ha !... InchipuitivA, eu sunt acum In
voiaj de nuna. Nu sunt oare o gasa ?
Tu ?... tn e$ti Insurat !
ILUSTRATIUNEA ROMANA
Ce are a face, fie 219 ! Dar rog spune acelei
dupä ANTON CEI-10V
doamne, cA sotul ei e zdravan si sanatos.
Ivan Alexievici, se apucA deodatä de cap si incepu
sA geamä:
Un sot !... o doamnal... de când asta? Un sot !...
ha! hal... Esti bun de batut, sot esti tu! Ah ! tâmpi-
tule ! Dar, ea !... Abea eri, ea nu era deck o fetiscanä..
o gogoasA...
Mai cA nu-ti vine sA crezi!
.Itt In vremurile noastre, zise unul dintre calkori, e
chiar cam curios sa intalnesti un orn care 0" poata
spune ca-i fericit. Mai usor poti întâlni un cal verde.
Da, zise Ivan Alexievici, intinzand picioarele sale
lungi $i ascutite, ei $i acui e vina? DacA nu esti feri-
cit, e treaba d-tale! Ei ! Ce gandesti ? Omul isi fau-
reste el singur norocul. DacA ai vrea cu tot Inadinsui,
ai fi fericit; dar n'o vrei. Fugi mereu din calea no-
rocului !
N'ati-o frântA ! Si cum asta ?
Foarte u$or... Natura iti impune ca la o raspan-
tie a vietei, omul trebue sa iubiascA. Când a sosit
vremea, trebue sA iubesti din toate puterile tale. Dar
voi nu ascultati de glasul naturii ! Asteptati, nici voi
nu stiti ce ! SA mergem mai departe... Legea spune
cA un individ normal trebue sä se cAsAtoreasca... ; nu-i
ckkorie, nu-i nici fericire ! Cand a venit sorocul, eä-
skorestete ¡Ara' zAbav5... Dar voi n'o faceti ! Asteptati,
nici voi nu stiti ce !... Pe urmA, Scriptura gasueste c5
vinul inveseleste sufletul ornului... Daca te simti bire
si vrei ca sa te sirnti si mai bine, dute la buret si
bea. Lucru de dpitenie e sA faci mai puting filosofie
si sa nu ingâni pe altii; Astea sunt lucruri mari !
D-ta soui ea' omul îi fAureste singur fericirea? Ce
naiba de fericire o mai fi si aia, dad spre a o da-
rama, e deajuns sA dai peste o gura rea". sau o soa-
ca aragoasã" si atunci... adio ! Totul atarn5 de in-
tâmplare. Daca. ti s'ar fi inamplat si d-tale vre-o ca-
tastrof5, ca depildA deraiarea de mai dgunki de la
Kukueva, ai vorbi alftel
Mofturi! protestA insurkelul nostru. Catastrofe
nu se intamplä deck odatä pe an Mie nu-mi e Idea'
de nici un accident, fiindc5 nu vAz terneiul pentru care
De azi, scumpul meu prieten! M',=rn cäsatorit ele ar trebui numai deck sA se producA. Ducke
si numai deck, in vagon... dracului ! Nici nu vreau sa vorbesc despre ele In !
sfârit iaa-ne cred hi o haltä, rni se pare.
Feliciarile si urarile obinuite urmeazi'. In cotro mergi ? intrebä Petre Petrovici. La
Ei, acuma stiu!... zise Petre Petrovici razand, Moscova sau mai spre Sud?
acum inteleg de ce esti ImbrAcat ca o pApusa. «Grand merci» ! Cam cum IV inchipuesti tu asta,
Da, draga.. Si pentru a desAvarsi amAgirea, m'am eu merg spre Nord si deodatA sA mA trezesc la Sud ?
stropit chiar cu parfum. M'am bagat pAnA in coate in Dar oricum, In nici un caz Moscova nu e la Nord
vârtejul vanitkii !... N'am nici griji si nici ganduri Stiu eu asta, dar acum mergem farA Indoiala spre
grele : nu simt deck... cum naiba sA-i zic ?... tihra, pe Petersburg ! Ingara Ivan Alexievici.
legea meal... De and m'am nAscut, nu m'am simtit Mergem spre Moscova, dacA n'ai nimic imporrivh
mai bine ca acum... Cum asta, la Moscova! bAiguii aiurit insurkelul.
Ivan Alexievici inchide ochii si scuturA din cap. Ciudat.. Pentru ce directie ti-ai scos biletul?
Sunt nevrednic de aata fericire! zise el. Jude- Petersburg.
cati $i domnia-voastrA. Plec IndatA î. compartimentui Dac5-i a$a, te felicit, iubitule! te-ai urcat In alt trei.
meu. Colo in dosul portierei, sade cineva care-mi este o jumätate de minut Were adand. Insurkelul, se
ca sa zic a$a devotat cu trup i suflet. O blon- ridicA si priveste pe ceilalti cu ochii aiuriti.
da, asa de dagua, cu nasul micut... cu degete miti- Da, da, If dumereste Petre Petrovici, la Bologoie,
tele... E sufletelul meu dulce ! Ingerasul meu! Sking- dup5 ce ti-ai bAut coniacurile si ti-ai schimbat gân-
luta mea! Filoxera inimii mele ! Si un piciorus ! Doa- dunile, ai schimbat si trenul cel adevkat...
mne ! Ceva gingas, micut, feeric... alegoric !... Imi vine Ivan Alexievici pAli, Isi luà capul intre maini si in-
sA-1 inghit acest piciorus ! Ah ! Voi, voi ce$tlalti, ha cepu sA nasoare cu pasi mari compartimentul.
bar n'aveti de a$a ceva! Sunteti niste materialisti, voi, Ah! se väicArà el, ce tacam de negbiob mai sunt !
voi incepeti sA numgrati câte foi are o plAcintà! Ce- ticAlosul de mine ! Iadul sA ma InghitA! Ce ma fac
libatari incApkinati, asta-i tot ! Cand o veni timpul sA acum? Sotia mea e In celälalt tren. E singurl, tnA
và Insurati, o sà vA amintiti de mine ! Unde-i acum, asteapt5 si e ingrijoratà. Ah I blegule! blegule!
veti zice, Ivan Alexievici ? Da, dragA, plec numaide- insurätelul se trânteste pe o bana si ciä din picioare
cat In vagonul meu... Sunt asteptat cu strasnicA ne- parcA l'ar fi alcat cineva ne bAtAturi.
rabdare... Inapoiarea mea o va inveseli acum. Cum Nenorocitul de mine ! gemu el. Ce sA mg fac
,
m'o vedea ma asteapa un suraz ccurt. MA asez a- acuma? Ce. ce ?
proape de tot, uite cam asa, si o mieä birb7e inta LasA, las5... II consolarA càlàtorli. nu-i cine stie
intre degetele mele... ce... Telegrafiazä sotiei d-tale si in drum cautA FA
Ivan Alexievici clatinä din cap $i izbucneste inteun gAsesti un rapid. $i ai s'o ajungi.
fas fericit. Un rapid! schinci .,f5uritorul fericirei sale". Dar
Pe urmA iti pui (*Okla groasa pe umArul ei de unde sA iau banii ? Toti banii, ii are sotia mea!
micut $i cuprinzi mijlocul cu bratul au... In compar- DupA ce se sfAtuirA putin, càiltorii, razand, pun
timent, nu uitati aceasta, e liniste si pace... un amurg rang dela mar* si-li dau banii de drum, omului fericit.
poetic... Ai In' batisa tot pärnâniul In acele clipe. Pe-
tre Petrovici dà-mi voe sA te strang in brate !
Fugi d'acolo!
Prietenii se ImbratiseazA In sgornotul râsului celor-
lalti cAlätori, iar fericitul insurkel ii dA inainte
$i pentruca In cazul meu s5 fie si mai mula
fampenie (sau cum se zice in romane, mai mula ilu-
ziune), te duci la butet si inghiti douà trei palarele.
Sa vezi atunci ce se petrece In capul si pieptul
un ceva care n'are grai nici mkar In basme. Eu nu
sunt cine stie ce, dar mi se pare a nu mai cunosc nici
o bariera... Eu cuprind In bratele mele tot universul
Toti eälkorii privesc pe fericitul nou insurkel, im-
partäsesc bucuria lui, iar somnul le pierise la toti.
In loc de unul, Ivan A lexievici, are acum cinci insi
cari II ascultà. Se suceste. se invarteste ca pe act., im-
proasc5 cu salivA, ca din maini si trAncAneste Via in-
cetare. El rade in hohote si toatà lumea dupA el.
Principalul, domnilor, este sA ne gandim mai
putin, nu asa cum facem noi. La naiba toate miggle-
lile !... Ai poftä sa bei, bea! Nu-i nevoie sA filosofezi
dacA asta-i bine or rAu .. In läturi toate aceste filo-
sofii si. psihologii !...
Cortrolorul trece prin vagon,
5efule, Ii zise insurAtelul, când treci In vagonut
209, vei àsi o doamra cu pAlaria cenusie si cu o pl.
sAricA albA, spune-i te rog, cA eu sunt aci!
Bine. Dar un lucru in garnitura asta n'am nici
un vagon cu numkul 209. E unul ; dar 219.
www.digibuc.ro

SALONUL OFICIAL DE DESEN SI GRAVURA
CRONICA ARTISTICA
SALONUL OFICIAL
EXPOZITIA DE DESEN SI ORA VURA, NOEMBRIE 1929
Expozitia de toamnA a ,Salonului Oficial" expo-
zitia alb $i negru" a fOst asteptatä cu un legitim
interes pentru cA, de regula, in gall de artistii con-
sacrati expun o suida de tineri, talente remarca-
bile care gAsesc in aceasta prilejul de a se mani-
festa cu ceea ce au mai bun. Sub acest raport Salonul
are Indoitul merit al infatisArii operilor de valoare a
celor mai merituosi artisti ai nostri si al developtirii
multor tinere talente, cari farA un asemenea prilej,
ar trebui sA rämänä multd vreme Inteo nemeritatä
umbrA.
Expozitia oficialA face cu prisosintä aceastä dovadA:
pe deoparte o sumA de pictori consacrati Jean Al.
Steriadi, Pallady Th , Iser, Strâmbu Ipolit, Petrascu
Gh., Poprscu St., etc. etc ; pe dealta, talente pline de
fAgaclueli Avachian Hr., Constantinescu C. Const.,
Cricor Garabet, Grette Depner, Orkisz Lucia, Varta-
nian, Petrescu Dragoe, Henry Daniel, etc. etc.
Unii prezinta opere de maturitate ; ceilalti opere de
avant, de tinerete,revelatiuni de temperamente si de
talente nebänuite, o Intrecere minunatd, reconfortantä
si ImbucurAtoare pentru toti acei cari urmäresc de-
aproape viata noasträ artisticA. Cel de al treilea grup
il reprezintA lucrärile intermediare intre impunAtoarea
maturitate a unora si proaspAta developare" a celor
lalti.
In aceastA luminA trebueste cercetatA expozitia alb
si negru" a salonului de toamn5 pentru ca con trastul
valorilor s aibA o pima" justificare.
Cele aproape patru sute de lucrAri cuprinse in cele
trei incAperi ale Salonului stint desene, gravuri, aqua-
forte, si litografii. O DIV examinare a acestor in-
teresante lucrAri este cu neputintä In cadrul acestei
re viste. Totusi, vom mentiona pe cele mai de seamg
sau pe acelea cari retin atentiunea vizitatorilor.
Dintr'un inceput trebue sA relevAm desenele d-lui
.1-en Al. Steriadi : Portret (327) si Cafenea la Balcic
(329) dotiä lucrari cart se desprind din rândul celor-
lalte printr'o superioritate necontestatä care sintetizea-
zA pe dentin bogatele resurse de care dispune acest
una din gIoriile
mare si puternic talent, desigur,
generatiei noastre de pictori si de artisti.
In special portretul pe care-I renroducem si noi in
pagina rezervatA Salonului, este opera care concreti-
7eazä de minune caracteristicile" artei domnului
Steriadi.
Deopotrivä de interete §i pline de naturalete
1LUSTBATIUNEA ROMANA
SALONUL OFICIAL ; O salà a expozifiei de desen i gravor4
sunt Interior de cafenea" (332) Cafenea la Balcic"
(334) Osman" (333).
Siguranta i mAt stria tehnicei cu totul superioare o
reprezintä Turcoaica" (330) si Interior de grajd" (328)
D. Peirascu expune o reusita MoarA la Ord" (286)
$i câteva deseue de o necontestatA valoare : Vedere
la Marsilia" (288), Vedere In port" (294) si Pei-
saie cu case" (292).
Domnul Iser ne preintä câteva baletiste" (167,
168, 169, 170) tratate in genul care a facut si la noi
scoalä si al caret set" este.
Ca si In aiâtea alte lucrAri, desenele Domnului Iser in
general respira acea .vigoare Impinsa pand la asprimea
metalicA i impresionantä a geniului" care realizeazA
un relief inimitabil.
Tätäroaica" (173) si NegresA" (171) stint cloud
remarcabile lucrAri, poate chiar de valoarea acelora
care au fAcut pe vremuri fairna acestui artist.
Domnul Palady expune noud desene (270-278), toate
excelând prin fragezimea si eleganta liniei. Sunt Tea-
lizAri impresionante care se impun atentiei admira-
torilor.
Deopotriva de interesante surit lucrarile domnului
5tefan Popescu Arabi la ceai" (297), In targ la Mar-
rakech" (298) si Rt staurantul modern la Välcov" (302).
Un pictor din tânära generatie care se afirmä pu-
ternic si care constitue, poate, punci ul de atractie al
intregei expozitii din toamna aceasta, este d. Petrescu
Dragoe.
latA Hanul tataräsc dela Balcic'' (306,307) doug
lucrAri care märturisesc !impede cA ne gäsim in fata
unui talent exceptional care aminteste ceva din factura
si din puterea de realizare a marilor maestri.
BanAteanca (308), Poetul N., (309) si Cap de turc
(311) sunt luerAri cari evidentiazA un talent puternic
la inceputul unui drum plin de fägAdueli. Ce e drept
juriul Salonului i-a a preciat meritele la justA valoare
i-a atribuit unul din ale doua premii mai insemnate.
In rândul celor cari fAgAduiesc destul de mult tre-
bue sa prenumäräm pe d-ra Lucia Orkisz
Peisaj din Bucovina" (263) Mahala la Botosani"
(264), pe d. Mac. Constantinescu cu acea frumoas6
DanaidA" (85), pe d. Hr. Avachtan cu ieusitele si
;nteresantele sale Peisagii" (10-16), si pe d. Cricor
Garabet su vigurosul säu Autoportret (90)
Prin ire tinerii pictori cari au obtinut si In trecut
frumoase succese si care expun si la acest salon-1u-
www.digibuc.ro
Fotoglob C. Barasch
crAri meritorii sunt d. A. .I iquidi, colaboratorul revistei
noastre Grete Depner, Paula Adine Moscu $i Henri
D. Jiquidi expune sapte lucräri care-i pun In va-
loare expresivitatea lintei i cAteva din calitAtiIe fru-
mosului talent de care dispune ; vom cita lucrarea
Cusând (178) precum si Ora Inchiderii" (181)
, Portret" (183) De vorbA" (180).
D-ra Depner expune 5 lucrAri. din care Cap de
fetita" (123) si Fetitä cu sfesnicul" invedereazA cu
prisosinta progresele realizate in ultimul timp.
D-ra Paula-Adina Moscu expune câteva lucrAri de
o reala valoare, In care se oglindeste un intreg tempe-
rament de artistA constiincioasA; dintre toate ar fi
deajuns sA mcntionez pe Mos Guran" (230) care
singur poate este un titlu de justificare pentru premiul
Stefan Popescu` ce i s'a atribuit.
In rândul acestora trebue sä adäogAm pe d. Henri
Daniel, care alAturi de d. Dragoe Petrescu, este o
nouA si IndreptAtitä speranta a tinerei generatii. D.
Daniel se gdseste inteo remarcabilä ascensiune i lu-
crArile sale Hanul rosu" (100) ,,Popas in MânAstirea
VAleni" (103) Moara lui AntonicA" (104) pot fi socotite
printre cele mai bune lucrAri ale actualei expozitii.
O mentiune deosebitä merita xilogravurile d-lui
Marcel Olinescu Ilustratii pentru cArti" (248-252).
CELE MAl PUTERNICE CUIRASATE DIN LUME
Marina britania a pus in functiune dotal din cele mai pu,
ternice crucisätoare cuirasate care existä in lume: Rodney
si Nelson.
Lungimea lor este de 236 metri, lätimea de peste 35 m.
Fiecare din ele au ate un deplasament de 35.000 tone si o
putere motrice de cäte 45.00 cai putere. Aceastii putere le
dà o vitez6 de 23 noduri.
Fireste cA ele sunt mai putin rapide ca crucisätoarele cele
mai moderne: dar acesti mastodonti indeplinesc rolul de
fortärete plutitoare si din acest punct de privire ele cores,
pund menirei lor.
BERLINUL CARE LUCREA ZA
PrimAria rnunicipiului Berlin, publicä statistica a-
nuala pe 1928, ea ne cla interesante date precizAnd
intre altele si mijloacele de existentA ale populatiei
capitalei Reichului.
Gàsim, de pild5, cA din 4.024 165 locuitori, mai mult
ca jumAtate exact 2.183.947 isi agonisesc pro-
pria lor viatä. Din acest numAr 1.384.0 2 sunt bärbati
si 799.875 femei. In industrie si meserii lucreazA
1.118.611 persoane, din cari, 362.315 sunt femei.
 11
10
DELA SALONUL OFICIAL" DE DESEN SI GRAVURA

N. N. Tonitza : Studiu

N. N. Tonitza: Stadia

Pa lady Th.- Desen

Maniu Mützner Rodica : Toreinci Jean 4! --Etenadi: Jean AL Stenadi : Cafenea la Balcic
Folografii executate de .FOTOGLOh" C. Baraseh

www.digibuc.ro
 12 ILUSTRATIUNEA ROMANA

INI CRIMINALE
LA UN 'GAMIN DE STUDENTE
de Ion Tik
(Continuare din pag. 7)
GEAMANDANELE INFERNALE GASITE LA LOCUINTELE LUI ION I. C. BRATIANU SI
CAtd vreme avem o Ingrijire mai mult de cat NICU FILIPESCU IN PREAJMA RASBOIULUI PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
pArinteascA, avem si linistea priocuparilor pur intt-
lectuale... De aceia mai toate studentele acestui Cämin BOMBELE CARE TREBUIAU SA SUPRIME VIATA ACESTOR DOUI MARI
se disting la studii... BARBATI DE STAT
INTR'UN GRUP DE STUDENTE...
Biblioteca CAminului care numarA mai bine de cinci-
mii de volume este In vecinatatea: aril de stueiu.
Aceiasi atmosterà prietenoasa, o atmosferA de voe-
bunä si de multumire, cuprinsa inteun program" de
trai ordonat si de viata familiarä frumos inteleasA
o gäsesc i aci. Ai impresia ca te gäsesti inteo fa-
mine de nemti curati, gospodari si ordonati, cAreia
Dumnezeu i-a daruit numat fete, fete multe, mari
pline de cumintenie si de cuviirta.
Deasupra meselor lungi, fetete citesc carti de scoala
si de literaturA. Câte-va robotesc In rafturile cu carti,
altele, probabil ca sä nu-0 desminta sexul chiar In
acest mediu de preocupäri intelectuale coase.
Studentele, ii Intrelup pentru un moment lectura
iatä-mä stând de vorbA cu d-ra Darie lleana, stu-
denta la litere, Georgescu Cornelia de la Stiinte, Liuba
de la medicinä, RAdulescu Virginia, (litere) i d-na
Apostol, o licentiatä i fostä caministä".
M'ar interesa sA cunosc pärerea dv. asupra vietei
studentesti In general si a caminurilor in special ;
v'asi ruga sä-mi spuneti ce credeti de nouile strAcluinti
ale autoritätilor si ale initiativei particulate?
UrmeazA câteva clipe de täcere si fetele îsi schimbA
priviti furise, intrebitoart; singutA domnisoara Liuba
cerceteazA plansa coloratA a unui volum legat In piele,
poate, contrariatä cA cineva li turburä
Viata noastrA studenteasca spune d-ra Darie, o
cunoasteti i dv. ca si noi. Cei care se intereseaza
de soarta studentimei au putut constata cu bucurie,
oarecari ImbunatAtiri, cari desi nu rezolvä problema,
sunt totusi un inceput plin de fägAdueli..
Dv. care vä bucurati de un asemenea CAmin, ce
spuneti de soarta celorlalte care, lipsite de orice aju-
tor, luptA cu greutätile i chiar cu mizeria fAia nume ?...
Fetele rosirä ca si cum vina unei asemenea stAri de Geamandale infernale incärcafe cu ecrasitj, asa cum au fost 0-site
lucrurl le-a$1 fi atribuit-o lor Si, fàrä sä vreau, le-am
povestit ceiace vAzusern cu ochii, inteo casa dAtipä-
natA de la marginea Capitalei.
Ce-am putea face cleat sA cerem neconten,t
sprijinul Statului si al oamenilor de bine ? Apoi, cu
slabe,e mijloace de care dispunem, prin Asociatiile
noastre, ajutäm colegele In suferinta...
Discutia aluneca repede in atmostera Incinsä asupra
celei mu dureroase dintre loate problemele studentesti.
Si pentru cä +fad ca rascolesc o ranä care sAnge-
reazA, schimb subiectul.
PREZIDENTA : MARTA NEGRFANU
In grupul nostru apare Prezidenta, Asociafiei Stu-
dentelor Spiru Haret", Domnisoara Maria Negreanu, o
studentä care si-a luat de curând licenta.
Prezidenta este prototipul studentei noastre, inte-
ligentä, vioaie, bunä, bländd entuziastà, cu mintea in-
telegAtoare i sufletul larg deschis telurilor Matte si
generoase,
Ei ce-ati discutat? intrebA Prezidenta din obisnuinta
cu care intreabA Comitetul" când isi Incepe sedinta
prea devreme...
Ce sä discutAin ? Din nevoile studentimei noastre...
Studentele respirarà usurate ca ,Prezichnta" care
vorbeste frumos si da räspunsuri prompte se gäseste
in mijlocul lor, gata sa infrunte o discutiune unde
se cere si oarecare abilitate...
Am auzit domnisoarA, ca peste câteva zile are
toe ,,botezul" nouelor studente...
Da. Botezul" studentelor care intrA in CAmin.
0 solemnitate stud-..nteasca ; un fel de recepfie sufle-
teascA a tineretului care vine In rândurile noastre, in
viata de studii si de lupte...
Si ce scop are.aceastä .,Asociatie a studentelor"?
De a ajuta moral, material si intelettual studen-
tele $i a contribui la i ealizarea unei frumoase ieti
studentesti...
Dar acum nu este de stul de frumoasà? Geamandanele infernale deschise, dupa ce au fost demontate
0 frumusete relativA. Noi tinciem spre viata
frumoasä in larga acceptie a cuvântului, pe care
studentimea care tremurA de frig si jindueste de foame, fiecare cite 71/2 kgr. de ecrasità cantitate suficientli
o viseaza de multa vreme. 0 viata de preocupäri in- Uii fapt prea pupa cunoscut, in legäturä cu istoria e-
telectuale intr'o lume a noastrd, a studenfimei in venimentelor care au precedat intrarea noasträ in actiu- arunce imobilele la aer, si sa räpund viata acestor
care sd nu se amestece nimeni decAt profesorii nostri nr, in 1916, este si ac,sta : fruntasi tocmai intr'o vreme in care Tara avea mai mullet
care ne cunosc sufletul si adevaratele noastre aspiratiuni. Intr'o dimutea(d, o mänd climinald a instalat in hall- nevoe de sprijinul lor.
Asociatia noastrd tinde sa cuprinda un numar si untie locuinfelor raposefilor Ion I. C. Brätianu i Nicu
mai mare de studente. LuptAm pentru o apropiere Geamandanele erau astfei construite, inciit la tea mai
intre toate oraanizatiile studentesti, pentru ccesiunea Filimscu, douà ge6mandane de piele. Cei care supra- mica- atingere trebuiau sd facd explozie.
atAt de necesara vietei studentesti, si vom isbuti sa vegheau locuintele celor doi mari bärbafi de stat, au bd .
punem desävärsita solidaritate a studentimei din Ca- Totografiile noastre reprezinta : prima -- geamanda-
nutt de la prima vedere cd geamandanele-valize sunt cu
pitalà in slujba marelor noastre idealuri. In opera totul suspecte si au avizat Poliia i Siguranfa. Condu- nele infernale incdrcate cu ecrasitd, astfel cum au fast
noastra vorn ctre Proftsorilor sá stabileascä acea co- gäsite; cea de a doua geamandanele infernale deschise
municativitate a'at de p1ielnicà atmosferei noastre cdtorii Servictului de nolifie lehnicd, sositi la fafa locu`
lui au constatat fard multà greutate cA ambele gea- (Iva ce au fost demontate (in mijloc se vdd cutiile cu
plina de avant $i de entuziasm tineresc si-i vom ruga
sa ne calauzeasa in toatä activitatea noastrA extrauni- mandane contineau bombe infernale, menite sä suprime ecrasitä).
versitarä. In puterile nebänuite ale acestei studentimi viata celor dui mari romani. Mainele criminate nu si-ati ajuns insii scopul si Dam-
sta inältarea unei intregi generatii care, in orice caz, nezeu a fdcut ca viafa acestor doui marl oameni de Stat
are dreptul la o soarta mai buna i mai frnmoasä. Specialistit polifiei noastre, procedând la deschiderea
Ion Tik geamandanelor au constatat cu groazä cd ele contineau. sti le tie feritä de o astfel de moarte miseleascti.
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA

CINEMA NOUTATI firm Costes tine rolul StrAinei" In La Nuit est à nou-
film francez pe deaintregul vorbitor, dupa pies» lui H. Ki
Negociereie privitoare la fuziunea celor doua firme ame, temaeckers, realizat de Carl Froehlich si Henry Roussell.
BARRYMORE $1 KEATON; ricane : Paramount si Warner Bros, au ajuns zilele trecute Publicul asteaptA eu ciniozitate ca sa poata: vedea si as,
la o incheiere definitiva, dupd cum anunta Daily Telegraph. culta pe noua stea, cAreia cunoscatorii ii prezic Ca va ocupa
La Hollywood, cuibul contrastelor celor mai citi- ace'as loc in Cinema, ca barbatul ei, Costes, in aviatic.
date, s'a intAmplat un fapt care depäseste marginea Noul film a lui Marcel Herbier Nuits de Pr'nces" dupa ***
celor mai or:ginale capricii americane. Barrymore, ce- romanul lui Kessel, a fost prezentat la Berlin in sala Mo,
lehrul actor de cinema, a renuntat la rolul säu pri- zart" cu mare succes. Studio,urile sovietice se intrec in realizarea de filme so,
mordial, pentru a deveni co orice pret, regisor. De nore. De curAnd Pudowkin a inceput realizarea filmului
mult timp el a dorit acest lucru, dar nid una din in- Presa berlinezii Viafa e frumoasá. care va fi syncronizat Cu aparatele con,
I ucla in unanimi, structorului Taquère, ale carui brevere de inventiune sunt
treprinderile cinematogrifice, nu s'au arätat de loc tate inscenarea. proprietatea Institutului electrotehnic din Moscova.
dizpuse de a lä'sa un actor de frunte pärä'seascA prezicAnd, cA fil, piul lui Taquère se bazeazA pe inregistrarea sunetelor pe o
si sä imbrätiseze un rol ale cArui rezultate, erau pro- mul va face e, pelicula Iarga de 2 milimetri si jumAtate, imagines gAsind,
blematice. Dar dupA multe inzistente si spre a-t satis- poeL. du,se astfel un pie mai redusa. Pe deala parte operatorul
face dorinta, Ii s'a Tug leluit la urma urmelor, sä tur- Ha rry Nestor lui Pudowkin, Golovnia prenara un aparat care va putea
neze o micA banclA sonorA in doug acte : _Confession". si Gina Man ès, inregistra sunetele printr'o simpla adaptare la un Debrie"
Rezultatul a fost, r numai deck Ii s'a incredintat re- au pus la con, Un alt procedeu care se rnai intrebuinteazA in Rusia de
gisura filmului Madame X". tributie resur, azi e acel al lui Chorin-t. Aeest procedeu e analog cu
sele admirabi, tafonul. inregistrarea pe plAt i
N'a trecut mutt si el a reali7at alte douà filme : le ale talentului Dupá cum se vede Rusia de
Unhely Night" si Cock o'the Walk", acest din urrnA lor, pentru reu, azi luptä din toata puterea
cu John Gilbert in rolul incinal. ita desAvarsita a fil, la lansarea filmului sonor.
Sunt OR de legat acum de noua indrumare mului. Dar Puclowkin spune In
care mi-a dat-o propriul meu instinct Tune el Rusia noi nu voim sa facem
cä niciodatä nu-mi voi mai relua rolul de actor. * te,,tru transpus pe ecran. Noi
P. J. de Veulos a anga . von" t- A cram o noch mod4
Nu nrefer filmul sonor, filmului mut, cum au jat o noua stea de dire, de extoesie.
crezut Erin dupä parerea mea ambele stint nece- ma, care rAsare. Ea este
sare ; mai ell seamä, trebuP sä mai treacä timp, &ma. Mary Costes, sotia
pAnä" ce nrimul se ya adapta ne fägasul nouilor idei, celebrului aviator franc,
variabile dela zi la zi. Principalul este, sä se gäseascá ez, care a bAtut zilele
trecute in mod magis,
nractice si actori destoinici pentru interpre- tral recordul de dis,
re. Restul nu este decât o chestiune de detaliti. De tanta in linie dreapta.
altfel nici autombilismul nu s'a desvoltat inteo zi.
Dar Barrymore este un orn el-ähit. La Filadelfia
uncle Pam gäsit si uncle sosise cu avionul, shurând
peste intregul continent nord-americar, spre a-si vedea
närintii, este gata rle a-si relua «sborul» spre Holly-
wood, uncle este asteptat cu nerAbdare.
*

Instalat confortabil inteun fotoliu masiv de piele

litcioasä, Buster Keaton mediteazä nu mimai asupra
artei ci si asupra problernelor sociale. Pe el 11 inte-
resea7ä deonotrivA arta, cAt si teoriile economice si
fnt astfel siiinta matematicilor, de care se sinite legat
de pe vremea cand era un harnic student al facultätii
de stiinte.
Profesirnea mea este, sä fac oamenii sA rädA, sä
netread dar asta nu mä ImniedicA, ca in orele mete
libere, Al citesc pe Karl Marx, pe Gide si sA am
mania de a ataca si probleme filosofice, imi reamin-
tesc de altfel de un exce'ent comic de music-hall, care
era poate cel mai destoinic astronom al timpului ski».
Dupä ce a-ti auzit de ideile ce mA cäläuzesc in
ceasurile mele de odihnä; cAci restul II cunoasteti,
;A-mi dati voie acum SA fac un mic joc de golf cu Lionel Barrymore a Orasit ecranul pentru a se deyota inegafonului. Instantaneul nostru il arata
bunul meu prieten, Sedgwick. alaturi de Raymond Hackett, protagonistul filmului Madame X", realizat de Barrymore

Foto MetroGoldwyn
Malec in ultima sa comedie: In noaptea nuntii"...,

www.digibuc.ro
 14 ILUSTRATIUNEA ROMANA

o adevdrata starlet inflikdraM care a luminat tot cerul.

CR ONICA STIINTIFICA
ECLIPSA DE LUNA DIN NOAPTEA DE 16 SPRE 17 NOEMBRIE 1929
INTUNECIMEA SE VA VEDEA, IN ROMANIA DUPA MIEZUE NOPTH
NUMAI IN PENUMBRA, NU Sl IN UMBRA
Eclipsele de soare si de lunä sunt fendmene foarte
rare. Totusi In cursul acestei luni au avut loc 2 eclipse,
ceiace e intr'adevär un caz exceptional.
La 1 Noembrie a fost o eclipsa inelarg de soare,
vizibilA partial $i In tara noastra.
In ziva eclipsei avu loc un cutremur violent cu epi-
centrul probabil in falilie din muntii Vrancei $i Buzgului.
La 16 Noembrie vom avea a doua eclipsA de asti
datA de lung, vizibilA deasemenea partial In tara noastrg.
Un fenomen astronomic
LUNA VA INTRA INSA
In caz de ceatA sau inourare pgrtialä, nu se mai
poate distinge penumbra $i in cazul acesta eclipsa nu
mai prezinta interes.
Ruggm cititorii sA ne comunice la redactie obser-
vatiunile ce vor face asupra intunecimei.
ECIAPSA LA SATE
Eclipsele de lung au darul s sperie locuitorii sa-
telor unde Stiinta n'a pätruns incg.
Regretatul meteorolog Hepites a facut o comunicare Aca-
demiei Romtine astipra acestui fenomen ceresc.
La 30 Noembrie 1911 s'a veizut pe deasupra (aril noastre
un bold si mai mare si mai luminos.
Era un uranoht gigantic care s'a vilzut si in Bul-
garia, Turcia, Grecia etc. din cauza înaltimii foarte mari
la care se afla. A fost observat intre altii si de Sp ru
Haret, fost ministru al Instructiunii publice si profesor
de Astronomic' la Universitatea din Bucuresti.
PESTE 10 MILIARDE DE STELE VOR CADEA PE
PAMANT DE LA 13-18 NOEMBRIE
Ploia de stele care va incepe la 13 Noembrie se va
putea observa pad' la 18 Noembrie inclusiv.
Stelele vor avea radiantul (local de pornire) in apro-
pierea stelei Gama din constelatia Leului si de aceia se
numest leonidele.
Ele sant sfäramdturile cometei Tempel, care avea o pe-
rioadit de 33 de ani.
ht anii 1799, 1833 etc. leonidele au provocat averse
marete, dand impresia câ ar clidea din cer o adevarata
ninsoare de stele.
Cum ne apropiem de anal 1932 e probabil eel leoni-
dele vor deveni tot mai interesante.

I SI

Matra din cer (uranolit) cazuta la Aintab (Turcia)

50.000 METRI PE SECUNDA !..
Dupa calculele astronomilor, leonidele vor patrunde in
atmosferit cu o iutealit de circa 50 000 metri pe secunda.
Observand bund-oara diderea unei stele timp de 8 se-
cunde, aceasta inseam/ill ca meteoritul a parcurs circa
400 km. adicd o distanta ca de la Bucaresti pand la Iasi.
Inaltimea la care se aprind e in general de 200 km.
la 80 km. deasupru capului nostru, desi ne
par foarte apropiate.

sORI

flarta lunei
FAZELE ECL1PSEI
Eclipsa nu va prezinta faze atat de interesante de-
oarece luna va intra mimai in penumbra aruncatg de
Pämänt, nu si in conul de umbra.
SA nA'dajduim ea In anii viitori eventual in 1930
sau 1931 se va putea observa o intunecime de lung
totalA a$a cum am avut prilejul sA observAm in vara
anului 1924.
Iat5 fazele principale ale eclipsei in tara roasted :
Primul contact va avea loc In noaptea de 16 spre
17 Noembrie, dupg miezul noptii, la 0 h $i 5 minute.
Faza maxima va avea loc la orele 2 noaptea si 3
minute.
Ultimul contact va fi la orele 4 dimineata.
Din datele de mai sus se vede ca fara noastra nu
e atat de favorizata, deoarece eclipsa are loc noaptea
târziu si numai câtiva 'astronomi o vor urmAri cu a-
juto rul lunetelor.
Eclipse de tuna a lui Cristofor Cc-dumb
In plus fazele nu prezintä o mare impottantä, de-
oarece luna nu infra in umbra, or o va atinge foarte
putin pentru unele latrtudini.
In cazul când cerul va fi acoperit in noaptea de 16
spre 17, atunci eclipsa fireste nu va fi deloc vizibila.
De altfel intrarea satelitului in penumbra, nu poate
fi observata de amatori, cleat atunci când cerul e
perfect senin.
Taranii i$i inchipuie c varcotacii" manancA luna,
ba in unele cAtune din Oltenia e obiceiul a se trage
clopotele bisericilor pentru alungarea vârcolacilot"
$i chiar focuri de armä cum s'a fäcut la 1924.
DE CE VA FI ECLIPSA PARTIALA
Umbra aruncatA de pgmânt ar putea intuneca corn-
plect $i un corp mai mare deck luna. Ar trebui dar
la fiecare 29 zile sä avern Cite o intunecime de lunä.
Luna trece de obiceiu mai sus sau mai jos de conul
de umbra' $i In acest caz or n'avem deloc eclipsä, or Mersul panutntului, stea de dimineafg, pe cerul
trece prin penumbra când e mai apropiatA de conul planetei Marte
Intunecirnei.
Cititorii de la tara sunt rugati sâ ne trimilâ obser-
L. FLORIN vatiuni asupra stelelor cdzdtoare in noptile de la 13-18
Noembrie.
Stelele se vor observa mai malt in tdrile mai apro-
VOM AVEA 0 PLOAIE DE piate de Ecuator, dar si la not fenomenul va fi destal
METEORITI de interesant. L. F.
IN NOAPTEA DE 13 NOEMBRIE SE A5TEAP7 A Scopul scuzä mijloacele...
PLOAIE DE STELE CAZATOARE PE 7 01
GLOBUL
Anul acesta sistemul solar In drumul ce-1 parculge in
Univers, s'a intalnit probabil cu un roi de meter:14i al
caror numiir se cifreazd la sute de miliarde.
Cum si Iii propriul nostru sistem ,t,'ar se gdsesc mt-
lioane st chiar miliarde de meteorite provenind (111 sfa-
ramarea unor comete, se poate explica de ce anal cesta
cad atilt de multe stele cdzdtoare.
CE E UN METEORIT ?
lntr'o seard senind, in orice timp al whiled, daca pri-
vim numai citteva minute bolta cereascd, vedem cate o
stea care se desprinde de pe cer si alunecd drept inainte.
I se zice stea cAzAtoare sau meteorit.
Uneori aceste stele ciizatoare nu clintaresc decal nunial
cateva grame si intrand in atmosfera cu o mare iuteald
se aprind prin frecare si pand sa caza pe Pdmant au
ars de tot si doar cenusa lor mai rimiine.
Cate odatii cad meteoriti mai mari denumiti aeroliti
bolizi sau uranolite, care pot avea toate mdrimile de la
un bob de nisip pand la un bolovan cat o case'.
BOLIZI IN ROMANIA
Au cazut bolizi mari si in Ora noastra de au ingrozit
oamenii in localitittile deasupra cdrora au trecut.
La I lanuarie 1906 a trecut pe de-asupra fdrii noastre N'am ce_vd face?! Arcurile male sunt foarte senzibile...

www.digibuc.ro

Lilian Harvey, celebra stea de cinema, Wand ezercifii de gimnastica, in fiecare dimineatti
PA GINA FEMEIEI
DESPRE FRUMUSETE
De mult Zdna Frumusetei" a cobordt ne nämânt,
cu sacul de daruri bine incdrcat, aviind dortnta sa te
impartd taturor tenteilor.
Din puternicut bucium a dat semnalul aclunciret si
din ttecate natiune a venit o tândrd tatd.
Zlina Frumusetii le-a spus .
«Doresc C'l nici una chn voi sd nu se pliingil de darat
ce il voi tace. Nu e in outer ea mea de a da fiecdreia
acelas Meru». A n i incenu distribuirea darurilor
Itahencei Ii dddu ochti arzdtori.
Englezoaicei un ten curat ca laptele,
Austriacei dinti de filth§ ;
Rusoatcei prestanfil,
Germanei surtisul.
Româncei temperamental, si când nu mai aye nimic
de impärtit, se pregliti s& piece.
i mie nimic ? 7i souse trantuzoaico.
Vai te-am uitat i sacul aarurilor e gol. Nu face
nimica tiecare sci-fi cideze ate putin dtn ce te-am ddruit eu.
Toate cele inzestrate s'au apropiat de trantuzoaicd
i-au dat din darurite lor, asa cd a devenit intr'un mo-
ment cea mai bine dotata si plind de gratii
Aceasta istorioarii povestitd de Léon Gozlan ne aratti
cd temeia trancezd ar ti perfecfiunea. Totusi alte concluzii
trebue sd tragem din povestirea de mai sus. Parizianca
vrea sd placd. Ea stie sd-si pund in valoare in chip
inteligent calitättle cu care a inzestrat-o natura, sd-si
prelungiascd tinetetea prin elegantd prin alurd" si pan
vointa de d ti frumoasd.
Rachel, renumita t, ;gediand spunea: «E destul sd vrei
sd fii frumoasd, ca sd devii».
In adevdr, cu toate cd ea nu a tost favorizata de na-
turd, a stiut sd ajungd la o oarecare frumusete numai
printr'o vointd de fier.
Fiecare femee are farmecul ei particular. E nevoie nu-
mai de patine" ingrijire ca sd-I scoat& in relief si sa
micsoreze celelalte defecte fizice.
Ca si Zâna trumusetei, noi ne strtiduim sd ddm ceti-
loarelor noastre, sfaturi si retete de lntrumusetare
foarte utile. Dacd unele din cetitoare se gdsesc mai putin
tavorizate de naturd, ca alte femei sub raportul
vor face ca parizianca. Vor culege din malddrul de sfaturi
ce clam la aceastd rubried acele de care au nevoie.
sa caute sd-si cultive frumusetea incetul cu incetul si
vor vedea strdduinta incoronata de izbIndd.
Celina
GIMNASTICA IN SLUJBA FRUMUSETII
In toate triIe, unde cultura a ajuns la apogeu
gimnastica este consideratA ca cel mai important factor
In desvoltarea calitätilor fizice a corpului omenesc.
Copiii dela frageda vârstA de 5 ani, sunt puai sä exe-
cute miacAri ritmice sA facA gimnasticA rationalá,
pentru a se desvolta cat mai bine.
Medicii $i oamenii de specialitate au constatat cA
prin gimnasticA oamenii 1$i pAstreazA sAnAtatea, iai
prelungesc viata.
La noi In tarA propaganda a inceput sA fie mai in-
tensä abia de cativa ani când oameni de bine sub
auspiciile Institutului de Educatiune Fizia au por-
nit o campanie pentru educarea maselor In aceastA
directie.
In Oermania se clA atâta importantà gimnasticei,
inclt dela posturtle de emisiune radiofonice se tin
zilnic adevdrate ourturi. L* Incsput a feet im cicly de
ILUSTRATIUNEA ROMANA ti
Pentru subtierea picioarelor, a §oldurilor, e indicat
masajul cu un aparat special, inventie germanA, numit
Punktroller. Cu acest aparat fArA cunoatinte speciale,
fiecare poate sä-ai facA masajul acasA.
Acum drägute cititoare puneti In aplicare sfaturile
ce v-am dat $i yeti cApAta in scurt timp silueta mult
dot ità.
CELINA
COLTUL CELINEI.
Acum a revenit la modA chilimbarul. BrAtäri, inele,
agrafe siraguri de chilimbar Impodobesc ai complec-
teazA imbrAcAmintea cochetelor de azi.
Spre desesperarea elegantelor, se Intâmplà ca chi-
limbarul piardA luciul. Iatä leacul pentru a re-
media acest inconvenient :
Faceti o pastA din praf de cretà, cu apA i frecati
bine chilimbarul. Luati o flanelA muiatà In ulei de
mäsline, infgaurati mArgelele In aceastA carpA, pe care
apoi le veti $terge cu o flanell uscatä. MArgelele ii
vor recApAl.a. strälucirea.
Pentru bride parfum". Un cAmin intim i cochet
are lângä divan, pe o mAsutA joasg, un «brfile par-
fum». Daume ai Gallé au fAcut adevArate bijuterii,
care alimentate eu parfum $i puse la priza electricA,
rAspAndesc in aer un miros discret ai dulce.
latà reteta bunä pentru a prepara singur un parfum
agreabil :
EsentA de cuiaoare . . 25 gr.
T-ra cumarine a 50% . 20
EsentA iacinte . . . . 10 »
Esentä jasmin . . . 10 »
Eugenot 10 D
Geranium . . . . 5 »
Esent4 neroly . . . 5 »
Amestecati totul cu un kilogr. alcool rectificat de
90 grade. Fred.
POSTA CELINEI
conferinte care au aratat importanta acestui obiect
dând ample explicatiuni a sistemului de a face gim- Marcela Iasi. Nu intrebuintati puful la pudrat. Luati o
nastica. Acum, In fiecare dimineatA la orele 61/2 ger- bucatii de vatä cu care s'a" vä." pudrati.
manii deschid aparatele de radio si comenzile gim- Mya Mara Loco. Pentru tenul gras si lucios, faceti un
amestec de ether 50 gr., alcool rectificat 50 gr.. si v ter,
nasticei incep. Profesorul expicA miacarea elevul geti de dota ori pe zi pe toatä fatii ca o buckia de vaa.
o executA. Exerciffe dureazA nuniai 10 minute deoarece Rozina si Sanda Catml. Depilatoarele fac sä cadà pärul
nimeni nu trebue sà se simtA obosit, dui-A executare. pentru moment, ca apoi sä creasa mai tare. Eficace este
Apoi, sfAtiteate pe elevi sá treacä In camera de bae, numai electroliza.
sA facA un dua rece, sau cel pupil o frictiune pe Sumurum. Pentru intkirea sanilor, dusuri locale at mai reci.
piept cu mAnu$A de bae muiatd In apä rere. Voi publica articol special in aceasa chestiune.
Tineri, bAtrâni, bArbati ai femei urmeazA cu evlavie Flnare ofilita, P Neamf, Nu desespera. Masaj 10-12 sedinte
si fata va reanka farmecul tineretei. In fiecare seara stet.%
aceste cursuri. geti fata cu urmkoarea lotiune contra ridurilor:
Am cunoscut o doamA din Berlin, mamA a trei copii, Apà de rose . . . ?Of) gr.
din care unul doctor 'in medicinA, care urmand aceastA Lapte de migdale . 50
$coalà, a ajuns sA facA aproape miacAri acrobatice. Sulfat de alumin . 4
Tendinta femeei moderne este de a avea siluetA" Frumoasa Loco. Nu mai vopsi pärul, dacA e
cuvânt prin care azi se intelege a fi cât mai subtire. dorinta logodnicului; nu pot sä'l conving permitä, scrii
Negresit moda a evoluat ar dacA räsfoim un album dud prin aceasti rubrieä.
cu fotografii vechi, vedem cà inainte cu 20 de ani, o Frosinica, Focsani. Adresati,vit unui medic specialist. De
femeie frumoasä trebuia sA fie mai corpolentA si nu- multe ori cresterea peste misurà a pktdui pe fata este
mai talia sA o aib5 subtire. datoritä. relei functionsri a ovarelor,
Sub tutelit, Ploesti. Daa tatä,1 &tale nu permite faci
Azi toate femeile, färA deosebire de rang social, buzele n'am nici un sfat in sacul meu. Cat de discret va fi
vor sA släbeascA sau cel putin sa-ai mentinA silueta pe rani tot se va cunoastedeci asteaptii piing la majorat.
care o au. Divorfata, Loco. Evident a starea sufleteascil nesatisfä.
Lilian Harvey renumita stea de cinema a spus : «SA atoare va imbkrfinit î ainte de vreme. Nu mai Plangeti
te mentii subtire e greu sä devii subtire e ai mai greu». feri-irea distrusii. Aveti abia 21 ani... rAbdare si fericirea
Mult adevAr In aceste vorbe. Ca sl te mentii subtire se va reface ca pasarea Phenix din propria,i cenusä.
trebue miscare multä, ca sa slAbeati treci prin su- Mena feril, Panciu. Pentru mainele crApate cumpkati dela
Pliciile multor privatiuni. Dar formula idealA ca sA-ti farmacie glieerolat de amidon. Ungeti mäinile seara inainte
formezi si mentii silueta este numai gimnastica". de culcare si »yeti rezultatul mult dorit.
In fiecare dimineatà inainte de a te imbräca 10, mi- Trei grafii, Timisora. Continuati g'mnastica inceputà.
Sistemul e vechi, dar foarte bun.
nute de gimnasticA. Novni. Oriee talc de parfumat e bun pentru masaj.
Ca prim exercitiu ar fi urmätorul : Te Intinzi pe
jos cu fata In sus, picioarele lipite $i bine intinse, Celina
bratele intinse cu palmele
deschise si lipite de pArtile
laterale ale picioarelor. In-
cepi a ridica bustul *Meet
de la plmânt pang ajunge
In pozitia de sedere, tot
Meet te apleci uaor pe
spate Ong ajungi iar In
pozitia initialà de culcat.
Acest exercitiu serveste
mult pentru a scgclea burta
si se continttä timp de o
lunA.
Recomand asemenea ca
si gimnastica s5 fie aju-
tatà de un regim alimen-
tar special, ca succesul sä
fie deplin.
SA nu se bea In timpul
meselor, ci numai la in-
terval de o orà dupä /ma
Mânciirurile cu sosnri evi-
fate. Dulciurile pe cât po-
sibil InlAturate din ali-
mentatie. Fructele in can-
titAti at mai mari. Acest
regim nu anemiazà, dar
släbeste.
Pentru slAbirile locale
e indicat masajul. Pentru
gusA, cum spun francezii
_double menton" masai
electric care diolv
gräsimile siajutä ca fata sA La Los Angelos, s'a pus in aplicare un nou aparat vibrator de masaj avtind forma
recapete ovalul clasic. unui tun. Instantaneul nostru infafiseaza" un astfel d aparat, in functiune
www.digibuc.ro
 16
ARTA IN INTERIOR
CABINETUL DE LUCRU
Iatá o camerà care nu lipseste din mai nici o lo-
cuintä burghezä, stäpânul sau stápâtra casei având In
genere o ocupatiune intelectualä, care necesitä o ca-
merä de studiu sau de lucru.
In casele mari, cu camere multe, i când se int'implä
cati sunt
sä fie ocupate de adevarati intelectuali
in acelas timp $i cu dare de rang, avem, lânga ca-
mera de studiu propriu zisä, o sail mare, numitä bi-
blioteca, având peretii toti impodobiti numai cu rafturi
cu cärti.
Evident cA aceasta este o fericitä excep6e ; In mod
normal Insä, avem un cabinet de lucru, care va con-
tine mobilele clasice, strict indispensabile ocupatiunei
stäpânului si care natural a azi au luat nota timpului.
De sigur ca va fi necesarä o bibliotecA si gall de
Imprejurarea, când numärul foarte mare de cärti, va
cere dulapuri sau mai exact in acest caz rafturi,
care n'au modà pe toti peretii, biblioteca va suferi
$i ea influenta modernä. Va fi deci joasä, färä usi,
sobrä, de un lemn fin, lustruit, placat, si necomportând
in generenici un fel de ornamentatie ; adevärata podoabä
i-o formeaz5 cArtile, prin valoarea lor si rin legätura
lor, care va fi pe cât se poate mai armonizatä cu intreg
ansamblul piesei.
Colturile $i spatiurile mici dintre usi spre ex-
emplu vor fi utilizate tot pentru biblioteci; care
oral de multe, dau un aer de elegantä sobri.
intr'un loc bine luminat se va plasa biuroul, mare,
larg, comod, din acelas lemn cu biblioteca.
Cabinetele de lucru sunt dintre piesele care au atras
cel mai mutt pe artistii creatori de mobile, asa c5
gäsim colectii intregi de lucräri de artà in acest do-
meniu, semnate de Leleu sau alti maestrii.
Linia este aproape aceias la toti diferenta constä
in proportii, In combinarea si armonizarea esentelor
de lemn Intre ele si apoi cu Intreg ansamblul cdci
camera se complecteazá In genere cu un divan sau o
canapea mare si diverse fotolii, largi, confortabile,
aträggtoare. A fost un timp când It toate birourile
gäseai o canapea si douä fotolii de picle dar s'a
abuzat inteatât de acest gen de mobilä, pe care o
intalnim si in fdate autoritätile $i birourile publice, 'Meat
astä-zi In casele cu adevärat gust si cu grija de a
evita banalul, au dispärut aproape cu totul.
Sunt Inlocuite cu fotolii $i canapele tot a$a de con-
evident nu mätase
fortabile, dar imbräcate insto fa'
sunt atatea tesäturi mode rne tot atät de durabile ca
pielea, Insä mai calde mai primitoare.
TRETORN
GALO$I SI SOSONI
CEI MAI BUNI
ILUSTRATIUNEA ROMANA
$i in afarl de aceste mobile indispensabile, In birou
dud bibliotecile o vor permite
vor mai figura
câte-va tablouri sau desene alese cu gust, pe biblioteci
dad sunt joase, un bronz sau o ceramia, pe o má-
sutä, o cupà de cristal cu douätrei flori naturale,
care vor inveseli acest interior sobru $i... ceea ce in-
geniozitatea decoratoarei va gäsi necesar, pentru a da
si acestei camere acel aer de desävär$it, ce ne place
s'ä gäsim In orce interior.
Evident cä vom avea un tapet sobru, draperii asor-
tate cu mobila $i covoare In linii moderne.
Lämpile cu fier forjat vor complecta de minune
acest ansamblu modern, unde intelectualul Isi petrece
cel mai mult din timpul sätt $i unde trebue sä gäseascä
un cadru demn de preocupärile sale si care in acela$
timp prin armonia, arta, sobrietatea si distinctia sa,
sà-1 dispunä pentru lucru si sä fie capabil sà-1 $i
mângâe In clipele de repaos.
A ura Sachelarie
CRONICA MEDICALÄ
GUSA.
Cred ca toti cititorii acestei cronici au avut ocazie sa
vada perscane gusate, adica avand in partea anterioara a
gatuIui, dedesubtul barbiei una din acele umflaturi mai mult
sau mai putin mari, pe care atilt poporul cat i stiinta me,
dicala le desemneaza sub denumirea de guse.
Gu$a consta in hipertrofierea tesutului din care este ah
eät"ità glanda tyroida (un organ situat in partea dinainte a
gâtului si care constitue o asa zisa glanda cu secretie in,
terna adica care,si varsa secretia sa, extrem de insemnata
pentru buna functionare a organizmului nostru, direct in
sânge).
Gusile se vad mai ales in regiunile muntoase astfel la noi
in tail, exista un numär foarte insemnat de persoane gusate
in judetul Muscel, prin imrejurimile CampuIungului. In Franta
ea este endemicä in Alpi, intr'o portiune a Pyrineilor si in
cateva puncte din Ceveni. In regiunile maritime nu se ob,
servä niciodata cazuri ae guse.
Faptul Ca gusa se observä numai in anumite regiuni, a
täcut sal se creada ai ea ar fi in raport cu anume influente
telurice. Astfel apa de !Ant din unefe regiuni, se zice cii ar
juca un rol in aceasta privintä, mai ales apa ce contine in
exces saruri de calciu si de magneziu.
In ultimul timp insâ, cercetarile facute de savanti compe,
tenti in areasta materie, au dus la concluzia eà gusa s,ar
datori unei perturbatiuni in metabolizmul iodului organic.
Exista insä in afara de aceste cauze, care determinä pro,
ducerea gusei i alte cauze mai ascunse constituind o asa
zisä predispozitie. Acestea ar fi pubertatea i sarcina.
Ori cum ar fi, lucru cert este ca la persoanele gusate
combinatiile iodate din glanda tiroidd scad. Aceste combh
natiuni iodate provin din alimente si mai ales din cele ve,
,a 411
I'
f
'' ''' ,
ink .1:6*I*Iftrl.
77:111\
I I 1 ILA
MEN
SUNT
$1 CEI MAI EFTINI
www.digibuc.ro
getale. Or, dupii cum a arätat Repin, apa din uncle regiuni
contine o emanatiune radio,activa, care impiedeca asimi,
larea acestor combinatiuni.
Gusa se dezvolta deobiceiu foarte incet, insa in unele
cazuri, fie din cauza tmor sfortari prea repetate, fie din
cauza cresterii sau a pubertätii, ea poate ereste repede de tot.
Cand gusa ocupä toatä glanda tyroidä, tumoarea are forma
unei copite. In alte cazuri insa ea poate avea, fie e forma
de glob, fie chiar de mai multe globuri asernanatoare unor
jumatati de par% sau de portoca,5 aplicate deasupra glandre
tyroide.
Gusa cla nastere la turburari, care foarte adesea nu sunt
in raport cu marimea ei, deoarece se vad uneori guse enorme
care nu provoaca nici un accident, pe and o tumoare de
Marime m;jlocie poate alteori da nastere l a accese de na,
dule atat de intense, ca ameninta viata bolnavului.
Turburärile cauzate de guse, se datoresc compresiei pe
care ea o exercita asupra unor organe de o insemnatate
capitala ce se gasese in vecinatatea ei : trachea, care ser,
veste la respiratie, nervii gitului (nervui laryngeu superios
recurentul, a carui compresie cauzeaza paralizia coardelor
vocale), esofagul, a carui compresie da nastere la dureri la
inghitit, si arterele i vinele giltului care comprimate cau,
zeaza anemic cerebrala.
Bolnavilor de guse li se di iod (iodur sau tinctura de iod)
la interior ; li se fac injectiuni cu iod i li se &I extract de
glandä tyroida si tyroidina.
Tratamentul cel mai bun al acestei bou insa, este cel chi,
rurgical, care consta in extragerea corpului tyroid. Trebue
insa ca atunci and se face aceasta operatie sà se lase in
loc o oarecare cantitate de glancia, deoarece extragandu,se
in totalitate, pot lua nastere la turburari extrem de grave si
iremediabile, constand in anemie, pierderea memoriei, mit
câri incete si neprecise, umflarea mainilor, a picioarelor si
a fetei, ameteli, etc.
Dr. E. D
CORESPONDENTA MEDIC ALA
Utz tândr, Turna-Mdgurele. Din nenorocire nu existä
alt remediu, In cazul d-tale, decât purtarea unor oche-
lari potriviti.
Senzitiva. Aveti nevoie de sporturi, de gimnastica,
de viatä in aer liber si de o hranä abundentä si bine
aleasà. Alimentati-vä mai ales cu carne friptà (biftec),
unt p roaspät, zarzavaturi proaspete si lapte.
. Maria A. Loco. Puteti consulta In chestiunea care
vä intereseazà, tomul XVII din Tratatul de Patologie
medicalä si de terapeuticA a plicatä, publicat sub di-
rectiunea prof. Sergent din Paris.
Niculescu E. Cluj. Neosalvarsanul se intrebuinteag
in tratamentul sifilisului. Rezultatele sale sunt In ge-
neral excelente. Tot astfel i Iodo-Bismutul de chininä.
iu
ai
RN
E MARVAN I
 ILUSTRATIUNEA ROMANA 17

CURIOZITATI DIN TOATi LUMEA

'

Concurs de baloarie sferice cu gaz. Un Imp de baloane

care concureazi la Cup internationala Gordon Bennet"
mnainte de a porm din Saint Louis
Dela concursul femeni- de
curse pe jos din Franfa 0
elegant6 i$i reface fra'eta
inainie de pornire

Aviatorii Badly, Reginensi i Marsot, inainle de a porni in raidul Pranta;:iklözambiqUp-

,
cu aparetul lor montat de un motor Rhone Titan" 230 H. P.

Cea mai mia atleta de azi, Ramona Carpanter in

otate de patru luni. Total ei Paul Carpenter din
LossAngelos, o antreneazä tinand,o in palrna

0 itiventie practice: Pat de spital, care prin ajutorul unei manivele, poste fi adus
In orice pozitiune, shier i ea scaun

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEÄ ROMINN

MODA

3. Páldrie co
cercei; acestia
sunt cusuji in
aptusala acestei
admirabile toci de
feutru negru. Cerceii
sunt al& fi negru.

4. Pálfirie de cm
loare verde inclus,
borurile sunt foarte
1. Pálárie de fetru maron; borul drapat marl; in spate se
In mod grafios, tar pentru a obfine remora mici gause
linia moderná, e lungitä pähria intr.() albe, care fac efect
parte. foarte chic".
2 Frumos feutru maron cu borul f oarte
mare ridicat, ceeace cla acestei pälärii
simple, o alur'ä cu totul noud.

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA

chinezà; 118) Fluviu in Franta; 120) Salutare!; 122) JOOUL REGILOR

JOOURI Secol; 123) Salutare ; 125) Prepozitie.
N. B. A se avea in vedere ca in tot jocul litera Y=I, face
GAMBITUL DAMEI ACCEPTAT
Negru-Griinfeld
A/b-Spielman
AL OPTELEA CONCURS îns i unile exceptii ce trebuesc respectate. 1) d2 d4 d7-d5
2) c2-c4 e7-e6
SERIA I-a 2. CHARLIE CHAPLIN de Const. Chicos 3) C b 1 - c 3 d 5 X c 41)
4) e2 e4 c7 c5
1. PEISAJ de Paul Enescu 5) C g 1 - f 3 c5Xd4
a7-a6
Ha
.4
ilit, l MI
AMMIIII
AM 1111111M
,
1 MEE=
6) C f 3 X d 4
7) NflXc4
8) 0
9) Cd4 -f 3!
0
N c 8 - d 78)
Cb8-c6
D 41 8 - c 7

MIN Mill -MIN in Ems

mom:. 11 all AMEN Ilr
ist 10) D a 1
11) T i 1
e2
cll.')
12) N c 1 - e3
Nf8-d6
c g 8 e7
C 4 6 - e 54)
_MI NNW EMU =IL r 13) C f 3 X e 5 Nd6Xe5
r Ill ,IIIII
'VI IIMI
EL 14)
15)
g2
b2xc3
16) N c 4 - b 3
g3 N e 5 X.c 3 5)
C e 7 - g 6 8)
0-0
EIEMIPEr 17) Ne 3 d 4
18) De2 -e3
b7 - b 5 87)
Nd7-c6

74
EE
MIMI A
MEW
19)
20)
h2
h4-h5
21) Nd4 Xg7!
22) D e 3
h4

g 5-1--
4) c 7
Cg6 e7
Rg8Xg7
Ce7-g6
b 7 8)

511:11. 23) h5 h6-1- Abandoneaza

1) Griinfeld a jucat o parridä de ápgrare
?.) Negrele evitä C b 8 - d 7, cc eace da nastere la

11111
EOM
MEWMI.111111 u. OM
MEW
un sacrificiu (N X e 6!) si preparA esirea damii.
3) k ceastä trasatura interzice C f 6 din cauza 11)
TXd 6 1 DXd6.12) e4- e 5.
4) Bine C e 7 g 6 13. C a 4!
5) Acest schimb previne Ta 1-c 1 :
Orizontal: 1) lezurt (1597-164u) ; 5) Impärateasä MEET 6) S'a jucat intr'un scop prevenitiv pentruca ditch'
15....0-0. 16 N. f. 4, e 6-e 5 17. N. x e 5, D x e 5 18.
bizantina (m. 803) ; 9) Filozof grec; 13) Insula in
Atlantic; 14) Macaz; 15) Pictor francez (1826 -1890); T x d 7 si albele au situatia mai bunä.
17) Ceas ; 18) Pronume ; 20) Pronume; 21) Darmotiu ;
22) Naturalist englez (1628-1704); 23) Oala ; 'h5) Nuta
LAM 7) Pierdere de timp, o greseala banalg.
8) Negru a pierdut un tempo.
Problema No. 1
muz.; 26) Numele lui Buda in China ; 27) Pictor en-
glez (1816-1863); 29) Coline in Algeria; 31) Fluviu
In Bulgaria ; 33) Rege ungur (1041 - 1044); 35) Re-
formator persan (1820-1850); 36) Celebra curtizand
MEW* Negru

greaca; 38) Economist francez (1767-1832); 39) Etaj; 12111111rg

41) Chiruig nancez (151 -1590) ; 42) Posed; 44) Munte
Ill Africa; 45) Demagog francez (1743 -1793); 46) Pre-
puzitie ; 47) Onul din cei mai bum oratori larini (sec. I);
49) &tutor american (t809 1849); 51) Poet francez
(1683-1761); 52) Insuia franceza in Oceania; 54) TO-
rem in Pinnei; 55) D.plomat franeez (1530 -1600); 56)
Medic si chirnist trancez (1645-1715); 58) Tara. Mr-
gata in aur (Bailie); n9) Femeia lui Saturn ; 61) lasulä
tranc. in Ocean; 63) (Mentalist german (1603 -1677) ;
65) Interjectie (mv.) 66) kaa in tranta ; 67) Sau ; 68)
Ora in Chaldcea; 69) Eroinä franceza (1412-1431);
70) Prepozitie; 71) Numele persan al Darnascului ; 73)
Oras in Rusia; 74) Impaiat roman ; 77) Imparat ro-
man ; 81) Zeu la Egipteni; 84) Maresal trancez (1802-
)869); 85) Palat; 86) Cap. al Europei; 88) Rau in
Franta ; 89) Pronume; 0) Om politic belgian (1810-
1886); 91) Elul lni Nue; 92) Personaj muologic; 93)
Matematic norvegian (1802-182(fi); 97) Insura in M.
Egee; 98) Incetà; 100) Matematic si cosmograí francez
(1494-1555); 104) Alt nume dat cybelei ; 105) General
amencan (1801-1870); 107) Zeul vanturilor ; 110)
Una din ciciade; 111) Pronume ; 112) Prepozitie ; 113)
Localitate in França; 115) Fabulist englez (1688-1732);
116) Nuta muz.; 107) Prapastie ; 117) Rai in Franta;
119) Masuratoare; 120) Biciu cu coada scurta ; 121)
Ora Iii Spama; 12.i) lii inaternatica ; 124) Cartof ; 126)
Istoric i orn de star Italian (1806-1889); 127) Ora§
in Austria; 128) S.nicur trancez (1843-1896).
Vertical: 1) (lleneral trancez (1768-1815); 2) Locali-
tate in rranta; 3) Dispar; 4) tJra ii p, it la M.-Rosie;
5) Pana de dispicat; o) Vechiu stat In Asia; 7) Maresal
trancez (1769-1815); 8) S-3col; 9) Rumancier francez
(1840-1902) ; lb) tpoca determinträ; 11) Interjectie;
12) Sotia lui Amphion; 14) Muneda romana; 16) Per-
sunagm mitologic; 19) Cornamiant turc; 21) Fluviu in
Asia; 22) Ministru de finante trancez (1764-1847);
24) Nota muz.; 26) Calauza ; 23) Localitate in Fran(a;
30) Localitate In P-ranta; 31) Tragedian francez (1773
-1846); 32) Poet trancez (1495-1544); 34) Negatie;
35) Idem; 37) Rege persan (310-381); 38) Flacon ;
39) Poet italian (1507-1566); 40) Fluviu in Scotia;
41) General italian (1780-1851); 43) Poezii de Jean
Richepin (1886); 46) Voiajor englez (1844-1894); 47) HI. Ele trebuesc irtsotite de numele, pronumele si
Regina tranceza (m. 1206); 48) Literä greceasca ; 50) locllitatea celui ce ni le trimite, precum si de cu-
Prunume ; 52) Nola muz.; 53) Arhipelag in Malaezia poanele respective publicate in josul paginei.
olandeza; 54) Decret domnesc; 57) Li aritmetica (inv.);
58) Aventurier englez care imagina Ur; complot pa-
pist; 60) Istoric francez (1842-1906); 62) 0, rtsidt. tarmatoarele premii
Oras
francez (1790 -1851); 64) Mäsurg; 66) .)Igsurg
in Mexic; 69) Pictor roman (1827-1891); 70) Ministrid
lui Ludovic 15 (1698 1727); 74 Simt; 73) Favoritul C a-
ternei II (1734-1783); 75) Lucrare de Aristotel tradusa
in frantuzeste la (1866); 76) Masurä chineza (inv.); 77)
Magistrat francez (1595-1652); 78) Profet evreu ; 79)
Alifie; 80) Poeta si literata francezä (17s8 -1885); 82)
Nota muz.; 83) Rau in Asia; 85) Popor turc; 87) Una
din ciclade; 93) Deputat francez (1770 1801)1 94)
Zen suprem la Asirieni; 95) Pronume ; 96) Nota muz.;
98) ()m politic si Economist francez (1826-1896) ; 99)
Numele chinez al lui Buda; 101) Gust particular; 102)
Zgpada; 103) Jurisconsult si scriitor american (1791-
1849) ; 105) Pictor german (1618-1680); 106) Pronume;
107) Savantelenist francez (1780 -1864); 108) Pronume ;
109) Jezuit italian (1631-1687); 112) Plan* 114) A-
lifie-; 116) Scrlitor francez (1776-1852); 116) Msurä
EMI
ME
MEL
Orizontal: 1) Filozof american (1840 - 1910); 5) Rege
al Amalecitilor ; 9) Rau in Germania; 10) Cilutnä; 11)
Moment cu metrul cub,
pentru masurat lemnele de foc 13) Spuma din al-
busul ouälor pentru cozonaci; 14) Camera (färg a);
15) Bärbatesc ; 17) Doug note muzicale ; 18) Destina
pentru un serviciu oarecare ; 19) Rau in Spania; 20)
Mäsurg; 21) Varietate de struguri; 22) A fi informat;
23) Putin ; 21) Oras in Filanda ; 26) Asculta ; 27) ti-
med ; 28) Uleiu cu care se vincleca arsurile ; 29) Bol-
clul albinelor (iil.); 30) Maresal fraic z (1769-1815);
32) Origina ; 33) Strigät de necaz ; 34) Ligh(nas de
baibier ; 36) Adverb ; 37) Personaj Mitoltgic; 37)
Stabiiimente ; 39) Dar ; 40) Nevoie mare ; 40 a) Nota
a b cd
Alb :
e
R f 3; a 7; f
muzicalä ; 42) Masurd de capacitate (pl ) ; 43) Intre- Negru: R a 8; f 7; h7
buin(a ; 45) Administrator si literator francez (1767- Alb trage si dstiga.
1829) ; 47) Interjectie ; 48) Scriitoare franceza (1836) ;
49) Coz ; 50) Ador (fig ) ; 51) Rau la culme (Mold.);
2) Fruntea; 53) Impreuna cu ..; 54) Manie ; 55) Pro-
nume ; 56) Gospodar.
EXCURSIUNE
Verttcal: 1) Ruing veche langa Câmpulung ; 2) Re-
dec re la sum. te identice (Gram) ; 3) Gen de poezie LA PARIS!
bulleascg in care se amestecà vorbe luate din diferite IN VACANTELE
liinbi ; 4) Transportat de aiurea (Geol.); 5) Oras in
Italia ; 6) Magistrat burgoignon (1465-1530) ; 7). Farg
exper en(a ; 8) Razboinic si poet spaniol (1503-1536) ; CRACIUNULUI
16) Prepozitie ; 22) Ipocondru ; 25) Teolog german
(1461-1551) ; 29) A face mai putin compact ; 31) In-: 19 DECEMBRIE 1929 6 IANUARIE 193.0
surd a Japoniei ; 35) Violen(ä In discu(ie ; 36) Potrivit ;
38) Regina Asiriei impodobi Babilonul (sec. XII a Chr.); 10 ZILE LA PARIS, VERSAILLE
41) Erou mitic din Atic,, ; 40 a) Savant francez (1624 F0 I' AINEBLEAU.
-1706 ; 44) Profund ; 46) Umarul unei ii cusut cu
flori. Se vor vizita i orcuele:
Dezlegarile se primesc dupa publicarea seriei a VIENA, MUNCHEN, MILANO #
VENETIA.
Hoteluri í intrernere de primul rang.
Prin tragere la sorti se vor distribui deslegatorilor PA$APORT C OLECT IV.
V izitarea orafelor numai cu autocar.
Premiul I = Lei 1500
11 = 1000 Voiajul in vogon special cu paturi.
- Un abonament pe un an la lustra- Cateva locuri tncii disponibile si informatiuni
tiunea Romana". la Mr. A. B. BORGOS
IV = Un abonament pe 6 luni la Ilustra-
tiunea Romana".
V = Un abonament pe 3 luni la Ilustra- pe adresa INGINER,
tiunea Româna". E. ERDES, Bucurestl,
Dinteo eroare de tipar s'a omis sä se treaca pe
lista deslegatorilor pe d-nii Lt. Emanoil Popescu, Calea Victoriei, 168.
Aurel Vlarin (student), Virgiliu Georgescu si
Gheorghiu. Ag
ILUSTRATIUNEA ROMA T" 1
Numiirul 23 al revistei noastre, va cc e un supli ment,
euprinzind deslegarile jocurilot. see 'e
premiantii nostri.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro