Gesticone, Mircea - Razboiul Micului Tristan

www.dacoromanica.
ro
RAZBOIUL MICULUI TRISTAN
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE PE HARTIE DE DESEN
DOUAZECI SI SASE DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMMIT
NUMEROTATE DELA A LA Z.
www.dacoromanica.ro
MIRCEA GESTICONE
RAZBOIUL
MICULUI
TRISTAN
ROMAN
BUCURE$TI
EDITUR A CULTURA NATIONALA"
11, Str. Doamnei, 11
www.dacoromanica.ro
PROLOG
Olenka Radovici
cfitre sotula ei Colonelula St. Radovici
Comandantulii intaiului Regiment de Uncieri
Focfani
Principatele Ro mane Unite
Warsovia, 17 Decemvrie 1862.

Dragule,
Ili la tatglui rneu s'a inreuttifitii. E durerosil nu

numai se scriu, dar chiar f i 0 cugetil, ceea ce
suntii nevoite se-fi impeirtd$escii. Doctorii mi-au
merturisitti, cii nu trebuesce se mai nadejduescii in
ttimeiduire.
De altcumil dragii .tefan, incei de acumil clece
ant, doktoraki Winkelmann, ne-a prevestitii, fit minte
crecl, cii o noud ivire a reului nu pole vesti decatti
sferfitulii.
www.dacoromanica.ro
6 RAZBOIUL MICULUI TRISTAN
Doktorula Markowsky socóte inse, fie din pisma,

fie din cugeta curata cd acea aildtorie la Wienna
nu a ajutatil cu nirnica qi cä leacurile professorului
i-au facutil mai multa Hu dealt bine.
Dacd a fi tiutti acésta, pole era mai cuminte
se nu fi plecata atunci din Warpoia.
Ma gandesca dar, cä atunci nu ne-arna mai fi
cunoscuta, nici indragitil E cladarnica së ne mai
sbuciumarna simfirea, invinuindu-ne singuri de ceea
ce am facia din ce se cadea se nu facemil, sau
de ceea ce n'ama facuta din ce Se cddea se facema,
cdci, socotil eu, Dumnecleu cel bung le orenduiesce
tOte dupe a Sa voie, fere a ne intreba, nici asculta.
Dar vecli tu, Stefan, daca intorcandu-me cu
gandula la acea vreme, cu clece ani in urmil, ar fi
in harula meu se mai pota hoteri, sciinda ce m'ar
adesta in acea calatorie, merturisesca $i a4i, ca rui
a$ putea pregeta se iau drumula Wiennei, sciinda
Ca acolo viefele nOstre s'or intelni pentru vecie.
Gandula la voi i grija de casa ma opresca a
mai inchide ochiL
Dar i alifela reigacla pentru odihnä amü a$a de
arar, ceici bietula tata se chinuesce cumplita ruipte
peste nOpte. Are vedenii, Vrea se se redice din
pata i sa-$i iee sabbi din pérete, cad (lice elii
Ceasula cela =ha adestatil al desrobirei se
apropie".
E adeverata, cá aici la noi duhurile sunt turbu-
rate forte. Tinerii se sbuciuma. Teranii, la olalta
cu studenfii se aduna plenuinda tainicii, chiar afa
cuma era $i la voi, se implinesc cureinda trei ani,
www.dacoromanica.ro
PROLOG 7
atunci de 1-afi alesa pe Maria Sa Alecsandru, Dar

vecli, la noi tote sant finale in mare taind, did
maria sa Alecsandru, celalalta de aid veghieacla
-cu strägnicie. .13i gi nOpte polcurile de casaci cut-
reera necontenita ulitele campiele gi codrii.
Draga Stefan, mi-e tare don't de tine, de Puiu,
de caul, de clavir, dar rzu sciu and m'oiii putea
intórce. A? fi o socie gi o maica band, dar o fiidi
rea urandu-mi 0 potti fi iar langd voi dila mai
degrab.
VA sgruta gi 0 doresca dragilora.
OLENKA
Insemnärile colonelului Stefan Radovici Focsani,

Mai 1863,
S' au implinita acli trei luni dela scrisOrea ei cea

din urma. Vegtile din gaclete ma nelinigtesca cum-
plita, La Warsovia a curs multa sage, dar luc-
rurile s'au orenduita iaragi . .
Prietenula Vaillant, pe care 1-am avuta en la
cinii mi-a deslugita ce insemnéclii acOsta. La Con-
sulatula Franfiei s'au afldtii mai multe lucruri
decata cele ce catadicsesca a ne scrie domnii dela
gacletä aprOpe toti plOtiti cu galbeni imierattesci,
Nu me incurneta 0 agterna pe hank groclaviile
care-mi inegresca gandurile.
Asta-cli diminéta, ca gi ieri, ca gi in fiecare cli
de cate-va septemani, intorcandu-se acasa dela
?viler, Puiu m'a intrebata iardgi cad se intórce
www.dacoromanica.ro
8 RAZBOIUL MIOULUI TRISTAN
mdicuta, N'am fciutii ce se-i mai reispundii. L-amii

trimesii se se jóce in greidinei. Dupe ce a plecata,
am deschisii ferestrele tote.
Bujorii cei albi au infloritii de cezte-va Ole, Cei
rofi sunta de multil in toitt Am ie?itii in gieidina.
Am smulsii un meinunchiti qi am intratil de am
afeqatu florile in vacla ceea de cle$tarti de Bohe-
mia de sub cadra Olenkeii, M'am afeclatii in jet f i
am inceputii a scrie aceste randuri. Bujorii miro-
seau atilt de tare fi de dulce cii mi-au felcutii relu,
amintindu-mi de mórtea mamei, M'am ridicatii f i
i-am aruncatii pe fereastrci. M'am apropiatil de
clavir. Caetulti ei de musicei se aftei ci acuma
deschisii la fila Nocturnei pe care o ceintase in
ultima nOstrei sérei.
www.dacoromanica.ro
ROW, ALB I NEGRU
Trap, trap, trap, trap, trap!!

Manivela franei se opinti cu un scârâit strident;
apoi, scapatil din punmul vizitiului, se Invarti de
trei ori, rontthnd din otele. Izbit cn cotul. de ta-
xatorul care-si fdcea loc prin multimea de pe plat-
formä, Ro lu sapase prograrnul pe jos. Aplecan-,
du-se gd-1 ridice, se trezi fdrd sapcd. Niky i-o in-
tinse, Impreund cii prograrnul, pe care Re lu ii
consultd distrat:
Hipodromul Clubul Caldretilor
Mare Concurs Hipic
I. Ore le 3 d. a. foarte precis. Premiul
General Mano"
Prima cursd am pierdut-o sigur, Niky. E trel
Si cinci.
Tramvaiul care-i ducea spre sosea, in. trapul Ca-
dentat al cailor cu bonetele albe, isi scoborlse
de mult tablita oomplet". Multi pasageri citeau
ziare. Altii Isi comunicau, unii pe soptite, cei mai
multi in gura mare, cu fanfaronada atotstiuto-
www.dacoromanica.ro
10 nAznonm MICULUI TRISTAN
rului, ve511, zvonuri, bilnuieli. Re lu era numai

urechi.
Niky Ii consulta, din mintd In minut, cadranul
ceasornicului brAtarg. AdmirAndu-I cu priviri in-
duiosate (11 primise cadou in ajun), se &idea ca
Blanche ave-a un molly rnai mult sg-i reproseze
intilrzierea. La Bufet" scoborirbi.
Pe Sosea träsurile i automobilele se succedau
la intervale lungi, grAbind spre hipodrom. Era
tarziu. Fratii Robescu inaintau brat la brat pe
poteca prgfuità, de-a-lungul aleei caTaretilor. Pus
in curent cu zvonurile care circulau i pe care
Niky le socotea veridice, Re lu dizuse pe ganduri.
Isi simlea inima batiindu-i mai tare, dar nu-si
putea da seama dacä de entuziasm sau de ingri-
jorare. Mci nu-si (Mu seama cand au putut par-
eurge alka drum, cAei poarta hipodrornului se
ivise in fata lor pe neasleptate.
Desi concursul hipic incepuse de un sfert tie

ork tribunele erau aproape pustii. Nici lin ofiter.
Fanfara Regimentului I jandarmi, care anta un
vals, 5i cei cfitiva soldati de cavalerie, ce alergau
pedcstru, zornäind din pinteni pe câmpul de curse,
spre a ridica barele obstaoolelor trantite in cursa
precedenttt, erau singurele elemente militare din
toatä incinta hipodromului
Rezemati de balustrada varuita ce le imprimase
eMe o lat5 fctsie alLd pe pulpanele jachetelor, doi
www.dacoromanica.ro
110511, ALE 51 NEGRU 11
domni din comitet disculau cu aprindere, tampo-

nandu-si cu batista fruntile ridate congestionat de
gravitatea momentuhii ca si a jobenelor.
Soldatii de pe camp deschiserd poarta ultimu-
lui obstacol, spre a lasa local liber eoncurentilor
la Premiul Zamora" Cursa. 1800 m. Mixt Doamne,
Domni, civili i ofiteri, iepe i jugani 1/2 sange,
Obstacole Cat. B., dupd cum citise cu atentie Re lu
pe pagina a doua a Programului Oficial".
Dar, spre surprinderea noilor venii concurentii
la cea de a doua proba a concursului se limitau
la un singur cglaret, care, strâns 'lute() redingotä
de catifea rosie, trecu in galop de vâncltoare pe
calu-i alb, agitându-si spre public cascheta nea-
grd, in aplauzele anemice ale doamnelor dela tri-'
bunä. Privind spre locul de uncle veneau aplauzele,
Re lu zAri o fatä imbrkatä in alb dela beretà
pand la pantofi i mAnusi ce pArea zam-
beste,insotindu-si surasul de o usoara inclinare
a capului. Dar, criteva clipe mai tftrziu, isi adu
seama c1 ambetul fetei in alb nu era deck un
räspims la salutul fratelui sau care se descoperise.
Programul concursului continua in acelasi ritm
jalnic. Dou'à amazoane, cea dintAi in negru. pe
un cal alb. cea de a doua in alb pe un cal negru,
galopau acurn impreunii.
In mintea lui Re lu se nascu o intrebare bizarä,
de a cArei absurditate zâmbi singur: Cele doua'
amazoane isi schimbaserä intre ele caii sau co-
s tumele?
Observa cli. intre timp Niky isi päritsise locul
www.dacoromanica.ro
de langit el. Amazoanele galopau acum scard Li

scard, sdrind in acelas timp obstacole inalte de
cdteva pahne.
Se auziri din nou aplauze, de astadald mai
vioaie. Privind din. nou spre tribuna doanmelor,
ii zari pe Niky aldturi de fata in alb.
Vorbeau tot thnpul. El pdrea ca-i povesteste
ceva foarte serios, cdci ea il asculta alentà, cu
privirea grava. La un moment dat, se ridicark
an-Al-idoi in picioare, aplecandu-se peste balustradd
cu privirile indreptate spre cele douii amazoane
ce descrdecau acum lângd pavilionul din stanga tri-
bunelor, in tiinp ce redingota iosie si cele cloud
jachete negre alergau. sa le felicite.
Amazoanele intraserd in pavilion, fdra a parea
sa fi observat entuziasta fillfilire a batistei, pe care
vecina lui Niky o agitase cu. Insufletire. Re lu un-
milrise cu. interes toatd scena, putand sii vada mai
bine de astidatd pe fata in. alb. De abia acum isi
dadu seama de frumusetea ei.
Ea" e de sigur, isi spuse Re lu.
Prin acest Ea", identificase mintal pe iubita
lui Niky", caci cu. 0 intuitie si un spirit de obser-
vatie destul de surprinzAtoare pentru cei cinci-
sprezece ani ai sdi, Re lu,ghicise de mult, cii Niky
era iarasi" indragostit. Dar in alentia cu. care
examina pe vecina lui Niky se citea o severitate
dusa pând la ostilitate. Cdci aceeasi precoce intuitie
ii spunea lui Re lu cal aceea cu. care astdzi" Niky
'Area a-tat de fericit, maine" putea deveni si
izvorul unor viitoare suferinte pentru fratele sdu,
www.dacoromanica.ro
RO$U, ALB $1 NEGRU 13
Totusi proba fu. trecutd cu deplin succes, cu toatd

severitatea examinatorului, cdei zambetul mangaie-
tor si privirea luminoasä a fetei In alb sfarsird
prin a-i castiga Intreaga simpatie. Re lu tresari.
Niky ii zarise si 11 chema.
* * *
Fratele meu, Vlad Robescu, noi Ii spunem.

insä Relu, si Domnisoara Blanche Troteanu,
sora lui Radu (Radu Troteanu, elev in clasa a
&a era seful direct 1ntru cercetäsie al lui Relu si
prietenul lor comun).
Relu dela Vlad? Gum asta?
Vlad, Vladimir, Vladimirel, Rel, -Relu, ex-
plied Niky.
Originea si rezultanta numelui sunt intr'a-
devär mimmate: Vlad i Relu. Dar inteinaedia-
rele Vladimir, Vladimirel... 0! nu!! Sper c. nu
te supdrä aceastä pdrere, domnule Vlad.
Dupd câteva clipe de ezitare, Relu, care pand
atunci nu rostise nici un cuvAnt, gdsi in sfarsit
rdspunsul, formulandu-1 cu 0 grabd timidà, ca pe
o dezvinovdtire:
Aveti dreptate, domnisoard. De sigur nici
mie nu-mi place Vladimir, dar nu mi-am ales
eu acest nume. In schimb s'ar zice cd pe al
d-voastrd vi 1-ati ales singurd, spre a-1 purta as-
täzi, odatd cu. aceasta rochie. Sunt amandoud
atat -e albe, domnisoard Blanche.
*
www.dacoromanica.ro
14 RAZBOML MIOULUI TRISTAN
Lkupd un sfert de ceas, Domnul Vlad" rede-

venise Re lu", iar Domnisoara Blanche" nti mai
era Domnisoara".
Clopotul tribunei oficiale sunase din nou, anun-
land marea probä a zilei, inscrisi 14 concurenti
pentru Mane le Premiu. de 5000 Lei".
Blanche cilea cu glas tare numele partantilor in-
scrisi cu creta pe tabela de langa. tribuna
Erau numai 5 din 14. Din lectura programului,
Re lu constata cà cei 9 absenti erau toti ofiteri, intre
care si vdrul lor, Locotenentul Mircea Radovici.
Nici unchiul Alexandru nu venise, cu toate cä
facea parte din Comitet. Dc altfel Alexe. ordo-
uant.a care le adusese bilelele inainte de pranz, 1i
anuntase. Don Colonel e dela 5 la Minister", apoi
plecase ci insusi la Inspectorat, cu dejunul colo-
nelului la seferlas.
Re lu cazuse din nou pe ganduri. Pala alunci nu
se gandise niciodata prea serios la rdzboiul care
de astädata se anunta apropiat. In lecturile lui
iilnice, trilogiile in cate zece volume ale lui Du-
mas Pere sau Sienkiewicz, pc langa alte nenuma-
.rale romane i piese de teatru istorice, sentimen-
tale sau politisle; ocupau un loc cu mull prea
insemnat, spre a-i mai läsa limp liber 5i pentru
cititul ziarelor. Sentimentele lui intirne erau de
sigur antantisle... In discutiile contradictorii, pe
care le auzea In timpul meselor 1ntre Domnul
Robescu i Niky, opiniile celui dintai mare ad-
mirator a lui Petre Carp si Alexandru Marghllo-
man i se päreau de multe oH revoltatoare. Vi-
www.dacoromanica.ro
RORU, ALB SI NEGRU 15
zita la Bucuresti a Generalului Pau, la .a cArui

grandioasa primire asistase ca oerceta In fruntea
patrulei sale, 11 emotionase piinit la lacriml. Intr'o
DurainicA., in tirnpul unei reprezentatli cinema-
tografice, asistase la un Pathé Journal, care ofe-
rise spectatorilor, printre alte viziuni razboinice,
si plecarea trupelor frantuzesti pentru batalia dela
Marna. Orchestra intonase La Marseillaise", iar
in salt lumea aplaudase cu insuVetire, In frunte etk
el, Rau, ce se simtise strabatut de fiorii until
entuziasrn, la care de sigur ea lecturile lui favo-
rite nu contribuisera cu putin (caci, In eroii cu.
tunici albastre Si casti de otel, el rectmostea pa
urmasii vitejilor cavaleri ai secolelor trecute; ale
caror ispravi miraculoase nceau. sa-i treacI orela
ca clipele, in balconul dupa-arniezelor insorite da
varA, sau pe scaunelut lungilor seri de iarnii, pe-
trecute cu. cartea pe genunchi la gura sobei).
Totui faptul poziliv al intrarii Romilniei in
razboi nu si-1 imaginase Inca. Niky implinea 23.
de ani peste cAteva luni. Deci pAnit la anul viitor
ar fi treburt si el sit piece. La simtimiintul fi-
resc al dragostei de Irate pe care II purtase in-
totdeauna lui Niky, se mai aditoga si un alt sen-
timent oornpus din clout nuante sufletesti deose-
bite: admiratie si recuno.stint.A. Diferenta de v'Arstit
de aproape cinci ani dhAre ei era suficientit pen-
tru a impune fratelui mai mic respectul cuvenit
celui mai mare, dar nit si pentru a da acesinia
dreptul de a pAstra o rezervA .distanLA .fatA. de 'eel
cAruia flu trehue sA i se dea prea mult nas".
www.dacoromanica.ro
16 RA.ZBOIUL MICULIII TRISTAN
In definitiv, raporturile dintre ei erau destul de

Complexe. Niky li era lui Re lu. medidator Intru
cele scolaresti,.duhovnic lntru cele sufletesti, dar
un adevarat camarad de sjoaca si distractii, caci
Ii fusese maestru. de bicicleta, patinaj, tenis, dans
$i innot, iar la reprezentatii teatrale i cinemato-
grafice, matchuri de foot-ball sau raiduri de a-
viatie, erau. Intotdeauna nedespartiti.
***
Dupd marea proba, in care un cal rarnasese la

start, iar alti doi isi trantisera calaretii, concursul
continua cu o proba de dresaj, urmand a fi in-
cheiat cu o cursa de trap. Re lu nu mai vazuse nici-
odata o astfel de cursa. Ghemuiti in trasuricile lor
stramte i joase, trase de caii trap asi, cu siluete
clef antine, sulland ca niste locomotive, driverii",
Ihi majoritate birjari scapeti, Imbracati curn 'da
Thmmezeu In cazace multicolore iesite de soare,
Ii cräcanau in unghi drept picioarele infasurate
In moletiere destramate, prime cu ace de sigurantd.
Singurul conducator normal din punctul de ve-
dere anatomic si care Isi conducea calul proprie-
tate" In calitate de gentleman driver" purta pan-
taloni lungi fantaisie". Call icneau, stranutau si
nechezau, aruncand trufas picioarele dinainte, iar
cu cele dinapoi amenintand securitatea conduca-
torilor.
In fata Tribunei Oficiale, un cal sur ,,cazuse in
galop" ridicand cu copitele masive un nor gros
www.dacoromanica.ro
ROW, ALB 51 NEGRII 17
de praLcu iz de baligar ,uscat, in a carui ceata

conducatorul disparuse aproape cu bid On tot.
/ se auzea numai vocea de contralto injurand Cu
un pronuntat accent lipovan. Celelalte atelaje ur-
marl la un scurt interval. Caii purtau pete albe
de spuma pe negrul stralucitor al coapselor.
Concursul Hipic se terminase.
Dupa. ce isi luase ramas bun dela fratii Ro-

bescu, Blanche se urcase intr'un automobil, inso-
Vita de amazoana neagra g de un dor= in varsta,
foarte elegant, a carui hnensa barba alba era
celebra in toata Capitala. Relu afla dela fratele
shu, cd proprietarul barbei, bunicul Blanchei si
unchiul prin alianta al amazoanei negre, era ge-
neralul in retragere Vasile Troteanu, care urma-
'rise toate fazele concursului prin binoclu, din tri-
buna comisarilor, unde-si avea locul rezervat, in
calitatea sa oficiala de vice-presedhite al Asocia-
iei Hipice Romfine. Asezat la mijloc, intre cele
douà nepoate, G-eneralul Troteanu sau Oncle Ba-
sile", curn II spunea aproape toata lumea (inclusiv
Blanche, desi ei ii era bunic), purta joben, ja-
cheta i manusi gris, pentru a stabili parc a. prin
acest cenusiu neutru al tinutei sale, o tranzitie ne-
cesara in contrastul vestimentar dintre Blanche si
arnazoana neagra. Cureaua binoclului, stralucind ca
un harnasament de 10 Mai, traversa pieptul gene-
ralului dela umar spre sold, prinzand si lin frag-
2
www.dacoromanica.ro
'meat din barbg.. Partea sulierioarä a galantului

bunic i unchi divizat diagonal in doul de ban-
duliera sportiva" ce-i imprumuta un aer juvenit,
pgrea astfel bustul. despIrtit de linia propriei sale
dedubläri al unei cArti de joc. In mintea lui Rein,
in care incoltise aceast g. bizar5. comparatie, se
formul'a rapid, declansandu-se instantaneu, inevi-
tabila absurdl intrebare:
Pereche de Dame cu Riga sau pereche de
Dante cu Fante?
www.dacoromanica.ro
II
CASTOR ET POLUX
Re lu si Niky se intorceau mai modest per pe-

des". Soarele apunea, sangerand intre plopii aleei
din dreapta lor. Sta. lpii instalatiilor de telegrafie
fari fir aveau scanteieri de suliti.
La rondul al doilea, rued intampinati de un card
de tiganusi vanzatori de ziare, ce alergau. cu su-
fletul la gura, striga,ndu-si marf a speciala" cu
räcnete stridente sau rhigusite.
Aidivieir00000u! Mill spiciail00000u!
In timp ce Niky Isi cauta In portofel gologanul,
Re lu smulse ziarul din mana jurnalistului.
MOBILIZAREA GENERALA A FOST

DECRETATA".
* * *
Amrmuntele Consiliului de Coroana dela Palatul

Cotroceni le citise Niky cu. voce tare, sprijinindu-si
bratul de umarul lui Re lu.
Cativa pietoni, dorind sä citeasaa ziaruF econo-
www.dacoromanica.ro
20 RAZBOITIL MICULUI TRISTAN
misind gologanul, II Inconjurasera, pe la spate tn

semicerc. Dupä cateva minute, un domn II rug5.
pe Niky sa.-i cedeze ziarul contra cost, cad editia
fusese consumath complet, iar tigKnusii care fuse-
serà asaltati de publicul iesind dela concursul hipic
se Intorceau In fug, cu mapele golite.
De bucuria castigului, doi dintre ei incepusera
sà joace in loc cu picioarele goale, o jiganeasa.
mAruntä.
La Bufet, lumea lua tramvaiele cu asalt. Drumul
pfink' la statia Marghiloman 11 flcurk' pe scara
vagonului. Scoborirg. la Biserica Boteanu, Indrep- .
tându-se spre Palatul Regal.

Pe Calea Victoriei era Imbulzeath. ca la 10 Mai.
Amurgise. Se aprindeau luminile magazinelor.
Cateva vitrine expuneau portretele regale, In
cadre aurii, impodobite .cu. panglici tricolore.
Relu observa cà felinarele sträzii erau voalate.
Un grup de manifestanti, cu drapel i fanfark,
care veneau cantând dinspre Teatrul National, In-
talni In fata Palatului Regal un at doilea grup,
peste tare fAlfdiau culorile trieolorului francez.
Cele douà drapele fraternizara. In fata cafene-
lelor, grupuri compacte citeau ziarele, comentan-
du-le cu Insufletire. Fratii Robescu grabirA pasul
spre cask'. Cu tot intunericul, Relu recunoscu din.
str.adä salul de lanä violeta al mamei sale, care
sedea in balcon, pAndindu-le sosirea.
www.dacoromanica.ro
CASTOR ET POLO% 21
Sub abajurul scoborit al. lampii din sufragerie,

in asteptarea supei care Intarzia tot din cauza eve-
nimentelor (barbatul bucataresei primise cu doub
ceasuri mai devreme ordinul de chemare al regi-
mentului sau din Turnu. Severin, iar trenul ii
pleca la 10 si un sfert), ziarele tura etalate pe
fata de masa in toata intinderea Mr, ca nige harti
de stat major.
In tot timpul neutralithiil, domnul Robescu dez-
aprobase cii vehementa eventualitatea razboiului.
(Rein 1$i aducea aminte perfect de o Duminica din
primavara anului 1915, in care tatal sau facuse
aspre musträri lui Niky, deoarece aeesta, sub in-
fluenta unui inflacarat discurs al lui Nicu Fili-
pescu, auzit de dimineata la Dacia, adusese In dis-
cutia din timpul mesii acuzatiuni de lasitate 5i
tradare, politicei lui Ionel Brätianu). Dar in fata
faptului consumat, domnul Robescu fusese $i el
contaminat de entuziasmul baietilor. Cina se pre-
lungi pana dupa ora zece. In discutii $i comentarii
interminabile. Numai doamna Robescu tacea, ab-
senta parca dela tot ce se vorbea.
* *a
TArziu, dupa miezul noptii, Niky si Re lu ie

$ira impreima In balcon. Intunericul era complet,
cad oblojitele ochiurLde lumina albastrie ale fe-
linarelor de pe bulevard fusesera stinse inainte de
ora zece. Cand si. cand, fagile luminoase ale ci-
torva reflectoare brazdau orizontul orb.
www.dacoromanica.ro
22 RIZBOIUL MIOULUI TRISTAN
La im moment dat, balconul intrat pe /instep-

tate In conul proiectorului, fu inundat intens, de
lumina crudd a fasiei argintii, In limp oe Niky
Isi aprindea a treia tigara. Dupa expresia figurii
sale, Re lu avu. impresia ea Niky Ii ascunde run
lucru. ce-1 framantä de mult, dar .pe care ezita
Inca O. i-1 divulge.
Se culcara aproape de ora trei. Paturile fratilor
Robescu erau alaturate. Relu, care nu putea sä a-
doarma, thizi pendula din salon batand de trei
ori. Dupd un rastimp, in care, furat de ganduri,
retrai toate intamplarile zilei, inceputa atat de
obisnuit, continuala atat de incantator i sfarsita
atat de Ingrijorator, auzi cu surprindere vibratia
de clopot indepartat a aoeleeasi pendule, care batea
jumatatea dupä ora trei.
Relu nu si-ar fi inchipuit sä fi trecut mai mult
de cinci minute de cand se culcase.
Ai adormit Relu? (Niky vorbea pe Intuneric).
Nu mi-e somn.
Nici mie... Asculta, Relule draga. Am sail
spun ceva foarte serios... Ma asculti tu?
Spune.
M'am hotariti Maine nil lnrolez. Nu mai pot
sta... asa, cu bratele Incrucisate...
Relul Tu nu spui nimic?

Raspunsul Intarzie putin, dar sosi, cu atat mai
ferm si mai categoric:
Ce spun en? Ar trebui Intr'adevar sa n'ai nici
un pic de inima, ca sa poti face asta... Stii hi cat
www.dacoromanica.ro
CASTOR ET POLUX 23
a plans mami astasearä?... Gandeste-te macar

la ea...
Prin acest 'mdcar", Re lu dezvaluia cu discre-
tie propriul lui simtimant. Niky, care prinsese per-
fect acest macar", ramase pe ganduri. Mobilul
eare-I determinase In hotarirea lui de a se Inrola
era destul de complex. Era indemnat frä Indoiala
spre acest pas si de inflacararea lui tinereasca, ma-
nifestatä pana atunci In discutiile politiee cu tatal
säu ori prin piezenta lui regulatä la demonstratiile
de stradd sau de sala In favoarea razboiului, dar
era Impins spre acest pas mai cu. seama ,din-sen-
timentul lui pentru Blanche. Simtea un indemn
imperios de a aparea in ochii ei, Intr'o lumina
eat mai stralucitoare, si aureola eroismului 11 is-
pitea chinuitor. Niky realizase deja mintal, sur-
priza i mândria admirativa-din ochii Blanchei la
viitoarea lui aparitie, In uniforma de campanie cu
vipusca neagrä 5i sabia grea sub brat cad
1si alesese i anna preocupat In alegerea lui
mai mult de motive estetice si decorative, decat de
alte considerente tehnice sau utilitare. (Rosul in-
fanteriei i se pärea prea tip.a.tor, iremed.iabil
lipsit de eleganta, iar nuantele de roz si bleu-
ciel ale regimentelor de cavalerie din Bucuresti
Ii apareau prin frivolitatea lor In incompatibilitate
cu nornmea de eroism. Idealul sau ar fi lost
aviatia, caci numai ea se Imperechea In mintea lui,
identificandu-se cu notiunea de eroism, dar nu stia
daca la aceastä arma se primeau voluntari. Avea
sa se intereseze. Pentru moment, Isi alesese In
www.dacoromanica.ro
mod provizoriu arma artileriei. Negrul tunarilor

era sobru si elegant totdeodata. Si apoi, parca au-
zise ca din artilerie, -arma tehnica", provin oei
mai multi aviatori. Era deci un pas spre ideal).
Toate aceste planuri si visuri si le faurise 'Ana
la ora culcarii, i voia sa le irnpartaseasca si lui
Re lu. Raspunsul atat de spontan si de categoric
al acestuia Ii turburase Insli oomplet toate planu-
rile si hotaririle. De sigur, Re lu. o surprinsese pe
mama lor plangand singura in iatac, atunci cand
intrase ca sa o sarute inainte de culcare. 0 Winne
de altfel si el pe doamna Robescu, stergandu-si
ochii pe furis.
Simti nevoia sit fumeze. Aprinse lampa de pe
noptiera Isi gasi indata tigarile inteunul din bu-
zunarele vestonului. Aprinse chiar de pachet ul-
timul chibrit ce-i mai ramasese, dar chibritul se
stinse indata pocnind, inainte de a-si fi putut
aprinde tigara. Se ridica enervah si incepu sa
caute prin odaie. Isi aduse aminte ca Re lu Ii ce-
ruse de dimineata o cutie, pentru a deslega o
problema de Tom-Tit. Inleadevar, gasi chibritu-
rile chiar pe masuta de noapte a lui Re lu. Ii
aprinse tigara cu Infrigurare. Pe cand sorbea cu
pasiune primul fum, zari capul buclat al WI Re lu
cufundat adanc in perna. Se apleca deasupra pa-
tului si incepu sag netezeasca parul:
Ce faci, Re lu? Ai adormit?
Re lu nu raspunse nimic. Niky se apleca mai
tare:
Nu 'Alive, Relule... Poate ca ai dreptate.
Am sit te ascult.
www.dacoromanica.ro
CASTOR ET POLUX 25
In timp ce-1 skruta, Niky se consolk singur W.,
gand: De altfel, räzboiul nu se termink el
pank la anul...
Hai, Re lu. Amm fii cuminte si noapte bunk_
Re lu scoase in sfarsit capul din fundul pernet
si zambi fericit lui Niky printre lacrimi:
Noapte bunk.
Dar noaptea, bunk sau rea, se terminase.
Primul cantec de cocos vestea Inceputul pri-
mei zile de räzboi.
www.dacoromanica.ro
III
CEI TREI MUSCHETARI ERAU CINCI
Re lu adornii curand. Oboseala i emotiile zilei si

ale noptii ii biruisera insomnia.
Iatä ce visa:
Pe o sosea plind de soare zbura un automobil.
Fe mmele lui trecura In galop cinci calareti. Cel
silo fruntea tuturor purta costuraul Vicontelui de
Bragelonne; avea insa figura lui Niky. Ceila lti.
calareti, Imbracati la fel, nu erau decal cei patru
muschetari: Athos, Portos, Aramis i d'Artagnan.
Acesta din urma avea figura lui Re lu.
(In acpastä prima parte a visului sau, Re hi .a-
sista la desfasurarea aventurilor, in. care el lust's'''.
juca un rol, intocmai ca un actor de cinematograf,
.care s'ar duce la spectacol, spre a se vedea ju-
4cand el Insusi pe ecran. Cu alte cuvinte, Re lu
1,vedea" fara a trai" ceea cc viseaza, desi juca el
Insusi unul din rolurile capitale ale dramei). Ecra-
nul visului sau reda pasionant peripetiile urma-
ririi, ca si cum operatorul imaginar care cinema-
tegrafiase visul ar fi urmarit din mersul paralel
al unui alt automobil scenariul dinarnic al dra-
www.dacoromanica.ro
CEI TREI .MUSCHETARI ERAU CINCI 27
mei. Intr'adevar, pozitia personajelor ramânea a-

proape neschimbatd pe imaginarul ecran al vi-
-sului, i numai copacii de pe sosea se fugareau
vertiginos, in sens invers, ca niste stAlpi de tele-
graf vdzuti de pe fereastra deschisd a unui tren
-accelerat.
In automobilul care fusese apropiat simtitor,
Re lu recunoscu Inca trei dintre personajele eroi-
,cei trilogii a lui Dumas-Pere: Regele-Soare, Dom-
nisoara Louise-le Blanc ,(viitoarea Ducesa de La-
valliere, actuala logodnicd a vicontelui urmdritor)
-1,i, in sfdrsit, Milady, reinviata ca prin farmec din
Taginile primului roman al trilogiei.
Regele-Soare sedea in fundul automobilului in-
ire celelalte cloud personaje feminine, intocmai ca
-Generalul Troteanu (Onc le Basile) Intre cele cloud
nepoate, la plecarea dela Concursul hipic. In cele
din urmd, Re lu isi dadu seama c. personajele ro-
manului erau Incarnate pe ecranul visului sdu,
chiar de cele pe care el le vdzuse real cu o zi
inainte.
De altfel Blanche si Amazoana Neagrd, inter-
pretând prima pe Louise le Blanc, iubita vicon-
telui, iar a doua pe redutabira i perfida Milady,
1si pästraserd chiar i costumele dela concursul
hipic. In ce priveste pe Genera lul in retragere
Basile Troteanu, avansat pe neasteptate la ran-
gul de Rege In activitate, se vede cd lui vântul
Ii furase jobenul sau coroana, neldsându-i pe cap
decal alba-i perucd inelatd, care, impreund cu
barba neschimbatä si cu tunica brodatd cu fir
www.dacoromanica.ro
de argint, ce-i inlocuise jacheta cenu.sie, Ii dädeau

un aer bonom de Mos-Craciun fitrit tichie.
Blanche 15i fluturd cu disperare batista, implo-
xand ajutorul urmaritorilor, de care n'o mai des-
pArteau. acum deal vreo ativa pasi.
Milady indreptd. spre primul cavaler teava until
pistol de argint. Lovitura porni. Calul Vicontelui
Niky de Bragelonne se prdbusi la pamânt.
* *
Visul lui Re lu se frânse brusc, Intocmai ca un

film rapt in timpul unei reprezentatii, and spec-
tatorii, nerrtbddtori, incep srt aplaude lemnos din
strapontine, fluierând, In timp ce operatorui in
cabina lui fumeazd in ciuda reglementului direc-
tiunii", enerva tie manifestdrile nemultumirii ge-
nerale, asteptând cicatrizarea lipiturii, spre a pune
capdt scandalului din sald. Totusi Re lu de abia
avu timpul &a-5i potriveased perna de sub cap,.
and filmul reincepu in visul lui, scenariul dinamic
al dramei. Relu d'Artagnan. si Niky de Bragelonne
se aflau acum gdzduiti, mai mult prizonieri de-
cat mosafiri, intr'unul din palatele Regelui-Soare.
Pe chipul Vicontelui, lurninat de- razele sovaitoare
ale ftcliei ce-i ardea la cdpatai, se citea o des-
curajare adduct. Cei doi cavaleri rau prea obo-
siti Ca sa mai poata tine sfat 5i lua vre-o hota-
rire. Relu d'Artagnan stinse Melia si se culcd, a-
dormind imediat.
www.dacoromanica.ro
CEI TREI MTSCHETARI ERAU CUM 29
Re lu, (cel adevarat), care Onà atunci azistase

numai,ca simplu spectator la desfasurarea prod
priilor lor aventuri, din clipa in care lumina fu
stinsk se contopi in fiinta rolului, pe care pank
atunci numai 11 jucase, iar constiinta sa de spec-.
tator in fata ecranului propriului sau vis se ni-,
mici. Astfel Re lu adormi in vis pentru a doua
oara.
iata ce visa Ca viseaza:
Re lu d'Artagnan se sculase in zorii zilei si,
traversand un. coridor intunecos, deschise o usa
grea de bronz, rarnânând apoi in prag, surprins
de ceea ce vedea.
Se afla in galeria de portrete a favoritelor re-.
gale. Dupa ce se convinse ca nu se afla i cel al
Blanchei printre ele, deschise o noud usä. Se gäsea
acum in pragul unei incaperi rotunde, mobilata
cu un singur fotoliu de catifea alba, brodata cu
crini de argint.
Inaintând câtiva pasi, tresdri, ducand instinctiv
maim la sable. Fusese inconjurat din toate par-
tile de nenumarati muschetari inarmati.
Erau sute. Patrunsesera o data cu el prin ne-,
numäratele firide ale oddii. Isi dadu searna cä i
se intinsese o cursa. Dar Regele se insela, caci
Re lu d'Artagnan era hotarit sa-si vanda scump
Tiata Isi smulse sabia din teack
Cu o singurd misare, cei ce-1 inconjurau si le
smulsera pe ale lor. Lupta incepu.
Re lu se repezi cu sabia intinsa spre cel mai
apropiat dusman, care riposta hilgerator.
www.dacoromanica.ro
30 RAZBOIUL 3IIOULUI TRISTAN
Cele doug sabii se intalnira cu Uli zgom.ot ciu-

dat, iar lamele de otel se indoira in acelasi timi>
inteun scrasnet strident... Re lu se luptase cit e
armata de oglinzi.
Una din firidele incaperii era acoperitä cu. e
draperie de catifea alba, pe care Re ln o trase In
läturi cu o miscare hotarita. Tresari din nou, ra-
manand Impietrit. Se afla In fata Blanchei le Blanc;
adica a portretului ei, in picioare, care4 zarnbea
prietenos, ca si in ajun, cand o cunoseuse pentru_
intala ()aril. Prin usile celorlalte oglinzi intrasera
o data cu ea sute si sute de Blanche. Camera ro-
tunda a oglinzilor 'Area acum 0 imensä sel de
bal, insufletita de sute si sute de muschetari si
fete in alb.
Re lu Isi dadu in sfarsit seama a Blanche le
Blanc era pierduta. pentru Viconte. E drept ca din
galeria de portrete a favoritelor regale Blanche
lipsea. In schimb, in aceasta camera rotunda,
portretul ei fermecator era reprodus de sute si
sute de oni, in argintul neammaratelor oglinzi din
perete, spre desfatanea incestuoaselor priviri ale
regalului sAu bunic i amant.
In aceeasi clipa, auzi intr'o odaie alaturatk acor-
duffle unei harpe inton.and o Nocturna de Chopin.
Re lu acoperi portretul Blanchei cu faldurile dra-
periei, i nenumaratele fantorne disparura. odata
cu ea. Nocturna- Inceta dupa cateva clipe. Des-
chizand o noua usa, se opri inmannurit In prag,
neindraznind sa mai intre. In aceeasi clipa, a-
cordurile unui mars bizar pentru coardele fragi-
www.dacoromanica.ro
CEI TREI MMOHETARI ERAU CLNCI 31
lului instrument räsunarä straniu, turburand Ii

nistea castelului. Re lu era prea uimit de ceea oe
vedea, ca sg. se mai poata mira si de coca ce
auzea: Rästurnat pe tronu-i de aur, si cu coroana
pe cap, Regele-Soare bätea tactul cu sceptrul säu
regal, In timp ce Blanche le Blanc canta la harpA
La Marseillaise".
Ritmurile pline de avant ale imnului revolutio-
nar pgreau a -oonstitui o adevarati delectare pen-,
tm u. urechile regale. Intr'adevar, reactionarul xno-
narh, care se ridicase In picioare, fredona acmn
Insotind el Insusi eroicele acorduri ale genialului
l000tenentului de geniu:
Contre nous de la tyrannie
l'étendard sanglant est levé.
L'étendard sanglant est levé!!!..."
Re lu astepta resemnat sfarsitul bizarului duo,
spre a solicita o audientà particularg. stApanului
sau, si tocmai Ii främanta mintea, Intrebandu-se
pe ce coardd trebuia la randul lui sti-i chtte,
pentrti a-1 convinge sI redea libertatea logodnnicei
Vicontelui, cand, fara a rospecta atmosfera de
reculegere a salonului de muzicd, Milady inn%
val-vartej inauntru. Dela usa pe care intrase, se
Indrepta cu pasi hotariti spre fereastra, deschi-,
zand-o brusc. 0 clipä mai tarziu, un zgomot ne-
obisnuit de puternic i suparAtor se produse.
Cu o rniscare nervoasä, Milady ridicase storul...
La acest zgomot, lu d'Artagnan se desteptt
din ambele visuri, redevenind Re lu.
www.dacoromanica.ro
IV.
CAVATINA DE RAFF
Filmul se rupsese din nou. De astadatä Insd,

In sald se Meuse definitiv lumind, cdci, (14m.chizand
ochii, Re lu recunoscu silueta doamnei Robescu,
in fata ferestrei prin care soarele inunda odaia.
Ea fusese Milady. Un singur lucru nu ktelegea
Rein. Harpa,ce acompaniase vocea de bariton a
Regelui-Soare nu incetase. Crezu un moment ca
nu se desteptase.Incd bine, mai cu seama ca vocea
bkrbriteascd se auzea din nou:
Aux armes, citoyens!
Formez vos bataillons!"
Dar simtind pe frunte sdrutarea matinald a
mamei, se trezi definitiv, dându-si seama cd mu-
zica venea din directia salonului, in care Niky
Marturisea pianului ardoarea patriotica, ce-i fu-
sese contrariata in noaptea precedentd.
Relu se simti dator sa-1 secondeze, i tocmai se
pregdtea sa se scoale, când Doamna Robescu fi
Intinse un plic:
Bund dimineata, Re lu. Ai o scrisoare. A
.adus-o adineabri un cercetas:
www.dacoromanica.ro
CAVATINA DE RA.FE 33
Dragd Relu,
_Primo: Maine ora 3 precis, adunare generala
la Sediu, pentru importante ordine strict canfi-
dentiale.
Securzdo: Rind rugati a ne da concursul la
Festiva lul organizat de Crucea Rosie pentru ziva
de 5 Septemurie in sala Teatrului Comoedia, s'a
luat hotarirea ea prima repetitie a programului
artistic sa (Oa loc azi 15 August ora 4, in sala
de gimnasticd a Liceului Lazar.
Te rog deci sd fii precis la ora fi local indicat,
bine inteles cu vioara. Sper cd Nikg te va insoti,
fiind convins ca an va ezita sa ne dea pretiosul
lui concurs la piano.
La festival von fi invitati toti atasatii militari
ai statelor chafe i neutre. Salve!
Tredasca Romania Mare!
Radu.
P. S. Blanche ma insarcineaza sa transmit

salutarile ei d-lui Vladimirel",
* * *
and intra Rein in salon, Niky Ii plimba mai-

nile distrat pe claviatura pianului, improvizAnd
acorduri pline de melancolie.
Alternanta de alb si negru a clapelor de fildes.
si sunetele arpegiate ale pianului eyocard in. a-
mintirea lui Relu cele mai neinsemnate ainanunte
ale yisului. Se gandi o cIip sä poyesteasca si
3
www.dacoromanica.ro
34 RAZBOILTL MIOULUI TRISTAN
lui Niky ceea ce visase, dar se razgandi ime-,

diat.
Citise Intr'un roman, au de mult, cg.
orice Indragostit e mai mult sau mai putin un
superstitios, i, cum peiipetiile visului ar fi putut
indispune pe Niky, renunta sa i-I mai istoriseasca.
In schimb, se grabi sa-1 punk' In curent cu eveni-
mentul diminetii, aratandu-i scrisoarea, pe care
Niky o citi de mantuiald, cu gandul aiurea.
Lectura ultimului pasaj avu darul sa.-1 mai hi.-
senineze. El insusi umil din initiatorii Cercetäsiei
In Romania, care luase fiinta la Liceul Lazar
pe vremea cand el era cam de aceeasi varstä
cu Re lu acum, Niky Isi mai daduse de cateva ori
concursul In asemenea ocazii, acompaniind la pian
vioara fratelui sau mai mic, rasfatatul de tot-
deauna al sezatorilor cercetas,esti sau scolare. Ci-
tind ultimele cuvinte ale scrisorii, avusese o tre-
sdrire, urmata. de o deceptie. Se bucurase de-
geaba. Cu toate astea, ceva Ii spunea c salutdrile
prietenesti trimise de Blanche Domnului Vladi-
mirel, In mod indirect ii erau adresate si Int,
Niky. Totusi de ce Blanche lui personal im bine-
voise a-i adresa nici un cuvant? Din prea mulL
tact? Sau mai curand din prea multa cochetärie.
Se desteptase trist, cu sufletul plin de amara_
dezamagire, provocatä de reactiunea lui Re lu din
noaptea precedentd. Cantase la pian Nocturna
de Chopin (pe care Re lu o auzise executalk la
harpa de mainile albe ale Louisei-Blanche, In
www.dacoromanica.ro
CAVATINA DE RAFF 35
camera de muzica a Regelui-Soare), melodia fa-

voritä a Blanchei, deci 0 a lui Niky.
Talentul muzical al fratilor Robescu era moste-
nit, se pare, dela o strabunica materna de origine
polona, care fusese o pianista vestita. Portretul ei,
de o rard frumusete, se afla Inca la loc de mare
cinste, in hallul unchiului Alexamlru. De altfel
aceeasi mostenire fusese transmisa i Colonelului
Alexandu Radovici, absolvent al conservatorului
la pian i eompozitie. Colonelul cAnta aproape din
toate instrumentele. Cu timpul, aceastä predispozi,
tie devenise la el o manic, de vreme ce Isi trans,
formase hallul casei Intr'un adevarat mnzeu de
instrumente muzicale vechi i moderne. Studiile
de compozitie 5i le completase paralel cu cele
militare in capitala Germaniei, unde fusese trhnis
ca locotenent pentru stagiu la un regiment de
artilerie prusiana. La Berlin, legase o prietenie
stransa cu ilustrul compozitor Richard Strauss,
sub a carui influenta se gandise la un moment dat
sa demisioneze din ostire, pentru a se consacra
numai muzicei, dar, In cele din urma, vocatia ar-
tistica fusese jertfitä carierei militare, In urma
staruintei familiei 5i In special a parintelui sdu,
tot militar, un veteran al razboiului pentru inde,
pendenta. La muzica Insä tot nu renuntase com-
plet. Descoperind In fratii Robescu aceleasi pre,
dispozitii, colonelul insistase pe langa pärintii bor,
pentru ca bietii sä primeasca o Ingrijitä educatie
muzicala, mangAind In taint un gand scump,
acela de a vedea cel putin pe unul din nepoti
www.dacoromanica.ro
ajuns artist celebru, oeea oe lui nu-i fusese in-

gaduit.
Slabiciunea unchiului Alexandru era Re lu, caruia
el Ii pusese vioara in mand, la varsta de cinci
ani. Copilul Meuse progrese repezi cu unchiul
sau. Dupa doi ani, acesta oedase locul de pro-
fesor unui violonist vienez, pripasit in Bucuresti,
membru in orchestra Ministerului Instructiunii.
La varsta de unsprezece ani, odata. cu intrarea In
liceu, Re lu reusise primul la examenul de ad-
mitere in Conservator, Orariul liceului ooincizand
cu eel al Conservatorului, Re lu fusese nevoit sa
renunte la frecventarea academiei oficialä de muzica,
dar oontinuase lectiile cu profesorul austriac, care-i
preda cursul de vioard dupa acelasi program.
Pentru festivalul Crucii Rosii, Re lu si Niky isi
stabilird indatä programul, dupa o scurtd Consfd-
tuire: Cavatina de Joachim Raff si o Mazurka de
Wieniawsky.
* * *
Cu capul usor culcat pe luciul blond al viorii,

Rein incepu sä mangdie cloud eke doua ooardele
instrumentului, o piesa rarä, provenind din fai-
mosul muzeu al unchiului Alexandru, ce fusese
aslfel descompletat, cu patru ani in urma, la data
intrarii in conservator.
Incepem, Re lu?
Acordurile grave ale cavatinei umplura incape-
rea. Pianul era asezat Mug un perete de geamuri
www.dacoromanica.ro
CAVATINA DE RAFF 37
verzui, sub a caror lumina, salonul plin de verdele

catifelat al plantelor, cafe umpleau west colt, avea
parca veleitati de sera.
Arcusul lui Re lu se misca gray, in toga lungi-,
mea lui, usor curbata. Melodia incepuse Mra vre-o
introducere, lent, amplu i linistit.
Prima coarda, de-a-lungul careia Juana alba. a
lui Re lu aluneca in zvacniri mang'aietoare de
porumbel ce se zbate, avea sonoritäti rotunde de
violoncel. Vioara, care la inceput plansese linistit,
vibra acum multiplicat parch', parand o prchestra
intreaga.
Arcusul Incepu sä mangaie celelalte coarde, jar
melodia, grava panä atunci, deveni treptat senina,
aproape voioasä, in fragezimea ei Malta, pentru a
se cufunda apoi din nou, in .tristetea calmä si
grava a accentelor dela inceput.
Tema melodiei se repeta, cand geamurile In
cepura sa vibreze ciudat. Un yuet strain de muzica
din odaie turburase toga casa. Urechea atenta a lui
Re lu distinse In vuietul oonfuz al strazii un tropot
framântat de copite, ce-i aminti cursa de trap din
ajun. 'Asa vioara.
De ce te-ai oprit, itelu? Dar oe se-aude
gara?
Iesira amandoi in baloon. 0 oakana de artilerie,
care umpluse toga lunghnea Cali Plevnei, in-,
trerupea circulgia bulevardului, oprind in kc un
sir nesrarsit de tramvaie. Erau tunuri grele. Ser-.
vantii,asezati ate trei, pe bancile masive, Im
bracati In uniformele kr de un albastru verzui,
www.dacoromanica.ro
de aceeasi culoare cu tunurile, pareau in grava br

Impietrire, turnati parch. din acelasi fier. Rollie
dela hmuri i hamurile cailor erau Impodobite cu
flori si ramuri verzi. Vuietul de fier rostogolit si
ropotul de copite acopereau aproape cu totul gla-
surile de calusari ale tunarilor, care cantau tin
mars razboinic. Coloana nu se mai sfarsea. Fratii
Robescu priveau nemiscati si muti, cu bärbia In
palma i coatele rebemate pe balustrada balconului.
Asa-i gasi doamna Robescu, deschizand usa bal-
conului, ca sd-i cheme la masa.
* * *
Conform regulamentului casei Robescu, lectura

In timpul mesei era strict interzisa, dar -acest re-
gulament era calcat cu regularitate de insusi au-
torul lut Domnul Robescu Isi etalase deci pe
masa ziarul, caruia sticla de apä aburita Ii ser-
yea de suport. Sufrageria era mobilata democlat,
dar armonios. In perete, de o parte si de alta a
bufetului vast, se aflau fixate douä tävi de bronz
rotunda reprezentand scene de Trinkstube" in
baso-relief, onorariul In natura, primit cu multi
ani In urma de donmul Robescu dela un prieten,
caruia II castigase o mostenire Incurcatä. Sub
tava din dreapta atarna un. calendar de perete,
al carui cadru de nuc sculptat Inchipula un Chalet
elvetian In miniatura. La fereastra intredeschisa
draperiile grele de catifea ruginie limitau micso-
rand peisajul Insorit al strazii, ca pe al unei
www.dacoromanica.ro
CAVATINA DE RAFE, 39
aquarele scanteietoare de luminä, dar Incadrate

excesiv de o ram a. mult prea somptuoasä. Atmos-,
fera generala a odaii ar fi cadrat de minune cu o
zi de iamb.' asprä, In care un foc vioi ar fi
palpait in soba, In fimp ce fulgi de zapada ar
fi izbit In fereastra. Pentru acea dogoritoare zi de
August Insa, totul parea prea Intunecat In acest
interior.
Re lu alese din pomierd un mar enorm, si ridi .
candu-se de pe scaun, In dispretul unui important
articol din regulament, sal-nth mamei sale nu
mâna, ci amandoi obrajii. Conventionala sdrutare
(verbala sau efectiva) a mAnii materne, dupa masa,
nu facea parte pentru el din ceremonialul obisnuit
al politetei filiale. Ii saruta Insä regulat mama
pe amandoi obrajii, dimineata, dupä masä si Ina .
inte de culcare, pastrandu-si acum., In pragul a-
dolescentei, acest obicei care-si avea originea in.
rasfatul primei copilarii. Mama lui ii mangaia
In schimb parul matasos, pentru a carui salvare
dela masina nunthrul unu sarmanul Rein avusese
de sustinut In nenumarate rânduri spinoase si nu
totdeauna fructuoase negocieri cu diri0.ntele clasei
a 5-a moderne a liceului Lazar. Cu marul In. buzu-
nar, Re lu plrsi odaia si traversAnd biroul tatalui
sau iesi In balcon, unde-1 astepta, culcat In chaise-
longue, un volum din Editura Nelson. Pe camasa
de hârtie velinä ce-i 1mbräca scoartele albe, se
afla zugravit un cavaler purtand platosa de ar
gint peste tunic.a de catifea violeth., jar la palarie
www.dacoromanica.ro
trei somptuoase pene de strut. Cavalerul se nu-

mea Le Vicomte de Bragelonne" (Tom. V).
Re lu luà locul vicontelui, pe care-1 asezä pe
pe genunchi, i deschizand tomul la pagina In-,
semnata cu un bon de premii al fabricei de
ciocolata Nest 16, se cufunda In lectura. Tinea sa-si
verifice visul, a carui amintire 11 obseda. Pe cand
urmarea peripetiile miraculoasei evadari din turnul
Bastiliei a omului cu masca de fier, surghiunit
de Regele-Soare, i cursa Infriguratä pe sosele1e
prafuite ale Burgoniei, a celor patru frati de
cruce muschefari, se sirup cuprins de un viu
neastampar, asemänator cu acel al fumatorului
caruia Ii lipseste tigara dupd dejun. Cu o miscare
suboonstienta, scoase la iveala marul luat dela
masa. si Inoepu sà muste rar i marunt, gasindu-si
prin acest gest mai mult deck act echilibrul
mintal i sufletesc indispensabil unei prelungite
Incorddri de atentie.
In baleen nu se auzea decal fometul filelor In-,
toarse tot mai frecvent, insolit de rontditul din
ce In ce mai viguros al dintilor lui Relu, care
imprima acestui act material accelerarea
tensificarea ritmului lecturii sale, devenite pasio-
nantä. (Un furnator ar fi tras mai adanc fumul
In piept). Rontaitul Inceta.
Relu Ii terminase capitolul odata cu marul.
www.dacoromanica.ro
V.
ZBORURI DE INCERCARE
Re lu i Niky iutird pasul, cäci erau In intarziere.

Noroc numai cd Liceul Lazdr era la doi pasi de
casd.
Auzird dela distantd, prin ferestrele intredes-,
chise ale unei clase, acoentele virile ale imnului
la ordinea zilei, executat cu o "aproximativd bdr-
bdtie de corul imberbilor tenori, baritoni i basi,
cu voci mai mult sau mai putin in schimbare:
Formez vos bataillons!
Intrard pe poarta cea mare a lioeului.
AprinzAndu-si tigara pe culoar, Niky resimti
satisfactia, in care intra i 0 ward nuantd
de melancolie, a ofiterului proaspät -demisionat
din armata, care apretiazd pentru Intala oard
avantajele hainei civile. Isi aduse aminte cu indu-
iosare de podul liceului, cdruia elevii ii sehimba .
serd destinatiunea, transformandu-1 In salon de
tras la fit sau din tigara.
www.dacoromanica.ro
Intrara in iala de gimnastica. Era goala.

Niky deschise pianul i 11 1neerca prin cateva
arpegii fanteziste, constatand Cu o neplacutd sur-
prindere, ca. era foarte dezacordat.
Re lu Ii scoase 0. el vioara, pe care si-o acorda
indelung, cand usa se deschise violent si Radu
Troteanu faru eruptie in sala.
Salve, baieti! Trdiasca Romania Mare!
Radu imbratisä pe Niky cu insufletirea unui
castigator la loterie care-si felicitä tovaräsul de
loz i ansä. Comentariile evenimentelor durara un
sfert de ceas. Niky 11 puse In curent pe Radu cu
atmosfera din cash', care-1 determina sa-si amane
hotarirea. Aceastä noutate eonstituia pentru Radu
o fericire nesperat.ä.
Vom pleca la anul 1mpreuna. (Visul Cana-
rului Troteanu era tot aviatia).
Noul venit, care era cu mult mai Ina lt si mai
spätos decal fratii Robescu Ii scoase haina, rd-
manand 1ntr'o flaneld alba. In sala de gimnasticA
Radu era in elemenful lui.
Paralelele troznir a. vibran4, sub cateva flotari sa-
vante i precise.
Nicusor, hai sa zburam!
Niky Ii scoase la randul lui haina.
Cei doi prieteni se aninara. Impreuna de funiile
zburatorului din tavan, i prinsera a se fugari, mai
Intai pedestru, inteo miscare circulard, starnind
praful podelelor nemäturate de luni de zile, In
timp ee Re lu, Imbatat de acustica prodigioasa a
salii, i pentru a aeompania parca miscarea ctr-
www.dacoromanica.ro
ZBORIIRI DE INCEROARE 43
culara a aparatului, atacase primele masuri ale

valsului din Faust de Gounod. Niky i Radu,
care-si luaserd vânt, cu o ultima saritura pr-
sir pdmântul i zburard. Niky inchise ochii ima-
gindndu-si senzatia zborului real...
In limp ce zburatorul isi accelera miscarea de
carusel, iar cei doi aviatori improvizati se ur-
mareau vertiginos prin aer, vioara lui Re lu tre-,
cuse dela variatiunile dantelate ale valgului de
Gounod, la drdcestile acrobatii ale unui Capriccio
de Paganini, cu staccate velocitati de mitraliera.
Caruselul zburator isi incetini elanul i cei doi
viitori cam.arazi de escadrilä atinsera in sfarsit
pamantul, in limp ce mdinile br continuau sa
ling., inclestat, cele doug funii, ca pe niste cre-
dincioase parasute.
*
* *
Cavatina de Raff nu era de cantat in sala de

gimnastica. Pianul era nu numai dezacordat; cateva
coarde Ii lipseau cu totul i unele clape sooteau
la atingere un sinistru bazait de cobza plesnitä.
Pe aceasta rabid de plan nu mai putem con-,
timua, decreta Niky.
tii ce, fralilor? Haideli la mine, propuse
Radu.
Putem merge la noi. De ce s vd. deranjam?
protesta Niky, cu ipocrizie, gandindu-se la Blanche.
Nici un deranj. Babacii sunt la Buzau. Nu
se 'ntorc decat deseard. Al ions!
* * *
www.dacoromanica.ro
44 RAZBOILTL MICULDI TRISTAN
Iesird cii. totii pe poarta secundard, ce rdspunclea

In grklina Cismigiu. Familia Troteanu locuia in
Aleea Carmen Sy Iva.
Parcul. dormea toropit sub soarele ce continua
sä ardä necruldtor, facând sd se ridice valuri
jucduse la orizont de pe nisipul i pietrisul rds-
copt al aleelor aproape pustii la acea ord.
Pe poclul de ciment, al cdrui parapet imita
InlAntuirea unor trunchiuri de copac, cu rudimen-
tare asperitAti de mistrie, se oprird un moment,
ca sit priveascd lacul. Albastrul intens al cerului
se reflecta in oglinda lui, incretitd märunt si
pripit, de o plapandd adiere ou miros cdldut si
jilav de fan cosit peste noapte. 0 melodic ciudata
se strecura prin fosnetul de matase al frunzelor.
Erau sunetele unei flasnete, cc intona cu melan-
colice armonii fashite, de clarinetd Idgusita si
falsä, inevitabilul refren:

Formez vos bataillons!
Acestui refren, Ii urmara accentele pateticului

duet final al primului act din Lucia de Lammer-
moor. Re lu recunoscuse imediat melodia. Aceasta
fusese prima operd" cu care Ii inaugurase el
repertoriul la varsta de 7 ani. Intre timp, opera
ambulantd se apropiase i treoea acum podul,
impinsä de un Miran, adus putin de spate, pur-
tând o päldrie de catifea verde, cdreia pentru A
fi de Wingtor, ii lipsea numai pana.
www.dacoromanica.ro
ZBORURI DE INCERCARE 45
Re lu avu impresia cd recunoaste in träsAturile

bdtranului flasnetar, figura lui Giuseppe Verdi,
ce-i era famliiard dinteun. numar vechi al revistei
L'Illustration, rdsfoità cu putine zile inainte, in.
biroul unchiului Alexandru, care 'Astra cu sfinte-
nie intreaga colectie.
Pe capacul scorojit al orgei cu maniveld, ce
se oprise scartaind din roti, aldturi de grupul celor
trei adolescenti (in care ochii sireti ai bdtranului
recunoscurd trei clienti posibili, pentru stocul lul
de planete de tanar"), un papagal de aceeasi
culoare cu frunzisul ulinilbr de pe alee. Mcea
echilibristicd, agdtat cu ghiarele i ciocul de bara
unui trapez minuscul.
Hai, fratilor, sä tragern si noi cate-o planetà.
Fac cinste.
Vorbise Radu. Cutia flasnelei avea trei sertare.
Bdtranul. trase pe cel din mijloc. Sertarul era
despiirtit in trei compartimente, in care biletele,
in trei culori deosebite roii, galbene si al-
bastre, asteptau inteo disciplinatd aliniere cio-
cul papagalului, ce avea sd le ciugukascd.
Vlad. Treci tu intai. la rand. Esti cel mai
tanar.
Ciocul exoticei zburdtoare, al cdrei zel divinator
fusese stimulat de stäpanul ei, prin cuvintele:
Va mio picolo Giacomo, va mio caro", culese
succesiv trei bilete: eel dinlai rosu, pentru Relu,
al doilea galben, pentru Radu i ultimul albastru,
pentru Niky.
In limp ee b5tranul inchidea sertarul tricolor,
www.dacoromanica.ro
46 RAZBOIIIL MICULIII TRISTAN
Re lu care-si despäturise f000sul mesaj al desti-

nului sgu citi urmAtoarea:
PLANETA DE TANAR
Racul Jupiter
Viata Iti va fi zbuciumatä i bogata in

intamplthi minunate. Fereste-te de dusma-
nul ce vei Intalni In curând i ae care te
va scdpa o femeie mai frumoasä ca zânele
din basme. Cu ea vei petrece multe zile
albe, dar i cateva ceasuri negre. Asteap-,
tali In tihna viitorul, cad norocul nu te
va pgrasi.
TrAi-vei ani o sutä.
Tovaräsa vietei tale se va numi Ileana.
Cei trei proprietari de planete i le schimbara'

intre ei, pentru a le cili cuprinsul.
Continutul .lor era aproape identic. Nu erau
schimbate decal unele cuvinte, Intre care si numele
viitoarelor &opt Pe a lui Niky o chema BAlasa.
Ia uite, domnule, ce excrocherie! se revolta.
Radu. Toate biletele sunt la fel. Ne trase clapa
italiamil cu cinspce bani. Mai bine luam trei
printe)e.
Prostii, rdspunse Niky, oferind lui Radu o
tigard din pachetul säu Principe le Carol",. In
www.dacoromanica.ro
ZBORURI DE INOEROARE 47
timp ce Italianur se departa Invartind din ma4

nivela Adio del passato", iar pliscul micutului
Giacomo insotea cu triluri sinistre, accentele sfa.'-
ietoarei melodii...
Totu§i, Niky fu singurul Care pastra biletul,
caci se vede ca romanul lui Re lu nu mintise, a-
firmand a Indragostitii sunt superstitio§i.
Intr'adevar, Niky Meuse o apropiere Intre cele
cloud nume: Balasa Blanche. Initialele i culorile
identice Ii umplusera inima de voio§ie.
Alunecând pe aceastä panta, constata c visu-
rile lui de iubire i eroisin nu erau cu nimic con.,
trazise de continutul planetei. Pand O. In. culoarea
biletului, Niky citi o fericita prevestire, facand
o apropiere hire albastrul palid "al hârtiei deco.
lorate de scare i azurul nemarginit al cerului,
in care se i vedea plutind cu pasarea alM a
avionului sau viitor.
Relu i Radu Ii aruncaserd planetele hr In
lac. Pe luciul uwr ondulat al apei, galbenul
rosul celor cloud mesaje dispretinte ale destinului,
pluteau, leganându-se ritmic, odata cu nenumara-
tele petale In aceleasi culori, pe care vântul le
furase trandafirilor de pe maluri.
www.dacoromanica.ro
VI.
ALEEA CU DOI CRINI
Niky nu putea fi obiectiv in aprecierea lui,

atunci cand spuse lui Radu:
Strada voastrd e cea inai frumoasd din Bucu-
resti.
(S'ar fi putut sustine, inteadevar, cd aprecierea
sa fata de Aleea Carmen Sy lva era influentatd
si deci falsificatd de sentimentul lui pentru fata
ce locuia pe acea alee. Silogismul: Blanche e
cea mai frumoasd fatd; Blanche locueste in Aleea
men Sy Iva; deci Aleea Carmen Sy lva e cea mai
frumoasd Alee", putea fi de sigur perfect fals).
Totusi, la rdspunsul: Exagerezi, mon cher!
al lui Radu, riposta spontand a lui Re lu: Ba nu,
Niky are dreptate, nu putea fi, eel putin
deocamdatd, bAnuitd de vre-o partialitate care-
care.
Mozaicul blond al aleei strdlucea intocmai ca
parchetul ceruit oglindd al unei sdli de bal..
Vile le armonizate fdrd uniformizare erau in-
conjurate de grddini i terase, in care razele soa-
www.dacoromanica.ro
ALEEA CU DOI OMNI 49
relui patrundeau diluate prin. frunzisul plopilor ce

le strdjuiau Intr'o simetrica aliniere.
Pe partea sting, ramurile catorva castani ro-
tunzi fraternizau cu cele ale pinilor ascutiti de pe
laturea nordica a Cismigiului, peste zidul des-
partitor, In cargmida aparentg., al edrui rosu ,de
vapaie se Im.bia odihnitor cu. verdele complimen-
tar al frunzisului de ieder g. ai glicin, ce i se catara
pe creasta.
Doug. flori albe, desprinse dintr'un mgnunchi de
crini de pe bordura unei terase, cgzusera pe rao-
zaicul auriu al aleei, manusi ratacite de o mang.
albä i parfumatd pe parchetul. strälucitor, In.
valtoarea ametitoare a balului. In naintea lui Re lu,
In care aoeastg. idee se statornicise obsedantg.,
staruia acum para. Indemnul sa le ridice, pentru
a le Inapoia celei ce le pierduse.
Nu ajunse Ms g. la realizarea acestui project hi-
meric, caci Radu sana acum la usa de sub -terasa
cu crini. Deasupra soneriei Re ln citi numele gra-,
vat pe tdblita aurie:
DOCTORUL RADU TROTEANU
Docent Univ&sitar
* * *
Pianul era asezat chiar In hallul vast In care
intrara.
Faceti ca la voi acasg., fratilor. Scuzati-ma
doar o dipä, zise Radu, apoi dispari pe usa
dinspre terasa care domina spatele Cismigiului.
4
www.dacoromanica.ro
In timp ce Niky I5i potrivea cravata In fata

unei oglinzi, reconstituindu-i nodul maltratat In
timpul 5edii4ei de zbor, Re lu examinA cu interes
IncAperea. Atmosfera de opulentä a oclAii se da-
tora numai multimfi i bogAtiei covoarelor Care
acopereau In Intregime parchetul, cele douI fotolii
divanul. De altfel, In afarl de pian 51 de eft-
teva etajere Intesate ae cArti 0. de reviste, odaia
nu mai avea alte mobile. Pe peretii albi, tablouri
putine. In dreapta u5ii pe care ie5ise Radu, Re lu
recunoscu surprins portretul In marime naturalA
al Blanchei din camera cu oglinzi a visului sau.
In stânga aceleiasi usi, un alt portret mai mic,
tot al Blanchei, când era 5i ea mai mica.
Stii eine e? Intrebl Niky vazand interesul
cu care Re lu contempla portretul cel mic al Blan-
chei.
De sigur. Blanche. Gine sa fie? rAspunse
Re lu, apreciind cu o ridicare din umeri absurda
inutilitate a Intrebarii.
Te Inseli. E Li liana... Sora ei mai mica, pre-
cizA Niky, zambind.
Re lu ramasese mut 5i nemiscat in fata celor

douä chipuri gemene. Nu stia de ce trebue sa se
mire mai mull. De neasteptata surpriza de a re-
cunoaste aid acelag portret, pe care-I vAzuse atat
de lAmurit In visul lui din noaptea trecuta, sau
www.dacoromanica.ro
ALEEA CU DOI CRINI 51
de nouttea noutatii aflate dela portnet si dela

Niky: Blanche avea o sorä mai mica.
Intrand buzna In odaie, CUM Ii era obiceiul,
Radu era gata sa-1 rastoarne.
De ce nu Incepeti?
Deschise el Insusi pianul, apoi se rasturna pi-
cior peste picior, Intr'unul din fotolii. In atitudi-
nea lui era ceva din entuziasmur neofit al meloma-
nului, care, din lipsä de talent, se multmmeste
cu rolul de impnesar-amator, pentru a-si da iluzia
cit oficiaza si el Intr'un chip oarecare, In templul
divinei Euterpe.
Niky cunostea perfect calitatea pianului la care
cAntase de nenumarate ori. Ineepura Cavatina.
Re lu cânta pe dinafara, Incantat de acustica
odaii. Dupa ultimml acord, tresari auzind glasul
Blanchei care intrase pe nesimtite pe usa dinspre
terasa:
Domnule Vlad, esti un adevarat artist.
Re lu redevenise Domnul Vlad, dar altfel cleat
la concursul hipic. In vocea Blanchei era un ac-
cent de admiratie aproape intimidata.
Cum se muneste bucata? Intreba eh, strAn-
gandu-i mana.
Cavatina de Joachim Raff, raspunse Re lu.
Radu se apropie de pian si, analizand cu glas
tare ortografia numelui teutonic al compozitorului:
Rafff 1 Nu se poate sa cântati bucata asta la
festivalul Crucii Ro5ii. E de un Neamt. Ganditi-va
cit vor azista 1 ofiteri aliati. Au fost invitati toti
atasatii militari.
www.dacoromanica.ro
Absurd., zise Blanche.

Cred totusi cl Radu are dreplate, recunoscu
Niky.
Care-i bucata a doua pe care ati ales-o? in-
treb. Radu.
Mazurka de Wieniawsky.
Wieniawsky? Rua... Perfect!
Ba pardon, Polonez, rectifica Niky.
Polonez? Hm... merge. S'o auzhn!
Mazurka incepuse nthralnic, cu impetuoase sono-

ritäti de orchestra. Arcusul lui Relu zbura avantat
pe toate coardele viorii, care vibra intens in timp
ce degetele manii stangi redau cu 0 nervoasa in-
frigurare accentele energice, aproape brutale si
totusi fine ale partiturii. Era ca un duel de flo-
retd, aruncand scantei, intr'un tempo de sarja
calare. Melodia caracteristica era redata dialosat
de cele doua instrumente, care galopau scara la
scara. La un. moment dat, dela accentele de avant
razboinic, ritmul devenise cu mult mai potolit,
iar melodia capatase accente de o sfasietoare
tristete.
Blanche asculta nemiscata, cu privirea usor in-
cruntata.
Relu care-si asezase vioara pe pian nu se sim-
www.dacoromanica.ro
ALEEA OLT DOI ORINI 53
tea in largal lui. Desi Ii adora vioara, avea cate-

odatä un. ciudat resentiinent Impotriva ei.
De nenumarate ori fusese invitat de colegi de
ai sài, chiar si din acei cu care nu era prieten,
la diferite petreeeri, la dânsii acasä -cu vioara".
Re lu simtea prea bine cd, In aoeste ocazii, nu
el era oel invitat, ci instrumentuL Aceasta 11 fdoea
pared sa se simtd. inferior lui insusi.
Totusi Blanche nu se purtase cu dansul ca toti
ceilalti, care-1 copleseau cu nesfarsite complimente
pentru talentul sdu, facându-1 sd-si shntd aproape
anihilatä individualitatea lui extramuzicall. Ea se
multumise sä se apropie de pian i sä ramând ca-
teva clipe tdcutd, dupd ce muzica Incetase. Dar
pentru Re lu aceastd tkere Insenma cu mult mai
mult decat obisnuitele causerii" la care adea
nastere in deobste vioara lui, In saloanele mai
mult sau mai putin muzicale, unde, dupd compli-
mentele de rigoare, un meloman de ocazie se
gasea dator sä exclame:
Bravo, tinere! Stii c. ai talent?! Ti-o spune
un cunoscdtor, cad i eu ador muzica. Ai auzit
Tosca? Psssss! N'ai idee I I Insotindu-si inter-
jectia admirativd de un gest circular al celor patru
degete Intinse.
Relu se apropiase de usa dinspre terasd, pentru
a contempla prin. ochiurile de cristal perspec-
tiva pentru el ineditä a Cismigiului. Ceilali iu
vorbeau decAt de rdzboi, comontând ultimele nou-
tati i zvonuri.
Colonelul Alexandru Radovici (pe care-1 cunos-
www.dacoromanica.ro
54 RAZBOIIII, MIOULIII TRISTAN
tea si Blanche, cad, prieten i coleg de club cu

Ono le Basile, venea uneori pe la dansii In cask)
fusese avansat general si numit Directorul Arti-
leriei din Ministerul de Razboi, iar fiul säu Miroea,
proaspat locotenent, fusese mentinut, Impotriva
dorintei lui, In postul de ef de cabinet pe langa
noul titular la Departamentul Rdzboiului, Vintila
Bratianu, care succeda el hisua fratelui sau Ionel.
Mircea fusese numit In aoest post cu,doua sapta-
mani In urma, printr'o simpla inntamplare:
Cu vreo lung. inaintea Consiliului de Coroana
dela Cotroceni, Locotenentul Mircea Radovici, un
pasionat automobilist (vizita la Tante-Irene nu
fusese decal un pretext pentru stabilirea unui non
record), Inta Luise pe soseaua Pitesti-Bucuresti, la
cativa kilometri de Florica, automobilul in pana
al Primului Ministru. Mercedesul lui Mircea reusi
sa aduca pe Ionel Brätiami In Bucuresti, In mai
putin de doua ore, astfel Meat importantul Con.-
siliu. de Ministri putu sa alba loc chiar la ora
hotar1ta. Intro Titu. i Bucuresti automobilul zbu-
rase pe sosea cu o astfel de vile* incat Premie-
rul, spre a domoli zelul temerarului sofer pe
care Intamplarea i-1 asezase alaturi, 11 rugase sa
conduca mai /met.
VI puteti 1nerede In mine, Excelentä, Ii ras-
punse Mircea fostul premiant la Istorie din lioeu 51
scoala militara. Imi dau seama c duc cu mine pe
Cezar i norocul
In ultimele ,saptamâni ce precedasera mobili-
zarea, Primul Ministru, care detinea i Departa-
www.dacoromanica.ro
ALEEA CU DOI ORINI 55
mentul Rdzboiului, fiind neomeneste hartuit In

zeci de oonferinte, oonsilii i comisit, fasese nevoit
sä se gandeasca la numirea unui nou sef de ca-
binet, pe langa cel in fiintä, ale carat multiple
atributiuni nu mai puteau fi materiolmente Inde-
plinite In aoelasi timp de o singura persoanX.
De aceea, bond Brätianu, care-si Intipärise In
minte figura, numele, dar mai ales fraza cu talc
a tandrului l000tenent Radovici Mircea, din arti-i
lerie, in framântatele zile dela sfarsitul lui mulie,
In momentul cand i se prezentase o lista cu cinci
nume, din care urma sa-si deseraneze pe noul
secretar, se märginise s frog indolent cu stiloul
p singurd linie verticala peste pomelnicul de ne,
poti ai sfintilor dela Ierusalim, zicand: E inutiL
Mi 1-am ales de-o saptamana.
Radu reveni insistent la obiectul pentru el int-.
portant In primul rand, cdci asupra umerior lui
apasa greaua räspundere a stabilirii numerelor
din program, cu care Cohorta Liceului Lazar
trebuia sa contribue la reusita faimosului festival
al Crucii Rosii, pe al carui sucoes moral, dar mai
cu searaa material, se soontasera mari sperante.
Fratii Robescu trebuiau s. hotarasca o data ce
vor canta In local barbarei Cavatine a, teutonicu-
lui Raff. Re lu era cam nemultumit. Aoeasta Cava-
tina Ii era foarte draga, si nu putea sä renunte
cu inima usoara la ea.
De oe nu cantati Nocturna a noua de Chopin?
propuse Blanche. E superba... i apoi, Chopin nu
e polonez decat pe jumatate. Tatal Om a fost
www.dacoromanica.ro
frantuz... Partitura o avem i Thai In albumul

pentru vioara 0 piano al mamei.
Se aproba, ratifica Radu cu entuziasm.
Desi n'o mai cantase niciodata p&nä atunci, totu0.

Re lu cunogea pe din afara melodia nocturnei, caci
o auzise zilnic, de repetate ori, la pianul lui Niky.
Cufundata Intr'unul din fotolii, Blanche asmilta
nemiwata, fixand cu privirea absenta, profilul
delicat, aproape .feminin, al compozitorului ei fa-
vorit In medalionul de pe pian.
Fail a 'mai privi partitura, Relu canta ca In vis,
caci melodia Ii evocase intr'adevar, din nou, toate
amanuntele visului sau din noaptea trecuta.
0 vedea pe Blanche le Blanc, zambindu-i In ar-
gintul nenumäratelor oglinzi din rotunda said alba
a castelului din vis.
www.dacoromanica.ro
VII
CANOTAJ
Cedand insistentelor imperative ale lui Radu,
fratii Robescu reluasera nocturna dela Inceput.
In momentul and Re lu, dupd ultimul acord, In-
toarse capul spre Blanche, de surprindere ar-
cusul Ii cazu din manä pe covor, cad alaturi de
dansa aparuse o noua Blanche In miniatura.
Cele doua Blanche aveau aceeasi privire atin-
titä spre dansul. In ochii celei mai mici, Re lu yam
oglindindu-se propria lui uimire.
Domnul Re lu Robescu, fratele lui Niky
sora mea Li liana.
Cei doi copii Isi stranserd mana In tacere, ea.
schitand o reverenta stil Notre:Dame (trecuse
clasa a III-a). In acelasi thnp, usa se deschise,
si doamna Sabina Nioolau intra In odaie.
Fara a da cea mai mica importanta lui Re lu
(care recunoscuse cu uimire In. trasaturile ei pe
Milady Amazoana Neagra) si de-abia räspun-
zand la respectuoasa Inclinare a lui Niky, Sabina
se adresä direct Blanchei:
Ai auzit, draga Blanchette ? Eddy si en
www.dacoromanica.ro
58 R&ZBOILTL MIOULITI TRISTAN
Rudy s'au inrolat impreunk azi climate*. (E-.

duard O. Rudolf Fabian erau niste vagi nepoti
prin gimä ai decedatului sot al Sabinei). E in-.
teadevar Intristätor sk-ti vezi amândoi nepotil
plecand de bunk vole pe front, in timp oe Car-.
ticrele Generale si Ministerul de Razboiu mi5unä
de ambuscati!...
Desi doamna Nicolau rostise ultimele cuvinte
fr nici -an. fel de intentie, Niky se simtise vizat
direct, caci e1 Niky, räm'anea cu bratele incru-.
cisate si indirect, prin unchiul i värul sau ckre-si
fkceau amândoi serviciul in Minister.
***
Trecuse de ora 7, cand fratii Robescu intrark

din nou pe poarta Cimigiu1ui, Intorcandu-se spre
cask.
Re lu arunck din poarta parcului o ultimk pri-.
vire asupra Aleii Carmen Sy lva.
flack s'ar mai fi repetat odatä scena dela so-,
sire, and la fraza lui Radu: Exagerezi, mouser 1",
Re lu ripostase spontan: Bo nu. Niky are drep-
tate", de sigur cä aoest raspuns nu si-ar mai fi
pastrat valoarea de stricti obiectivitate, pe care
o avusese atunci.
Cele doul mAnusi albe, ramose in acelasi loc,
pe parchetul tot atAt de sclipitor, Ii metamorfo4
zard In imaginatia lui Reim frivola 1nsuire, ab-.
stractizandu-se in. douk nume, deopotrivä de albe:
Blanche, Li liana.
www.dacoromanica.ro
CANOTAJ 59
Deodata Ii tasni in Dilute un alt nume: Ileana...

Planeta de tandr... Italianul... Giacomo_ Retral
scena. Reana-Liliana. Nu lipsea decal prima Merl
si transformarea lui e in i...
Ce Meuse oare biletul? A. dal Il aruncase In
lac. Ce absurditatel... Cum se mai putea oare
gandi la el? i totusi, amintirea keticului de bar-,
tie rosie devenise pentru el o idee fixa. Intre
timp se apropiasera de pod. Lacul continua sa
reflecteze cerul, dar oglinda lui nu mai era atat
de luminoasä. Pe luciul usor Ondulat al apei, pe,
talele galbene i rosii continuau sa pluteasca le
ganandu-se ritmic. Re lu avu o tresarire de kir-
prindere observand c biletelul cel rosu nu se
scufundase Inca. 0 ramura arcuita de salcie Ii
servise drept colac de salvare. Un gaud absurd
11 stäpani.
Trebuia sa pescuiasca biletelul rosu. Dacä va
izbuti sä intre din nou In stapanirea lui, atunci
dal Da? Ce?... Prin acest dal, Re lu emmta vag im
gaud pe care nu Indräznea Inca sä si-1 marturi-
seasca lui Insui
Era o Infiripare plapand a. a unei dorinti nela,
murite, un vis Indepartat ce-i turburase man-
gaietor sufletul, mai Intai cand 11 auzise pe Niky
spunand: Te Inseli. E Li liana, sora ei mai mica',
si care, apoi, capalase un contur mai precis, ca
cel al unui nor Insangerat, ce se-naste din trans,
parente unduiri de fumuri viorii, atunci cand In-
tâ1nis privirile luniinoase ale celor doua surori
www.dacoromanica.ro
60 RAZBOIUL MICErLIJI TRISTAN
reflectate in propriile lor portrete, Intocmai ca

In oglinzile visului sail din noaptea trecuta.
Ii trebuia biletelul rosu. Se opri remmandu-s.i
coatele de balustrada podului.
Niky. Uite ce minunat e lacul.
Rezemat de umärul lui Re lu, Niky admira cii
priviri posomorite luminozitatea laptoasä a undelor
de sub pod, ce le reflectau incretit chipurile,
deformandu-le caricatural.
Acum ar fi minunatä o plimbare cu barca,
urma Re lu. Cat o fi oare ceasul? Daca am lua
5i noi o barca?
Nu, Rehtle. E tarziu.
Te rog. Fa-mi placerea asta... Numai pentru
o jumatate de ora.
In definitiv, dacd tii asa mult, poti merge si
fara mine, spuse Niky scotandu-si portofelul.
Eu am sa tree putin prin oras, sa vad ce se
mai petrece. Ne intalnim acasa. Dar sa nu Intar-
ziezi mai mult de trei sferturi de ora, cad, am
sit ma intorc si eu mai devreme. De aceea nu-ti
dau decat doi lei. Iti mai ramâne o bancuta. Te
mai rog Insa un lucru: din band ramasi sa nu-ti
mai cumperi ci000lata, ca pe urma iar ai sa faci
mofturi la masa...
.*.
Insfacand cele doua piese de argint, Re lu sa-
rutase obrazul generosului donator, care acum
se departa spre poarta cea mare a parcului. (A-
www.dacoromanica.ro
ANOT AJ 61
ceasta nu era de altfel prima liberalitate de a-

oest gen, pe care o primea Relu dela fratele säu
mai mare. Niky, desi abia isi terminase liceul,
Incepuse totusi a-si castiga partial existenta, 'Gael
In calitate de asiduu colaborator al unui ziar sub-
ventionat de Legatiunea rusa, era retribuit cu
suma de 150 lei lunar. Lucrul era stiut numai de
doamna Robescu si de Relu, care primiserk ca-
douri din prima chenzind, caci Niky nu tinea de
loc Ca tatal sau sä afle cä isi vanduse Rusilor
pana lui de ziarist. La randul sau, Relu primea
dela Niky o lead fixd de 50 bani pe zi, pla-
sAnd-o in Intregime in bonuri de premii ale Fa-
bricei de ciocolata elvetiand Nestlé's, pe care le
colectiona de aproape doi ani, cu neobosita per-
severentd, in himerica sperantä ca.odata. i odata
va gäsi in unul din pachetele de ciocolata mult
cautatul numar 36, spre a putea intra I.n Sfhrsit
In posesiunea premiului mult dorit: un ceas de aur
fin cu. trei capace 5i apte rubine).
Rein alerga intern" suflet la debarcader.
Consternare:
Casa de bilete era Inchisä:
Barcile se odihneau nemiscate in sir, ca niste
galere parasite in =dd. Relu ramase ganditor.
Totusi. Ii trebuia cu orice pret o bared.
Privi de jur Imprejur. Gradina era destul de
populatä, dar nici un gardian nu se zarea la
orizont.
Se hotari deci sd-si puna indräznetul plan in
aplicare.
*
www.dacoromanica.ro
Re lu vaslea acum foarte 1ncet, cad se apropiase

de zona naufragiului odor douà planete, utili-
zAnd numai una din vasle spre a apropia pupa
luntrei de biletelul rosu, care Inoepuse a se legana
din oe in ce mai tare, izbit de valurile pentru
el uriase starnite de bastimentul ce venea sä-1
salveze.
In aceeasi clipa, Re lu auzi un tignal scurt,
venind dinspre malul stang, apoi un altul fioros
de prelung. Un gardian de sigur 11 zthise Inima
incepu sa-i bata violent, dar nu de teama, ci de
bucurie. MAna lui dreapta reusise sa prinda biletul.
Restul II era asa de indiferent... Isi scoase din
buzunar batista, In care-si Infasura cu Ingrijire
ca sa.-1 usuce. Deschizandu-si apoi un
nasture dela tunica, Ii oomprima inima cu batista
Intr'un gest napoleonian, faurindu-si totdeodata. In
minte un plan defensiv de luptd, cad pe malul
stâng se adunasera Intre thnp trei gardieni, ce
fluerau pe Intrecute din tignale, facandu-i semne
disperate.
Re lu care acum lopäta calm spre dansii reusi
sa distingd vorbele celui mai Walt dintre gardieni,
oe purta in mana dreaptd, Intinsa Intr'un gest ame-,
nintator spre bara, o impozanta yank' de bou,
iar pe postavul de un verde spanachiu al epoletilor
si al chipiului, trei nu mai putin impozante trese
de capitan.
La sexie, dom-elev. Jos din barcal Halt!!
Stall putin, domnilor, ca nu sunt vinovat de-
loc. Doar am viut sa plätesc barca, dar casa de
www.dacoromanica.ro
OANOTAJ 63
bilete era inehisa. Ce sunt eu vinovat dacä n'am

gasit pe nimeni care sa-mi prim.easca banii?!...
Bine, Mile_ Da 'mneatale nu-li detei cu sow-
teala cä nu-i permis iei singur barca, asa
eu japcal Acusi trebui sä mergi cu noi sä
testi amenda.
Cum se poate, Domnu le Capitan! Vreti sä ma
amendati degeaba?... Cand v explic doar Asa de
frumos eä am vrut sa platese barca, dar n'am
gasit pe nimeni sa-mi primeasca taxa...
Apoi bine, dorn-elev. Vaz ea esti om cu carte,
addoga mägulit apitanul", rasucindu-si musteata,
Da 'mneatale nu vazusi ce stä icris aeilea 'n geam?:
Ae-accestul... per-sonal... per-persoanelor... cu...
barcili p... pes-te ora sase strict,oprit... Ordenu
Prefecturii!" Ce zor-nevoie, de-ti veni gustu asa
ni-tam ni-sam sa te plimbi cu barca la prominada
pa lac acusi innoptat. Auz?!
Apoi stai, dorrrnilor, sa va explic, ripostä
Re lu imperturbabil. Imi trebuia neaparat o.barcä.
Aplecandu-ma peste pod, mi-a scapat ceasul din
buzunar, in lac. Vedeti dar ca nu puteam sa
mai astept. Caz de forth' majoral...
Minciuna salvatoare tasnise cu o spontaneitate
involuntara din creierul lui, pe and cu gestul
invingatorului dela Austerlitz, isi oomprima inima
eu panglica legiunii de onoare a biletelului rosu;
si astfel, gratie ingeniozitatii acestei strategii na-
vale, elaboratä in subconstientul reminiseentelor
reoentei oonvorbiri cu Niky, privitoare la desti-
natia de dat bancutei ramase dela bard., Re lu
www.dacoromanica.ro
64 RAZBOIUL MIOULIII TRISTAN
reusi sa schimbe dintr'o data In favoarea lui

conjunctura acestei lupte pe apd, care altfel, ar fi
devenit cu siguranta un al doilea Trafalgar.
Intr'adevar, dusmanii de pe coastä, impresio-
nati de apararea lui, devenira Indata mult mai
concffiani Numai capitanul lor continua sä sus-
tina, Insä pe un ton domolit:
Bine, bine. Dar amenda-i amendä.
i ce amendä spuneti cd trebue s platesc?
Doi lei.
Bine, domnilor, dupä ce am suferit o paguba
de trei sute de lei cat valoreaza ceasul de aur pe
care 1-am pierdut In lac, sa mai plätesc acum
gratis Inca doi lei? Spuneti i d-voastra. Nu e
pacat de thimnezeu?
Ge s. facem, domnule draga? raspunse ca-
pitanul pe un ton aproape compätimitor. Nu de-,
panda de noi.
Re lu Ii Intinse una din piesele de argint: Mai
bine reduceti amenda la jumatate, si o Impart-4i.
Intre d-voastra".
Re lu sarise din bared i acurn alerga prin. iarba
de pe mal, cu vioara la subtioara, salutat de cei
trei gardieni, carora diplomatia lui sunatoare reu-
sise a le insufla o respectuoasa shnpatie.
Ajuns la capatul aleii, arunca o ultima privire
spre terasa fermecata. Ascunsä de copaci, ea nu
se mai vedea. Se opri ganditor i sootandu-si ba-
lista din san reusi sa citeasca din nou mesajul
destinului sau, deg uncle cuvinte de pe hartia
Inca umeda nu se puteau distinge bine. Amurgea.
www.dacoromanica.ro
OANOTAJ 65
Se aseza pe o bana, alAturi de un -bätran ce-si

amagea plictisul, desemnand un arabese fante-
zist cu varful umbrelei, pe nisipul batatorit al
aleii. Dupa cateva minute, vecimil lui Re lu 15i
scoase din buzunarul jiletcii un obiect de forma
si dhnensiunile unei chifle obisnuite, ImbrAcat
Intr'o invelitoare de piele de csaprioard. Mainile
tremurdtbare ale bätranului desfacura tacticos in-
velitoarea obieCtului scotând la iveald un impozant
ceas de nichel al cArui tic-tac turburà cateva se-
eunde linistea parcului. Tragand cu coada ochiului
spre cadranul monstruosului cronometru antede-
luvian, care aräta ora 7 si jumatate, Re lu nu-si
putu stäpâra un 4.mbet, la amintirea nu mai pu-
tin monstruoasei gogosi, ce-i servise drept arma de
apdrare In lupta pe care o castigase cu atata usu.
rinta. Impotriva pasnicilor militari In uniformA
verde.
Nu era totusi prea convins dac N. bravii gardieni
Ii luaserd minciuna de bunä. Ira tot cazul, daca
le-ar fi mArturisit sincer adevarul, nu 1-ar fi
crezut nici atat. Singurul argument valabil fusese
piesa de argint.
Dupa ce-si invelise ceasornicul cu aceeasi tremu-
ratoare meticulozitate, bätranul se ridicase de pe
bancli si acum Ii târaia pasii i varful umbrelei
prin nisipul aleii prineipale, Indreptandu-se spre
poartd.
Ramas singur, Re lu reciti pentru a treia oarä,
biletelul rosu:
Viata 1ti va fi zbuciumath i bogatä In Int Am-
5
www.dacoromanica.ro
plari minunate. Fereste-te de dusmanul ce vei

IntAlni In curand si de care te va scdpa o femeie
frumoasa''... Li liana? Ramose gAnditor.
Li liana e frumoasä, dar nu e decaât un copil; iar
cu dusmanul se va intAlni in curand... Prostii.
Isi infasa totusi cu ingrijire din nou biletelul In
batistä, si se ridicA de pe band..
Rana la ora 8 Ii mai ramânea timp destul, sa
se mai plimbe Inca putin. Pasii 11 duceau din nou
spre poarta fermecata.
Apropiiiidu-se de pod, se opri deodatä Mina de
noulatea soenei:
In barca pe care el o pKrasise cu zece minute
Inainte, capitanul cu chipiu verde si unul din
locotenentii lui, amândoi in camasa, i cu mânecile
sumese pana la umar, faceau sondaje cu ajutorul
vifnei de bou si a uneia din vasle, oercetAnd a-
dâncimca lacului.
www.dacoromanica.ro
VHI
SINDROFIE INTEMPESTIVA
Re lu grabi pasul, cad era In Intarziere.

Ceasul Liceului Lazar batuse de cateva minute
sfertul dupl. ora 8. D-na Robescu 11 astepta ca
de obizei in balcon.
Singur, Re lu?
Niky Inca nu s'a tutors, marni?
Cele doua. Intrebäri se Incrucisard aproape In
acelasi timp, deopotriva alarmate.
Re lu deschise smucit usa grea de stejar dela
intrarea principala,' izbindu-si de ea, In grabd,
cutia viorii, care gemu Infundat.
Asa dar mai sunt Inca muze, pe care zAn-
gänitul armelor lui Marte nu le-a amutit Ina...
Cel ce rostise zambind aceste cuvinte, cu ochii la
vioara din mana lui Re lu, purta pallrie, plete §1.
lavaliera de aceleasi dimensiuni respectabile si
de aceeasi culoare neagra, cu tendinta spre Inver-
zire, caci era el insusi un amic al muzelor. Poetul
elegiac si eroic Iuliu Cezar Zilensky, fost societar
si actualmente pensionar al Teatrului National din
Iasi, iesea In oras, spre a-si lua desertul lichid,
www.dacoromanica.ro
68 RAZBOIUL MOULUI TRISTAN
pe care d-na Raluca Falticeanu (ce-i subinchiria

cu pensiune cloud camere dela parter) 11 suprimase,
dela un timp, din menuurile ei obisnuite.
Vorbiti din experienta, maestre, Ii raspunse
zambind Re lu, privind, la randul sau, volumi-
nosul caiet cu scoarte de musama neagra din mana
lui Cezar. Dar in zarnbetul mi nu intra ci cea
mai mica umbra de ironic, caci. sub Invelisul hoff-
mannesc i boem al batranului bard, cu plete
canite, Vibra un talent real, pentru care amandoi
fratii Robescu nutreau o admiratie sincerd. (Niky
era in acelas tinip si coleg de 'Jana cu Cezar, caci
colaborau amandoi la acelas ziar). Admiratia dintre
fratii Robescu i vecinul lor dela parter era de
altfel reciproca. Salonul lor de muzica fiind situat
deasupra Waii de culcare a lui Cezar,. Niky 11
lntrebase odata dac a. nu-1 supara pianuL Dim-
potrivä, ma inspira", raspunsese poetul.
In special pentru Re lu i vioara lui, Cezar Zi-
lensky avea o adevarata slabiciune. II invita adesea
la dansul, cu sau fard vioara. Ii daruia bilete de
teatru, Ii imprumuta carti (ultimul roman al. fat-
moasei trilogii eroice a lui Szienkiewicz: Messire
Wolodowsky, pe care Re lu 11 cautase zadarnic la
toate librarille din Bucuresti, tot Cezar Zilensky
i-1 furnizase, däruindu-i-1 Impreunä cu o dedicatie
In versuri.)
Cu. aceasta. ocazie, Re la ease ca. batranul sau
prieten era urmasul unei vechi i nobile familii
de origine polona, refugiata In anul 1831 la Iasi,
In Urma urgiei provocate de miscarile nationaliste
din Po Ionia, In acea epoca.
www.dacoromanica.ro
SINDROFIE INTEMPESTIVA 69
N'ai mai dat pe la mine, dinainte de razboi,

d-le Re lu. Sper cä md vei onora cu o vizitd, cat
de curând. Te astept cu pldcere.
Formulându-si afectuoasa invitatie, Gezar Zilen-
sky facea, frä sd vrea, i o prevestire, cad
Re lu avea sä rdspundd invitkiei lui cu mull mai
curancl deck s'ar Ii putut astepta poetuL
Re lu se desteptä tresarind. Niky continua sa-1

zgaltAie cu putere de umar.
Soca ld-te imediat! Trage-ti lute pantofii si
vino dupd mine!
Privi buimdcit In jurul. lui. In clipa când 11
desteptase Niky, Re lu tocmai visa cd o femeie
blondd ca o zand iesise din lac, tinând in 'nand
un ceas de aur, pentru a-1 salva dela moarte, cad
cei trei gardieni ii legaserd de un copac si erau
gata sà-1 execute, prin decapitare cu tesacul, spre
a-1 pedepsi pentru minciuna
Usa se deschise i d-na Robescu aparu In o-
dale, tinand in 'nanä o lumânare aprinsd. In stradd
se auzeau lignale prelungi. Re lu avu o clipd im-
presia cd tot mai viseaza. Mania lui era panda
ca ceara. In departare, se auzea sunetul clopo-
tului cel mare al Mitropoliei, care bätea prelung,
Inteo dungd...
Vdzand privirea lui ratdcitd, Niky 11 aduse la
realitate:
Aeroplane le nemtesti! La pivnital...
www.dacoromanica.ro
70 RIZBOWL MIOULIII TRISTAN
In timp ce-si incalta pantoful peste piciorul got

mama-sa Ii arunca pe umeri un pardesiu al d-lui
Robescu. Ea insäsi nu purta decal salul de land
violetd, peste capotul de noapte.
Pe and sooborau cu totii scdrile spre pivnitä,
Re lu avu senzatia bizara, oarecum analoagd mai
curand emotiei de un copilaresc rornantism, pe
care o resimtLe in epom fericitd a cursului pri-
mar, jucandu-se de-a hotii si gardistii, decat senti-
mentului propriu zis al Moil Nici chiar ecoul
exploziilor, din ce In ce mai apropiate, nu-1 putea
face O. aibä o justd apreciere a seriozitatii pri-
mejdiei.
In pivnita luminata de trei lumandri asezate In
triunghi peste butoiul cu muraturi, se mai aflau
Inca trei musafiri: d-na Raluca FCticeanu, infd-
surata mai curand decal Imbracata: Intr'un peig-
noir rose-the si cu pärul prins In papillote In
aceeasi nuanta, servitoarea ei, Roza, si un bdtran
necunoscut, cu desavarsire chel, imbracat Inteo
reclingota desued, de un caramiziu aproape rosu,
cu nasturi de metal. Re lu nu stia eine putea fi dom-
nul cel chel si se uila foarte intrigat la sfera de
fildes ce-i servea drept cap, child Niky Ii sopti la
la ureche:
Cezarica si a uitat peruca In cabina.
Re lu nu-si putu reline o exclamatle de uimire,
recunoscand in figura de baba turceasca a batra-
nului, pe bunul sau prieten Cezar Zilensky.
Sarmanul poet era inteadevar de nerecunoscut,
cad nu mai purta.nici unul din cele trei negre a-
www.dacoromanica.ro
tribute ale profesiunii lui: plete, pälärie, lava-

liera. In schimb, redingota lui car6mizie s'ar fi
zis cä provenea direct din garderoba de dandy a
lui Alfred de Musset. (In fiecare Luni seara, po-
doaba capilarä a fostului actor era incredintatä de
el d-lui Charles Chevelin, peruchierul Teatrului
National, cu care era prieten vechi, si care nu i-o
restituia cleat a doua zi de dimineata, piepta-
nalä, periata i ondulatg pentru o saptamana in-
treagd). Desi vadit stanjenit din pricina precarei
lui tinute vestimentare i capilare, Cezar se stra-
duia sä pall cat mai degajat, i, in cele din urn*
parveni sä-si joace cu destula naturalete rolul.
Daduse maim cu amandoi fratii Robescu al
acum Ii povestea lui Re lu toate peripetiile prin
care trecuse. Bombardamentul 11 gäsise treaz la
masa lui de lucru, imbrämt a3a curn se afla (re-
dingota cgramizie, cu care debutase in rolul lui
Armand Duval din Dama cu Camelii, Ii servea
acum drept pijama), pe and traducea din ori-
ginalul polonez unul din poemele marelui Mickie-
wicz. Desi mai slabiserä ceva In intensitate, bu-
buiturile se auzeau necontenit, i parcä din ce in
ce mai frecvente. Tunetele blestemelor d-nei Fäl-
ticeanu izbuteau totusi sä domine pe cele ale
bombardamentului aerian. In cele din urma, li-
nistea se restabili aproape oomplet. Nu se mai
auzea deck zvonul indepartat al tignalelor.
Cel dintai care se incumetä sä pärneasca piv-
nita, fund nerabdator sI afle noutati, fu Cezar.
Poate el in gestul sau era si putin teatru.
www.dacoromanica.ro
.72 RAZBOIUL MIOULUI TRISTAN
Re lu trebui sä renunte la veleitgtile Eli de a-i

imita gestul, cad d. Robescu interveni cu o energie
putin obisnuitä.
* * *
..Profitand de faptul cà tatal sau fusese antrenat

Inteo conversatie emotionarata de d-na Faltioeanu,
ce-i povestea diferite amintiri despre raposatul ei
sot, fostul presedinte al Curtii de Apel din Iasi,
cu care d. Robescu fusese coleg de facultate si
prieten, Re lu izbuti sa se strecoare neobservat
din pivnità afara, urcând scarile tiptil, pentru a-I
onora pe Cezar Zilensky cu vizita promisä cu cinci
ore mai Inainte. Poetul se reträsese pentru cdteva
minute ia apartamentul lui, cad dupd pilda fostei
lul Dulcinee, tinea sä contribue si el la tratatia
musafirilor, gdndindu-se cd un strop de coniac la
cafeaua in pregatire, ar fi fost nu se poate mai
nimerit, prin efectul lui tonic, in Imprejurdrile de
fata.
Ia loc, puiule, Ii spuse Cezar, deschizând
usa dulapului vast, care-i servea, In acelasi timp,
de garderoba, bibliotecd i bufet.
Re lu se asezä la biroul gazdei, privind ca indta'n
calendar, textul original polonez al poemelor
lui Mickiewicz, alaturi de caietul cu scoarte negre,
deschis la ultima paging., pe jumatate Innegrita
de scrisul Inca. lcit al poetului.
Cezar 11 trata cu un paharut de Visinatä, dintr'o
garafd panteooasä, pe care o scoase din primul
www.dacoromanica.ro
raft al bibliotecii cu sticle, turnându-si el insusi,

intr'un pahar format-sprit un sfert din continutul
sticlei ife ooniac.
Asta face bine la chelie, puiule, explicä
el, dând paharul de duscd.
Tu n'ai deocamdatd nevoie de asa ceva,
addogd Cezar, dupd un oftat, care peste o clipd
degenerd in sughit arunand o privire de indu-
iosaiä invidie spre coama lui Re lu, ale carei suvite
mdtdsoase rdmäseser d. in starea de pitoreasca In-
cAlcire a somnului.
Se auzird din nou bubuiturio indepdrtate, apoi
tanguirea prelungä a clopotului Mitropoliei.
In acelsi limp, tignale prelungi rdsunard in
stradd, iar in rästimpuri, un rdpait sacadat de
mitraliera.
***
Re lu se repezise la fereastrd. Cezar ii rugase
zadarnic sä coboare in pivnitd. in cele din urmd,
rämaserd amândoi la fereastrd, fascinati de nou-
tatea spectaoolului.
FAsiile argintii a patru proiectoare brdzdau cerul
in cruce. La inceput nu vazurd nimic altceva.
Deodatä, inteuna din fasiile luminoase aparu o
ciroonferinta cenusie. Proiectorul isi plimba acum
mdnunchiul de raze argintii de-a-lungul monstruo-
sului trabuc cenusiu, care bazAla ca un fantastic
bondar de preistorie legendard.
Mitralierele pArdiau cu frenezie, dar dirijabilul
www.dacoromanica.ro
74 RAZISOIIII, MIOULUI TRISTAN
nu pgrea a se sinchisi de ele mai mult deck de

niste rasnite stricate. In urma lui se adunaserg.
cativa compacti nourasi albi, dar trabucul zbu-
rdlor Isi continua linistit drumul, ca si cum uriasul
fumglor invizibil ce-1 uitase intre dinti ar fi cata-
torit cu spatele pe ultima bancg (rezervatä fumg-
torilor) a unui imaginar tramvai interplanetar.
In mintea lui Re lu, care, cu tot tragicul situatiei,
nu se putea abtine de a-si pune cele mai absurde
Intragri, se frgmânta acum dilema: Cum poate
scoate fum trabucul, de vreme ce nu e aprins?,
Land o zguduire ninith le tgie respiratia la amândoi,
4110 care uring., la un interval de o secundg, un
trgsnet inspaimfintgtor. Fereastra din fata br zbu-
rase in zeci de tändari.
**
Re lu fusese aruncat inapoi de vibratia aerului,
jar Cezar se .alesese si cu o tgieturg. adâncg. In
palma dreaptg, pe care in momentul exploziei o
tinuse rezematä de gearn. Desi ränit, Cezar con-
tinua sa priveasca cerul, in timp ce Re lu Ii
pansa maia cu o batista imbibata in spirt.
Stick cu antisepticul utilizat la pansare fusese
scoasa tot dintr'un raft al bibliotecii cu sticle, de
nigna teafara a ilnitului, care era si un pasionat
fabricant amator de liqueur-uri. In timp ce, urmat
de Re lu, actorul-poet scoboi.a treptele Orland in
mana slanga trofeul sticlei de coriiac, iar in cea
dreapta primitivul bandaj inrosit de rana lui glo-
www.dacoromanica.ro
BINDROFIE INTEMPEBTIVA 75
rioasit, o noua zguduitura facu sa se cutremure

!nate boltile.
In clipa child cei doi absenti Ii facurd In sfarsit
din nou aparitia In interiorul pivnii, o a treia
zguduiturä facu pe Roza, care tocmai turna cafe-
lele, sä scape ibricul de arama peste tava cu
cesti. Pe cand Relu Isi primea intr'o cald a. imbra-
tisare a mamei pedeapsa pentru escapada lui, iar
Cezar explica lui Niky Imprejurarile accidentului,
d-na Fälticeanu, care de abia atunci isi revenise
din emotia ultimei explozii, observa, in sfarsit,
dezastrul veselei.
Riegardiez moi riembiecile! izbucni ea "Indul-
cind cu duiosia calda a accentului ei moldav ek-
ganta rigida si rece a limbii lui Racine. Imaginiez
vous la vache. Ielle In'a tout cassié.
Dupä primele masuri de localizare a dezastrului,
Roza plecä dupa alte cesti i, peste woe minute,
cafeaua fu In sfarsit servita.
Niky se retrasese cu Cezar inteun colt al piv-

nitei aläturate, pentru a-si fuma in tihnd tigarea
la cafea. Intre cei doi ziaristi se incinsese o dis-
cutie pasionantä asupra viitoarei hat* probabile
a Europei.
Relu se apropiase de grupul kr, ascultand cu
atentie admirativa conversatia, pentru el savantd,
dar de care nu se simtea totusi prea strain, caci
www.dacoromanica.ro
76 RAZBOIIIL MIOULIII TRISTAN
pentru studiul istoriei avusese, din prima clasä,

o predilectie deosebitd.
Facem parte, spunea poetul, dintre
popoarele Europei, ale cdror näzuinte nu sunt si
nici nu pot fi perfect ooncordante cu interesele
nici uneia din cele cloud. particle In luptd. E cazul
Romaniei si al Poloniei. Dacd Rusia imperialistä
Invinge, securitatea viitoarei Romanii, chiar marite,
poate fi gray amenintatä dinspre rasdrit. Drumul
spre Constantinopol treoe pe la noi. Si cum pre-
dilectia Rusilor pentru bulevardele cat mai largi
e Indeobste cunoscutd, n'ar fi nici o mirare Ca,
printre planurile lor de viitor, sä existe deja
vre-un project de radicald expropiere pentru uti-
Mate panslavistä, care nu s'ar opri decal la Tisa.
Situatia poporului polon e Inca si mai tragicd.
Societdtile lor patriotice intretin de secole in sufle-
tele polone spiritul de revoltd, iar actualele con-
vulsiuni ale Europei incendiate fac sä mijeascd
sperante in multe Mimi. Dar oei care, In clipa
de faid, poarld covarsitoarea rdspundere a viito-
rului acestei nefericite natiuni, se zbat inteo ne-
sigurantä cu adevärat tragicd, ceea oe de altfel
i-a si Mout sd se despartA In doud tabere adverse,
avand totusi aoelasi tel: Renasterea unei Polonii
libere. Inteadevdr, clacd Puterile Centrale sunt
invinse, din desmembrarea Austriei, ei ar putea
spera inteo partiald reoonstituire a vechei Polo-
nii, pe teritoriul fost in stdpanirea monarhiei
habsburgioe.
Totusi, in acest caz, o Rusie victorioasä ar per-
www.dacoromanica.ro
mite accasta? Ma Indoiesc. In cazul contrar, daca

Puterile Centrale Invingatoare impotriva Rusiei
si-ar anexa o parte din teritoriile poloneze astazi
rusesti, ei bine, populatia polonä din aceste teri-
torii ar putea spera la oarecare tolerantä politica
din. partea noilor stapanitori, caci Polonia austriaca
a fost totdeauna cea mai privilegiata sub acest
raport. Se vorbea chiar In ullimele saptämani de
posibilitated unei reconstituiri partiale a unui stat
polon sub tutela Puterilor Centrale, carora legio-
narii lui Pilsudski le-au adus i continua Inca sä
le mai aduca nepretuite servicii. Odata. intrata
In aceasta. sfera, Polonia ar putea spera i in
independenta ei completa, Intr'Un viitor 'mai mult
sau mai putin apropiat, caci desmembrarea Austro-
Ungariei, mai curand sau mai tarziu tot se va
produce.
Rationamentul e fals; riposta. Niky, fervent
cititor al lui Marx, Engels si Lasalle. Rusia impe-
rialistä e subminata de nihilism. Procesul de des-
compunere a statului rusesc a mers Incet, facithd
insä in ultimii ani progrese decisive. Ne-o va
dovedi aceasta un viitor cu mult mai apropiat
deck ni-1 putem noi Inchipui. Or, deslantuirea
ofensivä a anarhismului i-usesc un trebue O. Se
produca, decat dupa ce monarhia austro-ungara
va fi lost desmembrata locmai cu ajutorul colosului
dela Est. Acesta este interesul nostru, ca si al
Poloniei, de altfel.
Pe Relu, cliscutia .incepea sad pasioneze. Era
vorba de soarta Basarabiei si de istoria Poloniei,
www.dacoromanica.ro
al carei trecut nefericit, dar glorios, ii erau lui

bine cunoscute din lectura faimoasei trilogii eroice
a polonezului Sienkiewicz: Prin foc si sabie",
Potopul", Messire Wolodowsky".
Aprinzandu-si o noug. tigarg, Niky Ii pufai
revoltat naduhul fala de totala lipsa a oricarei
organizari defensive aeriene.
Nu uita un lucru, Ii ripostä Cezar. Nu suntem
decal o tax g de pasnici ciobani, snip de Impreju-
rari a ne improviza in cativa ani o armata menita
sä hipte contra celui mai formidabil organism de
distrugere pregatit de cateva decenii cu o perse-
verenta i ru o metodä cu adevarat stiintificg, de
un popor a carui religie e munca si al cgrui
Dumnezeu e forta. Nu uita cg suntem doar latini,,
complacându-ne a trai in acea aurea mediocri-
tas" a lui Horatiu, care...
Dar oare frantujii nu sunt i ei tot latini?
izbucni Niky. i totusi aviatia lor e formidabilä,
cu loge ca i ei au lost nevoiti sa si-o improvizeze
In thteva luni...
Te iiie1i. Desi latini, de sigur, nu uita sam-
gele germanic ce curge In vinele bor. Te asigur
ca acest admirabil popor si-a mostenit calitatile
lui ofensive mai putin dela acvilele romane decat
dela. cocosul galic.
www.dacoromanica.ro
IX.
UN INTERNAT
(Povestea unei lectii pierdute 0. a unui cifru gäsit)
La ora zece Re lu 10 avea lectia de vioarä.

Profesorul lui, d. Oskar Weiss, 1i preda lectiile
la domiciliul säti de Pang Arsenalul armatei. In
acea diminealä, Re lu ar fi renuntat cu dragä inimA
la lectia lui de vioard, i, de sigur, evenimentele
zilei i noptii precedente i-ar fi putut motiva In
ochii d-lui Robescu absenta.
Totusi,- chiar aceste evenimente 11 fAceau oh
ezite Inca. Profesorul Ii era foarte drag, si n'ar fi
dorit ca acum dupa izbucnirea razboiului, acesta
sa-i interpretebe absenta ca o eclipsare ostentativA
Nä de calitatea lui de austriac. De aceea se ho-
Mei O. nu lipseasca.
Re lu gasi usa profesorului, ca niciodatä, Incu-

iamb Ii deschise chiar proprietareasa, o doamn1
lntre douii varste 1 cu tot atAtea perechi de gusi,
www.dacoromanica.ro
80 RAZBOIDL MIOITLIII TRISTAN
ai carei ochi de donsatoare din buric priveau

languros pe sub serpuirea de lipitori cleioase a
sprincenelor lmbinate. D-na Cleopatra, fostä Plu-
tonier-Major Neacsu, Isi Meuse o specialitate din
inchirierea de garsoniere mobilate cu sau Mx%
pensiune ofiterilor inferiori din Serviciul Arse-.
nalului, sau al Cercului de Recrutare. Oskar Weiss
nu era deal un tolerat in casa ei.
Särut mAna, doamnä. D. Weiss e acasa?
Mersi, maica. Dar vai, domnule Robescul
Matale n'ai aflat inert? Pe domnu Oskar 1-au
ariclicat de-alaltAieri, ca sä-1 interneze.
E belnav? IntrelA Relu, care nu Intelegea.
A. Nu, maicA! Da matale nu stii cä pe
toti Nemtii i-a Inchis la Otel Luvru?
Relu ramU.se gAnditor. Nu stia ce sä raspundl
Ce-i drept, auzise si el acest zvon.
Totug nu-si imaginase Inca aceastä posibilitate.
Notiunea de dusman nu se putea imperechea In
mintea lui cu aceea a profesorului säu de vioard.
Ii apäru In minte chipul blajin al bätrAneluliii,
albit aproape complet, al carui accent strain dadea
un farmec in plus vocei sale blande.
***
Scobbrind scArile, .Relu privi intrigat adresa de

pe plicul pe care-I tinea In mthiä:
www.dacoromanica.ro
UN INTERNAT 81
Domnului WLAD ROBESCU
PERSONAL
Ce putea sI-i scrie oare d. Oskar?

Ajuns in stradä rupse plicul.
14 August 1916
lubite Doninu Wlad,
,.Eà inca stiut, de mult timp, ce are se se in-

timplat. Domnezeu ase mit. Pe D-ta, cel mai
iubite din eleve te rog Domnu Oskar se nu pe-
rase§li studiul wiolinei. Numai bon Domnezeu
mai §tii cdnd si daca ne-rn mai intelni. De acei
te rog se primesti dela batrin professor care te
iubesti acest partiture in semn dc suvenire.
Continue a munci, cad Musik iti va fi intoldeun
a mare mungaiere. Rog se transmit Domnei Ro-
bescu respectose saruteri de muni. Asemine rog
se transmit D-lui Doctor Robescu § i Colonel Ra-
dovici afectuose si respectuose 'saluteri si eel voi
remurze in vecie recunoscator co la btrzefecatori
mei. Primesti seruteiri dela batrin professor, ca
si la fratior, i dadi o vre inca bunul Domnezeu,
la revidere.
Oskar Weiss".
Re lu se oprise pe loc Induiosat. Primind din

mainile d-nei Neac.su voluminosul pachet pe care
6
www.dacoromanica.ro
82 RAZBOIIIL MIOULUI TRISTAN
ea i-1 Inmänase odatä cu scrisoarea, Re lu fusese

convins, cd e vorba de vre-un comision al profe-
sorului plecat in surghiun. De aceea, cum la ora 11
si jumälate era asteptat In Aleea Carmen-Sylva,
unde trebuia sä aibä loc o noud repetitie, promi-
sese proprietäresei cd va reveni a doua zi pentru
pachet.
Lectura ultimului pasaj din scrisoare Ii aminti
toate amänuntele ciudatei Intampläri, la care se
refera profesorul, atunci cand Isi exprima grati-
tudinea lui fatii de Colonelul Radovici i Doctorul
Robescu. (Doctorul era avocat, tatäl Jul Rau).
Istoria se petrecuse cu vre-o sase luni In urmd.

Oskar Weiss n'avea rude In Bucuresti. Avea Insä
la Campina o nepoatd Lisbeth, mdritatd cu un
contabil roman In serviciul Societätii Steaua Ro-
manA, anume Breazu. Tara Elisabetei Breazu,
frate cu profesorul Weiss, fost maestru sondor tot
la Steaua Romand, murise cu doi ani in urma In-
tr'un accident de muncd. In urma mortii tatälui
ei, Lisheth fusese angajatd, dupd multe stdruinti,
ca dactilografd la aceeasi societate, chiar in biroul
sotului ei. In anul 1915, Breazu hind mutat la
sediul din Bucuresti al societätii, sotia lui fusese
pusä In disponibilitate, sub motivul cä sotul ei
primise o avansare exoeptionald.
Familia Breazu, impovdratg cu trei copii si
www.dacoromanica.ro
UN INTERNAcr 83
limitatd la modesta leaM a sotului, trdsese câ eva

luni din greu targa pe uscat.
In cele din urmd, Oskar Weiss, care intretinea
relatiuni destul de prietenesti cu fostul sdu coleg
de conservator, Colonelul Alexandru Radovici, reusi
st obtind prin aceasta pentru nepoatd-sa Lisbelh,
un post de daztilografd la Direetia Arti:eriei din
Ministerul de RAzboi.
In noul ei post, d-na Elisabeta Breazu se dovedi
o excelentd functional-A.
Intr'o seard, unchiul Alexandru comunicase fa-
miliei Robescu, pe cand se aflau cu totii la cind,
cA. Elisabeta Breazu fusese detinutd In arest pro-
vizoriu intr'unul din birourile Ministerului, sub
fuvinuirea de spionaj.
Vestea produsese consternare. In special Co lone-
lul Radovici pd.-use foafte aieetat, cdci el fusese a-
cela care-si pusese obrazul pentru numireanepoatei
lui Weiss in slujbd.
In aceeasi seard (Colonelul fusese retinut la
masA), pe la ora 9 se pomeniserd cu bdtranul.
Re lu ascultase din odaia a A"uratd jalnicile tan-
guiri ale profesorului, ca:e *se jura pe toti sfintii
cl nepoata sa Lisbeth nu are nici o vind si cd
ea nici nu stie mdcar de ce faptd e invinuitd.
Unchiul Alexandru le spusese in timpul mesei cd
nici el nu prea credea in vinovdtia inculpatei,
dar cd nu putea pune mana in foc, deoarece evi-
tase orice fel de investigatii personale, data fiind
situatia delicatA ce i se creease. Cel dintai care
se lAsase convins de sinceritatea oel putin a Mira-
www.dacoromanica.ro
nului fusese d. Robescu. Dupà plecarea lui Weiss,

caruia Ii promisese tot sprijinul sau, acesta intre-
base pe cumnatul sau de oe faptä era in definiliy
acuzald Lisbeth. Unchiul Alexandru explicase in
cateva cuvinte cä e vorba de disparitia unor do-
cumente, de altfel färä prea mare importantd, si,
ceea ce era cu mult mai gray, de descoperirea
asupra acuzatei a unei scrisori cifrate. ti dadu-
serä intalnire pentru a doua zi, cand unchiul Ale-
xandru promisese c va Incerca sà mijloceasca o
Intrevedere Intre acuzata i d. -Robescu.
* *
Punctul principal, le spusese a doua zi

d. Robescu dandu-si raportul, e castigat. Chestia
cifrului e o copilarie.
laid care erau faptele: Maiorul C. Meuse un
raport strict confidential catre Colonelul L. pri-
vitor la disparitia dela arhiva secretä a Directiei
Artileriei a trei referate semnate de comandantii
a trei regimente de frontiera, continand date asupra
situatiei cantitative i calitative a munitunior pen-
tru executarea programului In curs.
Cu anchetarea discreta a afacerii fusese insar-
cinat Maiorul Z., prieten cu cel ce Meuse primul
raport si maim dreapta. a Colonelului L.
Anchetatorul procedase prin metoda eliminärilor
succesive. Cine putea sa-si insuseasca. documen-
tele? In birou, pe Pang ofiterii si gradatii res-
pectivi, nu mai lucrau decat cloud dactilografe.
www.dacoromanica.ro
UN INTERNAT 85
Una din ele, o doamd In varstä, vd.duvd de

maior pensionar, fu dintru Inceput exclusä. Cea
de-a doua era Lisbeth. Maiorul anchetator primind
adesea dela diferiti reprezentanti ai caselor strdine
diverse comenzi pentru furnituri mdrunte de ale
Ministerului, fusese impresionat de usurinta cu care
d-na Breazu i le traduoea pe cele redactate in nem-
teste. Af land chiar din gura ei cd e de origine
germand, maiorul ramdsese mirat, cdci nici nu-
mele de Elisabeta Breazu, nici Infälisarea ei fizicd
nu-i tradau originea. (Lisbeth mostenise parul si
ochii negri ai mamei sale, care fusese o munteancd
brund din Comarnic). Asa dar, d-na Breazu Meuse
imprudenta de a märturisi sefului ei, ca., dupd
tatd, e nerntoaica. Inarmat cu aceste date", ma-
iorul se asternuse pe lucru si, Inteadevär ancheta
lui inaintase vertiginos, de vreme ce In chiar di-
mineata imediat urmAtoare zilei in care fusese
primit denuntul, anchetatorul In persoand desco-
perise si cifrul". Ajuns la acest punct al povestirii,
tall]. lui Re lu pufnise de rA.s, dupä care-si con-
tinuase amdnuntit istorisirea.
Cercetand la dosar piesh originald", observase
cd documentul era foarte unsuros. Procesul-verbal
ardta cd cifrul" fusese gdsit nu In" ci sub"
poseta d-nei Elisabetha Breazu. Examinând de
aproape hartia (Maiorul Z. propusese o analizä
chimica), d. Robescu constatase prin mijloace mai
empirice, a documentul exala un miros foarte
pätrunzdtor si caracteristic. In ce priveste con-
tinutul cifrului", e adevdrat a textul. lui era
www.dacoromanica.ro
plin de cifre, insA ele erau scrise cu o caligrafie

cu totul copilAreascA.
D. Robescu, ulterior, confruntase aceste cifre
informe, cu scrisul d-nei Breazu din petitia cAtre
Ministerul de RAzboi, pe care aceasta o redactase
in preajma numirii sale. Petitia era scrisä cu o
caligrafie InteadevAr impecabilA.
Ce se intamplase In realitate? D-ua . Breazu,
care, in ce priveste frustuckul matinal, rämäsese
inteadevar nemtoaica, In dimineata senzationalei
descoperiri, Inainte de a pleca la birou, Ii invelise
gustarea, constând din doua tartine, una cu suncA,
iar a doua cu cascaval (cascavalul era probabil
grecesc, doampA, tinuse sA precizeze thinbind tatAl
lui Relu, care avea o excelentä memorie olfactivA,
In timp ce primea spovedania acuzatei), mai
Intai intr'o foitA subtire, si apoi lute° foaie de
caiet pe jumAtate scrisA, gAsitA pe masa, unde
cu o seal A mai inainte micul ei StefAnel Ii Meuse
temele.
Pe când Maiorul Z., primal anchetator al afa-
cerii, Inghitea in sec la confruntarea documentului
cu caietul de aritmeticA al elevului Breazu St.
Stefan, din clasa a II-a primarA, de unde cifrul"
fusese rupt, d. Robescu se raliase la prima opinie
a aoeluiasi anchetator, cerând o expertizA chimicd,
pentru stabilirea naturii petelor grase de pe hartia
document ului.
Partea cu adevdrat ciudatA a acestei intamplari
o constituise faptul cd, a doua zi dupA eliberarea
d-nei Breazu (care fusese totusi nevoitA sA demi-
www.dacoromanica.ro
UN INTERNAT 87
sioneze din Minister), apäruserK si documentele

atat de suspect dispärute.
Ele fuseserg. uitate" intr'un sertar die Colo.
nelul. Y.
Acest uituc" Colonel, avea sä declare totusi in
ziva avansärii Colonelului Radovici la gradul de
General si a preluarii de care acesta a Directiei ar-
tileriei, ca. nu va uita" niciodatd nedreptatea ce i
se filcuse.
www.dacoromanica.ro
X.
CORTINA CU DOI OCHI
Pentru Festivalul dela 5 Septemvrie organizat

de Societatea Nationald de Cruce Rosie in scopul
znäririi fondului de razboi, se tiparisera dou.ä ran-
duri de programe. Unele in romaneste, pe hirtie
obisnuitä, iar allele In limba francezä pe carton de
lux, cad., pe langa invitatii civili i militari din
diplomatia aliata i neutra, la serbare aveau sa
mai asiste de asemenea ofiterii rusi i francezi,
care luaserä 1ntre timp contact cu Mare le Cartier
din Bucuresti i carora li se pregatea o calduroasa
manifestatie de simpatie.
In special se sconta senzationala prezenta a
odor patru aviatori francezi, al caror splendid
raid SalonicGiurgiu efectuat In dimineata .zilei
de 1 Septemvrie uimise populatia Orli.
Toata societatea bung. a Capitalei simtindu-se
datoare a nu scApa acest prilej spre a sarblitori
pe eroi, si cum numärul celor ce se simteall
faCand parte din buna societate" era f Ara li-
raitg., nu e nici o mirare ca biletele fusesera e-
puizate.
www.dacoromanica.ro
CORTINA CU DOI WM 89
Programul serbarii, care firma sa alba loc la

orele 3 si jumatate, dupa amiaza, In sala Tea-
trului Comoedia, 0. care incepea cu o conferinta
introductivä In lirnba franceza a savantului Prof.
Dr. Grigore Bistureanu, un infocat membru al.
Federatiei, despre Rolul Crucii Rosii In razboi",
sfarsind cu liedul Cei Doi Grenadiri de Schumann,
executat de baritonul Jean Athanasiu, mai cuprin-
dea In afara. de Mazurka i Nocturna fratilor
Robescu, diferite coruri i recitari patriotice.
Tinand In mand programul romanesc pe care-1
studia cu un aer preocupat, lu facu urmatoarea
reflectie: Din moment ce Maestrul Jean Athanasin
va canta Grenadirii lui Schumann, nu inteleg de
ce n'as fi cantat i eu Cavatina de Ralf".
* *
Fratii Robescu ajunserä la teatru Inainte de

ora 3. Cunosteau dela repetitia generala toate
rosturile salii si ale culiselor, asa ca trecura direct
In scena, prin una din usile secundare. Pe scena
nu se mai afla decal maestrul Cretu, conducatorul.
corurilor, ce-si asumase i rolul de regisor al.
serbarii, si care se grabi O. le transmita dispozi-
tiunile de ultima ora ale marelui oomandament.
Festiva lul trebuia sä Inceapä foarte precis la ora
anuntata, iar intre numerele din program, pauzele
trebuiau pe cat posibil suprimate, astfel ca totul
O. fie terminat cel mai tth-ziu la orele 7. Aoeasta
fusese de altfel i conditia cu care Societatile Cra--
www.dacoromanica.ro
'90 RAZBOIIIL MIOULIII TRISTAN .
cea Rosie si Cercetasii României obtinuserä autori-

zatia autoritatilor militare i politiene5ti, pentru
ca serbarea sä poatä avea loc.
Fratii Robescu pArAsir 5. scena, pentru a inspecta
culisele, In limp ce Re lu examina, pipKind cu o
induiosatä curiozitate, zidul de carton al decorului
din Romantiosii", ce-i evoca pe eel real, despär-
lind Cismigiul de Aleea Carmen-Sylva, Niky care-5i
aprinsese tigarea, inträ in conflict cu pompierul
de serviciu, conflict de altfel repede aplanat tot
printr'o tigare, oferità drept amend5. de atre eel in
culpg.
Ostasul sfarsi prin a cere el Insusi contravenien-
tului foc, 5i astfel incidentul fu stins.
Intoramdu-se in scenä, Niky se apropie dc
rampä, pentru a privi sala prin umil din ochiurile
cortinei. Re lu se grAbi sä-i imite gestul, cäci cor-
tina, ca orice cortinä, avea doi ochi. (Numai gu-
ra-i era anormalä, deschizAndu-se lateral). In sala
aproape goalä, nu erau aprinse deal vreo cateva
lamini.
Cativa cercetasi se plimbau cu pasi gravi pe
culoarul dintre fotolii, strangand la piept teancurile
franco-române al programelor. Pe chipurile lor
copil'aresti constiinta rolului pe care aveau sä-1
joace le imprima o expresie aproape severn.
Primii spectatori isi fäcurä aparitia: douä cora-
panii de elevi ai Institutului medico-militar, care
umplurä o mare parte din balcoane. Lumina su-
telor de becuri inundä pe neasteptate sala. In
aceeasi ail* In cadrul usii din fund, apart]. Radu
www.dacoromanica.ro
CORTINA CU DOI OCHI 91
Troteanu, apoi, hnediat dupg. el, Blanche si Li-

liana. Niky, care le vgzuse cel dintai se pregätea
sg-si pgraseasc g. postul de observatie pentru a le
sahaa, dar rgmase pe bc, cad In spatele celor
douä surori apgruse Sabina Nicolau-Amazoana
Neagra, Insotita de Maiorul Robert, noul oaspete
al familiei Troteanu. Medicul francez, care se afla
din timpul neutraltätii in Bucuresti intr'o mi-
siune secretä, nu-si ImbrAcase uniforma, al
cgrei athastru arnetitor umplea acum de o pismui-
toare admiratie Inima lui Niky, decal In seara
zilei de 15 August.
.*.
Shntind pe umgrul sgn mana robustg. a lui Radu,
Re lu avu tresgrirea inspg.imantatg a scolarului
surprins din spate de profesor, In timp ce priveste
prin gaura cheii in cancelarie.
Desi gestul On de a privi prin ochiul cortinei
sala, care intre tiny se umpluse, nu avea In acel
moment nimic suspect In. sine, Relu se simti
pardt stanjenit lntru catva In fata lui Radu.
Impresia lui era ca acesta trebue sà stie, sau cel
putin sä presupunä ca. el, Rein, nu o privise de
zece minute decal pe Liliana. Dar Radu pärasi
repede scena Impreung. cu Niky, asa cg. Relu Ii
putu continua investigatiile neturburat de nimeni.
Inteuna din primele loji apäruse unchiul Ale-
xandru cu tanti Emma, impreang Cu copiii Mr,
Mircea i Corina. D. Robescu fiind ocupat la tri-
www.dacoromanica.ro
92 RAZBOIUL KIOULIII TRISTAN
bunal., d-na Robescu cedase ambele locuri vecinilor

dela parter. Sclipitoarele plete negre ale poetului
contrastau pitoresc alAturi de zgpada matA a pg.-
rului fostei sale muze.
Robescule, pgrAseste soma. Incepern curand.
Rezemat de mucavaua zidului dintre culise,lang6

Niky, care trggea din tigarg cu un aer de Infrigu-
ratg. nergbdare, Re lu asculta atent ultimele fraze
ale conferintei introductive. Intreruptg de aplauze
frecvente Si entuziaste, alocutiunea depgsea In suc-
ces toate prevederile, desi sau, mai bine zis,
tocmai fiindcg savantul profesor se depkrtase
cu totul de subiectul propus Despre rolul Crucii
Rosii in rkzboi". Intr'adevAr, ilustrul chirurg,
timp de aproape o ork, nu vorbise deckt de
barbaria hoardelor teutonice, gloante dtun-dum,
catedrale incendiate i criminale atacuri .aeriene
lmpotriva oraselor fgrg. apgrare.
Din cabina In care intraserk, ca sk-si inspecteze

Re lu vioara, iar Niky cravata, auzirä curand pri-
mele accente ale triumfAtoarei La Marseillaise".
Niky li trecu usor puful de pudrA, ggsit pe
marmura mesei de sub oglindA, algturi de o bo-
gatk paletg de farduri, peste obrazul proaspkt
www.dacoromanica.ro
CORTINA. CU DOI OCHI 93
barbietit, dup g. care repetg aceeasi operatic asupra

lui Re lu, oe primise el insusi, cu cateva oeasuri
mai inainte, botezul masinii de ras.
La protestul lui Re lu, Niky insista razand, fg.-
candu-i o intreagä teorie asupra necesitatii celor
ce apar pe scenk de a reactiona prin farduri im-
potriva paliditatii artificiale pe care ti-o cid lumina
rampei, i tocmai se *pregatea, spre groaza lui
Re lu s treaca dela teorie la practick inarmandu-se,
jumalate in glumd, jumalate serids; Cu un creion
violet, cand usa din spatele lor se deschise brusc.
Re lu intoarse prea tarziu capul. Usa se Inchisese
la loc.
0, pardon!
Ai vazut-o? intreba Niky.
Nu. Cine era?
Marioara Voiculescu. Trebue sa fi fost cam
contrariata ggsind atelierul de pictura ocupat. Ce
sa-i faci? A la guerre comme h la guerre. Acum
trebue sä fi intrat in soma. Dupa ea, vine ime-
diat rândul nostru. Ia sä te vad! Esti cam emo-
tionat. Fd-ti cruce cu ilniba si... Doamne, ajutal
N'avea nici o grijk Relule draga. Esti cu mine...
Usa se deschise smucit si maestrul Cretu facu
eruptie in cabala.
Fratii Robescul In smog.
* *
Pe cand traversau culoarul, pentru a intra in

scenk fratii Robescii se incrucisard Cu aceea cnre-i
www.dacoromanica.ro
94 RAZBOIIII, MICULIII TRISTAN
surprinsese In cabind In timpul sedintei de pic-

turd., i careia ovatiile entuziaste ale slii, deslan-
tuite de Oltul" lui Octavian Goga, Ii Imbujoraserk
obrajii cu un arzdtor carmin natural. Marioara
Voiculescu strangea la piept emotionatä, hnensul
buchet de gladiole rose-the, cumpdrat In acea di-
mineata din ordinul Marelui Comandament dela
Floraria Atheneului, de cdtre Niky in tovaräsia
lui Radu (care fiind insarcinat el Insusi cu acest
important comision, recursese la oficiile prietenului
sdu: Minded stiu cä te pricepi).
0 cunosti? intrebd. Re lu, cad Niky se In-
clinase adânc.
Acesta raspunse printr'un gest evasiv.
(Adevarul e ca In epoca In care Niky fusese
de varsta lui Re lu, mai trimisese frumoasei ar-
tiste i alte buchete, pe care le alegea singur cu
aceeasi competentd, plätindu-le Insa din fonduri
strict particulare, i Insotindu-le regulat de cuvia-
tele. dela un pasionat admirator dela galerie".
Intrigall de frecventa acestor misterioase i costi-
sitoare buchete ale pasionatului admirator anonim,
care nu-si putea totusi permite luxul unui bilet
de stal, särbatorita artista gasi de cuviinta sa-i tri-
mild. Intel) bunä zi prin comisionar un fotoliu la o
reprezentatie la care ea nu juca, cu gandul cä din
loja artistilor, o sa.-1 poata zari cum arata la
f
Cum Insa el nu utilizase bileul, preferdnd sa-1
pastreze ca amintire, cunostnta nu avu loc decal
peste trei ani, când, In calitate de cranicar dramatic
www.dacoromanica.ro
CORTINA CU DOI OCHI 95
al ziarului Acthmea Românä", Niky fusese Insar-
cinat de director, sä-i solicite un interwiew, si
cand el gäsise de cuviintä sK anexeze la cartea lui
de vizitä faimosul bilet de favoare perimat, cu
explicatia: Vechiul admirator dela galerie, recent
beneficiar al unui permanent de ziarist, vä prezintI
multumirile lui tardive, solicitându-vä favoarea
unui interwiew").
In limp ce Niky cAuta partitura Nocturnei In

albumul cu scoarte rosii al Blanchei, Re lu 41
acorda vioara.
Cum, Niky? Nu cântdm pe clinararà?
Dinspre partea mea, de sigur. Dar credeam
ca pentru tine... SLR, pentru orice eventualitate...
Include partitura. Ce, vrei sä ne facem de
rds? Nu uita cà e si unchiul Alexandru in sail
Se aflau Intr'o grAdind, decorul unic din Ro-
mantiosii" lui Rostand (nu lipsea dectat zidul), a-
\rand in plus pianul, douä s.caune de proastA cali-
tate si o masä ordinard de brad, cu paharul de
apd pe jumätate gol, din care impetuosul confe-
rentiar 4i potolise setea ocatä cu indignarea. In
acest decor, fratii Robescu pareau doi läutari In-
teo grädind de varl farA musterii. (Nu lipsea decat
grätarul).
Maestrul-regisor Cretu astepta 'Mire culise gest&
lui Niky, pentru a dispune ridicarea cortinei.
www.dacoromanica.ro
96 RAZBOIUL /COMM TRISTAN
Niky Insä nu se grabea deloc. Conformându-se

dorintei lui Re lu, Inchisese partitura. In minutul
sours dela intrarea br In soma, Re lu adulmecase
zgomotul OHL Era un murmur general. Faldurile
draperiilor grele de catifea rubinie se agitara o
clipa alarmant, apoi se despärtira in cloud, hilr'o
miscare lenta, maiestuoasä, având parc d. ceva din
falnica rotire a cozii de palm.
Sala apdru un moment luminata. Vuietul se In-
tei cateva clipe, apoi, odata cu intunericul, ta-
cerea se restabili complet.
Niky astepta ostentativ linistea pentru a Incepe,
privind stäruitor un punct mai mult sau mai putin
imaginar din primele fotolii. ativa melornani mai
nerabdatori intonara traditionalul Ssgst! care, de-
venind contagios, avu efectul de a intarzia cu Inca
un minut restabilirea linistei.
Re lu se afla din nou in cabind, unde abia scdpat

din imbransarea lui Niky, Ii tampona fruntea cu
batista, cand maestrul-regisor aparu in usa urmat
de Radu.
Robescule. Trebue sa mai &esti ceva. Na
se poate. Sala o cere!
(Frani Robescu fusesera nevoiti sä biseze amiln-
doud buatile 0 se aflau de cateva minute in ca-
bind, dar aplauzele tot nu conteneau).
www.dacoromanica.ro
CORTINA OD DOI 0OHI 97
N'am nimic predlit. Nu-mi pot bate joc de

public.
Fratilor, am o ideel Cavatina de Rafff... pro.
puse Radu.
Bine, Radule, raspunse Niky razand. Pe eds .
punderea ta dacA o sä fim fluierati.
www.dacoromanica.ro
XI
PATRU INIMI SI-UN ARISTON
Din cauza fratilor Robescu, festivalnl se prelun-

gise cu mult peste termenul inipus de autoritati,
spre dezolarea d-nei Sabina Nicolau, care avea
organizat pentru ora 7, In saloanele vilei din
Aleea Carmen Sy Iva, un oeai franco-roman cu
prolongé-dansant", uncle fuseserä invitai, pe langa
maiorul Robert, Inca doi tineri ofiteri francezi, Lo-
cotenentul Abé lard Mairot Si CApitanul Conte Yves
André-Jean-Pierre-Francois du Vergier de La Ro-
chejaquelain, aviatori amandoi.
Surorile Troteanu si Sabina, Insotite de Maiorul
Robert, veniserd la serbare cu autoraobilul lui
One le Basile. Era acurn o serioasä problema, in-
toarcerea, aci la grupnl lor se mai alAturaserd,
pe langg. fratii Robescu, i cei doi aviatori invi-
tati, care asistasera i ei la festival.
Radule, ne mai trebue o masina.
Nu-i nevoie, dragä Sabino. Eu. si Li liana ne
intoaroem pe jos cu Radu", zise Blanche. Tre-
bue de altfel sa intru putin si la Feder pentru oeea
ce m'ai rugat.
www.dacoromanica.ro
PATRU INIMI fg UN ARISTON 99
Bine zici. Uitasem. Au revoir, fetelor, i sa

veniti repede. (Amazoana neagra Insarcinase de
dimineata. pe Blanche sä cumpere dela Maga-,
zinul Feder ultimele tangouri argentiniene, dar
Blanche, Intalnindu-se din Inthmplare" cu Radu
si Niky pe Ca lea Victoriei, preferase sa-i Inso-
teasel la Floraria Atheneului. Niky ezitase atat
de mult Intre gladiole i crini, bleat Blanche, dupl
ce se despartise de ei, gasise magazinul de muzica.
1nchis, astfel a la ora unu i jumatate intrase
pe usa casei din Aleea Carmen-Sylva tinand In
mana, In loc de notele Sabinei, crinii lui Niky, pe
care, la Inapoiere, 11 Intalnise din nou in fata
Teatrului, bine Inte les tot din Intamplare, de astä-,
data Insä frä Radu).
In timp oe Blanche, in oompania lui Niky, li
Indeplinea cu constiinciozitate comisionul In inte-
riorul magazinului Feder, Re lu, Intre Li liana si
Radu, Ii astepta cu neräbdare, postat In fata vi
trinel Cinematografului Select, privind pe harta
viitoarei Romanii Mari, minusculele stegulete tri
°alone, care indicau stadiul ofensivei romanesti din
ArdeaL Un ac cu gämalie; de o marime neobisnuita
Ii Infipse victorios stindardul de foita In cetatea
Sibiului. Deasupra hartii admirara o caricatura In.
culori oe reprezenta pe Impäratul Wilhelm, pri-,
mind In fundul pantalonilor albi de cuirasier,
ciubota neagrä a varului sau, Tarul Rusiei.
De sub mustatile agresive ale victimei iesea Ca-
ligrafica exclamatie: Mein Gott!", Incadratä elip.
soidal de o linie curba. Re lu privi discret profilul
www.dacoromanica.ro
100 RA.ZBOIUL MIOULUI TRISTAN
fin al Lilianei care de abia zambea, in limp ce

Radu, de entuziasm, 11 inghiontea, maltratandu-i
umgrul, topindu-se de ras.
Dupg cateva minute, Blanche apgru, tinand sub
bratul drept sulul cu note, iar sub eel stang mama
lui Niky. Re lu avu tentatia sg-i Imite gestul fatg.
de Li liana, dar nu Indrazni. Intre limp Blanche
traversase cu Niky piata Teatndui. Cele doug.
grupuri ramaser g. cateva momente despartite de
interminabilul lant al trgsurior i automoliilelor.
In timp ce asteptau momentul prielnic ca sä poatg.
traversa la rândul lor, Li liana ghicind parc g. ggn-
clul lui Re lu, Ii lug. bratul. Acesta ar fi dorit acum
ca sirul vehicu1elor sg nu se mai sfa.rwasca. In
sfarsit, traversarg, coborind panta sträzii Campi-
neanu. Li liana Ins g. tot nu pargsise bratul lui Re lu,
care acurn ar fi dorit ca Aleea Carmen Sy lva sg-si
schimbe vecingtatea parcului Cismigiu pentru aceea
a grädinilor Semiramidei.
Ar fi mgrturisit Lilianei himerica lui dorintä, dar
nu indrgzni, cAci o s000tea prea copil Inca, pentru
a-i dezvälui, chiar si sub aceasta forma discreta,
secretul sau.
Nu vorbea decgt Radu, care le impartgsea, cu
obisnuita-i volubilitate, impresiile lui dela serbare.
Eroii zilei fuseserg. fratii Robescu, si baritonul
Jean Athanasiu. Intr'adevar, recordul in intensi-
tate si duratg. al aplauzelor said in delir, 11 deti-
nuserg. Grenadirii i Cavatina" ai respectivilor
Schumann si Raff.
Astfel, printr'o bizara ironic a soartei, la a-
www.dacoromanica.ro
PATRU INIMI SI UN ARISTON 10 1
ceastit patrioticä festivitate ce debutase printr'un

documentat i necrutäter rechiziteriu adus barba-
tiei hcardelor teutonice, reusiserä totusi a triumfa,
electrizând sala, tocmai acesti doi compozitori,
reprezenfanti ilustri ai pseudo-civilizapei germa-
nice".
"
Condusi de Blanche, care le cleschisese por4

tita grAdinii, urcarä cu totil treptele terasei din
spate. ProfitAnd de faptul c 15i Indepliniserl
pe terasä datoria fata de gazdä, sarutand maim
d-nei Troteanu (care, felicitandu-i, Ii Inflorise ca
pe niste Inving5tori oe erau Cu douä din garoa .
fele proaspät culese din grädink destinate sä Iw
veseleascä masa de ceai), fratii Robescu se stre.
curarä englezeste" pe una din uile laterale ale
hallului plin de invitati, In timp ce Blanche si
Liliana Impärteau zâmbete i strangeri de mftini
In dreapta i Iii stfinga, invocAnd forta majorä
pentru a-si scuza Intfirzierea. De allfel multi din-
tre invitati veniserä ei .Insisi dela serbare. In.
tr'adevär, Relu recunoscuse Indatä tunicile albastre
ale celor trei ofiteri francezi, la al cAror grup se
aläturaserä Doctorul Troteanu, purtand el Insusi
uniformi de colonel medic, Oncle Basile cu re .
verul jachetei negre Inflorat de rozeta InsangeratI
a Legiunii de Onoare, i, bine Inteles, Sabina Ni .
colau, a cltrei primävaratecl toaletä bleu-turquoise
reusea sA obtinä un surprinzAtor succes de origi.
www.dacoromanica.ro
nalitate prin wagneriene armonii disonante eu

Inceputul de toamna al sezonului si varstei. In a-
fara de persoanele care formau acest grup g de
cativa prieteni a liii Radu, Re lu nu mai cunostea
pe nimeni.
Figura blondä i imberba a Locotenentului Ab6-
lard Mairot contrasta izbitor cu tenni mäsliniu,
pometii proeminenti si mustätile de samurai ale
C5pitanului Conte Du Vergier de La Rochejaque-
lain.
In timp ce Doctorul i Generalul Troteanu se
departau de grupul aliantei franco-romane, pentru
a iesi In Intampinarea fratilor Robescu, pe care
amAndoi tineau sa-i felicite personal, brelanul uni-
formelor albastre se transformase In. ful de valeti
cu dame, prin. anexarea Blanchei, careia Sabina li
luase bratul. Niky privi cu pica la dama de verde
ce mijlocise aceasta combinatie, lasand pe Re lu
sa transmitä mi Onc le Basile scuzele Generalului
Radovici de a-si fi declinat invitatia din lipsä de
timp.
D-na Troteanu Isi Men aparitia in cadral usii
dela sufragerie:
Poftiti, v rog, la mai.
***
Ceaiul era un adevärat festin, Intr'atat Intreaga

flora g fauna comestibila a universului era de
bogat de armonios reprezentata. Ar fi trebuit sa
fii wi erudit, dar i un poet al gastronomiei, ca
www.dacoromanica.ro
PATBU INIMI 51 UN AMMON 103
sA te poti orienta printre monstruoasele piramide

ale tartinelor, pateurilor, tortelor si baclavalelor de
toate formele i culorile, dominate de exuberantele
piscuri ale fructelor indigene l exotice, sau prin
labirintul inextricabil de butelii, pahare i cupe,
de toate genurile si dimensiunile imaginabile. Cat
despre diafanele cesti de ceai, ale cAror perfect
aliniate siruri de portelan chinezesc 1ncadrau pii
toresc restul mesei, pare-se cA ele mi. Indepli-
neau decat un rol pur decorativ: acela de a sus.,
tine cele cateva zed de cartonase albe, indiand
locurile invitatilor.
Masa era prezidatA de Onc le Basile, care rislicA
Intaiul pahar In onoarea armatei franceze.
Maiorul Robert, Incadrat de d-nele Troteanu. si
Nicolau, Ii rAspunse Inchinand pentru femeile ro
mane, dupa. care Men apologia traditionalei ospi .
talitäti romanesti.
Pe laturea opusii a mesei, Blanche Intre cei doi
aviatori Isi Indeplinea cu o amabilA constiinciozi-,
tate datoria de gazdA, In timp ce dela clistant§.
Niky o privea stAruitor, neglijandu-si 'vecina din
dreapta, o exuberantA domnisoarA blonda, ce In
cerca zadarnic stimuleze verva, atingandu-i
din neglijentA .piciorul cu pulpa ei. nervoasii de
fostä amazoanl albA la concursul hipic dela 14
August
Mai norocos, Re lu avea In dreapta lui pe Li
liana, care-I servea In tAcere, ImpartAsindu-1 din
toate bunAtAtile cu o delicatA si expertA solici
tudina
www.dacoromanica.ro
Conversatia generalg ajungea la urechile lui,

lui, sub forma unui murmur confuz, In care nu se
distingea deal glasul strident al Sabinei:
Cher Commandant. Du caviar ou du rogue.
fort. Votre verre est vile. Voyons, cher Comman-,
dant, du rouge ou du noir?
In cele din urmg, vocea jovialg a maiorului
optase pentru Le rouge et le noir".
Compatriotii lor, care nu se läsaserg mai prejos,
si cgrora cdteva pahare de Bourgogne veritabil,
din recolta 1906 a viilor Troteanu, le stimulaserä
verva, si-o exercitau acum copios Intr'un atac con-
vergent asupra Blanchei. Prinsg Intre doug. fa.
curl, aceasta era la randul ei nevoitg sg. riposteze,
spre disperarea lui Niky, care golinduli, de inimä
rea, pang. In fund paharul de Bordeaux, vedea
rosu.
Sufrageria se golise. Invitatii se rgspândiserg

In celelalte GM, grupandu-se dupg afinitäti. Hal-
lul Ii schimbase complect Infätisarea, cAci toate
covoarele de pe parchet disparuserg. In urma
unui ordin al d-nei Troteanu, peisajul de cobalt
si argint al grädinii fusese Indoliat cu panourile
de hârtie neagrg ce captuseau cristalul usilor din
spre terasä.
In timp ee Niky astepta zadarnic prilejul de a
spune numai doug vorbe" Blanchei, asupra cg.=
reia cele doug uniforme albastre Ii continuau cu
www.dacoromanica.ro
PATRU INIMI SI UN ARISTON 105
perseverentä ofensiva, fosta amazoanä alba se a-.

propie de dansul:
D-le Robescu, fa-mi te rog o pläcere: Can-
Li-ne un tango.
Un murmur de aprobäri sublinie fericita idee.
Niky se asezA pe taburetul dela plan, cu resemna.
rea terorizatä a condamnatuhd care se instaleazA
In scaunul electric, In timp ce fosta lui vecinä Ii
deschidea ea Insäsi partitura Ultimului Tango",
reusRa creatie a tenorului Jean Nicolescu din Re.
vista Inträm ori nu intram?". Niky cunostea bu .
cata pe dinafarä, caci melodia era pe buwle
tuturor:
In tara cu femei divine,

Sub cerul cald al Argentine' "
eidesi n'o putea suferi, se executä, In timp ce

dansatorii Ii angajau partenerele.
Dansul 11 deschise Maiorul Robert, care invitä
pe Sabina. Urmä, Locotenentul Abélard Mairot,
care stArni Indata un contagios murmur de admi-
ratie pentru eleganta cu care o conducea pe
Blanche. Aviatorul era Inteadev-ar un as.
Camaradul säu de escadrilä invita pe fosta a-
mazoanä alba, In timp ce Niky Isi Infigea privi-
rile posomorlte In textul partiturei, ca sä nu mai
vadä". Dupä cateva minute, hallul devenise nein .
clipätor pentru multimea perechilor, ce se miscau
legAnat, inghesulte In ritmul melodiei detestate.
Numai Locotenentul Abé lard Mairot, fIcand mi-
www.dacoromanica.ro
nuni de virtuozitate, mai reusea sä danseze ne

stanjenit, evoluand in corteze savante, Inteun spa-,
tiu de un singur metru patrat, sub privirile Iasci
nate ale celorlalte perechi, care urmareau cu o
invidioasä admiratie acest numar". Niky fu silit
sä reia tangoul dela 1nceput, In timp ce Blanche
trecea din bratele tanarului Locotenent In ode
ale Capitanului.
Dupa acest tango, fosta amazoana alba solicitä
cn un suras irezistibil un one-step".
Cu moartea In suflet, pianistul Ii satisfacu do-
rinta, In timp ce blondul Abélard ii mina dreptut
de Intaietate asupra Blanchei.
In betia de ritmuri sincopate a melodiei, pe care
o executa cu un brio impresionant, izbind Cu furie
dementa in clape, peritru a crea pe saltaretul motiv
al temei principale, epileptice variatii inedite, Niky
cauta, si panä la urma Isi dadu lui Insusi iluzia
ca a gasit un fel de bizar i rafinata voluptate
a disperarii.
Lui Relu, care sedea pe divan intre -Liliana si
Radu nu-i scapase nici un amanunt. El stia cg.
Niky sufera. Se pregatea sa. se 1ndrepte spre
pian, cand Maiorul Robert se apropie Inclinandu-se
zambind In fata Lilianei, care-i raspunse cu
figura Imbujorata:
Excusez-moi, Monsieur la Commandant. Je ne
danse jamais.
Je suis desolé, ma petite demoiselle, exclama
maiorul, instalandu-se pe locul liberat de Radu,
care iesise pe terasa, ca sa-si fumeze una din
www.dacoromanica.ro
PATRU INIMI SI UN ARISTON 107
blondele tigäri de Macedonia, cu care-si realimen-

tase, pe sub masa, tabacherea la oeai, in cumul
toasturilor franco-romane.
Profitand de Imprejurarea a Maiorul Robert
vorbea acum. despre fetita lui dela Nancy cu Li-
liana, direia Ii arata Induiosat fotografia Mariei
Jeanne: Est-elle assez mignonne?", Re lu Ii pa-
rasi locul. Indreptandu-se spre plan.
Niky, care tocmai Isi terminase one-step-ul se
ridica de pe scaunul lui de tortura, in timp ce
Blanche se apropia la randul ei de pian:
Asculta, Niky, tu iu vrei sa dansezi? Ma duc
sa caut 0 pianistä.
Niky Ii facu de lucru., rasfoind un teanc de
partituri, fara sà raspunda nimic, cad prezenta a-
propiald a lui Re lu Ii determina sa evite in acel
moment explicatia pe care o astepta de atata
vreme.
Cand, dupa cateva minute, Blanche se intoarse
la plan, Niky disparuse.
Re lu, nu stii uncle a dispanit Niky?
Mi se pare ca a iesit sä fumeze pe terasa.
Asculta, Blanche. Vrei ä dansezi cu el?
Imi pare rau, Re lu, dar n'are eine sa ne
crante.
(Intr'adevar, toate domnisoarele la al. caror ta-
lent muzical Meuse apel Blanche nu mai deschi-
seserä pianul de luni de zile", sau nu puteau sa
tapeze, caci nu le da vole profesoara sit ante
aliceva decal etude" g mumica clasicA).
Asculta, Blanche. tii ce va propun? Am sa
www.dacoromanica.ro
108 RAZBOIIII, MIOULIJI TRISTAN
va cant chiar eu. Asteptati-ma pe terasä; ma

duc sa-mi aduc vioara.
***
lesind cu vioara in maul pe terasa, Re lu era

gata O. se Intoarca din drum, fiind eonvins cä
Blanche si cu Niky intrasera din nou in casa, cand
auzi soapte, venind dintr'un colt al. gradinii, in
care luna aproape plinä Ii revarsa argintul. A-
propiindu-se Meet de locul de uncle veneau soap-
tele, se opri dupd cativa pasi, ascuns de ramurile
unui boschet de liliac. Nu vedea prea bine, dar
auzea totul:
De ce nu te duci sä dansezi? Iatä, muzica
a ineeput din nou. Dupd CUM vezi, nu sunt hndis
pensabil nici macar I.n calitatea mea de tapeur.
Mergem chiar acum sä dansam irnpreuna. SA
ne grabim, Niky, pana nu inoeteaa. pianul. Pe
'nine m'au refuzat toate fetele pe care le-am ru-
gat sä tapeze In locul tau. Sunt chiar curioasa sa
stiu eine s'a hotärit In sfarsit sa treaca la plan.
Hai, nu vii?
Iti multumesc foarte mult, dar eu nu dansez.
Cat despre preocuparea ta, despre eine o sä cante,
poti fi linistitä. Sa-mi termin doar tigarea si ma
Intorc la plan.. Iti promit ca o sa puteti dansa pang
maine dimineata.
Nu vorbi prostii!...
Multumesc...
www.dacoromanica.ro
PATRIT INIMI SI UN ARISTON 109
In fond nu inteleg de oe ma Invinovatesti. Ai

fi dorit sä-I refuz pe micul Mairot?
0, n'as fi avut dreptul sa-ti cer acest sacri-
ficiu.
Nici un sacrificiu, dar nici nepoliticoasä iu
puteam sä fiu... De altfel, astaseara am lncheiat-o
cu dansuL Acum esti multundt?
Dar cu impoliteta ctml ramane?
0, foarte simplu. Am sa ma asez chiar eu
la, pian ca sä vä cant, asa ca o sa-ti poti lua
revansa.
Nu accept.
De ce?
Sunt prea oonvins cä micul Mairot" ori
poate marele La Rochejaquelain", daca nu chiar
amandoi, au sa aibà grija delicatä Intoarca
foile partiturii, pentru a-ti face jertfa mai putin
dureroasä.
Iar vorbesti prostii...
Blanche care-i astupase lui Niky gura cu aman-
doua. mainile ca sa nu mai vorbeasca prostii",
adauga. bland:
Ai uitat se vede dimineata noastra" de astazi,
ca sa-mi poji imputa ca n'am comis o impolitetà
inutild, numai pentru a-ti menaja gargaunii...
Soaptele incetara... Relu, care auzise destul, urea
tiptil treptele terasei, pentru a le scobori din nou,
cat mai apasat, peste un sfert de minut.
Blanche! Niky! Am sosit cu vioara. Daca
vreti am sà va cant eu un vals. N'aveti decal
www.dacoromanica.ro
sA 1nchideti ochii, Si sI v Inchipuiti a v5. canta

Johann Strauss in persoanä.
Ii multumesc,- Rein, dar mi mai e nevoie,
räspunse Niky voios. Blanche, hai sä intrAm
In casä. Am sä vA cant eu un boston. Vreau sä
valsezi odata. cu Relu.
Eu nu stiu sä dansez asa bine, obiectä Relu.
Ce tot vorbesti, Relule? Ineearcä, i pariez
cä o sä4 fad marti pe micul Mairot.
Poate preferi sä Incerci cu Liliana, spuse
Blanche zambind.
Dar Liliana nu danseazä.
De unde stii?
L-a refuzat acum cateva minute pe Maiorul
Robert.
Bine. Lasä, o sä vedem. Asteptati-m5. amandoi
pe terasä. MA Intorc imediat... Am o idee...
0 bizará muzicA crista1in6 turburA linistea gra-

dinii, dar dupg cateva zeci de secunde melodia
incetä.
Radule, mai intoaree-1 odata. Dar Invarteste
mai mult cheia. Nu canta decal douä minute,
and ajunge minutarul la ora 9.
(Misterioasa orchestra invizibilä, al carei reper-,
toriu se reducea la melodiosul final al unui vals
de Lanner, nu era decat un simplu ceasornic
desteptätor, provenind dintr'o calätorie a lui Oncle
Basile la Viena).
www.dacoromanica.ro
111
Radu Isi indeplini cu constihiciozitate rolul de

capelmaistru, Invartind cheia ceasornicului pAnii
la refuz, dupä care melodia Ineepu din nou.
* * *
Sub candelabrul lunei, pasii tineri continuau sä

alunece pe mozaicul argintat al terasei, In ritmul
tot mai accelerat al inimilor care singure mai a-=
companiau acum gemenele volute ale valsului,
cad orchestra cu minutare si. cadran vrand
para., de dragul eelor cinci copii, sä opreasa In
loc elipa prezentului fericit amutise.
www.dacoromanica.ro
XI I
PORUMBEII ALBI
Relu frank brusc, apoi coti la stanga i, oco-4

lind Intr'un. viraj sever cosul covrigarului din
poarta calicilor, inträ In Cismigiu In Freilauf".
Tarziu nu era, la liceul Lazkr bätuse sfertul
dupä ora douä si la Minister trebuia sk fie pre-,
zent la trei, dar avea intentia sit se abatk putin
si pe la Intrarea Nordului ca de obicei. De opt
zile de cand ii luase In primire postul de curier
de pe langl Directia Armamentului din Ministerul
de Räzboi, nu scapase hick ocazia de a-si arunca
macar eke o privire din mers spre terasa cu
crini, inainte de a se prezenta la serviciu. Pe Li-
liana o zarise pe terask de cateva ori, iar ultima
oarl, luandu-si inima in dinti o i salutase, tre-
and Insa apoi mai departe cu un aer gray, desi
privirea i zambetul räspunsului ei la salut ar fi
meritat poate din partea lui o fraza oarecare;
ori eel putin o intrebare cat de neinsemnatä: Ce
face Radu? de pildä.
www.dacoromanica.ro
PORUMBEII ALBI 113
Salutul lui Re lu rAmase f6rA raspuns. Si totusi

Li liana 11 privise parcä. Dar de ce-si tinea ea
mama streasinä la ochi? Re lu se opri. Salutä
din nou, dar Li liana tot nu-i räspunse. Ochii ei
priveau In sus. In primul moment, avu banuia1ä
cä gestul era ostentativ. Li liana voia sA-1 ignoreze.
Era de sigur ofensat5, pentru racerea lui de ieri.
Si totusi, Re lu simtea a Li liana pentru el iesise
si azi pe terasà, ca de obicei. Dar amorul propriu
11 oprea sä mai incerce un salut. Incä1ec deci cu
demnitate, dar odat6 In sea, nu avu laria s nu-si
ridice din nou privirea spre terasä. Frana din
nou, apoi- descalea. intrigat. Descoperise In fine
ce privea Liliana pe cer: trei balonase albe..
Relul Intrà iute la noil Reluuu 1 N'auzifl
Relu tresäri. Era vocea lui Radu.. Iar Liliana
dispKruse de pe terasä.
M'ain fäcut de rft's, acum m'au väzut amândoi.
Relulel Inträ iute, n'auzi? Sunt nemtestil...
Relu privi din nou eeruL Cele trei balonase albe
acum erau treisprezece.
Exploziile nu mai conteneau. Ultima fusese atAf

de impresionanta, hick Sabina Nicolau ama.4
zoana noagrä avusese un atac de nervi In toatI
regula. InLins pe patul din siibsol al buclthresei,
Isi Infundase capul In pernl, In amp ce Blanche
incerca s'o invioreze, cu batiste imbibate In apä
de colonie. Doctorul i d-na Troteanu lipseau din
8
www.dacoromanica.ro
114 RAZBORM MIOULUI TRISTAN
Bucuresti. Neputand rezista ispitei de a admira

spectacolul aerian, Radu parasise subsolul, pro.
!Rand de zapaceala provocath de lesinul Sabinei,
asa ca. Li liana rthnase in grija lui Re lu. 0 nouä
explozie le uni mainile. Re lu ar fi binecuvantat
acum din suflet pe zburatorii dusmani care avu .
sesera fantezia sä Infloreasc a. acele fermecatoare
forme forme albe pe fondul de azur al acelei ra .
dioase dupa arniezi de Septemvrie.
Radu se Intorcea cu vesti: In piata Ministerului

de Räzboi doi morti i apte raniti, cei mai multi
militari, 1ntre care un maior de intendenta. Un
cercetas, Gogu Nicolici dela Inspectoratul Infan.
teriei, scapat neatins, ca prin minune, cu fundul
palariei tdrelit de o schije. Dela el Radu aflase
altä grozavie: In fata Inspectoratului o bomba elk
zuse In plin, 11 morti, Intre care doi elevi de
liceu i o domnisoard, careia o schija. Ii retezase
maim stanga dela umar, In timp ce mana dreapta.
linea Inca un carton cu präjituri. Re lu tresari.
Cu Gogu era prieten. Iar Inspectoratul Infanteriei
era langa. piata Cogabliceanu, la cateva numere
de casa lor. Nu mai putea sa astepte. Urea scarile
In fuga, fara un cuvant de ramas bun.
www.dacoromanica.ro
PORUMBEII ALBI 115
Pietrisul aleelor din Cismigiu sfaraia sub anve .

lopele bicicletei lui Re lu, care pedala in zig-zag,
cu barbia Infipta. In piept, nesocotind tignalele dis .
perate ale gardienilor, ce incercau sa-i atina calea.
Pe aleea principalä avu chiar cinstea unui Inceput
de proms verbal, din partea capitanului cu liana
de bou, care 1nsä In cele din urma., recunoscandu-1,
11 liberase drumul cu un salut amical. Ajuns In
dreptul liceului Lazar, auzi din nou clopotul Mi
tropoliei. In. acelasi timp, tignale prelungi anuntan
cä porumbeii albi se 1ntorceau pentru a treia oara.
Reluuul
Reluuul
Cele doua strigäte se Incrucisara. venind din
doua directii deosebite. Niky 11 strigase de pe
platforma tramvaiului, din care sarea acum. din
plinä "viteza, iar d. Robescu din automobilul care
se oprise In fata casei. In timp cc urcau câtesi.
trei In fuga primele trepte, bubuiturile Incepurä
din nou. La jumatatea scarii se intAluira cu *d-na
Robescu, apoi cohorlrä din nou toti patru. In gura
pivnitei se ciocnira cu d-na Falticeanu care se
inchina i blestema In acelas timp.
***
Allo, aici casa Robescu. Gine intreaba? Acolo

Radii? Eu sunt, Relu, Te rog s ma ierVi a ant
plecat asa.. Pofthn?... Slava Domnuluil... Nimic...
Cum?... Vrei sa vorbesti cu Niky?... Ti-1 dau...
Pe maine, Radule. La revedere...
www.dacoromanica.ro
116 RA2BOIIIL MIOULUI TRISTAN
Usa balconului scartAi. Niky intrg. In birou si

luI receptorul din mâna lui Re lu...
Al lo, Radu, ad Niky...
***
Rein deschise usa balconului. Panà atunci, din

stradä, nu vazuse mai nimic. Multimea adunatä li
ascunsese spectacolul pe care-I asteptase. Iesind
In balcon, prima lui senzatie fu un miros cald si
dulceag.
Se aplecl peste balustrada balconului, apoi, dupii
cfiteva clipe, se lungi, cAzAnd aproape In chaise
longue.
VAzuse...
***
Re lute, mai bine inträ In cast si tine-o pe

mama de vorbA. Ce nevoie si mai vad g. si. can..
Pe asfaltul pietei, paraiele de sange Incepuserä
a se Inchega, Inchizandu-si culoarea, In timp ce
trupurile odor 11 victhne rImaneau neatinse in
acelas loc, desi trecuse aproape o jumglate de
oil de cand tignalele gardistilor vestiserä ple-
carea aeroplanelor dusmane.
La o distantä de cateva zeci de metri, lesul unui
cal alb devenise aproape sur, sub reteaua sutelor
de muste ce roiau deasupra lui.
Un zbarnait perzistent si din ce In ce mai dis-
tinct se auzi din spre directia Cotrocenilor. Niky
www.dacoromanica.ro
PORUMBE II ALBI 117
fsiridicg privirea intrigat. Pe) aripile gglbui ale

avionului, al cgrui bazgit de musc g. la arat um-,
plea väzduhul, recunoscu cele doug tricoloruri
concentrice ale unui Farman de recunoastere.
Cain tdrziu amice! La ora asta, puteai sg nici
nu te deranjezi.
www.dacoromanica.ro
PARTEA II
www.dacoromanica.ro
REVERSUL MEDALIEI
Abajurul trandafiriu al lämpii i revarsa lu-

mina surazatoare peste o masa trista.
Re lu Si Niky nu rostiserà nici un cuvant In tot
timpul mesei, care se prelungea' lancezind.
Familia Troteanu parasise Capita la In ziva de
21 Octombrie. Se implineau deci trei zile dela du-
reroasa dubla despartire.
Servitoarea, care aducea compotul, anunta In
acelasi timp dela usa:
Conitä, a venit Domnu GinaraL
Vestea neasteptata II facu pe toti sä sara de pe
scaun, iar masa fu lasata In parasire. Generalului
Radovici i se daduse de dot& saptamani o co-i
mandä efectiva pe front. Ei 1.1 credeau la Predeal,
unde comunicatul oficial aräta cä au avut loc ui-
timele lupte. Trecura. In salon. Generalul /i sä-
rutil pe top. Era ceva mai slab ca de obicei, dar
elegant ca tokleauna.
Ce-i cu tine; Alecule draga? II Intreba. d. Ro-
bescu pe cand 11 Imbratisa. Cum o dud?
www.dacoromanica.ro
Binisor. Am o scurtA InsArcinare in Bucuresti.

Peste doug zile, sper O. pot pleca din nou.
Dar voi erati. Ina la masa, dragii mei. Natalio
drag, treci macar tu cu copiii sa-si termine masa.
(Intr'adevAr, prin usa sufrageriei, pe care In graba
lor o lAsaserd deschisA, sub lumina proiectatA de
abajurul scoborIt al lAmpii prin transparenta
striatli a vasului de cristal, compotul stralucea
auriu 0. intact).
Rana terminati voi masa, mie o sa-mi tinA
George de urit. Poate mai avem de aranjat cate
ceva.
* 4,
Niky mäsura cu pasi gravi clistanta dintre usl

si fereasträ. Era prea enervat ca O. se mai poata
aseza la masA. Re lu Inghitea In sila a doua caisA,
cand servitoarea intra din nou:
Conasu Niky! VA pofteste Conasu putin In
birAu.
Niky iesi In grabl dupa servitoare.
Rlimas numai cu d-na Robescu, Re lu nu-si mai
putea gäsi astAmpar. Ar fi plecat si el O. asculte
pe la usi, dar nu-i venea s'o lase singtr il. pe mama-
sa. Servitoarea, care aparuse din nou, Ii scoase
din Incurcatura.
ConitA, mi mi se taie serbetul. Ii pun lAmAie,
ori poftiti d-voastral...
D-na Robescu plecA dupA servitoare.
Re lu iesi din sufragerie 0. nu se opri decAt In
www.dacoromanica.ro
REVERSUL MEDALIEI 123
fata usii dela birou, de care-si lipi urechea, e-

motionat. Vorbea numai Generalul Radovici:
Situatia ramane grava. Ceea ce-i mai prost
e a Rusii nu misca. Iar culmea, Austro-Germanii
au gäsit cu cale sa proclame de cateva zile re,
constituirea Poloniei In Regat autonom.. Guyer..
natorul provinciei, von Besse ler, acordase mai de
mult oraselor cu peste douazecii mii locuitori,
drepturi de alegeri municipale. Lempicki, wful
nominal al noului Stat, bine inteles ca vrand-ne-
vrand, e o simpla jucarie In mainile Puterilor
Centrale. Pentru Austro-Germani o astfel de Po-
lonie este o aliata care va putea ridica trupe si
Intri contingentele dela granita.
Ii Inchipui ca Rusii, care s'au agatat totdeauna
de orice motiv, ca sä ne saboteze, acum and
nu mai e vorba de un simplu pretext, ci de o
complicatie serioasa pentru el, farA Indoiall ca se
vor grabi,sa invoace noua stare de lucruri pentru
a justifica de ce nu ne mai acordä i putinul ne
ne-au promis. In chestiunea poloneza, care in sine e
foarte complexh, Puterile Centrale lucreaza astazi
numai din interes. Iatà Insa. ca Polonezii profita.
(Lui Relu i se pänu dl distinge In glasul in-
chiului Alexandra o nuanta de voiosie, atunci and
aoesta vorbea despre reconstituirea neprevAzuta
a Poloniei. Fara voie Ii aminti de portretul fer,
mecator al tinerei strabunici poloneze din hallul
casei Radovici).
Generalul urmä cu o voce grava:
Mie mi-e teama de o lovitura neasteptata la
www.dacoromanica.ro
124 RAZEOIUL IdIOULUI TRISTAN
Sud. Aceasta ar Insemna dezastrul, caci de-a-

lungul Dunärii nu avem aproape nimic
Prin urmare, cei ce pleaea $tiu ei ce fac!...
conchise vocea d-lui Robescu.
Dupa o scurta pauza, unchiul Alexandra urma:
Bucureaenii, care nu au mari postbiliLSji
materiale pentru a se refugia, i pe timpurile
astea ma lntreb ce garantie mai pot prezenta
hartiile de banca, sau care nu au cel putin
locuinte sau vre-un rost oarecare In Moldova, fac
o gresealä de neiertat parasind Bucurestii. Cad,
daca armata va fi nevoitä O. se retraga In Moldova,
Capita la va fi parasita färä lupte. Si apoi, daca,
fereasca Dumnezeu, dusmanii vor patrunde $i In
Moldova, unde se va mai refugia populatiO Pen-
tru femei, batrani, copii, refugiul e o calamitate.
Draga George, tu te-ai gandit pana acum la
aceastä eventualitate?
Ma framânta de mult. Ge ma sfatue$ti?
Sfatul meu sincer este ca voi doi l cu Vlad
trebue sà rthnaneti pe bc, orice s'ar Intampla.
In ce privege pe Niky, cred cä el ar trebui sà
piece cat mai curand Acum cel putin ar putea
pleca In conditiuni relativ bune. In cazul cand
lucrurile nu se Indreaptä, ar putea fi nevoit sa.
piece pe jos. Parerea mea e ca Niky sà plece
chiar saptamana viitoare la Focsani. Va locui la
cumnata-mea Stefania. Emma i Corina pleaca
Miercuri. Ar putea calatori Impreuna. Ar fi bine
sä prepari din tirhp pe Natalia. Eu am sa tree
$i maine pe la ceasurile zeoe ca sa va mai vad...
www.dacoromanica.ro
REVERSUL MEDALIEI 125
Ai aclormit, Niky?
Nu, dragA. Ai s5.-mi spui ceva?
SUL. ca am auzit tot ce a vorbit asearA un-
chiul Alexandru. Erarn In salon. Marai stie?
Nu cred. Doar dacä i-o fi spus astäsearA
tata.
AscultA, Niky. Am sh-ti spun ceva foarle
serios.
Spune...
Tu crezi a unchiul Alexandru a avut drep-
tate cand v'a spus cA trebue 1 eu sA räman?...
Dach se evacueazA Ministerul de RAzboi?!...
Nu spui nimic, Niky?

DragA Relu. Iji mai amintesti ce m'ai raga
in noaptea de 14 August?
Inteleg, Niky. Totusi, ca cercetas, datoria mea
n'ar fi sA plec i eu?... DacA se evacueazA Mi
nisterul de RAzboi...
Datoria ta, Relule, e una singurA. Trebue sä
rAmai cu marai.
Niky aprinse lampa. Isi clutA tigArile. Aprinse
una. Lash, Relule. Nu trebue sA te lntristezi
de pe acum. Toate se vor termina pan g. la urrnA
cu bine. 0 sA fie greu de tot, 0. pentru voi et
pentru mine... Dar vezi? Nimic nu mit poate strA-
muta din convingerea c1 toate vor them, si cA
vom fi iar, cat de curand, ImpreunA.
Relu nu rAspundea nimic. Isi afundase capul
adAnc In pernA.
Tu cautä sA stai tot timpul pe MAO mami,
www.dacoromanica.ro
urmA Niky. Unchiul Alexandru stie ce spune.

Chiar dacA ar cklea Bucurestii, au vi se poate
intfimpla nimic... Dar spune, Relule dragA, clack'
ar fi sA ne pierdem asa repecie firea, unde am
ajunge?... i apoi, in definitiv, mai intAi cA nu se
poate ti incA nimic. SlavA Domnuluil Bucurestii
n'au cazut Inca...
www.dacoromanica.ro
TANTIRINEL
Niky päräsise de doug. zile Capita la, 1nsotind la
Focsani pe mätusa i pe verisoara lui. Isi amana-,
ser plecarea in cloud randuri cu cAte-o sgptä-
mânä, dar tot plecaserK... In casa generalului Rs.=
dovici, undo nu ramasese decht o servitoare, avea
sà se mute sora aoestuia, d-na Irina Gheorghiu,
tante Irene, sau Tntirinel" cum Ii spuneau copiii
in g1um, tamburizAndu-i diminutivul franco-ro-
man, scornit de Corina, una din nepoate. 0 astep-
tau dintr'o zi Intealta, trebuind sä soseasa. dela
Pitesti, care era pe cale de a fi evacuat.
Instalat la biroul d-lui Robescu, Relu citea ulti-
mul comuniat oficial. Vremea mohor1tä de afar5.
11 silise sä aprindä lamp a, desi nu erau decAt
ceasurile patru. Rämasese singur in toata. .casa,

cad parintii erau plecati In oras dupä cumparatu-
rile de iarnA. OdMle pustii pe care le colindase
Ingândurat 11 fAceau sä resimth g mai dureros
singurätatea pricinuitA de plecare fratelui.
15 Noemvrie 1916.
www.dacoromanica.ro
Ziva de ieri fArg lupte. Numai la extrema

dreapa inamicul a bombardat cu artilerie grea,
iar la aripa stangA au fost actiuni fr impor-
tantr.
Comunicatul sibilic nu spunea mai DIRAC. Re lu
stia Insä, din cercurile Ministerului de Räzboi, care
se pregAteau de plecAre, i unde el nu mai fAcea
acum serviciu deal dimineata, c Giurgiul fusese
ocupat i cA se evacueazA Pitestii. Iei In balcon.
Era frig si ploua mArunt. In depArtare se auzeau
necontenit bubuituri surde, ce se repetau cu re-
gularitate, In interval de cateva secunde. De cloud
zile nu mai contenise tunuL 0 trAsurd cu costa
ridicat se opri in fata casei. Re lu crezu cA i se
Intorceau pArintii.
0 doanmA In varstä, ImbrIcatA In negru, scobori,
cu pasul sovAitor, din träsurA.
Tantirinell
Relu alergA pe scAri ca s ajute mAtusii la
urcat.
Relu aprinse toate lAmpile din salon.

Tantirinel 11 mai slrutA odatA pe frunte.
Nu-1 mai vAzuse de aproape un na.
Ia sA te vAd mai bine, Relule. Ce mare si
frumos te-ai fAcut! Tu o sA semeni cu oncle
Alec.
Cand te-am vizut jos IntAi, credeam c e Niky.
El ce face?
www.dacoromanica.ro
TANTIRINEL 129
A plecat la Focsani de acum trei zile cu

Tanti-Emma i Corina.
Cand se Intoarce?
A plecat la Focsanil tipa. Re lu, reusind in
sfarsit sa-i explice. Tantirinel era surda.
Matusa lui Re lu mai avea o infirmitate:

Era foarte fricoasä. De aceea, d-na Robescu
hotarl ca Re lu O. se culce prima noapte in camera
Corinei, pentru a tine de urlt matusii.
Casa Generalului Radovici era situatà tot pe
Bulevard, la mica distanta de locuinta bor.
Cladirea, foarte veche, mostenire gospoda-,
masa. a Tanti-Emmei, fusese modernizata In
anul 1896 In stilul pompos, plin de coloane si
cariatide, la moda. In acea epoca., de tinerii soti
Radovici, care-i mai adaogasera un etaj.
Dela vremile patriarhale, cand i se pusese te
meliile, casa mostenise o seamä de calitäti: ziduri
de celatuie, incaperi uriase, grädina de flori ei
fructe Intinsä cat o livadd, dar i destule defecte:
bucataria, camara si odi1c slugilor erau retrase
In fundul curtii, In rand cu grajdul, recent trans-,
formal in magazie de lemne i garaj. Arhitectul
care fäcuse transformarea cautase a remedia acest
neajuns, anexand in stanga sufrageriei o'noua. bu
calarle, in care dormise, pana a nu parasi capi-
tala, una din ordonante, tigan bucatar In civi-,
9
www.dacoromanica.ro
130 RAZBOIUL NICULUI TRISTAN
litate, profesiune pe care continuase a si-o exercita

0 sub arme.
Ceea ce fusese odinioara gradina, mandria
si pasiunea Generalului Radovici, ajunsese nu-
mai dupa cateva luni de parasire un adevArat
maidan, plin de baltoace, orAtenii in libertate si
strächini harbuite. (Lucrul era de altfel foarte
explicabil, de vreme ce Anica servitoarea, dui:4
plecarea barbatului ei, fostul gradinar in ci-
vilitate ca si in militie al Generalului, incepand
a calm in strachini cu un sergent de pompieri
cu serviciul ln cazarma de peste drum, isi luase
obiceiul de a lasa toga gospodaria band).
In afara de hall-ul vast, uncle Generalul isi
pastra faimoasa colectie de instrumente muzicale,
la parter se mai aflau: sufrageria, douA salo-
nase", in care ar fi putut sä valseze un intreg
escadron, si biroul, ce servea unchiului Alexandru
si de iatac In noptile cand, lucrand panä tarziu,
nu mai vroia sA turbure somnul sotiei sale, cad
Tanti-Emma se culca °datä cu gainile.
In acest scop, arhitectul realizase, prin spargerea
unei parti a zidului dintre biblioteci, o firida, des-
tinatA divanului, adaegand In acelasi timp langa
birou si o camera de baie.
Alcovul lui papa", cum il bolezase Urina (ca-
re-i confectionase ea Insasi perdelele de atlas vi-
siniu, in aceeasi nuantA cu fondul covorului de pe
divan), era coltul favorit unde Re lu, de cate ori
Venea pe la unchiul sau, Isi petrecea ore Intregi
www.dacoromanica.ro
TANTIRINAL 131
rAsfoind colectiile revistelor Illustration, Je sais

tout, The Studio si Die Woche.
La etaj se aflau ocläile de culcare ale sotilor
Radovici si ale copiilor, precum si doul camere
de musafiri. Casa unchiului Alexandru li era lui
Re lu foarte dragä. Din cea mai fragedA copithrie,
pentru el cea mai frumoasl zi a sAptamânii fusese
Sambäta, cad in aceasta zi mergeau Cu totii regulat
in vizitä la unchiul Alexandru.
Inteadevär, pentru Re lu, acolo era un adevArat
paradis, In care totul i toate 11 fermecau: grAdina
cu cirei, trandafiri a scrânciob, grajdul cu cei
patru cai d'adevArati", jucgriile lui Mircea -0. ale
Corinei, chipiurile si säbiile unchlnluLAlexandru,
artile i revistele pline cu poze I4 Iii. sfarsit,
nenumgratele viori", de toate foimele si dimen-
siunile, ce impodobeau peretii imbräcati in mätase
albasträ ai salonului eel mare".
In primii ani ai copiIriei., oridecAteori in bas-
mul.d-nei Robescu era vorba de vre-un castel fer-
mecat, de alâtea ori Relu o intrerupea pe mama
lui din povestire:
Si ela fumos palatu?
Minunat de frumos.
Mai fumos ca a lu Unchiu Alesandu?
Adevärul e cà asa cum se afla, casa Generalului
Radovici nu era lipsitä de oarecare maretie, cad
arhitectul realizase un surprinzAtor efect decora-.
tiv, printr'o vastä terasA marginith. de coloane si
cariatide, ce se intindea Iii unghi clrept peste
arpelile" dela parter.
***
www.dacoromanica.ro
132 RAZBOITA MICULUI TRISTAN
Tantirinel, care cglatorise aproape o zi Inireagg,

se culcase de mull. Re lu se afla In hall cu parintii,
primind dela ei ultimele instructiuni.
Tu ai sà dormi mai des pe aici, Ii spuse
d-na Robescu. N'o putem. lasa asa, singura, pe
biata Irene. Cel putin deocamdatg, pAnd s'o hotarl
1ntr'un fel.
Anica intra in odaie.
-- Unita, conasu Re lu uncle doarme?
In biroul decretg. Re lu In locul mamei, care
se grabi ssa protesteze:
Nu se poate, Re lu. Atunci de ce-ai mai
venit? Ai sii fad dornnisorului patul In odaia
d-soarei Corina.
Conas Re lu, v'am Meat patu. Când vii urcati

sus la culcare, aveti dumnievoasta grijg sg. 'nturnati
botonu, Ii spuse Anica din 10., cu obrajii aprinsi,
zorita sd piece in odaia ei din fundul curtii, uncle
o astepta Nita pompierul.
Dar lui Re lu nu-i era somn deloc. D-na i d.
Robescu plecasera de vre-un sfert de ceas. Rgnigs
singur, se apropie de fereastra i, dând la o
parte perdeaua, privi cerul timp 1ndelungat. La
interval de cateva secunde simtea vibratia rece a
geamului de care-si rezemase fruntea.
Pardsind fereastra, privi distrat lucrurile din
odaie. In afara de Pleyelul unchiului Alexandru,
paravanul japonez, scrinul dintre negri, divanui
www.dacoromanica.ro
TANTIRINEL 133
si cele patru fotolii bätranesti, Imbräcate In a-,

ceeasi catifea albasträ, decoloratä de vreme, hallul
nu mai avea alte mobile. Dar nenumAratele viori,
violoncelul, chitara i alte cateva instrumente exo-.
tice cu denumiri, pentru Relu, obscure, faceau ca
hallul sä parä prea IncArcat.
Cufundat Intr'unul din fotolii, rämase ateva
clipe cu privirea atintita asupra portretului strä-
bunicei poloneze ce pärea ca-i priveste staruitor.
Intre paloarea matä a fruntii si strälucirea de
vapaie a prffului, de un blond metalic, având
para. In somptuoasa ondulare a buclelor, ceva
din opulenta capricios cizelatä a unui coif de
bronz damaschin, contrastul era atat de impresio-
nant. Meat imprima intregului chip un relief
aproape straniu, cu sculpturale luminozithti poll-
crome, ca de email. Sub arcuirea miratä a sprin-
cenelor scrise, ochii visätori ai portretului pgreau
stropiti cu 0 pulberre finä de aur. Ovalul figurei
si linia molatec arcuitä a buzelor, In care se ghicea
pared un Inceput de zAmbet, adeau blondei str--
bunici din perete un aer aproape copiläresc.
Chipul sträbunicului lui Relu, cApitanul de Do-
cieri domnesti Stefan Radovici, din centrul pe-
retelui opus, semäna aidoma cu portretul unchiu-.
lui Alexandru de pe pian, fotografia unui tânär
locotenent strthis In redingota unui regiment de
artilerie prusian. In dreapta acestei fotografii, se
afla o alta, de aceeasi märime, reppezentand pro-
filul ilustrului compozitor Richard Strauss, cu o
-clog:ens:1 dedicalie In autograf.
www.dacoromanica.ro
134 RAZROIUL MIOULUI TRISTAN
Cele doua fotografii purtau aceeasi data: Au-

gust 1894. Generalul ar fi dorit ca sotia lui sä
duca In Moldova aoeste amintiri din tinerete, dar
Corina, cu spiritul ei practic, impusese ca ele sä
ramanä pe pian:
Aoeste fotografii, cu ajutorul lui Dumnezeu,
ne-or pazi casa de furia dusmanului mai bine
decat o suta de Tantirene.
Ceasul batranesc de pe scrin balu de unsprezece
ori. Rein trebuia sa pleoe la culcare.
Dar, cum tot nu-i era Inca somn, trecu in birou,
sa-si aleaga oeva de citit. Dupä ce aprinse lampa,
se apropie de biblioteca, cercetand distrat raftu-
rile indoite sub povara vrafurilor de carti si re-
viste. Bogatia legaturii unui volum imbracat in
marochin viiniu, ii atrase privirea din primul
moment: Histoire de l'Insurrection Polonaise par
M. Mochnacki. Scoase cartea din raft ea O. o
poata oeroeta mai de aproape. Pe prima pagind
de sub coperta se aflau scrise de mank cateva
cuvinte, cu 0 cerneala atat de stearsa de vreme,
luck. la lumina singurei lampi pe care o aprin-
sese, Re lu nu putu sä distinga. decat anul: 1852.
Asa dar, cartea pe care o tinea in mana era bk.-
trana. de peste 60 de ani. Intrigat, se apropie cu
cartea de birou si aprinzand lampa de masa,
reusi sä descifreze in sfarsit cuvintele de pe prima
pagina:
A Mademoiselle Olenka Orlowska, Vienne 1852

Stefan Radovici
www.dacoromanica.ro
TANTIRINEL 135
Re lu continua &à rasfoiascä volumul, ale carui

pagini usor ingalbenite erau ilustrate cu nume-
roase gravuri din istoria Poloniei.
La pagina 100, descoperi, la unul din colturile
de sus, imprim area, in acelasi violet Oers, a unei
peceti rombice in care citi inscriptia:
EX LIBRIS MEIS, iar mai jos in caractere mutt
mai marunte:
Boje chran Polska".
Ihi centrul rombului, intre cele douà fraze, se
afla imprimat profilul unei coase, iar sub pecete
o iscalitura aproape stearsä de vreme, dar totusi
perfect citealä:
Olenka Radovici Jassy 1853.
Dupa cateva minute de gandire, Rein incepu
sa priceapa talcul acelei iscalituri: Cartea era
un dar facut in anul 1852 de strabunicul sau,
Capitanul Stefan Radovici, logodnicei sale, d-soara
Olenka Orlowska, ce avea sä devinä in anul
urmator d-na Olenka Radovici.
Nu pricepea Insä cuvintele Boje chran Polska"
5i mai cu seamä era nedumerit asupra rostului
acelei coase din centrul pecetei. Ramase timp in-
delungat cu privirea atintitä asupra ei. Dupa
cateva minute, simti trecandu-1 un fior. *Gem ce
ii daduse aoest fior semana parcä a frica. Zambi
rusinat, dandu-si seama totusi ca fiorul lui nu
era de frica, ci de frig, caci in birou nu se
mai facuse focul de cateva saptamani. Hotarit nu!
Nu-i era frka deloc. Nici n'ar fi avut de ce
sa-i fie... E drept ca nu se aflau in aceastä casa
www.dacoromanica.ro
136 BAZBOIUL MIOULUI TRISTA.N
veche, deal el si Tantirinel; dar chiar daca s'ar

fi aflat numai el singur, trecuse de mult. de viirsta
and te mai temi de arätäri. Fail( a läsa cartea
din manit, se ridia de pe fotoliul dela birou si,
dupa ce stinse lämpile, trecu din non In hall.
In soba uriasä de zid, focul ardea troznind,
dar In odaie era tot frig. Re lu deschise usa dela
soba i, instalandu-se in fotoliul cel mai apropiat,
se cufundä in lecturd.
Bätaia prelunga a ornicului de pe scrhi, care

arata ora unu, 11 fact]. s tresard. Citise aproape
doua ceasuri. Trebuia sa se hotarasca In -sfarsit
sit piece si el la culcare, Se ridica de pe fotoliu
si stinse lampa. In momentul cand puse maina
pe clanta usei dela antret, sgomotul pricinuit de
pravalirea santeietoare a unui morman de jaratec
In soba uitatA de el deschisa 11 facu sil-si Intoarcil
brusc privirea Inapoi. Flacarile palpaitoare ale
focului, aruncau in peretele din fata rosiatice
vapai jucause, falfaind pe fondul de intimeric,
ca aripile unui fluture urias. Din usa, Re lu privi
aleva clipe nemiscat chipul strabunicei din pe-,
rete, careia lumina vie a focului din soba Ii dadea
un relief extraordinar. Aurul somptuosului coif
damaschin al pletelor devenise incandescent.
In linistea casei de mult adormite, bubuiturile se
auzeau din ce in ce mai dese si parca tot mai
apropiate.
www.dacoromanica.ro
PANA 'NTR'UN CEAS I-AVETI
Incotro, camarade?
Drept orice rAspuns, umbra invinetitA, imbrA.4
catA In zdrente verzui, ce-si tarAia schiopAtand
fragmentele de bocanci prin ciulamaua centisie de
pe aleea fostior trandafiri din Cismigiu, se mul-,
tumi sA iscodeascA pe Re lu cu o ,privire sticloasii
de caine gonit cu piatra.
Crezi a ai sA mai poll. Inca fugi? insistA
Re lu.
Cum o vrea Dumnezeu, domnisorule... No
tragem spre Urziceni. Asa e ordenu.
Din ce regiment .esti dumneata?
Zece calgrasi.
Dar calul imde-ti este?
A crApat, sAracu, acu douA zile, and ne-a
rAzbitArA la Nebuna...
Dusmanul e aproape tare?
Auz cA data regbimente au i trecut bariera
pe la Bragadiru. Paul 'ntr'un ceas i-aveti.
Impins de curiozitate, Relu II urrniirea dela
www.dacoromanica.ro
138 RAZBOWL MICULUI TRISTAN
distant& Ajuns in Bulevard, fugarul se urcase in

-citruta unni brutar. Vizitiul Ii (Muse o paine,
pe care ostasul o devora acum cu dinti de lup,
cu cotul sprijinit in. teava carabinei. Ca Ali
poata continua urmArirea, Re lu se cAtArase pe
scara din fatA a unui tramvai numaru1 14". Ca
1:ercetas, avea permis pc toate liniile. La Carpati"
,caruta o cotise la dreapta, pe strada Doamnei.
Be lu sari din trarnvai i incepu sä alerge dupa
carutA. Dupa cateva zeci de metri 151 Incetini
mersul dezorientat. 0 pierduse din ochi. Afisul
cu ordonanta Generalului MustatA, aducand la
cunostinta populatiei dispoziii1e Prefecturci, in
legaturä cu predarea orasului, 1.1 retinu cateva
minute tintuit pe be, pe trotuarul din fata Bursei.
1§i continua din nou drumul la pas, apoi se opri.
Caruta cu paini stationa in fata mezeldriei Abe les,
iar ostasul isi continua druma pe jos, schiopa-
land parca din ce in ce mai tare. Tramvaiul cu
cai de pe linia Tenor" tocmai se punea in
miscare. Ostasul se urcase pe platforma din fata
at acum vorbea cu vizitiul. Alergand dupa tramvai,
Re lu reusi sA-1 prinda abia in dreptul Spitalului
Coltea. Ramase pe platforma din spate. In inte-
riorul vagonului nu se aflau decat: un comisionar,
o baba Imbrobodita pana peste nas i taxatorul.
Rein se strAdui de cateva ori sa deschida usa.
Clanta era defect&
Taxatorul ii veni in ajutor, dar Re lu ramase
pe platform& Voia numai sa vada ce se petrece pe
platforma din fata, dar trebui sa inchidd, caci
baba sarise cu gura:
www.dacoromanica.ro
PANA NTIVUN CEAS 1-AVETI 139
Inchide, maica, bat'o ciorili dä use, ca se face

.corent si ma trage dela picere".
Intre timp taxatorul iesise sa-1 taxeze. Re lu
se legitimä. Tramvaiul o cotea acum la stanga,
spre piata Rosetti Privind din nou spre plat-
forma din Nä, Re lu ramase surprins. Pasagerul
de langl vizitiu disparuse. Se vede cä sarise din
mers, cad tramvaiul nu avusese nici o oprire.
Re lu incepu din nou sä scuture de clanta; voia
sit afle dela vizitiu ce se petrecuse. Taxatorul se
opinti in clanta, si, dupa o smucitura violentä,
usa se deschise cu un duduit de oblon. Re lu tre-
sari de surprindere. La picioarele comisionarului
cavaleristul sedea pitulat in tiraliori, cu teava ca-
rabinei rezemata de bucceaua babei. Alatmi de el,
in aceeasi pozitie, un caporal de geniu, cu bratui
bandajat In carpe murdare i cu ochii pe jumatate
inchisi. Buzele lui vinete se miscau in Mc-ere ca
pentru o rugaciune, in limp ce comisionarul Ii
sfatuia cu glas tainic:
Dan Lizeanu, dati in Maica Domnului, ieiU
din Tei, si-o tuliti pa Colintina cat s'o tinea pi-
cerele".
***
Re lu iesi pe platforma din fata. I se 'Area cal

tramvaiul de abea se urneste. Atitudinea placidä
a vizitiului, care-si maim telegarii calare pe seaua
mobilä de piele de Pe platformä, batand tactul
cu potcoava bocancului in clopotul hodorogit din
www.dacoromanica.ro
140 RIVLSINUL. UICULUI TRISTAN
podea, Ii enerva pand la exasperare. Relu sari

din mers, si se catara imediat pe platforma din
spate a .tramvaiului electric, care tocmai ocolea
piata Rosetti, cu directia Cotroceni.
Oare ce-o fi cu Relu de nu mai vine?

L'o fi oprit Irena la masa. E tare Ingrozita
de toate ate se mai aud. S'o fi predat oare
orasul?
Usa se deschise smucit si Relu intra In odaie.
0 scrisoare dela Niky... Am primit-o de-
cateva minute dela Capitanul. du Vergier. A a-
clus-o chiar el cu avionul. Relu vorbea pe nera,
suflate de emotie i obosealä, cad dupa oe citise
scrisoarea in poarta Cismigiului, din fata Aleei
Carmen-Sylva, alergase Inteun suflet acasä, urcand
scarile douà cate doua.
Am avut un noroc extraordinar intalnindu-L
A lost doar o intAmplare. El nu mai putea sa
ram'and nici o clipa In Bucuresti. A plecat cii
automobilul spre Urziceni. Nemii sunt la ba-
riera. Un regiment de ulani a si intrat pe Calea
Rahovei. Eu nu i-am vazut. Mi-a spus un oo-
misar...
Relu continua sa povesteasca amanuntit intal-
nirea lui cu frantuzul. II vazuse iesind din Aleea
Carmen-Sylva, uncle lasase o scrisoare a familiei
Troteanu, pentru Sabina Nicolau. Cum capitainul
mu mai avea nici o c1ini de pierdut, si cum nu
www.dacoromanica.ro
RANI 'NTR'UN ORAS I-AVET1 141
icunostea adresa de pe plicul lui Niky, se pregglea

sg. incredinteze scrisoarea servitoarei care-1 con-
ilucea la automobil, and 11 zarise Re1u ce-si
fAcea zilnica lui plimbare melancolicä prinpreajma
aleei para'site.
De bucurie, frantuzul 11 sgrutase pe amandoi
ebrajii, g In timp ce automobilul se punea In
miscare Ii strigase voios:
A bientiit, mon petit. Et a bas les Ro-
ches
DupN. masa, Re lu ar fi dorit sä iasa In recunoas-

tere, prin oras, dar d-na Robescu, areia seri-
soarea lui Niky Ii provocase o nouä crizt de la-
erimi, 11 rugase sä rämânä lthigd ea. Intâlnirea cu
efiterul francez 11 mai Imbärbatase. Jovialul opti-
mism al cApitanului II dg.duse o neclintitä lucre-
dere In viitor. i apoi, revAzandu-1, Re lu refedise
ealeva din clipele fericirii lui de odinioarä: festi-
valul, ceaiul dela d-na Troteanu, valsul pe terasa
saldatä In argintul razelor de lund... In sarutarea
vorbele liii bune, Cdpitanul du Vergier In-
deplinise para un mandat dela oei dragi din
Moldova...
Un vuiet frdmantat de copite i fier 11 trezi din
wisare. Iesi In baleen. In pada vanätä a amur-
gului, Re lu väzu primii soldati germani, un esca-
dron de ulani oenugi, ca i ploaia ce Je späla
agile, armele si call. Deg uzi pand la oase si
www.dacoromanica.ro
epuizali pAnA la amortire, totul era impunAlor,

Walt i semet in acesti cAlareti: oamenii, call,.
lancile.
Invins de dorinta neasteptatA, irezistibilg, de a

vedea totul, Re lu cutreera de vre-un ceas strAzile
din centru. 0 stersese pe furis. Stiind cl pArintii
1-ar fi oprit in casA, se strecurase pe usa de ser-
viciu, cu sapca si mantaua sub brat. Se Imbrdcase
pe scarA, apoi ajuns in Bulevard, sArise in primul
tramvai. In vagon o patrulA de vAnAtori bavarezi,
cu coifurile invelite in pAnzA cenusie, ocupase
primele sase bAnci din fata. Fiecare neamt ocupa
singur, cu echipamentul lui de rAzboi, cAte o
banca intreagA. Nici unul nu vorbea. Doi fumau
din pipe lungi, cu capace de metal si ciucuri
verzi de Jana. Altul mânca o enormd felie de
pAine cu marmeladA. Al patrulea isi curAta cu
briceagal un mAr. In sfArsit, ultimii doi atipiserl
de-a-binelea, cu coifurile rezemate in ranite. La
Cercul Militar, Re lu sArise din mers, avAnd ocazia
sA asiste la solemnitatea primei schimbAri a gArzii
de searA. Pe terasa Cercului se si instalaserA tAr
catele gherete cu pajuri imperiale, strAjuite de
eke douA mitraliere, cu tevile indreptate ske
Bulevard j calea Victoriei. Trotuarele forfotean
de lume. Grosul trupelor se retrAsese de muli
spre Cotroceni; in khimb nenumArate grupuri
de ofiteri germani i austriaci, insotiti de si.u.ori
www.dacoromanica.ro
PANA 'NTR'UN CHAS I-AVerf i41
de caritate, se vedeau pretutindeni, stationand la.
colturile strAzilor, colindand inagazinele, umpland
restaurantele, cafenelele, si cofetkriile. La Foto-
Excelsior" in vitring, se i puteau admira portre-
tele invingatorilor: In primul plan, incadrat inteo
ramk de argint, impodobitä cu ramuri de brad,
bustul ImpAralului Wilhelm II, in tinuta -de cam-
panic. In planul al doilea, un tablou in culori, re-
prezentând portretul in mkrime naturalä al Mare-,
salului von Mackensen, in mare tinuta de huzar
al mortii, cu bastonul de maresal infipt in sold.
Conitk. Conita Iren 'ce ck conasu Relu nn

mearjc azi la dumieei la culcare?
Spune-i el vine indatd. Acum e la mask
Conita Iren sä fie linistitk, cal n'o sk I se intArnple
nimic.
Iii dormilorul alb al Corinei, Relu visa cu ochil

deschisi la umbrele cenusii ale acestei prime zile
petrecute sub cklcEdul dusman. Se simtea parck
revoltal impotriva lui insusi, fiinda putuse suporta
atfit de usor aceastk zi grozavä. Fiindck nu putea
sk doarrnä, deschise din nou tomul luat cu ckteva
zile in urmä din biblioteca generalului Rade-
vici.
www.dacoromanica.ro
144 RAMOIUL MIOULUI TRISTAN
Privirea II rämsese atintiti fArd voie cateva

clipe asupra coasei din mijlocul pecetei.
Olenka Radovici? Jassy 1852

Boje chran Polska".
A ceste cuvinte neintelese.il obsedau. Rein la con-.
1.inuA cu atentie lectura, dela pagina uncle ramasese
cu o scard in urm5.. Citi aproape un ceas.
Deodatä, fata i se luminA. Ajungand la ultimele
pagini, descoperise o gravura in culori, repre-
zentand un grup de voluntari de ai Generalului
Kosciuszko, Din cuprinsul explicatiei, larnuri ei
intelesul cuvintelor Boje chran Polska" (Doamne,
apArd Po Ionia). Era strig5tul de luptà cu care
acesti cosasi ai mortii plecau totdeauna la atac.
Cu satisfactia de a fi pdtruns o taind, Re lu stinse
lampa. Dupd cAteva minute se desteptä treskrind.
. In visul lui de cateva clipe, ulanii cenusii fusesera
-toti inarmati cu coase.
www.dacoromanica.ro
IV.
HEIDENSTAMM REDIVIVUS
Conas Reeelu! Or vinit niesche Niemt. Conita

Iren .'oe c.ä sà poftiti dumnievoasta jos-un salon,
ca dumnieii nu se poate 'ntaleaja cu ii. Conas
Reeeeelu!
Re lu se destepta. buimacit. Batai violente cu
punmul in Ea insoteau cuvintele servitoarei care
tipa din salä, cat o tineau rarunchii, ca 5i cum
cei pe care-i anunta ar fi venit s'o taie.
(Anica era Ingrozitä, i cu drept cuvant. Intr'a-
devär, cu o seara. Inainte, ibovnicul ei, Nita pom.-
pierul, In elanul de sinceritate ce succedase unui
acoes de frenezie erotica, o prevenise cu glasul
sugrumat de emotie ca Nemtii aveau "sa-i taie
tatele").
Bine-bine. Am auzit. Nu mai tipa de geaba.
Scobor Mdatä.
* *
In. timp ce Re lu Isi Ikea toaleta in fuga, cei

doi Niemt", un maior de ulani i un locotenent
10
www.dacoromanica.ro
de infanterie asteptau in hah, instalati In cate un.

fotoliu. Comisarul roman care-i calauzise astepta
In picioare, Yang usit.
Dupa sfortari Indelungate, ramase fitrit nici un
rezultat, cei doi ofiteri germani renuntaserd defi-
nitiv la oriee Incercare de a se intelege cu gazda.
Nu-si putean insa explica dificultatea primelor
parlamentdri, de vreme ce atat gazda (ce-si petre-
cuse oopilaria si adolescenta printre maicile dela
Notre-Dame) cAt. 5i maiorul (fost ani de zile in
diferite misiuni, mai mult sau mai putin oficiale
in. Belgia i Franta) vorbeau o frantuzeasa ire-
prosabila. Comisarul se pregatea sa faca o su-
prema tentativa, cand aparu Re lu.
Monsieur le Baron. Permettez que je vous
présente mon neveu, Vlad Robesco. J'espere qu'a-
vec lui nous allez vous entendre.
Baronul" examina pe Re lu cu o privire severd
de un albastru aproape cenusiu.
Banuind ca d-na simuleazd nurnai, cd nu pri-
cepea ceea ce i se spune, pentru a-1 sili sa piece,
maiorul isi stapanea cu greu enervarea, cad apar-
tamentul Ii placuse din primul moment, fiind ho-,
tarn cu mice pret sa ramana. Re lu Ii explica iii
frantuzeste ca matusa lui nu aude bine. Figura
maiorului se insenina imediat 5i ridicandu-se de
pe fotoliu Inainta doi pasi spre Re lu, intinzandu-i
mana.
Otto von Stein.
www.dacoromanica.ro
HEIDENSTAMM REDIVIVIIS 147
L000tenentul i comisarul insarcinat cu Incarti-.

ruirea baronului von Stein, termiinandu-si formali-
tatile, plecaserd de cateva minute. Re lu vroia sg. se
retragd la randul sari, dar maiorul 11 rugd zambind
sd-i facd pldcerea de a mai rdmane cateva minute.
Incepu apoi sd-1 descoase metodic:
A. cui e casa? Cate persoane mai locuesc in. ea?
Ce fel de nepot Ii e Re lu gazdei? Af land cä unchiul
lui e general, pdru viu interesat, cerand numeroase
anidnunte. Amintindu-si de recomanclarea Corinei,
Re lu gäsi de cuviinta' sd. istoriseascà maiorului
legenda fotografiilor de pe plan.
Cu cat privea mai bine pe baron, care-I ascul-
rase cu 0 atentie binevoitoare, cu atat se intarea
Mai mult in mintea lui impresia cä mai vd.zuse
undeva aceastd figurd, cu träsAturi viguroase si
totusi fine, aCesti ochi de 11.13. albastru. cenusiu si
dur ca al otelului, in care totusi, uneori, strälu-
oeau pared schimbdtoare ape verzui, ce cladeau In
rästimpuri privirii o expresie de nesfarsitd tristete.
* * *
Baronul plecase abia de cateva minute.
Re lu trecu in birou, sail la rdimas bun. dela bi-
bliotecd. Aceastd odaie avea sd. fie dormitorul si
camera de lucru a noului oaspete.
Maiorul declarase modest eä nu avea nevoie
decat de oceastd singura camerd si de un coltisor
()rick de mic pentru una din ordonante, dar Tan-
tirinel, impresionatd de politeta, Infatisarea, dar
mai cu seama de numele si titlul noului venit, si
www.dacoromanica.ro
148 RAZBOIIII, MICULUI TRISTAN
in groaza ei de a nu fi amenintata de alte vizite

mai neplacute, transmisese prin Re lu baranului
c. ii tine toed casa la dispozitie. Ramasese asa
dar stabilit cä maiorul Otto Baron von Stein va
ocupa intregul apartament dela parter. Tantirinel
fusese foarte satisfacuta de aceasta. solutie. Su-
frageria nu-i mai era ei de mult de nici un folos,
cad reumatismele de care suferea o facusera dela
inceput sà renunte a mai scobori pentru masa.
Anica ii ducea sus in camera ei dejunul, In tradi-
tionalul sefertas smältuit albastru al familiei gene-
ralului Radovici, care, ca a oricarui militar ce se
respecta, 'Astra In vesela ei aceastä ingenioasa
unealtä culinarä in trei etaje, straveche a.min-
tire din epoca in care tânarul menaj mânca dela
popotd.
Re lu incept' sä rasfoiasca distrat teancurile de
reviste din primul raft al bibliotecii.
Nu o facea pentru interesul literaturii, ci din-
tr'un sentiment de copilareasca. induiosare. Un
numar din anul 1905 al revistei l'Illustration reusi
sa-i retie atentia cateva minute. Reproducerea unui
episoci at bataliei navale dela Port Arthur, de care
desenatorul Georges Scott, Ii aminti o seard ie
iarna, in care se amuzase a completa opera artis-
tului, colorând In albastru cu creioanele lui Le-
franc valurile marii de pe aceasta pagia a re-
vistei imprumutate dela unchiul Alexandru. D.
Robescu vroind sä aplice o drastica sanctinne
pentru delictul de abuz de incredere tanarului
artist pictor, insasi partea lezata Ii luase apa-
www.dacoromanica.ro
HEIDENSTAMM REDIVIVUS 149
rarea, pledându-i cauza rdzdnd, astfel cd Re lu

scdpase cu obraz carat. ContinuAnd a räsfoi mai
departe colectia de reviste, dAdu peste un supli-
ment literar din Petite Illustration: Le Baron de
Heidenstamm, Roman, par Wilhelm Meyer-Foer-
ster.
Re lu avu o miscare de surprindere, recunos-
and In gravurile desenatorului Simont din. textul
romanului Le Baron de Heidenstamm, statura,
trasdturile si uniforma baronului Otto von. Stein.
bid cu cine seindna maiorul. Isi explicd In sfarsil
simpatia neasteptatd pe care i-o insuflase din
primul moment baronul Otto von Stein. Printr'o
obscurd asociatie de imagini, Re lu identificase in-
constient pc Otto cu eroul simpatic, generos si
nefericit al romanului lui Foerster, pe care 11 ci-
tise pânä atunci de vre-o trei ori, atdt de mult ii
pldcuse aceastd carte, regdsind in ea aceeasi at-
mosferd de tineresc si idealist entusiasm ce-1 fer-
mecase la neuitatele reprezentatii ale faimosului
Heidelberg de altä data".
Re lu avu ocazia sa" mai verifice incd odatà re-
marcabila asemAnare diutre ei. Inteadevär, cei
doi baroni, von Heidenstamm si von Stein, aveau
amdndoi aceeasi privire melancolicd, aceeasi talie
sveltd, aceeasi manta lungd si oenusie.
Printr'o bizard coincidentd, pand si galbenul
dela cascheta de ulan. a lui Otto era de aceeasi
nuantä cu cel al caschetei baronului von Heiden-
stamm, pe care tot Re lu II oolorase intr'o alta
seard de iarnä, cdn.d nu putuse rezista teatatiei
de a cddea in recidivd.
www.dacoromanica.ro
V
MAHLZEIT
D-na Robescu 4raia sub teroarea soneriei. In
cele trei zile scurse dela intrarea nemtilor, Ii sA-
rise inima din Joe In vre-o zece ra.nduri:
Conita, a venit ml. comisar ConitA, or
vinit doi Nemtil... Conita, sArjentu intreabä
cA dicie-i, stans6 lamba di pe scard?...
Totusi scApaserA panä atunci cu obraz curat.
E drept, cd scara, de felul ei cam intunecoasä,
de cum aniurgea, devenea impracticabilA. Ideea
fusese a lui Re lu.
S. scoatem o sigurantä, mami, propusese
el in prima searà. Lovindu-se de refuzul net al.
tatalui, care nici nu vroia sä audA de asa ceva,
Re lu isi pusese singur planul in executie: taiase
pur i simplu cu un briceag firul electric de pe
scard, in doul locuri si amnne la intersectia lui
cu derivatia spre cutia contorului, si la cativa
milimetri cleasupra comutatorului. Ca sA nu se
observe nimic, Intinsese apoi firul la maximum',
fixandu-1 cu douä tinte, astfel ca cele cloud ex-
tremitali sä intre sub Iddita contorului 5i sub dulia
www.dacoromanica.ro
MAHLZEIT 151
fle portelan a comutatorului. Explicatia acciden-

tului, pe care tot el o scornise, era destul de plau-
zibild: pur i simplu, se arsese probabil becul.
Cum era fixat tocmai in tavanul scdrii, la vreo
opt metri lnillime, inlocuirea lui devenea o pro-
blemä, deocamdatä aproape imposibil de solutio-
nat. Plamil lui Re lu isi atinsese tinta. Din primele
icinci incercari de incartiruire, numai ultima fu-
sese pe punctul de a face sd j_ se descopere ma-
nopera. Servitoarea fusese silità sà scoatd scara
din pod. Din fericire .era prea scurta. Ca sd a-
jungä pand la lnaltimea becului, i-ar mai fi tre-
buit Inca vre-o cinci trepte. Neamtul, un sub-
ofiter bondoc, cu mustgile pucioase, se Incapa-
tanase, ordonand servitoarei sä caute o scarä mai
lungit prin vecini, caci pusese ochii pe dormitor
birou pentru un edpitan aviator austriac. In
fele din urmä, renuntase insà, cdci eApitanul ni-
inerise, Intre tiny, la d-na Fdlticeanu.'Dand ochii
cu Cezar Zielensky, aviatorul scosese o exclamatie
dc surprindere 5i ordonase vistavoiului sd-i sco-
boare imediat bagajele din masinä, dupd care
ii fixase pe loc cartea de vizitd pe cutia de seri;
sori a d-nei Fdlticeanu:
Hav.ptmann
Leopold Tadaus Kaminsky,
apoi Incepurà sd vorbeascd leseste Intre ei.
www.dacoromanica.ro
Leopold Tadaus Kaminsky si Iulius Cezar Zie-

lensky se gäsisera veri.
* *
D-na Robescu. tresári.

Soneria se auzise din nou, parcà mai insistenta
ca oricand. Rein Ina cutitul i furculita din maini,
si, ridicandu-se dela masa, se apropie de usa
din spre antret, ciulind urechia. D. Robescu Ii
impaturi in grabd al treilea num6r al Gazetei
Bucurestilor i astepta. Usa dela antret se des-,
chise brusc.
ConitA! Un Neamt!
Ce,.vrea?
Ce sciu io ce?!
D. Robescu iesi dupg. servitoare.
Tach I Mahlzeitt Kiiss die Hand, gnadige Frau!

Neamtul, 1 m. 98 Inältime, intrase, Inclinandu-ie
ceremonios, urmat de d. Robescu si de servitoare,
care-1 privea cu ochii ingroziti, facandu-si nenumg.-
rate crud in buzunarul sortului. Asa namilä, nici
Re lu nu mai vgzuse pang. atunci. Imbrgat in mica
tinuta do oras, beretä, manta, cisme scurte si tesac,
uriasul inväluise masa, apoi intreaga inapere
intr'o .privirea iscoditoare. Se apropie de bufet,
sootand In acelasi timp de sub reverul mantalei,
o vasta basma multicolorg,si incepu s aleaga: su-,
www.dacoromanica.ro
MAHLZEIT 153
porturile de cea.i din coltul stAng, cele douä sfes-,

nice Empire", samovarul de Tula, cele doug. za.-
harnite de argint rusesc... Pe masur5. ce alegea
obiectele, le ciocAnea cu unghia indoliatA a in-
dexului, apoi le racaia cu täiuI tesacului mor-,
m5.ind neincetal:
Bronze, aha! Gut, gut. Bronze, ja, Bronze!'
Silber, nicht Bronze, inoercä sä obiecteze d.
Robeson, dar neamtul Ii continua imperturbabil,
mormäitul:
Bronze, ja, ja, Bronze, doch, doch!...
***
Neamtul devalizase tot bufelul de argintArii. in

basma nu mai inapea nimic.
Mahlzeit, Tachl Danke, danke sehr! Gniidigo
Frau. Kiiss die Hand. Mahlzeit!
Contrastul dintre politeta vorbelor si vandalis-,
mul faptelor era comic.
Intro limp neamtul deschisese usa din spre
antret, continuAndu-si plecäciunile. Aruncand o
ultimä privire in urma lui, se opri, apoi se in-,
toarse din drum, scotAndu-si din nou tesacul. Dg
abia acum observase tävile de bronz din perete.
www.dacoromanica.ro
VI
STILLE NACHT... HEILIGE NACHT...
Oare ce-o mai fi fäcând biata Irene? N'am

mai vdzut-o de Joi.
Ar putea sit se repeadk Re lu sd vadd ce
mai face.
Re lu, care citea la gura sobei volmnul al III-lea
din Potopul lui Szienkiewicz, se prefdcea cd nu a
auzit cuvintele d-lui Robescu, desi le auzise per-
fect. Capitolul era pasionat si nu se indura salt
intrerupd lectura.
L'Histoire de l'insurrection polonaise" a lui
Mochnacki, pe care o citise din scoartd In scoartd,
11 fäcuse curios a reciti trilogia eroicd a polonezului
Szienkiewicz.
Ai auzit, Re lu? zise d-na Robescu. Ai O. te
dud chiar acum la Tante-Irene sä vezi ee mai
face.
Re lu inchise cartea oftând.
Nu e nevoie sd stai prea mult. 0 intrebi de
srmätate. Ii spui ca o dorim si cd o sa mergem cu.
www.dacoromanica.ro
STILLE NACHT... HEILIGE NACHT... 155
totii cat de curand s'o vedem. Cautä si nu in-

tarzia dela masä. La opt s5. fii 1napoi.
In ceata densä i albastruie a amurgului, Relit

intalni de-a-lungal Bulevardului grupuri-grupuri
de infanteristi germani, In tinutit de oras, tarain-
du-si agale cismele scurte, prin zäpada proaspät
clzutä. Fiecare din ei purta cate un pachet vo-
luminos la subtioara. In fruntea fieckui grup, cate
un subofiter purta cu un gest triumfal de port-
drape' traditionalul Tannenbaum, Impodobit cu
nuci aurite i panglici de foitä colorate. Vocile bk-
bUtesti ale soldatilor, oe intonau in oor solemnul
imn al bradului slant, contrastau ,cu expresia de
bucurie oopi1keasc5. a privirilor albastre. Ca niste
.copii se bucurau intr'adevair de darurile primite
chiar atunci, cäci dupä stilul eel nou era ajunul
Crkiunului.
***
Re lu trebui sà sune de trei ori, pank" se indur6

Anica sä-i deschidd. In lipsa baronului, care ple-
case dela ora cinci, servitoarea, rämasai singurd cu
ordonanta, in elanul de recunostintä provocat de
generozitatea cu care acesta o impartdsise din da-
rurile recent primite, era pe punctul de a ceda
in sfarsit "staruintelor lui insistente. Intr'adevar,
,,Domnu-Fritz" Ii fAcea de douN. Opt Irani o curte
www.dacoromanica.ro
156 RAZBOILIL NICULUI TRISTAN
asidug., folosind in acest soop ml limbaj foarte ca-

racteristic, Imprumutat parte din semnalizarea op-
deg. sistem Morse, parte din alfabetul surdo-mu-
tilor, cu originate si sugestive inovatii personale.
Ingrozitä in prima searä de un gest foarte eloc-
vent, ce päruse a oonfirma aprehensiunile lui
Nitg, Anica se incuiase tremura.nd In odaia ei.;.dar,
in zilele urmateare, privirde languroase din duio-
sii ochi albastri ai d-lui Fritz, izbutiserä s o in-
credinteze incetul cu incetul, ca atacul lui asasin
din prima searà nu avuscse scoputi atdt de san-
guine. In cele din urmA., permanenta rirezentii
a chili cenusii, cu rombicä escrescenta, a ulanului
din casg., filcu sä se steargl din inirna Anici amin-
tirea celei cu sträluciLoare creastà de alamrt. a lui
Nita pompierul, pe care provklenta pläpandei le
,näscânde dintre d. Fritz si servitoare voise st''L
fie värsat" la postul Cometa.
* * *
Re lu patrunse neobservat in camera Tante-Ire-

nei, care, aplecatä peste masuta de lAnga. fe-
reasträ, si absorbitA inteo pasientd interminabilä,
nu-i remara prezenta deca dupa cateva minute,
când, cu Ufi suspin de satisfactie fiindcä taiase cu
succes ultima figurä, intoarse capul spre USA.
Cum te mai irnpaci cu baronul, Tantirinel
dragä? tipà Re lu dupa.' ce sarutä 'Mint matusei.
Il est charmant. Priveste ce-am apAtat chiar
astazi dela el.
www.dacoromanica.ro
STILLS NACHT... HEILIGE NACHT... 157
Pe masuta de lAnga fereastra, :Re lu zari o res-

pectabila cutie de ceai colonial, a carei eticheta
portocalie se annoniza superb cu tonurile, de un
cakl rubiniu-rosé, ale celor doua butelii de Ja-
maica prima" cc o incadrau...
N'am vrut sa primesc, dar a insistat atAta,
luck n'am avut incotro. Tout de meme, il a fallu
que j'accepte. Inchipuieste-ti dragA... M'a amenintat
ca daca-i refuz aceste daruri de Craciun, se muta
din casd, si-mi trimite In loc un escadron intre.g.
;.y compris les chevaux".
'-- Re lule draga, tu ai sä iei un ceai, nu? Trebue
sa inauguram cutia baronului. Trimite-mi, te rog,
pe Anica. Soneria e stricatA de cAteva zile i \Tad
eä d. Fritz nu se prea grabeste sa mi-o repare,
malgre qu'il se pretend électricien brevet&
* .*
Pentru a ajunge la bucatarie, Re lu trebui sá
traverseze hallul, luminat a giorno prin ingrijirea
d-lui Fritz, cad brevetatul vistavoi al baronului,
pentru a pregAti acestuia o surpriza la intoarcere,
inlocuise toate becurile lampilor dela parter cu.
cele mai puternice, pe care parvenise sa le rechi-
zitioneze din comert. Aranjamentul mobilierului
suferise cAteva modificari. Divanul fusese mutat
dela locul mi, pentru. a face loc unei voluminoase
case de fier, oe fusese adusa a doua zi dupit in-
stalarea maiorului, iar pianul fusese impins spre
unul din pereti, pentru a lasa spatiul necesar
www.dacoromanica.ro
158 RAZBOIIII, MIOULUI TRISTAN
unei mese simple de brad, pe care se afla ase-

zata o plansetä imensä, ciuruita. de nenumarate In-
tepaturi de punaise i Impestritata pe toga. su-
prafata cu numeroase pete negre i rosii de cer-
neala. uscata.
Re lu se opri din drum. Imaginatia lui, fecunda
in absurditäti, pe care ultimele evenimente erau
departe de a i-o fi alterat, ftnictiona si de asth .
data de minune: Punaise egal plosnita. Pete le
negre egal urmele de sange inchegat al piscatu-
rilor vechi. Pete le rosii egal piscaturi recente. Ce
cauta planseta langd casa de fier? Raspunsul nit
e greu de gasit. Baronul von Stein luereaza aici
in hall. Premizele absurde ale rationamentului sau
II condueeau la o concluzie, pe cat de senzatio-
nala, pe atat de probabil reala...
Aici, in casa unchiului Alexandru, chiar in a-
ceasta camera se faureau planuri ale luptelor de
pe frontal romanesc. Evident, inchipuirea lui Re lu
nu se putea opri Creierul lui surexcitat con-,
firma sä brodeze; si dupa cateva minute liniile
mari ale unui senzational roman de aventuri si
spionaj erau trasate. llaca printr'o Intamplare ar
6(Iasi cheia dela casa de fier?
Ce absurditate!?... i totusi, in nuvela. La lettre
volee", aeeasta capodopera a literaturii politiste,
scrisoarea pe care toti o credeau intrata in pa-
mant, im se afla pur i simplu pc o masa, printre
all& hartii farii Insemnatate?
Relu Ineepu sa masoare cu pasi mari odaia,
cautand cu privirea in dreapta si In stanga.
www.dacoromanica.ro
STILLE NAOHT... HEILIGE NACHT... 159
In fata scrinului .de sub portretul strabfinicei

poloneze, se opri surprins, metamorfozandu-sc pe
neasteptate din erou de roman Intfun simpu copil
extaziat In fata unui porn 1e Craciun minuscul....
Impodobit numai cu lumanari albe, fulgi de bum-.
bac i sloiuri de sticlä, 'bradutul baronului era
Inteadevar fermecator si ath.t de mic, hick galléul
Tanti-Emmei, ce-i servea drept. suport, "Area dis-
proportionat fata cu dimensiunile ramurilor lui
dese i perfect regulate. Apropiindu-se mai malt
de el, spre a-1 putea miangaia nu numai cu ochii
dar i CU mAinite, privirea lui Relu fu atrasä de o
fotografie portret, pe care o vedea pentru prima
oara. Rezemata de rama de fildes a tabloului din.
spate, i in parte ascunsä de ramurile bradule-
tului, fotografia reprezenta chipul unei femei
blonde, imbracata. Inteo rochie de sea:a, de cu-
loare Inchisä, cu bratele i umerii goi. Dupa ce-I
privi indelung träsäturile fine, Relu 1st ridica
instinctiv privirea spre portretul strabunicei din.
perete.
Intre fotografie i portret era o asemanare iz-
bitoare. Intrigat de noua.lui descoperire, muta din
loc vasul cu braduletd si. examina cu luare aminte
fotografia. Asemanarea era Inteadevar extraordi-
narg...
Acelas oval, aceeasi privire, aoelas par, aceiasi
umeri, acelas zambet. In primul moment, Isl.
Inchipui cä se sugestionase singur, din obisnuita
lui manie de a cauta pretutindeni asemil.mari si
comparatii, manic care-1 Meuse in prima zi sa
www.dacoromanica.ro
semuiascä pe Otto cu Baronul de Heidenstanun.

De astädatà era cu totul altceva. Nu mai era vorba
-4de o esemähare, ci de o adevArard identificare. Lui
Re lu i se pärea cä viseazä.
Pe vremea strAbunicii existau oare fotografii?
Dar aceasta se cunostea, dupä albeata impeca-
WA a cadrului de carton marmorat a era o foto-,
grafie nou'a". Cum marginea de jos a cadrurui era
incä ascunsd de una din ramurile brkluletului,
mn autarea unui indiciu care sa-i lamureasca taina,
niutä fotografia din loc. Pe portiunea dezvaluit6
se elan scrise eâteva cuvinte in caractere prelungi
ai foarte eitete pe care le citi impietrit:
A mon cousin Otto

01 ly von Stein
www.dacoromanica.ro
VII
MIGRENE
De ce-ai IntArziat atat? IntrebA d-na Robescu
impAturindu-si servetul, In timp ce servitoarea
aseza pe masA farfuria cu supA, dinaintea lui
Relu.
Ce face Tantirinel?
Bine...
MAnânca, Re lu. Dar ce-i Cu tine?
Sorbind prima lingurA de supA, Re lu avusese o
tres Arire.
Te-ai fript tare? MAnancA Incet. Nu te zorege
nimeni.
D-na Robescu se inseld. Deg trimisA din nou
la Inc1zit, supa era aproape rece, cad focul se
stinsese de mult la bucAtarie.
Povesteste ce spunea TantirineL
E sAnAtoasä...
Altceva? Nu ti-a spas nimic?
Baronul. z foarte cum se cade... I-a fAcut si
cadouri.
Ce cadouri?
11
www.dacoromanica.ro
162 RAZBOITIL MIOULIII TRISTAN
Poftim?
Ai spus cä i-a Mout cadouri...
A. da! 0 cutie de ceai si doud sticle de rorn.
Fie cà romid baronului, turnat din abundentä

de mâna.distratä a Anicdi In ceasca lui Re lu, fu-
sese inteadevdr foarte concentrat, fie cä in me-
moria lecturilor lui romantice reminiscentele in-
failibilului pretext al migrenelor stäruiau obse-
dante, fapt este cd imediat dupä masä, el se
simti cuprins de o durere de cap rebeld, pe care
o invocd pentru a-si justifica fantezia de a iesi din
cask pentru a face putind miscare".
Zdu, mami dragd. Nunaai pan In Cismigiu
si inapoi.
Ajuns In Bulevard, Re lu uitä indatä obiectivul
marturisit al plimbärii lui, cdci, frdinântat de On-
duri chinuitoare, nici nu-si dddu seama and a-
junse in fata Cercului Militar. Amintirea fotogra-
fiei strdbunicei, adicd a celei ce-i semana atat de
extraordinar, nu-i mai iesea din mimic 01 ly von
Stein verisoara baronului?. Ce fel de verisoard?
Poartä aoelasi nume... Otto von Stein... 01 ly von
Stein. Locuieste la Berlin. (In spatele cartonului
pe care era fixatä fotografia descoperise o eti-
chetä aurie al al-6 text nu-i mai iesea nici acurn
din minte: Studio Rex Kunstphoto, Kaiser 7il-
helmstrasse, Berlin). Se afla cu fotografia In 'nand,
cand auzise ingrozit pe coridor sgomotul pintenilor
www.dacoromanica.ro
MIGRENE 163
MI Otto, care intrase in casä fdra. O. mai sune,

cAci descuiase singur usa cu cheia 'dela Yale. Re lu
de abia avusese timpul sä awze fotografia la loc,
rästurnand din grabä brkluletul pe o coastd. In-
clreptandu-1 cu Infrigurarel observase ingrozit pe
covor trei lumânärele cAzute de pe o ramura.
Fugise inspäimântat, fdra" s5. le mai ridice, si
traversand sufrageria, dAduse busna In bucätgrie,
transmitând panica lui AnicAi si d-lui Fritz care-si
fAceau pe muteste confidente sentimentale reci-
proce.
* **
Ajuns in fata pasajului Comedia, gäsi o dliver .
siune neasteptatä in amintirea festivalului dela
inceputul lunei Seplemvrie, pe care-1 retrai in-
tens, in cele mai raid amanunte.
Contras lul dintre atmosfera de atunci i cea pe
care o traia Ii readuse in minte pentru a treia
oarä imaginea strAbunicii din portret, reinviatä In
chipul minunatel fotografii a verisoarei baronului_
In fata vitrinelor luminate ale Cinematografului
Select, o nouä diversiune: In locul caricaturii Im-
pAratului Wilhelm, care provocase hohotul de ras
al lui Radu i surAsul fin al Li Hanel, cu patru
Juni In urmä, se etala acum portretul real in ma-
rime naturalä al aceluias ImpArat, cäruia doua
bogate ghirlande de brad li Apoteozau glorios ascu-
tisurile agresive ale mustatilor l gurguiului din
crestetul coif ului, iar In locul fostei hIrti a vii-
toarei Românii. MaH, un afis multicolor, reprezen-
www.dacoromanica.ro
164 RA.ZBOIIIL MIOULUI TRISTAN
land o scenä de harem, in care trei cadane cu

ochi albastri si blonde cosite de Gretchen isi
disputau stäruitor i lasciv favorurile unui sultan
de operetä, a cärui bArbie span5. i voluntard Iti
evoca mai degraba profilul energic al unui a-
viator imperial travestit pentru un bal costumat.
Explicatiunea anomaliilor capilare si de tentä de
pe feericul panou oriental made in Germany" era
redatä in nemteste i romAneste: Misterele Orien-
tului, 8 mari acte cu frumoasa Mia May si simpa-
ticul Harry Liedtke, r5sfatatii publicului berlinez.
Program Extraonlinar de CrAciun. Afarä din pro-
gram: Vizita Majestätii Sale Imperiale Kaiser Wil-
helm II pe frontul Oriental. Biletele de favoare
strict suspendate. Privirea de adolescent sportiv
g cast a lui Relu se opri involuntar eâteva clipe a-
supra formelor pline ale cadânelor saxone; trecu
apoi mai departe, rusinat parcä de umbra de do-
rinta ce-1 tintuise instinctiv in fata afisului de eine-
matograf, amestecAndu-se in multimea animatä a
curioglor, ce umpleau trotuarul Caiei Victoriei.
Sunetele impunätoare ale unei fanfare ce se a-
propia strAbAturä prin vuietul de claxoane si con-
versatii insufletite in liraba germanä, ale flaneu-
rior militari si civili. (Toti fostii internati austro-
germani, umpleau zilnic sträzile din centru exul-
thud de entuziasm).
In fata Cofetdriei Riegler, Relu avu impresia
cä recunoaste pe locotenentul german care asistase
la instalarea lui Otto, incadrat Intre douä Schwes-
tere ce discutau cu insufletire, rontaind dulciuri.
www.dacoromanica.ro
MIGRENE 165
Isi continua drumul distrat catva timp, apoi se opri

fard voia lui, caci in fata Palatului Regal circu-
latia era Intreruptd. Patru siruri de casti cenusii,
incremenite Inteo aliniere uluitoare, strgjuiau ca
niste zicluri sumbre feeria de bronz i argint a
sutelor de trambite i surle, de toate formele
marimile, luminate de vapaile rosiatice ale zecior
de torte ce pg.lpdiau scaparand. Militimea imensä
ce Intesea trotuarele pgrea ca asteapta ceva. Deo-
data, un murmur armonios si solemn porni dintre
zidurile cenusii, Infiorând Incremenirea asteptg-
rii. Dela primele accente, Re lu recunoscuse me-
lodia, i totug i se pgrea cä o aude pentru in-
tgia oara.
Fiorul de emotie aproape inspaimântata cu care
asculta aceastä muzica dunmezeiasca nu-1 mai re-
simtise Vreadata. Ostirile Imparatului Wilhelm Isi
särbdtoreau victoria In aceastä noapte sfânta a
Craciunalui, In wagnerienele acorduri ale Uverturii
la Tanhduser.
***
Admiratia pe care i-o provoca executia gran-
dioasg. a Uverturii nu izbutea sa-i adoarmä con-
stiinta, ca ascultand-o se facea vinovat de o lasitate
rusinoasa. -,$i totusi, rämanea tintuit locului, fasci-
nat de torentul de armonii uluitoare ce-1 invaluiau.
Pentru a-si justifica slgbiciunea, Incerca sa se des-
vinovateasca in fata propriei lui judecati, invo-
cand pasiunea lui de totdeauna Tentru muzica. $i
www.dacoromanica.ro
166 RAZBOILIL MIOULUI TRISTAN
totusi, simtea el 1nsusi ca argumentul n'avea ta-

ria de a-1 convinge. In procesul lui sufletesc, ma-
retia trufasä a spectacolului la care asista, i pe
care, Cu toata oroarea ce simtea cä ar fi trebuit
sä i-o inspire, nu se putea opri de a-1 admira,
oonstituia eel mai fulgerator si brutal rechizitoriu.
Un val de sange i se ureä in obraji. Inchise ochii.
Cel putin sä nu ma vada...
Ape le aurii i roseate, pe care lumina tortelor
continua sä i le imprime pe retina Inchisä sub
perdeaua pleoapelor, se fugäreau vertiginos in rit-
mul navalnic al simfoniei. hi orgia de sunete a
Intregii fanfare desläntuite, ochii Inchisi a lui
Re lu avura näluciri stranii. La Inceput o strain-
eke blanda, geana Indepartata. de fulger ratacit
in zarea unei nopti de vara, cu miresme mnna-
buitoare de tei prea IniloriL Apoi o viziune mai.
precisa: Falfairea unor aripi de umbra i lu-
mina, Invalund un colt de interior... scrinul, bra-
dul i portretul. In Inchipuirea lui -Re lu, zâmbetul
blonclei strabunici din portret se oonfimda din
non cu eel al fotografiei de lânga. brad. Olenka
Orlowska? 01 ly von Stein?
Un vuiet naprasnic tunete de aplauze 0. sal-
bailee strigate de entusiasm 11 smulserä din visare,
readucandu-1 la penibila realitate. Ultimile ac-
cente ale Uverturei fusesera aooperite de acelasi
strigat imens, pornit din sute de piepturi: Hoch!
Hoch! Hoch!
www.dacoromanica.ro
MIGRENE 167
Re lu fugi Ingrozit mai departe. Era tarziu. Se

hotarI sa-si continue drumul pang. la Atheneu, Si
apoi sa se Intoarca spre cask, traversAnd Cimi-
giul. 0 Induiosare neasteptata 11 Indemnä spre
Aleea Carmen-Sylva. Intunericul sträzii Stirbey
Vodd, pe care o scobori aproape In fug, 11 Meu
sa se cufunde din non In gandurile lui chnuite de
aceleasi Intrebäri färk raspuns.
Fotografia de lângä brad... A mon cousin Otto,
-Ol ly von Stein. Oare Otto observase asemanarea
dintre fotografie i portret? 01 ly von Stein... Olenka
Orlowska... OBy-Olenka. Cele dou k. mime ince-
peau cu aceleasi Mere. Bizar...
Re lu simti un Indemn imperios de a revedea
fotografia. In primul moment la hotärirea de a
trece chiar a doua zi pe la Tante Irene... Totu0
s'ar fi putut Int Alai cu Otto, care, de sigur, trebue
sIt fi observat ca4 ravasise cineva lucrurile de
pe scrin. Era mai prudent O. nu se duck.. Trebuia
sä mai astepte cAteva zile. Dar amânandu-si vi-
zita, 5ansele de a gni Inca fotografia pe scrin i
se Imputinau. Främântat de aceste ganduri, in-
trase pe poarta Cimigiu1ui, uitând de alee.
Zidul despärtitor, pe a cärui creastä un strat gros
de zäpadd sclipea discret in lumina &bale a unui
felinar anemic, II facu sä se opreasca, rusinat
parcä de nesimtirea lui. Intorcându-se din drum,
ieg din gilding.. Ferestrele casei Troleanu erau
luminate. Claxonul unui luxos automobil care intra
pe alee 11 sili sa urce pe trotuarul opus. Din limu-
zina care se oprise In fata intrarii, scoborirk cu
www.dacoromanica.ro
168 RiZBOIIIL MIOULUI TRISTAN
pas sprinten doi tineri ofiteri austriaci. Contrar

obiceiului ei, servitoarea le deschise usa prompt,
dupä primul apel al soneriei. Urechea lui Re lu
distinse Indat g. melodia valsului din Vaduva ve-
sela, iesind In efluviile martial armonioase ale
unei muzici militare, prin usa Intredeschisa.
Impins de o temerara curiozitate, Re lu ura.
In graba cele cateva trepte dela intrarea casei de
peste drum. In saloanele easel Troteanu, petrecerea
era In toi. Nenumarate uniforme germane si
austriace dansau Insufletite, cu tinere doamne, In
mari toalete de bal.
Dupd cateva clipe, Re lu recunoscu rochia bleu-
turquoise a d-nei Sabina Nicolau, care dansa lin-
bujoratä, la pieptul unui chipes colonel de husari
ai 'north. Odatä cu suava nuanta. a toaletei, Re lu
recunoscuse si nu mai putin suavul zambet al
eelei ce-o purta. Era acelasi suras incantator, ce
luso Ilse fraza adresatä cu patru luni in urmà
vecinului ei de masa: Cher Commandant! Du
rouge ou du noir'?"
Hotarit, amazoana neagra nu tinea deloc s.
desminta faima legendarei ospitaliati romanesti,
fata. de cavalerul ei din astäseard, ale carui im-
pecabile mustäti acajou rivalizau cu cele ale cuira-
sierului imperial din caricaturd.
Bea-ti ceaiul, Relule, cat e fierbinte. Iar nu

te-ai hive lit ea lumea. Capul te mai doare?
www.dacoromanica.ro
MIGRENE 169
Putim Ascultd, mami dragd... Cunfo chema

pe bunk.% ta.
Maria. Dar -de ce ma 'ntrebi?
Nuu... Pe bunica ta polonea
Olenka.
Mai avea frati sau surori?
Da. Dar de ce Ind 'ntrebi?
Uncle au trdit rudele bunicei tale?
Nu mai stiu dragd. Mosu-tdu Alexandru pd-
stra Intr'o geantd o multime de hartoage vechi de
ale familiei Orlwsky. El le stia tot firul... Dar tie
ce-ti veni asa deodata sa ma Intrebi de toate
astea?
Re lu pästrä cAteva clipe de tkere. Era gata sa
destdinuiascd d-nei Robescu descoperirea ciuda-
tei fotografii de tang brad, dar, In ultimul mo-
ment, se rdsgandi.
Am desooperit In biblioteca unchiului Ale-
xandru o carte veche iscalita Olenka Orlowska si
asta m'a fkut curios. Bdnuisem cd trebue O. fie
ramasa dela bunica ta... dar am vrut sa. ma =l-
ying...
Asa? Stai sä te invelesc mai bine. Tu ai sa
mai citesti?
Mami. Bunica ta a fost frumoasd?
Foarte... Md mir de ce md mai Intrebi. Nu-i
stii portretul? Tablou-i semäna leit. Cel putin asa
"ne spunea bunicul. Nu degeaba-1 pldtise picto-
rului dela Viena cu treizeci de galben.L..
Dar tu nu ti-o mai amintesti?
www.dacoromanica.ro
170 RLZBOIIIL MIOULUI TRISTAN
Nici tata nu stiu dacä si-o mai amintea. A.

murit tânärä de tot,
De ce a murit?
Nu mai gill dragg.. De-acum gala... cä ne a-
pucg dimineata. Noapte bung..
Noapte bung....
www.dacoromanica.ro
VIII
TARASS BULBA
Dupa cele trei zile ale Craciunului german, In

care iarna, pentru a präznui parcä sfânta sar-
batoare a Invingatorilor, se Infäsurase bogat, in
alb 0. stralucitor vestmant de mare gala, urmara
trei zile de ger uscat i fthä fulg de zapada.
S'ar fi zis ca invizibila armatä de muncitori din
industriile bumbacurilor ceresti, revoltatä de a
fi lost constransa a lucra in cele trei zile sfinte,
declarase ggreva generalä. In cea de a patra zi
musk s'ar fi zis cä un imperialist si partinitor
Gott mit uns", spre a veni de hac cerbiciei gre-
vistilor, fusese nevoit a recurge la oficiile Compa-
niei lui de ingeri pompieri, ca scosesera tulum-
bele. (Inteadevar, toata dimineata de 31 Decem-
brie a noului calendar Gregorian, plouase cu gä-
leata, o ploaie repede i calda., ca In toiul unei
luni de vara).
In urma acestui suprem argument atmosferic,
cei mai slabi de Inger dintre grevisti, desolidari-
zandu-se de rest, Isi reluasera. lucrul, In timp ce
www.dacoromanica.ro
172 RAZBOIIIL MIOULIJI TRISTAN
camarazii kr mai darzi, rezistau eroic torentelor

impetuoase, cu care erau inundati färg. mild.
Rezultatul acestui conflict de muncä din sferele
prea inalte era o neinchipuitä ticglosie meteo-
rologicd, ce se abgtuse peste capul sdrmanilor
pgmanteni. Nici nu ploua, nici nu ningea. Era o
prävglire nesfArsitg. de picdturi, inghetate numai
pe jumdtate, si care atingand pdmantul, se topeau.
dupd cAteva clipe, ca o inghetatä flescditd, pro-
venind din serbetiera coclità a unui bragagiu de
barierg.
Cu fruntea rezematä de gearn, Re lu contempla
posomorit spectacolul de gall, ce-i sugerase elu-
cubratiile poetico-sociale de mai sus.
Desi trecuse o sgptämând Incheiatd dela chi.-
data lui descoperire,- amintirea fotografiei de WO
brad continua sg-1 stdpaneased mereu.
In prima zi a CrAciunului german, neputând re:-
zista tentatiei de a revedea cele douä portrete,
se grgbise sd fac g. o noud vizitd mdtusei, dar fo-
tografia dispäruse depe scrin. Avea uneori mo-
mente de Indoiald. Poate a fost o simpla im-
presie. Poole cä asemAnarea nu era asa extraor-
dinai A cum i se päruse. Dar memoria lui vi-
zua:ä avea in rgstimpuri scdpdrdri de subitg. in-
tensitate si in acele clipe trgsgturile mi-
nunatei fotografii de langä brad li al-Al-eau
cu 0 preciziune atat de convinggtoare, Incat li
nddeau
,. din nou tentatia de a se destdinui doamnei
Robescu.
Cum insä acele momente deveneau din ce in.
www.dacoromanica.ro
TARASS BEIRA 173
ce mai rare, cu cat zilele treoeau, Indoiala con-

tinua sd-1 stApaneascd, tot mai chinuitoare.
Nici sd citeascd nu mai avea rAbdare, iar vioara
I se odihnea tdcutd in cutia de pe pian.
Nu-i mai atinsese arcu5ul, din ajunul plecArei
Lilianei la Iasi. Pentru a evita eventualele Intrebäri
indiscrete ale doamnei Robescu, pe care atituclinea
lui din ultima saptAmand incepuse s'o cam neli-
nisteascd, Re lu avea grijä sd aibd Intotdeauna la
indemand o carte oarecare, pe care o deschidea
de forma., oridecateori auzea pasi In odaia ald-
iurat
Ce mai citegi tu acolo, Re lute dragA?

Potopul" de Szienkiewicz. E foarte intere-
sant...
(De Interesant oe era, romanul rAmdsese deschis
de un sfert de ceas la aceea.5i pagind).
Ai sit-1 Inveti pe dinafard... Mai bine ai canta
ceva la vioard. Nici nu tin minte de cand nu te-am
mai auzit cantand. E pAcat... Ai sd i uiti.
N'am nici un chef, 'mini dragd. Pentru mu-
ziCa Iti trebue o anumitd dispozitie... Si apoi, ne-
acompaniat...
Re lu Ii mu5cd buza pentru cuvantul lui ne-
socotit. D-na Robescu oftase Indbugt, iar acum
dcea sforOri vizibile, pentru a gasi vreo frazd
indiferentl, care sd Intrerupd. tdcerea apdsAtoare
ice se prelungea dureros, dupd vorba din urmd a
lui Re lu. Mama i bdiat cantau zadarnic o porti0
www.dacoromanica.ro
174 RAZBORIL MIOULUI TRISTAN
de scapare din acelas gaud, pe care nu indrazneau

sä si-1 impartaseasca, desi ii stäpAnea pe amandoi
cu aceeasi intensitate.
Asculta. Relule draga... A vrea sd te vad putim
mai... altfel...
Doamna Robescu ar fi vrut sä spunk mai ve-
sel", dar dupà clipele apasaloare In care amin-
tirea celui plecat planase atat de aproape de ei,
cuvântul ar fi fost nepotrivit.
Ar fi bine sà te plimbi putin... Azi tog&
ziva ai stat In casal Ca si ieri, dealtfel...
Last mami. Prefer sä stau cu tine...
Foarte frumos, dar eu as vrea sä te plimbi
astazi putin. Trebue sa fad putina miscare; nicL
nu e sanatos.
Bine... Dad ma gonestil... Dar nu vezi ce-i
dad?
Ba chiar te gonesc. Prea te-ai lnvätat mosneag
la gura sobei. Iti dau o idee1 Ai sa te duci la un
cinematograf. Ai sä te distrezi un oeas cloud, si
ai sä te 'ntorci sa-mi povestesti i mie ce-ai.
vazut...
La cinematograf?1 se indigna Re lu. Ar trebui
sa fiu nebun... Toate cinemalografele sunt inva-
date numai cu filme nemtesti de propaganda pea-
tru puterile oentrale.
De oe-ti place sa exagerez? Chhiar azi arni
vazut In gazetä anuntat filmul Tarass Bulba",
dupa romanul lui Gogol. Cartea ai citit-o i tu.
Nu-i asa? Du-te la Tarass Bulba". Sunt sigurat
ca o sa-ti placa...
www.dacoromanica.ro
TARASS BIILBA 17S
De astädata. Re lu nu se lasase rugat prea mulL

Romanul pe care-1 citise de cand era copil,
pläcuse Inteadevar mult. Totusi, nu atractia ti-
tlului 11 Meuse sa-si 1mbrace in grabä mantaua.
si sä seoboare alergand pe scari, sarind treptele,
douà cate douä, ci cu totul altceva:
In. coltul stang al paginei a doua din Gazeta.
Bucurestior, citise si el anuntul cinematografie..
pe care i-1 recomandase doamna Robescu:
TARASS BUL,BA"
Drama in 6 acte, dupa romanul lui N. Gogot
Dar parcurgand In 1ntregime textul anuntului,,

inima i se oprise o clipä in bc, iar privirea
ramasese pironita Indelung asupra ultimelor cu-
vinte:
In rolul principal, cea mai frumoasa vedeta a.
ecranului german,
BLONDA" TURBURATOAREA"
FASCINANTA"
OLLY VON STEIN

* * *
Anul 1916 nu cunostea deniocratiea unificare a.

sälilor de cinematograf, denumita post-belie In-
trarea generalä".
www.dacoromanica.ro
Cele trei clase sociale a cinefililor de toate pun.-

file: boierimea, burghezia i poporul isi aveau lo-
,curile kr demarcate strict, la stalurile respective
J, II i III, echivalente ale celor trei colegii elec-
torale, pe care valul aceleea5i democratii postbelice
Avea sä le desfiinteze peste cativa ani.
Pentru a delimita mai precis diferenta de nivel.
xlintre clasele sus-puse", cele mijlocii" 5i cele
,,de jos", antreprenorii sälilor de cinematograf ti-
Aeau s'o materializeze: Spectatorii selecti dela sta-
hi. I erau plasati pe o platforma Malta, in partea
,oea mai din fund a saki; cei dela stalul al II-lea
15i aveau locurile kr rezervate pe o a doua plat-
forma, ceva mai joasa.; cat prive5te pe cei dela
stalul al III-lea, ei erau inghesuiti pe cateva banci
fItra spatar, la 3-4 metri sub panza, 5i izolati
4cu grijä de restul sàlii printr'o balustrada. de
Jemn solidd, 5i cat mai inaltä, spre a nu putea
fi sarita. de micutii i galagio5ii apa5i, ce formau
imensa majoritate a frecventatorior acesbei pito-
re5ti zone de jos, denumita impropriu 5i absurd
galeria". La adapostul unui incognito, ce-i per-
=ilea sa realizeze regulat o economic de cativa
Aologani asupra costului biletului de intrare, in
...epoca fericitä a cursului primar, Re lu nu ezitase
A se aventura adesea in aceastä zona periculoasa,
In care pompierul de serviciu cumula In mod o-
_,6i5nuit 5i functhmea de paznic al ordinei publice.
www.dacoromanica.ro
TARABS BULBA 177
Re lu nu-si putea da bine searna, ce se petrecuse

cu el din clipa in care citise numele fotografiei de
pe scrin in anuntul din ziar, i panä In momentul
cand se instalase la locul lui, in primul rand de
scaune dela stalul al II-lea.
Cu cotul stang rezemat de balustrada galeriei
si cu programul de cinematograf pe genunchi,
cduta sd-si adune mintile...
A fost mai Intai Intalnirea in 10 cu domnul
Robescu, pe care era gata sä-1 rästoarne, i cd.-
ruia nu mai tinea minte ce explicatie confuza Ii
ddduse, continuand sd alerge pe sari, apoi goana
nebund de-a-lungul Bulevardului, chinuitd de in-
doiala intrebärii: 01 ly von Stein, blonda veri-
soard din fotografie a baronului Otto, si blonda"
turburdloarea" fascinanta" 01 ly von Stein,
cea mai frumoasä vedetd a ecranului german, erau
oare una i aceeasi persoand?, indoiald risi-
pita dupd cateva minute de surasul visdtor al
fotografiei de langä brad, pe care o recunoscuse
inmärmurit in hall-ul cinemalografului, aninat in-
tr'un cui deasupra ghiseului casieritei. In timp
ce Re lu contempla, nemiscat, portretul, aceasta fu-
sese nevoitä sd.-1 intrebe de trei ori ce fel de
bilet doreste. Intrase in sald In timpul pauzei.
Contrar obiceiului säu, isi alesese locul in prima
Vroia sä vadd bine...
Indoiala care-1 chinuise o sdptdmand intreaga
se risipise in sfarsit. Aceastä asemänare uimi-
toare, pe care avea sä o verifice peste cateva mi-
nute, 11 intrigase atat, incat 11 Meuse cu cateva
12
www.dacoromanica.ro
zile In urma, s sootoceascd, In lipsa lui Otto

toate sertarele dela biroul sat', In speranta Ca
va gasi fotografia. Pauza se prelungea. Un inci-
dent zgomotos provocat de o tigara aprinsä la
stalul al I1I-lea Ii atrase privirea spre bancile din
fata lui. Pompierul de serviciu intervenise ener-
gic i infractorul fusese scos de urechi, pe usa
afara, In huiduielile i fluieraturile galeriei, subit
solidarizate. Scandalul cane se prelungea, facea ca
reluarea reprezentatiei sä InVarzieze. Relu Isi des-
paturi programul:
TARASS BULBA
Drama istoried in 6 marl acte, cu ispititoarea
Oily von Stein,
Cea mai fermecaloare vedeta a ecranului german.
SUBIECTUL:
Actiunea se petrece in secolul al -XV-lea. Ba-
trdnul Tarass Bulba, cel mai viteaz hatman al
Ucrainei pleacd la rdzboi, insotit de cei doi fii
'ai sdi Ostap si Andrei.
Tinerii fii ai halmanului, abia intorsi dela
Chiew, unde fuseserd trimisi la invd(dturd, càld-
,,toresc voiosi in fruntea cetelor de Cazaci, care se
pregatesc sd impresoare puternica cetate poTh-
nezd Dubno. Andrei, cel mai mic dintre frati, nu
poate vita chipul vrajit al iubitei lui, fate mud
pnternic Voivod polonez,'pe care o cunoscuse la
Chiew..."
www.dacoromanica.ro
TARASS BULBA 179
S. fi fost o simplä coincidenta? Strdbunica polo-

nezä din portret, reinviatd dupa. zeci de ani in
chipul blond al fetei de iângä brad, trebuia sa-i
apard azi, intruchipand pe frumoasa poloneza din
romanul lui Gogol...
Soneria sbArna.i prelung, pentru a face sd ince-
teze cu cateva clipe mai devreme vacarmul in-
fernal al galeriei care-si pierduse de malt rah-
darea. In said se facu in_ sfargt intuneric.
Tarass Bulba. Actul IV.

Scenariul filmului reproducea fidel pasagiul din
roman, in care Andrei, precedat de batrAna roaba.
Mara., ce-i lumineaza calea cu o fäclie, strabate
coridorul subteran unind tabara Cazacilor cu pa-
latul Voevodului. Cazacul inainta cu pas sovaitor,
impovai at de sacul cu. merinde. Textul explicativ al
soenariului, redat pe cloud coloane, In nemtesle si
româneste era silabisit cu glasuri emotionate de
corul germano-roman al cinefililor care umpleau
sala pftnà la ultimul loc. Andrei ajunse in sfarsit
Inteuna din salile palatului, luminata slab de o
singurd fereastra ogivala. Tataroaica se furisase
afara, lasAndu-1 singur. Cazacul incepu S. se in-
chine. 0 usä se deschise si iubita lui Andrei se
ivi pe neasteptate. Träsdturile ei, umbrite de co-
loana de care se rezemase nu se puteau Inca
distinge. Andrei cazuse in genunchi. Apropiindu-se
cu pasul wvaitor de cazac, profilul ei aparu in
sfarsit inväluit inteun mdnunchi de raze.
www.dacoromanica.ro
180 RAZROIIIL MIOULUI TRISTAN
Abilul regizor berlinez, secondat de un umiI

colaborator subaltern, fäcAnd sä coincidd aparitia
frumoasei Poloneze cu aceea a unei aurore de
cdteva sute se wati, realizaserd un rembrandtian
efect de lumind.
Pand in acea clipd chipul blond din. fotografia
depe scrin nu fusese pentru Re lu deck bizara re-
producere a portretului strdbunicei poloneze,
moartd cu zeci de ani in urnid. Aparitia ei vie, in.
lumina turburdtoare a ecranului, Re lu nu si-o
putuse .pand acuma imagina. Fail de voie Ii rosti
In soaptä numele: 01 ly. In mintea lui, ceea ce panä
atunci nu fusese deck un nume, devenea o Tea-
lilate. 011y surklea, Isi rdsturna capul pe spate,
Isi pleca pleoapele obosite pared de greutatea ge-
nelor prea bogate...
Strdbunica polonezd era frumoasd. Femeia din
porlret Ii semdna intocmai. Dar frumusetea Po-
lonezei de pe ecran avea ceva cu totul neasteptat
pentru Re lu. Acest farmec straniu nu. era poate
altceva deck iluzia unei reinvieri In inchipuirea
unui copil Indrägostit de o icoand veche.
I3uzele Polonezei vorbeau farä cuvinte desvd-
luind albeata ireald a dintilor, Intr'un suras a-
proape copildresq. Dar surdsul dispäru. 0 tre-
murare a genelor... o crispare a gurei... Doud la-
crimi simetric imobilizate in coltul pleoapelor,
sträfulgerard refractând diamantin lumina savant
dozatä a zorior din fereastrd, lacrimi de gli-
cerind, fdra. indoiald, dar care se oglindird o
elipd. In stralucirea oelor autentice din privirea
www.dacoromanica.ro
TARMIS BULBA . 181
lui Re lu. Juxta germano-romand a titlurilor ex-

plicative apäru din nou, pentru a tAhnäci dia-
logul Mut al personajelor de pe ecran:
Nu te amägi Andrei. Eu $tiu, i tocmai de
aceea sunt nefericitä, cä tu nu poti... am trebue
sd m6 iubesti. 8tiu care-ti este datoria. Tat Al tau,
fratele tau, tovaräsii tdi te vor chema. Iar noi...
Noi toti iti suntem. dusmani.
Ce-mi pasä de prieteni, de tatd, de tara? Cine
ti-a spus cd Ucraina e tara mea? Tara mea e aceea
pe care o cinsteste inima. Aceea mi-e mai scumpd
decât orice pe lume. Tu esti tara mea... Voi pa-
rasi total pentru aceastä tara.
Murmurul general al sail captivate fu din nou
intrerupt de reaparitia bruscd a celor dou6. per-
sonagii. In cAutarea unui efect de mimicd super-
lativ, scenaristul isi apropiase intretimp aparatul
la cativa pasi de cei doi protagonisti, care aveau
sd-si joace scena capitalä.
Andrei care panä atunci r5m6sese tot timpul
in genunchi, se ridicA in sfarsit, claitinânclu-se ca
un om beat, cautAnd ingrijorat märturia imei
consimtiri In privirile iubitei. Bratul Polonezei
cuprinse pätimas gru.mazul puternic al tanärului
cazac. Buzele celor doi indragostiti se unir6. Intr'o
pateticä s6rutare f6r6 de sfarsit.
Un sunet onomatopeic pornit din buzele tu-
gulate ale unui tiganus dela stalul al III-lea so-
norizä prelung sarutul de pe ecran...
Dacit nu i-ar fi despartit balustrada de lemn,
In care Ii incipsese unghiile Intr'un gest crispat
www.dacoromanica.ro
de indignare neputincioasä, Re lu ar fi fost de

sigur in stare sag patmuiasca.
Tablourile se succedau acum intr'un ritm mai
viu, alternand ca titlurile explicative. Tataroaica
aparuse din nou in cadrul usei:
Suntera scapati! Ostile Printului Radziwill
au pat-runs In cetate. Ne aduc merinde i prizo .
nieri cazaci.
Cei doi indragostiti rämaneau imbratisati.
Nici aparitia neasteptala a tataroaicei,nici vestea
biruintei ostilor lesesti nu mai aveau vreo insem-
natate pentru ei.
Cazacul era pierdut... pierdut pentru totdeauna
El nu va mai vedea vreadata livezile i nesfarsitele
campii ale tathlui sau, nici biserica, nici pe mama
lui
Sfarsitul actului al IV-lea.'

Muzica se intrerupse brusc, lasand neterminata
romanta Rozei din Martha" de Flotow, potpour-
ri-ul cu care Orchestra speciala compusä din 12
profesori" acompaniase pateticul scenariu al ac.
tului IV. In salä se facuse lumina.
Re lu arunca o privire circulara in jurul lui.
Pretutindeni, uniforme cenusii, priviri albastre, ca-
pete rase. Se simti stanjenit, vinovat parca, de a
se afla in mijlocul acestei multimi de ofiteri, sub-
ofiteri, soklati i surori de caritate, care se parea
ca intraserd deja in vacanta anului nou, de vreme
ce se aflau in asa de mare numar in salä. Privirea-i
www.dacoromanica.ro
TARASS BULBA 183
turburat Ii cazu din nou far% voie asupra pro-

gramului.
Tarass Bulba, cu. ispititoarea 01 ly von Stein,
cea mai fermecatoare vedeta a ecranului german.
Cu loath' turburarea lui, Re lu era perfect lucid,
Se indragostise de o umbra. Despre aceasta nu
mai avea nici o indoialä. De cand o iubea oare
pe 011y"? De cAteva minute., decand o vazuse
pith-10nd In lumina ecranului? Din seara Cräciu-
nului german, and ii Arise chipul intre douà
ramuri de brad.?... Sau poate chiar cu mult mai
dinainte?... Ii aminti din nou, acea stranie fos-
forescentä aurie a privirei Olenkai Orlowska din
portretul luminat de vapaile rosiatice ale focului
din soba, in prima noapte petrecuta in casa un-
chiului sau. I se parea c. aude ca si atunci svonul
bubuiturilor surde ale tunurilor dusmane... Re lu
refuza sä formuleze chiar In gand fraza peni-
bila care-I stapanea totusi, torturandu-1 Ingrozitor
de cateva minute:
Iubita mea este nemtoaica". Adjectivul nean-.
toaica." alaturat notiunei de iubita." i se parea
o profanare. Suna ca si cum ar fi rostit cineva:
Pc Maica Domnului o chema Bertha". Mita
sä analizeze cauza intima a acestei disonante din-
tre cele cloud cuvinte alaturate. Nu constiinta im-
prejurärei ca. Romania se afla In stare de razboi
cu Germania li daduse aceasta tresarire de re-
volta Pentru moment, nu putea fi Inca vorba de
vreun scrupul patriotic sau nationalist. II supdra
cuvântul nemtoaica" in sine, acest calificativ, pe
www.dacoromanica.ro
184 RAZBOIUL NUOULUI TRISTAN
care spiritul lim.bei romane, in tendinta lui anec-

dotizantd de a zeflemisi tot oeea oe e de altd. natie,
(neamt"-nemtoaicd", avand probabil la origine
mai degrabä un inteles generic de strdin"), Ii in-
ventase pared intr'adins, spre disperarea lui ne-
putincioasä de astdzi.
Incercd sä formuleze in alt chip penibilul ade-
vdr: Iubita mea este germand". Imperecherea
i se pärea oribil de ridicold §i. pretentioasd.
De astädatd cuvAntul germand" lua un *kite les
mai cuprinzdtor, implicând inteinsul i notiunea
de dusmand". Absurditatea sentimentului sdu 11
cutremura. Si totui... zâmbetul visdtor i strd-
lucirea blatidd din ochii ispititoarei 01 ly von
Stein, cea mai fermecdtoare vedetd a ecranului
german" continuau sd-i umple i acum suTletul
si privirea, de0. In said se Meuse de mult lu-
mina.
* *
Soenariul actului al V-lea reproducea festivi-

tatile cdsätoriei lui Andrei cu fiica Voevodului_
Pe când perechea ingenunchea in fata altarului
orchestra intond faimoasa Nocturnd In Mi bemol,
Op. 9. Aceastä melodie Ii evocd pe neasteptate pro-
filul fin al Lilianei. 0 remuware copildreascd II
cuprinse.
Dar iubirea lui vinovata." pentru mireasa de
pe ecran nu Intelegea sä capituleze In fata unei
idile din copildrie", i remuwarea lui se ri-
sips odatä cu ultimul accent al Nocturnei.
www.dacoromanica.ro
TARASS BIILBA 185
Intre adele V si VI, operatorul, zorit de a

termina cat mai devreme numArul reglementar
de reprezentatii, suprimä pauza obisnuita. In ul-
timul act, care reproducea epilogul romanului, (a-
tacul husarilor polonezi, sub comanda tanarului
Andrei, si moartea nApramka a cazacului träda-
tor, ucis de maim rdzbunatoare a propriului sau
pArinte, infrioosatul Tarass Bu lba), 01 ly von Stein
nu mai aparea de loc.
***
In sala se facuse iarasi lumina. Re lu nu-si re-

venise Inca din emotia pe care i-o provocase des-
fasurarea tragicului scenariu de pe ecran, cand
In primele band din fata lui se produse din
nou tumult. Centrul grupului in miscare, era tot
ppmpierul de serviciu, care de astadata se pare
cA juca un rol mai direct In desfasurarea scanda-
lului: huiduieli, ghionti, apoi o exclamatie strop-
sita 0u 0 voce tremuratoare de indignare sau
spaima Militar Polizei!! Militar Polizei!!
Deodata, un tipat, lui Re lu binecunoscut, aco-
peH orice alt sgomot. Acestui tipat, In care ure-
chea lui Re lu recunoscuse inflexiunile de voce ale
Anicai Ii urmarA cateva suspine intretAiate:
Nitisor dragutule. Caz doar di cie nu m'ascult
o Vara. Tuulai mamuta!!! Vrei doara sä chic
puschie?!
Rugamintile Anicai ramAneau zadarnice. Nita la
soosese toporul. Inconjurat de o oeatA de spectatori
www.dacoromanica.ro
186 RAZBOIUL MICIULUI TRISTAN
minori, ce-1 priveau jumatate ingroziti, jmnatate

amuzati, pompierul bombanea agitandu-si securea,
aruncand priviri furioase spre Domnu Fritz",
care in legitima aparare Isi trasese la randul san
ferästräul tesacului din teaca.
Doi oontrolori, insotiti de un Militar-Polizei si
de un gardist roman Isi facur a. loc prin multime.
Un ghidus cu sapca de biciclist si cu picioarele
goale, rezumä plastic si lapidar tot tragi-oomicul
situ atiei :
Gardist! Pune maina pe sergent!
www.dacoromanica.ro
Ix
VISUL UNEI NOPTI DE IARNA
Ie5ind in hall-ul cinematografului, avu o tresa-

tire de spaima. Ceasornicul dela Cassa arata ora
9 fara zece. Re lu 15i pierduse complect notiunea
timpului. E drept c asistase la dou a. reprezentatii
complete; totu5i nu-i venea parca sä creada, cA
trecusera aproape patru ceasuri, decAnd intrase.
De pe cadranul pendulei, privirea Ii. alunecd
involuntar asupra portretului celei ce-1 retinuse
atAtea ceasuri, tintuit pe scaun i care-i zAmbea
prietenos, ca si cum ar fi vrut 'sag consoleze an-
ticipat, petru cearta mai mult decAt probabill,
ce-1 astepta acasa. Cuprins de Induio5are 5i deja
resemnat, Re lu se apropie de portret, privindu-I
Indelung.
Domnisoara casierita, ale card bucle ondulate
märunt se asortau perfect cu email-u1 corail al
:unghiilor, 11 interpela cu glas siropos:
Pentru 20 bani, vi-1 puteti procura In for-
mat carte po5ta1a... In sepia v'ar reveni dublu...
www.dacoromanica.ro
Dar e superbA. Dacq dor*, putell alege din stoc.

Avem un choix 1ntreg.
Ia spune-ne i nouA, Relule, ce-ai väzut la

cinematograf?
Re lu, care tocmai se pregAlea s decapiteze
un. ou, rAmase perplex. SA povesteascA ce vA,
zuse? La asta, ce-i drept nu se gandise Inca.
DupA o scurta ezitare:
Scenariul filmului reproducea 1ntocmai prin-
cipalele episoade ale romanului...
In zApAceala lui, Re lu mutilase In chip bar-
bar oul, din a cArui rani 1ngrozitoare Un val de
sAnge portocaliu se scursese mAnjind cocotiera.
Ce ti-a plAcut -mai mull? insistA doamna Ro-
bescu.
Totul a fost minunat... Admirabil jucat... Cel
mai bine juca interpretul lui Tarass-Bulba, minti
Relu, din nevoia instinctivA de a-si camufla sen-
timentul
Avea niste mustAtil... SemAnau cu ale un-
chiului Alexandru. (Aici nu mai mintea, cAci mus-
tatile uriasului care interpretase pe hatmanul cA-
zAcesc din film avuseserA Intr'adevAr aceeasi formA
caracteristicA, intermediarA 1ntre cea frantuzeasca
4 la Cl6menceau si cea maghiaro-germanA A la
Hindenburg).
www.dacoromanica.ro
VISITL UNEI NOPrI DE IARNA 189
Ar fi bine sä te culci, Re lute. E tArziu. Las§

gazeta. N'ai citit-o azi dimineatd?
Numai câteva minute marni draga. Vreau
sä recitesc Comunicatul.
Rdspunsul lui Re lu era sincer numai pe jumd-
tate. Sub ziar, (din al cdrui cuprins nu-1 interesa
cu adevdrat, deck anuntul cinematografic din pa-
gina doua), Re lu avea ascunse oele cloud foto-
grafii invalite In foild, pe care tocmai se pregdtea
sä le desfacd, In momentul and doamna Robescu
intrase in odaia lui. Parcurse distrat textul Co-
municatului oficial. Pe mäsurd ce-I citea, figura
Ii devenea tot mai serioasä.
31 Decembrie 1916.
Lupte violente pe frontul Vrancea-Brna.
Puternicii rezistentd In apdrarea strain torilor
Intre Uzul i Patna. Inamicul apdrd cu indarjire
fiecare palmä de loc".
Dupd plecarea Doamnei Robescu, Re lu rämase
vreme indelungatä cu privirea pe ziar. Textul
Comunicatului, pe care atunci ii citise pentru in-
taia oar* II Meuse a-si uita pentru un moment
preocuparea lui sentimentall Ii aminti de 011y"
indirect cu o nuantä de remuscare. Cine 5tie?
Poate cd in vreme oe el se desfdtase atatea cea-
suri, privind pe acea femee sträind... dusmana
Orli luL. Niky lupta pe frontul românesc. Cine-i
putea spune cd nu se inrolase Intre timp? Cu un
gest brusc, dusmänesc para., rupse foita care In-
velea fotografiile. Dar oele cloud portrete 11 pri-
vird cu atata bland*, Incât Re lu se cufundd din
www.dacoromanica.ro
nou in. contemplarea lor pasionatd, uitând ca prin

farmec resentimentul ce-1 stdpAnise cu o clipä mai
inainte. Chipul blond de land brad, se confundd
din nou in privirea lui obositd, cu cel al strdbu-
nicei din portret. Cealaltd fotografie, ce repro-
ducea profilul iubitei lui Andrei luminat de ma-
nunchiul razelor din fereasträ, 11 Men. 86 retrd-
iascit intens toatä scena in care ea Ii aparuse pe
ecran pentru Intaia oard.
Nu te amdgi Andrei. Eu stiu, i tocmai de
ackea sunt nefericitä, cä tu nu poti... nu trebue
sä md iubesti. Taal tdu... fratele On_ tovardsii.
täi te vor chema. Iar noi... noi toll Ili suntem
dusmani.
Ce-mi pasä de prieteni, de tatd... de tail? Cine
ti-a spus cd Ucraina e tara mea? Tara mea e
aceea pe care o cinsteste inima! Aceea imi e mai
scumpd decat price pe lume. Tu esti tan. mea...
Voi pardsi totul pentru aceastd.
Re lu isi rezemä capul de pernà i inchizand
ochii se M.A. furat de aminlirre. Lampa continua
sd amid .....
Ma-mil!... Ma-mi ! !...

Relu se destepta tresdrind. Dormise aproape
un ceas, eel mai chinuit somn pe care-1 avusese
vreodald. In depArtare se auzeau nenumarate fo-
curi de armä. Trupele dusmane Isi arbatoreau
Inceputul noului an. Relu avu un moment iluzia
www.dacoromanica.ro
VISUL UNEI NOPTI DE IARNA. 191
cd nu se desteptase Inca din visul lui. Un vis

Ingrozitor Si totusi dureros de dulce... Reträise
el insusi In somn Intregul scenariu al filmului
vazut In ajun. Andrei luase chipul lui Re lu, Ostap
pe eel al lui Niky, iar Tarass Bulba, pe eel al
unchiului Alexandru... Iar In locul polcurilor de
husari polonezi din ultimul act, Re lu comandase
un regiment de ulani germani. Numai blonda"-
turburatoarea"-fascinanta" 01 ly von Stein, cea
mai fermecatoare vedetd a ecranului german"ra-
masese ea Insasi...
In clipa supremd, când simtise pe grumaz tai-
sul sabiei unchiului Alexandru, Re lu o strigase
Ingrozit pe mama-sa, apoi se desteptase. Cu cotul
rezemat de perna, Ii sustinea In mdini fruntea.
Infierbantata. Tdmplele Ii svdcneau Ingrozitor. Des-
chise ochii Impdinjeniti de somn si privi din non
cele cloud portrete. 011y" 11 privea cu acelas surds
visator si para. mirat... Re lu se ridica depe pat
si se Indrepta spre sobd. Focul Inca mai ardea en
o flacara albastrie si tremuratoare. Dupa oe privi
cdteva minute jdraticul ce pdlpdia mocnit se in-
toarse la patul lui, luä fotografiile de pe perna
si se indreptä cu ele spre soba. Le Invalui cdteva
clipe, intr'o ultima privire, apoi le arunca pe foc.
In timp ce flacarile cuprindeau pe nesimtite mar-
ginea cartonului, cele douä portrete continuau sa
priveasca pe Re lu, cu acelas surds visator 5i pared.
Indurerat...
www.dacoromanica.ro
X.
UN INTERVIEW
Judecand dupä inceputul a3elei dimineti de 1

Ianuarie, noul an 1917 se anunta lugubru.
Bizarului vis al unei nopti de iarng., Ii. urma-
serä câteva ore de insomnie cruntg., cu sudatii
svarcolite si reel, pricinuite de shakespeareane ve-
denii: o InIgntuire in.coherentä de feerie i co--
mar, in care macbethiene näluciri de spaimA
alternaser g. cu fermecatoare viziuni dintr'un fan-
tasmagoric Romeo si Julietta polonez.
In spre zorii zilei, un somn proftmd de câteva
ore 11 scufundase intr'o amortire morbidg, ca de
lesin, din care se desteptase cu urechile vajilind
si cu gura arnarg.
Obisnuita sgrutare materng. 11 gg.sise treaz, cu
ochii pironiti in tavan. Re lu multumise cu un
zâmbet absent urgrilor de an nou ale mamei,
care °deä cu ceasca de cafea Ii asezase pe nop-
tierä si ultimul numgr al Gaze Lei Bucurestilor.
www.dacoromanica.ro
UN INTERVIEW 193
Rdmas din nou singur, Incercd sd-si revizutascd

ultimile amintiri: Erau atat de penibile, Incat clutd
instinctiv o diversiune In realitatea materiald si
imediatd, care i se prezenta sub forma cestii de
cafea si a ziarului de pe noptierd. Re lu Incepu
asadar prin a-si Inghii, cu o grimasä de conva-
lescent ce-si ia doctoria, suspecta mixturd de orz
prdjit si laple botezat, botezatd cafea 'cu lapte,
din cana cu ciresi albastre (oontimporand Cu std-
panul ei, pe care ea 11 Intdrcase). Cand i bdiat,
cunoscuserd Impreund dulceata altor vremuri. Relu
si le aminti Induiosat In aceastd dimineatd tristd,
cu iz amar de insomnie coclitd i orz râsnit,
lesiatic Indulcit cu zaharind. In amdracitmea bold
nävicioasä cu care Isi retrdia fth a. voia lui, dulcea
beatitudine ce-i legänase inceputul visului sau In-
grozitor din noaptea trecutd, era , ceva din Un-.
cezeala chimicd a zaharinei din cafea. Reasezd
cu un gest obosit pe noptierd cana In al cdrei
continut cdutase zadarnic un antidot al amärdciunii
ce-i oträvea sufletul. Mai ramânea ziarul. Par-
curgand distrat coloanele primelor pagini, privirea
Ii alunecd indiferentd de-a-lungul articolelor, in
care obisnuitele clisee ale unei moralitati fio
germane, repetau cu 0 exasperantd banalitate cau .
zele dezastrelor nationale, preconizand cu ocazia
inceputului de an, orientäri noi in politica tarii.
Relu era gata O. lase ziarul din mând, când
titlul ultinmlui articol depe pagina treia 11 fdcu
sd tresard:
13
www.dacoromanica.ro
194 RAZBOIUL MICULITI TRISTAN
CE FAG VEDETELE DIN BERLIN

Reportaj din Ciladela filmului german
(Dela correspondentul nostru special)
MIA MAY" si-a ales din nou ca partener pe

Harry Lidtke" pentru noul ei film. Acesta trebue
sä interpreteze pe un boxeur. Lidtke flu luase
Insä nici odatä lectii de box. Invdtase sä danseze,
sä cdldreascd, sit patineze, sä mAnuiascd spada si
floreta, dar arta ringului li era cu desdvarsire
sträind. L-am gasit luand una din primele lectii
de box cu Joe Steinhardt, un as al ringului.
Sper sä fac progrese", mi-a spus simpaticul par-
tener al drägälasei Mia May. Se pare cd viii
deveni un bun boxeur".
OLLY VON STEIN", ultima i cea mai lu-
minoasä revelatie de pe firmamentul dnematografiei
germane, are cloud marl pasiuni: automobilul si
echitatia. Prima isi are explicatia in profesiunea
defunctului ei sot, faimosul Inginer si as al vo-
lanului, Conte le Waldemar von Stein, al cdrui
tragic accident a dat loc, la timpul sdu, nesfArsi-,
telor comentarii in care anurnite versiuni Mau
O. se inteleagd cä o sinucidere nu ar fi fost cu
total exclusd. In ce priveste predilectia ineantd-
toarei artiste pentru nobilul sport al echitatiei,
aceasta,nu trebue sä mire pe nimeni, dacd tinem
seama de origina polond a noului idol al Berline-
zilor. Ar fi in stare sä stea ore intregi pe cal,
dacd medicii n'ar opri-o.
Am inthinit-o chiar acum cateva zile, pe aleile
www.dacoromanica.ro
UN INTERVIEW 195
Inzapezite de pe Charlotbenburger Ale*" Intr'o

superba toaleta de amazoanä cenusie, pe mimmatul
ei pur-sange arab de aceeasi culoare, profilan-
du-se Incantätor, pe albeata imaculatä a peisa-
juluL
Doctorul mi-a spus a fac abuz de calarie,
1mi spuse blonda 01 ly von Stein. Cu toate a,
cestea, nu ma pot lipsi de acest minunat sport,
In care dealtfel, chiar exigentele profesiunei mele
ma obliga sä excelez.
Profitand de faptul, cä intalnirea mea cu total
Intamplatoare cu Incantatoarea vedeta, 1mi dadea
prilejul sä o pot supune Intr'un eadru atat de
poetic la interviewul de mult solicitat i promis,
ma grabii sa-mi enunt calitatea de corespondent
special al Gazetei Bucurestilor, oras In care ras-
fatata artistä se bucura de simpatia unanima a
ferventilor artei mute. Replica spontana, pe care
o provoca aceastä introducere, a fost pentru. mine,
si va fi desigur i pentru toti cititorii nostri atat
de pläcut surprinzatoare, Inca o. redau mai jos
textual:
Domnul meu, sunt sincer miscata de simpatia
publicului buCurestean, pe care mi-o exprimati
si va asigur ca de Romania ma leaga numeroase
xi scumpe amintiri.
(Uimirea celui ce scrie aceste randuri, va asi
gur eà nu a fost mica, auzind aoeste magulitoare
cuvinte rostite in romaneste). Mirarea mea tau
a putut desigur, scapa frumoasei mele interlocu.-
toare, caci aceasta continua tot In romaneste:
www.dacoromanica.ro
196 RAZBOITIL MICULITI TRISTAN
Va surprinde desigur, ca va raspund in limba

Dvs. Trebue O. stiti cà cei mai frumosi ani al
copilariei mi i-am petrecut in Capita la Dvs., uncle
tatal mea a condus thnp de cativa ani Consulatul
Imperiului Austro-Ungar. V'am revazut dealtfel si
In cursul anilor 1915-1916 vesela Dvs. Capita la,
uncle sotul meu isi instalase in ultimul limp un
important sediu al intreprinderilor sale. Pe mine,
data de 15 August 1916, m'a surprins la Bucuresti,
unde formalitatile de lichidare ale sucoesiunei din
Romania, ma facusera a pierde zadarnic nn timp
pretios.
Doamnä Contesd, aflu noutati cu adevarat
senzationale. Ati avtit de suferit desigur serioase
neplaceri la Bucuresti din cauza nationalitatii Dvs.
germane. .
Din potriva, nu mi s'a intamplat nimic ne-
placut. Tin de altfel sa se stie ca nu sunt ger-
mana. Originea familiei mele e poloneza. Dela
mama mea, o Atheniana, pe care tata a amos-
cut-o in primal an de stagiu la Salonic, am moste-
nit douà lucruri: culoarea ochilor si nostalgia
dupa toate nuantele albastrului mediteraneean.
Prima mostenire mi-a adus numai noroc, devreme
oe ei Ii datoresc intreaga mea carierd, caci in
filmul in care am debutat era neaparat nevoie
de o blonda cu ochii bruni. Cea de a doua numai
suferinta, silindu-ma sa indur cu 0 penibila re-
semnare in primele luni de casätorie rigorile cli-
matului scandinav, cad maritandu-ma am devenit
nu germana, ci suedezd.
www.dacoromanica.ro
UN INTERVIEW 197
Cdtre sfArsitul lui Septembrie, aproape 6 hull

dela moartea sotului meu, nostalgia albastrului in-,
tens al mArii Egee m'a determinat sA Intreprind o
scurtd dar neuitatd eseapadd spre Elada strthno .
silor mei materni, de undo, dupd o cAldtorie plind
de riscuri, am revenit la Berlin. Ma rechemau
acolo obligatiunile mele profesionale, neglijate a.
tAta vreme din cauza evenimentelor. Profesiunea
noastrd, (ce te asigur, mi. e totdeauna demnd de
invidiat) nu-mi dAdea rAgazul de a rdmâne prea
multd vreme Inteo inactivitate pe care obisnuitele
conventiumi sociale o socotesc legatd de situatia
nefericitd ae a fi vkluvd. SA renunt la cariera
mea? Ai fi fAcut-o, poate. Dar Imprejurari vi-
trege au fAcut ea averea considerabild a sotului
meu sä se nimiceasca In .edteva saptthnâni, In
urma cAtorva furtunoase fluctuatii ale bursei din
Stockholm. Trebuia deci sa-mi continuu munea.
Ce proecte aveti pentru viitor?
Dupd ce voi fi terminat ultimul meu film,
Simfonia albA", al cdrui scenariu mi-a dat mult
de lucru in cursul ultimelor sAptamani, am in-,
tentia a reveni la genul iStoric si romantic, care
dupd succesul neasteptat a lui Tarass-Bulba Tare
a fi reintrat In gustul marelui public. In aceastd
privintA existd mai multe proecte, din care se
pare ed ne yam opri la acela al realizArei unuia
din romanele lui Szienkiewicz. Poate Prin fo3
si sabie". Mdrturisesc cd rolul Elenei Skrzetusky,
din acest minunat roman, md atrage foarte mult.
Din punctul de vedere artistic, este un dome,niu
www.dacoromanica.ro
198 RAZBOICIL MICIITLITI TRISTAN
neexplorat pana. In prezent i cu resurse, dupa

parerea mea, nebanuite. Din punct de vedere co-
mercial, deasemenea am convingerea c realizarea
In fericite conditiuni a acestui proect Indräznet
o marturisesc , xiu poate fi decal un succes.
Odata interesul marelui public castigat cu aceasta
prima incercare, nu ne-ar ramane decat sä con-
tinuant seria acestor realizari, putand astfel spera
Inteo reinviere pe ecran a acestei Intregi epopei
din. istoria atat de minunata a nefericitei noastre
Po lonii.
In ochii scanteietori ai frumoasei mele interlo-

cutoare, nu stiu daca sentimentul care predomina
era entusiasmul pentru o idee generoasä, sau
nostalgia pentru o tara nefericita, care gratie ma-
rinimiei i Intelepciunei victorioaselor Puleri Cen-
trale, a reusit In ultimul timp a face sä i se re-
cunoasca In sfarsit dreptul la viata.
Willy Ramureanu
Berlin 23 Decembrie.
Re lu. Scoala-te imecliat. Ne-a venit un mu-

safir.
Re lu privi uluit pe mama-sa. Ce-1 interesa pe
el aceastä vizitii. inoportuna?... Tocmai acum, cand
aflase atatea noutati ametitoare... 01 ly nu e nem-
toaica", ci suedeza. i apoi, aceasta origine go-
lona... Punand In legatura acest amanunt cu ase-
www.dacoromanica.ro
UN INTERVIEW 199
man area dintre 01 ly i portretul strabunicei po-i

loneze, ajungea la concluzia cä nu putea fi vorba
numai de o simplä coincidenta.
Daca. Intre Olenka Radovici, näscutä Orlowska
si 01 ly von Stein exista, i trebuia s existe
o lega tura de sange, atunci o inrudire oricat
de Indepartata exista, trebuia sä existe
deasemenea Intre 01 ly i Re lu.
Si apoi, cealalta noutate neasteptata... 01 ly von
Stein copilarise In Romania. Razboiul o surprin-i
sese la Bucuresti...
Haide lenesule. Scoala-te odata. Te asteapth.
o surpriza.
Bine mami. Ma scol Indata. Dar cine-i mu-
safirul?
Ghiceste...
?I
Domnul Oskar Weiss.
**
Spre satisfactia lui Re lu, vizita profesorului fu-i

sese scurta. Venise numai sa-i felicite de sarba-
tori si nu uitase nici darurile. Doamna Robescu
primise o cutie cu bomboane, iar Re lu intrase In
sfarsit In posesiunea teancului de partituri pe
care bittranul profesor i le 1mpachetase In semn
de suvenire", In ajtmul internarei la Hotel Lu.
vru. Domnul Oskar evitase a povesti vreun a-i
manunt din scurta lui captivitate, iar atunci cand
domnul Robescu, Ii pusese diferite Intrebari asupra
www.dacoromanica.ro
imprejurarilor in care fusese eliberat, paruse foarte

stfinjenit. S'ar fi zis cä situatia sa de supus al
uneia din tarile invingatoare, 11 era penibila fatä
de aceia, carora le pastra recunostinta lui I,
treaga; de aceea schimbase repede vorba, plan.
gandu-se de greutatile lui actuale. Obtinuse un loc
in orchestra unui cinematograf, reluandu-si tot-
deodata I lectiile de vioara. Nu mai avea insa
decal patru elevi. Re lu avea sä devinà al cincelea.
Dupa ce stabilird orariul lectiilor viltoare, pro-4
fesorul trecu la biroul domnului Robescu, pentru
a redacta in scris noul repertoriu de stuclii. Lista
fu incheiatä cu faimosul Concert In mi minor de
Mendelsohn, o veche dorinta a lui Re lu, vegtic
amanatä de constiinciozitatea profesorului, care
judecase insfarsit ca acuma, cat timp liceele
mâneau inchise, din lipsä de combustibil, elevul
lui va avea suficient timp de studiat, pentru a
invinge dificultätile technice ale partiturei. Citind
cu atentie lista d-lui Oskar, figura lui Re lu se
lumina de satisfactie:
Concertul de Mendelsohnl... Perfect. Nici n'am
nevoie sa-1 mai cumpar. L-am vazut printre no-
tele unchiului Alexandru. Am sä ma duc chiar
astazi pe acolo, s'o rog pe Tantirinel, sl mi-1
imprumute.
www.dacoromanica.ro
XI.
UN CURIER BENEVOL
Partitura concertului nu era pentru Re lu decal

un pretext. Se ducea ca sg revadg portretul.
Ii Imbräcase mantaua i Ii punea ma'nusile,
când domnul Robescu II chemä la el In birou.
Te duci la Irena? Am sä te rog sg." treci at
pe la postä cu scrisoarea asta. 0 dai recomandatg.
As prefera sg. duci Intai scrisoarea, sä nu se
Inchidg posta Ong te 'ntorci dela Irena. Vezi sä
nu pierzi recipisa... i ai grijä de plic. Sunt
Inguntru hârtii importante. Te stiu cam MI:4-
cl..
Domnul Robescu stia ce spune. Odatg. ajuns In
bulevard, Re lu nu se mai &Idea decgt la inter-,
viewul d-lui Willy Rämureanu g la portretul
strdbunicei poloneze. Nu-si aminti de scrisoare,
decg.t dupä ce ajunse la Tantirinel, pe chnd Isi
scotea manusile In fata cuierului din vestibul,
zgrind marginea plicului In buzunarul dela manta.
www.dacoromanica.ro
202 RAZBOIIIL NIOULIII TRISTAN
Trebuia sä se grabeasca, scurtandu-si vizita, cad

posta se lnchidea la ora 6. Urea In fuga seg.-
rile.
* **
Cand dupä un sfert de ceas, scobori In hall,
pentru a-si cauta, dragg. Doamne, concertul, se
opri in usg, ezitand sä mai intre. Instalat la masa
de lucru, cu ootul stang rezemat In plansetä,
Otto von Stein scria o scrisoare. Zärindu-1 pe
Re lu, baronul 11 pofti inguntru, i ridicându-se dela
locul lui, Ii ici in intampinare, Intinzandu-i maim
cu zambetul lui obisnuit. Reim, Isi ceru scuze
stanjenit, explicand eä doreste sä caute oeva In
etajera cu note.
Vous avez parfaitement raison de vous excu-
ser jeune homme, puisque c'est a une visite d'in-
tér6t que je dois le plaisir de vous revoir...
* **
Re lu ggsise de mult ceea ce cguta Dar .un gest
neasteptat a lui Otto 11 lntrigase atat de mult,
Incat se prefacea a cauta mereu, spionand pe furis
toate miscarile baronului. Acesta ridicase capul,
privind bide lung portretul strgbunicei, dupä care
Ii continuase scrisul. Scria pe Indelete, facand
pauze prelungite, pärand cit Ii cauta cuvintele.
Re lu terminase de rasfoit un raft Intreg de par-
tituri, i lncepuse sa le ravaseasca din nou, cand
din odaia alaturata se auzi ,soneria telefonului,
www.dacoromanica.ro
UN CURTER BENEVOL 203
repent instalat pe biroul generalului. Otto se ri-

dicä tacticos depe scaun i esi din hall inchizand
cu grijä dupà el usa dela birou. Dintr'o saritura,
Re lu ajunse in fata plansetei. Baronul umpluse
aproape In intregime cele cloud pagini din mijloc
ale scrisorii. Re lu ar fi dorit sä afle cui era ea
adresald. Ar fi trebuit .sa intoarc a. prima fill
Nu indrasni. Usa clinspre birou §e putea des-
chide dintr'o clip 'ntr'alta? Se multmni deci sä
parcurgä dela distanta cele cloud pagini din mijloc
ale scrisorii. Nu intelegea mai nimic. Scrisoarea
era In nemteste. In primele randuri, o singurä
fraza stingherd, In frantweste, s'ar fi zis ca fusese
aruncatä acolo intentionat, numai spre a-i zadari
curiozitalea: J'ai réussi 4 faire inscrire votre villa
sur la liste des habitations à épargner". Uncle
vorbe razlete, pe care dictionarele scolare i le
läsaser a. in memorie nu 11 avansau cu nimic in
intelegerea textului.
Un val de sange I se urea deodata in obraji.
Penultimul rand depe prima paging. Incepea cu
un cuvant prea bine cimoscut lui: Orlowsky".
Ii reciti de cateva ori, analizandu-1 literä cu
litera: Orlowsk y. Relu sari Indarat inspaiman-
tat, 0. se grabi sa-si reia locul in fata etajerei cu
partituri de langä pian, caci atizise In birou clin-
chetul receptorului reasezat pe furcä. Baronul 11
gasi rästoind de zJor un maldar din manuscrisele
originale ale generalului.
Otto Ii relug. locul i Incepu sa-si reciteascä
scrisoarea Ii muie apoi condeiul In calimara, si
www.dacoromanica.ro
continua sa scrie. Penita lui alerga acum Infrigu-

rata, parcurgand In cateva minute ultima pagina,
dupa care incepu o noua coalä. Baronul parea
inspirat. S'ar fi zis ca scrie nu o scrisoare, ci
un roman. La un moment dat, lasä condeiul din
mana, cu un gest brusc, trantindu-1 aproape, si
sootandu-si tabachera din buzunarul dela piept
Ii aprinse o tigara. Creand ca Otto si-a ter-
minat scrisoarea, Re lu se hotart In sfârsit
-vadä de treaba, i Incepu sa-si caute de astadata
cu tot dinadinsul Concertul, pe care, intre timp,
ii ratacise de-a-binelea. Glasul lui Otto, care i
se adresa din nou in frantuzeste, In facu sä
tresara:
Domnule Robescu. Asi dori sä te Intreb ceva.
Re lu se apropie de Otto:
Cu pläcere Domnule...
De emotie, inima Ii batea violent, desi Intre-
barea lui Otto, pe care o astepta de mult, Ii era
dinainte cunoscuta:
Spune-mi te rog. Al cui este portretul?
Al bunicei unchiului meu, generalul Rado-
vici.
Baronul rarnase gAnditor. S'ar fi zis ca raspunsul
baiatului nu-1 satisface pe deplin, dar c. ezitä sa-i
mai puna. vreo Intrebare.
E o lucrare minunata...
Apoi, dupä o noua pauza:
Multumesc domnule...
Re lu era nemultumit 0 curiozitate nelamurita.
11 facea para. O. regrete cä maiorul nu-i mai cere
www.dacoromanica.ro
UN CURLER BENEVOL 205
alte amanunte. Aceasta 11 facu sa continue ne.

Intrebat:
Portretul este foarte vechi...
Rusinat de zAmbetul usor ironic, pe care 11
aduse pe buzele baronului aceasta explicatie, naiv
de inutila, Re lu continua:
Tabloul a fost facut la Viena, In anul casäto-
riei strabunicilor mei.
La Viena? Strabunica dumitale era austriaca?
Nu. Poloneza...
Otto avu o tresarire imperceptibila.
Poloneza spui? Apoi, dupa o nou i lunga
ezitare:
-- Nu cumva cunosti care era numele de familie
al strabunicei dumitale?
De data asta era rândul lui. Re lu sa ezite.
Sa spuna?... SA nu spuna?... Nu avea mult timp.
de chibzuit, caci privirea cenusie a baronului 1.1
fixa cu o atentie neobisnuit de scrutatoare. %Leo
secunda avu intuitia clara ca pronuntând numele
de familie al strabunicei acel Orlowsky pe
care-I citise abia cu vre-o cAteva minute Inainte
In textul scrisorii lui Otto ar fi comis o
imprudenta de neiertat. De aoeea raspunse ho.
tarn: Nu.
Se inoptase de-a-binelea când Rein se opri ne-

hotarit In fata primei porti .a Cismigiului.
Alergase tot drumul. Inträ in. gradina si se a-
www.dacoromanica.ro
sezä pe prima banca ce-i esi Inainte, ca skit

adune gAnclurile. FAcuse care bine sau rau ea
nu divulgase baronului numele strabunicei? Incepu
sa-si revizuiasca iaräi toate argumentele. Daca
ar fi aflat Otto numele strabunicei din portret,
desigur ca si-ar fi insusit si el bänuielile lui
Re lu asupra inrudirei dintre acesta i Oily. Oare
baronul ar fi gasit cu -cale In acest caz s punt
si pe Relu in curent cu aceastä banuiala. Daca
da, atunci Relu ar fi trebuit sä simuleze sur-
prinderea? Fara Indoialt Natural ar fi lost, ca
el Relu, sä se minuneze de aceastä ciudata In-
tamplare, sä ceard baronului amanunte despre
aceasta verisoara din Berlin, care semana atat
atAt de bine cu portretul i despre a carei exis-
tenta el bineinteles nu stia nimic... Ar fi fost
care Relu In stare sa-si joace destul de bine
rolul? Se Indoia. Nu. Cu siguranta ea s'ar fi
zapäcit. Facuse deci bine cä nu spusese nimic lui
Otto. i apoi, ceea ce urmase ar fi dat de banuit
baronului ca el, Relu... Si asa, Relu nu era destul
de sigur, dact Otto nu banuia ceva din cele ce
se petreceau In sufletul lui... Cad Otto obser-
vase poate In acea seara dezordinea de pe scrin.
De altfel, cu siguranta cä dacä baronul i-ar
fi marturisit motivul care-1 facea sa se intereseze
de portret, Relu n'ar mai fi avut indräsneala
sä faca ceea ce facuse... La lumina palida a unui
felinar din vecinatate, Relu reciti pentru a zeeea
oara adresa plicului pc care-1 tinea In mand:
www.dacoromanica.ro
UN OIIBIER BENEVOL 207
Grdffin OLLY VON STEIN

EST PALACE HOTEL
BERLIN
Indreptându-si pasii spre poartg. Re lu chutg sh

reconstituie In cele mai mici amanunte, toate In-
tamplärile In urma carora se afla acum cu scri-
soarea baronului in buninarul drept al mantalei,
nevenindu-i parch a crede, ch fusese capabil de o
asemenea Indrgsnealà. Dupa ce rhspurnsese la toate
Intrebärile lui Otto, Relu continuase a räsfoi tean-;
curile de partituri de pe pian, pandind fiecare
miscare a baronului.
Acesta Ii terininase scrisoarea, scrisese adresa
de pe plic, (ochiul lui Relu, exersat cu spionajul
nothrilor din cataloage, reusise a descifra numele
destinatarei, numai dupa mischrile condeiului), li-
pise mgrcile, Inchisese plicul i sunase. D-I Fritz
Inthrziase a rgspunde la primul apel al soneriei.
In acelas timp, Relu, amintindu-si de scrisoarea
d-lui Robescu, care 11 astepta in buzunarul dela
manta, nu ezitase deck vreo cateva clipe. Baronul
nu apucase sä sune a doua oarg., cand Relu se
si hotgrise...
Se apropiase deci zambind, spunAndu-i pe uai
ton de politeth lingusitoare:
Domnule baron. Inglduiti-mi sä vg. due eu
www.dacoromanica.ro
208 RAZBOILFL MICULIII TRISTAN
scrisoarea. Mai am tocmai de expediat o scrisoare

a tatglui meu. Trebuia sg. o duc la posth. chiar
acum. Baronul 15i declinase foarte politicos oferta,
multumindu-i alduros:
De ce sg te deranjezi? Esti prea amabil, dar
mi-o duce Fritz....
La al doilea apel al soneriei apgruse Anica,
pentru a-i oferi propriile ei servicii, cad,
Domnu Fritz scoache neasche leamnie ghiu
garaj".
Intre thnp, Re lu alergase in vestibul si se In-
torsese triumfdtor in hall, tinand In mAnä plicul
domnului Robescu, drept märturie a afirmatiei lui,
a. nu era vorba de nici u.n sacrifciiu, de vreme ce
trebuia sa plece chiar atunci la postg cu scrisoarea
tatglui sg.u. In momentul and isi oferise baronu-
lui serviciile lui de curier Re lu avusese un singur
gând. Nu dorea altceva, decat sa citeasca, adresa
de pe
Erau ceasurile aproape 6, cand, ajuns in fata

ghiseului de recomandate, din sala cea mare a
Postei Centrale, Relu privea pentru ultima oarg."
adresa de pe plicul lui Otto. Astepta sg. 1 se eli-
bereze recipisa pentru recomanclata domnului Ro-.
bescu, dupä care era hotarit sä expedieze si seri-
soarea baronului. Domnisoara dela ghiseu li
tinse recipisa.
Mai aveti o scrisoare? De ce nu le-ati dat
www.dacoromanica.ro
UN CURLER BENEVOL 209
odatä? Treceli la ghiwul de alaturi, la pri-i

mirr.
Nu domnisoara. Aceasta este simplä.
Re lu ramase ganditor. In definitiv, baronul nu-i
spusese daca scrisoarea trebuia data simpla sau
recomandatä. De vreme ce-pe plic nu scrie nimic
altceva decdt adresa, scrisoarea este simpla.....Poate
Otto uitase... oH poate uitase Re lu ce-i mai spu-
sese baronul...
Domniglara, vd rogl Ce marci trebuiesc pen-,
tru o scrisoare simpla la Berlin?
40 bath.
Re lu controlä marcile de pe plic. Scrisoarea
era simplä.
Dacä doriti sà plece maine, aruncati-o ime-
diat la cutia din fata.... dreapta, No. 3. La sase se
ridica ultima cursä.
Nu pleaca astdzi?
Nu domnule... La noapte infra. Id Cenzura....
De plecat nu pleaca decat eel mai devreme maine
Domniwara adauga zambind:

Marä numai, dacä nu are noroc s plece chiar
la noapte... la cos.
Rein aurä grabit cutia No. 3. Mai privi odata.
plicul: Grtiffin 01 ly von Stein
Est Palace Hotel, Berlin.
Introduse marginea plicului In deschizatura cua
tiei:
Una, doul, trei...
Cuvintele domnisoarei oficiante Ii rasunarä din
14
www.dacoromanica.ro
210 RLZBOIIIL MIOULIII TRISTAN
nou in urechi: De plecat, nu pleach decat

cel mult maine searä. Afarä numai, dach nu are
noroc sh plece chiar la noapte... la cos".
Re lu retrase plicul i 11 strecurä In buzunard
dela manta. In clefinitiv, scrisoarea putea sh. mai
Intarzie o zi
www.dacoromanica.ro
XII.
LA NOAPTE INTRA LA CENZURA...
In drum spre cash, Re lu cAutg sä-i scruteze

gandurile. Ce-1 f Acuse In definitiv sä amane expe-
dierea plicului? AceastA amanare avea un. scop
prea bine definit, pe care totusi, nu IndrAsnea Inca
sA si-I marturiseascA.
Interviewul. din ziar... Acest cuvfint cu care in-,
cepea penultimul rand depe pagina doua: Or.
lowsky.
Ce putea sä scrie oare Otto in legatura cu
acest nume? Trebuia sä citeascA scrisoarea...
Trebuia sä o descifreze, cu oHce pret. Oare
Otto nu va fi stiind cumva cum o chema pe strä-
bunica din portret? Poate dime dela Tantirinel.
De ce-1 mai intrebase atunci i pe Re lu? Ca
sa-i intindA o cursä? Nu! Se Insela rationand
astfel. Isi aminti miscarea de surprindere a maio-
rului, atunci cand aflase cA strAbunica din portret
fusese polonezA: La Viena? Strabunica dumitale
era austriaca? Nu. PolonezA. PolonezA spui?
Nu cumva stil care era munele de familie al strA4
bunicei dumitale?...
www.dacoromanica.ro
Acest interes a lui Otto pentru portret ce ascun-

dea oare? 0 simplà curiozitate? 01 ly e asa de
frumoasa.... Otto privise lung portretuL.. Apoi con-
tinuase sä scrie rar, parand cä Isi cauta cu-
vintele.
Ce putea sa-i scrie? Hotarlt! La noapte totul
se va lämuri. Va rupe plicul i va incerca sä
traduca scrisoarea, chiar clack' va trebui s lu-
creze la traducere, chinuindu-se cu dictionarul,
toata noaptea.
Nu va fi dealtfel aceasta prima lui noapte alba.
In definitiv, dad baronul va afla candva ca plicul
nu a ajuns la destinatie, va putea sä invinuiasct
cenzura ca i-a suprimat scrisoarea. Grândindu-se
mai multa vreme la aceste lucruri, indoiala Incepea
iaräi sa-1 cuprinda, facandu-I sa ezite din mu.
Nu. Cenzura germanä nu ar avea U11C1 un motiv
sa suprime o simpla' scrisoare particulara a unui
ofiter superior german. Baronul ar putea bänui
adevarul. Scrisoarea- trebuia expecliatà In orice
caz.
Putea sä copieze adresa pe un nou plic la ma-
gna de scris din biroul tatalui salt, si si expe-
dieze scrisoarea chiar a doua zi. Aceastä nouà
solutie, simpla i practica in Aparenta, era totusi
poate Inca mai riscata decal cea dintâi. Caci, cine
stie prin ce Imprejurare, Otto ar putea sa vada
candva scrisoarea adresatä verisoarei din Berlin,
In plicul dactilografiat. In definitiv, lucrul era
foarte putin probabil, daca nu imposibiL
Pentru ca Otto sä poata vedea plicul, i deci
www.dacoromanica.ro
LA NOAPTE INTRA LA OENZURA... 213
sä descopere manopera lui Re lu, ar fi trebuit ca

01 ly sä pdstreze scrisorile lui Otto... sd le pdstreze
chiar in plicurile bor... asa cum le pdstreazd Niky
pe ale Blanchei... De ce le-ar 'Astra? Doar dacd...
Aceastä ipotezd ar fi pardsit-o bucuros, caci era
prea chinuitoare. Totusi, lucrul. era foarte posibiL
Ce rost avea altfel acea dedicatie de pe foto-,
grafie?
Poate cä i-a cerut-o Otto. 0 simpld politeth...
Si totug... Silueta impungloare i träsäturile re-
gulate ale maiorului Ii rdsdriserd In minte cu o
claritate neageptat de chinuitoare. Otto era un
bärbat mimmat. Era mai frumos chiar deck An-
drei din Tarass-Bulba. Aceastä noud avalansd de
presupuneri 11 fAcea g mai nerdbator sd afle
continutul scrisorii.
0 va citi in orice caz. Chiar dacd baronul are
sä vadd vreodatd plicul, acest lucru nu se va
Intamp la decal foarte thrziu, dupd incheierea pdcii.
0 Ali mai poatä oare aminti el atuncea, cui
Incredintase scrisoarea? Probabil... Sigur nu. Ho-;
thrirea lui Re lu era luatd.
* *
Zorile cetoase ale zilei de 2 Ianuarie 1917, Ince-
puserd s Invineteascä fereastra, cand Re lu Il
terminase in sfarsit traducerea.
Deg redactath dupd o intrerupere a studiilor
de peste sase luni, era desigur cea mai reugtä
temä la limba germand din toad cariera lui sco-
lard trecutd i viitoare:
www.dacoromanica.ro
214 RA.ZBOIITL MIOULIII TRISTAN
Bucuresti, 1 lanuarie 1917.
Dragd verisoard,
Odatd cu mine de urdri pentru an& cel nou,

pe care fi le trimit din toatd inima, ffi mai da-
torez tot atdlea scuze pentru intdrzierea rdspun-
sului meu.
Cauzele acestei intdrzieri sunt cloud:
1. Prea pufinul rdgaz, pe care covdrSitoarele"
responsabilitdfi ce md apasd, mi I-au acordat,
spre a-ft putea rdspunde asa precum doresc.
2. Lipsa pdnd in ultimile zile a unui rezultat
poziliv, in chestiunile despre care te interesezi in
ultima scrisoare. Ifi redau mai jos raportul meu
detaliat. Voi proceda metodic:
I. Villa din Constan(a.
Dela data de 5 Septembrie, intregul Faller a
fost ocupat de Colonelut Stancho Cirgloff, Coman-
dantul Brigadei a doua de Cavalerie bulgard.
Fiind nevait a pardsi garnizoana Constanfa in
urma unui ordin pc care am reusit sa-I provoc,
din partea Comandamentului teritorial german al
Dobrogei, Colonelul a gdsit de cuviinfd sd lase in
villa pe unul din oamenii lui, pentru a-i pdzi
lucrurile, i pentru a apdra casa impotriva altor
amatori eventuali de vedere spre mare".
In ce priveste mobilierul, fed réussi d faire in-
scrire noire villa sur la liste des- habitations cl
epargner".
www.dacoromanica.ro
LA. NOAPTE INTRA LA OENZURA... 215
II. Succesiunea Ing. Waldemar von Stein.

Interesdndu-md in Consulatul Suediei, mi s'a
comunicat cd pentru accelerarea formalitd(ilor in
curs, prezen(a la Bucure.gi a persoanei interesate
ar fi de a importanfd decisivd. Consilierul juri-
dic al consulatului Dr. Christian Fegns, afland cd
e vorba de fiica fostului sdu bun prieten Ian Or-
lowskg, § i-a manifestat dorinra de a-0 fi cat mai
util. Mi se pare an prieten sincer §i un jurist
foarte competent. Mi-a cerut detalii asupra mor(ii
sdrmanului nostru Waldg. Intre allele, mi-a coma-
nicat Cd bate valorile depe piefele scandinave s'au
urcat considerabil in ultimile luni, datoritd fap-
tului cd taate svonurile lansate de cdtre cei inte-
resa(i In legdturd cu eventualitatea efirei din rzeu-
tralitate a Suediei, se dovedesc din ce in ce mai
lipsite de orice temei. Bursa filnd insd in aceste
timpuri mai capricioasd decdt oriaind, nu ar fi
exclusd o noud scddere bruscd. De aceea, i el e
de pdrere cd lichidarea trebue acceleratd, pentru a
prnfita de aceastd urcare nea§teptatd, care la anele
valori e, dupd afirmatia lui, prodigioasd. Nu-mi pot
frzfrdna intristarea, gandindu-md cd dacd aces! re-
viriment in bursa suedezd s'ar Ii prodtzs la limp,
sdrmanul meu vtir ar mai trdi poate §i azi. Cu el
ramura soandinavd a familiei noastre se stinge
pentru toldeauna.
Dragd Oily,
Md vei ierta cd i(i vorbesc acum pu(in i des-
pre mine. E probabil cd voi mai rdmdne la Bu-
www.dacoromanica.ro
216 RAZBOIUL MICR:TIM TRISTAN
curesti ince cel putin 3 sau 4 luni. Me aflu in-

stalat deocamdatd, in casa unui general a cdrui
familie e refugiale in Moldthia. Casa a fost kisate
in paza unei doamne, sore a generalului, cu care
ma in(eleg de minune, quoiqu'elle soil un peu
dure d'oreille, mats d'ailleurs charmante, malgré
ses cheveux grisonnards".
In cazul cencl in urma sfatului Doctorului Feyns
la care in aletur pe al meu, te vei hoteri se te
aventurezi peal in Bucuresti, aceastd veseld ca-
pitcdd valahe laquelle git ensanglantée sous les
lourdes bottes des barbares hordes tudesques, qui
y oni commis des milliers d'abominations" (Cri
de Paris, No. 179 du 23. XII), sper cd nu-mi vet
aduce ofensa de a refuza umila invita(ie. ce iti ofere
un var i un prieten cu totul devotat. Acel ce-si ia
libertatea de a se numi astfel, ifi vii pune lii dis-
pozitie intregul apartament dela parter. In ce-I
privesta, va muta bagajele cu un etai mai sus,
unde sperd ce Iv duce o excelente vecinetate cU
buna doamnd gazde.
Pentru a reusi se te atrag mai curencl in cursa
inofensive ce (i-am intiris, te rog se crezi, fere
lirmbra vreunui gaud ascuns si in acelas timp
pentru a-mi usura inima, voi star* aceaste seri-
soare, ce devine, merturisese cam lunge, feicendu-le
pertase unei descoperiri extraordinare, pe care am
fdcut-o din prima zi a instaldrii mele.
lntr'unul din saloanele apartamentului pe care-I
ocup, se a/le iii vechiu portret de familie, care-ti
seamend in chip uimitor. Mi s'a spus cd ar ft
www.dacoromanica.ro
LA. NOAPTE INTRA. LA OENZURA... 217
portretul unei bunici a generalului Radovici, fi cd

aceastd bunicd ar fi fost de origind polonezd. Iii-
trigat de acest amdnunt, am incercat sä aflu nu-
mele de famine al tinerei bunici din portret, dar
pdnd acum n'am reu§it, ast-fel Ca misterul continud
sd planeze asupra acestei uimitoare asemdadri.
Dadi acest mister ar avea darul th te atragd, prin
curiozitate, mai mult deceit prieteneasca mea in-
vitarie, nu-mi va rdmdne decal set ma felicit.pentru
ideea de a fi-1 fi relevat.
Te rog set primesti omagiile, pasonat devotate ale
nest dr§itei mete prietenii.
Otto von Stein.
www.dacoromanica.ro
PARTEA A TREIA
www.dacoromanica.ro
MARTIOARE
Ti-ani adus un martisor.

Re lu deschise ochii mari.
La multi ani, Re lu. tii tu cati implinesti
astazi?
Re lu era näscut in ziva de 1 Martie a anului
1901. Implinea deci saisprezece ani.
Odatä cu malinala sarutare pe frunte, doamna
RObescu Ii depuse langd perna si un pachet in-
velit in foita. albastra.
Iti place martisorul? Te rog, sä te scoli re-
pede, ca sa-1 putem. duce la domnul Bercovici
Inaintea prânzului Panä intr'o saptarriana. vreau
sa.-1 i poti purta. Iti dam: un sfert de ceas, ca sa-ti
citesti gazeta.
Bransa d-lui Bercovici era pi bijuteria cum.
s'ar fi putut crede, ci croitoria. La sicul Vienez"
era noua lui firma, tramsformare a fostei embleme
La icu1 Englez" dinaintea ocupatiei.
In primii ani ai copilariei, Re lu primise 5i
martisoare adevarate. De-atunci martisorul" de-
venise termenul consacrat al cadoului parintesc
www.dacoromanica.ro
222 RAZBOIUL MIOULIJI TRISTAN
oferit bdiatului la ziva lui de nastere, care coin-

cida cu aceea a primelor adieri de primdvard.
Atributul simbolic al naivei frivolitAti prima-
vdratice se cam pripise de astä data. E drept, ca.
dupa calendarul cel nou, devenit obligatoriu, pri-
mdvara deja Incepuse, cAci era 14 Martie; dar
troienele uriase din stradd i timiditatea anemi-
celor raze din fereastrA, vAdeau o dispretuitoare
nepdsare fatä de ordonantele administrative ale au-
toritAtilor militare de ocupatie.
* *
DupA plecarea d-nei Robescu, Relu cazu. pe

ganduri. Dela croitor, trebuia sd treacä i pe la
liceu, sd se Inscrie. Vestea deschiderii scolilor
i-o servise doamna Robescu, odath cu martisorul,
ca pe o doctorie amarA pe care o oferi pacien-
tului odatä cu lingurita de dulceath.
Relu prirnise hapul cu resemnare.
Una caldd... una rece... Un singur lucru 11 con-
traria. Localul Liceului Lazar, fiind ocupat de o
cantinA germanA, trebuia sd-si schimbe scoala, pro-
fesorii i colegii, odatd cu uniforma.
Pentru moment, ceea ce-I preocupa In deosebi
era vipusca. Verdele strident al Liceului Tepes-
VodA, unde fusese transferat din oficiu, ImpreunA
cu alti unsprezece camarazi de clasd lAzAristi, nu-i
suradea de loc. Tocmai acum, cand Ii pusese
In minte sä introducd o inovatie Indrasneata In
croiala tunicei, pe care o dorea cat mai asema-
www.dacoromanica.ro
MARTI$OARB 223
ngloare cu aceea a ofiterilor francezi... HotarIt,

cele patru buzunare mult dorite nu cadrau de fel
cu nuanta spanacbie a vipustei tepesiste... Nu
exista decat o singur g. solutie: trebuia sä renunte
la vipuscA. Altfel, viitoarea-i uniformA nu s'ar fi
deosebit prea mull de aceea a cApitanului cu yang.
de bou din Cismigiul aventurilor lui estivale.
Textul unei telegrame din Berlin,- reprodusa
en litere groase In prima paginA a ziarului, puse
capat acestel preocupari frivole:
Berlin 12. Sediul din Stockholm al Agentiei

CORRESPONDENZBUREAU anuntA cg. la Petro4
grad a isbucnit revolutia. Treizecimii de soldati
fraternizeaza cu revolutionarii. 0 comisiune com-
pusg. din 12 membri al Dumei s'au constituit in
putere executivA. Toti ministrii au fost arestati.
Deputatul Engelhardt a fost numit comandant su
prem la Petrograd. Miercuri, a 3-a zi dela izbuc-
nirea miscArei, ordinea a fost restabilita.".
Telegrama era comentatA pe larg de un articol

de fond de pe aceeasi pagina, In care isbucnirea
revolutiei rusesti era rastalmacita ca o prevestire
a pacei apropiate. Pacea... Re lu cazu din nou pe
ganduri. Ce ar putea aduce pacea?
In primul rand revederea celor dragi. Un fior
cald 11 1njunghie pleoapa. A odor dragi, câi vor
mai fi In viatA.
Cel putin o sit scapam. de Nemti? Nici ml
car atat. 0 §tia dela donmul Robescu. Trupele
www.dacoromanica.ro
224 R&ZBOIIIL MICULUI TRISTAN
clusmane vor continua, sg. stdpaneascd tara, cel

putin cateva luni dupd incheierea pAcei. DupA
incheierea pdoei". Cat de sinistru sunau aceste
cuvinte, pe care le rostise cu glas tare, cuprins de
o tulburare neinteleasg.... Nu le mai pronuntase
nici odatd, si totusi Isi dddea seama cd aceste
vorbe li stdpaniserd gandul candva... Nu prea de
mult.
Dar nici prea de curand... Nu isbutea sg-si a-
minteascd... Ba da. Ig amintea acum perfect: In
momentele de ezitane care precedaserà hotdrirea
lui de a deschide plicul lui Otto, se ImbArbdtase
singur:
Chiar dacg baronul avea sg. descopere vreo-
data scrisoarea lui 01 ly in plicul dactilografiat,
aceasta nu se va intampla decal foarte tarziu.
Poate dupA Incbeierea pAcei. Re lu avu o tresgrire.
Oare scadenta IndrAznelii lui de a cenzura seri-
soarea nu se apropia? Daca Otto avea O. se
int9arcA la Berlin pentru totdeauna, nu mai avea
nici o grijg. Dar, chiar daca se Incheia pacea,
si daca totusi trupele de ocupatie vor continua sä
stdpaneascd tara, Intre timp cateva zile petrecule
de Otto in concediu la Berlin, erau deajuns ca
sA provoace dezastrul. Caci Otto se va Intalni
cu 01 ly. Va descoperi poate plicul, 0. Intorcandu-se
clin concediu iargsi la Bucuresti...
Retrdi teroarea provocatg de lectura scrisorii
cenzurate In noaptea de 2 Ianuarie, pe care nu
avusese totusi tgria, sa o suprime, cu toate eh'
era constient de pericolul ce-1 ameninta: DacA 01 ly
www.dacoromanica.ro
MAR T I50 ARE 225
avea sä raspund a. invitatiei lui Otto, si daca ba-

ronul avea sa descopere scrisoarea in plicul (lac-
tilografiat!... Din fericire, 011y mi raspunsese in-
vitatiei lui Otto. Din fericire, sau din nefericire?
La inceput, binecuvantase hotarirea ei de a ra-
mAne la Berlin. Aceasta 11 punea la adapostill,
de .a i se deseoperi manopera. Dar cu cAt zilele
treceau, Cu atAt dorinta lui de a o vedea pe 01 ly,
devenea mai neinfrAnata. Incepuse sa-si dea seama,
cit daca nu suprimase scrisoarea, o Meuse poate
tocmai din dorinta obscura, chinuita (si poate
nurnai de frica nemarturisita) de a o vedea. In
cele, din urma Ii dorise sosirea cu orice rise.
Faurise un plan rnmantic, de a marturisi lui 011y
din prima zi fapta lui Indrazneata, si de a-i
desrainui motivul care-1 impinsese sit o savAr-
seasca: Preocuparea lui obsedanta de a gasi o
explicatie asemanarii dintre fotografia de pe scrin,
si portretul straburdcei poloneze.
011y 11 va Intelege i 11 va ierta. Caci in In-
chipuirea lui Inflacarata, atribuia indepartatei ve-
risoare din Berlin bunatatea surazatoare a. stra-
bunicei din portret. 011y nu era pentru Relu o
straina. i cine stie? Poate nici Oily IOU Ii va privi
pe Relu ca pe un strain. 1i va cAstiga cu siguranta
tacerea... i eine stie?
Poate ca spovedania lui emotionata, urmata de
absolutiunea probabila ar putea deveni preludiul
unei adevarate prietenii. Aceasta nesfArsita si corn-
plicata Inlantuire de presupuneri, 11 conducea ima-
ginar la un desnodamant ametitor...
15
www.dacoromanica.ro
De aceea, vizitele lui Re lu la Tantirinel deverti-

serA tot mai frecvente. Dormise chiar cateva nopti
acolo, in camera Corinei, chemat de mAtusa lui
suferindA, careia cumplita iarnA a anului 1917
ii agravase reumatismul. Dar zilele si sAptAma-
nile tnecuserl fArA ea 01 ly O. dea vreun semn de
viatA. 0 Inthmplare neasteptatA petrecua Intr'o
searA de pe la inceputul lui Februarie li dAduse
totusi cateva ore de chinuitoare emotie, fAcandu-1
a banui cA ceasul cel mare in sfarsit batuse. In
seara aceea, Re lu o sunase pe Anica, Inainte de
culcare, rugAnd-o sA-i umple sticla cu. apA de bitut
pentru noapte.
Dupä un sfert de ceas, servitoarea revenise cu
mana goalA:
Tulai, conas Re lu. SA ma iertati ca ghniam
uita ghie glaja.... Domnu BAron m'o mânat la beciu
dupie sAmpanie... caz i-or vinit musAfiri.
Ce musafiri?
Or lost mai multi da s-or fo dus. N'a mai,
rAmas diecAt o mAdaniA faina.
Re lu se schimbase la fatA. Anica plecase draga
Doamne, dupA sticla cu apa, dar de intors nu se
mai intorsese. Ore intregi, Re lu isi frAmântase
mintea cuprins de bAnuieli chinuitoare. SA fie
oare 01 ly? Cuvintele servitoarei: MAdamä faina",
sampanie", i se pAreau cu totul in contradictie
fatä cu omagiile pasionat devotate ale nesfarsitei
prietenii", exprimate de Otto In scrisoanea adre-
satA la 1 Ianuarie verisoarei din Berlin. Si totusi,
In cursul sAptAmânilor scurse intretimp, cine 4tie
www.dacoromanica.ro
MARTI5OARE 227
cate scrisori i cfite ganduri nu se vor mai fi

schimbat Intre Bucuresti si Berlin. Relit petrecuse
o noapte de cruntä insomnie. Avusese chiar tentatia
de a scobori scArile in toiul noptii ca sä asculte
pe la usi. Nu-1 retinuse decal amintirea plicului
dactilografiat, care plana mai amenintätoare decal
oricând, torturandu-i insomnia.
Nu se linistise decat a doua zi dimineata cand,
dupä plecarea baronului la serviciu, inspectand
el insusi apartamentul dela parter, verificase de
visu" prin gaura cheii dinspre birou, signalmen-
tele mädamer, o brunä cu parul inelat, care
infäsuratä Intr'un kimono al Corinei, dormea dusä
cu un brat sub cap, iar celälalt atArnând inert
spre carpeta din fata divanului, intre cloud stick
destupate de Pommery Extra Dry", care se o-
dibneau pe mätasea covorului, in aceiasi pozitie
quasi orizontalA ca i eroina din aloov. A treia zi,,
Re lu avusese chiar cinstea de a-i face personal
cunostinta, tot prin Otto, in cursul unei partide
de patinaj, dar nu schimbasera, deck vre-o ca-
teva cuvinte, desi patinaserà Impreund aproape
un ceas, cAci ea nu vorbea decAt nemteste i ur-
gureste. 0 chema Irma Bardassy, avea ochii verzi
si se antrena pentru campionatul dela Budapesta,
unde i plecase peste câteva zile, spre regretul
lui Re lu care pierdea o partenerA de patinaj idealä.
www.dacoromanica.ro
Ce veste? intreba domnul Robescu, imptittu-

rindu-si ziarul.
Ne-am inscris, rdspunse doarana Robescu.
Re lu era posomorit. Prirnul contact cu liceul
eel nou Ii &Ouse fiori red. Ca infatisare exte-
rioara, el adirea liceului Tepes-Voda, având ceva
din mohorata solemnilate administrativa a unei
circumscriptii politienesti de suburbie, era de
parte, de a te face sä banuiesti, cit poate ada-
posti intre zidurile ei, istorieul Colegiu bucurestean,
a cdrui faima de riguroasii dar justa severitate,
parea ca Ii justifica simbolic, voevodalul nume
palronimic. Cth despre interior....
In memoria lui Re lu, sinistrele impresii vi-
zuale i olfactive staruiau cu 0 obsedanta persis-,
ten* Coridoare intunecoase, cu miros de latrina,
banci cu lemnul pamântiu i mthicat, ca al unor
sicrie deshumate, ziduri coscovite, in. care muce-
gaiul colora sudoarea tencuielilor cu. reglementarul
verde tepesist. De eel al vipustei scapase ca prin
urechile acului. Fusese Insa nevoit sli pledeze tot
drmnul, pentru ea s'o poata convinge pe doamna
Robescu de inutilitatea ei:
Tu nn te gAndesti, marni draga? PAnli la anul,
poate da Dumnezeu i scapam de bosi. Sunt sigur
el a aptea am s'o fac jar la Lazar. Alta vipusca?
Alta uniforma?
Chestiunea buzunarelor fusese mai complicatii;
domnul Samy Bercovici obiectând ca n'are sa-i a-
junga stofa, un. pretext ca sa-i poata vthnui
franc° dela materialul unei uniforme precedente.
www.dacoromanica.ro
MARTI$OARE 229
Intretimp, servitoarea intrase cu supa, care fu-

mega abundent, mai fallsA para. decAt oricand.
Re lu isi ocupA trist locul la mash', despaturin-
du-si servetul fArà nici un entusiasm.
Uite-ti stylo-ul tatA.L-ai uitat aici.
Te inseli dragutA. Il am in buzunar pe-al
mea. Cel pe care-1 tii in Juana e mArti5ora1 tau
de scolar. SA-1 porti sanatos Re lu ei sali poarte
noroc la note mari. Nu-1 mai admira atAt, cA se
rAceste supa; dacA 1-oi mai suci mult, ai sa ma-
nAnci ciorbA de pelikan-tinte. Pune-ti-1 bine. Da
ce, tu n.'ai buzunar la tunicA?
DeocamdatA nu, rAspunse Re lu inseninat, cli-
pind dintr'un ochi spre zAmbetul complice al
rnamei.
www.dacoromanica.ro
II
SCHIMBARE LA FATA
In acea dimineatA de 21 Martie, Re lu se sat-

lase mai devreme ca de obicei. Avea de fAcut
inaintea pranzului o multime de curse. Trebu.ia-
sä meargd la croitor, pentru ultima proba, la cea-,
prazar pentru sapca cea nouA, la magazinul Feder
ca sA-si cumpere o coard6 si In sfarsit la d-1 Oskar
Weiss pentru lectia de vioarA. Mai avea de Ond,
deasemenea sA dea o raitA i pe la liceu clupä
noutäti, cAci pand la data oficialA a deschiderii
scoalelor, mai rAmAseserA doar cateva zile.
Aerul primei dimineti de adevAratA primkvarA,
nAvalea in casA in valuri proaspete, infoind ca pe
uu val de corabie reteaua perdelei dela fereastra
larg deschisä. Din clipa in care deschise ochii,
Relit se simti cuprins de o voiosie inexplicabila.
SA fi fost bucuria entuziastA pentru viitoarea
lui activitate sco1Areasca? Mai stii minuneal...
Sau poate aceea a apropiatei innoiri cu mArti-
sorul mai mult sau mai putin de uniforma? Mai
probabil....
www.dacoromanica.ro
SCHIMBARE LA FATA 231
Se apropie de fereasträ i dand la o parte per-

&Ana privi cerul. Era atat de neasteptat si de
intens azurul aoelei dimineti insorite, succedand
intregului sir de babe cloante, cc Incheiasera haina
iarna a anului 1917, incat Re lu avu. senzatia In-
viorätoare a unei treziri dintr'un vis nesfarsit de
lung si de chinuitor. Era stapanit de sentimental
absurd, o simplä impresie, cu nimic justifi-
cata, cà iesind din casa) nu va mai intalni as-
täzi nici insolenta baltata agresiv a nenumaratelor
gherete im.pe.riale, strajulte de automatele mane-
chine cenusii, nici spectacolul jalnic al zavoritelor
brutarii, inoonjurate de cu noapte de nesfarsitele
siruri ale asediatorilor Inarmati pana'n dinti cu
1; Ausweis"-nri si cartele, nici fioroasele cortegii
ale prizonierior infometati si desculti, manati din
spate. i amenintati cu paturile armelor ca niste
ocnasi de rand. Sub aoest cer, niintea lui refuza sä
mai conoeapa asa ceva. Rezemandu-si octal de
fereastra cu un gest de matelot care contempla
marea, incepu sa ingane un crampei din faimosul
concert de Mendelsohn. Melodia, pe care o can-
Ease In ajun pana tarziu dupà miezul noptii, 11
obsedà. Departandu-se dela fereastra, deschise un
sertar, de unde-si scoase uneltele de ras si prinse
a-si ascuti Gilett-ul, netezindu-I. usor pe curea, In
ritmul andante al cantilenei, pe care acum o
suiera printre dinti.
www.dacoromanica.ro
In. drum spre magazinul Feder, Re lu avu nu-

nieroase confruntdri, mai mult sau mai putin in-
voluntare, Cu oglinzile vitrinelor de pe Ca lea Vie-
toriei. Daed, In ce priveste eleganta sportivd a
tunieei, de märtisor, influenta uniformelor anglo-
franceze ramânea incontestabild, in sehimb aceea
a sdpeii de uniformd, cu. care se Innoise de abia
de Cateva minute, se resimtea de subconstientc
Inrkuri Foersteriene, avand pared ceva din cas-
cheta Printului-student, cat i din aceea a Loco-
tenentuhri Baron de Heidenstamm, atat prin forma
rotunda a vizierei, cat i prin manta stinsa a
postavului, mai mull sau mai putin reglementar,
de un vert-nil" aproape citron". Desi aceastä
constatare o Meuse insusi Re lu la prima confrun-
tare cu oglinda ceaprazarului, totusi ii venea greu
sd-si recunoaseh' singur intentia de a fi copiat
cascheta lui Otto.
Deco 1-ar fi imitat? Irnitatia implicä admiratie
san invidie, on i una 5i alta. E drept ed datoria
lui ar fi fost sä resimtd mai multd urd deca ad-
miratie, pent-1-u acest dusman, ce-i ardtase intot-
deauna o prietenie alât de binevoitoane. Trebuia sä
recunoased totusi, cä Ii pismuise de multeori uni-
forma, titlul, numele i blazonul, toate aceste ele-
mente cc Ii acordau lui Otto privilegiul extraor-
dinar de a se bucura de prietenia lui 01 ly...
Ajuns la inerucisarea dintre Ca lea Victoriei si
Bulevard, se opri, asteptand momentul prielnie,
ca sa poatä traversa. TrAsurile i automobilele se
tineau lant. La un moment dat, recunoseu la fe-
www.dacoromanica.ro
SCHIMBARE LA FATA. 233
reastra unei somptuoase limuzine cenusii, ce in-

cheia sirul vehiculelor depe Bulevard, profilul
cascheta de ulan a lui Otto. Salutul lui Reiu
ramase fir. r6spuns. Desigar, Baronul nu-1 .oh-
servase, aci pgrea prea absorbit intio convor-
hire Insulletilà, cu cineva de langa" dansul. In-
torcând capul dupg autornobil, Re lu avu o tre-
sarire. Otto era insotit de o doamng...
Prin ovalul ferestrei din spatele limuzinei, nu-i
putuse zki deck gulerul fumuriu de blan N. si be-
reta cenusie. 0 simp1 impresie, provocatä de
.
asocierea acestei imagini fugare cu find gandului

ce-1 stäpanise cu eateva clipe mai devreme?...
Sau o presiintire?...
Automobilul era acurn departe, dar Re lu, uilând
sä mai traverseze, continua sä priveasdi neclintit,
ovalul tot mai micsorat al ferestrei, in care cas-
cheta lui Otto, aläturi de bereta cenusie se clii-
tinau ritmic i paralel in.leggnarea capricioasä a
limuzinei.
www.dacoromanica.ro
III
ALEA JACTA EST
In primul moment avu tendillta instinctivd, de

a scobori Bulevardul In directia automobilului
oenusiu, dar amintindu-si oeasurile de insomnie
si.inutilele emotii din seara aventurei J.ui Otto cu
bruneta pasagerd de o noapte a casei Radovici,
Ii vdzu .mai departe de drum...
***
Sdrut mana doamnd. D-1 Oscar 0 acasd.?

Nu s'a Intors Inca, maicd. E la tiatru, da tre-,
bui sä pice acusica. Imi llisd vorbd, sa-ti spun
matale cd poate sti mai zdboveascd.
(Profesorul obtinuse de cateva saptamâni un an-
gajament in orchestra ansamblului Operei de Stat
din Berlin, care organiza ufa ciclu de reprezentatii
In sala Teatrului National din Bucuresti. In acea
dimineata -avea loc o exceptionala repetitie a an-
samblurilor oorale i orchestrale sub bagheta unei
www.dacoromanica.ro
ALEA JAOTA EST 235
eelebritäti din Berlin, in trecere prim Capita la

noastra, pentru câteva reprezentatii extraordinare
cu Opera Tristan si Isolda, a carei premiera urma
sit RBA. loc chiar in acea seara).
In asteptarea d-lui Oskar, care intarzia, Re lu
Isi scoase vioara din. cutie, si-o acord a. indelung
tocmai se pregatea sä dea o raitä prin finalul con.
certului, eand profesorul aparu in' usä, tinAnd
Intr'o mana cutia viorii, iar cu cealaltä tampo.
nandu-si tamplele cu batista:
Dregute domnu Vlad. Cerem un milion scum,
dar e ase tirziu ke trepui amunem lektiune pe
muine dimineata. N'are se te superi...
Cum o sA ma supar domnu Oskar? Se poate?!
A fost un caz exceptional. Dar cel putin a iesit
bine repetitia?
Drept orice ritspuns, d-1 Oskar isi scoase porte-
feuille-ul din buzunarul dela piept, 1.1 deschise
cu o trernuratoare meticulozitate i Intinse ele-
vului sau un bilet verde, pe care Re lu 11 examina
nedumerit, nestiind daca trebuia sa-1 primeasca
sau nu. Era vorba de un Joe stalul al II-lea pen-
tru premiera operei din acea seara. In primul mo-
ment se gandi sä refuze, caci la spectacolele
nemtesti" nu se ducea din principiu". ,(Tarass-
Bulba nu fusese decal o exceptie cu totul excep-
tionalä", care dealtfel nu se mai repetase decat
o singurä data, cu ocazia reluarei aceluiasi filni
dupa cererea generald" la un cinematograf peri-
feric). Totusi, daca refuza biletul 'de opera '1-ar
fi jignit pe profesor....
www.dacoromanica.ro
Lase, lase, nu mai trebui atita multumesti.

Pentru un artist cum Tumneata ce are rnusik in
sinje ar fi un adeverat crime, se nu merjern la
un ae ansambel exzelent. Are se-mi spuneti muine
cum ti-a plecut...
***
Alegand drumul oel mai scurt spre localul Li-

ceului Tepes-Vodd, situat la capatul strdzii 5tirbei-:
Vadd, Re lu avea de parcurs mui intai Bulevar-
-dul, pAnd in preajma vastelor locuri virane, desli-
nate problematicei viitoare Gdri Centrale, dupk
care trebuia sä traverseze un drum improvizat,
printre epavele de uluci devastate ale unor foste
terenuri de tennis, edrora ode cdteva luni de raz-
boi i ocupalie dusmand le imprimasera un aspect
sui-generis, jumatate maidan, jumatate Ulitit rurala,
cu nenurnarate gropi, hartopuri i parleazuri.
Traversiind piata Kogalniceanu, calla sa-si im-
provizeze in minte un itinerar mai putin riscat
pentru noua lui thmta, când recunoscu dela dis-
tanta, la cateva zcei de pasi in fata lui, limuzina
cenusie, ce stationa in fata carei Radovici. Isi in-
oethii mersul. Avu. apoi un moment de ezitare.
Ce ar fi, daca inainte de a se duce la liceu,
s'ar abate putin pe la Tante Irene? Limuzina ce-
nusie se afla acum la doudzeci de pasi in. fata
lui. Oare sa intre sau nu? Aceeasi presimtire II
facu sa-si incetineascd mersul din ce in ce mai
mult.
www.dacoromanica.ro
ALEA. JACTA EST 237
Va trece totusi inainte. Simtea ca in acel mo-

ment n'ar fi avul curajul sa deschida. poarta gra-
dinei. De frica unei confruntari neasteptate, sau
poate mai curand dc teama unei noi desamagiri?
S'ar fi oprit pe loc, dar ochii de un albastru tur-
bure ai uriasului roscat dela volan i se päreau ca
11 privesc Cu 0 curiozitate supärätor de insistente.
Re lu isi normaliza pasul. Dar ajungand la ativa
pasi de automobil, se opri impietrit.
Poarta gradinei scartaise strident. Precedata de
ordonanta lui Otto, care deschidea usa lhnuzinei,
01 ly trecuse atilt de aproape de diinsul, Inca Ii
atinsese o clipä bratul din mers, cu manseta nA.-
nusei fumurii, aruncându-i In treacat o privire
indiferenta, apoi urcase sprinten treapta automo-
bilului, desvaluind linia svelta a piciorului strans
in matasea ciorapului de aceeasi nuanta cu. cenu-
siul toalelei, ea i al caroseriei.
Totul durase doar cateva clipe. Dar in fractiu-
nea de secunda, in care Ii inthinise privirea, Re lu
recunoscuse totusi blanda fosforesoenta aurie a
ochilor sträbunicei din portret...
Raspunzand la salutul qui Otto, care iesise in
balcon s'o priveasca plecând, surazatoare, 011y îi
sculura acum aurul buclelor, fluturandu-si bereta
cu un gest baietesc. S'ar fi zis cIt se descoperise
intr'adins, pentru a-1 hitari pe Relu in convin-
aerea cIt nu se inselase.
***
www.dacoromanica.ro
RAtAcind Inainte, mereu, In nestire, Re lu se

trezi deodatA, In preajma Faculiatii de Medicina.
De abia acolo Ii aminti In sMrsit, scopul ple-
carei lui de acasA. Se abdtuse de mult din calea
licenlui i totusi Isi continua drumul mai departe.
In creier Ii svAcneau atAtea ganduri, tuck simtea
nevoia unei reculegeri.
Acura nu se putea Intoarce aeasA. PArintii as-
teptau sA le aducA noutAti dela soma
Ala trece i pe la liceu... mai tArziu...
DeocamdatA, dorea un colt retras, In care sA-si
poatA savura in liniste amintirea ultimei impre-
sii, unica, In fata cAreia toate celelalte dis-
pAruserd, cum pier stelele In neant dupg rasA-
ritul soarelui.
Din fericire, portile GrAdinei Botanice erau larg
deschise, ori poate chiar inexistente, ca i ulu-
cile de stejar dintre ziduri.
Era prea preocupat, ca sA poatä remarca a-
cest amAnunt. Se asezase pe prima bancA, oe-i
iesise in cale. Totul fusese atAt de neasteptat si
durase atAt de putine clipe, Incat Re lu avu un
moment de indoialg. SA nu se fi Inselat oaret
Nu. Era cu neputintA. Revedea si acum In cadrul
ferestrei intredeschise a limuzinei, uimitoarea re-
producere vie a chipului bAlai din mina de Rides.
de pe scrin.
Oare când venise 01 ly In Bucuresti? Uncle 10-
cuia? Deoe IntArziase atAta pAnA atunci?
Si cat avea sA mai rAmAnA? Nu-si adusese ea
oare in vreuna din valize plicul compromitAtert
www.dacoromanica.ro
ALEA JACTA EST 239
Daca venea din indemnul lui Otto, e surprinzator

ca xiu venise mai demult. Poate venea In urma unei
noi invitalii. Gine stie?
Poate plicul compromitator va fi plecat spre
norocul lui Re lu impreun g. cu scrisoarea, la
cosul cenzurei oficiale. (Cea oficioasä nu se Incu-
metase sä o suprime). Zeci de Intrebari 11 asaltau
in acelas timp. Era mai cu seamg stapanit de o
chinuitoare indoiald: Daca. 01 ly se instalase in
casa generalului Badovici, el, Re lu trebuia sa. se
bucure sau sä se intristebe?
Premizele erau atat de multe si de variate, twat
se puteau trage concluzii diverse si contradictorii.
Un singur lucru era sigur peatru Re lu: Daca 01 ly
primise invitatia baronului, ei bine, atunci el,
Rein, va avea prilejul sä o vada de aproape, s'o
auda vorbind, sa-i vorbeasca poate el insusi. Nu
mai fusese pela Tante-Irene de Joi. Se implineau
deci trei zile. Ar fi putut prin urmare, sä treack
chiar In ziva aceea pe lá dansa..
Dar 01 ly plecase cu automobilul in oras...
Chiar dacä locuia la Tante-Irene in casä, nu
putea sti cand avea sä se intoarca din oras.
Totusi, ar fi putut afla cel putin, daca 011y lo-
cuia sau nu In casä. Dar lucrul nu era usor. Pe
cine sa intrebe? Pe Otto? Era exclus...
Pe Tante Irene, care nu scobora cu saptamanile
din camera ei? Pe servitoare, sau pe ordonanta?
Dar daca 011y sosise chiar in dimineata aoeea si
nu luase Incit nici o hotarire? Nu. Astazi nu era
prudent sa meargg la Tante Irene.
www.dacoromanica.ro
240 RAZBOIUL MICULIJI TRISTAN
Se va duce mftine. Si ce se va mai intarnpla oare,

Doamne9
Ar fi rthnas ore intregi pe aceastd banca, sin-
gur, numai cu gAndurilc lui. Grädina era pustie.
In depiirtare se auzi tipàtuf prelung al unei lo-
comotive. Aceastd impresie auditivd Ii sugerd de-
odatd, o intrebare neasteptatä: 011y sosise oare
cu trenul? Dar limuzina?... Reciti in minte Ince-
putul faimosului interview al domnului Willy Rd-
mureanu: 011y von Stein are cloud mari pasiunh
automobilul i equitatia". Desigur, automobilul ce-
nusiu e al ei. Poate caldtorise chiar cu el dela
Berlin la Bucuresti. Dar 01 ly e desigur atat de
bogatd, Inca si-a putut permite luxul s. i-1. a-
duck In tren, ca pe o simpld valizL Legenda lu-
xu.lui fabulos al marilor vedete de cinematograf,
devenise In ochii lui Relu o realitate concretä. Ra-
finamentul ansamblului cenusiu din Imbrdcdmin-
tea lui 01 ly, a cdrui nuantd se asortase atât de
minunat cu aceea a limuzinei, 1,1 sugerd pe data'
absurda convingere cd ea poseda pentru fiecare
din toaletele ei cate un automobil In aceeasi cu-
loare...
In curtea Liceului Tepes-Voclä, elevii misunau

droaie. Cei mai multi veniserd, ca i Rein dupd
noutäti, iar altii pentru examenele de corigentd.
In asteptarea respectivior casapi cu catalog,
cativa se sträduiau sä Indoape puroelul de Ignal,
mormäind de zor cu nasul In manuale, i cu tire-
www.dacoromanica.ro
ALBA JACTA EST 241
chile astupale In palme. Altii, mai falalisti, in

asteptarea verdictului imuabil al destinului lor
sooläresc, ig sorbeau pana In fund nectarul clipei
prezente, zbenguindu-se nepasätori, intr'o home-
rica busita.
Sufletul acestui grup era micul Spiridon Go-
gancea, zis Mingeac" zis Turcalan." zis Go-
goasa", care pe hinga titlul de sampion pe scoald
la turca, dna si busita II mai detinea si pe acela
de venerabil &can al corpului repetentilor. Prima
si ultima porecla a eroului Isi gäseau justificarea
in infatisarea de minge rosie i saltareata a per-
soanei sale, precum si in predilectia lui pentru
marfa obisnuità a lui rnosulica", Ia care se bu-
cura de un credit quasi-nelimitat, (cad bufegiul
liceului 1.1 cunostea prea bine pe Nea Spirache
Gogancea-Senior" macelarie en-gros" In Piata
Matache).
Re lu citise dislrat anunturile lipite pe geamul
usei dela intrarea principald (deschiderea oficiald
a scolii era anuntata pentru dimineata zilei de
30 Martie), si se pregatea sa bald in retragere,
cand impins dela spate de un grup compact de
elevi, se trezi fara voia lui in interiorul clasci
a IV-a B.
***
Caleva secunde in urma lui, intrase si profe-

semi de Geologic, un batrân inalt i uscAtiv,
pe eare-1 vedea pentru prima earl.
14
www.dacoromanica.ro
242 RAZBOIIIL MIOULIII qRISTAN
Instalandu-se la randul sau, intr'una din ulti-

mile banci, alaturi de un elev necunoscut, spec-
tator ca i dânsul, Rein o facea mai mult dintr'o
apaticä inertie statica, decal din curiozitatea reala
de a asista la examinarea viitorilor sal camarazi,
deg un examen de corigenta la liceul cu care luase
de abia atunci Intaiul contact mai serios nu putea
fi cu totul lipsit de interes.
In timp ce Geologul striga numele candidatilor:

Dumiträchescu C. Catone si
Gogancea Sp. Spiridon,
Relu urmarea cu privirea visätoare distanta Ber-
lin-Bucuresti, de pe vasta harta. a Europei, din
stanga tabelei...
Se va fi Intors oare 011y? Daca ar trece pe
acolo la 1ntoarcere?... Chiar dacä ar gäsi-o pe
011y la Tantirinel, tot n'ar putea ti cu siguranta
daca ea acoeptase ori nu Invitatia baronului.
Cum sa fad. oare? Era prudent sa. mai astepte
pang. maine. Dealtfel, se hotarise doar ()data...
Totug, simtea cä Ii va fi foarte greu, sä staru-
iascä in hotarirea luatä de dimineata de a amana
pe a doua zi vizita la Tantirinel. Dar daca, re-
nuntand la biletul de opera, s'ar duce la Tanti-
rind, diseara, Indatä dupa. masa? Ar avea poate
astel mai multe probabilitäti de a afla adevarul...
Dar in acest caz or fi trebuit sä gäseasca mai
Intai un pretext pentru parintii lui, carora le anun-
lase Inca dela pranz, cä diseara merge la Opera..
Facuse ran ca. se pripise sa le arate biletul... Dar
www.dacoromanica.ro
ALE1 JACTA EST 243
toemai istoria biletului de operd fusese diver-

siunea salvatoare pentru Intarzierea lui dela mash,
edci sosise la (loud fark zece... Nu. La Operd nu
putea in nici un caz sä renunte...
Intretimp, profesorul terminase de examinat pe
primul candidat:
Bine, Dumiträchescule... Vdd cdai citit... Ia
sä vedem acum pe Gogancea...
Un freamdt de nerdbdare strdbätu asistenta.
Cei mai multi dintre elevii spectatori, veniserd
Intr"adins pentru Mingeac", (ale earui rdspunsuri,
dealtfel rare erau celebre), Intocmai ca la
o reprezentatie de comedie.
Ai. citit, nu-i asa? Ia sd-mi vorbesti eeva
despre granit.
Prin urmare, ce este granitul? Nu te grabi.

Gândeste-te bine si raspunde-mi pe Indelete.
In timp oe profesorul Ii räsfoia tacticos ma-

nualul de geologic, candidatul arunca priviri dispe-
rate, spre amicii sai din spate, de care-1 desparteau
dieva banci goale. Deodatd, fata i se lumind, caci
urechea lui atintitä spre sursa soaptelor salvatoare,
prinsese rdspunsul din sbor:
Granitul e o focd.
Sala IncAlzitä fremdtd in surdind, nelndrdsniud
Inca sa-si dea curs liber .voiosiei, pentru a nu in-
dispune pe profesor. Dar figura batranului dascAl
care nu prea auzea bine, exprima cea mai deplind
satisfactie.
www.dacoromanica.ro
Foarte bine. Vezi cd slii? Prin urmare, cum

singur ai rdspuns, granitul e o rocil. SA vedem
acum ce fel de rocd e granitul?
GAndeste-te bine. Nu ne grAbim deloc.
-- Ia sä vedem. Dumneata ai viizut vreodatA.

granit?
Nu se poate sä irn fi vAzut. Ii vedem oricare

dintre noi in fiecare zi. E de ajuns sA iei pe
stradA...
In spatele candidatului, $oaptele se intetirA, cad
turalAu" era in primejdie:
CaldarArn, caldarArn, caldarAm.
Dar Spiridon, care n'auzea, sau nu pricepea su
gestia benevoll a sufleurului din spate, continua
sa taca...
Prin urmare, n'ai vAzut niciodatà granit? Cum
se poate?
Figura lui Gogancea, caruia DumitrAchescu C.
Catone reusise in. sfAr$it sA-i sopteascA ceva la
ureche, se luininä subit.
Ba am. vAzut Dom'le...
Foarte bine. Vezi ca stii? Uncle spui c'ai
vAzut granit?
Te i pa la noi pa Crivita...
Clasa capatase aspectul unei sAli de $edinte a
Curtei cu Juni. RAspunsul inculpatului provocase
rurnoaret- Geologul rArnAsese incremenit, intr'un
www.dacoromanica.ro
ALEA JACTA EST 245
zambet de admiratie peiorativä. Dupai o scurta

pauza, in care o Jinite aproximativa se restabili
in sala de sedinte, procurorul cu ochelari si ca-
talog I.si incepu rechizitoriul pe un ton de arnara.
blândete:
Bine ma baietas. Nu ti-e tie rusine obrazului?
Asa vorbeste un elev de lioeu, care mai are Inca si
pretentia sä intro in cursul superior? E i pa la
noi pa Crivita". Auzi, auzi!... Ce inseamnä expresia
asta de apas? Ia spune-mi mie mai. Ce esti tu?
*oolar ori zarzavagiu?
Gogancea o sfeclise... Convims el merge sigur la
condamnare, se facuse din rosu galben si tremura
vargä de groaza celor ce-1 asteptau acasä, caci nea
Spirache Ii daduse Inca de ieri cuvenitul aver-
tisment, cu un mic aoont, de cheltuialä.
Stai. Nu te speria de geaba, urma acuza-
torul imbla.nzit. Ai raspuns bine. Granitul se
intrebuinteaza, e drept, si. in blocuri cubice la
pavarea sträzilor. E drept ca si Ca lea Grivitei"
nu Crivita" e si ea pavatà cu piatra cubica
de granit. Dar, pentru thunnezeu! Invatati-va o-
data sa vorbiti mai frumos. Peste câteva zile
intrati in cursul superior, si e mai mare rusi-
nea..., dupa care inchise brusc catalogul, in care
in prealabil notase un 6 In dreptul numelui celui
inculpat.
Recidivistul Gogancea Sp. Spiridon, zis Gogoasà,
zis Mingeac, zis Turcalau, fusese absolvit.
www.dacoromanica.ro
IV.
PRELUDII
Dar tu parel mergeai la Opera astäseara,
Relule. Se vede ca nu stii cat e ceasul!...
Re lu, care-si sorbea ganditor cafeaua, tresari.
Bine zici. Uitasem. E tarziu tare?
Opt si douazeci. Ia tranvaiul O. nu 'ntdrziezi.
Nu te mai oath, cä ai sa &esti usa
Cu Nemtii draga, nu glumesti...
Ajuns In dreptul cinematografelor de pe Bule-

yard, Re lu sari din mers depe platforma vagona-/
lui in plina viteza. Inima Ii batea violent In
piept, dar nu din cauza sariturei lui Indrasnete.
Traversa In fuga Bulevardul si urcandu-se pe
trotoar ramase tintuit In fata afiselor multicolore
ale uneia din vitrinele violent laminate:
www.dacoromanica.ro
PREL UD II 241
Simfonia alba
0 premiera senzOonala,
cu rapitoarea
OLLY VON STEIN
Biletele de favoare strict suspendate
RecunoscAnd din primul moment imagina lui

01 ly In panourile din vitrina cinematografului,
Rein nu ezitase deal o clipä inainte de a sari
din tramvay. Desigur, asa sareau In valuri din
navele lor legendare, nefericitii corabieri ai anti-
chitatii vrajiti de farmecul u;_.igator al unor priviri
de sirena...
S'ar fi zis el imperativul:
Biletele de favoare strict suspendate", decretat
de exceptionala prezenta pe afis a numelui ce-
brei vedete, fusese extins i ampra biletelor de
Opera In interpretarea sarmanu:ui Re lu, care re-
nuntand definitiv la Tristan si Isolda, Isi scosese
dela Cassa legiuitul bilet de intrare contra cost,
si strecurandu-se pe sub draperiile de catifea pur-
purie, disparuse In Intunericul sälei.
* *
Când dupa doua ceasuri iesi din nou la lumina,

ramase cateva minute pe lee In hall-ul einemale-
www.dacoromanica.ro
grafului, stapanit de un shntirnAnt nelamurit in

care intra ingrijorare, neliniste i pared o nuauta
de \Tag remuscare. Ezita sa-si marhiriseasca lui
insusi aceastä stare sufleteasca, pe care de altfel
pentru moment nici nmi si-o putea analiza. Era
oare regretul pentru biletul de Opera pierdut?
Cu siguranta ca. nu. Emotiile fermecatoare prin
care trecuse in timpul celor 2 ceasuri petrecute
in intunericul salil de cinematograf, preludii arne-
titoare ale viitoarelor emotii, de sigur cu mult mai
concrete, nu ar fi putut fi compensate In nici
un chip de banalitatea unei reprezentatii de O-
pera., fie ea oricat de extraordinara. Fara in-
doiala, nu regreta aceasta seara... 8i totusi... Pa-
rinii can de sigur Ii vor astepta ca de obicei in-
toarcerea, aveau sa-1 intrebe cum Isi petrecuse
seara.. Iar a douazi de dimineatd, d-1 Weiss ii
va cere sa-i impartaseasca impresiile dela re-
prezentatia de Opera... Va trebui de doua ori sit
mina.
Ceasornicul din hall-ul cinematografului arata
orele 11 fara un sfert.
Daca ar incerca totusi st intre acum la Opera?
Ar putea avea norocul O. mai prindt ullimul act...
In Pi4a Teatrului 11 astepta o noua. surpriza.

Limuzina cenusie stationa chiar In fata usei
dela intrarea teatruhii. 0 recunoscuse dela dis-
tanta, dupt forma si culoarea caroseriei, dupt
www.dacoromanica.ro
PRELUDII 249
numarul 302 Brl., pe care si-1 intipthise in minte

in dimineata *aceleeasi zile, dar mai cu seamä
dupg silueta de urs roscat a uriasului ce motgia
la volan.
Urcand primele trepte dela intrarea Teatrului,
Relu avu a clipä senzatia cg. viseazg. Succesiunea
atator emotii intr'o singurg zi ii anesteziase para.
sensibilitatea. Controlorul, cgruia Ii intinsese bi-
letul, examing cu 'o bgnuitoare curiozitate pe acest
tardiV.spectator in uniformg de scoalg.
Intarzierea lui i se pgrea suspectà. Dar biletul
pe care-1 examinase minutios pe =bele fete era
in regulä, i Relu pätrunse in 'foyer. Actul al
doilea se terminase de cateva minute; totusi aplau-
zele furtunoase, oe nu se hotgrau incg. sg. conte-
neascg, se auzeau pang in foyer-ul teatrului care
"se umplea treptat de multimea fumgtorilor melo-
mani, militari 5i civili comentând cu insufletirc
triumful serei.
Spre bucuria lui Relu, (care cu banii cApalati
dela d-na Robescu pentru program. isi cumpgrase
biletul de cinematograf), inevitabilul plasator de
locuri i programe rnotdia .pe o strapontia, asa
luck noul spectator isi putu glsi in liniste fo-
lotto].Invitluind lojile cu o privire circularg, tre-
sari, apoi se incling stângaci, simtind cum un val
de sange Ii imbujoreath obrajii.
Otto ii rgspunsese zambind, insotindu-si inch-
narea de un gest amical al rnainii, dupa care se
aplecase spre vecina din dreapta, cu care schim-
base cAteva cuvinte. Neindrgsnind sä mai pri-
www.dacoromanica.ro
250 RAZBOTUL MIOULUI TRISTAN
veasc In acea directie, Re lu 1i scoase batista

din buzunarul dela piept un gest stupid pe
care acum Ii regreta din suflet. De ce-1 f a-
cuse? Minded nu stiuse ce Intrebuintare sä dea
mainilor...
10 strecurd din nou In buzutnar batista, pe care
o friimantase nervos Iii maini cateva minute.
Aruncand o privire piezisä spre loja lui Otto,
constatä surprins, cä baronul dispdruse. .011y Isi
citea programul. Purta o rochie violetd... poate
chiar aceeasi din fotografia de pe scrin... Umerii
-erau In orice caz aceiasi...
Pe Iocul liher din stanga lui, se afla un program

uitaL Relu si-1 insusi pentru caleva minute mai
putin din dorinta de a-1 citi eat din preocuparea
lui de a-si cauta o atitudine cat mai naturald, caci
Otto apäruse intre timp din nou In lop..
Tocmai terminase de citit distributia Operei,
and se simti Mins usor pe umär. Intorcand capul
surprins, recunoscu pe unul din p1a3atorii teatrului.
Grezand, cd ocupase din gresald vreun. loc strain,
Relu ii intinse In grall biletul.
Domnu Maior dela numärul einci vd. pofteste
la dumnealui in lojd.
Relu deveni palid. Credea a nn auzise bine.
Pe mine? Gine? Unde?
D-1 Maior din loja a treia domnisorule. Gel
de tang cuconita aceea frumoasd...
Relu privi din nou spre loja baronului, care
acum Ii zambea insistent, Inclinandu-se din .nou,
www.dacoromanica.ro
PRELLID.II 251
Iutfun gest ce nu putea fi interpretat deat ca

o ooafirmare a invitatiei plasatorului. Nu mai pu-
tea fi nici o indoialA. PArAsindu-si locul, strAbatu
cu pas sovAitor spatiul dintre foLolli, preoedat de
cAtre plasator, care Ii deschidea respectuos usile.
Ajuns la intrarea lojei No. 5, avu o nouA ezitare,
and usa se deschise brusc a Otto apAru intinan-
du-i cordial ram..
DupA ce expedie pe servitor, strecuandu-i in
luring o hartie de cinci lei, baronul isi prezentA
invitalul in aceeasi frantuzeascA ireprosabilA atiu-
gAndu-i umArul cu gestul lui obisnuit de amabilA
protecto a re familiaritate :
DragA verisoarA, dA-mi voie, te rog, sA-ti
prezint pe tfinArul meu prieten, domuul Vlad Ro-
bescu, nepotul gazdei noastre... Vara 'ilea, doamna
von Stein.
Relu recunoscu din nou In privirea lui 011y
care-i intindea maim, aceeas,i expresie de n2pAsare
ei parcA totusi de usoarA surprindere, ce-1 tul-
burase cu cateva ceasuri mai devreme, In clipa
and ea ii atinsese in treacAt bratul din mers,
inainte de a se urea in automobil.
In graba gestului sAu stângaci de a-i sAruta
maim, Relu isi lovi bArbia de pecetea inelului
heraldic din degetul doamnei von Stein, care ob-
serand accidentul, Ii adresA primul cuant: Par-
dont", cu un zdnibet, ce lui i se pAru ironic.
AoeastA impresie, de altfel gresitA, II fAcu sa-si
piardA eumpAtul dela inceput.
Nu gAsea nici o frazd, nici mAcar o singurA
www.dacoromanica.ro
vorba, cu care sa intrerupa linistea penibila, ce

se prelungea tot mai apäsatoare. Otto gäsi de eu-
viinta sa rupa cel dintAi theerea, cu. o fraza in
nemteste adresata lui 01 ly. Ea ii rdspunse un sin-
gur cuvânt: Nein! Re lu, care acum ar fi dorit ssa'
fuga, continua sa ramând mut in fata ei, nein-
dräznind nici macar sa o priveasca in fata, când
deodata, doamna von Stein i se adresa direct in
frantuzRste, CU o voce limpede i totusi grava, nu-
antand fiecare silabd, cu o dictiune atAt de ingri-
jitä, incAt la inceput dadea o impresie de a-
f ectare :
Domnule Robescu. Nu stiu dece am iinpresia
ca te-am mai cunoscut candva... Desi, nu-mi pot
aminti... Totusi, sunt foarte sigura, cä mi ma in-
set Ce ciudat... Nu de mult... si parca.... tot Inter)
sea de teatru... 0, da! Acurna Imi amintesc per-
fect. Ia spune-mi, te rog: vioara ce-ti mai face?
Rein, care se inrosise ca o fecioara, nu izbuti
sä ingâne decAt vreo cateva cuvinte confuze:
Stiu si eu Doamna? Se poate sä aveti drep-
late... Dar iertati-mä... Nu inteleg...
Asadar, iata-va vechi cunostinte, spuse
Otto zámbind, incantat de prilejul ce j. se oferea
de a pärasi loja pentru cateva minute, cu soopul
de a face o scurta vizita Isoldei in propria ei
cabinä.
Sper prin urmare, cä ma veti ierta, daca
am O. vä paräsesc pentru câteva clipe... Ador
muzica lui Wagner, iar toväräsia Dvs. e Incanta-
toare, dar earn fumat de doua ceasuri..,
www.dacoromanica.ro
PRELUDII .253
Baronul plecase para. Inteadins pentra a-I pune

pe Re lu Inteo situatie cu desAvarsire intokrabila...
DacA tAcerea lui in prezenta lui Otto, putea fi
luatA drept rezervA intimidatA, in schimb, inca
pacitatea lui absolutA, timp de aproape un minut
de a adresa lui 01 ly un singur cuvant dupA pIe-
carea baronului, nu mai putea ffr catificatA decal
drept prostie pur i simplu.
Doamna von Stein z'ambea din nou... Ironic?
Mai degabd compatimitor. Situatia lui Re lu era
Inteadevar demnA de mild.
E drept cä dumneata n'aveai dc unde sA
ma cunosti, urmA doamna von Stein, cu o a-
warA nuanta de ironic In voce. Cdci nu poti
pretinde unui artist sa-si cunoascA toti specta-
torii. De vreme ce Insä, acuma ma cunosti, mi-ai
putea rAspunde, sper, ce-ti mai face vioara.
Izbutind Invingd o nou.à si lungA ezitare,
Re lu gAsi in sfarsit rAspunsul, formulandu-1 dupN.
ateva clipe cu o IndrAsnealà, de care se siniti
el Insusi InspAimantat, dandu-si prea tarziu seama
de toate oonsecintele posibile ale cuvintelor lui:
VA inselati DoanmA. VA cunosteam cu mult
Inainte de a vA fi vAzut, desi vA vAzusem totusi
cu mult inainte de a fi aflat macar cA existati...
* *
Inceputul fusese penibil... Dar surasul doamnei

von Stein disparuse i trAsAturile ei exprimau
un interes crescând, pe masura ce Re lu reusea
www.dacoromanica.ro
254 RAZBOIUL Amu LuI TRISTAN
sn-i dovedeascn istorisindu-i amnnuntit Impre-

jurArile In care Ii descoperise fotogra:ia pe scrinul
dintre negri, In seara CrAciunului German,
cifreplica lui atAt de paradoxall, fusese mai
putin absurdä decal avusese aerul In primal mo-
ment.
Re lu evocase Intamplarile din acea memorabilä
sutra, cu o emotie Mal de sincern Incat In mo-
mentul In care terminase tot ceea ce avea de spus,
doamna von Stein continuase sä-1 priveasca. Litre-
bAtoare, cu aerul de a astepta conlinuarea povesti-
rei. Dar Rein nu mai avea oe sä spund...
Ii era mai degrabh teamni sä nu fi spus chiar
prea mult. Ea rämnsese gAnditoare câteva clipe,
apoi pe un ton aproape indiferent:
Ii place Wagner?
Foarte mult... Mat, Incfit ascultându-1, uit eh
e German.
Cum o gnsesti pe Isolda de astä searA.7
Intrebä doamna von Stein, dupä o noun. si laugh
pauzä pe un ton atat de indiferent Inca.t Re lu avu.
intuitia dara cä intrebarea ei nu era decat nfl
pretext pentru a pune ceva In locul acelei tAceri
de plumb, ce-i Invn.luise in urma ulamelor lui
cuvinte.
Marturisesc Doamna, cä nu-mi pot da nici
un fel de pärere, cnci n'am auzit-o Inch..
Nu Inteleg...
Nici eu nu prea inteleg Doamna., dar e
asa...
Vd ca-ti place sä vorbesti In enigme...
www.dacoromanica.ro
PRELUDII 255
Si .toti4i, realltatea e foarte simpla: Nu sunt

la Teatru decal de cateva minute.
-- Tot nu bite leg... Atuncea de co al mai venit?
Vreau A. spun, de cei al venit asa tarziu?
Pentruca Inainte de a veni la Opera, am
fost In altä parte.
$i nu-ti pare ran, ca ai pierdut primele
douli acte?
Acuma da.
De ce acuma" da?
Fiindcit acolo unde am fost, am vazut teva -
minun at.
??
0 siinfonie...
Vrei sii spui, ai auzit ceva minunat.
Nu Doamna... Am vazut... caci simfonia era
01 ly Intelesese care sau nu? Probabil, caci al-

beata dintilor ei, pe care OA desvaluise Intr'un
nou zambet luminos dadeau figurei acea fotoge-
nica satisfactie mai mult sau mai putin conven-
tionala a vedetei din porfretele destinate publi-
citatii i autografelor...
Inteadevar, amuzata de a recunoaste In ochii
acestui admirator neateptat, dovada popularitätii
ei crescande, blonda", turburatoaDe", fascinan-
ta" 01 ly von Stein, imprimase surasului ei le-
gendar o nuanta de indulgenta simpatie. TotuO,
In privirea infrigurata a baiatului crezu ca el-
tege mai mull dealt banala curiozitate cinefila,
www.dacoromanica.ro
care-i procura zilnic rnalddre de scrisori pasio-

arte din cele mai Indepartate colturi ale Euro-
pei.
Iti place asa mutt cinemalograful? Probabil
ca te duci foarte des...
Anul acesta n'am mai lost decat o singurd
datd.
La ce? Sunt cnrioasa sd-ti cunose preferin-
tele.
Lui Rein i se päru cd zâmbetul lui 01 ly deve-
nise din non ironic. Acesta ii fäcu sä rdspunda
pe ,un ton de indiferentä afectatd:
Nu-mi mai amintesc Doamnd...
0 bänuiald neasteptatd Ii incoltise in Inchipuire
de cdteva minute. Ce ascundea acest zambet?
Oily pdrea cd bänuieste ceva din starea lui su-
fleteascd. Mdrturisirea lui atat de copilaroasd, pe
care acum o regreta amarnic, nu pdruse a o fi
surprins prea mutt. Poate ea' ea fusese pusd in
curent de cdtre Otto prin vreo scrisoare mai re-
centd, despre vizitele mult prea dese si suspect
dooindiscrete ale acestui nepot al gazdei. Ori
poate ca 1nsäsi 01 ly avusese prilejul sd arate lui
Otto plicul mdsluit. Poate cd scopul acestei ciu-
date invitatii in loja lor nu fusese dect11 acela,
de .a da prilejul celor doi complici, sä se amuze
câteva minute pe socoleala Indräznetului cenzor,
iu asteptarea unei märturisiri, pe care Ii rezervau
dreptul sä i-o provoace de bunavoie sau silit, la
momentul pe care-I vor socoti oportun. Insäsi
biaara eclipsare a baronului nu era oare o cursa?
www.dacoromanica.ro
PRELUDII 257
Terorizat de aceastd bdnuiald, Re lu 15i aduse a-.

minte de planul pe care 0.-1 Idurise cu cateva
luni in urmä, de a märturisi el Insusi lui 01 ly
fapta lui indräzneatd. Dar dacd totusi se Insela?
Dacd acest complot dintre 01 ly si baron nu exista
decat In imaginatia lui?
0 intuitie nelgmuritd 11 Indemna totusi sd pd.-
.5eascd dela Inceput pe calea confidentelor, Insd
treptat, tatonând cu prudentd terenul, cad un
singur pas pripit ar fi putut cempromite totul
Mi-am adus aminte Doamng.... La Tarass
13ulba".
Aeest rdspuns tardiv, pe care il rostise in ro-.
mtuaeste intentionat pentru a impune o nuantg.
de tainicd Invgluire in convorbirea lor, aduse In
privirea doamnei von Stein, zambetul visätor al
strdbunicei din portret.
De unde stiai cä vorbesc i româneste?
Dela domnul Willy Rdmureanu".
Rasul sglobin si copildresc cu care 01 ly subli-
nie aceastd ripostd spontand, fdcu sä se risi-
peascd din inchipuirea lui Re lu toate gandurile
3ui negre.
* *
Când, peste cAteva minute, Otto isi fäcu din nou

aparitia In lojä, Ii gdsi antrenati Inteo convorbire
Insufletita in jurul surprinzdtoarei asemdnari din-.
tre 01 ly si portretul din hall. La Intrebarea ei
asupra numelui de familie al strdbunicei polo-
17
www.dacoromanica.ro
258 RAZBOIUL AUOULUI TRLSTAN
neze, Re lu Ii fagaduise ca se va interesa dela

pthinii lui, pentru a-i putea raspunde cat de cu-
rand. Dintr'un instinct de cumpanita prudenta,
dar i de siretenie calculata, ezitase de a-i di-
vulga dela inceput probabila inrudire dintre ei.
Aceastä tactica 1i daduse dela inceput roadele,
de vreme oe-i prilejuia chiar a doua zi o nouii
intrevedere cu 01 ly, care-i fixase ea singura ora
si locul. Intalnirei:
Dupa amiaza la ceasurile 5, in hall, sub por-
tretul strabunicei.
Rai se Melina, pregatindu-se de plecare, caci

soneria anunta inceputul actului al III-lea, dar
baronul se grabi sa-i ofere un loc in loja lor.
Scaunul din. stanga doamunei von Stein ramasese
liber, dar Re lu nu Indrazni sa-1 ocupe decat dupa
o noua i insistenta invitatie a. haL Otto, care se
instalase intr'un fotoliu din fund.
Aparitia in loja alaturata a Sabinei Nicolau,
Incadrata de doi chipesi husari ai mortii, Ii dadu
cateva clipe de ezitare. Trebuia care sa salute
sau nu?
In cele din urma, se hotari s reinuite cad.
doanma Nicolau parea prea absorbita in conver-
satia ei CU vecinul din dreapta, pentru a-i putea
acorda vreo atentie.
Se distreaza bine amamiana neagra, isi
zise Re lu. Dar las' ca nici eu nu sunt mai
breaz, recunoscu el cu loyalitate, in. cele din
urma. 0 clipa Ii aparu in minte profilul fin al
Lilianei.
www.dacoromanica.ro
PRELUDII 259
Aceea5i remu5care copiliireasca., ce-i turburase

constiinta la inceputul primei reprezentatii a lui
Tarass Bulba" 11 stapanea i acum.
Deschizand programul se cufundä in lecturrt.

Dar privirea Ii aluneca distratit peste literile textu-
lui, pe care-1 parcurgea incon5tient.
Pgstra Inca in vArful degetelor senzatia mân
gaietoare, cu care primise atingerea xnâinil ei par-
fumate, in gestu-i lenes de a-i intinde progra-
mul.
Re lu nu-5i putu termina pagina... In salg. se
Meuse intuneric, iar orchestra inoepuse prelu-
diul.
Nu-1 mai auzise niciodatä. Totul era alal de
tutu i uluitor de neasteptat, incgt Re lu avu sen-
zatia nu cg viseazä ceea ce simtea, ci mai degrabh
cg. citete o poveste plgsmuitg de propria lui
imaginatie: Acordurile nävalnice ale orchestrei, ce
pgreau ca izbesc ca ni5te valuri inspumate falfg.i-
toarele falduri purpurii ale cortinei, vibratia pa-
lidg. a luminei dela rampg, inv6luind profilul de
icoana blond g. a lui 01 ly intr'o atmosfera lu.nard,
parfumul ei insinuant i totusi atgt de fin 5i de
nedefinit Inc At Re lu se strAduia zadarnic sg-i pre-
cizeze nuanta... mireasma florii de salcam, dupa
o ploaie cu grinding 5i fulgere, sau a filnului
proaspät cosit Intr'o noapte de August farg. hula,
dar pling de stele, greieri 5i licurici.
Stilul grandios si solemn al orchestratiei
voca seara concertului nocturn pe care-1 ascultase
In Piata Palatului cu trei luni in urmii.
www.dacoromanica.ro
Aceastd analogie dintre impresia din acea seard,

In care imaginea lui 01 ly Ii apdruse pentru kith la
oaA, i cea pe care o resimtea acum, and o
avea atat de aproape de el, 'hick pared Ii simtea
cdldura bratului rezemat de spalarul fotoliului
i se pärea stranie. In minte i se succedau. acum
Inteun ritm desordonat cele mai neinsemnate a-
mdnunte ale intampldrilor prin care trecuse din
clipa când Ii descoperise fotografia pe scrinul
de sub portret, si pând In aceastd seard, In care
destinul Ii condusese pasii spre aceastd lop., unde
avea sd se desfasoare cea dintai seend a neastep-,
tatei lui aventuri: Uimirea pe care i-o provocase
lectura dedicatiei A mon cousin Otto, 01 ly von
Stein", ancheta lui pe lângd d-na Robescu din
aceeasi seal* anuntul cinematografic din ziar,
Tarass-Bulba, visul lui Ingrozitor din noaptea ur-
mdtoare, lectura interwiewului semnat Willy Rd-.
mureanu", Concertul de Mendelsohn, scrisoarea
lui Otto, cuvintele domnisoarei dela postd, La
noapte intrd la Cenzurd", chinuita noapte albd
din 2 spre 3 Ianuarie, traducerea scrisorii,
doiala dacd plicul mai trebuia expediat sau nu,
hotarIrea lui eroica' de a expedia scrisoarea cu
orice risc, vizitele lui aproape zilnice la Tantirinel,
dupd expedierea scrisorii, biletul de Opera ddruit
de d-1 Oskar, limuzifia oenusie, Sim Ionia all*
Tristan si Isolda... At'atea fapte si incidente dispa
rate, in a cdror succesiune sinuoasä Re lu presim,
tea totusi pared firul nevAzut al unei providente
tainice. Pe neasteptate Ii räsunard In urechi cuvin.
www.dacoromanica.ro
PRELUDII 261
tele lui Niky din seara ultimei vizite a generalului

Radovici: Draga. Relule, datoria ta este una
singura: trebue sd rrimai cu mama", facandu-1 sa-si
aminteasca disperarea lui neputincioasa din zilele
urmatoare, cand asislase, cuprins de o posomorita
invidie, la pregatirile ,Infrigurate ale celor ce ple-
cau.
In starea sa sufleteasca de atunci adevaratul
substrat al dezolarei lui Ii canstituise fara Indoialii
mai putin ingrijorarea sau aversiunea fata de
viitorii ocupanti, cat contrarierea dorului neinfra-
nat de aventura, pe care i-1 starnise cu a chi-,
nuitoare intensitate mirajul refugiului in Moldova.
Dar trebuise sä rainând. $i totusi predilectia lui
aproape bolnavicioasä pentru neprevazutul roman-
tic Ii fusese satistacuta cu prisosinta, din primele
zile ale ocupatiei dusmane: fotografia de laugh'
brad, legenda enigmatica a gemenului portret al
strabunicei, ciudatul volum al Olenkäi Radovici,
näscuta. Orlowsky...
Acuma nu mai regreta nimic. Pentru a intalni
neprevazutul", nu fusese deloc necesara mult
pismuita deplasare in cadrul de epopee al refu-
giului, de vreme ce insa-si aventura" de asta data
binevoise a se deplasa, s'ar fi putut spime
de bunä voie pan g. la dansul...
Un ropot furtunos de aplauze sublinie finalul
preludiului, in timp ce cortina se ridica.
Preocupat numai de prezenta lui 01 ly, al carei
profil, luminat piezis de razele rampei 11 evoca
prima ei aparitie je ecran, in halo-ul rembrandt-
www.dacoromanica.ro
ian al zorilor din fereastrg, Re lu nici nu ob-

servg ridicarea cortinei. Amintirea plicului mgsluit,
Incepuse sg-1 chinuiasca din nou, cand simti o
clipä atingerea bratului lui 01 ly, care pentru a
face loc baronuhii Langà dansa, Ii apropiase cu
total seaunul, in vreme ce Otto îi avansase la
rãndul sgu fotoliul, spre a putea admira mai de
aproape prin binoclu, copioasa academie a Isol-
dei.
Cum ti-a plgeut preludiul? sopti doamna
von Stein.
Nu .stiu... Nu-mi pot da seama... De altfel...
nici n'am aseultat, rgspunse Re lu In soaptg,
dupà care avu o tresgrire instinctivg, ca si cum
ar fi atins järatec. 01 ly Ii strarisese o clipä ingna.
Gestul ei neasteptat, putea avea atatea Intelesuri,
(si toate atat de lipsite de orice echivoc): nu mai
vorbil" sau fii atent!" sau la ce te gânclesti?"
sau vino-ti in firer, Inca Re lu ezitä cateva lumgi
ai chinuitoare minute, inainte de a se hotgri sä
captiveze tremurgtor aceeasi mang, care nu re-
actionà decát printr'o 1enes1 abandonare, ce ar
fi putut avea de asemenea nenumgrate intelesuri:
Astept sg-mi dai drumul", sau gestul dumitale
Imi e atât de indifenent, incat nu-i pot da nici o
importantà" sau in sfarsit astept, cgci sunt prea
curioasä, ea sg. vAd pAna. unde-ti poate merge
indrgsneala".
Rein nu stia ce trebuie sä faeg. Mana ei pe care
o tinea intre degetele lui tremurgtoare, rämgsese
inertg. Aeeastä indolentg in atitudinea ei ce in-
www.dacoromanica.ro
PEEL UD II 263
semna oare? Dispretuitoare indiferenta, sau tacitg.

complicitate? De teama tmei reactiuni a mAinii
captive, Relu nu Indräsnea nici macar sa-si mai
clinteascä vreun deget. Simtea cum bratul Incepea
844 amorteascg. PAstra totusi pAnà la sffirsitul
actului mfina doanmei von Stein, care cufundatg
in muzicg., pärea absentg dela tot ceea ce o
inconjura. In vibratia violentä a sutelor de lumini
.ce inundaserg sala, In limp ce vuletul de mare
dslantuitä al aplauzelor, se contopea cu ecoul
aeordului final, Relu avu impresia cä surprinde
in privirea gravä a lui 011y, scAnteietoarea expre-
sie de triumf a ochilor eroinei poloneze primind
jertfa nefericitului Andrei.
www.dacoromanica.ro
V.
RIXURI
Pgräsirai loja impreung.. Re lu nu stia,- dacA tre-,

buia sä mai aminteascä doamnei von Stein filial-.
nirea de a doua zi.
Dupä gestul lui Indra'snet din lojg., nu se mai
Incumeta, sä ia initiativa unei noi intrebgri.
Astepta o condamnare sau o absolutiune a pur-,
aril lui, sperand cg o va putea deduce din atitu-
dinea ei fatà de dAnsul la despartire.
Ajungând in foyer, Re lu socoti cä era momentul
sä se retragg.
Nu vrei sä te intorci cu noi? Sunt cu auto-,
mobilul...
Baronul, care scoborise inaintea lor treptele dela

intrare, se intorcea cu o minä contrariatA:
Chere cousine, votre Casimir est introuvable.
In cAutarea automobilului disparut, cercetarg.
cu privirea imprejurimile, ocolind impreung. piata
Teatrului, strecurându-se printre trgsuri si celelalte
automobile ce claxonau zgomotos.
www.dacoromanica.ro
RIXURI 265
Recunoscand cel dintai limuzIna cenusie, ce sta-,

tiona fArä sofeur In fata Terasei Otetelesanu, Re lu
Ii IndreptA pasii In clirectia ci, urmat de baron si
de 01 ly, care comentau In nemteste incidentul..
Otto cAuta sa cabneze glumind pe proprietara
automobilului pArAsit, a cArei enervare se recu-
nostea dupA cuvintele lesesti, pe care le intercala
involuntar In monologul indignArei sale.
In minLea lui Re lu apAru o imagine nea5leptat
de clarit, reinviatil din noianul indepartatelor
mintiri ale primei lui copilärii: pe epranul drept,
unghiular al unui petec de carton, de dimen-,
siunile unei cArti de joc, desenul naiv al until
automobil färä sofeur, stationand In fata unei car-.
ciumi.
Chestiuni de rezolvat:
Cautati sofeurul...
Aplicand peste mucavaua sanguinei aqua-forte

fereastra rubinie a unui petec dreptunghiular de
celuloid, solutia problemei apArea instantaneu, sub
forma unui trompet cu ochelari la caschetA, sunand
dintr'o trambitA fantezistä, care In intentia ar-
tistului desenater ar fi voit sA reprezinte profilul
unei sticle.
Re lu se oferise sa rezolve singur chestiunea"

cerand doamnei von Stein numai de formil,
www.dacoromanica.ro
mentele ,sofeurului disparut (pe care el le cunostea

perfect).
Dar 01 ly, care probabil ca nu era la prima
ei experienta In aceasta materie, tinea, se vede, sä
surprinda ea insasi pe recidivist, de vreme ce se
indreptase cu pasi hotarlti spre intrarea restau-
rantului. lirmand-o la o mica distanta, Re lu era
stäpanit dc senzatth, (pe care o resimlise si in
loja, la inceputul preludiului) cä cele ce se pe-
treceau cu dansul in aceastä seard, nu erau in-
tamplari reale, ci produsul unor halucinatii lu-
cide. Baronul se urcase la volan, ca sä pazeascä
automobilul.
Noii veniti soseau la limp...

In fata barului, in mijlocul unui grup compact
de consumatori i curiosi, sofeura se zbatea fu-
ribund, tarind In convulsiunile lui dezordonate,
pe cei patru chelneri, ce incercau zadarnic sa.-1
dezarmeze de redutabilul sifon, pe care-I agita,
rotindu-I amenintator pe de-asupra capului ca
pe un iatagan.
La cativa pasi mai departe, un domn scund si
chel, dar foarte indesat, purtand ochelari de miop,
care-i exagerau grotesc proeminenta batraciana a
pleoapelor, perora cu 0 schelalaitä indignare a-
larmata, amestecand cuvintele romanesti cu cele
nemtesti:
Chemati patronul! Das isl ein Skandal. Mi-
litar-Polizei!!... Sunteti martori domnilor.... Bestia
a vrut sa ma izbeasca cu sifonul... Bitte, bitte sehr, .
Militar-Polizei!!
www.dacoromanica.ro
RIXURI 267
Cei carora li se adresau aceste perioade de

latrata indignare, amici personali cu orato-
rul , pgreau, dupg. forma $i dimensiunile pi-
pelor, gulerelor $i mustätilor, a face parte din
turbo semi-oficialilor functionari austro-gerrnani,
agent' mai mult sau mai putin secret.", cu sprin-
cene lipitori 5i priviri. tgioase h la .Nick-Winter,
anexe ale armatelor de ocupatie.
Cateva cuvinte soptite de d-na von Stein la
urechea lui Cazimir, unnate de cdteva argumente
sungtoare la adresa chelnerilor si totul ar fi re-
intrat. In normal, cand urletele buldogului cu pi-
cioare de basset izbucnira din nou:
Da 'mneatale ce te-amesteci Madam? Pe ce
bazg. Iti permiti sa intervii in. chestie? Poti sä
comanzi oricat poftesti, da la santan nu $i aii!!!...
Dar ultima vorba i se opri in gat, 6'6 Re lu in-
trase In actiune:
Hc!!! Boufff!!!...
Cu o magistrala gauche a l'estomac", insulta-
torul doamnei von Stein fusese trimis sub masa, in
cgutarea ochelarilor, pe care o prealabilä droite
a la rnachoire", aplicatä eu o preciziune fulgera-
Ware Meuse sa-i sboare de pe nas. Scandalul a-
meninta sä ia proportii, cad in cddere, nefericita
victima a tanarului agresor,.agatandu-se cu mai-
nile de un colt al fetei de masa provocase un a-
clevarat dezastru In vesela localului pravalind pe
podea o semi-duzinä de halbe.
Chelnerii erau gata sä intervinà din nou, dar o
hartie albasträ pe care doamna von Stein o stre-
www.dacoromanica.ro
curase discret oberkelner-ului principal s subita

aparitie a baronului, aplanard pe datd. conflictul.
Condus de bratut vânjos a lui Otto, (cdruia

Cazimir fusese nevoit, in urma unui viraj ter-,
minat in bordura trotoarului sä-1 cedeze vo-
lanul), automobilul sbura in viteza treia spre sosea.
Ideea fusese a d-nei von Stein, cdreia Re lu in
virtutea unui drept cli51igat luase iardsi
nadna. In dreptul Bisericii Albe, acesta simti pen-
tru prima owl in gestul mdinii lui 01 ly intentia
unei evaddri din indolenta ei de pand atunci:
Te rog sd ma ierti...
De ce? Nu inteleg, Doamnd....
Pentrucä uitasem sa-ti multumesc...
Bucuria.lui Re lu. fu ILIsä de scurtd duratd, cäci
01 ly isi retrAsese mama. Aceasta 11 Mei' sd. se
inchidd din nou In acerea timiditdtii lui, para-
lizandu-i orice iuitiativa. Rand. la Piata Victoriei
nu mai schimbard nici un cuvant. D-na von Stein
rupse cea dinthi tdcerea, cerând lui Otto sd-i treacti
bricheta, cu care Ii aprinse o tigard.
Flacdra tremuratoare Ii luminase o clipà fata.
PArea ingAnduratil. Re lu Ii sopti la ureche, cu o
ward nuantà de imputare intristata:
De ce fumezi?
01 ly nu rdspunse imediat. Re lu crezu ca tacerea
ei era o pedeapsd pentru intimitatea prea indraz-.
www.dacoromanica.ro
RIXURI 269
neald a intrebdrii, pe care el o enuntase mntre

buintând pentru Intâia oard forma singulard
Dumneata nu fumezi? intrebd d-na von Stein
intr'un thrzin.
Ba da... uneori... (Mintea, cdci nu fumase nici-
odatd).
Re lu era nefericit. De ce-i rdspunsese 01 ly cu
aceastä intrebare... aproape ironica?... DIal dacd
intrebarea ei fusese Intr'adevar serioasd, ar fi fost
normal sd-i ofere i lui o tigarA. Deoe n'o Meuse?...
Desigur, copiii nu fumeazd... Exasperat de a nu
gdsi Did un cuvant, cu care sa.' rup d. tacerea ce
se prelungea supärdtor, Re lu Intrebd cat e ceasul.
Te grdbesti? Se vede cd ti-e somn.
Arätându-i brätara ceasului in lumina brichetei,
pe care o aprinsese din nou in acest scop, d-na
von Stein ii inlantuise in. gestul ei neasteplat,
bratul, intr'o miscare lenesä de camaraderie tan-
drä. Cadranul minuscul ardta ora 1 fard zece.
FlacKra brichetei ge stinsese din nou, si in intu-
nericul opac al limuzinei, care acum se apropia de
rondul al doilea, privirea lui Re lu urmärea cu o
atentie pasionatä punctul luminos al tigaretei, ale
carei miscari lente si regulate descriau nenum--
rate arcuri de cerc intre figura lui 01 ly i marginea
ferestrei intredeschise.
Interesul lui Re lu pentru aoesi spectacol, se a-
soda bizar in inchipuirea lui cu amiutirea unei
imagith aproape identioe, pe care o urmärise In-
tr'o noaple de yard, cu multi ani In urmd, In
portul Constanta, asistand la IncArcarea unui vas
www.dacoromanica.ro
270 R.4.zsoun, MICRILUI TRISTAN
de carbuni. Lumina felinarului dela acea macara

mecanica descriind aceleasi nenumarate arcuri de
cerc, in noapte, II fascinase 5i atunci, tintuindu-1
numeroase minute langa parapetul de granit al.
digului.
La un moment dat, Re lu observa cu surprindere
cit punctul luminos al tigaretei isi schimbase lent
directia de papa alunci, urcandu-se spre dansul
aproape, tot mai aproape.... Isi retrase capul in-
späimantat. 0 noud lialucinatie? Mana lui 01 ly
Ii athisese gura, oferindu-i odata cu varful aurit al
tigarii, moliciunea mangaieloare si parthmat a a
palmei. In acest chip, tigara nu mai era cleat un
pretext. Re lu nu-si pute.a dt seama daca ame-
teala toropitoare ce-1 cuprinsese era pricinuita de
dulceaga aroma de miere a furnului de tigara,
sau de mireasma de salcam si Mn proaspat cosit
a sarutarilor din patina... ['Ana la Hipodrom ti-
gara fusese oonsumata... Tolusi, Re lu continua Sa
se bucure de privilegiul oe-i fusese cu atata usu.-
rinta aoordat. Aceeasi molateca nepa.sare In gestul
manii lui 01 ly, care se lasa sarutata cu o apatie
exasperanta, Ii strecurase in suflet aceeasi chi-
nuitoare nesiguranta. Aceasta iindolenta insemna
oare dispretuitoare indiferenta sau complicitate ta-
cita?
In IndoiaLa lui chiauitä, sarullrile Ii deveneau. tot
mai pasionate. Vroia sä se convinga cu orice rise,
daca 01 ly dadea sau nu vreo inaportantI acestor
sarutari. Reactiunea mult asteptatit se produse
In sfarsit. Walla lui 01 ly Ii apiisase gara cu 0 mis-
www.dacoromanica.ro
RIXURI 271
care nervoasA, asernaratoare aceleia cu care 1i

stransese mâna in log, dup5. Inceputul prelu-
diulni.
Dar bucuria lui Relu, nu durase decdt o clipä.
Gestul doamnei von Stein, care acum Ii punea
mg.nusile cu un aer nepäsg.tor, nu. Insemnase ceea
ce spera el: Mai särutrt-mi odat g. mane, ci mai
degrabrt: SMrwste! Trebue oare sA-p astup gura,
ca sä incetezi?"
www.dacoromanica.ro
VI
CHAGRIN d'AMOUR"
Re lu scoborIse din automobil.

Continua O. ramana nehotarlt pe trotuar, ur-
marind cu privirea, silueta lui cenusie si tot mai
micsorata. Desi limuzina disparuse In umbra ul-
timului castan, nu se pttea totusi Inca hotari
sa se indrepte spre cash.. Luminile Bulevardului
se stinsera pe neasteptate. Trecuse deci de ora 1.
Faptul ca la despartire, Otto, ocupat cu ma-
nuirea volanului, se marginise s. raspunda.' la
multumirile lui un simplu Au revoir jeune
homme, fara a-i mai Intinde maim, Ii pusese pe
ganduri.
Oare Otto sa fi observat ceva din ceea ce se
petrecuse intre el si 01 ly In timpul plimbärei?
daeä, Intr'adevar, observase sau numai ba-
nnia ceva, baronul ar fi putut avea oare vreun
motiv sä fie suparat? Desigur. Din cuprinsul seri-
sorii cenzurate reiesea destul de lämurit, ca Otto
nutea pentru frumoasa doanmä von Stein oeva
mai mult decat sbnpla prietenie afectuos cama-
www.dacoromanica.ro
CHAGRIN D'AMOUR 273
radereascA, pe care o marturisea In ultimul pa .

ragraf adresat acestei indepthqate verisoare prin
aliant§..
Dar pe langa. acest motiv", care Otto ar fi
avut sail nu si vreun drept" de a fi supgrat?
rntr'adevar, Re lu nu avea de unde sg. stie care
erau adevaratele raporturi dintre doamna si dom.
nul von Stein.
Simtea nevoia sA afle adevArtd. Continuand sà
Omanä tintuit pe trotoar, frthnântat de ganduri,
isi dAdu curand seama, cä ar fi avut un mijloc
foarte simplu, ca O. se poatä convinge de indatk
dacg. 01 ly era sau nu metresa baronului. Intr'a-
devth-, un pasagiu foarte caracteristic din scri-
soarea cenzuratä ii rAsarise in minte:
In cazul cand in urma sfatului D-rului Feyns,
la care il. althur pe al. meu, te vei hotäri s6. te
aventurezi panä la Bucuresti, sper cä nu-mi vei
aduce ofensa, de a refuza umila invitatie ce Iti
oferä un var i un prieten cu totul devotat. Acel
ce-si ia libertatea de a se numi astfel, iti va pune
la dispozitie intregul apartament dela parter. In
ce-1 priveste, va muta bagajele cu un etaj mai
sus, uncle sperä cä va duce o excelentä vecinä-
tate cu buna doamnä gazda...
Asadar avea un mijloc foarte simplu de a afla

imediat adevand. Cu siguranta ca 01 ly doarme
in biroul unchiului Alexandru. DacI Otto, res-
pectfindu-si promisiunea din scrisoare se mutase
inteadevar inteuna din odAile dela etaj, atunci
18
www.dacoromanica.ro
ar fi trebuit ca una din ferestrele de .sus sg. fie

luminata. Daca nu, concluzia nu putea fi decai
una singura...
***
Apropiindif-se de casa unchiului Alexandru,

Relu avu un suras amar. Nu erau luminate decat
ferestrele dela hall i birou...
Suprema ironic a destinului: Abia cateva se-
cunde dupä ce se oprise sub fereastra dela birou,
urechea Ii distinse foarte lanaurit accentele me-
lancolice ale pianului din hall, care s'ar fi zis ca
vor sa-i aline aleanul cu balsamul binefäcktpr al
muzicei:
Plaisir d'amour ne dure qu'un instant...
Chagrin d'amour dure Unite la vie"...
Pe asfaltul sonar räsunar a. sacadat pasi greoi
de cisme cazon potcovite... Spre a evita privirile
banuitoare ale celor doi Militar-Polizei, care-si
faceau rondul, Relu Ii Indrepta din nou pasii
spre casa parinteasca.
* *
Cand peste caleva minute, se intoarse din nou

pe sub ferestrele luminate, auzi cu surprindere
glasul lui Otto care fredona, In surdinä, acompa-
niind aceeasi melodic a pianului:
Chagrin d'amour dure tou-te la vi-e..."
www.dacoromanica.ro
i,,CHAGRIN D'AMOUR" 275
S'ar fi zis, cA Otto, bAnuind invizibila prezenta

a fostului sdu rival din lojA i ilmuzinà, imaginase
Intr'adins, numai pentru urechile lui Re lu acest
rafinarnent al rAzbunArii...
Muzica InoetA, iar dupA cAteva clipe luminile
dela ferestrele hall-ului se stinserA.
Re lu se cutremurg. S'ar fi zis ca-i era frig...
Si totusi sAngele i se urcase cald spre tamp];
dogorindu-i obrajii.
Reactiunea lui fata de acest amAnunt pur mate-
rial. dourt ferestre luminate mai putin, se pro-
duse cu o violentA de fulger: Nu va mai cAlca nici
odatit prin casa unchiului Alexandru.. 01 ly Ii va
astepla zadarnic ratline la ora 5 In hall, sub por-
tretut strAbunicei... Nu intelegea ce mai astepta,
aici, sub fereastra ei, cAci o singurA fereastrA mai
era Inca luminatii. Avu apoi o tresarire inspai-
mAntatA, recunoscand silueta lui 01 ly, proietatt pe
ecranul liliachiu al storului luminat de abat-jourul
de pe ,noptierA. In groaza lui de a nu vedea apA-
rand In acest chinuitor joc de umbre chinezesti
silueta unui nou personaj, Re lu se hotari sA purril
capA L t urturei...
Se depArtase deci cu pasi hotArIti, aproape in

fugA, dar neputAnd rezista tentatiei de a -arunca
o ultimA privire inapoi, se opri_ din nou, imple-
trit de surprindere: Fereastra dela Camera lui
Mircea se luminase pe neasteptate. Cine aprinsese
care lumina? RAspunsul nu. putea fi declit trout
singur:
www.dacoromanica.ro
Otto! Simpaticul... fermecatorat incornparabi-

lul Otto. Intr'adevar, lucrul era perfect plauzibil,
si de o claritate cu neputinta de contestat...
Dupl scurta serata muzicalä, ba.ronul se urcase
la culcare In noua sa camera. Un gentilom de
talia lui, era greu sa-si calce cuvantul dat prin
scrisoare. E adevarat, cä timp de aproape un
minut In toata casa nu fusese lnmirnata decat fe-
reastra lui 011y. Dar imediat dupä scurgerea a-
cestui minut tocmai limpid necesar pentru. ca
baronul sa se urce in camera lui fereastra ca-
merei lui Mircea se luminase pe neasteptate...
$i totusi... Cine ancineva afara. de Otto ar fi
putut aprinde lumina?... Tantirimel? Nu. Era ex-
clus. Anica? Sau poate Fritz?... Sau poate aman-
dol? Nu-i credea totusi capabili de atfita indraz-
neal a...
Relu tresari din nou. Silueta sveltä a baro-
nului Opäruse in cadrul usei dinspre terasä.
Dupa. ce privi cateva clipe oerul, Otto des-
chise usa terasei, pe care o parcurse de la un
capat la altul, cu pasi masurati, timp de cateva
minute, ramanand apoi rezemat cu coatele de
bordura balustradei, SI cu barbia sprijinitä In
mann.
Ascuns dupa stalpul felinarului depe trotoaral
opus, Relu recunoscu din nou melodia Memuri-
toarei romante, al carei refren suav, se ridica
in triluri sovaitoare, in väzduhul limpede al noptii
_de primavara.
www.dacoromanica.ro
CHAGRIN D'AMOUR 277
Plaisir d'amour ne dure qu'un instant

Chagrin d'amour dure toute la vi-i-e....
Maiorul Qtto, Baron von Stein tgi Mier& me-

laneolia...
www.dacoromanica.ro
VII
CUTIA PANDOREI
Re lu stia, din experienta capatatg in decursul

necontenitelor lui vizite la Tantirinel, cg. Otto nu
se Intorcea dela masg. niciodata Inainte de ora
patru.
Totusi, plecând de acasä cu mult inainte de
aceastä ord,nu.stia nici el dacä aceastä graba avea
sau nu vreun.rost, cad, chiar daca ar fi avut no-.
rocul sä o gäse.ascä singurà pe doamna von Stein,
se Intreba singur, dacä aceastä imprejurare nu
i-ar putea fi mai degraba defavorabilä. (0 expe-
rientà prea recentä II Invatase indeajuns, ca a-
parté-urile erau departe de a constitui un sti-
mulent pentru verva lui). i apoi... o intuitie ob-
scull Ii insinua convingerea, ca atitudinea ei fata
de dânsul ascundea virtualitatea unei primejdii.
De aceea, gäsind apartamentul de jos pustiu, cad .
nici baronul, nici 01 ly nu se Intorsesera Inca din

oras, avu un sentiment de eliberare. Poate di era
mai bine asa. Starea lui sufleteasca era foarte ne-=
Igmuritä.
www.dacoromanica.ro
OUTIA PANDOREI 279
In definitiv era multnmit de a avea cateva mi-

nute de reculegere Inainte de noua lui 1ntrevedere
cu 01 ly. Se simtea obosit trupeste i sufleteste, caci
se culcase abia cdtre ora trei, mai mult pentru
a-si retrAi cu ochii deschisi filmul visului sAu
lucid din seara precedentä.
Tot ceea ce dorise cu atata ardoare In decursul
oelor trei luni de cand ii astepta sosirea, se im-;
plinise. Totusi, nu putea spune cä era fericit. In
definitiv, ce putea dont, ce putea spera mai mult
deck atat? Tot ceea ce imaginatia lui inflackratk
brodase in cele trei luni de asteptare fusese depä-
sit de realitate. Si totusi... Poate tocmai aceasta
11 fAcea nefericit. Usurinta purrarii ei din automo-
bil, pc care in orele de insomnie ale noptii si-o
explicase, ca pe un fel de sfidare frivold, fata
de 1ntreaga lui atitudine de romantica, dar rezer-
vatä admiratie pasionata. 11 fäcea acuin sä sufere.
Tot ceea ce legenda vulgului brodeaza' in jurul.
vietei de lux si de desfrau a marior actrite, 11
facea sä banuiaseä In purtarea ei un simplu in-
cident treator si banal. o fantezie de curtezam5.
rAsfalata,, care nu 5tie singuei, dacil in calinele
mangaieri, mai mult sau mai putin materne, acor-
date unui naiv adolescent aproape copil pe cat
de 1nf1dcarat, pe atat de inofensiv intra mai
multa mild. deck eapricioasI, dacà nu chiar per-
versa curibzitate. Aceastà teamd nethmuritä, 11
Invaluise vag la 1ntoarcerea spre casa, atunci cand
putin inainte de despärtire, Ii simtise o clipk
urnarul desgolit de gestul indolent, c11 care ii
www.dacoromanica.ro
280 RAZBOIUL MICULITI TRISTAN
scosese bratul de sub pelerina de vulpi argintii

ce-i infasura spatele, pentru a-i intiude mâna. A-
ceeasi bAnuiall Ii Incoltise inima tot mai hain, in
minutele chinuite, petrecute pe trotuar la pandA,
In besna Bulevardului, zArind laminate numai fe-4
restrele de jos. E drept cA aparitia neasteptatA
a lui Otto in balconul camerei lui Mircea, II risi-
pise ca prin farmec toate bAnuielile.
totusi... Dupil cAleva ceasuri de insomnie, ipo.4
tezele cele mai absurde si mai complicate reu.si-
serA in cele din urmA, a-i sdruncina din nou lucre-
derea In ceea ce vAzuse. Poate, eine stie? 0 micA
nehitelegere, o ceartA trecAtoare, 11 fAcuse pe Otto
sA se culce numai in acea seard in camera lui
Mircea. Ori eine she daa 01 ly, pentru a-1 im.-
plea, nu se urcase ea ins Asi in camera baronului,
In timp ce el, Re lu, in naivitatea lui, se intorcea
alergthid dealungul Bulevardului, savarându-si fe-
ricirea, aproape plângand
Biroul. generalului Radovici isi schimbase prea

putin aspectul lui obisnuit. DouA valize de piele
si un cufAr de voiaj, asezate In preajma alcovului
lui Papa" Ii dAdeau ceva din InfAtisarea uuei
camere de hotel in plin sezon.
NenumAratele jurnale de modA si reviste cine-
matografice de pe birou, ca i miresniele insi-
nuante ale flacoanelor de pe cormlA dAdeau o
nepotrivitA notA de cochetarie femininA atmosfe-
www.dacoromanica.ro
CUTIA PANDOREI 281
rei de o sobrietate aproape severA a acestei in-

dperi.
Parfumul subtil al doainnei von Stein s'ar fi
armonizat mai -bine cu albul läcuit al stilului
Pompadour sau Marie Antoinette, decal. cu acele
sumbre sculpturi in nuc afumat ale mobilelor ba-
tranesti din biroul unchiului Alexandru.
Relu avu impresia bizar cà retraieste in a-
eele clipe pentru a treia oat* prima scenit a vi-
sului san ingrozitor din ultima noapte a- anului
1916.
Intr'adevar, nu munai oonstiinta c intra pentru
prima oarg. in camera lui 011y" Ii dadea aceastit
turburRoare iluzic. Insà5i InfAtisarea exterioartI
a inaperii, acele arcade ogivale ale usilor dela
biblioteca, acea tainic intimitate a perdelelor de
atlaz vi5iniu dela alcov, aoca lamin. filtrata. dis-
cret prin ochiurile albastrc si portocalii ale vi-
trourilor, totul contribuia pentru a-i da senzatia
ca. se afla din nou in sala goticti a castelului ase-
diat din Tarass-Bulba, uncle frumoasa polonezä ii
apäruse pentru prima oarii. Lectura bogatei co-
lectii do etichete multioolore: Est Palace Hotel,
Berlin, FIotel des Ambassadeurs, Prag, Ring Pa-,
last Hotel, Wien, Grand Hotel Pannonia, Buda-
pest, Hotel Krone, Kronstadt, dc pe valiza de care
se Impiedecase, 11 aduse la realitate. Desamilgit
oarecum, Rein se apropie de consola de ecail de
sub demodata oglind5 venetianit din stânga usei
de oomunicatie spre camera de baie. Toate obiectele
de pe aceastä oonsolti, transformattt adhoc in masA.
www.dacoromanica.ro
de toaletä ii evocau aoeeasi atmosfed de insinuantii

frivolitate ce-1 turburase din primele clipe dui:A
a-tat de neasteptata lui premntare d-nei von. Stein
de catre Otto, in entr'actul dela Opera; aoea cu-
tie hexagonala, pe a carei eticheth. argintie, Re lu
citise nedumerit cuvintele: Marquise de Pompa-
dour, Wien, cand o Arise pentru prima ()ad pe
bordura de catifea a lojei, i care-1 intrigase timp
de cateva minute, pana ce d-na von Stein se ho-
thrise sa-i satisfacd in sfarsit, curiiizitatea, ridi-
candu-i capacul pentru a-i oferi surazatoare o
pralind; formele aproape stranii ale flacoanelor de
parfum; caseta de metal in care probabil 01 ly
Isi tinea tigarile... Pentru a-si oferi,din nou acea
belie toropitoare In care fusese cufundat, in urma
gestului ei neasteptat din limuzina, Re lu avu ten-
th:pa de a-si aprinde o tigara. Incerca zadarnic
sa deschida caseta. Era incuiatä. In schimb, Ii o-
feri o bomboang, dupa care trecu in revista in-.
iregul sir al flacoanelor de sub oglinda, deschizan-
du-le rand pe rand. Ajuns la cel din urma, avu o
usoara tresarire. De sub capsula de metal a flaco-
nului, o cheie minusculä cazuse pe placa de ecail
a consolei. Fara sa vrea, Re lu descoperise inge-
nioasa ascunzatoare a cheitei dela caseta...
Dacä totusi, caseta continea altoeva decal tigari?
Ceea ce facea el era o infamie Era gata sä a-
seze din nou cheia la locul ei, dar un gand ful-
gedtor ii stapani:
Poate caseta continea scrisorile lui Otto, si deci
si plicul compromithtor... 0 descuie deci thrä si
www.dacoromanica.ro
CUTIA PANDOREI 283
mai ezite... Dupä cateva clipe, dezamägirea liii

se transforma Intr'o nedumerire frä margini. Ca,
seta cl-nei von Stein nu oontinea nici igäri, nici
scrisori, ci versuri... nenumarate versuri frantu-
zesti, scrise de mina, in caractere marunte dar
perfect lizibile, aproape caligrafice, pe foi volante,
de o hartie fina, usor Ingalbenitä de vreme:
A Mademoiselle Olenka Orlowska,
Ouvrant sa bofte d'or, ton ancetre Pandore,

Dans le coeur des mortels epandit la douleur...
Ouvrc sans peur in tienne. Un mortel, qui radore,
Comme sur un autel, g depose une fleur.
Jacques de Rosigng
Recitind dedicatia quatrenului, Rem rgmase 6.-

teva clipe gAnditor. A Mademoiselle Olenka Or-
lowska? (De altfel aproape toale manuscrisele pe
care le foileta intrigat, puytau aoeeasi dedicatie).
Asadar, aceasta cased apartinuse strabunimi po-,
loneze, cgreia Ii fusese oferitä, impreunä cu ver-
surile. Prin rmare, dela Olenka Orlowska, stra-
buna lor comung, detinea 01 ly aceasta caseta cu
toate manuscrisele din ea. Le-ar fi citit pe toate,
dacä nu i-ar fi fost teama sa nu fie surprins...
Asadar, nu se inselase, asupra probabilei inru-
diri dintre Oily i el prin sträbunica polonezd...
www.dacoromanica.ro
284 RAZBOIUL MBOULUI TRISTAN
De vreme ce aceastä sträveche casetil apartinus.e

Olenkiti Orlowska, stcrAbunica din tablou, far acum
era a lui 01 ly...
Curiozitatea Ii invinse prudenta...
Entr'acte
A Mademoiselle Olenka Orlowska
Ce soir la, l'on jouait. La Princesse Lointaine"...

Tandis que Melissinde embrassait son amant,
Et que les spectateurs retenaient leur haleine,
Assise a mes cdtés, vous pleuriez doucement.
Les larmes qui baignaient votre profil charmant,

Qu'encadraient vos cheveux embaumés de verveine,
A mes geux vous rendaient si pure et si humaine,
Que je crus, en pouvoir parler impunément.
le sentis en mon coeur Ufl fol éspoir éclore:

Je vais lui avouer, a quel point je l'adore,
Et, peut-être,... Qui sait5.. Nous en serious heureux.
Mais le rideau tomba, sous la pluie des gerbes.

Prodiguant des saluts et des regards jogeux,
Vous dites: -- Nous awns une salle superbe"...
Paris le 10 lanvier 1914..
Jacques de Rosigny
www.dacoromanica.ro
CIITIA PANDORE I 285
Relu nu mai Intelegea nimic... Cuni era oare po-

sibil ca autorul sonetului, sä fi dedicat aceste ver-
suri, la data de 10 Ianuarie 1914, Olenkli Or-
lowska, strabunica poloneza moarta cu zeci de
ani In urma?!
Dupl cateva clipe de gandire, in mintea Iui
Relu se facu In sfarsit luminä deplina: 01cnka
Orlowska, inspiratoarea quatrenului, sonetului, si
tuturor versurilor din caseta de pe consola, nu era
decal. mnsi d-na Oily von Stein, care ca domni-
soara purtase acelas nume ca i strabdnica din
portret... Desigur Oily" nu este decat un aimi-
minutiv dela Olenka. Acum cand stia cui erau In-
teadevar adresate versurile, cthita, recitind so-
netul sa incerce a patrunde ceva din taina intam-
plarilor reale, care päreau a-1 fi inspirat. Gäsea re-
citind versurile tertetuhii final, o analogie turbu-
ratoare Intre starea sufleteasca a poetul Indra-
gostit, i propriul lui simtimant din seara repre-
zentatiei de opera, atunci and dupa ultimul a-
cord al orcbestrei, 011y" redevenise brusc frivola
si mondena doamna von Stein, in a carei privire
conventional surfizatoare, cu care ea raspundea
la salutmile cunostintelor din salä, Relu cautase
zadarnic sa. mai regaseascä o scanteie din pasio-
nata exaltare a celei careia Ii inuse o orà in-
treaga mama intre degetele lui tremuratoare.
Relu era gala sä renunte a mai continua lec-
tura poernelor, pe care se straduia sä le claseze
asezandu-Ie in casetä, in aceeasi ordine in care
le gäsise, dar titlul unui nou manuscris, atat
www.dacoromanica.ro
de semnificativ, pentru el, eternul indrägostit at

portretelor reale sau imaginare 11 thou prea
curios, pentru a putea rezista tentatiei de a-i afla
cuprinsul:
Portrait
Ton portrait fait l'orgueil de mon humble- manoir
C'est vers lui que mon coeur, parfois trop plein..
[s'épanche.
Tendre pastel fixé, l'on dirait, par Renoir,
Dis, pourquoi sant tes yeux si noirs?
Dis, pourquoi sont tes mains si blanches?
Ton visage est ombre par tes longs cils soyeux.
Ton front pur est cerclé d'un halo qui rayonne.
Sur ton poignet menu serpentent des ors vieux..
Pourquoi sont-ils si grands tes yeux?
Pourquoi tes mains sont si mignonnes?
Pas un pli importun sur ta peau de satin,
Mais je crois deviner, sur tes levres qui bougent?
La subtile éclosion d'un sourire mutin.
Pourquoi tes levres sont si rouges?
Pourquoi si pale est-il ton feint?
D'un blond d'ambre vermeil, tes souples cheveux
[frôlent
Ton ovule enfantin, l'estompant-dirait-on-,
D'une fraicheur candide, et cependant frivole.
Pourquoi tes meches sont si piles?
Pourquoi si sage le menton?
www.dacoromanica.ro
CUTIA. PANDOREI 287
0 cher vivant portrait, en suivant cette voie,

le broderais toujours, -sur tes charmes sans rombre,
Intarrissable source a de nouveaux envois:
Pourquoi ta paupiere est si sombre,
Et pourquoi si claire ta voix?
Mais, sur ta bouche en feu, cette grace indolente

M'avertit que l'ennui peut tourner en effroi,
Et qu'il faut mettre un terme aux pourquoi" qui
[me hantent
Pourquoi la bouche est si bralante?
Pourquoi ton coeur est-il si froid?
Athenes, Octobre 1916.
Jacques de Rosigny
www.dacoromanica.ro
VIII
GENEALOGIE...
Pourquoi La bouche est si bralante?

Ultimile versuri, ce-i rämAseserà atat, de adânc

intipArite in minte, 11 obsedau, accentuindu4 sen-
zatia ae chinuitoare nesigurantg.. Tresri inspai-
miintat, caci cineva sunase. De-abia avu limpul
sä incuie caseta si s5.- ascundk cheia sub capsula
flaconului de parf um, cand au.zi pasi, 0 zgomotul
usilor deschise si inchise in odaia alg.turatg.. Iesind
in hall si constatfind ca nu fusese decAt factor&
avu un sentiment de eliberare. Isi dAdea seama,
ca incepea sii-i fie cu adevärat teamg. de Ol ly.
Pourquoi ta bouche est si brulante?

Gäsea in aceste versuri o penibilk" confirmare a

intuitiei lui confuze de pang. at-and 011yrb o flinta
primejdioasa. i totusi, cu sigurantg., cä acest ne-
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE 289
cunoscut se insela In ceea ce-I privea, asupra

simtimintelor ei fata de dAnsul ; caci, daca
Intr'adevar, in sufletul ei n'ar fi existat ni-
mic pentru acest Jacques de Rosygny, de ce i-ar
fi pästrat cu atata sfintenie versurile? Din sim-
plä vanitate? Pare-se totusi, ca. se Intalnise cu
el la Athena, cu caeva luni in urma, Indata dupa
ce parasise Bucurestii... In definitiv, versul final
al poemului nu dovedea nhnic.
0 simplä figura de stil, fara. nici un substrat

real, prilejul de a face sä rimeze bogat pe
froid" cu effroi"....
Dar 011y putea sa soseasca dintr'o clipa In-:
tr'alta i Relu nici nu o vazuse Inca pe Tantirinel.
Cinci fara douazeci. Ar mai fi avut timp. Era
de datoria lui- sä se urce macar pentru cateva
minute, sa-i sarute mans..
***
0 noul problema i se punea pentru prima.oara:.

De vreme ce 011y von Stein, nascuta Orlowska, era
Itht nici o indoiala o descendenta autentica a stra-
bunicei din portret, nu se cadea care ca el, Relu,
care cel dintai facuse aceasta descoperire,.sa pima
In curent pe Tantirinel in primul rand, in cali7
tate de gazda. precum i pe ai lui de acasä, cu
senzationala noutate? Slia totusi, stia prea bine caul]:
19
www.dacoromanica.ro
o va face, din multiple motive, pe cari le intre-

zarea vag, färA insd a si le putea formula cu
preciziune nici lui Insusi, cu toald luciditalea a-
proape brutalà, cu care era de obicei deprins
sd-si analizeze cele mai intime ascunzisuri ale
gAndurilor. HoldrIt, despre dJamna von Stein nu
se cddea sd vorbeascd deocamdaLl cu nimeni dintre
ai lui. Nu se cddea? Si de ce care? Din oauza sen-
timentelor lui pentru. ea? Poate. i din acest
motiv. Dar nu era numai asta.
Cine era 01 ly? 0 rudd indepartatä? Desigur.
0 rudd de care sd poatd fi mAndru nu numai el,
Re lu, ci toti ai lor pentru atatea i atatea motive:
frumusete, elegantd, celebritate. Dar toate aceste
calitäti, nu puteau (si nu vor putea mai cu seamd
In mentalitatea burghezd a parintilor lui) sd corn-
penseze realitatea impresiei uneori echivoce, pe
care o producea atitudinea ei aproape sfidltoare
de regina a frumusetii si elegantei, care intelege
a-si purta lntotdeauna cu. fruntea sus strälucirea
coroanei, ca aceeasi superbd 5i uneori chiar batjo-
coritoare indiferentd, In orioe mediu s'ar afla.
Incidentul dela terasa Otetelesanu fusese In a-
ceastä privinta pentru Re lu, pe deplin edificator.
* **
Re lu asculta de un sfert de ceas monologul ma-

tusei, care se credea datoare sa-i istoriseascd a-
mänuntit revelatiile linistitoare ale visului ei din
noaptea trecutd, controlate 5i oonfirmate de in-
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE ... 291
terminabilul sir de pasiente, cu care-si petrecuse

dimineata. Re lu putea sä fie linistit. Toti ai lor
din Moldova erau sändtosi, Slavd Domnului, cd.ci
cdrtile nu mint niciodatd. Re lu incerca zadarnic
sä schimbe vorba, dorind sd afle dac d. matusa
lui Meuse ori nu cunostinta cu d-na von Stein..
Dar Tantirinel nu-i pomeni nimic despre noua
localard a apartamentului dela parter. Poate cd
nici nu 0 vlzuse Inca.
Incepuse tocmai o nouä pasientd, câncl in li-
nistea incdperii se auzird cateva aeorduri fugare
ce se strecurau sovaltoare, dinspre apartamentul
de jos, hindbusite de grosimea covorului din o-
daie. Re lu tresdri. Cine cântase la pian? Nu putea
fi deck 01 ly.
Se pregkea sd-si ia ramas bun dela Tantirinel,
pentru a scobori, dar avu un moment de ezi-
tare. Ce o sd creadd matusa lui, vazAndu-1 cd
pleacd asa, de odatä ca la un apel al pianului
din hall.
Dar Tantirinel, probabil cd nici nu auzise pianul.
Ramase totusi ckeva minute, cdutand In minte un
pretext de plecare. Va spune mälusei cä scoboard
sd-si caute o carte. Pianul se auzi din nou... De
astädata, Re lu distinse ldmurit primele masuri
ale Nocturnei Op. 9 de Chopin. i totusi i se parea
cä auzea acum, pentru prima coal% aceastd melo-
die...Era atAta neprevazut, atata voita ezitare
In interpretarea capricioasä a Nocturnei, Inca
ramase tintuit in scaunul lui, uitand cä trebuia sä
scoboare:...
www.dacoromanica.ro
Re lu se strecurase pe furls prin usa Intredes-

chisA a hall-ului i desprinzAnd dintr'un cui un
Amatti" roseat, se ascunse In spatele paravanu.
lui. Doamna von Stein, care nu observase Inca
nimic, reluA Nocturna dela Inceput, in limp ce
vioara lui Re lu incepea sA ingdne In surdinA a-
ceeasi melodie, luso tind sovAitor acordurile pia
nului. Bizarul duo continua astfel cateva minute.
Cufundat In muzicA, Re lu nu observA ea pianul
Incetase. Nu-si dada seama de realitate, deal
dupA ce recunoscu glasul lui 01 ly, care descope-i
rindu-i ascunzAtoarea, se apropiase, Intinzandu-i
mAna peste paravan.
tii, el ar trebui sA fiu supAratA pe D-ta;
te asteptam de woe minute... Ai uitat probabil,
ora fixatA.
Vai DpamnA! Cum credeti, cA. asi fi putut
uita? VA pot spune chiar, cA am aflat ce vA
intereseazA. StrAbunica .din portret se numea...
Rein fAcu o scurtA pauzA, privind-o Oath. In
ochi:
Olenka Orlowska.
Esti sigur? IntrebA 011y, pe un ton neutru,
aproape indiferent.
Foarte sigur; mi-a spus-o chiar mama, a-
searA.
Rellu era dczorientat. Se astepta, ca destainuirea
lui, sa facA mai multA impresie. Fusese sigur,
el 011y se va grAbi sä-i marturiseascA, (ceea ce
el stia de mult, din cuprinsul scrisprii cenzurate),
cA ea InsAsi fAcea parte din familia Orlowsky. Dar
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE . 293
011y continua sä tacd. S'ar fi zis ea' ea tinea

sd-i ascimda. ceva. Gine stie? 011y cunostea poate
mai bine decal 1nsusi Rein povestea portretului
de pe scrin. Deoe ar fi simulat atunci cä nu stie
nimic? Relu era convins cd 011y Ii ascunde ceva...
Nu inte1egea cu ce scop.
Dar 0.01 Dvs. Doamnd, sunteti bund sd-mi
spuneti cum se numea?
Dece te intereseazd?
Acest rdspuns, atat .de neasteptat, 11 surprinse,
exasperandu-1 aproape, cu atat mai mult, cu cat
intrebarea lui fusese numai de formä, pentru a
provoca explicatia mult asteptatd...'
De aceea, räspunse pe un .ton de inestdpanitd
enervare:
Aveti dreptate Doamna. N'ani nici un motiv,
sä m. intereseve numele tatalui Dvs., de vrerne
ce 11 cunosc perfect... Se numea deasemenea Or-
lowsky...
011y avu o usoard tres.drire.
-- De unde stii?
riece vä intereseazd?
Probabil ai bänuit,.4in cauza asemAndrii cu
portretul...
0 simplä banianld? Vd Ineiai.. tiu cd se
numea Jan Orlowsky.
De unde stii?
?L.
Te rog sd-mi -spui de unde ai aflat.
Relu se turburd. Nu mai stia ce sd. rdspundd.
Va trebui sä marturiseascd lui 011y, chiar acum,
cd Ii cenzurase scrisoarea?
www.dacoromanica.ro
294 RAZBOIUL MICULDI TRISTAN
0 inspiratie fericitä, ii sugera raspunsul:

Ati uitat interviewul D-lui Willy Ramureanu?
(In realitate, din cuprinsul interwiewului, Re lu
nu aflase deca despre origina poloneza a d-nei
von Stein). Dar ea, care nu-5i mai amintea pro-
habil toate amanuntele interwiewului, 11 primi
minciuna en un suras satisfacut. Totusi, convin-
gerea lui rämânea neschimbata: 01 ly Ii ascundea
ceva. Odata pericolul trecut, deveni din acuzat,
acuzator.
Dar Dvs. Doamnä mi-ati mai putea explich
un lucru? De unde giati, c strabunica inea se
numea Olenka Orlowska?
Ti-am spus eu c tiam?
Nu. Dar dadi inteadevar nu stial-1, cum de
nu v'a surprins afland-o?
0 banuiam, caci asemanarea Cu portretuL.
Bine. Dar, de vreme ce nu aveati de undo
sa still a eu cunosteam numele tatalui Dvs.,
dece nu ati vrut sa-mi marturisiti i mie ade-
värul?... Dece v ascundeti de mine? In glasul
lui Re lu tremurau lacrimi; dar se släpâni, apoi o
privi tacut.
Capricioasele ape de umbra si lumina., ale ca-
zacei de matase cenusie, oe o Invästmântau hisi-
nuant, dadeau bustului ei svelt 5i bogat totde-
odata straluciri metalice de platosa. argintie. Desi
de o inaltime cu Re lu, parea ca-i domina cu
mult. Intreaga ei atitudine avea ceva din sculptu-
rata sfklare rasboinica a amazoanei descalecate,
pentru a lupta eu toate armele ei. Resemnat, Re lu
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE 295
renuntA la luptA. Singura lui preocupare era aceea

de a-si invinge lacrimile.
In definitiv, e adevarat DoamnA., cg. pretentia
mea, vi s'ar putea pArea, cu drept cuvAnt, ab-
surdA. Nu vA cunosc decAt de led seara..
Totusi, speram cA, de vreme ce eu m'am grAbit
sà aflu tot ce vA intereseazA, pentru a vä sa-
tisf ace atat de repede curiozitatea, mi-ati fi putut-o
satisface si Dvs., de bunä voie, pe a mea.
D-na von Stein, Ii luä man; zAmbindu-i impA-
ciuitoare, i privindu-1 tinta In ochi:
Dece nu esti euminte? Spune-mi copil rasfatat
si cu mult prea curios. DacA vrei sA flin prieteni
buni, aflA cA nu-mi plac interogatoriile.
Relu cAutA sä se desprindA din strAnsoarea
mAinei lui 011y, cu un gest demn, ofensat, aproape
manios. Asa dar, iatA ce era el pentru ea. Un
copil rasf
Lupta zadarnic, sk-si InvingA lacrimile, pe care
011y i le stergea cu propria-i batistA. Senzatia
parfumului ei 1i aminti fulgerAtor flaconul de
sub oglindA, cutia Pandorei, si toate Imprejurit-
rile, care-i desvAluiserA tainele casetei.
Pourquoi ta bouche est si brftlante?

Avu tentatia sA4 repete el Insusi aceastA hi-

trehare.
Un instinct nelAmurit II sugera convingerea,
cA in acele clipe, si numai in acelea ( cAci mice
www.dacoromanica.ro
sovdiald sau intarziere, ar fi ldsat sa. treac d. ne-

folosità ocazia acelei ambiante de militante con-
soldri, si lacrimi sterse matern cu batista ),
s'ar fi putut incredinta Re lu, dacd ultimele ver-
suri ale Portretului din casetä erau sau nu ade-
vdrate:
Pourquoi ta bouche est si brfilante?

ApArându-se cu o energie, pentru Re lu sur-

prinzdtoare, 01 ly intorsese totusi prea tarziu capul.
Dar Jacques de Rosigny mintise, cäci buzele
ei"erau reci...
Destul! Ii pronnt, ed. dacd ai sd lii cuminte,
am sa-ti fac chiar acum surpriza, pe care ti-o
rezervasem pentru mult mai tArziu.
01 ly iesi pe usa dela birou. Dupd cateva mi-
nute, se intoarse tinand in mktä un plic de o
märime neobisnuitd. Re lu 11 privi nedumerit. Ce
surprizd 11 mai astepta oare? Aseandu-se pe di-
van aproape de dânsul, Oily Incepu pe un ton sä-
galnic, in care intra totusi pared si o vagd nuantd
de gravitate:
Scumpul meu vdr. Iatä ad, Mtrânul arbore
genealogic al neamului Orlowsky. Ii vom cerceta
Impreund, cateva minute. Sunt sigurd cä te va
interesa. Ascullä:... Primul nostru stramos, mai
cunoscut, a fost Voievodul Lubomir Heraklius Or-
lowsky, Senator In Dieta Republioei Po lone, näscut
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE 297
In anul 1450, mort de o sägeatä tg.tarased, Iii

1504.
(In acelasi an cu Stefan cel Mare, isi zise
Relu, ascultând smerit povestirea lui 011y, a carei
voce devenise aproape solemna).
Originea neamului nostril este totusi, cu multe
sute de ani mai veche, cad strthnosii lui He-
raklius Lubomir, purtthid alt nume de familie si
manati de viata lor aventuroasa unii 1111 Caucazia,
iar altii In Orient, nu le-a mai putut nimeni-des-
curcatnirul...
Scoborând din ramura In ramurA. 011y continua
sä-si enumere nesfarsitul sir de strämosi, irisis-
tAnd asupra faptelor strälucite g Inaltelor dreg-
torii ale celor mai inseninati.
Parcä ar fi Tantirinel,. Isi zise Bell, ur-
mArind cu un zâmbet de usoara ironic, povestirea
Olenkäi, In a drei privire se citea acum. ö gra-
vitate 'aproape trufasä.- (Intr'adevar, mg.lusa lui
Relu, pe langä alte manii inofensive o mai avea.
si pe aceea a genealogiilor).
Degetul lui 011y Se -apropiase Intretimp cie ulti-
mile ramificatii ale arborelui:
Ia1A-ne ajunsi la ramura cea mai interesant5.:
Colonelul Mihail Orlowsky, cdsätorit la Paris in_
anul 1817 cu domnisoara Jeannine Berthier, ne-
poata Maresalului, Print de Wagram. Din aceasti
asatorie s'au nascut doi copii: Boguslaw Orlow-
sky, WM bunicului meu 5i Olenka Orlowska,
ascuta la Paris In 1829, c6satorita la Viena in_
1852 cu Capitanul Stefan Radowitz, moara la
www.dacoromanica.ro
Warsovia In anul 1863... Deci Olenka Radovici,

nascuta. Orlowska, strabunica D-tale din portret,
a fost sara bunA cu strabunicul meu.
Asadar, s'ar spune cA suntem i noi putin
neamuri,.. conchise Re lu, mai mult IntrebAtor de-
cal afirmativ...
Desigur, raspunse 01 ly zAmbind. Imi
esti var In rangul... unu, doi, trei, patru... In rangul
al patrulea.
-1 De vreme ce-mi sunteti verisoara, lmi dati
voie sA vA spun pe nume?
Desigur... Daca vä face" placene, Domnule
Nlad.
Domnule?
Vrei sa-ti spun Vlad?
MA chiamd Re lu...
Rein? Dela Vlad?
Ainintindu-si incidentul la care dacluse nastere
explicatia data Blanchei la Concursul hipic, asu-
pra acestui diminutiv, Re lu prefera sa ocoleasca
inevitabila legenda a metamorfozarii pe care
o implica lntrebarea, Intreband el Insusi:
Care va este... Pardon, care JO este" ade-
varatul nume? Imi 1nchipui cA 01 ly nu e deck un
diminutiv...
Olenka.
Re lu simuä surprinderea:
Olenka?... E minunat! Porti acelas nume ca
si portretuL Imi place cblar mai mull decal di-
minutivul 011y.,. Olenka" desmiarda pe 011y",
iar nu 011y" pe Olenka"... Spune-mi, mai tarziu
vrei sa a cunosti i pe mama?
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE 299
Nu 1nte1eg Intrebarea.
Relu avu senzatia mtä de a fi corals o gresalg
de tact de neiertat. Ii dädea prea tarziu seama
cä pe 011y o impresionase neplgcut, atat lipsa
de convingere a tonului cu care el ii pusese In-
trebarea, cat si stangAcia cu care ea fusese for-
mulata.
Cuvintele mai tarziu" ar fi trebuit sä lipseasa..
Doamna von Stein Il privea acum cu. 1m z'ambet
bizar. Relu simtea ca 011y Ii patrunde nu numai
Intregul gaud, dar ca 11 ajuta para. 0.-si anali-
zeze Insfarsit toate ascunzisurile bietei lui inimi
obosite. De abea acum 1i dadea el seama cat
de justificata fusese ezitarea ei de a-i face confi-
dente genealogice, ezitare pe care el i-o imputase
cu o lipsit de tact atat de brutala.
Te-am supltrat cu ceva? Intreba Relu Intr'un
tarziu. Ii cer iertare.
Surasul ci devenise aproape compatimitor:
Nu ti-arn spus ca nu-mi plac interogato-
rine?
Se auzi soneria. 011y-se ridica de pe divan, spre
a iesi In Intampinarea lui Otto. RAmas singur,
Relu se apropie de plan. Spre a-si face de lucru
Incepu sa claseze un teanc de partituri. Era sta-
panit de o vaga neliniste. Peste cate-va clipe avea
sit se conving6., dacA Intr'adevar se inselase sau
nu asupra atitudinei lui Otto, din seara trecuta.
Dar baronul care-0 facuse aparitia In hall,
urmat de 011y, Ii Intinse mana cu z'ambetul lui
obisnuit:
www.dacoromanica.ro
300 RAMOIIIL MIOULIII TRISTAN
Bonjour Jeune-homme. Bravo! Ma cousine

m'a tout raconte.
Re lu pali, cad fatä de cuvintele din urma ale
baronului, zarnbetul lui i se parea acum suspect.
Dar Otto continua in frantuzeste:
Ati avut o ideie minunata. Am auzit, ca
esti un adevärat artist. Dealtfel, i eu ador mu-
zica...
Otto se asezä el insusi la pian i incepu sa
fredoneze, acompaniinclu-se singur:
Plaisir d'amour ne dure qu'un instant.

Chagrin d'anfour dupe toute la vie".
_Luandu-si la randul säu vioar, Relu gasi de

euviintä sa acompanieze in surdina melodia, pri-
vind pe sub gene Ia 01 ly, care se instalase in
fotoliul de Mug pian i asculta ambind
Dupa. sfarsitul Romantei, Relu propusese lui

Otto sä cânte impreunä o sonaa de Mozart. (0
Mouse dintr'un indoit motiv. Tinea pe de o parte,
sa intre in gratiile baronului, flatandu-i slabiciu-
nile, iar pe de altä parte, sa.--si justificé vizita, care
se prelungeä cam mult).
Regret din suflet, dar nu te pot acompanià,
Ii raspunsese Otto, caci vai, repertoriul meu este
foarte limitat.
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE 301
Nu stiu decat 2 bucati: Plaisir d'amour" ai

Die Wacht am Rhein"... Sculanclu-se de la pian,
Otto se apropie de divan, pe care se afla etalat
faimosul. arbore genealogic.
Dupg. ce 11 cereeta cateva clipe intrigat, adresd
o privire Intrehatoare lui 011y.
Ca c'est l'histoire de notre famine, expli-
Ca ea.
Odata cu misterul portretului, ea ne-a mai
dezvaluit Inca o noutate senzationald: D-1 Vlad
Robescu, tankrul dumitale prieten, 1mi este var
In rangul al patrulea, caci strabunica sa din p.or-
trel era sora buna cu unul din strabunicii mei.
Asa dar nu m'am Inselat, raspunse Otto,
cu un zambet satisfaeut. Apoi, apropiindu-se de
Relu i atingandu-i amical umarul:
Scumpul meu var, aflu cu multä placere a-
ceasta. noutate.
Cum värul dumitale?
Mais naturellement. Les cousins de nos cou-
sines sont nos cousins.
www.dacoromanica.ro
IX.
CIFRE SI LITERE
Cufundat In chaise-longue-ul din balcon, uncle

se instalase, pentru a-si face mai mult siesta a-
mintirilor copioase decal pe aceea a dejunului fru-
gal, pe care deabia 11 atinsese, Re lu fuma una
ain tigArile daruite de 01 ly In ajun. Inchise ochii.
Imaginea ei ii aparu multiplicatA.
Avea impresia, cA priveste pagina unei reviste
ilustrate, reproducând In nenumArate atitudini, si
In vestmintele cele mai variate, portretul unei ce
lebritAti a zilei. 0 vedea pe Olenka", rand pe
rand, in. loja dela Op.erA, urcandu-se In auto-
mobil, IntinzAndu-i mana, zAmbindu-1 oopilAreste
sau mustrAndu-1 In glumA, In rochia violeta de
searA, In costumul polonez din Tarass-Bulba, sau
In eel alb de patinaj din Simfonia AlbA, iar peste
aceste imagini fragmentate sau suprapuse, domi-,
nându-le pe toate, In cadrul de fildes al portretu-
lui strAbunicei, asa cum Ii aparuse pentru Intaia
oara... (Cand? De mult... Atat de demult, Incat ar
fi fost o naivitate, sl Incerce a preciza, o datk
www.dacoromanica.ro
MRS SI LITERE 303
oricat de relativä. Evoch totusi., emotionat, o soen1

din prima lui copildrie. D-na Robescu 11 ridi-
case in brate, asezandu-1 pe scrinul dintre negri.
Terorizat de fioroasa kr vecinälate, Re lu isbuc-
nise intr'un plans cu hohote, lipindu-se de portret.
Dar dupd cateva clipe, plansul Ii Incetase ca
prin farmec, iar manutele lui incepusera sä mAn-
gale obrazul palid al portretului, pe care-1 privise
neclintit cu ochii lui rolunzi si plini Inca de la-
crimi, pânä ce doamna Robescu 1.1 luase din nou
In brate).
Suieratul strident, cu care gardistul din statie
transmitea mai departe vestea apropiatei treceri
pe Bulevard a unei ilustrissime excelente, cu tigva
de mort in frunte, 11 facu sa tresara. Aoeasta.
impresie auditiva reath. se asocie in mintea lui
Re lu cu una imaginara. I se parea, ca aude in
departare tanguirea de bronz a clopotului Mitro-
poliei. In aceias clipä, pagina revistei ilustrate
Ii dispäru din Inchipuire, Intoarsä parca de o
mana nevazuth, pentru a face kc altor imagini,
rlisarite din subconstientul amintirilor oelot dintai
zile de razboi.
S'ar fi zis Inteadevk ca paginei de monografie
artistica atat de fermecator ilustrata de mai Inainte,
Ii luase locul aceea a unui reportaj documentar,
ilustrand prin cateva instantanee impresionante,
ravagiile pricinuite de bombardamentele aeriene,
In nefericita capitalä a Munteniei. Viziunea ne-
asteptat de plara a celor unsprezeoe trupuri nein-
sufletite de pe asfaltul Insangerat de sub balcon,
www.dacoromanica.ro
304 RAZBOIIII, MIOULIII TRISTAN
dAdu un fior. In acelas timp, Ii rAsunA In u-

rechi fraza lui Otto din ajun:
Mais naturellement. Les cousins de nos cou-
sines sont nos cousins". Aceleasi cuvinte, pe care
cu o zi Inainte le primise cu un zambet atat de
complezent i se pAreau acum odioase. Deabia acum
Isi dAdea seama, cd datoria lui ar fi fost sd reac-
lioneze imediat. Dealtfel, timpul nu era nici acuma
pierdut. SA nu se mai dud. la Tantirinel? Nu...
Se simtea prea las, ca sA poatA lua o astfel de
hotArare. Incepea din nou sä se dispretuiascä.
Se simtea vinovat, nu numai de a fi acceptat
prietenia maiorului german, dar I se pArea con-
danmabil Insusi simtimantul lui pentru aceastA
enigmaticA 01 ly von Stein, nAscutg. Olenka Or-
lowska, atat de polonezA prin. origin i senti-
mente, grecoaicA dupA mama, de nationalitate A-
ustriacA, apoi suedezd prin casatorie, locuind rand
pe rand In Romania, Suedia g Germania, si care
intretinand o frecventa corespondentA cu francezul
Jacques de Rosigny, acceptase totusi invitatia lui
Otto von Stein, compläcandu-se atat de bine In
acest mediu austro-german al armatelor de ocu-
patie.
Acest cosmopolitism i se pArea suspect. Poate
ca 011y nu e deeat o aventuriera internationala.
Ori poate... Cine stiel... Chiar o spioand... In ul-
timile luni ale neutralitatii locuise cand la Berlin,
cand la Bucuresti. Iar primele sAptAmani ale rAz-.
boiului o surprinsesera In Romania. Dealtfel, .ce
cAutase 01 ly la acel festival al .Crucei Rosii la
-"care asistase din loja legatiei Suedeze?
www.dacoromanica.ro
OUSE 51 LITERE 305
Deci bänuiala lui era foarte plauzibilä. Dar

toate aceste scrupule nu-1 puteau totug determina,
sä ia hotararea eroica, la care constiinta lui tia
prea bine, cà ar fi avut datoria sä se opreasca....
Dimpotriva, era decis sä piece cat mai devreme,
caci fn. cutia Pandorei, mai ramasesera. Inca multe
hartii neexporate. Dacä se grabea, i avea no-
rocul sä ajunga la Tantirinel inainte de Intoarce-
rea lui 01 ly i a Baronului, ar mai putea sur-
prinde poate ceva din tainele casetei.
Stockholm le 11131917
M-me OLLY VON STEIN

BERLIN
Est Palace Hotel
Madame,
Nous conformant a vos lignes du 5 Mars, 'nous

awns l'honneur de vous remettre, sous se pli, la
situation de votre dep5t titres chez nous, en date
du 28 Fevrier 1917. Dans l'attente de vos nouveaux
ordres, nous vous prions d'agréer, Madame, l'ex-
pression de nos sentiments les plus distinguéf
BANQUE SUEDOISE DE CREDIT

ET DE DEPOTS
20
www.dacoromanica.ro
Tristd. deziluzie... Despdturind cu infrigurare seri-

soarea gäsitä in Cutia Pandorei, Relu avusese o
clipd iluzia.cd Ii cazuse din non in maul mesagiul
cenzurat in noaptea de 2 Ianuarie. Inteadevdr,
scrisoarea o gdsise intr'un plic dactilografiat, al
cdru iformat si hartie erau aproape identice, cu
cele ale doMnului Robescu, din care Relu folosise
unul, pentru a expeclià scrisoarea, a doua zi dupa.
traducere. Totusi, nici aceastä scrisoare a Miami
Suedeze nu era lipsitä de interes. Relu rämase pe
ganduri... Oare aceastä listd atasat d. la scrisoare
cuprindea actiunile m%tenirei despre care fusese
vorba In scrisoarea lui Otto? In acest caz ar fi
Insemnat cä succesiunea fusese lichidatd, si cd
prin urmare 011y nu mai avea mci un interes
sd-si prelungeasca. sederea In Bucuresti.
Dorind sd-si facä o ideie cat de vagd, despre
valoarea actiunilor, Relu parcurse cu atentie lista
atasald la scrisoare, dar nu izbuti sä ajungd la .
nici un rezultat, cäei cele 5 coloane cuprindeau

atatea numere, sume, cursuri, i prescurtdri ale
Tillurilor, Incat se impotmoli de'a inceput In acel
noian de cifre si litere. Inteadevdr, In ignoranta
lui totald in aceasta materie, Incepuse prin a
aduna prima coloand, In care erau trecute in sir
toate numerile titlurior, obtinand drept rezultat
o cifrd astronomicd. Continuand sd cerceteze lista
de actiuni, i se paru, cä tampila din coltul im-
primatului li era cunoscuta.
Acest romb violet incadrand profilul unei coase...
Il mai vazuse pared undeva. Dupd cateva clipe
www.dacoromanica.ro
CIFRE $1 LITERE 307
de gandire, isbuti In sfarsit sa-si aminteasca. Una

din paginile volumului la Tragédie Polonaise purta
Inteadevar aceeasi pecete. Numai ca, deasupra
coasei, citise atunci i cuvintee Boje chran Pols-
ka" Doamne apärä Po Ionia. Rein examina din
nou stampila i privind-o foarte de aproape, re-
cunoscu In coltul de jos al rombului Un minuscul
9. Bizar... Preocupat de noua lui descoperire, se
hotäri, sä confrunte cat de curand cele doua pe-
ceti. Cartea se afla in sertarul masutei din camera
Corinei. Va mai avea oare timpul, pana la so-
sirea lui 01 ly, sä strangd toate hartiile, incuindu-le
In casetä, s ascunda cheita sub capsula flaco-
nului de parfum de pe consolä, sä urce scarile,
sä caute cartea In sertarul masutei din odaia
Corinei, sä scoboare din non scarile, sa descuie
caseta, sä deschida iards plicul, apoi sa stranga
si sà inane din non totul? Poate cä da. Va in-
cerca. Dar trebuia sä se grabeasca... In grija lui
de a nu läsa urme, impaturi meticulos Marne,
pe care se pregatea sa le reintroduca in plic,
cand dintr'un colt al scrisorii, se desprinse si
cazu pe covor o foitä, indoitä in patru. Re lu o
ridicä si 0 cercetä, mai mult pentru a se con-
vinge, dacä apartinuse plicului, deck din curiozi-
tatea de a-i afla cuprinsul. Cum Isl. arunca pH-
virea asupra ei, si inainte chiar, de a o fi despa-
turn, Rein avu o tresarire. Pe suprafata sfer-
tului de foiä, pe care o avea sub ochi, ci ise intr'o
secund :
www.dacoromanica.ro
308 RAZROILTL MIOULIII TRISTAN
A 33 F 44
B 1 G 11
C 2 H 0
Expresiei cle surprindere Ii succedA imediat un

zthnbet de ironicA autocompAtimire ( Para as
fi apitanul C, Isi zise el, evocând povestirea
domnului Robescu, asupra peripetiilor tragicomi-
cei anchetAri a Elisabetei Breazu, fosta dactilografk
a Directiei Artileriei, din Ministerul de rAzboi).
Dar dupA ce despAturi foita i o ceroetä cAteva
clipe, ambetul Ii pieri. DeastAdatä, nu mai putea
fi vre-o IndoialA. Avea In manA un alfabet ci-
frat.
Asadar, bAnuiala lui se confirma. 011y se ocupa
cu spionajul... Totusi... Ce cAuta alfabetul cifrat,
alAturi de lista BAncei Suedeze, care misuna de
cifre? Impolriva cui putea fi intrebuintat acest
ingenios mijloc de mistificare.
Impotriva cenzurei Suedeze? Dar in tarile neutre
existA oare cenzua? Atunci Impotriva celei Austro-
Germ ane ?
Absurd_ Caci ce nevoie ai, sA te ascunzi de cei,
a cAror cauzA o servesti?... Dar daa. tolusi... Relu,
Isi stranse fruntea in maini. Tamplele Ii svac-
neau... Noutatea ipotezei, pe care Inchipuirea, spe-
ranta lui soväitoare o enuntase in ultirnile secunde
era prea neasteptalA... Si totusi, simtea cA nu
putea fi altfel... Ar fi fost prea Ingrozitor, sä se
fi inselat... Dealtfel, s'ar fi putut convinge ime-
www.dacoromanica.ro
CIFRE 51 LITERE 309
diat, clacA ar fi avut siguranta, c Oily avea sA

mai intarziew.
N'avea: decat sä descifreze, cu ajutorul alfabe-
tului cifrat, cuprinsul listei de actiuni. I-ar fi
trebuit insä prea mult limp, si 01 ly putea sA se
intoara dintr'un moment Intr'altul. Era mai prac-
tic si mai prudent, s se rnultumeascä deocam-
data, sli poatA copia alfabetul cifrat si textul
listei atasate la scrisoare. Ii trebuia o coala de
hArtie. 0 gni indatA, pe birou. Isi scoase apoi
stilo-ul si se asternu pe lucku...
* *
Acum era linistit... La noapte, pe indelete, dupA
cc va fi tAlmAcit textul cifrat, a cArui copie o
avea In buzunar, impreunA cu cea a alfabetului,
totul se va lAmuri. Intrand in hall privi indelung
portretul OlenkAi Orlowska", rostindu-i numele
in soaptA, fArä sä tie nici el dacl se gandea la
strAbunica polonezA sau la strAnepoata ei. Isi a-
minti indatA, din nou, de cartea din camera Co-
rinei. Voia sl revadA pecetea. Isi aminti apoi toate
amanuntele Imprejurarilor In care descoperise al-
fabetul cifrat. DacA asemAnarea dintre pecetea
din coltul scrisorii si cea de pe pagina volumieui
nu 1-ar fi intrigat atAt, n'ar mai fi avut poate
curiozitatea sA examineze cu atata munitio-
zitate continutul plicului i deci acest palpitant
prim capitol de roman nu ar mai fi putut lua
fiintA in imaginatia lui InflacAratI de adolescent
patriot si romantic, IndrAgostit de o dusmanl cu
nume feudal si aurii cosite de Gretchen_
www.dacoromanica.ro
X.
POCALUL ISOLDEI
Cufundat In fotoliul de lângg pian, Re lu rgsfoia

distrat volumul pe care tocmai 11 adusese din
camera Corinei, egnd tarditul insistent al soneriei Ii
fäcu sg. tresard. Desigur 01 ly si Otto se intorceau.
Numai baronul suna astfel... Alergä sä le des.
chidg. Dintre amAndoi cel mai incantat de prezenta
lui Re ln pgru baronul. 01 ly parea Ingandurata.
Dup g. ce-si scoase pKlaria i manusile, aruncân-
du-le neglijent, Impreund cu geanta, pe eel dintgi
fotoliu, privi o clipä diarat g. cartea pe care iro
Intindea Re lu. 0 deschise, Ii citi titlul si de-
dicatia...
0, multumesc... Mi-o poti läsa pang. maine?
Vreau a o pot cerceta In liniste, cdci pare ceva
prea interesant.
Anica Ii fgeu aparitia in hall, tinand In mânä
cele douä plicuri aduse de factor cu putin Inainte
si pe care le intinse unul baronului iar celalalt
lui 01 ly.
Otto cereetä plicul fgrA a-1 deschide, strecu-
www.dacoromanica.ro
POOALIIL ISOLDEI 311
randu-1 apoi intr'unul din buzunarele tunicei. 01 ly

1.1deschise imediat pe al ei. Dupä ce arunca.
o privire asupra scrisorii, o reintroduse in plic,
iar plicul ii aseza Intre filele volumului, pe care-1
tinea In mAna. Lui Re lu, caruia nu-i scapase nici
o miscare., i se paruse cä recunoaste dela distanta
de cativa pasi, ce-1 despartea de 01 ly aceeasi
emblema. a Bancei Suedeze, in dotal stâng al
scrisorii. Spera, era aproape sigur, cä nu se In-
selase. 01 ly asezase intretimp cartea pe pian, lAnga
portretul lui Richard Strauss.
In timp ce baronul schimba cu 01 ly impresii
dela dejunul Generalului von Stein, unchiul lor
comun, In trecere prin Bucuresti, Re lu nu-si mai
putea clinti privirea dela volumul depe pian. Asa.
dar, 01 ly primea regulat astfel de mesagii cifrate,
sub aceasta forma ingenioasä, provenind dela a-
ceeasi asa zisä Banca Suedeza. Daca. ar fi avut
posibilitatea sit confrunte doar ateva minute ci .
frele scrisorii din carte, cu cele din copia pe care
o avea ascunsa In buzunarul lui, urn numai ca
s'ar fi putut conVinge imediat, dacit banuiala lui
era sau nu intemeiata, dar si-ar fi usurat .poate
munca ce-1 astepta noaptea viitoare, caci desigur
descifrarea flu avea sa fie prea simpla, i poate
cit din comparatia celor cloud serii de cifre, ar
fi putut gasi vre-o pretioasa indicatie. Re lu Iresari.
Apropiindu-se de pian, Otto U. batuse pe umar:
Sper ca astazi voi avea din nou placerea, si-ti
ascult arcusul fermecat...
Ce crezi ca am putea cânta?, Intreba 01 ly,
www.dacoromanica.ro
asezandu-se la pian, In timp ce Re lu Ii acorda

vioara.
Alege oriee vrei, raspunse el, aratand
cu privirea spre vraful de note, pe care 5i le
pregatise din vreme, pe plan. Foiletandu-le distrat,
01 ly alese din teanc trei partituri: Romanta in fa
major de Beethoven, Ave Maria" de Schubert si
o Rapsodie lingua. de Liszt. Desi Ineantat de a-
ceasta alegere, ce denota predilectii comune, Re lu
nu se putu opri de a face o reflectie, care desi
bizara, nu era totu5i, lucru surprinzator
de loc absurda:
Numai muzica dusmanä... Germanul Beetho-
ven, Austriacul Schubert, Maghiarul Liszt. Mai
lipsea o balada bulgara i o manà turceasca, pentru
ca Alianta", sä fie complect reprezentata. Aceasta.
neasteptatä reflectie se asocie indatä in mintea lui
cu amintirea indignatei protestäri a lui Radu, In
timpul discutiei cu Niky asupra barbarei Cavatine
a teutonicului Raff. In cateva clipe, retrai toate
amanuntele festivalului. I se paru ca aude clar
cuvintele lui Niky, inainte de intrarea In scena:
Ia sa vedem... Esti cam emotionat. N'avea nici
o grijä Relule. Esti cu mine". Apoi, exclamatia
voioasA, inainte de reaparitia lor In scenA:
Bine Radule. Pe raspunderea ta dach au s5.
ne
II napadirä gfinduri negre... 01 ly Isi plimba
distratä degetele palide peste fildesu1 claviaturei,
asteptând.
Väzand cg. Re lu Intarzie, 11 privi pentru prima
oarl tinta In ochi, i ramase. surprinsä.
www.dacoromanica.ro
POOALIIL ISOLDEI 313
Ce ai?, 11 Intrebd In romaneste.

Nimic...
Esti supgrat pe mine?
Pe Dumneata? Cum pall bänui asa ceva?
Asi avea vre-un motiv?
Atunci, dece esti trist? La oe te gindeai,
cand m'am uitat la tine"? (Pentru prima ()ark
01 ly evitase pe Dumneata").
La tine" minti Re lu, numai de dragul cu-
vântului familiar. In realitate se gandise, la Niky.
Mi se pare atk de ciudat, sg. cântam Im-
preung.... De altfel nici nu stiu, dacd o sä fiu liii
stare, sä tin mäsura... Sunt luni, de cand n'am
mai cântat nici odatä acompaniat.
Cine te acompania de obicei?
Re lu avu un moment de ezitare. SA-i vorbeasc6
despre Niky, pe care-1 credea pe frontul Moldo-
vei? Dacd ar fi avut sigurahta, cà nu se insela in
ce priveste bänuiala lui asupra activitkii ei o-
culte, ar fi fost un. prilej minunat, de a aluneca
pe panta primelor destäinuiri, pregglind astfel.
terenul. pentru marturisirea cea mare. Dar 01 ly
care retinuse numele fratilor Robescu, din pro-
gram ul f es tival ul ui, intelese.
Dec And nu 1-ai vg.zut?
Surprins de Intrebarea neasteptatg., pe care nu
era sigur dacg o Intelesese bine, Re lu privi ne-
dumerit In ochii ei.
La.* Re lu. Ai sg-1 vezi mai repede, deck
te poti astepta. Eu ti-o urez, din suflet.
Re lu pricepu In sfArsit, ca 01 ly Ii ghicise gAndu-
www.dacoromanica.ro
314 RAZBOIUL MICJULITI TRISTAN
rile, si Ii multumi cu o privire miscatd, deg In

fond era nedumerit asupra adevdratului sens al
ultimelor cuvinte.
Ca si cum ar fi vrut sd risipeascd atmosfera
de tainicä si tandrä complicitate, 01 ly deschise
partitura Romantei.
Baronul, care se instalase in fotoliul de lângd
pian, ridicd cloud degete, cu gestul Regelui-Soare,
din visul primei nopti de razboi a lui Re lu:
Also".
Prime le mäsuri ale Romantei, Re lu le canth .
pe dinafard, urmärind timid melodia pianului. Prin

perdeaua lacrimilor, Impotriva cdrora luptase pand
in ultimul moment, privirea lui turburatd era in-
capabild sä urmareascd partitura.
01 ly ctinta cu o sigurantä uluitoare, färd vreun
efort aparent, cu miscdri, degajate, nepdsatoare,
aproape neglijente. S'ar fi zis cä degetele ei mi
cdntau, ci flanau clealungul claviaturei. Pentru
prima oard, Re lu se simti dominat. Vioara lui de .
venise un accesoriu neinseinnat al pianului, care
vibra intens, rdscolitor, sub atingerea mângdie .
toare, insinuantä a mainilor palide.
Dupd ultimul acord, admiratia entuziastä a lui
Otto isbucni cu o spontaneitate primard, debor-
and in. dezordonate adjective elogioase exclamate
instinctiv in limba maternä:
Herrrlich I! Wunderw-imderschOn I I Fiuuu...
Und so herzlich. Es war doch furchtbar hilbschl"
când domnul Fritz apdru In usä, pentru a a-,
www.dacoromanica.ro
POOALUL LSOLDEI 315
nunta cu o stropsitä solenmitate o vizita neastep-

tata:
Herr Baron von Gebsattell
***
Otto se scula depe fotoliu, spre a iesi In Intain-

pinarea noului venit, caruia Ii stranse cordial
mana. Baronul de Gebsattel era un bärbat 'Malt
si suMire, imbracat cu o eleganta exagerata. Totul
era sclipitor in tinuta lui impecabilä: cizmele
de lac, nenumäratele deooratii, cristalul monoclu-
lui, pieptanatura scivisith, casi chelia nascanda.,
ce-i rasarea, in ciuda oosmeticului, in crestet.
Re lu, care-si asezase vioara pe pian, ii privi cu
atentie. Baronul von Gebsattel? Mai auzise, sau
mai citise parca clespre aoest nume. Dar nu-si
mai amintea bine unde. Otto f Neu prezentarile in
frantuzeste, dar dupd primele fraze, conversatia
continua in nemteste, condusa de 01 ly ou o vioi-
ciune, pe care Re lu o gasi excesiva.
Se sinitea de prisos. Nu 1i4elegea aproape ni-
mic din ceea ce se vorbea. Si apoi aceastä In-
suf1eire din glasul Olenkäi 11 tortura. Baronul
de Gebsattel vorbea cel mai mult, privind-o pe
ly cu o insistenta suparatoare. La un moment
dat, se apropie de pian atras de fotografia lul
Richard Strauss, pe care o privi intrigat. 01 ly
Ii explica probabil istoricul dedicatiei, caci baronul
privi indata i portretul l000tenentului Radovici.
Apropiindu-se, ca sa-1 poata examina mai bine,
www.dacoromanica.ro
316 RAZBOML MIOULUI TRISTAN
avu un gest al mainei, ca si cum ar fi vrut sa-1,

mute mai spre dAnsul.
01 ly se grabi sa 1-1 ofere ea Insasi. In acelas
Limp, cu cealalta Diana, ea luase de pe plan cu
un gest degajat dar foarte prompt, volumul La
Tragedie Polonaise", pe care-I pastra, tietezindu-i
scoartele cu un aer distrat. Otto se apropiase Intre-
timp de noul sosit. Intre cei doi baroni, se Incinse
o discutie toarte aprinsa.
Intraser a probabil intr'un domeniu strict profe-
sional, cad 011y nu mai intervenise de ke In con-
versatia kr. Apropiindu-se apoi de Relu, care
spre a-si face de lucru, incepuse din nou, sa Hs,
foiasca partiturile de pe pian:
Vrei sa fii asa bun, sa-mi dud cartea In
birou?
Relu o privi nedumerit. (In fond el atata astepta;
si ciudat, s'ar fi spus ca 011y Ii ghicise gAndul si
de asta data).
Nu vreau sa ramana aid, fiindca ma tern s4
nu mi-o ia Otto. Are acest obicei: Indata ce da
peste vreo noua carte, nu i-o mai poti scoate
din maini, pana ce n'a devorat-o complect.
* * *
CAnd se inapoie Relu in hall, baronul von Geb-

sattel tocmai ii lua ramas bun dela 011y.
Cine e acest baron de Gebsattel ? o Intrebk
Relu, peste cAteva minute.
www.dacoromanica.ro
POCALIIL ISOLDEI 317
Saul Cenzurei... Nu sliai?

Asaa?!... Re lu nu-si putu Invinge un zambet,
amintindu-si cele Intamplate cu cateva minute mai
devreme. Intr'adevar, In timp ce baronul von
Gebsattel discuta cu atata Insufletire In hall, cu
frumoasa doamnä von Stein, In. odaia aläturata,
numai la cativa pasi de dansul, Re lu gasise mij-
locul, de a i se substitui in atributiunile lui ofi-
ciale, scotand scrisoarea din plicul .ascuns Intre
filele cartii, i cercetandu-i cu minutiozitate cuprin-
sul. Confruntand hartiile din carte, cu cele pe
care si le eopiase Inainte de sosirea lui Oily, se
Incredintase, a toate cifrele erau neschimbate, a-
fard de cele cuprinse in coloana cu numerile ac-
tiunilor. De astädatä, Re lu era convins, c nici o
dificultate nu-i mai putea sta In cale, pentru a
descifra mesagiul. N'avea decat, sä reconstituie la
noapte in litere, cu ajutorul alfabetului cifrat,
singura coloanä interesanta, din aceasta ciudath .
lista de actiuni, ale carei cursuri ramaneau sta-

tionare, dela o saptaman a. la alta, nefluctuand
decat numerile.
Dupa plecarea baronului von Gebsattel, care cu

toate insistentele depuse de Otto ca si de 011y,nu-si
putea amana o importanta vizitä oficiala, domnul
Fritz fusese trimis la pivnitä dupa sampanie,
cad vestea cea mare adusä de seful cenzurei (zvo-
nurile primelor Intrevederi secrete In vederea a-
www.dacoromanica.ro
318 RAMOIIIL MIOULIII TRISTAN
propiatei incheeri a unei pad separate cu Rusia,

erau confirmate pe cale oficioasa), trebuia sarba-
toritä cum se cuvine.
Pour la musique et pour la paix, Inching.

Otto, ridicandu-si cupa. Re lu rämase cu paharul
In mand, ezitâncl.
Era turburat. Pentru pace". Ce ar fi 1nsemnat
pacea pentru el? Tara särdeita, umilitä, poate...
probabil chiar trunchiata...
De ce nu bei? II intrebd 01 ly.
Re lu o privi tintä in ochi, apoi ridicand cupa:
Boje chran Polska!!!"...
*
* *
01 ly tresdrise, apoi 11 privise cateva clipe sur-

prinsd, negdsind nici un rdspuns. Re lu nu pri-
cepea sensul aoelei tdDeri, dupd cum. nu Intelegea
dealtfel prea bine nici mobilul care-I fäcuse sd
incline el Insusi cu acele cuvinte lesesti, de pe
pacctea Olenkäi Orlowska.
Pentru revederea celor dragi! Inching. 01 ly
In sfdrsit, ridicandu-si cupa, la rândul ei...
Acum era rAndul mi Re lu sä tresard.
Dupd ce-si golise paharul, 01 ly 11 sfarAmase,
trântindu-1 de pämânt.
Ii multumesc, zise Re lu.
De ce sa-mi multumesti. Pentruca am des-
complectat serviciul de ampanie al unchiului du-
ml
www.dacoromanica.ro
(Re lu Incepea sA regrete ultimele lui cuvinte.

In definitiv, fusese o imprudentA gratuitA, pe care
01 ly o dezaproba fAp, devreme ce adoptase din.
nou pe Dunmeata").
Otto urnplu din nou paharul lui Re lu.
7- Dealtfel paguba trebuie plälitA, addugA
01 ly, apoi dispAru pe up dela birou.
DupA un minut, apAru tinând in maul o cupA
de cristal rubiniu, de o mArime neobisnuitä, al
cArei picior minutios cizelat, reprezenta o scull
de vanAtoare. Re lu se apropie idtrigat, spre a
privi minusculele personagii calAri, urmarind ga-
lopul celor doi cerbi, oe serveau. drept suport
acestei cupe strAvechi, pe care 01 ly o oferea drept
indemnizatie pentru paguba adusa. unchiului A-
lexandru.
Cu aceastä cupd ar fi trebuit sA inchin,
zise 01 ly.
De ce? Nu lute leg.
Pretul pe care II pui, pe urarea ce ai fAcut-o
se mAsoarA dupA cel al paharului cu care ai in-
chinat...
Dar vai. Nu asi fi fost In stare sA o fac. CAci
dacA vrei s i se Implineasa urarea, trebuie sä
golesti pAna la fund vasul pe care Il vei sparge...
Si nu cred cä asi fi fost In stare, sA fac nici una,
nici alta... Doar poate prin reprezentare, dacd ai
fi putut sA cedez lui Cazimir Insarcinarea de a
inchina in locul meu...
Re lu luase In manä cupa pe care 01 ly o ase-
www.dacoromanica.ro
320 RAZBOIUL NUMMI:II TRISTAN
zase pe plan; era asa- de grea, 1ncat de-abia o

putuse tine Intr'o singura mana.
De unde ai aceastä cupa? Intrand cu ea,
päreai blonda Isolda, aducand pocalul...
E un dar de logodna, Mcut de Colonelul Mi-
hail Orlowsky Jeanninei Berthier...
Jeannine Berthier? Intrebä Re lu, nedumerit.
Jeannine Berthier, nepoata Maresalului Print
de Wagram, mama Olenkai Orlowska, raspunse
01 ly zambind portretului de pe scrin.
Re lu avu tentatia sä o Intrebe: Dece-o porti cu
tine"? dar ezitand intre ultimul cuvant i Dum-
neata" renunta la intrebare, and 01 ly, ghicindu-i
parca gandul, urma:
0 traditie veche a neamului nostru cere,
ca aceastä cupa, sä fie pastrata cu sfintenie de
cea mai tanard femeie din familia Orlowsky, care
continua sa poarte acest nume.
Atunci de ce n'o pästrezi?
Eu nu ma mai numesc Orlowsky. Dealtfel
numele nostru s'a stins de cateva luni... Astfel
ca locul acestei cupe e foarte nimerit aici pe
acest pian, Intre toate aceste viori i portrete stra-
vechi.
Re lu Ii intinse paharul sau, pe care Otto 11
umpluse din nou.
01 ly gustä o picatura de 5ampanie, apoi Inapoind
cupa lui Re lu:
Ai sa-mi ghicesti gandurile... micul meu
Tristan...
Nu inteleg ce vrei sa spui.
www.dacoromanica.ro
De vreme ce am Mut amAnclni din aceeagi

cupl...
Asta 0 vreau, blonda mea Isolda, raspunse
,,micul Tristan", apoi goli paharul pAnA la fund.
21
www.dacoromanica.ro
XI
BOJE CHRAN POLSKA"
In lumina verzuie a ldmpei de pe noptierd, a-

plecat peste planseta lui Niky improvizatd in masa
de lucru, Re lu umpluse cu cifre i litere 2 coale
intregi de hârtie. Trecuse de mult miezul noptii.
Era descurajat. De cloud ceasuri se straduia za-
darnic sd tAlmdceasca scrisoarea.
Transcriind, cu ajutorul alfabetului cifrat, literd
cu literd continutul coloanei cu numere din lista
de actiuni, ajunsese la- oonvingerea, cä Ii pierde
timpul de geaba. InteadevAr cuvintele obtinute
erau pentru Relu o simplä succesiune de litere,
Med nici un inteles, In care frecventa c;onsoanelor
si raritatea vocalelor pdreau o dovadd evidentd
cd, sau cifrul era fals, sau cà toatd presupunerea
sa asupra activitdtei oculte a lui 011y era o ridicold
p1dsmuire a propriei lui imaginatii. In primul mo-
ment nu se descurajase. Poate cä frazele trebuiau
compuse oombinând literile in vreun alt chip: de
sus in jos, ori poate dela dreapta spre stânga.
www.dacoromanica.ro
BOJE (MEAN POLSKA 323
Dar min.utele se scurgeau vertiginos i toate In-

cercarile lui Re lu rdmaneau zadarnice.
Era obosit. Ii aprinse o tigard, apoi stinse
lampa.
Amintirea ultimelor ceasuri petrecute In tova.-
vardsia lui 01 ly II faeu sa. uite pentru. cateva mi-
nute problema, care-1 framantase toata seara.
Ai sd-mi ghicesti gandurile... Ce Insemnase
oare aceastä frazd, cu care 01 ly Ii. intinsese cupa?
Probabil nimic. Desigur 01 ly a rostise fdra sä
se gandeascä la ceea ce era in mintea lui. De.
altfel, tentativa lui neisbutitä de a deslega asa
numita scrisoare eifrata, era cea mai bung do,
vada cd el insusi nu Meuse altceva, decal sd calce
pe urmele bravului Maior C., primul anchetator
al afacerei Breazu.
Pentru revederea celor dragi... Dar aceasta
fraza, cu care 01 ly Inchinase lnainte de a-si sf it-
râma cupa? Sit fi lost oare o aluzie, si. deci o
aderare la simtimintele baronului, exprinmfe cu
cateva minute mai Inainte, cAnd Otto inchinase:
Pour la musique et pour la Paix?"
I se paruse totusi, ca rostinduli urarea, 01 ly 11
privise intr'un chip atat de ciudat, Inca II da.-
duse iluzia, ca. revederea celor dragi" la care se
gdndise ea, era aceeasi pe care ar fi visat-o el.
Si totusi, nu se putuse bucura nici de aceastit pre-
supunere, caci Re lu fusese nevoit sa-5i imagi-
neze in aceeasi secunda si despartirea" pe care
ea a implica. Totusi, acea stralucire din ochii ei
isbucnise patima$A, dar $i induiosatd la propriile
www.dacoromanica.ro
lui cuvinte, pe care le rostise cu cdteva clipe mai

Inainte, InchinAnd el Insusi: Boje chran Polska...
Re lu trestiri. Apoi aprinse lampa i aruncAnd
tigara pe fereastrA, se repezi din nou la plonsetA.
Pronuntand cu glas tare cuviudele cu care Inchi-.
nase primul pahar de sampanie, Ii rasArise In
minte desenul rombic al pecetei, In mijlocul cA-
reia le citise pentru Intaia oarl. Aceeas pecete o
recunoscuse i In coltul scrisorii, pe care se strii-
duia de atAtea ceasuri sA o descifreze. Isi amin-
tise In aceeasi clipA cA In locul cuvintelor Boje
chran Polska", In cea de a doua pecete, descope-.
rise acel minuscul 9, care-I intrigase atata In
primul moment. Abia acum Isi dAdea seama de In-.
semnAtatea pe care ar fi putut-o avea aceastA
cifrA. FarA a avea totusi prea multa. Incredere
In ceea ce Inoerca sA Intreprindä, Incepu sA. nn
mere randurile cifrelor din prima coloanA. Ajun-,
gand la rAndul al inoualea, copie cifrele &He:
1573, 2055339, 85886433
Apoi, cu ajutorul alfabetului cifrat, transcrise In .

tocmai literele corespunzAtoare:
BOJE CHRAN POLSKA
CAteva minute mai tftrziu, Re lu Intelese In star-.

sit, cd In lupta lui eroicA de a tAlmAci scrisoarea
In aceastA noapte, pierduse glorios dar definitiv
Mania. Intr'adevAr, incepand dela rAndul al nouki
www.dacoromanica.ro
BOJE OBRAN POLSKA 325
lea, Incepuse a da de rostul cuvintelor din mesagiu.

Dar oe folos? Re lu tot nimic nu intelegea, cAci
tot restul textului, descifrat in sfarsit dupä atata
truda, era in intregime reclactat In limba polona.
***
Rein se destepta tresgrind. 0 usg.' violent trantitä

prin vecinatate II trezise brusc in, mijlocul unui
vis ciudat. Propriu zis, nu fusese un vis In sensul
adevarat al cuvantului, In care o logica oricat
de fantezistii, sa stabileasca a ooeziune, o In Ian-.
Wire oricat de aproximativa a faptelor perin-
date imaginar in timpul somnului. Re lu retraise
pur i simplu cAteva episoade stranii, zamislite,
acum cand era lucid Ii dadea seama , din fapte
sau intamplari traite ori auzite, fth. mid o lega-
tura intre de. Incercg. O. le reconstituie pe rand...
A visat mai intai, steag alb in poarta Casei Ra-
dovici. Pacea a fost Incheiata", a fost concluzia
lui naiva. Intrand In grading. 1-a intalnit pe Ca-
zimir plangand. A intrat apoi In casa. Portretul
din hall disparuse... In biro* unchiului Alexandru
un catafalc de catifea alba... 011y von Stein sau
Olenka Radovici? Nu mai stia...
Se desteptase plangand din acest crampei de vis,
pentru ca, peste cateva minute, sä adoarma dinnou.
A visat apoi, pe baronul von Gebsattel, ras-
foind volumul la Tragedie Polonaise de pe pian
si gAsind Intro filele carte plicul compromitater.
Cui apartine cartea? intrebase seful eenzurei,
www.dacoromanica.ro
sever. 01 ly intervenise zadarnic In favoarea lui

Re lu. In fata plutonului de executie se Intrebase
nedumerit: Despre ce scrisoare era vorba? De cea
trimisä de baron lui 01 ly cu trei luni in iirma,
sau de cea a Bäncei Suedeze? Plicurile erau idea.
tiee, iar Re lu le cenzurase pe amandoud.
In ultimul moment, executia fusese suspendata...
Nemtii fugeau. Ingroziti, cad o femeie, Imbra-
cata in negru, intrase in curtea Inchisorii strigand:
Suntem scapati! Ostirile Printului Radziwill au
intrat in cetate. Re lu se desteptase, Inainte de
a-si fi dat seama, daca femeie care 11 scapase dela
moarte era tatarca din Tarass-Bulba, sau Tanti-
Adormise din no 11, pentru a retrai una din sce-
nele din ajun, cu cateva modificari stranii: Otto
turnand sampanie In pocalul rubiniu al Jeanninei
Orlowsky. 011y Inchinase, i dupä ce Ii muiase
buzele in cupa, o reasezase pe pian. Batuse apoi
de trei ori din palme.
Cazimir aparuse In usä, se apropiase de plan,
golise pocalul Isoldei" intr'o clipd si dupa ce
strigase cu glas fioros Boje chran Polska", spar-
sese cupa,izbindu-si-o napraznic de teasta capului.
Cu fruntea Insangerata, Cazimir iesise imple-
ticindu-se, in timp ce 011y Ineepuse sä cante la
pian. si din gura, Mazurka lui Dombrowsky:
Jeszcze Polska nie zgineta,

Kiedy my zy jemy...
www.dacoromanica.ro
BOJE OHRAN POLSKA 327
De 5i era treaz, Re lu avea totu5i impresia, cd

aude g acum acea fermecaloare melodie polo-
neza, minunata imbinare de avant 5i majestuoasd
duiosie, pe care i-o cantase 01 ly In ajun. Ce ciu-
dat! Nu! 0 auzea. Avea acseasi impresie, pe care
o avusese cu trei zile in urma, auzind din camera
lui Tantirinel pianul din hall, cantand primele
mdsuri ale Nocturnei.
Nu mai avea nici o indoiald. Desigur melodia
venea din apartamentul lui Cezar Zilensky. Re lu
zarnbi.
Acum incepea sd inteleagd. Uitase cd batranul
actor canta din chitard., in momentele lui pierdute.
Dar dece tocmai aceastä melodie poloneza? Re lu
avu o tresarire de triumf. Desigur, ca sa-mi
aduca mie aminte ca. 5i el e polonez. Iatä omul
care-mi trebue".
HolarIrea lui Re lu era luatd. Era sigur, ca.' 1111
va ezita sd recurga la concursul poetului, pentru
descifrarea scrisorii. Totu5i... SA-1 roage pur 5i
simplu sd i-o traduca? Ar fi lost o imprudenta 5i
in acela5 limp a infamie... Cezar pu s'ar fi mar-
ginit desigur, sa-i faca aoest serviciu, fard sa-i
ceard 5i oarecari explicata Ar mai fi fost poate
a cale.
Dar se indoia cd 1-ar fi putut duce la- tinta lui.
15i amintea inleadevar, ea in seara primului
bombardament aerian, zarise pe biroul poetului
alaturi de textul original al poemelor lui Mikie-
wicz, un dictionar polano-francez...
*
* *
www.dacoromanica.ro
Dragä maestre, dumneata utilizezi la tradu-

ceri i dictionarul?
Din cand In cand, da. Cand am vreo in-
doialä, ma mai controlez S cu dictionaruL
E grea limba polona?
Depinde... Cand Ineepi sa-i patrunzi tainele,
Ii pare minunat de usoara. Cand nu._ Ca orice
lucru...
Te intereseaza?
Enorm. Te-a51 ruga chiar, daca nu te superi,
sa-mi Imprumuti pana maine dimineata di410-
narul polonez.
Cu placere... Dar pentru ce-ti trebuie?
Am gäsit printre hartiile vechi ale unchiului
meu o scrisoare ciudata. Asi vrea sa-i cunosc cu-
prinsul.
Nimic mai simplu. Adu-mi-o mie i i-o tra-
duc In cateva minute.
Re lu simti cum 11 arde scrisoarea in buzunar.
Iti multumesc maestre. Totug, nu aiu cum
ai putea face... Matua mea nu ma lasa, sa iau
scrisoarea cu mine. Cu ajutorul dictionarului reasi
putea oare, sä Incerc singur?...
Actorul avu im zambet compatimitor.
Bine. Dad. crezi... Poftim dictionarul. Poti
sit-I pastrezi cat vrei...
Apoi, cu tm nou zambet.
Dealtfel e drept cä ai sä ai cam mina vreme
nevoie de dansul...
Intorcand prima MA a dictionarului, Re lu ra-
mase uluit...
www.dacoromanica.ro
BOJE CHRAN POLSKA 329
In coltul din stanga, acelas romb violet, Inca-

drand profilul aceleasi coase... Iar dedesubt, ine-
vitabilul:
Boje chran Polska.
Maestre. 'Trebuie sa-ti fac o marturisire. Asi

vrea sa-ti explic, dar e prea lung si nu stiu cum
sä Incep...
In primal rand, te rog sä ma ierti. N'am fost
sincer cu dumneata. Poate ca ai sä md Intelegi?
Daca nu, eu atilt mai ram pentru mine. In sMrsit,
iata scrisoarea:
***
Doamne apdra Po Ionia!
Prime le negocieri in vederea apropiatei pdci din-

tre cele trei pafuri au inceput in taind. Suntem fi
de aceastd data, oa intotdeauna jertfi(i. Cei ce
ne-au ajutat eri, nu se ajutau deceit pe ei fneigi,
folosind carne de tun lefeascd, fmpotriva duyna-
nului dela rdsdrit.
Astdzi, cdnd nu mai ad nevoie de noi, sunt gala
sd ne arunce din nou in lanturi. Din fericire rnsd,
temni(ele au inceput a se ndrui peste temniceri.
Revolufia mineazd Rusia, care se va preibufi in
curdnd. Parisul ne susrine. Deci, foqtii alia(i ne
sunt duynani de rnoarte.
Vei primi instruc(iuni precise dela L. T. K.
Rdspunde neintdrziat la Sucursala Goteborg.
www.dacoromanica.ro
XII
SFESTANIE
FurisAndu-se printre verigele piezise ale sto-

rului sooborit, trei fAsii de soare aruncau tot
atAtea pete de aur topit peste perna lui Re lu,
care tocmai se desteptase.
Dupd trei zile plumburii, dimineata de 28 Mar-
tie, data
,. primei zile a anului soolar 1917 se a-
nunta radioasd.
Re lu zâmbi fericit razelor din fereastrd.
In primul moment se intrebd el insusi, dece zam-
beste.
Fiindcd trebuia sd. piece la sooald? Se indoia...
Dar dupd cAteva secunde isi aminti. Plecatd la
Constanta de trei zile, 011y trebuia sd se intoarcd
in aceeasi dimineata. Nu indrAznise Inca sd-i mar-
turiseascd nimic din ceeaoe desooperise. Se te-
mea ca indiscretia lui nu va ramAne nepedepsitd,...
oricate cireumslante atenuante ar fi incercat sit
invoace, caci caseta nu &a doar fermecata, ca sd
se fi deschis singura.
Chinuindu-si mintea ca sit &eased o solutie,
www.dacoromanica.ro
SFESTANIE 331
Isi faurise un plan destul de ingeoios, (pe care de

altfel se indoia daca. 11 va putea pune In apli-
care), si anume : Va povesti lui 011y, ca. IL des-
coperise secretul Idea. voia lui, gasind allabetul ci-
frat In lipsa ei, pe covorul din birou. (Ceeace i
se intamplase lui, i s'ar fi putut intampla foarte
bine 0. lui 011y, care deasemenea ar fi putut
foarte bine, sä nu observe oeea ce el observase
atunci, and se aplecase pentru a ridica hartia).
Ca el Relu, banuise dealtfel Inca de multa. vreme
ceva, decand desooperise scrisoarea adusä de fac-
tor, Intre filele cartii, pe care ea i-o Incredintase
In timpul vizitei baronului de Gebsattel, pentru a
i-o duce in birou. Ca intrigat, copiase Inca de a-
tunci toate cifrele din scrisoane, si cd in sfarsit,
cu ajutorul alfabetului cifrat, gasit in urma, din
Intamplare, pe covorul din birou, reusise a-i tal-
maci cuprinsul. Aceasta poveste complicala im-
plica insä o nouà efractiune, de asta data cu furt
calificat, cad cifrul gasit pe covor trebuia Ina-
poiat cavalereste de cel care-1 gasise. Totusi, a-
devärata dificultate, care-1 oprea sa clued chiar
0. in inchipuire pana la sfarsit urrnarea lo-
gica a planului sail era cu totul de alt ordin..
Va avea curajul, sit marturiseasca lui 011y, ca
a recurs la oficiile unei persoane straine, care
i-a tradus scrisoarea? Luerul era absolut exclus.
Cad i. din tot ceeace Meuse, aceasta era desigur
fapta cea mai condamnabila, pe care nici chiar
el, Relu, nu si-o iertase cu totul- Inca.
Trebuia sa gaseasca altoeva. SA-i spun6 ca uti-
www.dacoromanica.ro
lizase dictionarul? Era greu Inehipuie cä

01 ly va admite aceastä explicatie. Era totusi o
solutie... Una singurd...
Re lu zambi annizant. 0 va adopta cu sigurantä:
In primul rfind, va Imprumuta dictionarul lui
Cezar,. Cu ajutorul lui va Inväta pe dinafard eh-
teva expresii lesesti, pentru a putea spune lui
01 ly, ea de dragul ei A Inceput sä Invete limba
polonl, cu un prieten polonez. Ce fel de prieten?
01 ly poate cl o sä-1 Intrebe cum 11 cheainä. Poate
da si poate nu. In orice caz, trebuia sä punk si
aceastl eventualitate. SA-i dea numele de Cezar
Zilenky? Nu era prudent. In sfOrsit nu se putea
gandi acuin la toate detaliile. In mice caz, prin-
cipial, planul lui nu i se pärea inaplicabil.
eine stie, poate cä 01 ly amuzatd, va acoepta pArgt
la urml sä-1 initieze ea inslsi hi tainele grama-
Lice' si sintaxei lesesti. Solutia era intr'adevar
nu numai posibilä dar si fermecAtor de amuzantd.
In cAteva slptlmâni, ar putea sl Inv* atAt, In-
cat sl reuseascl poate, bine inteles, cu ajutorul
dictionarului sä descifreze singur cel putin
cateva fraze, si numai atunci se va putea gAndi,
sl märturiseascd lui 01 ly, c Ii descoperise se-
cretul. PanA atunci Insä, va trebui sà fie un elev
sArguincios.
Dealtfel, cu o astfel de profesoard lucrul nu era
greu de loc. Taraitul prelung al desteptätorului,
care Isi Indeplinea cu o punctualitate inutilà stri-
dentul oficiu matinal, II flcu sd-si schimbe sirul
gAndurilor, amintindu-i de profesorii, cu sigurantA
www.dacoromanica.ro
SFE5TANIE 333
mult mai pupa fermecAtori, cu care avea sA ia In

curand priinul contact.
.**
Salve Colega"
Noroace mAi. E nasulie...
Ne-am sters p bot dà mos Lipie
De-acu s'te tii, Sfinte Iliel"
Prea putin familiarizat cu savurosul idiom te-

pesist, Re lu privi nedumerit pe fostul sAu vecin de
bancä dela acel examen de corigentA, la care asis..
taserA amandoi, ca simpli spectatori.
Abia mai tftrziu avea el sä lAmureascl sensul
odor trei stihuri monorime, cu care-1 intampinase
fostul si viilorul sAu vecin de bancA, Poetas Ver-
giliu, predestinat se pare prin nume, la aceastA
sbltica manic, de a vorbi in poezie:
Examinatorul lui GogoasA", profesorul Ilie Bu-
nescu (Mos Lipie nu era dealt o proaspAtA po-
reclA), contrar sperantelor catorva din victimele
chiorulur, (o alta belfereasa poreclä, pentru Re lu,
deocamdatA obscur6), avea s. predea cursurile de
Shinto naturale si fizico-chlinice la cursul infe-
rior, iar nu la cel superior, care rAmânea sk-si
poarte mai departe calvarul, cu Profesorul Dr.
Sever Ra lea, zis vipera cu ochelari", zis lepra cu
giubac, zis chiorul".
Curtea liceului se umpluse de mult. In astep-
tarea preotului, care avea sä oficieze slujba sfintei
www.dacoromanica.ro
334 RAZBOIIII, MIOULITI TRISTAN
Sfesta-nii, i a profesorior care intarziau, elevii

isi faceau de cap, oei mici oomentand cu räcnete
internale fericita mutate, cei mari manifestandu-si
explosiv consternarea, fäcand sg se ridice On g. la
cer ecoul injonctiunilor blasfematorii.
Retras intr'un colt; Re lu astepta distrat, cu gan-
dul departe. Se va fi intors oare astäzi 01 ly?
Oare nu i se putea intampla ceva pe drum!
Dobrogea mistinä de bande turoesti si bulgare. Ii
venea sä pgrgseasc g. imediat curtea Lioeului. Cine
stie? Poate cg 01 ly s'a si intors. Era aproape un-
spreZece.
In definitiv, nu prea Intelegea oe cduta el as-
tAzi la sooalä. Sfestania?... 0 simplg formalitate.
N'aveau sg-i pung dear absentg.
A spart gea-mui! A spayt gea-mu!!
Impungtorul ansamblu pe patru voci al sovie-
tului tepesist clama CU un sadic entuziasm. sen-
zationala noutate.
Autorul isprävii, blajinul Dumiträchescu C. Ca-.
tone privi z'apacit in jurul lui.
Lasä ba fletule, nu te speria pd dai hoj,
se gräbi sà-1 oonsoleze Gogoasà, autorul indirect
al aocidentului, la care oontr,ibuise, färg. 1ndoia1 I
in primul rand, virtuozitatea cu care, in calitate
de sef la mijloc", aoesta evitase lovitura directl,
intr'un salt formidabil, Inca mingea Ii trecuse
printre picioare, pentru a se opri tocmai In usa
cancelariei Prof esorilor, dupä oe, bineinteles, strg.-
bAtuse sfaramand copios unul din geamurile dela
Intrarea Elevilor".
www.dacoromanica.ro
EIFETANIE 335
UrmA o tdcere lugubrA. Un zvon transmis in

soapte inspAimântate aduse panA la urechile lui
Re lu redutabila noutate:
Psssl Chioru! Vine chioru! Profeserul,, care
apAru clupA cateva secunde in recenta spArturA a
geamului dela intrare, nu avea in Infätisarea lui
nimic, care sA justifice spaima ce o provocase.
Mai malt scund i foarte indesat, purta ochelari
si gambetA.
Din primal moment, Re lu avu impresia cd fi-
gura profesorului nu-i era cu tetul, strAinA. fl mai
zArise pared undeva... Ciudat. Nu izbutea sA-si
aminteascA.
Chimistul deschise smucit usa vAduvA de geam
pe care s'ar fi zis cA voise s. o smulga din Mani si
Invaluind asistenta Inteo privire circularA, mai
curand satisfäcutA decat fioroasA:
Cine a spart geamul?
Re lu tresAri. Unde mai auzise aceastä voce?
Hei... Nu s'aude?.. Care-ai spart geamu...
Halm9
Ei bine Domnilor, ascultati... VA dau cinci mi-
nute.
(Chiorul" Ii scosese ceasul din buzunar si a-
propiindu-si-I la zece centimetri de ochelari, se
chiorAse" la el holb'and din pleoape).
DaeA pAna la unsprezece i douä minute fix
nu mi se spune numele ti-cA-lo-su-lui", de acord
cu d4 Director, voi da aura pe o saptAmana, din
trei in trei, dupA catalog pe toatA lumea. Sscuort!!!
UrmA o tAcere incremenitä.
www.dacoromanica.ro
336 RLZBOIUL MIOULUI TRISTAN
Lui Re lu incepu sa-i bata. inima. Nu-1 emo-

tionase Msä amenintarea debitata pe un ton. me-
lodramatic in monologul grotesc al chimistului cu
ochelari si gambeta; ci cu totul aliceva. I se
paruse... Totusi.... Nu... Nu! Era cu neputinta.
Dumiträchescu C. Catone, tremurand varga se
crampona cu clisperare pe propriile lui picioare
rezistand ghionturilor odor din spate, care-i da-
deau ghies sä se predea de bunk voie. Dar un glas
hotarat, aproape obrasnic rasuna pe neasteptate
In mijlocul tacerei incremenite:
Io I-am spart Dom'le, Gogancea Sp. Spiridon,
Clasa cincea modernal...
In gestul eroic al lui Gogoasä" intra tot atata
sincera generozitate, cat si arzatoare dorinta de
a-si mai cuceri Inca vreo cateva zile de libertate.
In fond, n'avea inimica de pierdut. In aventuroasa
lui viatk scolareasca trecuse prin momente
cu mult mai crilice, si totusi, slava lui Dumnezeu,
li mergea destul de bine. Ba Inca, anul asta trecuse
si clasa... Re lu urmarise cu atentie Inoordata. In-
treaga scena. Admiratia, pe care i-o provoca fapta
lui Spiridon Gogancea, 11 fäcuse sa-si uile, pentru
un moment, propria lui Ingrijorare.
Cum ai indraznit ti-ca-lo-su-le I I I clama. chi-
mistul. Auzi, auzi, bestial... In prima zi de small...
Ha!!! La domnu Director, scarnavie I I I
De astä data, Re lu nu mai avea nici o Indo-
iala...
Recunoscuse In persoana faimosului Sever Ra-
lea", zis vipera cu ochelari", zis lepra cu giu-
www.dacoromanica.ro
talFE*TANIE 337
bac", zis chioru", pe insultatorul lui 01 ly i fostul

sau adversar, in fulgeratorul. match de box, din
localul Terasei Otetelesanu.
Curtea Ii reluase aspectul obisnuit, cad chi-
mistul disparuse pe usa canoelariei, -Wind de
guler, dupkdansul, pe bravd Gogoasä, care numai
atata astepta.
Elevii oomentau cu insufletire evenimentul sen-
zational.
Numai Re lu continua sa ramana nerniscat, pri-
vind impietrit inaintea lui.
Salve Robesculel...
Rome Re lu!
Bäiei, uitati pe Robescu!
Re lu strangea rand pe rand mainile fostilor
oolegi dela Liceul Lazar; care-1 inoonjurasera In
semioerc. Dar nu gasea .nici un cuvant, sa le
raspunda.
Dar ce-i cu tine, Vlad? Nu prea pari entu-
siasmat...
Al Ions mon vieux. On s'y fera, 11 oonsola
tanarul Raoul Stoenesco, trecandu7si degetele ma-
nicurate prin buclele proaspät pomadate. Mais
quels mitocains, mon Dieu!
Comment s'appelle done, le bonhornme de tout
a l'heure?
Bobancea?... Gogancea?... Quel drôle de nom,
mon vieux.
22
www.dacoromanica.ro
338 RAZBOIUL MICULIII TRISTAN
ca sent comme tout le mito...

GoganceaNegogancea. Nu still zgu dacä ar
fi fost cineva din noi capabil sä facä la fel ca el,
rdspunse Re lu, numai pentru a spline ceva,
cdci gandul Ii era aiurea.
* *.
Directorul Liceului, proaspdt numit In aceastg.

denmitate, gratie cunoscutelor lui sentimente ger-
manofile, animat de clorinta de a-si castiga sim-
patiile unanime, &Ise nhnerit, sd-si inceapd acti-
vitatea printr'un act de clementd. Deaceea Go-
goasä fusese sanctionat printr'un simplu aver-
tisment.
Prea sfinte pgrinte, Domnilor Colegi, Iubiti

elevi...
In aceastä zi, deosebit de importantd, ba as
putea spune, nu asa?chiar inaltgloare pentru
tot ce'e suflare scolareascd, cred nu asa? cdimi
va fi inggcluit a afirma flu asa?, c sunt in
asentimentul tuturor, declarand nu asa? el
suntem datori,- nu asa? de a exprima pe
aceastä cale, nu asa? sentimentele noastre de a-,
dâncd gratitudine, ba asi putea accentua chiar
nu asa?, de profundä recunostinta, pe care le
datordm, nu asa? inaltelor autoritAti regale
ti imperiale de ocupatiune, nu asa? pentru
inalta lor misiune culturald i adanc civilizatoare,
de care au dat nu asa? dovadd, acordgn,
www.dacoromanica.ro
SFESTANIE 339
du-ne Inaltul i binevoitorul lor sprijin moral 5i

material, Inlesnindu-ne nu a5a.?, cu toata
vitregia thnpurior, sä ne reluam, nu a5a?,
activitatea culturalo-educativä, cu un oeas mai de-
vreme.
In timp ce Directorul Ii continua, pe acelas
ton, permanent interogativ, discursul inaugural,
Re lu nu-5i mai putea clinti privirea dela figura
chimistului, oe-si clätina necontenit capul, Intr'un
perpetuu tic aprobativ, ca al. acelor caricaturale
chibriteluite cu gat flexibil, ale caror tartacute
grotesti continua sä te salute cateva minute, dupa
ce le-ai smuls chibritul din chelie.
www.dacoromanica.ro
PARTEA A PA'rRA
www.dacoromanica.ro
I.
LITERE SI CIFRE
lnnoptase de mult. Reln grabi pasul. Bucuria

revederii, insufletirea cu cane urmarise povestirea
calatoriei pline de peripetii a Olenkai ( un
incident cu fostul ei locatar Colonelul Stancho
Ciryloff, o silise sa-si amane cu cloud zile In-
toareerea ), farmecul prhnei lectii de limba po-
lona, 1.1 facusera sa-si piarda complect notiunca
timpului, scotandu-i pentru. cateva ore din minte,
obsesia grozaviei, pe care o descoperise in di-
mineata sfestaniei. Si maine avea chirnin
Dupa o prima noapte de insomnie, Re lu avusese
prilejul, sä dea ochi cu .dusmanul sdu, chiar In
prima ora a diniinetei urmatoare. Din fericire,
cataloagele nu fuseserd Inca Intocmite. Din banca
In care se ghemuise, urmarise o ora intreaga ex-
plicatiile lui Ra lea, care pusese sä I. se stearga
In cateva randuri tabla, pentru a face loc ine-
sfarsitelor siruri de formule ale lectiei inaugu-
r ale.
Convinsi, cà dupä obiceiul pamantului, cursurile
www.dacoromanica.ro
nu puteau Incepe temeinic, inainte de traditionala

afi5are a listelor de carp, majoritatea elevilor
fuseserä absenti. Dar acesti naivi, ignorau con-
ceptiunile radicale ale bravului director, precum
5i ale celui mai zelos din colaboratorii sL Criza
moralä" trebuia, nu a5a?, combätutä cu o ener-
gie necruthtoare. Orice Intarziere, nu a5a1, tin
ofensiva culturalo-educativä echivala Cu o crima.
Ora trecuse chinuitor de inoet. Auzind clopotul de
e5ire, Re lu respirase. Dar fatala confruntare am
mai putea sA Intarzie mult.
*
* *
APlecat deasupra manualului de chimie pentru

clasa a VI-a 5i a caietului de notite, cu creionul
In manä, Re lu se prepara cu 0 Incruntatä ardoare
pentru bätälia de a doua zi. Cel putin stiintifi-
ce5te, trebuia sä fie cat mai bine inarmat impo-
triva chimistului, dela care, in cazul cand 11 va
recunoa5te nu se astepta la nki un fel de emu-
tare. Ora 2 din noapte ii gäsi tot invatand.
In timp ce umplea paginile caietului de notite

cu nesfar5itele carduri de litere i cifre ale unor
hklrocarburi enciclice, Re lu Ii amintea färä vole
de cealaltä noapte alba, petrecuth deasemeni cu
creionul 5i. caietul in maini, aplecat peste alte
legiuni de cifre i litere, cand se sträduise s1 tal-
mäceasea scrisoarea bäncei Suedeze.
*
* *
www.dacoromanica.ro
LITERE (31 CIFRE 345
Coborand scArile cu geanta sub brat se ciocni

piept In piept cu bAtranul factor care le aducea
In fiecare dimineatit gazeta.
SA triiti Domnule. Unde sade Domnul Haup-
Haupt-Man Leo-Leo-pol Ka-min-min...
PunAndu-si ochelarii legati cn sfoarA, mosul
se strAduia sä silabiseasca adresa de pe pile.
Re lu i-1 luA din mAnA:
Schwedische Depot
uncle Kredit Bank
Goteborg
Hauptmann
Leopold Taddus Kaminsky
bei Frau Elise Raluca Folticeanu
Bukarest
Bd. Elisabeta 39
Domnul CApitan Kaminsky locueste la par-

ter. LasA-mi-o mie, mosule, cA i-o pun eu In
cutie.
SA trAitil
Factorul iesise pe usA de cdteva minute. Re lu
continua sl rAmani cu plicul In mdnA, ezitand.
Reciti de trei ori entête-ul de pe plic: Schwedische
Depot und Kredit Bank, GOtehorg.
DC data aceasta nu mai avusese nevoie de die-
www.dacoromanica.ro
346 RIZBOIIIL MIOULUI TRISTAN
tionar, pentru a-5i da seama, ca aceasta emblema

insemna pe frantuzeste Banque Suédaise de Credit
el de Déptit, GOteborg. Re lu tresari. Pe ooridorul
apartamentului dela parter se auzeau pa5i.
CApitanul Kaminsky ar fi putut sä iasa dintr'un
moment inteallul, pentru a-I surprinde cu plicul
in mai-A., in fata cutiei sale de scrisori.
Re lu introduse in graba plicul in deschizatura
cutiei, läsandu-i insa un colt afard, apoi se re-
trase, pentru a se ascunde in cel mai intunecos
ungher al scarii.
Capitanul Kaminsky deschisese usa, descuiase

cutia de scrisori, reträsese plicul 5i nerabdator ii
deschisese imediat, apoi intrase in casä, citind.
Parasinduli ascunzatoarea, Re lu o sbughi pe
usä. In definitiv, intArziase atAt, Meat era inutil
sa se mai grabeasca. Cel putin clack' ora Intia
ar fi avut Chimia! Ajuns in strada, se opri uluit.
Limuzina doamnei von Stein staldona In fata easel..
Noroc numai ca 5i de asta data Cazimir motaia
singur la volan. Altfel, eine stie, In -surpriza pri-
mului moment, ar fi fost poate in stare sa-1 intrebe
macar prin semne, ce cauta acolo. Relu se departä,
apoi, dupa eativa pasi se opri din nou. Trebuia
totu5i sa se hotArasca odata i sa-si vada de dram.
Gontinuand sä astepte a5a in strada risca sa fie
vazut pe fereastra de cin.eva dintre ai Ini. Dugheana
www.dacoromanica.ro
LITERE $1 CIFRE 347
de alimente de pe trotuarul opus ar fi fost un

post de observatie mai nimerit.
ii
* *
Doug. cornuri.
N'avem Coane.
Nu face nimic, astept, rdspunse Re lu, pri-
vind prin vitrind In stradd.
Asteptati degeaba. Cornuri mi mai tinem de
astä iarnd. i la astea a 'nfiintatard cartele si
le vinde numai franzelarii Inscrisi la Kumandan-
turd.
Volarn sd spun chi astept pe servitoarea noa-
strä. Trebuie s vind sä-mi ia ghiozdanul, o potrivi
Re lu, apropiindu-se de usd, lard a sldbi din ochi
limuzina °musk. Intre timp, soldatul cdpitanului
Kaminsky iesise in stradd prin usa de serviciu
si traversa acum trotuarul, indreptându-se spre
automobil. Rein tresdri. In maim ordonantei cdpi,
tanului recunoscuse aceeasi trusd de piele cenusie
pe care o Arise pe divanul lui 01 ly, in dimineata
plecdrei ei la Constanta.. Trusa trecu din mama
soldatului in a lui Cazimir, dupd care limuzina
cenusie porni, cotind la stanga, in directia Cotro-
cenitor.
www.dacoromanica.ro
II
VAN DYK
In dimineata de 1 Aprilie, a treia zi a anuluti

scolar 1917, incinta clasei a VI-a moclerna. a Li-
ceului Tepes-Voda., 1i Intrunise pentru prima oara
majoritatile.
Secretariatul ti terminase lucrärile prelimina-
re, iar cataloagele fuseserd in sfarsit,. Intocmite.
Erau prezenti panä i chiulangiii de profesie,
cad ziva incepe.a cu o dexteritate inofensiva. In
asteptarea lui Van Dyk, (proaspäta porecla a non-
lui maestri' de desen), clasa fremata de voiosie.
Elevii Isi ocupaserä locurile dupg. afinitati Told
fostii lazaristi, cu exceptia singura a lui Re lu,
se instalasera dela Inceput in primele cinci bane'
ale sirului dela fereasträ. Izolandu-se astfel de
restul clasei, ei voiau sä marchew ostentativ, dis-
tanta la care 1ntelegeau sa-i tina pe noii lor colegi.
Propunand fostului sau camarad de banca i cer-
cetasie, din clasa precedenta, George Diamantescu,
sit se instaleze Intr'una din bancile din fund, --
din motive usor de Inte les , Rein fusese refuzal
www.dacoromanica.ro
VAN DYK 349
net, cki colegul Lgzarist nu intelegea sk-si devo-

noreze vipusca pentru un simplu capriciu a lui
Robescu". Intr'adevitr, Re lu nu glsise cu cale sk-si
divulge mobilul. Dar in acelas timp refuzase dea-
semenea sg se aseze in locul pe care i-1 rezervase
fostul. coleg, In banca a doua. Dea ltfel, noii colegi,
tepesisti de basting., ripostaserg colegilor cu a-
ceeasi monedd, cki Re lu Incercase zadarnic, sg.
gäseascà adkpost In sdnul lor.
Toti isi ggsiserg tovardsi de bancg, asa Incgt
Re.lu se trezise deodatà izolat. Lang g. fostii colegi
nu vroia sä se aseze, iar cei noui nu-1 primeau.
Fusese deci nevoit, sä se instaleze singur, intr'una
din bgncile goale din zona despgrtitoare intre
cele doug tabere adverse.
Profesorul de desen isi fku aparitia, precedat
de chestoral clasei, purtand In brate cele doug
mulaje de ipsos, reprezentând unul o floare de
acant, iar celglalt capitelul unei coloane /mice.
Van Dyk era un tângr firav i palid, cu o expresie
atat de copiläreasck In privire, incat cu o zi inainte,
Re lu zgrindu-1 pentru prima oarä intrAnd in clasg,
11 luase drept un elev intarziat.
Din primul moment, Re lu observä cu o treskire
de bucurie cg. profesorul intrase f gra' catalog. Asa
dar mai era o sperantä de amgnare a fatalei
confruntki.
Hai domnilor. De ce nu incepeti sit luerati?
Intrebd Van Dyk de pe catedrä, vkand inacti-
vitatea interogativä a asistentei, cad. devil, ckrora
fizionomia lui juvenilg le inspirase din primul
www.dacoromanica.ro
moment o contagioasg simpatie, II priveau astep-

thud para. explicatiile" de rigoare.
Van Dyk se hotgri, in sfarsit, sà vorbeascg.
Baietasi. N'am sg vg dau deck o singurg
indrumare:
Faceti ceea ce vedeti. In ,stiinta sau arta de-
semnului, adevgratul profesor trebuie sä vä fie
numai ochiul.
Scoborându-se apoi de pe estradg, Van Dyk in-
oepu sä se plimbe cn pasi domoli printre shuffle
bändlor, examinând requizitele.
Acesta e bun Domae? intrebd un vldjgan ti-
ggnos, arglandu-si Cu. mandrie blocul No. 12, pe
a cdrui suprafalg de proportiile unui srneu din opt,
ar fi incgput o intreagg frescg de Michel An-
gelo.
Desigur bgietasl Dar ce-ti verri puiule
iei asa namilä de bloc?
Imparte-ti coala in patru. E chiar päcat sä
irosesti atata hârtie.
Activitatea infriguratg a c.lasei incepuse a se
manifesta prin zgomote multiple si diverse: fogrete
de hârtii, isbituri brutale in capacele pupitrelor,
scrasniri stridente de plombaging mdcinatä sub tai.,
suri de briceag.
Dinspre bäncile de la fereastrg se auzi uruitul
de buhai al unui creion tarsait pe podea sub
talpa ghetei unui spiritual cu vipusca bleu del.
Fail a da vreo importantg acestei necuviinte Van
Dyk, care intre timp Ii ocupase locul la catedrg,
continua sä priveascd visgtor prin fereastra des-
www.dacoromanica.ro
VAN DYK 351
chisä, ramurile unicului salcâm din curte, ce in-

mugurise peste noapte. In timp ce Re lu se apleca
sub bancg., pentru a-si ridica pelicul de hârtie,
Intesat cu dire si litere, ce-i cAzuse dintre scoartele
blocului, maestrul Isi reluà plimbarea, oprindu-se
din Cand in and, pentru a face vreo observatie,
sau a oorija el insusi vreun desen.
In cele din urm5., se instald in penultima bancä
a sirului dela fereastrk aldturi de proprietarul
smeului din opt, redus acum la dimensiunile unuia
din patru, in fata cgruia artistul se muncea, as
sucland zadarnic de un sfert de was, aci co-
loana de pe smeu nu vroia, cu nici un chip, O.
se inalte.
Lasä cä fAcea prea mult5 burtd, dar cele cloud
spirale din viirful ei, in sinistra lor nkleire de
plombaginä amestecatà cu residiuri de radierä
Ideal, aduceau mai degrabd cu dubiosii melci cu
nucä i zaharinal, expusi de vitrina simigeriei de
peste drum, furnisoare a curtei soolare,
deëât cu elegantele volute ale ordinului attic.
Intretimp, Relu isi terminase conturul floarei de
acant, i tocmai se pre.gätea s Inceapd a-si umbri
desenul, ascutinclu-si din nou creionul in acest
scop, cand o adiere usoarà Ie vânt, pätrunse
prin fereastra Intredeschisä, aducând odatä cu
el in almosferd searbäda a clasei un. val turburnor
de miresme. Re lu d.zu pe ganduri. Ii era cu
neputintà, sN.-si mai concentreze atentia asupra
modelului de pe catedrä. In timp ce-si ascutea
distrat varful creionului, trasand zigzaguri piezise
www.dacoromanica.ro
pa ooltd unei coli virgine, gandul Ii zbura departe.

Ineetul eu Ineetul, zigzagurile creionului se meta-
morfozau In arabescuri capricioase, jar acestea
deveneau treptat tot mai docile, supunandu-se mai
mult gandului decal niinii artistului desenator.
Profilul. lui 01 ly Incepea sa se precizeze. In de-
finitiv, Re lu nu-si facea decal datoria. Conforman-
du-se preceptelor maestrului Van Dyk, nu Mcea
deeat eeea oe vedea.
Dumneata cum te numeti.7
Re lu tresAri, ascunzandu-si prea tarziu. schita
extra-scolara, sub desenul floarei de acant, cad
profesorul se afia de eateva minute In spatele
hit
Vlad Robescu.
Bine, Robescule. Zi 'nainte, ca-i zici bine.
Stanjenit, Re lu Ii continua desenul, umbrindu-1
cu o Incruntata minutiozitate, cad Van Dyk nu
se mai hotara sa piece din spatele lui.
Imi dai vole baletas? zise maestrul eu gestul
de a-i lua desenul. Deastadata Re lu era convins,
ca. Van. Dyk vrea sa-1 surprinda in flagrat delict
de nerespectare a programului in ora de desen,
confiscandu4 schita.
Iata. Domnilor ce Insemneaza sa stii sa vezi,
spuse maestrul ridicand, pentru a arata clasei
desenul lui Re lu (pe eel academic) si rezemandu-1
de pupitrul eatedrei.
Intr'un minut, zona neutra dintre cele doua ta-
bere adverse se transformase intr'un. adevarat
elorchine de uniforme, in care stridentele tonuri
www.dacoromanica.ro
VAN DYK 353
spanachii ale vipustilor tepesiste alternau cu a-

ristocratioele nuante de azur ale celor ldzariste,
Inteo promiscuitate cu adevärat democraticd.
Robescule ma primesti lângd. tine? se milogi
pocdit ingratul Georges Diamantesco, fostul vecin
din clasa V-a, asaltându-1, inarmat In maim dreaptä
cu un intreg arsenal de creioane, Jar in oea stânga,
cu scutul blocului sdu No. 5, cu care tinea piept
celorlalti nävdlitori. Dar Poetas Vergilica, se crezu
indreptätit a protesta cu vehementd:
Ia lasä-1 ba! nu fii Nea Ghitä.
Robescule! Fd-mi mai o schitd!
23
www.dacoromanica.ro
1 APRILIE
Dat hind calitatea lui de venerabil decan al

corpului repetentilor, micul Gogancea Spiridon,
(ink de statura, dar nu si de ani), continua sa
intretina stranse legaturi de prietetnie cu multi
dintre fo5tii sai colegi din clasele superioare, ca-
re-1 pierdusera pe drum. (Prime le trei clase le
repetase regulat, i numai prin exceptie a patra
o absolvise intr'un singur an, bineinteles cu doua
corigente, dintre care numai la matematici fusese
nevoie sä ingrijeasca babacu de proptea", caci
la Mos Lipie trecuse pe merit".).
De aceea, aparitia lui Gogoasä, catre sfarsitul
primei recreatii, In sala de cursuri a clasei a VI-a
moderna, nu surprinse pe nimeni. I se facu chiar
o calduroasa manifestatie de simpatie, care de-
genera curaml intr'un vacarm infernal, cdci sim-
paticul musafir din clasa V-a venea cu o veste
senzationala :
Fratilor!!! Ne-am invartit si noi i vol.
www.dacoromanica.ro
1 APR ILIE 355
Chioru trece la pustani!!! La noi, la Fizica,

ora 'Mai, a venit Mos Lipie 'n locu lui!!!...
Relu s'ar fi repezit sa-1 sande, dar alti colegi
Ii luaserä inainte, si Gogoasa" fu purtat pe sus in
triumf, pan g. la usa clasei a V-a.
***
Profesorul de Germand intrase cu o punctuali-

tate cu adevarat nemteascd, desi roman get-beget
(se numea Ghitä Georgescu). Era primul profesor,
care infra in clasä cu catalogul. Mrindu-i-1 sub
brat, Relu tresgrise instinctiv, dar dupà o clipa
respirase usurat, cu senzatia pacientului, caruia
dentistul deg cu clestele in mAini Ii anunta
ca nu-i mai scoate mäseaua. Asadar, senzationala
veste adusä de Gogoasa venise la timp. Lui Relu
nu-i mai ramanea decal sä se fereasca regulat din
calea lui Sever Ralea, pe care o binecuvantatä
providenta 11 transferase. pe negaindite la elasele
cursului inferior Il va ocoli metodic pe corkloare,
si eine stie? Poate ca aceeasi providenta 11 va
feri pand la urma de fatala confruntare.
In orice caz, primejdia era departe de a mai fi
iminenta.
Dupd ce 15i strigase catalogul, cu o metodica
solemnitate, prOfesorul de germand isi inaugura
cursul explicandu-le intreaga ord, cu o monotonic
de cronometru deranjat, despre covarsitoarea In-
raurire a curentului Sturm und Drang asupra II-
teraturei universale In general, si asupra celei
www.dacoromanica.ro
356 RIZBOIUL MIOULIII TRISTAN
germane in special. Clopotelul de iesire sunase

de mult, dar el continua A. explice mereu.
Robescule. Ai Out ultima noutate?

???!!!
Stii ed. tot Chioru vine la chimie?!
Re lu deveni palid.
Cum? Dar bine... Cum se face atunci, cd la
clasa a V-a a venit d-1 Bunescu ora Intdia? N'a
spus Gogancea?
Nu frate... Gogoasä a Anintit... Päcdleald de
1 Aprilie...
Ocupându-si locul In bancä, Relu deabia avusese
timpul, sd-si reciteascd prima pagind a manualului
de chimie, cdnd Sever Mica Isi fäcu aparitia,
deschizAnd usa smucit, cu gestul unui politist, care
forteazd usa unei spelunci suspecte. Relu se ridicd
numai pe jumdtate, carnuflându-se cocosat, In spa-
tele colegului din fata lui.
Prof esorul Incepu sd urle chiar din usa, vArdn-
du-si nasul cu ochelarii respectivi in tabla din
stânga ei:
Ge 'nseamnä porcaria asta? De ce nu-i stearsä
tabla? ha!?
Am ster'o Dom 'le... se disculpd cestorul
obidit. Dar e vopseaua mancatd si...
Nu te-am intrebat boule. Stai jos!...
In timp ce chimistul isi ocupa locul la catedrä,
hour se repezi la tabld i urcandu-se cu copitele
www.dacoromanica.ro
1 APRILIE 357
pe estradg, Incepu sä agile buretele pe suprafata

zgrumturosului ecran didactic5 cu entuziasmul con-
gestionat al unui vgxuitor cu tarif redus, lalsand
dare de un cenusiu dubios, in care saliva lustra-
giului suplea vaxul cu un succes desigur efe-
mer.
Abramovici Saul.
Prezent!
Alexandrescu Octavian.
Prezenti
Buzild St. Stelian.
Prezinte!
Chimistul isi striga catalogul cu voce rastita,
färd a-si ridica privirea de pe paging., zorit sà
termine cat mai in grabä cu aceastd formalitate
preliminard. Conceptia Jui pedagogic Ii dicta o
economic cat mai severd a timpului, pe care In-
telegea sg.-1 utilizeze exclusiv In examindri i expli-
catii.
Re lu nu apucase a-si recita in gaud finalul
celui de al treilea Taal nostru, and profesorul
ajunsese cu apelul la pagina cincea.
Rädulescu Romeo.
Prezent.
Rizescu Andrei.
Aici.
Roatg. Ilie.
Prezent.
Ori toti aici, ori toti prezent. Ce 'nsemneazä
acest desmät scandalos?! Ha?!!! Invdtati-vd pentru
numele lui Dumnezeu, sä fie odatä o reguld. Ce
dracu! Pared ati avea capete de lemn.
www.dacoromanica.ro
Re lu care astepta sg.-1 ving randul din clipg.

In clipd, se afla In grea dilemg. Oare el cum tre .
buia sä rgspundä? Prezent? Aid? Instinctul de
couservare II sugera un absent categoric, pe care
poate cä 1-ar fi rostit, farg multd ezitare, dac
chimistul nu si-ar fi desvoltat ideea pe un tc.m.bn-
perativ:
Prin urmare sa 'nteles. Toatg. lutnea: Pre-
zent!
Robescu Vlad.
Re lu se ridicg in picioare i bombându-si pieptul,
Intr'o involuntarä atitucline teatralà, de condamnat
in fata plutonului de executie, ce refuzg..a i se
lega ochii, rgspunse rgspicat, privind pe profesor
tintä in. fatä: Prezent!" ca si dun ar fi comandat
el Insusi: foc!!"
Ropalg Florian.
Prezent.
***
Robescule. Te f elicit! Acuma cred, esti mul-.

tumit!
Re lu privi uluit pe noul sgu vecin Poetas Ver-
giliu. Comprimatä printr'un. suprem efort de vointa,
emotia sfertului de or g. petrecut pe estradd, In
compania tovaräsului sgu de paging. si suferinta,
Andrei Rizescu, se manifesta de abia acum, prin
tr'o molesalä aproape morbidd, cu vgjAituri In
urechi si dcu. o totalä apatie fizica la tot ceea ce-1
Inconj ura.
www.dacoromanica.ro
1 APRILIE 359
Felicitärile oolegului sau de bana. erau pe cat

de sincere, pe atat de meritate. Räspunsese ad:
mirabil.
Rizescu Andrei s'a 'nvartit de-un treil scanda
elegiac Poetas Vergilicd, trägand cu coada ochiului
spre pagina catalogului.
Robescule, te-ai invartit. i mai vroiai sa
tragi fit. Ti-am spus, b'd! Nu fii papa lapte.
Inchipueste-ti, ti-a pus sapte.
Ei!!!... Nu cred.
Pe onoarea mea. De ce te prinde mirarea?
Ehei puiule. La vipera cu ochelari", sapte e-
chivaleazd cu 10 plus. Tine minte oe ti-am spus.
Rein primi cu un zambet nedumerit aceastä
naivä interpretare, dath. de catre veanul sau ui-
mirei, cu care el aflase surpriza notei din ca-
talog.
De uncle stii ea mi-a pus sapte?
Ei bravo! Asta imi placu! Ochi Dumnezeu
de ce-mi dada?
Nu ti-a fost teama ca te observa?
Chic bä, chioru? Ei asi! Ala nu vede la trei
PaSi.
Relu ramase ganditor.
Asadar, aceasta era explicalia.
Daca chiorul" nu-1 recunoscuse, era tocmai
din cauza infirmitätii organice, careia profesorul
de chimie Ii datora aceasta. poreclä.
www.dacoromanica.ro
IV.
INTALNIRI
Grädina botanicd era pustie.
Pdsind agale de-a-lungul aleelor cu pietris strd-
lucitor i fierbinte, sub soarele diminetii de Aprilie,
Re lu avu tentatia tumbelor din eopildrie. Verde le
proaspdt al ierbei i frunzelor vibra pretutindeni
cu o somptuoasä monotonic, cad grddina, foarte
sdracd in flori, avea mai mull rustica, dar ar-
monioasa exuberanta a luncilor insorite, decat ba-
nala oochetärie polichromd a unui adevdrat pare
citadin. Cautd instinctiv cu privirea banca pe care
ii petrecuse acel neuitat sfert de ord, singur,
napädit de gAnduri i planuri nenumdrate, fan-
tastice in aparenta lor absurditate de atunci. 0
gäsi indatä, in preajma arcuitului pod japonez,
biza de inutil in. acest pare lipsit de lac si fdrk
nici o crisantemA. Ace las tipdt Indepartat de lo-
oomotivd, auzit cu trei sdptdmani in. urmä, 11 fAcu
sä retrdiascd intens aceeasi neldmuria i ferme-
&Moue neliniste. Dacd i-ar fi prezis cineva atunci,
cä gradina botanica avea sä devind locul primei lui
www.dacoromanica.ro
INTALNIRI 361
intâlniri cu 01 ly, desigur cä ar if luat-o drept o

glumg de prost gust. 0 Intalnire... Era prima din.
viata lui. Cuvfmtul, pe care Ii rostise in soaptä,
II supgra.
I se 'Area prozaic, dac g. nu chiar vulgar. Dar'
propriu zis, nu era o Intalnire. Nici nu-si mai
amintea a cui fusese ideea. Venise intamplätor, in
cursul unei conversatii asupra parcurilor din Bu-
curesti. 01 ly, sincerg, sau numai pentru a-i face
lui pläcere, läudase grgdinile Bucurestilor, cgrora
le gäsea fannecul legat de amintirile primei co-
pilärii. Ii istorisise, cu acest prilej, despre orele
neuitate, petrecute de ea copilà, in nisipul tnsorit
al aleelor, din Cismigiu, i Grädina Icoanei, in
decursul celor 4 ani, petrecuti de tatäl sgu, Con-
sulul Jan Orlowsky in Capita la României intre
1900 si 1904. (Cu aoest prilej, Ii aflase i vdrsta.
Ngscutg. in 1895, 01 ly avea 23 de ani). Re lu Ii
lgudase cu attlta entuziasm gràdina botanicd, pe
care ea nu o cunostea, Inca o Meuse curioasä 5i
astfe1 Intalnirea" fusese hotgratä pentru dimi-
neata de luni 25 Aprilie, a doua zi a Pastelui or-
todox. Raporturile lui Re lu ca bizarul menaj von
Stein, rdmaseserg neschiMbate. Vizitele WI la Tanti-
rinel se succedau cu aceeasi regularitale, cu toate
cg scoala Isi ineepuse activitalea intr'un rilm ex-
ceptional de intens. (La ofemsiva culturalo-educa-
tivg, care preconiza drept remediu a deplorabilei
sisleme de pang atunci, metoda indopgrei cu lin-
gura de supg, se mai adduga i limitarea anului
soolar la ateva luni, in care elevii erau obligati
www.dacoromanica.ro
362 RAZBOIIIL MIOULITI TRISTAN
sa asimileze programele supra incarcate, elabo-

rate ad-hoc, dupg modelul invatamAntului german,
Imbhcsit de clasicism i disciplinä de cazarma, de
creierile unor semi-excelente dornice de a reforma
radical statul prin stgrpirea de jos In sus" a
orientalismului corupt si tolerant panä la crimV,
aceastä racila cangrenoasä, cauza a tuturor de-
zastrelor nationale").
Ore le petrecute in tovarasia lui 01 ly era nevoit
sä si le räscumpere in nop# lungi de veghe, cu
fruntea aplecatä deasupra manualelor. Slabise. 0-
brajii isi pierduserä mult din rotunjimea lor co-
pilgreasca, iar privirea infrigurata, pe care orele
de nesornn o incercuiserä cu cearcane viorii, Ii
accentuau lot mai mult asemgnarea cu Niky. Ra-,
porturile personale dintre el si 01 ly se modifica-
sera sim#tor, dar nu deajuns In sensul in care or
fidorit. Pentru d-na von Stan, Re lu devenise
micul ei Tristan" o desmierdare in care se con-
topeau cloud nuante diferite: duiosie i ironic",
variind in propor#e inversä, dupg. Imprejurari.
Era evident, cg. 01 ly nu vroia sä depaseasca intru
Wink, in legadurile dintre ei, hotarul. acelei prie-
tenii greu de precizat, careia francezii i-au gasit
denumirea aproximativ adecruatä de amitió a-
moreuse". Inteadevk din punct de vedere spi-
ritual, intre 01 ly si Re lu intimitatea crescuse e-
norm, cu o nuantà de tandrg., iar uneori chiar
severa solicitudine, aproape materna, din gpartea
ei. In schimb, desmierdarile furate si tolerate
cu acea indolentä oomplicitate, care 11 chinuise
www.dacoromanica.ro
INTALNIRI 363
atat de mangaietor din prima seard, intraserd

de mult pentru Relit in domeniul amintirilor fer-
meatoare. Cu cat Incercdrile lui de a le reInvia
deveneau mai insistente, cu atat intransigenta ei
devenea mai severd. 01 ly nu acorda micului ei
Tristan" decal eel mult privilegiul unei usoare pre-
lungiri a sdrutului rnainii la sosire si la des-
pdrtire.
Aral i nimic mai .mult. Re lu avea oonstiinta vagd
a cauzelor doestei schimbdri de atitudine. S'ar
fi zis Intr'adevär, cä preocuparea lui de a-i do-
vedi, cä nu era atat de copil cum si-1 inchipuise
ea, avea un elect cu totul altul decat oel pe care
Ii spera el. Aoeasta 11 fdoea uneori, sä devind din
calcul, mai copil decal era Intr'adevdr. Instinctul
ii spunea, ca rezerva lui 01 ly isi avea explicatia
In teama ei, de a nu fi Impins prea departe un
joc mai xnult sau mai putin inotensiv, f aid de un
copil, ale anti veleitäti, de a-si renega aceasta
calitate, deveneau din zi in zi tot mai pronuntate.
Uneori insa se simtea cuprins de presimtiri
sumbre. Cine stie? Vorba aruncata de Tantirinel
cu o saptdmand In urmd, in tirnpul pranzului de
Duminica, ecou al unui zvon provenind din
oficina donmului Fritz colportat de Anica, a-
supra apropiatei logodne a donmului Mdiur cu
doamna Conteasa", nu era o simpld vorbd In vant.
A. doua zi, Re lu nu se sfiise de boo sa-i rapor-
teze lui 01 ly acest zvon, eerandu-i explicatii pe
un ton aproape inchizitorial, dar ea ii raspun-
sese cu 0 gluma, acuzandu-1 cu indignare prefd-
www.dacoromanica.ro
364 RAZBOIUL MICJITLITI TRISTAN
cutd, eä o spioneazd, corupand servitorii. Dupd

tonnl rdspunsului, Re lu rdmdsese cu impreia, cd
zvonul era neintemeiat. Dar un gräunte de in-
doiaid tot E. mai rämdsese In fundul sufletului,
chinuindu-i multe ceasuci din zi si mai cu seamd
din noapte. Preocuparea mult asteptatei märtu-
risiri a secretului desooperit,involuntar In cutia
Pandorei cdzuse pe planul al doilea. Nu se mai
&idea acum la aceastd marturisire, decat ca la
un simplu mijloc de a stabili o noud complicitate
in raporturile lor. Avea totusi i acuma ezitdri.
Cine stie? Dacd dupd marturisirea cea mare, el
Re lu, nu se va resemna, s se- multumeascd cu
putinul, pe care astdzi 011y i-1 acorda de blind
voie, nu va interpreta oare ea aceastä insistentd,
drept un santaj, nu sentimental, ci drept un san-
taj pur i simplu? $i chiar dad. 011y, (fArd sd-i
märtmiseascd lui Relu motivul, care o va deter-
mina sd-i acorde, ceea ce azi Ii refuza), va deveni
mai putin intransigentà decat acum, fericirea lui
viitoare nu va fi oare vesnic amenintatä de ,In-
doiala, cd ea li va fi acordat, aceea ce In tnl-
burarea lui nu indrAznea sd-si imagineze pre-
cis , nu din dragoste, nici macar din mild, ci
pur i simplu din teama, de a nu fi divulgatd,
sau cel putin din calculul (tot ata de chinuitor
pentru Relu, de a-i castiga o udld compliciiaLe?
De aceia, Relu avea momente când regreta amar-
nic, de a nu-i fi märturisit dela inceput descope-
rirea lui mai mult sau mai putin involuntard,
simtind cd (desi n'ar fi putut motiva aceastd con-
www.dacoromanica.ro
INTALNIRI 365
vingere), cu cat zilele treoeau, cu atat Ii venea mai

greu sä o faca. i totusi, gandindu-se linistit,
recunostea cà n'ar fi putut face dela inceput
marturisirea oea mare, fall sa dea lui 01 ly si ex-
plicatia traduoerii aoelui faimos mesagiu polonez.
Märturisindu-i dela inceput intregul adevar, in
care intra i usurinta vinovata (insus Re lu nu
si-o iertase deajuns), de a fi divulgat lui Cezar
Zilensky secretul lui 01 ly, cu siguranta cà aoeasta
n'ar fi putut avea drept consecinta, decal sau
inevitabila ruptura, sau eel mult o complezenta
dispretuitoare de victima a unui josnic santaj.
De aceea, spre a pregati din vreme terenul, pentru
o märturisire denaturatä a modului cum procedase
la desiegarea i traducerea scrisorii cifrate, Re lu
Isi urmase dela inceput planul cu. perseverenta
si raetocia. Pentru a da o explicatie plauzibila,
atat lui 01 ly cat i lui Otto, a ardoarei lui de a In-,
vata leseste, reeditase in fata lor minciuna, cu care
incercase färl succes s. insele pe Cezar In seara
and ii ceruse dictionqrul. Asa zisele documente
stramose.sti din arhiva familiei Radovici erau insä
de astä data pastrate nu de Tantirinel, ci de
1nsus tatal lui Re lu, caruia Generalul Radovici i
le Incredintase cu sfintenie inainte de a pleca 'in
refugiu. 01 ly Ii ascultase aceastä fantezista destai-
nuire cu un viu interes i amuzatä de entuzias-
mul lui pentru Istoria Familiei Orlowsky, Ii pro-
misese tot ooncursul ei. Prin cateva fraze ste-
reotipe, pe care le invatase pe de rost cu ajutorul
catorva exemple din dictionarul imprmnutat dela
www.dacoromanica.ro
366 RAZBOIUL MIOULITI TRISTAN
actor, Rein reusise (eel putin asa spera el), a o

convinge pe 01 ly, cä avea oarecare notiuni de.
limba po1onA, dela Generahil Radovici care vorbea
leseste curent. In realitate, doamna von Stein era
prea inteligentä pentru a nu-si da seama, c po-
vestea verisorului era cusutd cu ata. aIM, dar fiind
departe de a banui scopul ascuns, In care fusese_
debitata, se pretase Cu usurin ta. la loate exigentele
elevului, in al carui zel in a phitru.nde tainele
limbei lui Copernicus, ea nu vedea decat un non
pretext pentru justificarea frecventei si lungimei
vizitelor lui. Dupä cloud sAiptlmani, petrecute a-
proape zilnic In tovaräsia lui 01 ly, Re lu invd-
lase binisor cateva fraze uzuale, pe care "le re-
peta ostentativ, pentru a da impresia c nu-si
pierde timpul de geaba. Adesea, o ruga pe 011y,
sä nu-i vorbeascä decat leseste. Uneori prioepea
anumite fraze mai simple. De cele mai multe.
ori Insä, desi In realitate mi Intelegea mai nimic,
simula cä pricepe totul, fie pentru a-i da iluzia
cä progreseazA, fie din simpla plkere, de a o as-
culla, caci pronuntate de 011y vorbele lesesti a-
veau pentru el un farmec 1113IC. Lni 011y nu-i
mai spimea nici odata pe nume. In limba polona_
genetivul substantivului Pany (Doamna.) pronun-
tându-se Panina", Relu 11 adoptase definitiv, In-
trebuintandu-1 in fantezistul lui idiom polono-ro--
man, pentru toate cazurile.
Ii pläcea atat de mult acest cuvant: Panina"
incat 11 oonsid era am ca pe un ceremonies final_
cum era inteadevar, ci ca pe un nou i ferme-
www.dacoromanica.ro
INTALNIRI 367
cäbor diminutiv. Aceastà impresie 11 Meuse ca

atunci când II auzise pentru prima oark rostit
de cAtre Cazimir: Panina limusina lest przipra-
vena" (Automobilul Doanmei e la scarg.), sk se
simtà revoltat panä la gelozie, pentru inadmisibila
g totusi In apanentà evidenta familiaritate dintre
01 ly i ofeur ,care permitea acestuia din urmg. sä
se adreseze stkpAnei sale, numind-o simplu Pa-
nina" In timp ce el, Re lu, era silit sg-i. spunk
Doamnä.
Minute le de asteptare se scurgeau chinuibor de
Meet.
Dela postul sku de observatie de rang pod, Re lu
pAndea cu Ingrijorare prima poartà a grAdinel,
pe unde 01 ly trebuia sä apard din clipd in clipk.
NeavAnd ceas, i nici pe eine sk Intrebe ora.
ckci parcul era pustiu, se shnti cuprins de o a-
dancg. descurajare. Desigur, 01 ly Isi uitase pro-.
misiunea. On eine stie, poate cg. uitase Re lu ora
intalnirei. Zece oH unsprezkoe? i totusi.... Nu.
Ii amintea perfect. Relit propusese ora zece, Insg.
Oily acceptase ora unsprezece. In linistea parcului
rgsunark deodatg. bàthi prelungi de clopote, ve-
nind din douä directii opuse. Ce lor mai apropiate
ale Cape lei Palatului Gotroceni le raspundeau allele
mai grave si mai puternice, desi mai. depärtate.
Era atata solenmä melancolie in aceste tanguiri
metalice, cgrora ecoul parcului le amplifica sur-
prinzAtor intensitatea, Incat Relit, in starea sufie-
teascg in care se afla le primi, nu ca pe voioase
glasuri de särbgtoare cum erau intr'adevkr, ci ca
www.dacoromanica.ro
368 RIZBOIUL MICULUI TRISTAN
pe o jalnicA prevestire. 01 ly nu mai venea. Si de-

sigur nici nu era A. mai via.. Era ala.t de co-
piläreste nefericit, Inca" simtea cal lacrimile erau
gata sä-1 invingd. Auzind zgomot usor de pasi pe
nisipul unei alei, intoarse capul tresdrind. 0 za-
rise. 01 ly intrase pe cea de a doua poartN a grä-
dinei si se apropia surazatoare:
Dzien Dobry Re lu. Spoznilem sie nieco"
(BunN. dimineata Re lu. Sosesc cam tarziu).
Milo mie widziec Panina" (Imi pare atat de
bine cä te vAd Panina") rNspunse Re lu prompt
dupA ce Ii sArutä mâna, cu toate cd din toatA
fraza lui 01 ly nu pricepuse decat primele trei
cuvinte.
***
Dupd strNlucite studii universitare In domeniul

tiintelor naturale i fizico-chimioe, la FacUltatea
din Berlin, unde se relevase dela Inceput prin
valoroase lucrAri personale, savantul Profesor Dr.
Sever RN lea fäcuse gugumänia, (expresia Ii a-
partinea, ca i regretatul), de a respinge propu-
nerea uneia din cele mai reputate fabrici de Ingrä-
säminte chimice din intreaga Germanie, co-i ofe-
rise postal de sef al laboratoriilor Sediului din
Hamburg (Casä si masä, plus 300 narci lunar),
spre a incerca sN. facN o carierk in invätamântul
acestei ticaloase, ignorante i corupte patrii", in
care toate lichelele reusiau sä-i ia inainte, pe
cdile celor mai abjecte josnicii, ocupAnd cu o ne-
rusinata incompetentN, conferinte, docente ba chiar
www.dacoromanica.ro
INTALNIRI 369
si catedre universitare, in timp ce el RAlea" tre-

buia sä 1Ancezeasca atittia ani in sir, simplu pro-
f esor secundar.
Recenta lui intAlnire in localul berdriei Carul
cu bere, cu unul din fostii sdi camarazi de studii
ca si de chefuri, botanistul Werner Linde, actual-
mente Oberst Leutnant in administratia armate-
lor Germane de ocupatie, nu Meuse decAt sd-i gate
amärAciunea. (E drept c bravul Linde Il gAsise
la a treia halbä de Schwarzes Bier).
Botanistul 11 intrebase cum o mai duce, dacä nu
regretase In ultimul an Berlinul, si din vorbd in
vorbd, spre miezul noptii intre a patra si a cincea
halbk 11 invitase sä-1 viziteze inteuna din zile la
Stabui sdu. In amabila invitatie a botanistului, in-
tra desigur i o nemärturisitg preocupare de sa-
tisfactie a amorului propriu, dorind sä uimeascd pe
acest mediocru profesor secundar (rivalul si su-
periorul sdu la studii de odinioarä) prin impor-
tanta postului On. actual. Specialitatea sa prof e-
sionalà ca si realele lui aptitudini de administra-
tor, fäcuserd O. fie numit in postul de Haupt-
befehlshabender des Botanischen Gartens von Bu-
karest, unde avea deocamdatà sub comanda sa,:
pe lAng 5. cele doua duzini de grddinari militari-
zati si tot atAtea batalioane de verze nemtesti, in-
colonate simetric pe laturea din fund a parcului
aliniate sfoarä, in impundtoare siruri de sectil
de cate opt.
24
www.dacoromanica.ro
Sever Ra lea strabatuse cu pas zorit o parte a

gradinei, cad. era In Intarziere. Dar recunoscand,
cu toata miopia lui pe una din bancile apropiate,
o uniforma de liceu laugh' o femeie, instinctul lui
de diriginte model il fdcu, sa-si inoetineasca mer-
sul. Cu cat se apropia de pod, cu atat curiozitatea
lui devenea mai circumspecta, cad in postavul
caschetei celui surprins in flagrant delict de flirt
in gradina publica, recunoscuse verdele liceului
Tepes-Vodd. Iar, culme a scandalului! , a-
ceasta caschetä continua sä ramana pe capul delic-
ventului, desi diminuarea distantei dintre el si
profesor, ajunsese pana la limita, dela care intar-
zierea salutului, inoepea sä denote o evidenta. in-
tentie de eschivare.
Hei ma! Domnule Elev. Poftim incoa neica.
Ai inceput sä nu mai recunosti profeso
F(elu tasni in picioare descoperindu-se cu un
gest automat, apoi rämase uluit, recunoscand In
sticlele convexe ale ochelarilor celui ce-1 inter-
pelase, ca in douä oglinzi gemene, propria lui
impietrire. Chimistul amutise subit, i pâlpaind
uluit din pleoape, isi muta privirea dela Re lu la
01 ly si dela 01 ly la Re lu, intorcand capul alter-
nativ la dreapta si la stanga, cu miscari zvacnite
de galinaceu zburlit de panica, i totusi gata sa
se repeadä sAngeros la dusman.
Te persecuta rat'? intreba Panina.
www.dacoromanica.ro
INTALNIRI 371
Re lu nu raspunse nimic.
De cand 11 ai profesor?... Si dece nu mi-ai
spus Inca nimic pang. acum?.
Re lu riclica din umeri. Exp1icaiiJie i se pareau
atat de inutile... Poate chiar imposibile. Nici el,
nu mai stia ce sä creadd? Chimistul II recunos-
cuse oare sau nu?
Dacd II recunoscuse, dece nu-1 persecutase pana
atunci?
Ar fi avut de atatea ori prilejul. 5i daca nu-1
recunoscuse, dece aceastä subità reactiune astäi
din partea lui? Sever Ra lea Ii ceruse nurnele si
clasa deci o dovadd cu nu-1 recunoscuse, ne-
putandu-1 identifica nici macar ca elev (e drept
cä nu fusese ascultat decat odata.); apoi plecase,
fara sä raspunda la salut, cu un rictus fioros in
coltul gurei. Acest ranjet de gade ce-si recunoa$te
cu sadica bucurie victhna, nu putea fi decat un
sinistru avertisment. 5i totug, situatia Ii aparea cu
total neverosimild. Pe deoparte, chimistul na-1
putuse identifica, de$i ii avea printre elevii lui
de aproape trei saptamani, de vreme ce Ii ceruse
munele si. clasa, i totusi pe de alta parte, astäzi
reactionase ca $i cum. ar fi recunoscut In sfarsit
In trasaturile lui Reta pe oele ale agresorului
sau din localul terasei Otetelesanu.
Särmanul meu Re lu. Numai eu sunt cauza.

Cu sigurantd, te-a recunoscut, sau mai exact,
www.dacoromanica.ro
372 RAZBOIDL MIOULIII TRISTAN
te-a identificat pe cale deductivd , de abia as-

täzi, tocmai pentrucä ne-a väzut din nou Im-
preund.
Bine, obiectd Re lu dar dece pe tine
sä te recunoascd imediat, iar pe mine nu, desi m'a
revAzut aproape zilnic? E drept c. e foarte miop,
dar
Miopia lui este un argument, care pledeazd

tocmai pentru ipoteza mea, continua 01 ly. In seara
oonflictului, pe mine m'a väzut mai mulL A avut
timpul sä ma examineze i mi-a retinut desigur
figura. Pe tine Insä n'a prea avut cand sä te stu-
diew. Nu uita cd In clipa in care a avut deose-
bita pläcere sa-ti facd prima cunostintd, din punct
de vedere vizual, era complect inofensiv. II dezar-
masesi chiar tu Relu le drag. Ai uitat ochelarii?
Revärsandu-se in cascade impetuoase, rdsul cri-
al Paninei se sträduia sä purifioe pared
stalin
atmosfera pe care plecarea lui Sever Ran o
läsase imbacsitd innecacios, ea dupa o ploaie cu
cenusä.
www.dacoromanica.ro
V.
ADEVARAT A INVIAT.
Desigur 01 ly nu se inselase. Reconstituind min-

tal, In Limp ce parcurgea Bulevardul, indreptan-
du-se spre casg., memorabila wail a conflictului
cu viitorul sgu profesor, Re lu ajunse la aceeasi
concluzie. Ii amintea inteadevär foarte precis, ea.'
In seara scandalului dela Terasä, el, Re lu, rA-
mgsese la inceput deoparte, neintervenind deck
in ultimul moment, si atimci atk de fulgerator,
luck desigur, chimistul, nu. avusese timp, in sfer-
tul de secundä, Ong a nu-si fi pierdut ochelarii,
odata cu echilibrul, sg.-1 observe indeajuns pe vii-
torul sgu elev, hick reviizAndu-1 peste ckeva zile,
sg-1 mai poatg. recunoaste. Revenindu-si abia dupa"
ckeva zeci de secunde, din. incomoda pozitie In
care fusese knockoutat, isi va fi putut da seama,
ce-i drept, cä agresorul purta uniforraa de liceu,
dar in lipsa ochelarilor sfarâmati sub masä, si
zg.pkit din. cauza loviturilor primite in cursul ful-
gergtorului match de box fgr g. manusi si arbitru,
era greu de presupths, sg-i mai fi putut deslusi lui
www.dacoromanica.ro
374 RAZBOIIM MIOULUI TRISTAN
Re lu si trasdturile figurei, oricat de arzatoare Ii

va fi lost dorinta de a-si intipdri In minte fizio-
nomia campionului, in vederea unei eventuale re-
vans° Revazandu-1 insa astazi, alaturi de 01 ly,
e foarte posibil, ca prin cine stie 'ce obscur revi-
riment de memorie, impresia vizuald intiparita
atat de efemer in fractiunea de secunda, ce prece-
dase atacul, O. se fi declansat din nou, automat.
Re lu nu putea sä uite expresia "figurei lui Ra lea,
In care nu stiai ce predomina In acea clipd a noii
confruntari: indignarea sau teroarea; nici acea hi-
doasä holbare a ochilor injectati, in care nu-ti
puteai da seama, daca fantastica dilatare a pu-
pilelor se datora mai mult dioptriilor decat sur-
prizei.
Dar chiar In cazul cand nu-1 recunoscuse
nici acum simplul.fapt a astdzi 11 Arise im-
preunä cu Oily, va constitui neindoios pentru
Sever RA lea o prezumtie ineiuctabilà, ca el Vlad
Robescu i elevul dela terasä nu sunt decal una
ai aceeasi persoana. i totnsi, lucru ciudat, In me-
moria lui Re lu, amintirea clipelor fermecatoare
pekecute cu 01 ly in gradina botanica era Inca
atat de luminoasa si de prezenta, Meat 1.1 neutra-4
liza, aproape complect, orice alt sentiment de
neliniste sau ingrijorare. Nu avusese. timpul ai
nu avea nici dispozitia sufleteasca, de a face pro-.
nosticuri pesimiste. Se simtea mai degraba fe-
ricit. In arice caz, Ii mai ramaneau 5 zile de
libertate, pe care era insetat sä le soarba din.
plin.
.*
www.dacoromanica.ro
ADEVARAT A INVIAT 375
Sarumâna Conas Re lu. V'am isit cii plin s'o

sä vd umble fain.
Multumind cu Ufl zambet melancolic naivei pre-
vestiri a servitoarei, (oe-i descuiase usa, timand in
man4 talerul cu ou'd inrosite, pe care tocmai se
pregäbea sd le ducä la masd., când auzise soneria),
Re lu murmurä printre dinti, mai mult pentru sine:
Ehei. De-ai sti tu ce fain o sä-mi umble!...
Poate s ma tipe si-afara.
Placä?
Nimic.. Nimic. Sunt la masä?
Dumnielor amu s'or asezat. Avem si pe co-
nita lren.
Ming maim. Tantirinel drag. Christos a

Inviat!
Cum. Re lu? Tu n'ai felicitat-o Inca pe Tante
Irinel? se minund doamna Robescu. Atunci de ce
m'ai inii4it, cä ai lost eri pe la ea?
Rein deveni mai stacojiu decdt oul, pe care,
spre a creia o diversiune 11 Intinse matusei:
Tantirinel. Hai A. ciocnim. Adevärae a in-
viat!
Pentru a-si lua revansa, catre sfarsitul pran-

zului Tantirinel se scotoci In sacog, scotand la
ivealä un pachet oval, hive lit in foita albasträ
pe care-I Intinse lui Re lu zambind.
www.dacoromanica.ro
Cum era i natural, se aflau doar la desert ,

oul revansä nu putea fi cleat de ciocolatà.
Reusind, cu infinite precautiuni, sä despice si-
metric, utilizfind lama cutitasului de fructe, inve-
1i5u1 oului surpriza, Re lu ramase inteadevar sur-
prins. Tante Irene Ii ghicise parcä gandul, ca 5i
precara stare financiaa a celor patru faimoase
buzunare, atunci and se hotärise, sä ascunda
in grAoacea oului, in locul obisnuitelor pastile de
ciocolalä, aceasta superba hârtie de 100 Lei. Sur-
priza lui Re lu era ata de placutd, de5i, sau poate
tocmai fiinda surpriza din. ou fusese ata de
utili. Analizand psichologiceste fenomenul, un ma-
nual de filozofie elementaa pentru uzul 5coa-
lelor secundare ar fi putut sustine desigur, cä
sentimental de adâna si deplina satisfactie, cu
care Re lu despaturise hârtia vert-nil a bancnotei,
se datora calitatilor intrinsece ale celor doua sur-
prize cauzA si efect , in cafe utilul si pla-
cutul se contopeau complectându-se reciproc. Mai
putin 5tiintific, dar mai. explicit, Re lu care-5i ana-
lizase dealtfel, tot prin me:oda introspectiunei bu-
curia. ajunsese ca altä concluzie: Fericita lui stare
sufleteasa se datora cu siguranta, unui fenomen a
arui analizare ar fi putut face mai degraba o-
biectul Economief politice: Apropiata posibilitate
de a-5i satisface o arzatoare dorinta a arei In-
deplinire datorita slabei lui capacitati de curn-
parare tie pana atunci fusese nevoit, s. o amâne
mereu. Acel minunat volum legat in piele sta-
cojie, intitulat: La Vie amoureuse de Frederic
www.dacoromanica.ro
Chopin, pe care de atAtea zile plAnuia sa-1 da-

ruiascA lui 01 ly, cu siguranta ca nu-1 va mai
astepta multa vreme in vitrina Librariei Sfetea
de pe Ca:ea Victoriei.
Indatà dupa masa, va iei anume In oras In
acest soop. Stia cä magazinele sunt deschLe, desi
era a doua zi de Paste. Ordinul Prefecturei! Nu-
mai sä nu se fi vandut cartea intretimp. SAmbgta
dupa prAnz, Inca a mai vazuse. Va avea poate
noroc, sä a mai &eased.
***
Domnisoarg. Olimpia. Vezi ce doreste domnu.

La Vie amoureuse de Frederic Chopin, dom-
nioaiä.
Am vazut cartea in vitrinA. Mi-o puteti arata?
Un moment, donmul meu. Trebuie sä o
caut in rafturile de sus. Jos nu mai am nici uia
exemplar. Sg. vedem. Poate sa aveti sansa.
Bine, domnisoara. Astept.
Domnu Ran. L ai. trimes dumneata undeva
pe Auricg.? N'are cine sa-mi mute scara. Drept
orice raspuns, d-1 Jean, 5eful de rayon al cartilor
romAnesti i logodnicul in spe al domnisoarei 0-
limpia, scoase un mormait nasillard, fAra a ridica
nasul din mormanul de facturi, pe care le clasa
cu o incruntata rneticulozitate.
In lipsa lui AuricA, i fiindcà era nerabdator,
Relu facu un gest cavaleresc.
www.dacoromanica.ro
378 RA2BOILL MICULUI TRISTAN
Unde trebuie mutata scara, domnisoara? Vd

pot ajuta eu.
Vai, domnul meu. Sunteti prea dragut, dar
nu trebuie sd vä deranjati.
Impingand scara mobilà de lernn spre locul
indicat de doronisoara Olimpia, Re lu intalni pe
neasteptate, privirea domnului Jean, o privire b--
nuitoare, nemulturnita, aproape dusindnoasa.
.5efu1 de rayon era gelos pe toata clientela rnascu-
link' al librariei, convins ca multi frecventau ma-
gazinul, atrasi numai de farmeoele viitoarei sale
logodnice, a carei cochetarie ostentativa Ii exas-
pera bänuielile cu o militanta perseverentd. Era
convins, (si poate mu Vara motiv), cä si acurn, ca
si in atatea alte randuri, marfa ceruta se gasea
in rafturile de jos, cu stiinta domniwarei, care nu
recurgea la pretextul scarei deCat din cochetarie,
pentru a-si exhiba piciorul noului sau client. E
drept, ca 11 avea sculptural. Insusi Tie lu fusese
nevoit sä o recunoascd, urmarind involuntar cu
privirea, ascensiunea plina de grape a Olimpicei
Diane cu ciorapi de mdtasd, spre ultimite trepte
ale scare!.
Ati avut sansä, domnule. Ultimul exemplar!
spuse domnisoara Olimpia, la scohorare, intin-
zand lui Re lu un voluni obisnuit, cu simple scoarte
de hartie galbena, purtand, oe e drept, pe coperia
aoela Litlu ca i volumul din vitrina.
Nu, domniward. Nu e ceea oe doream.
Regret, donmul meu, dar cred ca am inteles
perfect. Ati cerut La Vie amoureuse de Chopin".
www.dacoromanica.ro
Aveti dreptate, dar imi trebuie chiar volumul

din vitrina... Gel legat in piele.
Domnisoara avu un usor zambet compatimitor.
Aceda e scump, domnule. Costa treizeci si
doi de Lei.
Cam scump inteadevar, dar pe acela il do-
resc.
In timp ce domnisoara Olimpia intra cu d-1
Jean intr'un conflict, al carui motiv real se ascun-
dea dupa pretextul principiului de a nu se de-
ranja vitrina, Reln incepu sa rasfoiasca distrat
volumul cu scoarte galbene.
Privirea I se opri din Intamplare, asupra unei
fraze, care avu darul de a-i sthnula o subita cu-
riozitate.
0 chi cu atentie, in intregime:
,.Le temp6rament fougueux de oette femme, qui

fumait la pipe comme un matelot, et dont on
comptait les amants par dizaines, ne pouvait
avoir sur l'avenir du frele et sensible musicien
polonais, qu'une influence des plus funestes".
Re lu citi mai departe, din ce in ce mai intrigat.
Apres le prince charmant de la Poésie Roman-

,,tique, Musset, le jeune dieu de la musique polo-
naise devient a son tour la victime de l'enjOleuse
syrène vetue en homme, dont la constante in-
constance avait parait-il, vraiment, une sorte d'im-
www.dacoromanica.ro
380 RAZBOIIIL MICHILIII 'TRISTAN
périeuse virilité don-juanesque, car elle préferait

tout le monde".
Re lu Isi lntrerupse lectura, cad domnisoara se

intorcea cu volumul pe care 11 luase din vitrina:
0 carte superba, domnul meu. Edition Super
Luxe. Aceasta e dealtfel i ilustra:ä. Priviti!
Re lu, care ar fi preferat sd-si continue lectura
paragrafului din care fusese intrerupt, examing.
distrat volumul eel non, pe care domnisoara 0-
limpia i-1 rgsfoia demonstrativ, cu o gratioasl me-
ticulozitate profesionalg.
Imi dati voie, domnisoara? spuse Re lu, atin-
gg.ndu-i involuntar degetele cu unghii fin mani-
curate. Pe una din paginile veline ale luxosului
volum zgrise un portret de femeie al cgrei oval
copilaresc i surgs visätor, Ii suggera o vagä ase-
mänare cu 01 ly.
In timp ce Re lu citea interminabilul nume de
sub portret: Amandine, Aurore Lucie Dupin Ba-
ronne Dudevant dite Georges Sand,
domnisoara Olimpia 11 intrebg, cu 0 usoarä nuantI
de nergbdare in glas:
Asadar, domnul men, imi puteti spune, pen-
tru care v'ati decis?
Dar Rein pgrea cit ezita din non, caci intrethnp
Ii reluase lectura pasagiului din care fusese in-
trerupt, In textul primului volum:
Et c'est ainsi, que cette femme illustre, dont la

caractere, hens, n'était point a hauteur de son.
www.dacoromanica.ro
011ie, fit du tendre et delicat. Frederic son jou-

jou, un jou-jou qu'on chérit d'abort d'une sincere
tendresse d'enfant gatCe pour le poupon. favori,
mais dont on s'ennuie bien-entendu. ensuite juste-
ment a, cause d'avoir trop joué avec, et qu'on
null naturellement toujonrs par briser, pour voir
ce qui peut bien y avoir dedans.
Asadar, v'ati decis, dorimul meu? repetä dom-
nisoara.
Desigur, domnisoa- a. Le cumpa.'r pe aman-
douä. As dori numai, daca sunteti asa de bung.,
sa-mi impachetati fiecare volum separat.
Prea bine, domnule. Cassa patruzeci si doL
Iesind din. librarie cu cele doua pachete sub

brat, Rein facu numai cativa pasi, apoi se opri ne-
hotärit. La o mica distanta, doi comisionari sta.-
tionau in fata Cofetariei Riegler, cu sapci1e lor
rezemate in cristalul vitrinei, in atitudini si-
metrice de resemna'a imobilitate profesionalä. Rein
se indreptä spre eel mai apropiat, dar inainte de
a-i fi intins pachetul, avu o ezitare.
Ar .fi lost mai prudent, O. dea comisionarului
in scris adresa lui 011y. Isi scoase deci stilo-ul
si caligrafiC cu ingrijire pe hârtia pachetului, pe
care-1 rezemase pe bara metalica a vitrinei, numele
si adresa exactä a doamnei von. Stein. Astep-
tând cä i se usuce cerneala i recitind cuvintele
www.dacoromanica.ro
scrise pe pachetul destinat lui Oily, avu o nouA." e-,

zitare. Ar fi dorit ca Panina sä stie cine-i trimetea
cartea. SA-si scrie numele chiar pe pachet?
Nu era deloc elegant si mai ales nici prudent,
cdci pachetul putea sA cadA dela Inceput In mai-
nile lui Otto.
Nu. Trebuia sA se iscAleascA chiar pe una din
primele pagini ale volumui, Insotind senmAtura de
cAteva cuvinte frumoase. Ar fi trebuit sä despa-
cheteze cartea, sA-si scrie dedicatia, apoi sA im-
pacheteze volumul din nou. Aici pe trotuar lucrul
era incomod. SA se ducA acas6 ? Dar cimisio-
narul era aid, la doi pasi i Relu era nerdbdator.
Ii veni altA ideie. Va intra in Cofetdria Riegler,
va comanda eventual o präjitur i comod instalat
la masA Ii va putea redacta in liniste autograful.
Ce doriti, vA rog?
0 prAjiturA.
Din care?
Indiferent.
Nu doriti sA alegeti?
Nu domnule. Adu-mi ce vrei dumneata.
Chelnerul se depArtA.
Relu 1i despachetà tacticos volumul des tinat
Paninei, Ii scoase stylo-ul, apoi rAmase ganditor.
Nu stia ce sA scrie. Inoepu prin a-si incerca pe-
nita pe hartia celui de al doilea pachet. Serise
apoi pe aceeasi hârtie:
www.dacoromanica.ro
OlenkAi, in locul unui ou de ciocolatd". Citi

din nou fraza. I se pdru stupidd i o sterse ener-
vat. Chelnerul se intorcea, aducand o farfurie cu
cinci prdjituri.
Dupd ce le asezsa" in. fata lui Re lu, impreund
cu tacamtd respectiv, se depärta, oprindu-se la
cativa pasi mai departe, de unde continua sd pri-
veascd intrigat spre masa bizarului sau client.
Re lu rdmAsese cu tocul in mand. Era dezolat.
Mazgdlind hartia pachetului brouillon cu nervoase
arabescuri fanteziste, Re lu cAuta zadarnic In minte
o frazd cat de scurta, care sä nu fie insd nici
prea banald, nici prea pretentioasd. Hotdrit, triu
era deloc inspirat.
Olenkäi, In amintirea diminetii de 26 Aprilie".
Banal.
Olenkäi: Un neinsemnat dar de Paste dela ne-
insemnatul lu".
Idiot, si pretentios pe deasupra.
Din tot ceea ce incercase, tot prima frazd era
cea mai putin banald, desi naivd:
Olenkdi, in locul unui ou de ciocolatd".
Dar nici asta nu mergea...
Ce ar fi dacä i-ar scrie simplu:
Olen 'di, dela Re lu". Era unica solutie. Faute
de mieux" era silit s'o adapteze .Ce va zice insa
01 ly?
Atata lipsd de imaginatie... Privi afard prin
geamul vitrinei, ca sä vadd dacd intretimp comi,
sionarii nu-si pdräsiserd postul. Nu. Cele cloud
sApci rosii 11 asteptau resemnate in fata vitrinei,
www.dacoromanica.ro
ide o parte 0. de alta a uriasului ou de ciocolatA din

spatele br, pe care pdreau cd-1 strdjuesc. Re lu
respird salisfAcut. In definitiv, n'avea nici un mo-
iiv, sd se gritbeascd. In timp ce gAndurile Ii
alergau. zadarnic, in cdutarea frazei salvatoare, desi
atentia vizuald i se concentrase asupra unui sin-
gur obiectiv: punctul luminos din centrul uria-
sului on de ciocolatd din geain, mAna lui litar-
math' crispat cu rebelul stylo, cdutAnd pared o di-
versiune, incepuse sd deseneze pe un colt al brouil-
lonului, ovalul obiectivului din vitrind. Incetul cu
inoetul, desenul incepea sä capete relief. Re lu era
gata sd-1 steargd prin cAteva zig-zag-uri nervoase
de penitd, cAnd recitind cele cloud proecte de
autograf :
Olenkdi, in locul unui ou de ciocolatd" si
Olenkdi dela Re lu", constatd inveselit, ca In-
tAmplAtor, schita fugard a oului de ciocolatd din
vilrind Meuse involuntar oficiul de a contopi ideea
nu prea banald, dar ridicol de stângaci redactatd
a celui dintdi, In forma concisd a celui din urmd.
Intr'adevdr, desenul lui Bela se suprapunea exact
peste prima literd a ullimei fraze: Olenkdi, dela
Re lu. Cu alte cuvinte 0"-ul initial al cuvAntului
Olenka dispdruse sub oul de ciocolatd desenat de
Relu. In acest chip, simbolica Majusculd initiald
a cuvântului Olenka enunta sub o formd discretd,
dar tolusi perfect explicitd intentia lui Re lu. So-
lutia era gdsitd. Nu mai ramAnea decAt definitiva
ei realizare pe curat. Re lu Ii incercd din nou
penita, apoi deschise coperta volurnuhti, intoarse
www.dacoromanica.ro
prima pagina si se asternu pe lucru. Dar nu apu-

care Inca sd-si oontureze complect profilul Oului
initial, thud chelnerul se apropie din nou de
masa lui:
Nu va plac?
Re lu tresarise si 11 privea uluit.
Pof tan?
Doriti poate specialitthi. Costa optzeci de
bani bucata.
Nu domnule. Sunt foarte bune. Dar nu In-
teleg deoe ma pazesti!!! izbuni Relu. Apoi Ii a-
lese la Intthnplare o indiana din care musca. fu-
rios. In sfArsit, chelnerul se hotarl, O. se depth--
teze.
***
Relu 1i terminase opera. Totusi nu era deplin

manumit. I se parea cd oul initial nu semana de-
ajuns a ou de ciocolatä, desi II modelase Inclelung,
tunbrindu-1 cu rahdare, dupä cel original din vi-
trina, caruia nu-i omisese nici funda opulent mo-
tata, de un violent rosu cardinal. 0 idee... Daca
ar colora el insus panglica oului initial, cu sigu-
ranta cd desemnul va capdta alt relief, devenind
Inteadevar pentru. oricine 11 va privi, oul de cia-
colata din intentia lui Relu. Li scotoci buzunare"e,
in cautarea vreunui creion colorat, rätacit din In-
tamplare, dar cautarea Ii ramase zadarnica. In
schimb dada peste desenul lui 011y, pe care-I
confectionase cu trei saptamâni In urrna., In ora
lui Van Dyk i pe care de atunci, 11 purta tot-
25
www.dacoromanica.ro
deauna Cu dAnsul, in buzu.narul dela piept. Pri.

vindu-I Induiosat Ii aminti de portretul din volum.
Ii cAutA cu Infrigurare. Ce ar fi, daa ar face uitat
portretul lui 01 ly Intre filele volumului alAturi de
portretul lui GeorgeS Sand? Nu va lua oare Panina
acest gest drept o intentie din partea lui, de a-i
sugera 0 apropiere, putin rnAgulitoare, intre ca-
racterul ei si cel al oelebrei romanciere? Rein f
cuse, ce-i drept, el Insusi aceastA apropiere; su-
gestionat InsA, numai de vaga asemAinare fizick
dintre cele douä portrete, i poate de bAnuielile in
definitiv cu nimic Intemeiate, pentru trecutul ei, in
care nu avea siguranta, CA existase deal acel
misterios Jacques de Rosigny, dealtfel si acRsta
poet, ca si Mussel. Va läsa portretul In carte, dar
ii va aseza sub copertA alAturi de faimoasa de-
dicatie. li pArea rdu de creionul colorat. Dar ar
putea sA-si cumpere unul. Va mai intra odatA. la
Sfetea E alAturi la cativa pasi. Isi va colora de-
senul chiar acolo, in librdrie, i va ruga pe dom-
nisoara Olimpia, sä-i refaca pachetul. Nu putea
sá se supere. Slavä Domnului. Ii Meuse destula
viinzare.
Domnisoara Ii iesi In IntAmpinare, surilzaloare:

Cu ce vä mai putem servi?
As dont.. Re lu avu un moment de ezitare.
Un creion oolorat.
0 clipa, zAmbetul domnisoarei avu o nuantk de
usoara ironic, apoi imediat una de pronuntatk
indulgentA.
www.dacoromanica.ro
Poftiti dup a. mine, sä va alegeti oe doriti.

In timp ce Rein isi facea de lucru in fata ser-,
tarului dela rayonul pictura, prefacându-se, ca
incearca creioanele colorate, in pealitate desavarsin-,
du-si opera inceputit in cofetarie, Domnisoara 0-
limpia inoepu sa fredoneze in surdinä, dar destul
de tare, bleat sä poatä fi auzitä de tânarul säu
client, pe care nu-I mai slähea din ochi:
Pe 'nserat,
Und sunt stele sus...
Pe 'nnoptat
Când totul doarme dus...
Numai ft
Numai tu...
Domnisoara, sunteti bunit sa-mi impachetati
dia nou cartea? Mi s'a desfacut sfoara pe drum.
Cu imilta placere domnule. Dar, daca nu va
suparati, asi vrea sit va rog i eu ceva... (Tonul
domnisoarei devenise aproape confdentaill).
Pofthn?
Imi puteti spune cat e oeasul? Al nostru a
slat...
Imi pare rau doninisoara, dar n'am.
Nu face nimic domnule. Dar abia astept,
sa se faca sapte. titL.. La Lux e premiera...
* *
In Limp ce domnisoara Olimpia Ii strâmba za .

darnic gâtul in. stal, in cautarea tandrului client
in uniforma de scoala, pe care-1 presimtise pe
www.dacoromanica.ro
cat de gentil, pe atat de generos, Re lu 1nchis In

oclaia liii, devora primele capitole ale volumului,
ce-i prilejuise prima cunotinta cu nu mai putin
gentila domnisoard Olimpia. (Geld. lalt volum fusese
expediat prin comisionar, Indatd dapd a doua e0.re
a lui Re lu din librdrie).
In capitolul al 3-lea, autorul monografiei asupra
lui Chopin, analizd caracterul capricios i dupd
pärerea lui, pervers al faimoasei Georges Sand, cu
vehernentd inplacabild a unui ireductibil misogin.
Re lu, care pe mdsurd ce inainta in lecturd, de-
venea tot mai posomorat, Inchise cartea. Dar ul-
timile pagini, i In special tristul episod Musset,
care fdcuse obiectul capitolului precedent, 11 ob-,
sedau. Pentru a-si schhnba firul gandurilor, se
apropie de biblioteca lui Niky, cdutand and carte.
Dar privirea i se opri tocmai asupra grupului
celor 7 minuscule volume ale poetului iubirei.
Deschise unul din volume la 1ntamplare i dAdu
peste Rolla.
Tot restul noptii 5i.-1 petrecu citind pe Musset,
pe care abia acum 11 descoperise.
Somnul 11 birui abia in zori, pe cand recitea
pentru a treia card. versurile:
A LAURE
Si tu ne m'aimais pas, dis-moi fine insensee,

Que balbutiais tu, dans ces fatales- nuits?
Que voulaient done ces pleurs, cette gorge opressee,
Ces sanglots et ces cris?
Alai Si le plaisir seul t'arrachait ces tendresses...
www.dacoromanica.ro
VI.
CRIZA MORALA
Desteptatorul de pc noptiera Ii Indeplini si-

nistrul oficiu de vestitor al sf&rsitului vacantei, cu
o constiinciozitate sathcä Pentru a nu-i mai auzi
tipatul isteric, Re lu ar fi putut, sa-i astupe gura,
cu un. singur gest.
Prefera totusi, sa-1 lase a-si face de cap, ascun-
zandu-si-1 sub plapuma pe al sau, caci Ii era
parcä groaza, sa dea ochi cu lumina acestei prime
zile de soada. i totusi, trebuia sa se hotarasca...
Invalase toata noaptea i adormise nici de un
ceas, cu creierii Imbacsiti de saruri, baze, acizi
si enciclice hidrocarburi, cu tot cortegiul lor de
valente i fosfati.
Isi petrecuse in special o buna parte din noapte,
cu analizarea punct cu punct, i transcrierea re-
petatii pAna la obsedare, a unei complexe reactiuni
diutre acidul stearic i carbonatul de potasiu.
cum visase, cif fusese interogat tocmai despre
aplicarea principlului In teclmica fabricatiunei sa-
punurilor, Re lu tsi petrecu numeroase minute hna
www.dacoromanica.ro
390 RAZBOIUL MIOITLUI TRISTAN
prospktându-si, in pat fiind, aceaak parte din ma-

terie. Efectul:. trebui sk piece la scoalà nespklat.
*.
In calitatea lui de elev favorit al Maestrului de
desen, Re lu fusese investit de care Van Dyk In.
demnitatea cle cestor pentru. aceastk dexteritate, a-
vând ca principalä atributhme alegerea si trans-
portarca, din cancelarie in clasä a mulajelor de
ipsos.
DragA. Stoenescule, fii te rog attt de bun
si fa-mi un mic serviciu. Du-tc tu azi in locul
men in cancelarie, dupà modele,
Regret mon cher. Dar nici en. dam idee. Iar
pc deasupra, la chiorul mai sunt i neascultal.
Atitudinea tânärului Raoul Stoenesco pärea
confirmk pe deplin veracitatea celor afirmate, cAci
aplecat peste pupitru, cu fruntea In maini avea
aerul a fi cu totul absorbit In studiul unui text.
In realitate 'MA tratatul de pe pupitru, desi tot
allt de voluminos ca si manualul de chimie orga-
nick si desi contintund tot atat de nurneroase ilus-
trOi explicative, formule teclmice i tablouri si-
noptice, trata o materie, e drept mai putin arida,
desi totusi nu mai putin instructivä pentru un
tank. de 17 ani: KAMASUTRA, ou les mile et
une facons de s'aimer en Orient.
Dupä zadarnice demersuri repetate pe Lan&
ceilalti vecini, Re lu trebui sà renunte de a-si gsi
un interimar in demnitatea de cestor la desen.
www.dacoromanica.ro
CRIZA MORALA 391
ToatA clasa parea terorizatA de iminenta confrun-

tare cu chimistul, care li anuntase dealtfel, cA
pe langä reglementara portie triplA, intreaga ma-
terie dela inoeputulu anului avea sä facA obiectul
interogArilor de dupA vacantä.
Re lu rnt tia ce sA facA. Preocuparea, grija lui
chinuitA pentru ceeace avea sd se intample, .11
rodea cu o perseverentA mocnitA, inegalK, de ne-
vralgie dentarA, cu frecvente accese sfredelitoare,
ca de junghi. Ce va spune mama lui cand va ana?
(Acesta era punctul nevralgic). CAci scandalul va
isbucni fArd Intarziere.
0 presimtea... Si totusi, nu-si putea imagina iii
nici un chip, modal cum se vor desfAsura tristele
evenimente viitoare. Oare profesorul 11 va reclama
de IndalA directorului, cerand sanctiuni imediate?
Lucrul era foarte posibil. Totusi, vina lui. de a
nu-1 fi salutat destul de prompt pe Rfilea in grà-
dina botanicA nu putea avea de sigur sanctiunea
doritA de chimist. Cat despre vina oea mare...
lIml Se 1ndoia, ca Sever Ralea, oricat de aprigA.
Ii va fi pofta de rdsbunare, sd-1 poatA divulga
Directiunei, ba chiar intregului corp didactic al
liceului (cAci crima de lése-majestate scolara rut
ar fi putut Ii judecatA desigur, decal de aeropagul
intregului consiliu profesoral). SA povesteascA in
cancelarie colegilOr, cd el Ralea", fusese bAtut in
plin local de un mucos de elev? Lucrul era putin
probabil. RAzinmarea va sosi toLui, poate ceva mai
tarziu, dar cu atat mai cruntA. Adevaratul motiv,
pentru care ezita sA intre In cancelarie, era groaza
www.dacoromanica.ro
392 RAZBOILIL MIOULUI TRISTAN
lui, de a da ochii cu Ra lea. Totusi, simtea

Mtrand In cancelarie, va avea eel putin tristui
avantaj de a ghici cu un ceas mai de vreme, adul-
.mecând atmosfera, daca Ra lea Meuse sau nu,
sä explodeze bomba. In definitiv, Re lu nu avea
nbnica de pierdut. Alea jacta est. Si totusi traver-
sand coridorul intunecos, spre usa cancelariei avu
o nouä ezit are.
Se opri pe bc, ascultand. Discutia din cancelarie
"Area foarte animata, dar nu se intelegea nimic,
cad se auzeau mai multe voci de odata, Intretirnp,
usa dela intrarea principald se deschisese brusc
si un ofiter german intrase in salä. Sa stii
ca se inchide scoala! isi zise Rehr. at
Doamne I
M8chte ich Herrn Direktor sprechen?
Relu privi tinta pe noul venit. Unde mai auzise
aceasta voce? Lumina saracacioasa, ce pätrundea
prin ingusta fereastra a usei secundare, (si aceia
carpitä cu hârtie albastra, In urma accidentului
din ziva sfestaniei), 11 impiedicau de a distinge
träsaturile ofiterului. Relu ardta spre usa Direc-
tiunei.
Bitte melden. sie mich an.
Luand cartea de vizita din mana ofiterului,
Relu ciocani timid in usa cabinetului directorial.
Dar sacramentalul intra, intarzia. Rehr repetä de
douä ori gestul. Vazand ca nu raspunde inimeni,
se hotari in sfarsit, sa deschida usa. Rasturnat in
fotoliul directOrial, i pufaind lacom. din trabuc,
Directorul citea cu atentie incordata un articoI din
www.dacoromanica.ro
CRIZA XORALA. 393
Gaz&ta Bucurestilor, etalatä In Walk Intinderea cL

pe biroul Intesat de manuale, pctiii, certificate si
lucrgri scrise. Asteptând ca Directorul, sd-i dea
prin vreun gest oarecare autorizatia de a vorbi,
Re lu se oprise la o distantg. respectuoasä. Vazânci
insä, cä acesta nu-i &idea nici o atentie, fiind cu
totul absorbit in lectura articolului, pe care-I ad,
nota cu frecvente sublinieri ale creionului bicolor
de corectat teze, Re lu inaintä Inert vreo ativa pasi,
aruncându-si in acelas limp, pentru prima oar4
privirea asupra ciirtei de vizitä din ingna lui:
Baron von Gebsattel
Re lu se opri din nou si rämase Onditor. Asa

dar, nu se inselase. Oare ce putea sä caute seful
cenzurei la Directorul Liceului Tepes-Vodg.? Dar
arunand o privire peste urnärul pasionahilui
lector dela birou, Re lu avu indatä intuitia clara
situatiei.
CRIZA MORALA: O curagioasa ofensivä de pu-
rificare se impune astäzi, mai mult deat oriand,
pentru a salva ceeace Mai rginâne de saltvat" de
Dr. C. F. Z. Directorul Liceului Tepes-Vodä. Chiar
daa n'ar fi citit ultimile cuvinte, Re lu ar fi putut,
desigur ghici, numai dupa stilul titlului si
subtitlului beltea a eel care citea articolul,
subliniindu-1 cu attita energia gravitate nu era
altul decgt Insusi autorul lui.
Abia acum intelcgea Relu, cri nu putea fi vorba
www.dacoromanica.ro
de ceea ce sperase el la inceput, cu atata naivi

tate. Lucrurile emu foarbe dare: In calitate de
5ef al Cenzurei, baronul von. Gebsattel facea o
vizita, desigur amicalä, unuia din colaboratoril eel
mai asidui ai ziarului oficios al autoritatilor mili
tare ocupante, fie pentru a-i face oarecare sugestii,
In vederea articolelor viitoare, fie spre a-1 felidta
pentru pretioasa colaborare de pana. atunci. Cad
despre cenzurarea for, nici discutie nu putea fi,
de vreme ce din cuprinsul articolelor bravului Di-
rector, germanofil pana in varful unghiilor, re-
iesea clar, cä pentru popu14ia teritorillor subju-
gate, Ocupatia puterilor Centrale Imperiale era o
adevarata binecuvantare, atat din punct de vedere
administrativ, cat mai cu seamà din cel culturalo-
educativ.
Donmu le Direc...
Re lu nu apucase sa-si tennine vorba, caci un
gest imperios al Directorului Ii orclonase sa. a-
tepte.
Domnilor. Cangrena ce ne made, trebuie cau-

terizatä radical. Dar aceasta nu este posibil, decal
aplicand pesle rana fierul inrosit pana la alb.
Noul, dascalilor, ne incumba aceastä ingrata, dar
neaparat necesara indatorire. Rein tresarise din
nou, caci in vehementa peroratie, al carei ecou
strabatea prin ua despartitoare dintre cabinetul
Directorului i cancelaria profesorilor, recunoscuse
glasul lui Sever Rh.' lea.
Se parea cä oratoria chimistului 1 acuse o impre-
www.dacoromanica.ro
CRIZA MORALA 395
sie la tel de puternica i asupra celorlalti colegi

din can'oelaria alaturata, cd vocea lui !Ulm con-
tinua dominatoare, Infläcarandu-se din oe in oe
mai mult:
Donmilor Colegi. Putregaiul pseudo culturei
latine si In special al oelei franceze, si-a trait
traiul, si-a mancat mälaiul, un malai intrat de
mull In descompunere. Formidabilei culturi, si
in special colossalei forte de organizare germane
am i se mai poate nimeni i nimic Impotrivi.
Intocmai ca Intr'o reactiune cliiniicä, noi romanii
trebuie sä ne adaptam aoestei imperioase nece-
siti istorioe, dacä voim sä nu pierim.
Aceasta trebuie sä fie formula viitorului. Priviti
spiritul de disciplinà i metoda cu care Puterile
Centrale au pregatit razboiul. Totul a fost elaborat,
calculat i executat cu o meticulozitate i precizie
de laborator, de tot ceea ce *Uinta i intelectuali-
tatea kr a avut mai ales. Metoda selectiei naturak.
Aplicata Insa, cu o rigurozitate cu adevarat stiin-
tifica.
De aceea i rezultatele pe care le vedem. Ele
sunt inteadevar uluitogre. Citeam däunazi Inteo
revistä de specialitate, ca Profesorul Doctor Hans
Rilke, ilustrul meu maestru e pe cale de a da
la lumina o descoperire capabila de a revolutiona
toate metodele de pana acum, ale razboiului. In-
teadevar, daca experientele lui reusesc cu a-
celas sucoes, ca i pang. acum, ei bine, un
singur centigram de hipertrinitrofosgen va fi ca-
pabil de a produce fulgeratoare efecte toxice a-
www.dacoromanica.ro
supra unei Intregi divizii. E ceva formidabil Dom.,

nior Colegi. Pe onoarea mea!
Ascultând .Impietrit Inaripatul, discurs, al carui
final fusese aooperit de corul murmurelor admi-.
rative ale colegilor germanofili ai oratorului, Re lu
uitase cu desdvarsire de misiunea, cu care intrase
in eabinetul Directorului..Ciocanitul nervos In usd,
cu care baronul von Gebsattel Ii exprima nerdb-
darea ii readuse la realitate.
Domnule Director. Un ofiter german vrea si
vd vorbeascd. Directorul binevoi in sfarsit, sd-i
ia cartea de vizitä din,mand.
Daed pe suprafata acelui petic dreptunghiular
de carton s'ar fi aflat imprimat numele Impäratu-
lui Wilhelm al II-lea cu sigurantd ed. Directorul
n'ar fi sdrit mth ars de pc fotoliul sdu, deck o
Rim in acea clipd.
Deschizand u.a cabinetului directorial, Re lu avu

o instinctivd miseare de recul. Sever Rthea tocmai
traversa coridorul, cu catalogul la subtioara, in-
dreptându-se spre intrarea clasei a V-a. Slavd
Domnului! Bine cd. plecase.
In cancelaria profesorilor donmea o atmosferd

de sfArsit de intrunire publica. Cele trei tabere,
inegale ca numdr, pareau la fel de Insuf letite.
Deoparte grupul francofil, format din mo5 Lipie,
Costin Radulescu, profesorul de francezii, Prtrin-
www.dacoromanica.ro
CRIZA MORALA 397
tele Iliut, si Van Dyk. De altä parte grupul ger-

manofililor (Ghitd. Georgescu, profesorul de ger-
mand, i mateniaticianul Stoican), descomplectat
$i vddit dezorientat prin plecarea valorosului lor
leader, chimistul Sever Mica. In sfarsit, grupul,
neutrior, care fie din diplomatic, fie din sincerd
nehotärare, ezitau sd. adere fdtis Ia vreunul. din
cele douä curente extremiste. Traversand can-
celaria, unde conversatia devenise generald, Re lu
Intrase in Incdperea aldturatd, o lamentabill cä-
marä Intunecoasd i neaerisitd, care datora unui
pelikan Impäiat i ciupit de molii, si unui dulap
de bucatdrie, lntesat cu retorte hArbuite i mal-
dare de volume ale bibliotecei pentru toti, porn-
posul titlu imprimat pe afisul dela usa:
MUZEUL, BIBLIOTECA SI LABORATORIUL
LICEULUI
Din stocul sdrAcdcios al mulajelor, Re lu alese

cloud piese: 0 sferit de ipsos i un cub, si tocmai
se pregdtea sä pdrAseascd muzeul" cu ele in
brate, and o frazd neasteptatd, rostitd. In cancela-
ria aidturatä de glasul blajin, i totusi neobisnuit
de term al lui Mos Lipie il fdcu sa-si apropie,
intrigat urechea de usa Intredeschisd:
Mie domnior colegi, Imi veti Ingd.dui spec,
sk fiu de altd parere.
A dada sä realizezi aceasta. arbitrard si necu-
getatd reactiune de jos In sus" mi se pare o a-
devaratd aberapune pedagogica. Punând problema
www.dacoromanica.ro
din punctul de vedere etic: Intrucat sunt oare

vinovate aceste nefericite generatii, tinere pe care
soarta ni le Incredinteazit astAzi, de greselile ge-
neratiilor trecute? A cAuta sA4 fAci, pe ei sA ispA-
seascA vina parintilor i inaintasilor, care n'au sliut
sau n'au putut sA prepare, asa cum ar fi tre-
buit, rasboiul, mi se pare o purl monstruo-,
zitate. Cat despre putregaiul pseudo-civilizatiei la-
tine si triumful kulturei germane, ei bine, se va
vedea la urmA, uncle stA adevArul. SlavA Domnului!
Rdzboiul nu s'a terminat IncA.
Incontestabil, Ralea exagereazA, interveni
impAciuitor glasul Doctorului Mijlocel, profesorul
de higienA, un neutralist declarat. Totusi,
dragA Bunescule, Ii mArturisesc, cd nici indulgenta
ta fata de elevi nu mi se pare mai putin exce-
sivA.
Iti voi explica indatA, ripostA glasul lui Mos
Lipie, prompt. Sunt absolut convins, cA a
urmAri o selectie a viitoarelor elite, dupA capaci-
tatea de inmagazinare cantitativA a cunostiintelor
este un non seas.
Se pare totusi cA pentru domnii dela Minister
acest principiu a devenit o dogml. D-ta Doctore,
tti mai bine decat oricine cA pentru a-tt pAstra
stomacul Intr'o perfectA stare de a functiona nor-
mal, trebuie sA te feresti de orice exces alimentar.
Ge ai zice D-ta de medicul, care dorind sit reme-
dieze o crizit de colitit ar recomanda pacientului
cate opt mese pe zi? La fel si cu functiunile ce-
rebrale.
www.dacoromanica.ro
CRIZA MORALA 399.
fiindcd 1mi veni in minte aceastd comparatie,

ganditu-v'ati Dvs. cmn sunt hrdniti acesti copii,
in ce conditiuni materiale trdiesc ei, in aceste
timpuri cumplitel Le putem care cere rational,.
atat cat ordond programele?
Nu, domnior! Nu se Indreaptä asa o lume si
nici o tard, clupd cum isi Inchipuiese domnii, cart
au ajuns sä ne dea directive, din somptuoasele
lor cabinete, pdzite de baionete dusmane. Crizd
morald? 0 fi. Dar cdutati-o aiurea, nu in sufletele
acestor nefericiti, la a cdror mizerie materiald se
adaug i tortura morald, in care se sbat: aceastd
chinuitoare nesigurantd asupra soartei pdriatilor
sau. fratior mai marl, care poate chiar in aceste
clipe. isi varsd sangele, apdrand ultimul petic de
lard.
Urmard cateva lungi clipe de tdcere. Cuvintele
profesorului atinseserd desigur, multe inimi. Pe a
hti Re lu, mai ales.
Domnilor colegi. Clopotul a sunal de cinci

minute. Era glasul sever al. Directorului.
Domnule Bunescu.. Rdmai te rog un minut.
Am sa-ti fac o comunicare. Dar nu-1 vdd pe-
Ralea.
A. intrat In clasA, Domnule Director.
Desigur. Nici nu se putea altfel. Punctual ca.
totde aun a.
www.dacoromanica.ro
VII.
DOI EVADATI I UN GARDIAN
Ge-i cu dumneata, Robescule? N'ai Inceput

Inca sA lucrezi2 Modelul e foarte interesant, desi
pare atat de. simplu.
Nu ma simt tocmai bine domnule Pro-
Tesor.
RAspunsul lui Re lu era sincer numai pe ju-
matat.
Indispus, In sensul fizic al cuvfmtului, nu se
simtea de loc. Dimpotriva, scena audiatA invo-
luntar, cu ocazia aducerii modelului, pe care Van
Dyk 11 gasea atat de interesant, si In special
pledoaria calda a lui Mos Lipie avusesera darul
de a-I 1nviora. Dar atAtea lucruri Ii framantau
mintea de zece minute, de cand intrase in clash',
incat se simtea incapabil de cel mai neinsemnat
efort fizic sau intelectual, astfel ca pagina blocului
ii ramasese imaculatA.
Daca spui cä nu te simti bine, dece nu pleci
acasä?
Dealtiel, se vede, cä esti cam palid.
www.dacoromanica.ro
DOI EVADATI 5i ilK GARDIAN 401
Re lu ridica din umeri nehotarIt, apoi se aseza

din non In banca. Pank acurn, ce-i drept, nu-i
venise In minte aceastä solutie oportunista. Si
piece acasa... Adica acasa" vorba vine. Chiar daca
d-na Robescu ar fi tot atat de credula, ca si
bunul Van Dyk, nu s'ar Incumeta s'o .sperie de
geaba, cu pretinsa lui indispozitie. Sa se duca...
Unde? In gradina botanica? Lucru ciudat. Poate
avand In vedere actuala atmosfera ambiantä, nu
se mai putea gandi acuma la giadina botanica,
fari a o asocia impresiei de teroare pe care i-o
provoca arnintirea intalnirei cu. RA lea. Mai rama-,
nea Cismigiul. Re lu Ii stranse fruntea In maini,
Intr'o harnletiana atitudine contemplativA, admi
rand cu gandul aiurea, perfectia de contur si relief
a sferei, pe care Van Dyk o desenase magistral
pe tabelä: A trage sau a nu trage la fit? Tata.
Intreharea".
Avantajele si inconvenientele odor doual alterna-
tive, pe care le cumpani indelung Ii faceau sa ezite
Inca. Dad. pleca, fie In Cismigiu, fie spre a co-
linda strazile hai-hui, cu geanta subtioara, ar fi
riscat sa Intffineasca vreun cunoscut, poate chiar
pe 4-1 Robescu. tia ca tatal sau obisnuieste sa
se plimbe adesea prin Cismigiu inaintea pranzu-
lui. i apoi... A fugi astazi dela swab.' era un
simplu paliativ. Daca nu astazi, maine, sau
peste cateva luni, tot va trebui sit dea ochii
Cu RMea, caruia aceasta semnificativa absenta a
elevului Vlad Robescu dela prima ora de Chimie
Ii va risipi cu siguranta orice urma de Indoiala,
26
www.dacoromanica.ro
In cazul dealtfel foarte problematic cand

ar mai putea fi intr'adev5r vorba de vreo astfel
de indoialä, dacA-1. identificase sau nu.
Hotthlt nu. Nu avea nici un sons sh.' fuga....
Se scurserà cateva lungi minute. Fiecare .se-
cundà II apropia de inevitabilul desnodamant. Vi-
ziunea neasteptat de clara a viitorului imediat ii
dadu un fior prelung, ea de friguri. Dar ii era
rusine sa-si recunoasca frica. Reedita mintal fai-
moasa anecdotà a executiei lui Bail ly:
Tu trembles mon ami? Oui, mais c'est.
de froid".
Si lui Ii era frig in acest moment. Iar soarele
de afthii strAlucea attit de bland... Dar trebuia sa
rthnanA.
Se hotärase doar, odatä. Se si vedea urcaad,
cu pas soväitor esafodul estradei. Iar in tabela
cenusie, infiptä darz in 'propriile ei picioare, In-
surupate cu nituri triple, sfera de tibisir a lui Van
Dyk avu ranjetul sinistru al unei guri de ghi-
lotina...
Re lu se hotäri sä evadeze.
***
In Cismigiu II astepta o surprizà. Dorind sa e-

vite orice eventuale intaluiri indiscrete, Isi In-
dreptase pasii spre faimoasele ruine din fundul
parcului, uncle stranie coincidentä micul
Spiridon Gogancea, strecurat Intr'o nisä misterioasii
trägea hotieste dintr'o tigarä, numai muc, atat de
www.dacoromanica.ro
DOI DITADATI $1 UN GARDIAN 403
absorbit In contemplarea unui perete de calcar

monolitic, pe care parea ca.-1 studiaza Cu o pasiune
de geolog maniac, incat nu-i remarc a. sosirea de-
cat In clipa cand Re lu Ii intinse camaradereste
7
mama.
Ce cauti aici, mai Gogancea?
Spiridon tresarise si II privea banuitor.
Prezenta acestui lazarist tocilar In aceste locuri
ran famatei, i se parea lui Gogoasa mai suspecta
decal vizita lui Sherlock Holmes, deghizat In apas,
In Speluncile Londrei" (Fascicola politista, pe
care o avea In buzunar, o terminase cu cateva
minute Inainte de sosirea colegului sau din clasa
VI-a).
Dar tn?
-Relu ridicä plictisit din umeri. Pentru Spiridon
Gogancea nutrea o ciudatä simpatie explicabila
poate prin faptul, cä oridecateori il vedea, Isi
amintea ziva de 28 Martie, cand 11 cunoscuse Intai,
si care coincidea cu data memorabilä a sosirei lui
011y la Bucuresti.
Citind rezerva amestecata cu teama din privirea
spälacità a lui Gogancea i pentru a-i castiga oare-
cum 1ncrederea, Relu 1i oferi una din tigarile
daruite de 011y in ajun, apoi Isi aprinse el in-
susi, una.
* * *
Robescule. Uite-1 pe Machinsen! exclama Spi-

ridon, 1nveselit. Intr'adevar, spripacenatul Maresal
aparuse dupä un boschet proaspat 1mbobocit de
www.dacoromanica.ro
404 RAZBOIIIL IIIOULIII TRISTAN
pe aleea trandafirilor, pe care o traversa cu pas

domol. Ranjetul harcei de argint, ce-i lmpodobea
imensa caciulä fumurie, oonfrasta isbitor cu su-
rasul bonom, cu care dictatorul Munteniei ocupate
asculta explicatiunile Insotitorului san, gradinar
sef, Germanul Schoeber, caruia ocupatia fäcuse
a-i creste considerabil prestigiul, devenind el Insusi
un adevarat generalissim, peste gardienii tuturor
parcurilor municipale.
Pe buzele lui Re lu Inflori un zambet aproape
Induiosat, recunoscand dela distanta, In träslaurile
gardianului de serviciu, ce le iesise In intampinare,
si care-si dadea raportul Intepenit Intr'un In-
spMmantat salut hieratic, pe capitanul cu yank' de
bou, de lânga podul si. barca escapadei lui esti-
vale, din ziva primei intalniri cu Li liana. Grupul
Maresalului se puse din nou In miscare, urmat
la o mica distanta de Re lu i Spiridon, carora
noutatea spectacolului neprevazut le adormiseorice
instinct de prudentä. Ajuns 1.n dreptul faimosului
pod, pe care nu-I mai traversase de luni de zile,
Rein se opri, cuprins de o tulburare ciudata.
Robescule? au luat-o spre Komandantura.
Dar'ar benga '.n burta lor. Hai nu vii?
Indata.
Dar Spiridon se departase, caci Re lu nu se
Indura sa-1. urmeze Inca. Amintirile I se sucoedau
vertiginos in minte. Niky... Radu Troteanu... La-
cul... Ita lianul Giaccomo, ,cele trei bilete de papa-
gal, Aleea Carmen Sy Iva, Cavatina de Raff, Noc-
turna de Chopin, Blanche, Li liana, apoi din nou
www.dacoromanica.ro
DOI EVADATI $1 ITN GARDIAN 405
lacul. Aplecat peste balustradii podului, i se pg.rea

cd vede i acum pitoreasca leganare a sutelor de
petale galbene si rosii, printre care se sträduia
parcä sà recunoasct i faimoasa planetg. de tanar:
Fereste-te de dusmanu.1 cu care te vei intabli Tn
curand, si de care te va scgpa o femeie mai fru-i
moasii ca ginele din basme.
www.dacoromanica.ro
VIII.
TRANSFERARI
Fuga lui Re lu dela scoald rdmase, eel putin
aparent, färd grave urindri. Fugise intr'o luni.
A doua zi de dimineatd, recunoscand in fila ca
lendarului pe fatklicul marti, exclamase pesimist
desi in acea zi nu avea chimia): marti. SA stii
cd astdzi mi se 'nlimdd. Si totusi, dimineata de
marti trecuse foarte normal. Cdutând s afle dela
colegi dacd. Rh.' lea intrebase de dânsul, aflase cu
uimire el chiorul", intrase ca nici odatä foarte
thrziu in clasä, i cd nici n'apucase bine sd se
aseze pe fotoliul catedrei, cand secretarul liceului
apdruse in. usä, pentru a-I anunta Cu voce solemnd:
Domnule RA lea, vd roagd domnul Director sk
poftiti chiar acum in cancelarie; cd iesise Wit
indispus, trAntind usa, pentru a nu se mat intoarce
de loc, spre satisfactia generald.
Iesind dela liceu, Re lu se inchinase de trei ori
in fata bisericei Sfântul Consta.ntin, multumind
lui Dumnezeu, care fdcuse sd treacd ziva de marti
eu bine.
www.dacoromanica.ro
TRANSFERAILI 407
Din pacate insa., ziva fatalg. nu Se terminase

incg.
Isi daduse seama de aoest lucru de abea dupa
amiaza, la Tantirinel, In clipa cand 01 ly intrase
pe neasteptate in odaie, pentru. a-1 surprinde toc-
mai In momentul in care se pregglea sà faca o
noua revizie a hartiilor din Culla Pandorei. Ge
cauti aici Re lu? Cautam o tigara, ripostase
Re lu cu un calm penibil simulat. Nu stiam cà s'unt
scrisori. (Argumentul Ii fusese numai In parte
fals. Intr'adevar, Cu cateva saptam'ani In urmii,
atu.nci cand descuiase pentru prima oarä caseta,
acesta Ii fusese mobilul). Dar theia unde-ai
gäsil-o? Re lu ezitase daar o clipd: Pe covor...
Apoi, sub imperiul unei fulgergloare inspiratii,
careia nu-i putuse rezista decat vre-o cateva se-
cunde:
A propos! Aläturi de cheie, pe cover am
gasit i hartia asta.
01 ly privise o clip g. alfabetul cifrat din mana
hod, apoi ripostase cu un calm perfect: Nu-mi
apartine. 0 fi rätacit-o Otto. Apoi, dupa o scurta
ezitare, luandu-i hartia din mang.: A propos. Nu
1-ai vazut cumva pe aici? Vocea lui 01 ly sovgise
pared, rostind ultimile cuvinte. Fara sa se gan-
deasca prea mult, Rau gäsise de cuviinta sa
raspunda: Poti fi fard grijä, nu 1-am vgzut
&loc. Anica mi-a spus cà lucreaza In oclaia lui.
Ce vrei sä spui cu asta?
Eu? Nimic. Singurä m'ai lntrebat daca 1-am
A'Kzut pe aici pe d-1 von Stein.
www.dacoromanica.ro
408 BAZBOIUL MIOULIII fillISTAN
Urmase o lung pauzil. 01 ly 1.1 privise ne

miscatg.
Atat tAcerea ei cat i imobilitatea privirei, in
acele clipe exprimau mai curand nemultumire
dezaprobativg, deck Ingrijorare.
Ceeace urmase fusese atat de complicat si de
inexplicabil, Meat se strgduia in. zadar s recon-
slituie scena: Re lu asteptase emotional, ca 01 ly
sg-i cearä explicalii, i totusi, ciudat, vazand ct
ea, In mod vgdit, dorea sg evite oHce lAmuriri,
de vreme ce nu-1 mai intrebase nimic, 1ncercase
zadarnic, sg i se destginuiaseä de bung voie.
Nu-si mai amintea precis, decal gestul imperativ,
si totusi atat de mangaietor, cu care 01 ly 1i apii-
sase gura, pentru a-1 sili sg nu mai vorbeascg
nici un cuvant, reeditand jocul, de mult uitat,
din limu.zing, si In fine acea sgrutare, ce pgruse
cil nu se va mai sfarsi, cea dintai, i poate
cea din urmg, cu care 01 ly dorise parcg, sii
pecetluiascii pentru totdeauna, taina lor nemArtu-
risita Meg.
Usa smucitg bruse si isbitg cu violentg de pe-,

rete, Meuse sd tresarg in acelas limp patruzeci si
sapte de Mimi. Dar In locul Mend cu ochelari,
asteptatii cu groazg de Intreaga asistentg, tinerii
spectatori din clasa VI-a moderng avurg prilejul,
de a asista la o intrare, de un burlesc atat de
www.dacoromanica.ro
TRANSFERARI 409
original, Weal ramaserd cu totil ea gurie caseate,

uitand O. mai rada, cu toate eit aveau deoe.
Intocmai ea un pitic de panorama, maimutdrind
grotesc senzationalul numar urmdtor, Gogancea
intrase chicotind, $i fdcand nenumdrate fumbe,
In ritmul melodiei improvizate, pe care o debita
cu verva unui autentic clown muzical:
Fratilor, Stimati golani

Chiorul trece la pustani,
$i-o sa vie,
Si-o sd vie...
Mos Lipie,
Mos Lipie.
Dar asistenta ii era vadit ostilil, caci aplauzele

timide ale eAtorva admiratori fideli din fundul
clasei, fusesera complect acoperite de vociferdrilo
impetucase ale majoritAtei inclignate:
Afard Gogoasd. Sa pleoe barbierul. Primar
fratilor. Sa-i alegem primar. Primar! Primar!
In timp ce din haoticul vacarm al indigndrei
unanime incepea sa .se desprinda refrenul im-
provizat pe aceeas melodic de corul camarazilor de
promotie:
La altii Deka Spiridoane!

Iar vii ea sii ne vinzi piroane!
cativa elevi din priinele banci se. i. repeziserd.

In lipsa traditionalei mantale, un vilijgan spdlos
www.dacoromanica.ro
§1. lung cat usa, avu ingenioasa idee, de a-i substitui

cosul de aruncat hartii, pe care 11 Indesa pana In
gat, in capul celui proaspät Investit cu suprema
denmitate municipalä, In timp ce Intreaga comisiø
interimard, inconjurandu-1 in semicerc, ratifica
prin aclamatii entusiaste alegerea, turnand mereu
la voturi peste urna rästurnata din capul prima4
rului, care protesta cu vehementa:
Dati-mi drumu, ban.. Chiorul trece la pustani
La noi la Fizica ora Intaia a venit Mos Lipie
in locul lui. N'auziti, baa6.5.! S14 sara ochii cui
và minte.
Sacramentala formula finald fu rostitd in mij-
Iocul unei taceri solemne, caci in limpul Insufle-
titei ceremonii a vothrei prin aclamatii, numai
cativa abstinenti, printre cart se numara si Re lu,
cbservara intrarea neasteptata a lui Mos Lipie,
-care uluit de noutatea spectacolului, se oprise in
usa, asteptand cu catalogul sub brat sfarsitul festi-
vitatei, spre a confirma clasei prin propria lui
prezentä, cà nefericitul primar, de astadata, nu
anintise.
www.dacoromanica.ro
IX.
VESTI DE PESTE MARI $1 TARI
0 nenorocire nu vine niciodatä singurà.

Re lu, care experimentase panä atunci In mai
multe randuri temeinicia acestei maxime pest-,
miste (plecarea familiei Troteanu, urmatà de aceea
a lui Niky, apoi invazia dusmanä, edderea Bucu-,
iar acum In urmä, deschiderea scolilor
re,stilor,
xi lugubra descoperire din dimineata sfestaniei),
mai stia insä din aceeasi proprie experientä
cX teoria repethrii In serie era perfect valabil.l.
51 In ce priveste evenimentele fericite (Aleea Car-,
men Sy lva, Li liana, festivalul, petrecerea din Villa
Troteanu, apoi seria IntamplArilor mai recente:
Sosirea Doamnei von Stein, Simfonia albä, Tristan
si Isolda... Cutia Pandorei...).
Deaceea, fala de neasteptatul ctesnodlimânt fe-
ricit al cazului Sever RAlea din acea dimineata',
avea toate rnotivele sà spere c ultima serie nea-
grA, In sfarsit trecuse.
Totusi, când dupà ce-si zvarli din usä ghioz-
danul pe cel dintai fotoliu, se repezi Ia doamna
Robescu s'o Imbrätiseze, zArindu-i ochii plansi,
avu eAteva clipe de spaimä mutd, urmate de o
www.dacoromanica.ro
senzatie bizard de bucurie amestecatä cu nei

niste. Seuzatia bucuriei pe care, de team a. sä n.0
part silitä, te sfiesti s'o exteriorizezi, deg sirnti
cä ai fi dator s'o faci, riscand altfel st apari in
ochii celorlalti drept un nesimtitor... Scrisoarea din
maim domnului Robescu... plicul de pe masä, pe
jumätate sfasiat de mana febriLI. care-1 deschisese...
Privirea lui Re lu, Impriinjenitä subit, recunos-,
cnse indatà scrisul regulat i energic a lui Niky...
Nu stia dacä trebuia st cearä explicatii sau dim-
potrivä, s respecte in t6cere solemnitatea acelei
Dealtfel, intrarea lui trecuse aproape neobser-.

vatä, &dd. domnui Robescu Ii continua acum iec
tura cu nn glas de nerecunoscut, in timp ce doamna
Robescu, in ciuda lacrimilor din coltul. pleoa-
pelor, .se sträduia zambind sA fie fericitg..
Cu toate strangerea mea de inimd, de a ma
afla astazi pentru intdia card in ziva de Sfaritul
Nicolae departe de uoi, stint totufi fericit cd Lid
pot da numai vefti bune, cdci toti ai notni, dar
absolut tori, sunt perfect sdndtofi.
In ce md privefte, o duc impdrdtegte; nu-mi
lipsefte mimic, Ian Tanti Emma fi ,$tefania 'se in
tree in a-mi face refugiul cat mai gemfitlich" cu
putin(d. Locuiesc singur iii odaia strdbunicei po-
loneze, 5 metri pe 8, (wand ca mobilier intre al-
tele, un pat czz baldachin, in care md ldfdiesc ca
un rege asirian pdnd iii ora prdnzului, o sobd
uriaqd de zid, rdspunzand i in biroul aldturat al
www.dacoromanica.ro
VESTI DE PESTE MARI SI URI 413
strdbunicului, si an Plegel admirabil, cadoul de

nuntd al streibunicei, la care Incerc uneori sd-mi
desmortesc degetele, dar de cele Mai multe ori re-
nun( dupii primele mcisuri, ceici Chopin cu acorn-,
paniament de artilerie grea nu cam prea merge.
Azi dimineatd, la sculare mi-am gdsit pantofii
plini cu rigetri si tutun rusesc din cel mai fin,
ceea ce m'a fdcut sd-mi aduc aminte cii e ziva
mea. De altf el cu actual& meu fel de viafii:
mdnvare, somn si trOndeivie, in limp ce la cdfiva
kilometri tunul bubue gird incelare, nu e nici o
niirare ed mi-am pierdut aproape complet no-
tiunea timpului. Unchiul Alexandra mi-a scris
Frith cd 5'coala de Artilerie va incepe probabil in
primele .zile ale lui lanuarie, astfel cd rusinoasd
mea inactivitate cel mai telrziu peste o land va
lua sfdrsit.
O rog din suf let pe mami sd-si alunge tactic
geindurile prdpeistioase. ,5'coala mea va darn de-
altfel, cel pufin trei lard si in acest rdstimp cdte
nu se pot intdmpla?... Cine stie? poate chine
Victoria finaleit...
Dar chiar dacd Dumnezeu va voi ca ea sci mai
intdrzie, am nestreimukita convingere di o vom
sdrbdtori cu tofu impreund.
Vd doresc din suflet iar pe Re lu 11 rog sel vd
sdrute regulat si pentru mine, ddndu-i in acest
scop kth prezenta, procurd generalá si nen-
rnitald.
Nikg"
Focsani, 6 Decemorie 1916".
*
* *
www.dacoromanica.ro
Desi ignora orice amanunt asupra Imprejurgrilor

hi care scrisoarea fusese primitä abea atunci, dupä
aproape cinci luni de peregingri prin Rusiar
Suedia, Germania si Austro-Ungaria, Re lu se ab-
inu deocamdatä dela mice Intrebare.
Cgzuse din nou pe gAnduri...
Patul cu baldachin... Pleyelul strgbunicei polo,
ooze... pantofii cu surprize... Victoria finalg... Foe-
sani, 6 Decemvrie 1916... Dupä calendarul vechi,
acum erau In Aprilie 1917, jar Focsanii cgzu-
sera dela 24 Deoemvrie. Reba. Isi amintea perfect
data, anuntalä cu litere de o paling de numgrul
festiv al Gazetei Bucurestilor. Aceasta fusese sur-
priza kr de Craciun, In' thnp ce glasurile copi-
lgresti ale urgtorilor vesteau pe Intrecute: Steaua
sus rgsare"...
Plgpanda scânteie de sperantg., pe care o a,

prindea acum In inima lui, mesajul sciiparritor
de voiosie si optimism al celui absent (care totusi,.
poate chiar In acea clip g. se afla In mijlocul foca--
rului uciggtor dintre frontiere) avea ceva din tre-
murg.toarea melanoolie a razei proectate de Steaua
care-a rilsgrit" a acelui Crkiun... Azi o vedem
g nu e".
www.dacoromanica.ro
PANDORA, DESCH1ZAND ,CUTIA...
Re lu plecase la Tantirinel indatä dup g. masä, ne-

s000tind astfel iaräs consemnul lui 01 ly, caret
rugase insistent, sä nu mai vinä nici odat5. Inainte
de ora 5.
Cum prAnzea regulat in oras in toväräsia lui
Otto si nu se intorcea niciodatä inainte de ora
patru, formulându-si aceastä dorinta, ea gAsise
mijlocul, de at face sA Inteleagä pe Re lu, ci it
cunoaste perfect machiavelioele procedeuri, flfr
a fi obligatä totusi, sd-i asculte i destlinuirile,
pe cape pArea Intr'adevar term hotgritg a le
evita.
DeastAdatA, Re lu avea o scuza. Era nerabdAtor
sa o punä imediat si pe 01 ly In curent cu intam-
plgrile fericite ale diminetii. Era dealtfel convins,
cä afland evenimentul senzationalei transfergri,,
01 ly va trece cu vederea aceastä noug. Inollcare
a oonsemnului.
In drum spre Tantirinel, Re lu reconstitui cu vo-
luptate toate amänuntele burlesti san emotionante
www.dacoromanica.ro
416 RAZI30/UL ItlIOULUI TRISTAN
ale intrarei lui Gogancea. Goincidonta reprodu

cerii aceleeasi scene, jucatä pentru prima oarg. de
Spiridon, in dimineata zilei de 1 Aprilie, i se pa-
ruse din primul moment de o neverosimilitate
atat de bizara, iiicfit fusese convins la fel cu ed.
1alti colegi, ea nu putea fi vorba deal de o de.4
plasatii repetare a aceleeasi fuse. Mai mult Inca,
chiar si acuma continua In mod absurd sa-i per-
siste impresia, cä totul nu fusese decat o nouà
gluma. Ar fi trebuit sa admitä insä, In acest caz,
ea Insus Mos Lipie se pretase la farsa lui Go-
gancea. In orice caz, banuia ea acesta din urma,
va fi avut poate prilejul sa afle, Inca de atunci,
prin eine stie ce IntAmplare despre viitoarea trans-,
ferare, ce fusese probabil push' la cale din primele
zile; cad era greu die presupus ea implinirea In-
tocmai a celor anuntate de el in gluma atunci,
sa fie jocul unei oarbe IntAxnplari. Explicatia mi-
sterului o avu cu mult mai eurând decAt s'ar fi
putut astepta. Intr 'and in camera lui 01 ly i apro-,
piindu-se de hirou, pe care-1 invalui cu o privire
scrutatoare, isi izbi indexul de frunte en gestul
politistului satisfacul de a se gasi in sfarsit pe
adevarata pista afacerei.
Deastaidata nu-i mai ramanea nick a Indoialk.
Enigma fusese deslegata. Si totusi, pentru cla-
direa impresionantului esafodaj de premise si pre-,
sumtioase deductiuni, de a card soliditate nu mai
avea nick cea mai mica umbra de indoiala, fu-
sese deajuns sa-si arunce doar o privire asupra
volumului de pe birou faimosul dar de Paste
www.dacoromanica.ro
PANDORA DESOHIZAND CUTIA 417
sau mai exact asupra desenului din carte, cu

care se pare cd 01 ly Ii insemnase ultima pa-
gina cititd. Inteadevar zarind pe un colt al de-
senului cdteva adnotdri, in care recunoscuse trd-
sAturile fine ale scrisului Paninei, pe fata lui
Re lu se rdspandise doadatd lumina unui zdmbet
triumfdtor, dar i Induiosat:
Sever Rd lea
Ilie Bunescu
Von Gebsattel 3/38.
Dupd contrastul pe care-I sugera lectura prime-

lor cloud nume, urmate de inexplicabila prewnta
a eelui de al treilea, cifra 3/38 ce nu putea fi decdt
numdrul de telefon al sefului cenzurei, jucase rolul
revelator al unei adevarate chei eonventionale in-
tru deslegarea enigmei. Deabia acum isi explicd,
in sfarsit, Re lu, rostul vizitei de acum cdteva zile
zile a Baronului von Gebsattel, la Directorul Li
ceului Tepes-Vodd, precum si. rolul capital, pe
care-1 jucase seful cenzurei In aceastd. transferare.
3/38 Von Gebsattel. Asa dar autoarea morald fu-
sese 01 ly. Nici un pullet nu-i mai ramdnea obscur
in aceastd fantastica, dar totusi regd. si perfect ve-
rosimild intamplare. De uncle stiuse 01 ly numele
oelor doi profesori? Nimic mai simplu: Dupa ple-
carea lui Rd lea din grAdina botanicd, Re lu I se
destdinuise lui 01 ly amAnuntit, fdeand portretele
fiziee si morale ale odor doi casapi ai. liceului,
chimistul Sever Rd lea si Doctorul G. C. directorul
27
www.dacoromanica.ro
418 RAZBOIUL IIIOULUI TRISTAN
politician si publicist.. Isi araintea cä ii istorisise

deasemenea, ca o anecdotica diversiune, si emo-
tia prin care trecuse in dimineata zilei de 1 A-
prilie, afland ca vestea senzationalei transferdri
a chhnistului nu fusese decat o farsa. Fara nid
o indoiala, a aceasta destainuire Ii sugerase lui
01 ly ingenioasa solutie salvatoare. Isi explica de-
abia acwn insistenta, cu care 01 ly se interesase de
numele celor doi eroi ai anecdoticei transferari,
pe care Re lu fusese nevoit sä i-o istoriseascä in dupa
amiaza.zilei urniatoare, din nou, in cele mai mid
amanunte (cu penibila impresie cà 01 ly se amuza
pe socoteala lui). Atunci isi notase probabil numele
calor doi profesori, In margina desenului din carte.
Prin urmare, in ultima analiza, genialul autor al
solutiei, tot bravul Spiridon Gogancea ramânea.
Sarmanul Gogancea. Deaceea se vette ca. 1i era asa
drag.
Re lu privi din nou desenul. Asadar, In seara In
care el, sugestionat de proza misoginului biograf
al lui Chopin inväluise irnaginar chipul ferme-
calor al Panninei, in ceata otravitoare a celor.
mai josnice bänuieli, ea nu fusese preocupatä decat
de a-i pregati si organiza salvarea.
Relu intoarse capul, surprins. Usa se deschisese
pe neasteptate si 011y intrase surazatoare.
Te-am prins I Iar mai suparat. Cat e ceasul?
In loc sa raspunda la intrebarea lui 011y, Relu
Ii sáruta maina cu o insistenta penitentd.
Nu stii? continua 011y. Ei bine, afla ca
Wand la 5, mai sunt aproape cloud' ceasuri.
www.dacoromanica.ro
PANDORA DESOHIZAND OUTIA 419
S'ar zice ca ma gonesti. Bine. Pot pleca,

raspunse In sfArsit Re lu.
Ramai, Re lu. Dar nu trebuie s. te superi,
daca te rog sa ma asculti mai mult. Nu-ti vreau
deal binele.
Relit se Incapatina Intr'un mutism prelungit.
In fond, se simtea Intr'adevar jignit de insis-
tenta lui 01 ly.
Nu mai avea nici un Indemn, sa-i anunte nou-
tatea cea mare. Pentru o astfel de veste, ambianta
lor sufleteasca nu i se parea, In acest moment,
destul de senina.
Ai venit de mult? insistä 011y.
Re lu ridica din umeri.
La cate ai putut sä pleci de acasä?
Nu stiu. Ceasul nostru a stat.
Banuisem motivul... Nu vreau sä spun pre-
textul, zise 01 ly ambind.
Dealtfel e ultima oara, cand ti-1 mai accept,
caci... 01 ly facu o pauza Ii deschise geanta, apoi
pudriera i inarmata cu cheita, pe care Re lu o
recunoscuse imediat (asadar Ii schimbase locul), se
apropie de consola. Re lu. avu o tresarire de bu-
curie, amestecal a cu neliniste.
Spera si se temea In acelas timp, ca ora supre-
melor destäinuiri sosise. Cautand pretextul ma-
terial, care sa-i dea rägazul. unei reculegeri, Relu
incepu, sä foileteze distrat volumul de pe birou,
in timp cc 011y descuia caseta.
Cependant l'inévitable sépparation. approchait".
Indispus de sensul pasagiului pe care-1 citise,
www.dacoromanica.ro
Re lu inchise cartea. In asteptarea viitoarei scene,

pe care o presimtea emotionantA, degetele lui
mangdiard cu UR gest clistrat mânerul de argint
al pumnalului circazian care servea de coupe
papier" unchiului Alexandru. Isi aminti impre-
jurArile, in care el, Re lu, 11 salvase dela predarea
tuturor armelor", conform ordnantei Prefecturei,
din preziva ocupatiei, ascunzAndu-1 fArd stirea lui
Tantirinel Intre paginile Baronului de Heiden.
stam. Re lu 1ntoarse capul tresarind, cad nu auzise
pasii lui 01 ly, care se apropiase 1ntretimp si It
atingea umarul.
Nu stiu dacä are sA-ti placd. E poate cam
demodat, dar sunt sigura cA merge perfect. In
buzunarul tatAlui men a mers intotdeauna exact
timp de doisprezeoe ani, decand Ii fusese däruit
de Consulul Frantei la Petersburg. Si. cum de
vreo trei ani s'a odihnit destul prin sertare, sper
cä n'are sA-i vinft fantezia, sa se opreascil tocmai
in buzunarul tAu, Re lu.
SA stii insA, cA maine am sA ti.-1 cer inapoi pen-
tru câteva zile. Vreau sA-1 dau, sa-i schinthe mo-
nograma.
Dealtfel, ai sa mergi cu mine la gravor, sA4i
alegi singur
Rein era atat de surprins, bleat uita sa mul-
tumeascA. Darul neasteptat, pe care i-1 Oferea
011y era mai mult o bijuterie decal un ceasornic.
Idealul lui de pasionat eolectionar al bonurilor
Fabricei Nestle's se realizase. Intrase in sfArsit, -
in posesia faimosului ceas de aur cu trei eapace...
www.dacoromanica.ro
PANDORA DESCHIZAND CUTIA 421
si Inca ce capace... Unul din ele reprezenta fai-

moasa sarja dela Iena a lancierilor lui Dom-
browsky, iar altul intrarea triumfalä a Regelui
Jean Sobiesky in cetatea Wienei.
Acuma da... Relu simtea cä sosise momentul
sa-i anunte i lui 011y vestea cea mare. Dan-
du-si seama de abia acum, ca nu-i multumise
Inca nici pentru ceas, se pregatea tocmai O. co-
nexeze cele douà serii de efuziuni, cand sunetul
prelung al soneriei, 11 sili sa si le amane din
nou. Otto se Intorcea acasä.
* *
Când iesi dela Tantirinel, incepea sä amur-

geasca.
Dela Tantirinel", .era un mod de a vorbi, cad.
Relu nu se urcase deloc In apartainentul matu-
sei. Parcurgand grabit Bulevardul, se straduia sa
ticluiasca o explicatie verosimila pentru parinti,
privitor la provenienta ceasului, pe care-I Inväluia
din minut In minut cu priviri Indragostite. Mar-
turisirea adevärului ar fi implicat ample destai-
nuiri complimentare, de care nu se simtea capabil.
Solutia cea mai simpla era sä spuna ck 11 cum-
parase de ocazie, dela un coleg, din banii capatati
de Paste dela Tantirinel.
* * *
Oare nu te-o fi Inselat, Relule? 0 fi intr'a-
www.dacoromanica.ro
devAr de aur? intrebA d-na Robescu Intinzandu-i

farturia cu supd.
Ce Intrebare, mami dragA!... Ta nu vezi cA
e marcat? rAspunse Re lu pe un ton -aproape
compAtimitor, In. timp ce d-1 Robescu. Ii punea o-
chelarii pentru a exandua la randul situ ceasul.
Cine spui cd ti 1-a vandut?
Un coleg...
D-1 Robescu privi din nou ceasul, apoi pe un ton
bArmitor:
Ce fel de coleg?
Re lu ridicä din umeri.
En 4 fi de pArere sa-1 dai Inapoi.
De (Se? Nu lute leg. i tu crezi ea m'a Inwlat?
Dar e de aur...
Tocmai, fiindcä e de au.r. Nu mi se pare
lucru curat, cum de ti 1-a vandut a.5a ief tin...
Avea nevoie de bani.
Re lu. Ascu ltA sfatul meu, bAietele. DA.4-1
inapoi cldar de-ar fi sä pierzi ceva la el.
Ce, sunt nebun? LasA tatA. N'avea grija.
Nu e ce Iji inchipui tu. Imi cunosc colegul.
Bine, bine. SA nu vii la mine, sä te scup, -=
rAspunse d-1 Robescu jumAtate in glumA, jumAtate
in serios.
Re lu se posomorl. Acest lant de neadevaruri, In
care se prinsese involuntar, i din care auta za-
darnic sA se desprindA, Ii strica toatA bucuria.
Cina se prelungea in tacere. D-1 Robescu se cu-
fundase din nou in lectura ziarului.
www.dacoromanica.ro
PANDORA DESCHIZAND CUTIA 423
Usa se deschise si servitoarea inträ cu. o fi-

gur5. speriatä.
Conitä. A venit Anica lui Goinita Iren. Ce-ca
i-i rAu la, cocoana.
www.dacoromanica.ro
Xl
NOAPTE ALBA... GANDURI NEGRE...
Argintul lunei aproape plhie revArsa atata

strAlucire peste oras, incat focarele de luminA
crudA ale felinarelor depe Bulevard distonau parch
prin violenta lor inutilä.
Pe trotuarul strälucitor i pustiu la acea orA,
umbra lui Re lu alAturea de aceea a d-nei Robescu,
se proecta sveltA, dominatoare. Pe asfaltul sonor,
paii lor rhsunau Inteo cadenta grabitä, inegalA,
dezordonata. Pe Anica o trimiseserA dupg. doctor.
AscultA, Relule, un lucru nu Inte leg... Tu
dece nu mi-ai spus incA nimic? Trebuie sh aflu
dela slugi ch Tante Irene e bolnavd?
Re lu nu stia ce rAspuns trebuie sä dea, dar nici
nu-si prea obosea mintea, ca sA gAseasca. unul.
Avea parcä o vagh, foarte vagh remuscare pentru
indiferenta sa absoluth fata de tot ceeace era in
afarA de dragostea lui, dar in acelas timp, per-
fect lucid, trebuia sl-si recunoasch totusi, ca shn-
timkitul care-I stApânea In acel moment era nu
Ingrijorarea pentru starea mAtusei, desi o iubea
www.dacoromanica.ro
NOAPTE ALBA... GANDURI NEGRE... 425
din tot sufletul pe Tantirinel, ci bucuria, speranta

ca boala ei Ii va da prilejul sa-si petreaca noaptea
asta acolo, sub acelasi acoperamânt cu 01 ly.
* * *
Lui Re lu nu-i era somn deloc. De aceea, nici nu

se desbracase Inca, desi minutarele ceasului, pe
care si-1 asezase alaturi pe noptierd aratau nu-
mai cateva minute pana la aniezul nopiL Tanti-
rinel adormise de mult. Doctorul o linistise re-
pede pe doamna Robescu: Nimic prea gray. Le-
niste, mai putine ceaiuri i cafea deloc. Prescrisese
o reteta urgentä i plecase dupa mi. sfert de 6eas,
reinnoindu-si asigurärile litnistitoare. In timp ce
d-na Robescu se ocupa de bolnavä, Re lu sco-
bordse scarile discret, pentru a afla dela d-1 Fritz,
cä Baronul i 01 ly sunt p1ecai la teatru. Vestea
11 indispusese. Nu atAt vestea In sine, cat forma
In care ii fusese anuntata: d-1 i d-na von Stein
sunt la teatru. Formula domnul i doamna." I se
paruse deplasata. Asadar, se bucurase degeaba.
In acea seard era exclus sa o Mai poatä veklea,
iar adonazi dimineatä cu atat mai putin. La 7
Re lu trebuia sä piece, sä-si ia geanta cu cartile de
acasä, pentru a putea fi inainte de opt la liceu.
Ce-ar fi, daca le-ar astepta Intoarcerea, In hall?
NUL. Ar fi o lipsä de tact, grosoland, cad_ Gan-
duri negre incepeau sa-i framante mintea din nou.
In ultimul fimp, fericita schimbare In atitudinea
lui 01 ly (a carei intransigentd se atenuase pro-
www.dacoromanica.ro
gresiv, din motive pe care Re lu refuza sg. le ana-

lizeze), facuse sà dispard. aproape complect din
preocupgrile lui chinuitoarea problem g. a raportu-
rilor dintre domnul i doamna von Stein".
Cine stie ce surprizg 11 mai astepta?!... Dum-
nezeu incepea sg.-1 pedepseasca. pentru egoismul
de a se fi bucurat de trista imprejurare, care-1
apropia de Oily In noaptea asta atâta de luminoasä
si de parfumaig.
Privi din non oeasul ei", care acum era al lui.
Dougsprezeoe i cinci. Amintirea Imprejurgrilor
In care Ii primise, Ii aduse un val de Induiosare
In suflet, care insä, ca un val disparu curand,
lgsandu-1 inch' mai dezolat decAt inainte. Cad
acest dar... nu 1nsenma care rgsplata tdoerei lui?
Dacä noaptea asta va insennia 1noeputul sfarg-
talui, ei bine Re lu 1.1 va Inapoia darul.
-Nu se putea hotdri sa se culoe. Le va astepta
sosirea aici. Trebuia sä o vadd, mg.car odatä, .dela
fereastrg., scoborand din automobil, sprijinitg de
bratul lui Otto...
Geamul era deschis. Ridicä storul, stinse apoi
lampa de pe noptierg, 15i aprinse o tigara, si cu
fruntea rezematä In pervazul ferestrei asteptg.
* **
La unu oobor". Trebuie!... Acest gand ne-
bunesc 1.1 chinuia de zeoe minute. In zadar in-
stinctul de prudentg. 11 sfgluia sg. se resemneze
cu fericirea de a-I sti pe Otto alaturi, in odaia
www.dacoromanica.ro
NOAPTE ALBA- GANDURI NEGRE_ 427
lui Mircea. Se Intorseserä la 12 Si. jumdtate. Otto

nu se urcase imecliat In tinw ce Re lu numarase
secundele cu fruntea In maini auzise aceeasi
supremä inonie refrenul pianului din hall:
Plaisir d'amour ne dure qu'un instant Chagrin
d'amour dure toute la vie".
Cand, dupä cateva minute, auzise pe sari zor-
näitul pintenilor lui Otto, bucuria lui fusese atat
de imensk bleat i-ar fi iesit In intampinare, sk-1
Imbrätiseze.
Se uitä din nou la ceas. Uriu färg. zece. Se a-
propie de fereasträ. In camera lui Otto lumina
ardea Inca. Dacd pana la unu Otto va fi stins
lumina, atunci va cohort Isi aprinse o noua.
gar i Incepu sä numere secundele. thin f6rO.
opt minute .Zgomotul sec 0. repetat al comntato-
rului din camera algturatg. 1.1 fAcu s. tresark
Se intoarse langg. ceas. Unu fOr5. cinci. Cu cat
minutele treceau, cu atat hothrirea mi devenea
mai soväitoare. Nu! Era o nebunie. 01 ly se cul-
case... Incuiase poate usa. Se Intinse pe pat, cu-
prins de o slAbiciune bohidvicioasO.. Urechile Ii
vajaiau. Fumase prea mult. Inchise ochii, conti
nuand sä mimere secuaidele.
Nici nu mai avea nevoie st priveascd ceasul.
Stia, cä pada' la ora unu mai ramdseserä cloud sau
trei minute. Ce ar fi dacd si-ar impune o päsuire
de un sfert de ceas hotthirei lui de a scobori?
Risca poate, ea aceastä slabiciune, sg. se transforme
In sonm. Avu chiar senzatia vagä a adoarme.
I se päru, cä aude ca prin vis, acordurile sovai-
www.dacoromanica.ro
428 RAZBOIIM MIOULIJI TRISTAN
toare ale Nocturnei de Chopin. Asa dar, adormise.

Tres Ari. Nu! Nu adormise... Si va coborI, cad.
Nocturna nu fusese o pArere a visului
sAu. 01 ly nu se culcase Inca, devreme ce cAnta
la pian. S'ar fi zis cad cheamA. Re lu se ridica
do pe pat. Se uitA In oglindd. Era palid, dar ho-
tarlt. Stinse lumina depe noptierl. Isi 1u. ceasul,
pe care 11 strAnse la piept, ca pe un talisman.
Deschise usa, apoi rAmase In prag, neindramind
sA mai iasä. Lumina din camera lui Mircea ardea
din nou. Dece aprinsese Otto lumina? RAmase pi-
ronit in la cAteva minute. Pianul Incetase a
Re lu nu mai IndrAznea sA coboare. Dupa cfiteva
secunde, dAra de lumina' de sub usa camerei lui
Otto pieri. SA coboare, sau sa se IntoarcA?
Dad. se Intorcea, Insemna c e uln las, de vreme
ce se hotArIse sit coboare...
Prime le trepte le scobori cu o precautie infinita,
dar ajuns la mijlocul scArei, deveni mai Indramet,
iar ultimile trepte le pAsi aproape In fugA. Usa
hallului ere descuiatä.
Dupa ce o deschise avu iarAs cateva clipe de
sovAire.
In camera lui 01 ly lumina ardea Inca. Atingand
clanta, mana lui Re lu avu o ultimA ezitare cris-
patA, apoi deschise Ord sa mai bath., i disparu
Inghitit de luminA.
Cel mai fericit ceas din viata lui Rau se mistuise.
www.dacoromanica.ro
Trecuse scurt i luminos ca un fulger. Cine a

putut sä sustina a fericirea perfecta nu exista?
Pentru Re lu eXistase i va exista mereu. Caci
strAivacirea acestui fulger orbitor avea sa-i umple
de lumina tot restul vietei.
Totusi... Dea.bia se Inchisese usa in urma lui,
Cand Re lu incepu sa se indoiasca de ceeace Isi a-
firmase, cu atata tarie, cateva clipe mai inainte.
Dece i-a impus oare 01 ly conditia, s piece Ina-
inte de ora doua? Dece aceastä dramuire?
Urea treptele chinuit de aceeasi Intrebare. Ajuns
in capul scarei, se opri din nou, ramanand ne-
miscat, cu mana Inclestata pe rampa. Sub usa
lui Otto, dara de lumina aparuse din nou. Dece
oare aprinsese Otto iaras lumina? Dece Ii impusese
01 ly Conditia sä piece Inainte de ora douä? Dece
ardea lumina in camera lui Otto? Dece? Dece?
Dece? 0 noua banuiald Impotriva careia canta za-,
darnic sä lupte; Otto va scobort el Insusi In ca-
mera lui 01 ly. Atunci dece se mai urcase? Cine
poate sti din ce motiv tineau SA pastreze ascunsa
legatura lor fata de slugi? Analizand toale elemen-
tele pe care se sprijinea aoeastä banuiala, Rein
Ii dadu perfect de bine seama de absurditatea ei,
caci era inadmisibil, ca 01 ly sa-1 fi primit pe el,
stiind cä peste Un oeas sau mai tarziu avea sa
coboare Otto, care putea foarte bine sä nesoco-i
teasel ora convenitä. i totusi... Dece 11 impusese
01 ly, sa piece Inainte de ora douä? i dece ardea
lumina la Otto In odaie? Dar dacit, Intelegerea lor
va fi fost, ca in noasptea asta 01 ly sa urce In
www.dacoromanica.ro
camera lui? Nici aceastd ipotezà iu trebuia ex-

clusd. Re lu cobori din nou treptele, i strecu-
rAndu-se in spatele paravanului din hall, ramase
la panda.
* * *
Raze le lunei luminau cu atata putere o parte

din peretele opus, Inca Re lu deslusea ilerfect
prin spatiul dintre panourile paravanului cadranul
de portelan al pendulei, aläturi de portretul strd,
bunicei poloneze. Zâmbetul ei, care in acelas timp
era si a lui 01 ly avea parca in acel moment o
nuanta de mustrare. Sugestionat de aoest sur'd.s,
ce s'ar fi zis ca-1 trimetea la culcare, Re lu se ho-
tart in sliirsit sa-si paraseasca ascunzaloarea. As-
teptase destul. Era aproape 2 0. jumatate. Dar
zvonul indepartat al unei usi deschise 11 fäcu
sä se lipeasca din° nou de paravan. Se auzeau
pasi... Aproape... i tot mai aproape. In aoelas
timp, lumina se aprindea din non in camera liii
011y. Relu inchise ochii. Ii era groaza sd Pri-
veasca, ceeace era sigur, eä va urma. Gaud Ii
deschise din nou, se cutremura: In 1ä aparuse
nu Otto, ci Cazimir...
Ii recunoscuse statura uriasa a carei umbra se
proecta monstruoasä pe zidul varuit de lund. Se
apropiase cu pasi hotesti de usa mi 011y i apa-
sase de doua ori clanta, ramânând apoi nemiscat,
in asteptare...
Din sträfundul obscur al celor mai indepartate
www.dacoromanica.ro
reminisoente, in creierul lui Re lu reaparuse o

viziune surprinzdtor de clard. I se pdrea cd re-
trdieste aevea o scend vazutd. cu multi ani In
urmä pe ecranul unui cinematograf periferic:
ASTA NIELSEN, senzuala tragediand Danezd In
senzationala drama pasionald: Contesa si. Sofeurul.
Dar nu. Spectacolul ce i se desfäsura inaintea
ochilor nu era, nu putea fi, deal hidoasa rea-
litate.
hid cine-i era rivalul. hid pentru eine ii dr--
muise 01 ly sdrutdrile si imbratisdrile. MIA cine
trebuia sd-i desdvarseascd. Panninei aceastd. noapte
de dragoste. Panterei poloneze ii trebuia un tigru
adevärat.
Fap bele care au urmat au fost atât de neprevd-

zule desfiisurându-se inteun ritm atat de nebu-
nese, Inca nu-i dAdurd rdgazul de a-si savura
cum ar fi fost normal bucuria de a se fi inselat
in bänuiala lui monstruoasä: aparitia In usd a
Paninei, imbracata In toaletä de oras, soaptele
dintre ea si Cazimir, conul de lumina.' oe psnise
din pumnul uriasului, plim.bandu-si soväitor md-
nunchiul de raze de-a-lungul zidurilor, pentru a
se opri In peretele oenusiu al casei de fier.., zgo-
motul metalic al cheiei hitrodusä in broascd si
scriisnetul enervant al usei de fier, deschisa in
sfârsit dupd repetate ineercari neisbutite.... fos-
www.dacoromanica.ro
netul harliilor räväsite febril de m'ana lui 01 ly...

apoi din nou soapte... zgomotul pasilor lui Otto
scoborand primele trepte,... izbitura violentä a usei
dela casa de fier, inchisä In graba... zgomotul pa-
silor lui 01 ly i Cazimir, alergAnd spre usa bi-
roului, pe uncle dispäruserä incuind usa de cloud
ori... Toate acestea duraserd poate mai putin de
cloud minute...
Lisa se deschise pe neasteptate si Otto aparu
in hall. Dela usa se indrepta cu pasi hotarâti spre
butonul comulatorului i aprinse toate luminile:
apoi se intoarse spre casa de fier i Ii Inoerca. usa.
Era descuiata.
Re lu ii urmarea fiecare gest. Otto se apropiase
Intretimp de usa camerei lui Oily, si Incepuse sä
scuture cu violentä de clanta. In acea clipa, Re lu
avo intuitia clard, ca in aceasta noapte o vedea
pentru ultima oara pe 01 ly. Totusi, nu putea sä
prevadd absolut nimic din felul cum se vor des-
Igsura lucrurile, dupa cion nu putea sa prevada
desigur, nici consecinta gestului salt instinctiv, ira-
tional, de a-si pärasi ascunzatoarea. De ce o fa-
cea? Ca sä o scape pe Olenka, sau ca sä o mai
poata vedea odata?... Otto U privea nemiscat. Ochii
lui exprimau mai degrabä compatimire deck se-
veritate.
01 ly aparu In usä.
Ce se petrece?
Raspunsul lui Otto pant rostit de un glas strain,
atAt de aspru räsunarä vorbe1e lui, prommtate In
frantuzeste inteadins ca sä fie kite les i de Re lu.
www.dacoromanica.ro
NOAPTE ALBA- GANDURI NEGRE_ 433
Nimic extraordinar verisoara, Tanärul nostru

var va fi impuscat maine in. zori.
Culcat In patul alb al Corinei, Re lu continua sä

viseze cu ochii deschisi ultimele Intamplari ale
acestei nopti dumnezeesti i blestemate. Revedea
fotoliile batranesti, candelabrul de bronz i oglinda
cu dragoni de aur din salonasul verde in care
fusese incuiat de Otto, de unde auzise peste cateva
clipe, In odaia alaturata acel zgomot napraznic
de cristal sfäramat, urm.at de bufnitura Infundata
a unui trup pravalit pe podea, si de unde iesise
peste cateva zeci de minute la bratul lui 01 ly.
Vedea din not]. infioratoarea plaga din fruntea lui
Cazimir, apoi cioburile rubinii de pe covor atat
mai ramäsese din pocalul Isoldei dar mai cu
seama. acel Inspaimantator schimb de privirimoarte,
dintre portretul strabunicei poloneze, i ochii sti-
clog ai lui Otto, rästurnat pe fotoliul de langa pian,
purtand pe plastronul lui de ulan, alaturi de me-
tahil mat al crucei de fier, stralucirea de argint
a aceluias mailer de pumnal, pe care mana lui
Re lu 11 mangaiase distrat cu cateva ceasuri mai
inainte, in timp ce Pandora Isi deschidea cutia.
Auzea iaräsi soaptele aoelea nantelese dintre
Cazimir i Panina, mai alba decal batista cu care
ea li infasurase fruntea. Recitea cuvintele scrise de
Olenka chiar cu styloul lui pe acel petic de hartie,
28
www.dacoromanica.ro
care trebuia sn-i justifice in ochii celor ce ra-

atat plecarea, cat i ceeace urmase:
Cher Cousin Otto,

J'espere que le chagrin que je vous fais en
partant, ne vous incitera point, a faire une sottise
indigne de votre nom et de votre bravoure. Je
suis sure, que que la plaie se fermera bientôt par
le soins carressants d'une main plus digne de
la votre que la mienne. Croyez-moi, cher brave
Otto. Nous n'étions point faits, pour nous corn.-
prendre. Adieu et soyez heureux, vous le sou-
haite de tout coeur,
01 ly von Stein
Siratea algturi de bratul lui mangaierea tremurg.-

toare a bratului ei, pe and urcau Impreunä seg.-
rile. Ii auzea ultimile cuvinte: Acum Re lu trebue
sä te culci. Iar maine ai O. pled de vreme, ca si
cum nimic nu s'ar fi intamplat". i In sfarsit,
simtea pe fruntea lui fierbinte atingerea buzelor
ei inghetate. Ultima ei sarutare, atat de castä si
de duloasä, inat Re lu, In febra atator emotii,
avusese senzatia, eg. 11 sarutase nu Olenka, ci
mama lui. Sperase chiar o dipä, cä aceastg. des-
mierdare materna nu era decat obisnuita sarutare
matinalä, care trebuia sä pung. capat cosmarului
acestei nopti blestemate.
Intr'o ultima liegrire de constiintä, inaintea som-
www.dacoromanica.ro
NOAPTE ALBA_ GANDURI NEGRE- 435
nului de plumb care-1 dobora, auzi in curte zgo-

motul motorului pus In miscare, apoi un vajAit
din ce in ce mai slab, care continua totusi sii-i.
persiste indelung In urechi, fArA." a-si da seama
dacä era o senzatie auditivä realk sau un simplu
simptom al febrei.
www.dacoromanica.ro
XII.
JURNALUL MICULUI TRISTAN
5 Mai 1917.
Cred cA nimeni nu banuieste aclevarul.
Fritz a marturisit singur, c se culcase in fund
la Anica. Astä noapte am dormit pentru prima
oara, din nou acasä.
Cu multä greutate, mama a linistit-o pe Tanti-
rinel, care tot nu-si putea Inca reveni din spaima
noptii de 1 Mai, cu toate ca au trecut patru zile
dela ,,sinuciderea" lui Otto. Tantirinel ar dori, sit
continuu a dormi la ea, dar mama nu vrea sä ma
mai lase. Eri dupa amiaza, un Colonel austriac a
vizitat apartamentul de, jos, insotit de acelasi ca-
pitan german, care a mijlocit i gazduirea lui
Otto. Colonelul a plecat, asa precum venise. Se
pare ca fusese pus In curent cu versiunea ofi-
cialä a Imprejurärilor, In care apartamentul de-
venise disponibil, ceea ce-1 va fi. determinat sä nu
se mai intoarca. Acest fapt ma pnne pe gAnduri.
Dacä totusi, se va fi aflat adevarul? Pe ea asi
www.dacoromanica.ro
JURNALTJL MICULUI TRISTAN 437
vrea sa o 5tiu departe, cat mai departe, caci

primejdia n'o' cred Inca pe deplin trecuta.
Un gol nesfar$it ma pustieste. Din tot ce a fost
al nostru n'a mai ramas decal portretul $i cartea
Olenkai Radovici de care Imi rezem caietul unde-
mi lnsemn aceste randuri.
Ceasul mi-a fost clesigur furat, fie de Fritz, fie
de vreunul din nenumaratii anchetatori, ce s'au
perindat In dimineata si hi tot cursul zilei de 2
Mai. Imi aduc perfect aminte, ca ramasese pe
birou, in camera ei ranga pumnalul de argint...
Imi dau seama de imprudenta criminala ce
comit, scriind aceste pagini, care ar putea sIt cada
In maini straine, dar nu ma pot Impotrivi indem-
nului, de a-mi pastra intacte, fixandu-le pe hartie,
aceste impresii fugitive, a dezordonate, sarmane,
jalnice epave ale unei fericiri, de a carei realitate,
atat de efemera, am mornente In care Imi vine
parcit sa ma indoiesc eu Insumi. Ma intreb adesea:
Daca a$i povesti cuiva tot ce mi s'a Intamplat in
decursul celor treizeci $i trei de zile petrecute im-
preuna cu 011y, Incepand cu reprezentatia operei
Tristan a Isolda $i sfdr$ind cu noaptea de 1 Mai,
a$i putea oare sa fiu crezut?
Ma indoiesc, dupg. cum Incep uneori sit ma In-
doiesc singur, daca n'am fost victima unor haIuci
naiL Acest sentiment ma stapane$te regulat dimi-
neata, dupa ce ma trewsc din somnul agitat In
care imi retraiesc aproape in fiecare noapte ulti-
mile ceasuri petrecute cu Panina.
11 Mai 1917.
www.dacoromanica.ro
Ceasul mi-a fost inapoiat. Imprejurdrile In. care

I-am primit mi se par atat de ciudate., Inca voi
Incerca, istorisind caetului meu faptele,sä desprind
pentru mine Insurni concluziile, care deocamdatä
mi se par extrem de obscure:
Intorciindu-mii azi dela scoalä, mama Imi iesi
In intthnpinare, tinând Iii manä un pachet, care
dupä forma i dimensiuni, 'Area o cutie obisnuita.
de bomboane.
L-a adus azi dimineata un comisionar pentru
tine, Relu.
L-am desfacut intrigat, dar fär. exagerare. Prin-
tre colegii mei, obiceiul farselor a devenit de la
un limp, o adevarata moda, lansata pare-se de
Crogancea In. dimineata de 1 Aprilie.
Citind en-tête-ul depe capacul cutiei: BOMBO-
NERIA LA IMPARATUL TRAIAN", Piata Ovidiu,
Constanta, avui o tresarire.
Legatura, pe care inchipuirea mea o facuse lntre
provenienta cutiei de bomboane i calätoria de
acum trei saptamâni a lui 011y la Constanta imi
dadea o emolie ciudata.
Ridicând capacul, ramasei deceptionat: Cutia
era plinä cu vata. Asadar, tot farsa....
Mama, care asteptase intrigatä ca, si mine, ma
consola zambind:
Lasä, Relu. Nu-ti face sange ran. Imi pare
ran c. n'am deschis-o singura. Ti-asi fi evitat o
deceptie... Dar n'asi fi Indräsnit. tiu cä null place
sä ti se umble prin secrete. (Era probabil o a-
Juzie la acest caet, pe care se vede cä mama a
www.dacoromanica.ro
JURNALUL MIOULUI TRISTAN 439
observat ca-1 port intotdeauna cu mine). Hai

la masa.
Eu oontinuam sä admir cutia din mana mea cu
Un zambet care Inoerca sa para. nepasator. In
realitate, eram furios pana la lacrimi. Ma prega-
team s-o arunc pe geam, dar Inainte de a ajunge
pana la fereastra, imi dadui seama ca greutatea
cutiei era prea mare, ca sä poatä cbntine numai
vata.
Vre-un pietroi! imi spusei. Sa-1 soot, O. nu
cada in captd vre-unui trecdtor,
Soormonind vata, dadui, In sfarsit, peste ceas...
In tot timpul mesei, nu st.iu dacä am scos doua
vorbe. Nu-mi puteam reveni din uimirea mea.
Cu oe scop oare hotul imi inapoiase ceasul? Dar
mai ales, nu ma puteam dumeri, de uncle va fi
putut afla oel ce mi-1 trimetea, cä Imi apartine.
Afar Zi de 01 ly 0. de parintii mei, nimeni nu a
stiut nici odath de acest ceas, care de altfel nu-mi
apartinuse panA atunci decat o singura noapte.
Dupä mask m'am Incuiat la mine in odaie. M.
uitai din nou la ceas. Tresarii. De-abia acurn
observasem, ca literile J. 0. ale vechiului mono-
gram fusesera Inlocuite cu initialele mele. Ince-
peam sä Inte leg, dar flu Inca totul...
Imi lipii ceasul de obraz. Batea ca o inimä.
Inchisei ochii. Eram atat de fericit asa, Incat nu-mi
venea sa-i mai deschid. .Aoeastä realitate", de
care-mi lipisem obrazul, i pe care o mângaiam
cu degetele mete Infrigurate, Imi dadea pareä ilu-
zia, cä toate se sthimbasera iaräsi in bine. 0 ling.
sperantg.... Poate ca tot am s'o mai pot vedea. De
www.dacoromanica.ro
vreme ce avusese grijA, sä schimbe monograma

ceasului, InseamnA cA Panina tot se mai gandise
Inca la mine. Privii din nou monograma. In acelas
timp, imi rasunau in urechi vorbele ei:
Dealtfel, ai sA mergi impreunA cu mine la
gravor, ca sa-ti alegi singur initialele.
ImprejurArile voiserA ca 01 ly, sa nu se mai
poatA tine de cuvant, deal In parte. Fusese sin-
gurA la gravor... Aid incepea pentru mine miste-
rul: Cand? Uncle, a putut 01 ly sA se ocupe de
schimbarea monogramei? Ceeace urmA, nu Neu
decAt sA-mi sporeascA nedumerirea. ApAsand re-
sortul capacului, care sari deschizandu-se cu. un
clinchet aproape muzical, ramasei surprins.
Pe suprafata interioarA a capacului se aflau gra-
vate In caractere fine, dar perfect lizibile aleva
cuvinte, pe care le citii inmth Laura, fArA a putea
pricepe altoeva, deck ca erau sdise In limba po-
lonA i iscAlite: Panina.
Peste cateva ceasuri, sper sä pot deslega aceasta
tainA. MA voi scobori chiar acura la Cezar Zilensky,
ca sA-i cer dictionaruL Sper ca de astAdatit voi
reusi sA le traduc singur, chiar de ar fi sA nu
Inchid iar ochii Inca o noapte. Dealtfel nu e vorba
decAt de 2 fraze.
11 Mai. Ora 3 noaptea.

Iata traducerea cuvintelor gravate... ultimul gAnd
al Paninei:
De cate on 1.1 vei privi, aminteste-ti ea trebuie sA
ma uiti. Din ziva cand ma vei fi uitat, sA nu-1
mai porti niciodatA. Aceasta e dorinta
Paninei".
www.dacoromanica.ro
JURNALUL MICULUI TRISTAN 441
Privirea imi e atât de turburata, incAt trebuie

sä ma opresc, caci nu mai vad niniic din ceea ee
scriu.
12 Mai 1917. Cezar Zilensky a fost arestat azi

dimineata. D-na Falticeanu banuieste, a aceasta
-arestare e in legatura cu disparitia Capitanului
Kaminsky, vecinul lui de camera, care din noap-
tea de 1 Mai nu s'a mai intors i nici n'a mai dat
vreun semn de viata. (Se crede ca ar fi sburat
peste front la inamic).
15 Mai 1917. Cezar a fost pus ieri in libertate,
In urma unei telegrame primite din Constanta
dela Capitanul Kaminsky.
Acesta a relish sa evadeze din liniile romanesti
unde fusese faeut prizonier in urma accidentului
suferit acum doua saptamani, la o aterisare fortata
pe furtuna, In plina noapte.
17 Mai 1917. Ora 12 noaptea.
Am revazut-o in Tarass-Bulba. Citind astaseara
dupa masa, in ziar, reclama care anunta reluarea
filmului Inteo sala de Cinematograf, pe care nici
3111 o cunosteam, de pe.Calea Grivitei, In apropie-
rea Garei de Nord, m'am uitat la ceas, ca sa
vad dacà mai aveam inch. thnp sa merg. Era 9
si un sfert. Degeaba ma rugau cuvintele Paninei
sa-mi amintesc cä trebuie sä o uit. Mi-am luat
sapca pe fur-is si am plecat.
Nu pot sa descriu impresia de jalnica mizerie
a acelei sali de cinematograf, pe jumatate goala,
in care am fost nevoit sa ma aventurez, ea s-o
www.dacoromanica.ro
442 RAZBOIUL MIOULITI TRISTAN
mai _pot vedea odatA, in sunetele unui pian sinistru

dezacordat, nici exclamatiile obscene ale apasilor,
cari formau majoritatea asistenteL
Am momente de revoltä neputincioasg. impo-
triva destinului, care mi-a luat totul, numai caeva
clipe dupa ce irai (Muse totuL Trebuie sN. re-
cunosc totusi, cä mi-a rdmas Inca destul: aminti-
rea. Cred cä aoeasta e ultima paginä a caietului
Simt cä tot ce as mai putea scrie e inutil.
Când am inceput aceste pagini, o fgouserl cu
intentia de a reconstitui cronologic toate faptele,
din ziva in care am cunoscut-o i pan N. in noaptea
cand ne-am despärtit, dar ini-am. dat repede seamN.,
cd realizandu-mi acest proect n'as fi fkut deal
sa-mi pangdresc amintirea, care e prea frumoasä,
pentru a putea fi descrisa...
22 Iu lie 1918.
Niky s'a intors azi dimineatä cu Blanche. Cand
m'am inapoiat la unu din oras, nu stiam hied
ramie. .
Dupd oe mi-a .deschis usa, Salomeia mi-a a-

nuntat aproape plangand bucuria:
Conas Re lu. Conasu Niky si coconita Dumnealui
vg. asteapa in salon. In acelas timp am recunoscut
al yocea Blancbei:
Dar cumnätelul Vladimirel nu se mai in-
foarce?
Lui Niky uniforma de aviator ii vine minunat;
iar Blanche mi s'a prut Inca mai frumoasa, decAt
era când a plecat In. Moldova.
www.dacoromanica.ro
JURNALUL MIOULUI TRISTAN 443
Cand ai putut sä cresti atat de mare? Dorn-

nule Vlad, Vladimir, Vladimirel, Re lu? m'a In-
trebat Blanche, dupa ce ne-am Imbratisat. N'am.
putut sa gäsesc nici un raspuns.
0 priveara turburat, amintindu-mi toata scena
dela concursul hipic, unde am. cunoscut-o pentru
Intaia oarà In ajunul declararei razboiului. Sar-,
mana Blanche si-a parasit rochia ei cea alba.
Era Imbracatä toata in negru, cad pastreaza Inca
doliul dupd bietul Radu, cazut In prima zi a
luptelor dela Märasesti.
1 August 1918.
Astazi am lost cu totii la dejun la doamna Tro-
teanu.
Eu am stat lânga Li liana, care mi s'a pärut
foarte mull schimbata. S'ar parea ca de când e
domnisoara, uita. c nici eu nu mai sunt mi copil.
Vecinatatea cu amazoana neagra, care ma privea
cam ciuclat, a sfarsit prin a-mi strica toatä dis-
pozitia. Gine stie dad. Sabina nu va fi povestit
Blanchei sau Lilianei cä m'a vazut la Opera In
loja -unui ofiter german, (Am facut rau atunci,
ca n'am. salutat-o). Poate ca aceasta e explicatia
schimbarei pe care am observat-o in atitudinea
Lilianei.
15 August 1918.
Niky se prepara de zor pentru examenul al
II-lea de Lieentä. Onc le Basil l'a sfatuit, si tine
foarte mult sä ramAnd In armata, dar el mr
www.dacoromanica.ro
vrea, cu toate c 0 Blanche e de aceeasi pgrere

I-am impartAsit i lui Niky intenlia mea de a-mi
da in toamnä examenul de clasa 8-a, cAci am
medie suficientä, si el m'a aprobat cAlduros.
24 Octombrie 1918. Ural Simt student. AstAzi

de dimineatä s'a afisat rezultatul, i slavA Domnu-
lui, am reusit.
0 .altä veste, cu mult mai senzationala dechl
cea dintai. Ural!! de trei ori... Nemtii Ii fac in
grabg catrafusele...
Guvernul Marghiloman a demisionat azi dimi-
neatä.
La ora 2, noul Guvern Coandä a si depus
juramântul.
www.dacoromanica.ro
EPILOG
D-na Li liana Dr. Robescu (ndscutd Troteanu)
calve sopa ei D-na Blanche Robescu
Bucurefti
Aleea Carmen Sglua
Praga 11 Septembrie 1927.
Draget Blanche,
Suntem de 3 zile la Praga, unde ne place atdt

de mull, Mc& pentru a ne putea prelungi aici
§ederea, ne-am hotiirdt, th renun(drn la Marien-
bad.
lartd-ne dragd Blanchette, dacd ne perrnitem
aceastd indrdzneard derogare dela programul cd-
kitoriei noastre al cdrei itinerar ni I-ai stabilit cu
aidta gust fi competen(d, incdt nu film cum sd-ti
mai multumim.
Dealifel, Rein mi-a declarat cd el n'are ce cduta
la Marienbad, cdci Slam Dornnului, defi a im-
plinit 5 zile de cdnd e bdrbat insurat a reufit
sd-fi pastreze silueta intactd.
www.dacoromanica.ro
Vlad are un caracter fermecator, de§i uneori

cam bizar. Dupd ce ore intregi e de o veselie atdt
de copildreascd§ide antrenantd,incdt am impresia
cd mdritandu-md cu el, am intinerit eu insdmi
cu zece ani, deodatd, fdrd nici un motiv, devine
preocupat qi gray ca un mofneag. Ce ai Relu le
drag& La ce te gelnde§ti?
El md prive§te o clipd surprins, apoi zdmbin-
du-mi drdgdstos:
Nimic drag& Md gdndeam cd au trecut 5 zile
i c peste 3 sdptdmdni fmi expird concediul.
Gdsesc cd pentru un doctor tdndr e cam prdpdstios.
A propos! Te-aq raga sd-1 sondezi pe papa, dacd
n'ar fi dispus sd pund o vorbd band pe ldngd
profesorul Dragu sunt foarte prieteni ea
sd putem obfine Med o sdptdmtind de concediu
pentru Relu. In caz afirmativ, cu siguranfd cd
ne-am abate §i pe la Marienbad (cu toate cd Vlad
fine cu orice pref, sd rdrndnem mai bine cdteva
zile in munfii Tatra la inapoiere).
De altfel, pand atunci, vorba lui Relu, in ce
md privefte pe mine, mi-e teamd cd voi avea
chiar nevoie de pufind curd la Marienbad. Inchi-
puie§te-fi dragd Blanche, cd in 5 zile am cdqtigat
an kilogram §i trei sate cincizeci de grame. De
altfel, cu acest regim de baruri automate, curse
In autocar §i sculare la unsprezece, nici nu e
lucru de mirare. Suntem foarte mulfumiti de ho-
telul Paris, cu o singurd rezervd, in privinfa
menu-urilor fixe, care defi excelente, pdcdtuiesc
prin frecvenfd §i copiozitate. (Adio silueld).
www.dacoromanica.ro
EPILOG 447
Dacd n'ai cunoaste Praga mai bine decdt mine,

asi fncerca sà ti-o descriu, devenind poate ceea
ce nu am lost nici odatd poetd. Zlatna Praha
(Praga de aur) ar fi intr'adeviir un material de
inspiratie unic.
A propos. Azi dimineatd am vizitat czz Vlad o
librdrie, cum nu mi-asi fi putut inclzipui vreodatd,
cd poate sil existe una, In care gdsesti orice, dela
Bernard Shaw i Tagore in original, pdnd in Ar-
ghezi al nostru §i Poeziile lui Emanoil Bucutil
in traducerea cehd a Abatelui Zavoral. Am gdsit
acolo o editie superbd a poernelor lui Jacques de
Rosigng. Re lu s'a grdbit sd-mi le ofere.
Cu aceastd ocazie am aflat o noutate intere-
santa:
Autorul meu favorit, i fostul nostru oaspe dela
Iasi, bravul Jacquet, se afki instalat de cdteva
sdptdmdni la Praga, uncle ocupd un post in di-
plomatie, consilier sau atasat de presd in sfdrsit
clot ceva.
Aceastd noulate am allat-o chiar dela domni-
pare, care mi-a vdndut cartea, did Rosigng e
until din clientii ei cei mai fideli.
Dela librdrie am lost cu Re lu pe la Batta, ca
sd-si aleagd niste booanci de munte, cdci nu vrea
cu nici un pret sd renunfr la Tatra. Mi-am luat
eu niste pantofi trotteurs. Nu sunt prea chiq,
dar pentru curse suit foarte comozi si an sd-mi
prindd bine la intoarcere, oa sd-mi pot recdpata
silueta. In oazul ednd iti vei putea frldeplini cu
succes pe ldngd Papa misiunea, ce ti-am fncre-
www.dacoromanica.ro
448 RA2BOILFL MIOCILITI TRISTAN
dinrat, anun(d-ine prin scrisoare. Mii de mulfumiri

§i sdrutdri fie i lui Nikg.
Lilktna
Dragd Blanche, ideia Lilianei, defi pornita dii-

tr'o intenfie miratoare, e o copildrie. Te rog
set' nu spur nimic lui papa. Multe sarutdri fte fi
lid Nikg.
Vkidimirel
. S. Dragd Blanche, Vladimirel al dumitale

e un nesuferit, care-fi contrariazd inevasta de cate
zece ori pe zi. N'am vrut sd ma plang de lit
inceput in scris5are, dar de vreme ce te-a con-
vins singur prin post-scriptum-ul mai, "nu odd dece
afi mai ascunde-o. Nu uita sd vorbefti cu Papa.
Pa. Liliana.
Liiana. Tu ai vre-un proect?

Cum Relule! Ai uitat cä azi mergem la Aba-
tele Zavoral? Mi-a promis un autograf.
N'am lost i ieri? De altfel dece nu ti-a dat
ieri autograful?
Nu iscä1e0e deal 200 pe zi i ieri am ajuns
tarziu, tot din cauza ta, fiindc4 ai tinut cu orice
pre sä mergem la Batta, pentru. bocancii täi...
Asa vezi?!... Dar bine Liliana. Ce valoare
mai poate avea un astfel de autograf?! Abatele
www.dacoromanica.ro
EPILOG 449
tau semneazä autografele, cum fabrica Batta bo4

cancii... Mai bine mergem la Castel
Fie i la Castel Relule, daca asa vrei tul Nu
Inte leg Insä, ce ti-a facut abatele de ti-e asa urat,
sa-1 mai vezi °data.
Nu mi-a fäcut nimic, drag Li liana. Dimpo-
triva, recimosc, cä e foarte simpatic.
De altfel stii oe propun'?, adauga. Re ln con-,
ciliant. Mergem la Manastire, Iji iei autograful,
si apoi e Intoarcernpe la Castel
* *
Strabatând la bratul Lilianei Ingustele sträzi

Intortochiate si pustii, ale cartierelor orasului isto-
lie, In care palatele stravechi, adapostind pile-
bind somptuos al legatiunilor recente, se in-
vecinau cu maghernite ruginite i. incaruntite parcl
de batranete i ploi, Re lu cazuse din nou pe
ganduri. Cuvintele atat de bogate In consoane din
textul firmelor de pe la magazine, conversatiile
dintre rarii trecatori, In aceastä limM s1av,
pe care Li liana o gasea .greoaie, lipsita de price
muzicalitate, aspra, Intr'un cuvant, nesuferitä,
pe el, dimpotrivä 11 turburau adanc, evocandu-i
räscolitor impresii i amintiri, pe care le socotise
de mult adormite. In acelas timp, numele autorului
Jacques de Rosigny, de pe ooperta poemelor din
mana Lilianei, pe Care ea si le luase cu dansa, ca
sa le poatil savura In liniste In atmosfera senind
si odihnitoare a castelului, nu faceau cleat sa-i
29
www.dacoromanica.ro
sporeasca turburarea. Se trezi recitand el insusi

in minte faimosul quatrain din cutia Panclorei:
Ouvrant sa boite d'or ton ancetre Pandore.

Dans le coeur des mortels épandit la douleur.
Ouvre sans peur la tienne. Uin mortel qui t'adore.
Comme sur un autel y depose une fleur.
Re lu isi scoase ceasul i Ii privi gAnditor. Era

ora 5 si un sfert... De ale on Ii vei privi, amin-
teste-ti cä trebuie s. ma uiti. Din ziva cand ma
vei fi uitat sa nu-1 mai porti nici odata. Aceasta
e dorinta Paninei"...
* * *
Relule! Repede. Stilo-ul! Poti sa-ti bati joc

oricdt doresti de mania mea, dar imi mai trebuie
un autograf 1 1.1 voi avea...
Re lu nu intelegea nimic. Abate le Zavoral Ii
daduse doar Lilianei faimosul autograf. De ce-i
mai cerea ea atunci stilo-ul aid, in inijlocul poclu-
lui Carol IV.
Dealtfel, Li liana nu-i daduse rägazul unei. noi
intrebari, caci smulgandu-i cu sila Parker-ul din
buzunarul dela piept, scoborase trotoarul si se
indrepta cu cartea in manä spre limuzina argin-;
tie, care stopase la cativa pasi in fata kr, si la
a carei usa intredeschisa fallaia micul f anion de
matase al trioolorului francez. In limp ce Jacques
de Rosigny se pregatea saii indeplineasca aura.-
www.dacoromanica.ro
EPILOO 45 t
zator gratioasa corvada profesionala, cu cartea

sprijinith. de pupitrul volanului, Reln se opri im-
pietrit. Alaturi de figura blancla a poetului diplo-
mat, recunoscuse In chipul congestionat al sofeu-
rului in livrea alba, träsaturile lui Cazimir. Relu
ar fi vrut sa inainteze, dar se lipi instinctiv de
parapetul podului, cuprins de o slabiciune bola.-
vicioasä, care-I imobiliza paraliandu-i orice int-
tiativa. Privirea ii ramasese tintuita asupra fe-
restrei din fund. Nu isbutea sä distingä nimic
altceva deal, -- Un amanunt bizar ca vulpea
dela gatul celei careia nu-i deslusea Inca trasa-
turile, se asorta minunat cu argintul caroseriei
Mademoiselle? Intrebä Jacques surazand si
deja Inclinandu-se.
Dupä cateva clipe de ezitare, Liliana li raspunse
in frantuzeste cu 0 voce usor intimidata:
Domnisoara Liliana Troteanu. Astäzi hisa,
Doamna Dr. Robescu.
Relu auzi o joviala exclamatie de mirare, apoi
mi schimb de replici vioaie, cad. Jacques de Ro-
signy o recunoscuse In sfarsit pe Liliana.
Relul Vino sä te prezint d-nei a domnului
de Rosigny.
*
* *
Reln se inclinase adanc. Se simtea acum, dupa

zeee ani in fata Paninei tot atat de turburat ca
si In seara In care li fusese prezentat pentru
prima oara In loja dela Opera, de &Are Otto.
www.dacoromanica.ro
Ca si atunci, nu gäsea nici nit cuvant sg.-i spuna.

Ca i atunci, 01 ly care-1 privea nemiscatä, rupse
cea dintai tacerea., cu o Intrebare In frantuzeste,
de o atat de neasteptata banalitate, luck ar fi
putut fi interpretata ca o impoliteta voita, pentru
a paraliza mice tentativ a. de clesvoltare a con-,
versatlei :
Domnule. Sunteti atk de bun sa-mi spuneti
ce lora e?
Tonul ei fusese atat de indiferent, Incat Relu era
departe de a banui, a e In drept sä atribuie
vre-un talc care care ultimelor cuvinte. Si totusi
le atribuise unul, dar nu pe eel adevarat. (S'ar fi
zis, cä Intrebarea ei nu exprima altceva, deck a-1
vresiunea franca pe care Relu o Intelegea atat
de bine, fiindcä era si a lui fatg. de conventio-,
nalul Ht al autografelor standard).
Dealtfel, Relu era convins, cä 011y nu-1 recu-
noscuse. Trecusera doar zece ani. Ea nu se schim-,
base deloc. Dar el, Relu...
Ii scoase ceasul i i-1 Intinse fara a-1 privi.
Cred ca ceasul va merge In urinä, domnule
Robescu, spuse d-na de Rosigny, cu o voce
pc care Relu parca nu o mai recunostea.
Stiu Doamnä. E obiceiul lent.. Un obicei, care
dealtfel nu ma stanjeneste deloc. Piistrez Inca
din scoall obisnuinta de a sosi n orice Impreju-,
rare, cu mult Inainte de vreme...
Doamna de Rosigny Ii la din mAnä ceasul,
parca spre a-1 admira cu acea conventionala cu-
riozitate, cu care examinezi Intr'un salon, noua
www.dacoromanica.ro
EPILOG 453
bijuterie a unei prietene, pentru a-i flata din po-

iitelä cochethria, apoi privindu-1 pe Re lu tint&
In °chi:
Atuncea de ce-1 mai purtati?
Fiindcl nu pot face altfel DoarnnA...
TAcerea II InvAlui din -inou, opacl.
DupA ultima ei intrebare, urmatA mai cu seamA
de rAspunsul lui, Relu interpretA intarzierea de
O i se Inapoia ceasul, ca o confiscare. In aceste
ImprejurAri, gasea cA. Panina" era In dreptul ei
sA o facA. In fata lor replicile se 1ncrucisau, sA-
rind sprintene ca niste mingi de ping-pong, In
dialogul plin de vervA dintre Liliana i Jacques,
care-si evocau reciproc amintiri comune. Rela In-
cepea sA regrete sinceritatea raspunsului sAu, iar
aceastA tAcere apAsatoare dintre el si 011y Ii
devenise atAt de penibilA, Intht, spre a o face
sä Inceteze, cluth In minte cea dintAi frazA con_,
ventionall:
VA mArturisesc DoamnA, ca nu mi-asi fi
putut 1nchipui ca aceste vechituri ilustre, pe care
de trei zie nu ma mai pot sAtura privindu-le, sä
ma impresion.eze atAt, bleat_
Fraza lui Relu rämase neterminatA.
Emotia U opri sä Mai continue pe acelas ton.
Panina" 1.1 Inapoiase ceasul, nu Insa si mãna., pe
care continua sä o pastreze strAnsa Intre ale ei.
Relu Inchise ochii. 011y Ii. mangaia mana ca si
atunci, cand se aflau =Ando:A singuri, lângti pianul
unchiului Alexandru, In intbnitatea vasth a IncA.-
peril strAjulte de viorL
www.dacoromanica.ro
Transpunand melodic In Inchipuire, sugestionat

de ambianta amintirei, senzatia acelei desmierdäri
unice, cea dintai dupa zeoe ani i sigur, pentru
totdeauna, cea din urma, Re lu avu iluzia cd IL
räsunä rascolitor in auz tanguirea aproape ome-
neascä a unui straniu instrument de bronz,
mai mult clopot deal violoncel Inganand in
surdina, numai pentru ei doi, refrenul noctarnei
din trecut.
* *
In tbnp ce limuzina se departa incet, ochii

strop* cu pulbere de aur ai Paninei, aparute In
cadrul argintiu al ferestrei continuau sa.-1 priveasca
stärultor, cu zambetul Induiosat al portretului in
Imre I se ivise pentru intaia oara.
Spune-mi iute Re Jule. Cu eine seamänä down-

na de Rosigny?
Da stii, extraordinar! Ma mir cum nu te-a

frapat i pe tine... Cu portretul Olenkai Radovici,
din hall-ul unchiului Alexandra!
Nu gäsesc...
0 spui sincer? Relule draga, sau numai din
mania de a ma contrazice?
Stiu i eu draga Li liana? Mie nu mi s'a
parut... Dar dacä spui tu, trebuie sa fie asa, ras-
pause Re lu impaciuitor, sarutandu-i mana.
www.dacoromanica.ro
EPILOG 455
Profilul dantelat al Catedralei Sf. Venceslav 1si

proecta ascutisurile svelte pe faldmile purpurii
ale asfintitului. Aplecându-se peste balustrada de
piaträ a podului cu sfintl, Re lu inlantui strans
bratul Li Hanel, ca si cum i-ar fi lost teamä de
acel glas tanguitor al abisului de ape.
Undele Moldovei, serpuind lenes pe sub 'arcadele
de cinci ori seculane, aveau cAnd onctuoasa rosto-
golire a norilor cumulus, prevestind potopul, cand
fosforesoenta palpaitoare a chiblibarului rosu, pe
care, maeinat, 1-ai spulbera In soare.
SFARSIT
www.dacoromanica.ro
k 3
.1,
EDITURA CULTURA NATIONALA"

BIBLIOTECA PORTATIV A"
.
--
. Au apirut: - .
ION BARBU Joc secund (versuri). Opera premiuM .;
de Societ. Scriitorilor Romani Lei 80
ION MINULESCU Cetifi-le noaptea Lei 90 -'
D. IACOBESCU Quasi (poesii) Lei 80 -
PRINCIP. M. BIBESCU Doud portrete (Ferdinand al Romani.
gi Anatole France) Lei 70
, ,-- Lei 75
A. A. PHILIPPIDE Stand fulgerate (poeme)
OCTAVIAN GOGA Precursori . Lei 100
D. I. SUCHIANU Puncte de vedere - Lei 80
ION MINULESCU Strofe pentru Math' lumea Lei 80
B. FUNDOIANU Privelisti (poetize) . Lei 75
G. IBRAILEANU Privind via fa Lei 60
M. RALEA Memorial (Note de drunz din Spania) Lei 80
TEODOR SCORTESCU Popi (1922) Lei 70
I. VINEA Paradisul suspinelor Lei 80
H. YVONNE STAHL Mdtusa Matilda (Premiul Femina 1932) Lei 80
N. D. COCEA . Vinul de viald lunge:. (ed. a II-a) Lei 40 _
T. ARGHEZI Flori de mucigai (versuri) Lei 80
ILARIE VORONCA Incantafii (poeme). Opera premiata de
Soc. Scriitorilor Romani Lei 80
CAMIL PETRESCU Transcendentalia (poeme)
. (tiraj redus la 100 exempare numerotate) Lei 250
PERPESSICIUS Ifinerar sentimental (versuri) Lei 60
CAMIL BALTAZAR Intoarcerea poetului la uneltele sale
(poeme) Lei 40
-- ADRIAN MANIU Cantece de dragoste i moarte Lei 50
STOIAN GH. TUDOR Hotel Maidan Lei 50
,
. T. ARGHEZI Cdrticicd de seard . Lei 40
MATEIU I. CARAGIALE Pajere Lei 60
MIRCEA GESTICONE Rdzboiul Micului Tristan Lei 100
ROM ANE. STUDII
1. Au sail...
LEON DONICI Nod seminar cu o prefafa de 1.
Adrian Mania Lei 100
CAMIL PETRESCU Ultima noapte de dragoste
Intdia noapte de rdzboi epuizat
editia a II
Opera premlatd de Soc. Scriltorilor Ronzdni
T. ARGHEZI Poarta Neagrd Lei 120
EUGEN GOGA Cartea Facerii - 2 volume Lei 160
G. M. ZAMFIRESCU Madona cu trandafiri Lei 60
Opera prenziata de Soc. Scriitorilor Romani
TUDOR ARGHEZI Cartea cu jucdrii cu 64 desene In negru
- . ?i 4 plaw in culori Lei 160
G. CALINESCU Viafa lui Mihai Eminescu ed. a ii-a Lei 100
C. FANTANERU Interior Lei 60
- C. ANTONIADE Machiavelli vol. I Editia a II-a Lei 80
N. D. COCEA Fecior de slugd editia a 111-a Lei 100
ANI$OARA ODEANU Cdldtor din noaptea de Ajun Lei 100
CAMIL PETRESCU Teze i antiteze Lei 120
www.dacoromanica.ro
Mareqal AL. AVERESCU Notife zilnice din rdzboiu Lei 150
!I
1.
POMANE. f TUDII
MIRCEA ELIADE Maitreyi edit. a III-a
Premiul Soc. Tekirghiol-Eforla 1933 Lei 60
GALA GALACTION Doctoral Taifun Lei 60
VICTOR ION POPA Velerim i Veler Doamne ed. a II-a Lei 80
I. PELTZ Calea Vacdresti 2 volume Lei 120
C. ANTONIADE Machiavelli vol. II Lei 100
SERGIU DAN Arsenic
Premini Soc. Tekirghlol-Eforia 1934 Lei 60
G. CALINESCU Ope, a mi Mihai Eminescu vol. 1 Lei 60
SANDU TELEAJEN Drumul Dragostei Lei 80
G. I. BRATIANU File rupte din cartea rdsboiului Lei 60
MIHAIL SEBASTIAN Cum am devenit huligan Lei 60
TUDOR VIANU Ion Barbu Lei 40
G. ACSINTEANU Convoiul Fldmanzilor Lei 60
SERGIU DAN Surorile Veniamin Lei 70
ION BIBERI - Proces Lei 60
AL. 0. TEODOREANU Berea Leibovici Lei 50
GALA GALACTION La raspantie de veacuri 2 volume Lei 120
I. VALERIAN Cara-Su Lei 60
AL 0. TEODOREANU Tdmdie e Otravd vol. II Lei 60
NICOLAE ROSU Dialectica Nationalismului epnizat
P. MIHAESCU
(Sermanul Klop5tock) Ginta Latina Lei 80
MIRCEA ELIADE Domnisoara Christina Lei 60
Sub tlpar:
SERBAN CIOCULESCU Tudor Arghezi
TRADUCER!
FRANZ WERFEL Cazul Judecatorului Sebastian
Traducere din limba germane! de
C. Baltazar Lei 60
CH. BAUDELAIRE Les Flears du mal
Traducere din limba francezd de
A. A. Philippide Lei 60
EDITIILE DEFINITIVE ALE SCRIITORILOR ROMANI
I. L. DARAGIALE Opere edltle IngrIjita de Paul Zarlfopol
Prentiul Soc. Scrlitorilor Romani pentru
editii orifice -
Au apiirut: Tomul I Nuvele i Schite Lei 750, 400 §1 200
Tomul II Nuvele i Schife Lei 800, 450 i 200
Tomul III Reminiscente si Notite Critice Lei 600, 350 i 150
Sub tlpar: Tomul IV Reminiscente i Notife Critice
In preparatle: Tomul V Teatru
A apärut:
M. EMINESCU Poesil edltle tngrIjItti de C. Botez Lei 250
In preparatle:
ION CREANGA Opere editie tnarijita de G. T. Kirileanu
C5rfile noasfre se gSsesc de vinzare In principalele 116'11.0 din tail
ele se trimif franco la domiciliu In feel tare.
EDITURA CULTURA NATIONALA" 11, STRADA DOAMNEI, 11
BUCURESTI, I Telefon 307-78
www.dacoromanica.ro
Lei 100,

Gesticone, Mircea - Razboiul Micului Tristan

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gesticone, Mircea - Razboiul Micului Tristan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.dacoromanica.

Warsovia, 17 Decemvrie 1862.

Ili la tatglui rneu s'a inreuttifitii. E durerosil nu

Doktorula Markowsky socóte inse, fie din pisma,

atunci de 1-afi alesa pe Maria Sa Alecsandru, Dar

Insemnärile colonelului Stefan Radovici Focsani,

S' au implinita acli trei luni dela scrisOrea ei cea

mdicuta, N'am fciutii ce se-i mai reispundii. L-amii

Trap, trap, trap, trap, trap!!

rului, ve511, zvonuri, bilnuieli. Re lu era numai

Desi concursul hipic incepuse de un sfert tie

domni din comitet disculau cu aprindere, tampo-

de langit el. Amazoanele galopau acum scard Li

Totusi proba fu. trecutd cu deplin succes, cu toatd

Fratele meu, Vlad Robescu, noi Ii spunem.

Lkupd un sfert de ceas, Domnul Vlad" rede-

zita la Bucuresti a Generalului Pau, la .a cArui

In definitiv, raporturile dintre ei erau destul de

Dupd marea proba, in care un cal rarnasese la

de praLcu iz de baligar ,uscat, in a carui ceata

Dupa. ce isi luase ramas bun dela fratii Ro-

'meat din barbg.. Partea sulierioarä a galantului

Re lu si Niky se intorceau mai modest per pe-

MOBILIZAREA GENERALA A FOST

Amrmuntele Consiliului de Coroana dela Palatul

misind gologanul, II Inconjurasera, pe la spate tn

tându-se spre Palatul Regal.

Sub abajurul scoborit al. lampii din sufragerie,

TArziu, dupa miezul noptii, Niky si Re lu ie

La im moment dat, balconul intrat pe /instep-

Relul Tu nu spui nimic?

a plans mami astasearä?... Gandeste-te macar

mod provizoriu arma artileriei. Negrul tunarilor

CEI TREI MUSCHETARI ERAU CINCI

Re lu adornii curand. Oboseala i emotiile zilei si

mei. Intr'adevar, pozitia personajelor ramânea a-

de argint, ce-i inlocuise jacheta cenu.sie, Ii dädeau

Visul lui Re lu se frânse brusc, Intocmai ca un

Re lu, (cel adevarat), care Onà atunci azistase

Cele doug sabii se intalnira cu Uli zgom.ot ciu-

lului instrument räsunarä straniu, turburand Ii

Filmul se rupsese din nou. De astadatä Insd,

P. S. Blanche ma insarcineaza sa transmit

and intra Rein in salon, Niky Ii plimba mai-

lui Niky ceea ce visase, dar se razgandi ime-,

camera de muzica a Regelui-Soare), melodia fa-

ajuns artist celebru, oeea oe lui nu-i fusese in-

Cu capul usor culcat pe luciul blond al viorii,

verzui, sub a caror lumina, salonul plin de verdele

de aceeasi culoare cu tunurile, pareau in grava br

Conform regulamentului casei Robescu, lectura

aquarele scanteietoare de luminä, dar Incadrate

trei somptuoase pene de strut. Cavalerul se nu-

Re lu i Niky iutird pasul, cäci erau In intarziere.

Intrara in iala de gimnastica. Era goala.

culara a aparatului, atacase primele masuri ale

Cavatina de Raff nu era de cantat in sala de

Iesird cii. totii pe poarta secundard, ce rdspunclea

Aux armes, citoyens!

Acestui refren, Ii urmara accentele pateticului

Re lu avu impresia cd recunoaste in träsAturile

Re lu care-si despäturise f000sul mesaj al desti-

Viata Iti va fi zbuciumatä i bogata in

Cei trei proprietari de planete i le schimbara'