MoluAn FnnENc, romancier, poet, dramaturg 9i publicist, s'a

nascut la Budapesta in 1878, intr-o familie de evrei. A scris

numeroase piese de teatru - primele dintre ele inspirate din MOLNAR FERENC
activitatea t,ri a" jurnalist -, care i-au adus renumele inter-
nafional. A fost corespondent de rizboi in prima conflagralie
mondiali, experienfd in urma cireia a scris Memoriile unui
iri"pooi"nt d'e rd'zboi,carte publicat6 ln 1916' in l-OaO,-O-e1ty
u ,"ipu de persecufiile lndreptate tmpotriva eweilor, Moly.r
Ferenc emigreaziln Statele Unite, unde iqi va continua u"tT-
BAIETII DIN STRADA PAL
tatea literard. Moare la New York tn 1962. Romanul Bd'ielii d'in
strad.a Pdt O906) a fost considerat o capodoperd a wemii'
Tra-
fost ecranizat de gapte ori qi Traducere din limba maghiard
dus in peste paisptezece limbi, a
adaptat pentru teatru.
deVMicu

Ilustralii de Reich lGroly

lfl"ffigretro
Redactor: Roxana Tocilescu
Tehnoredactori; Monica Manolache, Florin Paraschiv
Corector: Theodor Zarnfit
Copert6: Anca Chirifd

Exact la ora unu fdri un sfert, pe catedra amfitea-

Descrierea CIP a Biblioteeii Nafionale a RomAniei
MOLN/{R, FENENC trului de gtiinle naturale, dup5 experimente lungi qi
Bniefii din strada Pril / Molnar Ferenc; trad. din lb. maghiari neizbutite, a izbucnit in sflflrgit, cu mare greutate 9i
de V Micu; il. de Reich K6roly' - Bucureqti: Art, 2019.
ca rdsplati a aqteptirii incordate, o minunatd fdgie
ISBN 978-606-710-668-8
de culoarea smaraldului in flacira albi a limpii Bun-
I. Micu, V (tratl.)
II. Reich, IGroly (il.) sen, dovedind astfel ci substanla despre care profe-
821.511.141 sorul spusese cd are insuqirea sd coloreze flacdra in
verde o colora intr-adevdr aqa. Dar chiar in clipa aceea
Moln6r Ferenc
mireafd, din curtea vecine izbucnird acordurile unei
AP6,l utcaifirtk flagnete, ceea ce fdcu sd se spulbere pe datd intreaga
Translation @2018 the Trust under the will of Lili Darvas Molnfu solemnitate a momentului. In aceazicalde de martie,
and the Trust for the benefit of Lukin, Horvath and Sarkozi' ferestrele fuseserd deschise larg qi muzica zburi ugor
Reprinted by permission of JOSEF WEINBERGER LTD' in sala de curs, pe aripile v6ntului juciuq de primd-
foillSRaf,tER ESQ. on behalf of the Copvright Owners
vard. Era un cAntec popular vesel, c6ruia flagneta ii
Illustrations @ Karoly Reich ddduse un ritm atAt de militar, atdt de vienez, incAt
Published in arrangement with M6RA Publishing House, Hungary
All rights reserved. bdietii, auzind ta-ram-tam-tam-ul lui, furi c6t pe ce
sd zArnbeascd, ba unii chiar se inveselirS.
@ prgart, 2019, pentru prezenta edifie Minunata fAgie verde din lampa Bunsen continua
y|rrgalt este un imprint al Grupului Editorial Art si pAlpAie vesel, insd nimeni n.o mai lua in seam6, in
 MOLNAR FERENC Bd'ielii din strada Pd'l

afard de cAliva baieti din banca lntAi. Privirile celor- pregitea de plecare, numai profesorul nu voia sE qtie cd
la$i erau indreptate spre ferestrele prin care se vedeau peste cinci minute ora se va termina. De aceea, plim-
acoperiqurile caselor invecinate, gi colo, departe, in bAndu-gi privireablAndS peste intreaga clas6, intreb6:
strdlucirea de aur a soarelui de amiaz6, turnul biseri- Ce este?
-Drept rdspuns, se fdcu linigte, o liniqte deplin6.
cii, pe al cdrui ceas minutarul inainta izbivitor spre
numdrul 12. Si in timp ce ei priveau pe fereastrd, in Barab6s se vizu silit sd lase cureaua din mdn6, Ger6b
sal6 se revdrsau, odatd cu muzica, felurite zgomote nu-gi mai tArqAi picioarele, Weisz igi vAri la loc buzuna-
de afar6: goarnele tramvaielor cu cai gi cAntatul unei rul intors, Cs6nakos iqi opri ciscatul, ducdnd cuviin-
servitoare dintr-o curte invecinatd, care risuna insd cios m6na la gur6, Csele intrerupse strdnsul foilor, iar
cu totul altfel decAt flaqneta. Boka vAri la iulealb in buzunar cdlimara rogie, care'
tntreaga clasi fu cuprins6 de un freamit ugor. Unii simlind unde se afl6, lSsd de indatd si i se preling6
dintre bdiefi incepurd sd cotrob6iascd prin pupitre dupd frumosul lichid albastru.
cdrfi, a$ii, mai ordonafi, igi qtergeau tocurile. Boka Ce este? repeti profesorul, in timp ce tofi stiteau
-
smirnd la locurile lor, apoi se intoarse spre fereastrd
igi inchi.se mica lui cilimard de buzunar imbrdcatd in
piele roqie qi atAt de meqtequgit construitS, incdt nu gi, fiindcd suhetele vesele ale flagnetei ii pdreau cd
l6sa niciodatd si curgi cerneala din ea... ntrmai atunci sfideazd disciplina qcolar6, aruncAnd o privire aspr6,
cdnd o lineai in buzunar. Csele iqi str6nse foile pe care porunci:
le aducea la gcoald in loc de cdrfi. Cdci, uitasem si spun, Csengey, inchide fereastra!
-
Csele era cam filfizon gi nu venea la gcoald ca ceila$i,
cu toate cdrlile sub bra!, ci rupea din ele numai pagl-
nile trebuincioase pentru ziua aceea qi le grdmddea
prin toate buzunarele. in ultima banc6, Cs6nakos cdsci
ca un hipopotam plictisit. Weisz igi intoarse buzuna-
rul pe dos, scuturdnduJ de firimiturile rdmase de la
cornul pe care il ciugulise toatd dimineala de la zece
pAnd la unu. Ger6b iqi tdrqAi picioarele pe sub banc6,
neribddtor sd plece, pe c6nd Barab6s igi intinse fird
sfiald muqamaua pe genunchi gi iqi lmpachetd in ea
cdrlile aqezate dupd mirime. Apoi le legd cu o curea
atdt de straqnic, incAt banca sc6rlAi puternic, iar el roqi
pAn6-n vArful urechilor. Intr-un cuvAnt, toatd lumea se
 MOLNAR FERENC
Csengey cel mititel, monitorul clasei, se sculi qi, ctl
aerul lui serios, se indreptd spre fereastrd s-o inchidd.
in clipa aceea, Cs6nakos se apleci peste bancd gi-i
gopti unui bdielag blond din fafa lui:
Nemecsek!
-Atentie,
Nemecsek se uitd pe furiq in spate, apoi jos. Un ghe-
motoc de hdrtie se rostogoli pAnd la el. il ridici gil des-
ficu. Pe o parte scria: ,,Dd-i-o mai departe lui Boka."
Nemecsek qtia ci aceasta'i numai adresa qi cd scri-
soarea propriu-zisd, adevdratul ei cuprins, se gdsea pe
partea cealaltd a hArtiei. Dar, bineinfeles, Nemecsek
erabdiat bine-crescut qi nu citea scrisorile altora. Deci
impdturi hdrtiula la loc, aqteptd un moment potrivit
gi, aplecdndu-se qi el peste banci, gopti la rdndul sdu:
Boka!
-Atenlie,
Boka iqi afinti privirile spre duqumea, cici cunoqtea
calea obiqnuitd pe care sosesc misivele. Intr-adevdr,
nu agtepti mult qi ghemotocul de h6rtie 4junse de-a
dura pAni la el. Pe partea cealalt6, pe care blondul
Nemecsek n-o citise, fiind bdiat cumsecade, era scris:
,,Dupd masd, la trei, adunare generali. Alegerea
pregedintelui pe maidan. Spre qtiinf6."
Boka vAri hArtiula in buzunar qi isprdvi de impa-
chetat cdrfile.
Se ficuse unu fix. Soneria lAr6i gi astfel afld 9i pro-
fesorul c5 ora s-a terminat. Stinse lampa Bunsen, dddu
bdie!ilor o leclie noui qi se retrase in rnuzeul de gtiinte
naturale, de unde, ori de cAte ori se deschidea uqa, se
holbau prostegte la tine, cu ochii lor de sticl6, fel de
fet de dihdnii impiiate: animale gi pdsdri cu aripile
intinse, inghesuite pe rafturi. Iar intr-un co$, tdcut qi
Bd'ie{ii din strada Pd'I
plin de demnitate, se afla misterul misterelor, spaima
spaimelor: un schelet omenesc, ingdlbenit de vreme'
CAt ai bate din palme, clasa rdmase pustie' Pe sc6-
rile largi, cu coloane, se porni un iureq sdlbatic, care de
obicei nu se domolea decdt atunci cdnd se ivea silueta
inaltd a vreunui profesor. tn asemenea cazuri, aler-
gitorii ,,puneau frAnd'o qi ordinea era oarecum resta-
bilite. Dar indat6 ce profesorul dispirea dupd vreun
co$, cursa nebuneasci incepea din nou'
Co* trecu de poarta gcolii, valul de copii se des-
ficu in douS: unii o luard la dreapta, a$ii la stAnga'
Cend se iveau profesorii printre ei, pilarioarele siltau
sprintene in semn de salut. $i toati aceastd mu$ime
fla*attda gi obositd se inv6lmigea pe strada insoriti" '
iar ameleala uqoard ce-i cuprinsese pe bdiefi se risi-
peatreptat in fala atdtor lucruri ispititoare qi pline de
via!5 cu care ii intAmpina strada. Parcd ar fi scdpat din
inclisoare, aqa se bucurau de aerul prospit, de soare,
aga se ldsau inghitili de oraqul zgomotos qi foarte ani-
mat. Pentru ei, oraqul nu era decAt o invdlmigeald de
trdsuri qi tramvaie, de strdzi qi magazine, printre care
trebuiau s6-qi croiascd drum spre casd.
Csele se opri sub bolta unei por{i din apropiere,
vrdnd sd cumpere pe furig niqte alvifi' Dar negusto-
rul urcase pret,urile cu neruqinare. Se qtie cd pestetot
in lume o bucatd de alvild costiun creilar' Adicd alvi-
larul di cu birdifa in calupul alb, impinat cu
alune,
qi utat cAt sare dintr-o lovituri costd un creilar' De
altfel, negustorul 6sta de sub boltd vindea toate rndr-
furile la acelaqi pre!. Orice cumpdrai costa un creilar'
Cu un creifar puteai cumpSra trei prune, trei jumitili
 Bd'ie{ii din strada Pdl

Acum, Csele se tocmea, cdci negustorul urcase pre-

ful. Cei care se pri.cep intru cdtva in ale comerlului
qtiu preabine cd atunci cAnd o afacere comercialS este
I legati de riscuri, prefurile cresc. Aqa, de exemplu, se
I
I gtie cd ceaiurile din Asia sunt scumpe pentru cd trans-
il portul lor se face cu caravanele prin regiuni bAntuite
,.- de t6lhari. Pericolul prin care trec caravanele trebuie
,|lr:*
si-l plStim noi, europenii. Alvifaru.l, care' bietul, se
t
l
t
)
,W temea si nu fie indepdrtat de lAng6 9coald, cunoqtea
qi el aceasti lege qi-gi f6cea socoteala c5, dacd cei de
l
I ia gcoalS il vor alunga, el nu li se va putea impotrivi'
I
,t
Chiar dacd le-ar zAmbi la fel de dulce ca gi zaharicalele
t
I lui, ei tot il vor socoti o primejdie pentru copii'
h
$ ,,Copiii iqi cheltuiesc toli banii la italian", spunea
+- lumea. Aga cd italianul, simfind cd negustoria lui n-are
viitor in preajma gcolii, urcd preful. Dacd tot trebuia
si plece de-acolo mai devreme sau mai tArziu, mdcar
si agoniseascd ceva. Prin urmare, ii spuse lui Csele:
Pdni acum, toate fost un cretar. De acum, toate
-
doi creifari.
cuvinte
$j de smochine, trei corcoduge sau treijume6ti de nucd, $i in timp ce se cdznea sd rosteascd aceste
toate puse pe be! gi sm6$uite ca za}ailr ars. Tot un intr-o maghiard stricati, gesticula sdlbatic cu birdifa
creifar costa o bucati mare de turtd dulce sau un prin aer.
zaharache. Ba mai mult, chiar qi traista gcolarului - Ger6b ii qopti lui Csele:
o pungulifdunde g[seqti fel de fel de lucruri grozave - Trage-i una cu Pdliria in tarabd!
-Ideea aceasta ii surAse lui Csele. Tii, ce gtozav ar
tot un creifar costa. Intr-o asemenea traistd gdseqti
alune, stafide, struguri uscafi de Malaga, bucilele de fi! Ce-ar mai zbura zaharicalele in toate p6rfile' $i ce
zahdr, migdale, praf de pe stradS, rogcove sfdrdmate s-ar mai veseli bAi{ii!
gi mugte. Cu alte cuvinte, numai cu un singur creifar Ger6b, ca un dricugor, ii strecura in ureche cuvin-
cdpitai un larg sortiment de produse ale industriei, tele ispititoare: ,,Trage-i, m6, cu pdl6ria!Asta-i un spe-
florei qi f;aunei. culant."

1_1
10
 Bd'ielii d'in strad'a Pd'l
MOLNAR FER,ENC

care,dupi obiceiul ei, se scursese pe ticute, fdri ca el

Dar Csele iqi scoase pdlSria qi, uitAndu-se la ea,
si binuiasci ceva. Dar asta n-avea nicio importantd'
intreb5:
Boka incerci s6-qi qtearg[ palma de un perete, dar
Cu pildria asta frumoas6?
-Ger6b il murdiri zadarnic, cbci eerneala nu se lua' Aqa cd
nu-gi gdsise omul. indemnul lui ddduse
se l6si p6gubaq. il me de bra! pe Ger6b 9i amdndoi
greq. Nu trebuie sd uitdm cd Csele era un filfizon -
pornirdln lungul strizii. Csele, cel mic 9i frumuqel,
nu degeaba venea el la gcoali numai cu file din cirll
rdmase pe loc. $i ei il mai auzird cum ii spunea itali-
m6, ifi pare rdu de ea?
- Ce,
Ba bine cd nu, spuse Csele. $i sd nu crezi ci din
anului cu un glas stins gi trist, ca al unui invins:
- Pdi, dacd de azi inainte totul face doi creifari,
laqitate, dar n-am chef sd-mi stric pdliria. Pot chiar -
d6-mi pi mie halvile de doi creilari. Apoi iqi vAri dege-
si-fidovedesc cd nu-s laq: d[-mi-o pe-a ta qi o tr6ntesc
tele in pungula lui verde, s5-9i caute banii'
cu pldcere.
Italianul zdmbi, in timp ce probabil se gdndea:
Dar Ger6b nici nu voia si audd de aqa ceva. Asta era
,,Ce-ar fi dacd de m6ine totul ar costa trei creifari?"
o adevdratd insultd. Se incrunt6 9i rdspunse:
Dar 6sta nu putea fi dec6t un vis. Era ca 9i cAnd
PA| dacd e vorba de pdliria mea, pot s-o trAntesc
- cineva ar visa ci fiecare forint valoreazd" insutit"'
eu, cici 6sta e un garlatan. Tu n-ai decAt s-o gtergi,
Deci trase o lovituri puternicd cu bdrdila in calu-
dacd !i-e fricd.
pul de halviln gi inveli bucata tdiatd intr-un petic
$i, cu o migcare care dovedea cAt e el de indriz- de h6rtie.
ne!, iqi smulse pdl6ria. Dar cAnd si o tr6nteasci pe
Csele privi pachefelul, dezam6git:
tarabd, cineva ii apuci mAna pe la spate. O voce seri-
Pei apa Pulind?
oasd, aproape birbdteasci, il intreb6: -
Italianul, incurajat de succesul avut, deveni obtaz'
Ce faci?
-
Ger6b se intoarse. Era Boka.
nic qi-i r6spunse rdnjind:
acnm mai scump, pii acum mai pufin!
- Ce vrei si faci? il intrebd acesta din nou, pri- - sePeiintoarse spre un nou cumpiritor' care' vdzAnd
vindu-l serios, dar blAnd. $i
cele petrecute, pregitise qi el doi creifari' Apoi halvi-
Ger6b mormdi, aga cum mormiie leul c6nd imbhn-
zitorul i se uitd drept in ochi. Pdrea ruqinat. Iqi puse farul se apuca si ciopleascd bulgdrele alb zaharisit
cu birdila lui cdt palma. Ficea niqte migciri at6t de
pdldria pe cap gi apoi dddu din umeri. Boka ii gopti:
ciudate, inc6t ili venea si crezi cd te afli in fala unui
Las5-l in pace. Mie imi place sd fii indrSzn$, dar
- cipcdun din poveqti sau a unui c6l6u uriaq din Evul
cu ista... n-are niciun rost. Hai!
Mediu, care decapiteazdnigte bieli omuleli cu cape-
$i Boka ii intinse mAna plind de cerneal5, fiindcd o tele de alune.
linuse in buzunarul unde se afla cilimara buchrcagd
13

MOLNAR FERENC
Se nu cumperi de la 6sta, ii spuse Csele noului
-
cumpdritor, e un qarlatan.
$i, de ttecaz, bdg6 in gurd toatd halvila cu hArtie
cu tot, fiindci hArtia se lipise atAt de tare, c5 n-o mai
putea desprinde. in schirnb putea fi supt6.
Agteptafi-m6, bdiefi, le strigd el hri Boka qi lui
-
Ger6b, qi porni in goand duPd ei.
La co$ ii 4iunse din urmd qi tofi trei cotird spre
strada Soroks6ri. Mergeau la braf: Boka la mijloc,
explicAndu-le ceva in taind, serios, a$a cum ii era obice-
iul. Avea paisprezece ani gi fafa lui nu v6dea incd decdt
foarte pufine semne de maturitate. Dar cAnd vorbea,
parci mai cAqtiga cAliva ani. Vocea ii era groas6, cati-
felatd gi serioasd. Vorbele ii erau la fel de serioase pre-
cum glasul. Rar i se intAmpla s6 spund vreun cuvdnt
urdt qi nu-i pldceau deloc apucdturile goldneqti. Nu se
amesteca niciodat6 in certuri mirunte. Ba mai mult,
dacd se intdmpla sd fie chemat ca arbitru, nu primea.
Vdzuse el cd dupd judecatd una din p6r,ti pleacd mdh-
nitd gi se crede nedreptSfiti. Numai cAnd conflictul
se intelea qi cearta lua proporlii atAt de mari incAt era
necesar sd intervind profesorii, abia atunci se amesteca
gi Boka, impdciuitor. Cdci impdciuitorului niciuna din
pirli nu-i poarti picd. Cu alte cuvinte, Boka se ardta
bdiat chibzuit qi promitea sd devind- dacd nu cine gtie
ce om mare * un bdrbat cinstit qi la locul lui.
Drumul spre casi ii obliga sI pdrdseascd strada
Soroks6ri qi s-o ia pe strada Ktiztelek. Pe strddufa
asta liniptitS, soarele de primdvar6 imprSgtia o cdlduri
blAndS. in lungul ei se intindea manufactura de tutun,
de unde se auzeau maginile duduind pe infundate.
14
Bd'ie{ii din strada Pd'I
Pe strada Kiiztelek nu se vedeau dec6t doi biiefi'
Stiteau in mijlocul drumului qi aqteptau. Unul era
Cs6nakos cel puternic, iar celilalt Nemecsek, cel mic
qi blond.
C6ntt Cs6nakos ii zdri pe cei trei flicdi care mer-
geau la bra!, iqi v6ri de bucurie doui degete in gurd qi
ii trase un fluierat ca de locomotiva. De altfel, aceasta
era ,,specialitatea" lui. Niciunul dintr-a patra nu putea
si-l imite' Ba, mai mult, in tot glmnaziul nu se mai
aflau decAt vreo doi biieli care qtiau sd fluiere aqa,
ca surugiii. Se spunea gi despre Csinder, pregedintele
cercului literar, cd ar qti sE fluiere la fel de bine' Dar
de cAnd ajunsese preqedinte, Csinder nu mai fluiera'
Nu-qi mai v6ra degetele in gur6. Nici nu s-ar fi cuvenit
ca pregedintele cercului literar si fac6 asta' El, care in
fiecare miercuri dup6-amiaz6,stdla catedri aldturi de
profesorul de limba maghiard!
Dupd cum am spus, Cs6nakos scoase un fluierat'
Biiefii se adunari in mijlocul strdzii. Cs6nakos se
intoarse spre Nemecsek cel blond qi mic, intrebAndu-l:
Lor incd nu le-ai sPus?
- Nu, zise Nemecsek.
-Toli sdrird deodat5:
-in Ce?
locul lui Nemecsek, rispunse Cs6nakos:
Ieri, la muzeu, iar ne-au fdcut einstandl'
- Cine?
- Pdi Pdsztorii. Cei doi P6sztori.
-Se lSsi o liniqte ad6nc6.
Aici e locul si afla,ti ce inseamn1, einstand' Acesta
este un cuvant special, intrebuinlat de copiii din Pesta.