FLOREA MUREANU

C
101lak14t1l
PREZENTARE IN IMAGINI

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 FLOREA MUR ESA NU
PREOTUL CATEDRALEI ADORMIREA MAIM DOMNULUI"
SI PROFESOR LA ACADEMIA TEOLOGICA ORTODOXA ROMANA
SF. NICOLAE" DIN KOLOZSVAR (CLUJ)

21
/A IHt(

N f
16113-19/13
0511.0Tee4 PMNsf.A IN IMAQINI
-M :nri n -

EDITOR PROF. DR- EMIL HATIEGANU

KOLOZSVAR (CLUJ)
1944

www.dacoromanica.ro
 94"eÌ YoU'ee.
meiíieZ4r7bob 7a t am al e/ko /f/o et, rdtii0/ot
met* Wiectfie pi W aija, nadetild eilam hp, /chant.
cetae'd4-apt /new i'nud/dicat GJOefuellin e4;:e4a
cam a d drZ".1 n Ou /g/tifineti itde4ea eade,

ele.>-4(ee.

2%ileiteci

www.dacoromanica.ro
 PREDOSLOVIA
Prea Sfintiei Sale Episcopului Nicolae Cola n,
Membru al Academiei Roma ne

Nu cunosc o carte afaret doar de Sf tinta Scripturei care sei fi dus in casa
eel duhovniceascei a Romemului mai ¡walla lumina deceit Cazania Mitro politului
Varlaam, trimisei la propoveduire in anul Doinnului 1643.
Obeirsia acestei izbeivitoare lucreiri trebtte ceiutatei In neobisnuita reispandire de
care s'a bucttrat Cartea de inveitclturd" a luminatului ierarh moldovean.
Totusi, cartea nu era Mafia in felul ei. Ceici harnicul diacon Coresi mai tipeirise,
la Brasov, chiar cloud Cazanii: una in 1564, iar alta in 1581. Dar nici slujitorii alta-
relor ortodoxe nici bunii lor credinciasi nu eratt dedati pe vremea aceea Cu asemenea
cärti scrise pre limba proastei rumeineascei"; si a trebuit sei Wadi ani multi, piing
and tot cetind cj tot socotind, au vazut insisi cd este cu adeveir".
Dar mai era Inca' ce va. In tipiirirea Cazaniilor lui Coresi se amestecaserei doi
jhpiini": Forro Micleius si Luca Hredilii; iar amestecul lor In aceastei lucrare sfeintei
trebue sel fi trezit anumite bänuieli cu privire fa pravoslavia glindurilor celor dol
jupani cuprinsi asa, pe neasteptate de patima pentru spelsenia" dreptcredia-
ciosului norod din Ardeal.
Aceste beinuieli nu par a se fi risipit nici prin asigureirile din predosloviile celor
ticua Cazanii, cd ceice le tipeireau nu urmeireau alte scopuri deceit cele pentru izbei-
virea din tunearecu" a cre dinciosilor i cá lucrarea lor se saveirsia cu voia arhi-
mitropolitului Serafim." al TM? Românesti i cu a luminatului mitropolit, marele
Ghenadie, den totu tinutulu Ardealutui."
Cu totul altfel trebue set- fi stat treaba, ceind a fost vorba de Cazania lui Var-
lawn. Aceasta era izvoditil ci tipeiritei chiar de un mitropolit. In dreapta lui credintei
si in nefatdritele lui giinduri nimeni nu avea dreptul sit- se Indoiascei. Apoi, Cartea de
inveiteitura" a inaltului ierarh moldovean era trimisii la pro poveduire cu voia cu
crestineasca urare a prealuminatului In pravoslavie ... lo Vasile Voevod, cu
darul lui Dumnezeu tiitoriu si biruitoriu si Domn a towel' tara Moldovei". Deer, nici
In privinta dreptei lui credinte si a bunelor lui geinduri nu era ca putinta' sei aibei
cine va vreo nedumerire.

VII

www.dacoromanica.ro
 Dar mai erau si alte pricini cari au sortit Cazaniei lui Varlaam o atat de largei
raspandire in mijlocul obstii romanesti. In ea se talcuiau sfintele evangehlii dunui-
nicale ci cele dela alte praznice. lar aceastei talcuire se facea cu atata limpezime
frumusete a graiului romanesc, cum nu se nzai pomenise panel' atunci. Rapit de frwmt-
setea dulceata graiului in care Vladica Varlaam cel tare in Scripturi" si-a im,
bracat iscusitele sale talcuiri, credinciosul Voevod Vasile Lupu a socotit ca trimiteind
,,Cartea de inveitiltura` la toata semintia romaneascei", face un adevarat Vlar
limbii rornanesti". j voevodtd avea dreptate deseivarsitei in aceastei socotingi a sa.
Dar mai trebue sa addogam un lucru: Cazania lui Varlaam era si un monument
de mestesug tipograficesc. Riindurile de slove iscusit cioplite i curat tipeirite, in
cloud culori,) ca si osebitele chipuri cari impodobeau paginile cärf ii, vor fi seileisluit
nu patina desfeitare in sufletele tuturor celor ce au avut norocul sá le poatei privi.
Dupa ttnele ca acestea nu e de mirare ca Voevodut Tarii, preotii ci obstia cea
marea credinciosilor de o potrivei vedeau in Cazania Mitropolitului Vallaam o carte
osebit de pretioaset, un adeveirat odor ceresc" acestia din urtnii necrutand nicio
cheltuiala pentru a si o cumpara, ca sei aibei din ce sei se lumineze in ale crediintei
drepte si din ce sei se indulceasca in ale graiului romanesc. Se cunosc multe cazuri,
cand pentru cate o Cazanie s'au platit zeci de zloti buni". Mai griiitor decat bate
este inset cazul unei Caz anii din satul Somesul Cald, pentru cumpararea ciireia s'au
intoveireisit zece credinciosi, pleitind zece oi si opt miei.
Neobisnuita pi-quire de care s'a bucurat aceasta carte ne leinzureste pricina
pentru care ea n'a fost, indeobste, legatá nunzai in piefe, ci i in chingile unor grele
afurisanii asupra oricui s'ar fi incumetat s'o instreineze In chip neincuviintat.
Ci °Hanel jertfeflnicie dovediau bisericile In dorinta de a-,fi castiga Cazania lui
Varlaam, multe din ele nu lzbutiau set- si-o CU171pere de uric", In asemenea cazuri
ele o imprunuitau tocmeau cate-un calugar sau diac, ca sa le-o scrie. Cartea
de inveitlitura" a marelui Mitro polit al Moldovei s'a inmultit astfel nu numai pria
hipar, ci si prin scrisul cu mana. lar cand copistul era destul de iscusit in nzestesugul
salt, scotea la iveala lucrâri, din caleafara de frumoa.e, in stare sa se ia la intrecere
cu cartea iesitei din teascurile tiparnitei.
Raspandita, dupil CUM am spus, ca nicio alta carte pe vremea ei, Cazania lui
Varlaam a implinit o neasemlinat de rodnic-ei slujba religioasei si culturala in
millocul seinintiei ronzanesti" de pretutindeni.

In anul 1943 se implineatt trei veacuri decand aceasta Cazanie a vazut, pentru
Ira tâia oarii, lumina tiparului. Data trebttia sei fie pomenitii cu adancei evlavie vi cu
indrepteitita mandrie. ea a fost crestata pe reibojul vrenzii prin zeci de articole
publicate in ziarele ci revistele de pe intreg cuprinsul peimantului romanesc.

VIII

www.dacoromanica.ro
 Pdrintele Florea Mttresanu, distinsul profesor al Academiei noastre teologice,
inset' a crezut ca (delta nu-i destul. Dupd credinta Sfintiei Sale, petztru pomenirea
cinstirea Mitro politului Varlaam, la trei sute de ani dela tiparirea Ciirtii de
turd", se cuvenea set' fie intocmitd o mai cuprinzlitoare lucrare, in care sei se infdii-
seze pe larg viata !And de osdrdie a marelui ierarh, Imprejuriirile in rari s'a zdmislit
nemuritoarea lui Cazanie, percum si osebita insemndtate pe care a avut-o ea in isto-
ritt noastrd bisericeasai ci culturard.
Indragoslit de slova cdrtilor vechi si de asezata lor intelepciune, piírintele Floren
Muresanu butt el insusi sarcina de a intocini aceastei lucrare. Si dupli doi ani
de neincetate alergdri i dupd o destul de ostenitoare zeibavd, bunul Dumnezeu i-a
ajutot sà afungei la sfdrsitul lucrului pe care l-a stiviirsit cu iscusinta si rdbdarea cdr-
turarului Impätimit de mestesugul
Pentru nu putina zdroabd duhovniceascd pe care a cheltuit-o cu preoteascei
nicie fi tepeidare de sine, Sfintia Sa e vrednic de recunostinta si lauda intregii obstii
romlinesti. Fiindcd oricine va ispiti cu luare aminte impodobitele pagini ale acestei
cfitti, îfi va spori incuviintata mandrie crestineascd nationald, Incredintandu-se
de dreptatea pe care a avut-ocelce a spus: N as csiinM ol d ova o am e ni mari!

Episcop NICOLAE

IX

www.dacoromanica.ro
 PREDOSLOVIA AUTORULUI
In anal 1943* se implineau trei sute de ani dePa aparitia Car tii roman el t
de învä(à.turä, sau a C a z.aniei Ini V ar la am, tipiírita In tiparnita donz-
neascli dela Iasi In anu1.1643.
Prin lucrarea de fata nu am velit altceva dead sá aducem, cu acest prilej, In
numele obstei romanesti din Transilvania de Nord, un smerit omagitt memoriei ma-
relui Mitropolit Varlaam al Aloldovei..
Caci in cupe grele and la Izotarul .zilei de Maine se ivesc non i tot mai involbu-
1.00, care se uita po,nci. la tine,îti intorci privirea spre trecut i acolo In luminisurile
lui eroice cauti un razim, un sfetnic cn bun chip care cu cuvântul intelepciunii si
ca pilda vietii Itti lumineze ararea ci ca-fi arate ogasul cel spre limanulmeintuirii.
Varlaqm si toatii viata lui si tow?'" stradania lui In tra luminarea vemintiei roma-
nesti de pretutindent, prin nemincinoasa si vecinic statiltoarea invatiltura a Evan-
ghdiei crestine talmacitä in Cazania lui, arde. neincetat ca o Riche uriase, arun-
. candu-si valvtitaia peste crestetul celor trei veacuri ce s'au depcInat din anal 1643
si pana astazi.
Putini ierarhi au pastorit Biserica romaneasca intre Imprejurari atat de nestatorL
nice si fárá asezate vremi cu pace. Dar si inai putini stint care impotriva.vremilor
au izbutit, dupii chipul asemanarea tui Varlaam, sli facet' lucrul pe care el 1-a facut.
Paul de Afep descriind biserica Trei lerarhi din Iasi, ridicatei in zilele pastoririi
lid Varlaam, spunea printre altele di a piled mi n tea de mi r ar e" vtizand
atata bogatie de podoabil ci frumusetil. Cerceland mai cu ábavá viata si. faptele
lui Varlaam, ca adevarat a puca mi ntea de mi r ar e" cum a fost ca putirttil
unui om casc'i dureze o opera flirc7 egal In istoria culturii si a Bisericii noastre.
Douil sunt izvoarele din care si-a scos .t-a sporit belsugul puterilor sale Mint
infaptuirea celor ce ni le-a IcIsat mostenire: iubirea de Dzunnezeu iubirea de netim.
Pentru nzai multa slave:- a acestor cloud realitliti a trait si s'a ostetzit Varlaam. Singu-.
rele aceste cloud tinte pot sa dea vrerilor stradanfilor noastre taria de a birui orice
potrivnicie: Dumnezeu Neamul. Aceasta este marea lectie permanent valabild, ce
ne invata viata i .fa pte le marelui Varlaam. Cand ti se pare ca nu mai al niciun rost,
ivbeste-1 pe Dumnezeu, iubeste-ti neamul si fa munai ceeace ifi porunceste aceastli
itzhire. Pentru rest nu te turbura. lstoria statatoare numai pe aceasta temelie se zideste.
In Septemvrie 1632 avid ajunge Varlaanz mitropolit, Moldova nu avea nicio
tiparnitcl. Preotimea era Ingenunchiata de tarul rohatcilor, al amestecului tuturor
in trebile bisericesti si al neputintei de a se lumina pe sinesi st apoi norodul cu In-
veltatura ceirtii romanesti.
A treia zi cittpa asezarea sa in scaunul Mitro poliei, la 26 Setpeinvrie 1632, Var4.

XI

www.dacoromanica.ro
 laant obtine un act domnesc prin care mirerrilor li se chi asprä opreliste sir' nu se
mai amestece in cele preotesti. La 1 Decemvrie acelas an preotimea este scuiitei
de rohcïtci, iar la 4 lanuarie 1633 asigurcl, printr'un nou act domnesc, libertati pe
sectma ei. Prin asemenea meisuri Varlaani creiazd Bisericii o anumita autonomie,
conditie absolut necesarei pentru ca Biserica poata uinptitii mislunea ei, idee
pe care o realizeaza in chip magistral marele Saguna In Statutul pentru organizarea
Bisericii din Transilvania.
In mana unei prPotimi sloboda de poverile lumesti j radar' numai lui Dumne-
zeu Evangheliei,. data' spre fericirea i mantuirea norodului, Varlaam putea pune
acum ci fcklia inväteiturii ca sa o poarte dela o margine la> alta a hotarelor ce cu-
pr.indeau semintia romaneascei. Dar limb noastrd romeineasca nu prea avea c ar t e
p re limb a s a." De aceea asa grereste Varlaam însuyi, ziclind: de nevoe mt-a
fost ca un datornic ce sint lui Dumnezeu ca talantul ce nii-a dat sel-mi pot pieta
dc.toria, macar de cat, peinä nu ma duc in casa cea de lut a mosilor mei, adunat-am
din ton talcovnicii sfintei Evanghelii, dascälii bisericii noastre..." Si asa a Intocmit
monwnentala sa C ar t e rotnâneascá de inv at a tu;riei salt C azania, pe
care la anul 1637 o avea gata pentru tipar. Ci tiparnini In tara nu era. Dar era domn
al tarii Vasilie Vodd Lupu cu a cdrui ,,ch eftuialí nesocot er", adicei ne-
limitatet, se aduce In tara si se aseazei la Iasi, in chiliile de pe lettiga Meinastirea
Trei lerarhi, tiparnita domneascei. i parga celei dint& tipografii moldovene a fost
tocmai Cazania lui Varlaam. Aparitia acestei ceirti a fost reimane un eveniment
epocal pentru istoria culturii romanesti.
Ideea comemordrii tricentenarului Cazaniei lui Varlactm $i-a insitsit-o pe de-a'n-
tregul domnul pro f. dr. Emil Hatieganu, pundnd la IndemcInd, spre acest scop, chel-
tuialet nesocotitIi", Wand astfel posibila aparitia acestei lucreiri In editura ERAN,
fapt pentru care i se cuvine, pe Winger netdrmurita multumire i devotata noastrei re-
cunostinta.
La chemarea dotnniei Sale, lerarhii romani din Transilvania de Nord: I. P. S. S.
dr. luliu Hossu, P. S. S. Nicolae Colon, P. S. S. dr. Alexandru Rusu si P. S. S. dr.
kan Suciu, au slobozit circuldri, indrumand intreaga preotime dea contributia
spre acest sfdrsit, sa cerceteze cu luare aminte printre vechile earn bisericesti
aceq margeiritar de mult pret care este Cazania lui Varlaam. Pentru parinteasca
romaneasca intelegere cu care Prea Sfintiile Lor au sprijinit aceaster initially&
le' a.ducem si la acest loc respectuoasa i profunda noastrei rnultumire.
Dar nu numai preotii, ci Inveitatorii satelor noastre In deveilmasie cu cu alti
intelectuali si chiar elevi, s'au luat la intrecere In a descoperi exemplare din Caza-
nie. A lost o impreuner freiteascei lucrare, vrednica de cinstirea memoriei lui Varlaam.
Cu ajutorul acestui pretios concurs am geisit aci In Transilvania de Nord, duper
trer: sute de ani, 24 exemplare i urine despre alte 9 exemplare din Cazania lui Varlaam
dela 1643. (Duper' incheerea lucrerrii ni s'a mai semnalat existen fa a cloud exemplare
A, cu lipsa unor foi dela sflirsit, la biserica romanei unita din Szamosujvcir (Gherla).
Un ele din tre aceste exemplare pdstreazd pe filele lor insemnari de mult pret.
Asa de exemplu nu am gclsit nicio mentittne despre pretul cu cat se vindea exem-
plarul din Cazania lui Varlaam pe la 1643. Mihut Cdrstea si feciorul salt Such( Mihoe,
car3 au cumpeirat in 1645 un exemplar din Cazanie (cel mai vechiu dintre cele exi-
ster,te aici), ddruindu-1 pomand bisericii din Bonchida (Bontida), n'au läsat insemnat
prqul de cumparare. Dar pe exemplarul dela biserica din Bedecs (Bedeciu) Orsini
ea' la 1655 popa 'Antoine a dat o iapa pe un exemplar din Cazania CIO Varlaam
XII

www.dacoromanica.ro
i-a r uptp re t u l 25 de florin t i". In prima junultate a veacului al XVIII-lea
pe la 1736,abrudarzii di pre muntele Somesului Cald" cumptirli
delainspectorprotopop Giorgie dela Juc,nu zillog(ci)ca sit- fie
a lor In V eci" o Cazanie a lui Varlaam cu zece oi ,y i opt mid. (Conf. Preot Gay r/
Hango: Notite istorice, In Telegraful Roman dela Sibiu, Nr. 17 din 13126 Febr.
19(.I3). Asa a fost preluitti odinioarà Cazania lui Varlaam. Si pe bung dreptate.
Mt& invillatura Cazaniei tálmácitá in cele 75 de cuvtintari este färti egal in
Nteratura noasitra omileticii, panel in ziva de astclzi. Cuprinsul lor te invatti, te ini-
tiazá in adeviirurile crestinesti mtintuitoare, te insufleteste ci iti cucereste voinja
pentru o vietuire pe potriva acelor inväteituri.
Se &idea cu ce a biruit dintru inceput diavolul pe om cu aceea sa- fie el biruit
de Hristos. lncepatura blestemului si a tocati ostinda omului au fost aceste tret
femeia, lemnul i nzoartea. Femeia Eva de .carpe fu amtigitd; lemnul din care Adam
cu.Eva in-ducat-a poame; moartea ce stiltu pentru mâncatul noamelor acelora. Asa
intr'acelas chip ,v i acum: In locul Evei, preablagoslovita Fecioarti Maria; In locul lem-
nului celui din raiu,.7emnul crucii; In locul mortii lui Adam, moartea lui Hristos.
Cu ce a biruit satana diavolul cu acea fu biruit. Cu lemnul acela din raiu birui pe
Adam diavolul, asa si Hristos cu lemnul crucii birui pe diavolul. Moartea lui Adam
onzora pe oamenii ce se ntiscuserä. dintr'ánsul, asa ci moartea lui Hristos a inviat
pe oanzenii ce au fost dupcl-clânsul. Eva agonisi mimed In tot neamul sái, iarli fecioara
Maria agontsi binele de veci a tot neamul ce crede fiului sail." (Cazania) la Joia mare.)
Aceasta este invättitura unui fragment numai, din Cazania lui Varlaam,
Sau ce inimti nu se va cutremura auzind cuvântûl pe care Variaarn Il pune in
gura Maicii Domnului In Cazania la Samblita in unde zice:
O, iubit fiul mew un de lasi pe maica ta? Intr'acui cash' mil trimiti? Last-mti de
acum fiul meu si. de astäzi m des part de tine. Dará pe cine voiu avea ajutor? Pe.
cine voiu avea mcinglitere? Cá pe tine; fiul met', te-am avut nadejde, pe tine tata
si mama' ci Dumnezeu, de diutor si de .folosire. Dará de acum pe cine.' voiu a-vea In
local täu, fiul met!? Amar ;Me,' insiingurata de mine! N'am tras adejde, fiul meu,
and te-am ndscut, de una ca aceasta: N'am asteptat sá trag atata sc.'&136 si dosadd.
fiul meu, nici (data amar si durere. Clind te am nclscut, fizzi meu, n'am simtit durere,
iará acum cumplitcl durere simt intru inima inca. In loc de bucurie, fiul Meu, ian
sctirbii; In loc de veselie, aojar; In loc de desfiltare, nevoe; In loc de usurare, greul-
tate; In loc de zi band, fiul meu, vtiz zi rea .yi cumplità; In loc de cilt bine am na-
cliijduit scl am, fiul meu, pentru nasterea ta, acum atlita rau durere am. Unde-i
Gavriil arhanghelul care nzi-a zis set' mti veselesc? Scl-I Wiz Inca' acurn, sá grliesc ciltre
deinsul puf me cuvinte. Ca- el mi-a zis cá ma voiu veseli, iard" eu acu.n, fiul meu, mli
aznárasc si ma doilidesc, Zisu-mi6-a ta. nu Va avea sfárstt, lar eu, fiul
meu, te wiz mort i cuvantul lui nici aici pe ptimfint nu s'a Implut. 0, iubitul meu
fiu, dulce lumina a ochilor mei, nildejdia i veselia mea, deschide-ti ochii i vezi pe
maim ta ce te pltinge; deschide-ti sfântul rost mangilie pe maica ta. Ascultti fiul
neu suspinele tilde; cautä de vezi lacramile mete. Unde ti-s ucenicii? TOti te llisarti
acum. Unde ti-s prietenii? Toti te plirclsircl. Unde-i Petru; ucenicul täu, care Zicea
cd-si va pune capul pentru dragostea ta, iar acum nici el nu se aftei sil Aug?'" cu
mine. TO m'au lásat, toti.m'au pártisit: Numai loan, cel mai Mutt,- deceit toff, acela
te ittbeste vi acela Ili este astilzi ucenic."
lar graiul Cazaniei pe In telesul obstei i In acelas tiny infrumsetat cu asenzil-
ntiri i imagini de o neintrecutc1 frumsejcl, rtimcine si peste veacurile ce vin o co-

XIII

www.dacoromanica.ro
 moara literarli. In cuprinsui lucrarii dam cateva din expresiite ¡iterare uitate dar
care s'ar cuveni sa fie puse iarasi In largä Orculatie. (Vezi pag. 113-114.)
In al doilea rand, Cazania lui Varlaam, desi este parga celei dint& tiparnite
din Moldova, In ceeace priveste ornamentatia, cu toatil arta tipografictí perfectio-
nails-, Mai nu s'a tiptirit nicio carte pail acum asemenea Cazaniei lui Varlaam. La
finpodairea ei s'au Intrebuintat 48 de xitogravuri ca frontispictt la 74 de Cazanii,
(Cazania la Sambelta mare nu are frontispiciu deceit un ornament detirade tipo:-
gratice) si 4 finale. La aceste se mai ada uga cele cloud porti ale foilor de. stema
Moldovei ci xilogravL ra ce reprezinta pe Cuvioasa Paraschiva si viata ei deci
In total 56 xilogravuri pe care le-am reprodus In milrimea originald.
Initialele sunt "in nutria,- de 78. Le dam, 76, in cuprinsul lucriírii reduse la 314
iar cele dotal' initiate P din cliseele Nr. 79 si 80 In marime originara. Initiara P din
cliseul Nr. 79 se allá si la Inceputul Predosloviei liii Vastlie Vorld Lupu, din frun-
tea Cazaniei.
Initialele se pot grupa In zece stiluri asa cum le inflítisem In cliseele Nr. 73-76.
La pagina 34 reproducem cele capte vignete intrebuintate la numerotarea unor ca-
zanii. Asa ne-am nizuit sa nu omitem nimic din materialul xilografic, Intrucat scopul
pe care 1-am. urmarit ne-a .fost sá dam o prezentare In imagint, Intai a Cazanieil st
apoi a traditiei unice pi care a creat-o aceasta monumentald opera prin retiparirile
manuscrisele ce s'au fäcut dupli ea, 'in chip marturisit sau nu. Pentru a putea
da o idee eat mai apropiatil de ceeace a fost originalul Cazaniei lui Varlaanz, dupe!'
ce am reprodus cele doua foi de titlu A si B, sub care intalnim exemplare din Caza.
nie, cj duper' Sterna Moldovet. reproducem, pe langa frontispictile si finalele caza-
niilor acolo uncle, din motive tehnice nu s'au putut reproduce, indlcandu-le 19cul
si titlurile tipeirite cu rosu, Intocmai asa cum sunt In original, transcriindu-le
numai cu Were latine.
Traditia Itterara a Cazaniei lui. Varlaam o gasim inaugurata chiar la un an dupd
aparitia ei. Cazania dela Dealu, din 1644, utilizeaza o parte din cuprinsul Cazanki
lari Varlaam. La sfarsitul ac'eluia,s veac Chiriacodromionul dela Alba Italia din 1699
7i retipareste In intregime cuprinsul, adaugand elite un mic Cuvant Inainte, dupg
Cazania dela Govora, 1642, si la cazaniile la care acesta lipsea In editia prince,.
(lela Iasi.
In veacuí urnultor,. al XVIII-lea, se retipäreste de 6 ori (1732,.1748,1765, 1768
1781 si 1792). In al XIX-lea deasemenea de 6 ori (1828, 1834,4850, 1858,1894 ¡ex-
tras] si 1898). lar in prima jurnatate a veaculai XX (1900-1943) se retipare ste In
1903 (extras), in 1911 In intregime editia jubtlara din 1943. Toate aceste date
reprezintd momente din traditia copleSitoare a Cazaniei liii Varlaam In literatura
noastra omiletica. Nicio alai"' carte de cazanii nu a atins nurnarul retipartritor pe
care 1-a avut Cazania lui Varlaam, care In trei veacuri s'a retiparit .In intregime de
14 mi ci In parte de 3 ori deci In total de 17 ori.
. Tot din unica traditie a Cazaniei lui Varlaain fa-c parte si manuscrisele saute
,q multe nestiute 'ce s'au facia dupc`i ea. In cuprinsut acestei lucrari ne ocuparn
mai de patru din aceste razanuscrise, din tre care eel dela bisericg din MeZaszavc
(Saya), este inedit In acelas timP de o valoare exceptionala.
Lu crarea de laid fiind o prezen tare In imagini atilt a Cazaniei cat si a Intregei
ei traditii, am dat In faximile. toile de titlu ale retiparirilor .pe .care le-am NI. tut
avea la frademc7na i a Inceputuritor Cazaniei la Nasterea lui lisus. Aceasta am
facut-o spre a se putea urmari evolutia aceltdas text, at& la retipariri cat si la manu-

XIV

www.dacoromanica.ro
scrisele care nu cuprind decat Cazaniile sarbätoriror. Din acest punct de vedere
credem ca am adus o modesta completare la monumentala lacrare a lui Biantt-Hodos,
Bibliografia ROM dneascei ¡'eche.
Din motive tehnice transcierea cu latine a faximilelor am dat-o In Scara
stratiilor.
La transcrierea textelor Chirilice in latine n'am urmarit scopuri filologice, ci
ne-am calauzit de urmatorul principia: Caracterele chirilice, impreuna Cu intreg apa-
ratul tor grafic, sa fie osebite asa fe! Inc& °data- transcris textul In iatine sá fie
posibila reconstituirea exacta, iarrtsi din latine In chirilice, a originalului.
Urtniitoarele slove asupra carora am intalnit incoherentá In transcriere, le-amt
transcris precum umeaza:
= = Y, 11 = = oy = b= S = dz, a,ffl = ia, rf, = ea,
10 = iu, = in, q = ce sau ci.
Cele dotal apostofuri pe care editia din 1943 le transcrie prin noi le-am tram-
sells: 2 =' si = Punctuatia am plistrat-o pe aceea din original Nu am marcat
accentele A fancied nu am avut material tipografic cu astfel de senme. Deasemenea
na ant completat prescurtarile. Dela aceste reguli dé transcriere am fost nevoiti sä
went o mica abatere la transcrierea titlurilor tiparite cu ram. Aceasta parte s'a
cules la mana ci caracterele respective nu au putut fi combinate cu linioara deasupra
lui o si u dublu, nici cu deasupra lui ieri final si i din diftongii ia i hi. De aceea
pe o si u dublu 1-am transcris in titluri Cu o si u gras, iar pe ieri, pe IA =tiasi 10 =-
Itt prin litere cursive.
Foile din partea Mali a Cazaniei, numerotate dela 1--384 le-am signat cu F
(mare) iar pe cele din partea a doua, numerotate dela 1-126 le-am signat cu f
(»tic). r. = recto sau reverso, tidied pagina prime"! a foiir pe care se aflii numerota-
rea, tar v.. = verso, tidied pagina a doua a foii. Foile nenumerot ate delainceput
le-am signat pritz numerete romane I, II si III, iar pe cele dela sfiirsit prin 4, B,C ci D.
Mai notlim faptul cii in edititie veacului al XV111,-lea ieri final apare si cu
valoare de i ci uneori de a iar4.= In si cu valoare de î, cazuri pe care le-am men-
tionat in aparatul critic.
Nu putem.incheia acest Cuveint inainte lard sii exprimilm fratestile noastre mul-
tuntiri Prea Cucertzicilor OHO protopopi: te fan Bota Lemény (Lemniu), $te.
fan Cherechesitt Somkut ('onzcuta), Gheorghe Costna Dragomérfalva (Drago-
iTiresti), loan Costea Kolozsvar (Cluj), Nicolae Costin Zsibo (Jibou), Gheorghe
Manzat Dés (Dei); Cucernicilor preoti: Vasile Apetrii Kozmatelke (Coma),
Marius Birle Szurdok (Stramtura Mgramuresului), Virgil Lupas Borgovan
Kolozs (Cojocna), loan Built Kolozs (Cojocna), loan Checiches Korptid (Cor-
padea), loan Ciouca Dank (Dane), loan Contiu Kisnyulas (Milasel), Vasile
Cosma Pusztatopa (Topa Mica), Andrei Giurgiuca Bethlenkörtvélyes (Perisor),
Teodor Groza Fazes (Stramba), Vasile Mclean Ketel-Magyarborzds (Chetitr
Bozies), Aurel Miclea Bonchida (Bon(ida), Vasile Moldovan Alarosliget (Dum-
brava), Gheorghe Munteanu Als6csobanka (Ciubanca), Virgil Paca Gyalu
(Gilau), Andrei Pintea Buzonez6 (Buzas), dr. Silviu A. Prundus Kolozsvar
(Cluj), Traiatz Saya Bedecs (Bedeciu), Petre Tofan Nagyrebra (Rebra), loan
Barbos Meziíszava (Sava), loan Bondani Romoly (Romttli), Gavril lovan
Fugyivcisárhely (Osorheiu) i domnilor Gheorghe Diincus si Pie 8andru invatator,

XV

www.dacoromanica.ro
 eari mi-au pus la indemanei pentrtt acest studitt fie exemplare din (.7azania lui Var-
laarn fie retipiiriri dupa aceasta sau alte informatiuni. Multumesc deasetnenea biblio-
tecarului meu, Teodor Negreiu si celorlalti studenti care m'au ajutat la numeirarea
cuvintelor din Cazania lui Varlaam.
Domnii Raoul S'orban si Ch. V. Giurgiu Inca' au o caldei muttumire din
partea noastrei pentru interesui fi insufletirea ce au manifestat-o fatei de initiativa con-
cretizat6 In aceastü lucrare.
Si nu pot trece sub teicere nici pe pictorul Victor Constantinescu, care a copiat
filigranele Cazaniei si ale Ms. Nr. 210 Mz. Ep. si pe lordan Dunzitriu care a desenat
titlurile capitolelor acestei lucreiri si filigran ele Ms. din Mez6szava (Sara).
In ce meisurei am izbutit sá nu jignim, prin streidania noastrel, memoria lui Var-
laam, nu este al nostru a judeca. Noi ne-.am streiduit set' piinim.lucrul si 1-am
sit atat cat ne-au ingelduit anii 1943-1944, ale ceiror vestigii se veid èa niste
rune In cuprinsul lucriírit ci mijloacele pe care le-am putut ¿vea la lndemiinei it.
Transilvania de Nord. i

Kolozsvár (Cluj), la ziva Crucii, Joi 14 Septemvrie 1944.

FLOREA MURESANU
PreoIra Caledralei Adormirea Maicii Doinunlui"
§i profesor la Academia leologied orlodox,I romand Sf Nicolae"
din Kolozsvdr (Cluj).

www.dacoromanica.ro
 M ITROPO LIRA, VARIAAM
(1632 -1653)

1. Originea lui Varlaam. Izbelistile vremilor, care au trecut in necontenite valuri

peste cuprinsul hotarelor locuite de Romani, au innecat multe comori si au ingropat
pretioase urme atat din istoria obstei cat si din viata bdrbatilor alesi de Dumnezeu
si asezati la locul de cdrmaci pe cdile izbdvirii si ale gloriei nepieritoare. In asemenea
cumplite zile au ars multe documente si au dispdrut multe dovezi despre, faptele si
vredniciile strämosilor. Din aceastd pricind sunt in istoria noastrd umbre si multe go-
luri. Strddamile cercetatorilor, rdzimandu-se pe fapte ce stau de o parte si de alta a unor
asemenea goluri, peste multe au aruncat punti de lumina, legdnd astfel curgerea
istoriei. Dar mai sunt de acele in fata cdrora cercetdrile istorice nu s'au unit in ase-
zarea puntilor de legdturd si de lumina. Un asemenea caz este chestiunea cu privire
la stabilirea originei lui Varlaam, marele si luminatul chip de vlddicd al istoriei
noastre religioase si culturale.
FArdmele de documente care au rdzbit deasupra vremii, unii le td1mdcesc in
sensul cal Varlaam se trage din neam de boieri,1) iar a4ii cd se trage din tdrani
rdzesi 2) din tinutul Putnei. Poat i unii si altii au dreptate dacà documentele la

S t. Dinul es c u, in Notite despre vieata i activitatea Mitropolitului Varlaam

(1632-1653), pag. 1. spune textual, eh' Varlaam se trage dintr'o familie boereascA renumitil
a Moldovei din familia Motoc .... Din aceasta familie au esit mai multi membri renumiti,
ca vornicul Ion Moto c, care intre anii 1554-1564 rAsturnä si facu 3 domni in Mol-
dova." Pentru intemeierea acestei sustineri trimite, in notà (1), la un document cu data de 15
Aprilie 1672, publicat de Hasclau in A r chi v a Ist oriel" t. 1 partea 1, pag. 80 prin
care mosneanul (=rdzesul) Dumitrasco Rusanovschi vinde cumnatului sa"u Ddinian vornicul
pä.rtile sale din satul Sipoteni. In acel document figureazd printre martori si Andrei Motoc
br a tnic (=nepot de frate) al Mitropolitului Varlaam. De aci Hasdä,u spune cd: Acest
Andreiu inumindu-se mai sus Motoc urmeazil ea' si celebrul Mitropolit Varlaam era tot din
acest neam". Aproape in aceiasi termeni copiaza. si I. Andreescu afirmatia despre originea
lui Varlaam din familia boereasc6 Motoc, intemeindu-se pe acelas document din 15 Aprilic
1672. (V. Varlaam al II-lea Mitropolitul Moldovei, pag. 33, textul si nota 3.)
Aceastä, pa",rere sustinutà cu mai mult aparat documentar o Intalnim la N. I or g a,
Ist. Bis. Romane, vol. I. Vdleni de Munte 1908 pag. 304; I. Lupa 5, Varlaam, Mitropolitul
Moldovei, Cluj, 1934, pag. 55; N. Cartojan, Ist, lit. rom. vechi. II. pae. 109 si altii printre
care pomenim pe cel mai iou biograf al lui Varlaam, anume Augustin Z. N. Pop. Acesta
spune textual, ea: cobora neamul mitropolitul Varlaam din satele putnene, tinut de
podgorii si mori, peste care stapâneau cu hrisoave vochi, intre Omni si preoti, rdzesii TArii
de los. De aici s'a ridicat neamul lui Maxim Ureche si Stefan Toma dela Otesti, de aici

www.dacoromanica.ro
 Nr. 1. Varlaam, Mitropolitul Moldovei
Mph' o fresca din biserica Trei Terarlii, din

3,01-149TEC4
- IVRINICIPtULUI
'9UCT/Re$1\

www.dacoromanica.ro
care se provoacd le interpretdm in duhul vremii lui Varlaam. Inainte de reforma
lui Mavrocordat (1739) rdzesii moldoveni i mosnenii munteni apartineau oamenilor
liberi, nobilirnei, adeca obrazelor boeresti sau aristocratiei tarii. Caci Nina clitre
sflirsitul secolului al XVI-lea libertatea este In strlinsil legrattril ca mosia. Nu putea
fi liber decdt acela care era posesoral unei ocine, oricare or fi fost intinderea el.
Pierderea ocinei atreigea dupà sine si pe aceea a libertil(ii. Omul bird peamInt era
serbul stàpânului inosiei pe care triiia. Intr'o societate astfel organizatà, clasa oame-
nilor liberi se confunda deci cu aceea a proprietarilor de pilmeint. Obisnuit acestia
sunt cunoscuti sub numele de bojen si nzosneni, In Moldova reizesi, cei dintili re-
prezentand proprietcitea mare, ceilalti pe cea mijlocie ci mnicä, saipanità aceasta din
mina mai totdeattna In deveilmeisie.3)
Prin urmare nobleta era in timpurile vechi In legeiturd ca mosia. Stlipemitorul
de peinzeint era atunci iden tic cu nobil, intocmai ca In Polonia yi Ungaria".4)
Diferitele numiri date proprietarilor mici in Moldova si Muntenia (megiesi,
mosneni, rdzesi, cnezi, judeci), nu reprezinta categorii deosebite de proprietari ci
numai raporturi oarecum juridice ale acelorasi proprietari, care sunt megiesi cdnd e
verba de hotarnicie hare mosiile lor si ale altor mosneni in starea lor de mostenitori
ai pamantului; cnezi ca proprietari de iobagi (rumdni) si judeci ca oameni liberi.
Dar pe leingii aceste titluri care exprimei doar cate o anttme insusire a lor, pro-
prietarii mai au unul: Ei sunt bojen, adecà nobili. Acesta este cel mai important
din tre titlurile ion El le insunteazli pe toate celelalte si se subintelege pe langei fie-
care din ele. 5)
Asa Intelegand starile de atunci, ne putem explica i faptul la care face aluzie
Augustin Z. N. Pop, cdnd spune, cd de acolo dintre razesii 'Tara de Jos s'a ridicat
.$tefan Toma si Gheorghe ,Stefan. Numai asa putem intelege cum Andreias, nepotul
de fi ate al lui Varlaam a putut sa fie stapAnul unei case pe ulita mare a Iasilor,
iar Lupu al lui Grigorie, un alt nepot, inarmat cu scrisoare dela unchiul sau Varlaam,
sí strdbata pand la tronul tarului a toata Rusia si sa vada fata lui Mihail Feodoro-
vici.6) Nobleta legata de starea razesiei isi putea face cale deschisa inafarapana de-
parte la treptele stralucitului tron al tarilor, lar inauntru pand la sceptrul de domnie.

so va porni domnia lui Gheorghe Stefan cu mare bisug tdrei" si a baltranului

Fustratic Dabija, cel cu atâtea amintiri din vii.
Varlaam era din malul targilos al Bolot es til o r, chemandu-se Motoc, dupd un
flume foarte purtat in regiune si chiar s'a crezut candva, ca dansul este unul din inde-
pArtatii urmasi ai vornicului Motoc, tutors la sat sa razeseascd". (Neamul Mitrooplitului
Cdrturar Varlaam al Moldovei, Rev. Bis. ort. rom. Anul LVII, Nr. 5-6, MaiuIunie 1939.
3) C. Giurescu Despre boieri, pag. 3.
Idem pag. 20. Aci Giurescu citeazd pdrerea lui I. Bogdan.
5) Idem, pag. 127.
Iasi, 24. Octomvrie 1644.
Scrisoarea Mitropolitului Varlaam din Moldova cdtre Tarul Mihail Feodorovici, in
care recomandd pe nepotul salt Lupu al lui Grigorie.
,.Prea luminatului si inalt rezidentului in buna credintd stralucitoralui Domn Tar
si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur stdpanitorul a toatd Rusia, Tarul Moscovei,
Tam'. Astrahanului si la alte multe imparatii $i state Tar si Domn si Obldduitor in Domnul
sIi te bucuri la multi ani, cu duhul dumnezitsc4SA 4riumfezi si sA salti de bucurie in Hristos.
Deoarece toti sunt datori a avea pururea dragostea fatd de prealuminata Maiestate a Impd-
rdtiei Voastre, cdci pe multi si pe nenumdia(i if itragi in dragostea ta prin impdrAtestile
tale binefaceri, Cu atat mai ales suntem noi datori a ne ardta semnul dragostei noastre
Maiestdtii Impdrätiei Voastre si a aduce mnliumitd Maiestrttii Impd.ratiei Voastre pentru
binefaceri si a ne ruga lui D-zeu fdrä de uitare. Cd nu numai pe noi ne-ai atras spre casa
iubirii si binefacerii Maiestdtii ImpArdtiei Voastre, ci mai ales harul lui D-zeu a asezat

www.dacoromanica.ro
 Prin urmare Varlaam apartinând unei familii nobile de raZesi, stapdni de mosii,
sate si vaduri de mori In tinutul Putnei, a fost In .situatie de a-si agonisi aleasa cul-
turd si cunostinta a limbei slavone, grecesti i latine, fie la dascali in tara, fie la
vreuna din Academiile de peste hotare, unde a invatat si Grigorie Ureche ridicat si
el din mijlocul razesilor Tarii de Jos.
Numele fericitilor sài parinti pana acum nu ne sunt cunoscute. La fel n'a iesit
la iveala pdna acum stire nici despre anul si locul nasterii lui Varlaam, nici despre
numele ce l'a avut din botez inainte de calugdrie.
A-tat se stie din documentele descoperite paria acum ca a avut un frate Stefan,
o sofa" Ecaterina si una Nastasia. Numele unui alt frate, razes botosenean, nu este
cunoscut 7).
2. Varlaanz calugar la Secul. Mdnastirea Secul este ctitoria lui Nestor Ureche
si a sotiei sale Mitrofana, parintii lui Grigorie Ureche cronicarul i vornicul. In
cuprinsul acestei mandstiri, pe Idngä pravila vietii calugaresti, constatatoare din ascul-
tarea rugaciunei i priveghere spre infrdnarea trupului si libertatea In duh i adevar,
a luat fiinta dela inceput si o scoala mdnastireasca. Nu=i exclus ucenicia in ale
stiintei aci sa. si-o fi facut calugarul Varlaam.
Ce l'a indemnat sA imbrace chipul calugaresc? Poate chemarea lui Dumnezeu
earl i-a pus de o parte aleasa misiune pe care a dus-o la plinire si spre a lui Dum-
nezeu lauda i spre folosul de mdntuire al neamului säu romdnesc.
Cele mai vechi stiri despre Varlaam la Secul le avem de pe la anul 1610, cdnd este
pcmenit ca egumen al mdnastirii. La aceasta data semneaza cu tot soborul dela

impiirdtia Maiestdtii Voastre intre Impdrati si cne¡i spre a fi in cele din urmii ocrotitorul
si apIrgtorul bunei credinte, rdscumpdrdtorul robilor. mangdietorul celor ce rdu suferd
In mizerie i ziditorul bunei credinte, mdrirea si lauda pravoslavnicilor, ochiul luminat al
bisericii rdsdritene, milostenia nesecatd a celor ce cer. Intre cei multi si nenumdrati, cari
se refugiazd cu o astfel de bundtate la prealuminata stdpanire a Impdrdtiei Voastre este
(unul) si acest nepot al nostru cu numele Lupu Grigorie trimis de smerenia noastrd pentru
lucrurile noastre de lipsd in singur stdpdnia ImPardtiei Voastre mari sà cumpere acelea
cari Doi nu le etsim. Deaceea mg' inchin cu aceastà rugare si aduc multumitg. Impdrätiei
Voastre mari si pentru aceasta astern rugare, sd aibä voie sus numitul nostru nepot Lupu
al lui Grigorie a ne cumpAra luorurile de lipsd In tara ta mare impArdteascd, si a se in-
toarce fdrd de intarziere. Si Domnul Dumnezeu sA inmulteascd anii cei multi ai Cal in pro-
speritate si putere si (sg-ti dea) biruintd asupra tuturor vrdsmasilor vdzuti si nevdzuti, Amin.
Soris in cetatea domneascd, in Iasi, anul dela facerea lumii 7153, luna lui Octom-
vrie 24 zile.
Iar din jos adaus :
Ruggtorul de D-zeu i doritor al tot binelui Maiestältii Tale Impdrgtesti, Varlaam
Mitropolitul Moldovei ti se inching.
(Actele Moldovalahe, 7153. No. 6. Copie contemporand, publicaa de S. Dragomir in
Relatiile bis. rom. art. cu Rusia In sec. XVII. Anal. 'Acad. Rom.; Tom. 34.)
7) Stefan frate preaosfintitului si de Dumnezeu alesului si ruggtorului nostru Kir
Varlaam mitropolit", intdInit prea putin documentar, are doi fii si o flied: pe popa Ursu
care nu trebue confundat cu preotul domnesc Ursu Cergariu, bgrbatul Maritei, nepoatd
dupii al doilea frate, pe Todir ase o si pe Tu (f) d o r a.
Popa Ur s u, Todir as cu (Toader) si sora lor cdsgtroita cu Gheorghe Oldcariu
sunt mereu in proces de mostenire cand cu m'andstirea Secul pentru via din Cofesti care
pogoane au fost puse de pdrintele Varlaam" opundndu-se cererii lor: Statornicirile pra-
vilei; testamentul si mArturiile duhovnicului lui Varlaam, pdrintele Dosotheiu ot sta mo-
nastir Nemetcomu, ed. la datul sufletului" i-a spus: Nepotii s(')au aflat socotiti pand
au fost svintia sa viu" dupd moartea svintiei sale sa nu mai ceard nici un nepot ni..
mica", ea va avea svintia sa sdi hie tot a svintiei mdnastiri, nici are nice un nepot la svin-
tia sa nimicä, cu ce s(')au indurat le-au dat pand au fost svintia sa viu", cdnd sunt
chemati la judecatd de fii surorii Nastasia, Lupu Brasoveanu si Vlad, cdteodatli si de
4

www.dacoromanica.ro
 niare pana la mic" un act menit sa curme neilitzlegerile pentru hotare cu calugdrii
din manastirea Neamtu.8)
Tara cum a inteles calugdrul Varlaam sa-si dea un rost ales si inalt vietii sale
calugaresti, pe care a adus-o dela inceput ardere de tot spre mai mare slava a lui
Dumnezeu si spre folosul mantuirii sufletesti a neamului sAu.
Inca de pe cand era preutul bisericii lui Sflintul Ion BotezcItorul din sfiinta
meineistire Secul" adicá Intre 1599 (atzul intemeierii milmistirii de ceitre Nistor Ureche)
1610 (anul ciind li gdsim egurnen) Varlaam tradusese din slavoneste Least vita
lui loan Sciirarul in octavo pe 574 de pagini, text slavonesc ci romanesc pe dotal
coloane. In prefatii autorul zicea: ca si ett smeritul si tzedestoinicul pentru liubovul
ce am avut ceitre aceastil svintei carte, 'inset mai viirtos pentrtt datoria talantului ce
amtt carele mi s'att drirttitu din tru mila lui Dumnezeu m'am nevoit, dupei putinei
puterea mea ca sá má plec osardiei rneale ce am avut spre acest lucru. Derept aceia
nice pentru aceasta sá nu-mi prepue nestine, cad ca mai dinainte vreame au avutu
oamenii osardie spre inveiteiturei c'au fostu dascali si sciutori ci inteleglitori scriptu-
rilor si învätäturilor lui Dumnezeu si ca acest lucru ca ca o lumina au luminat lumen

Ionascu de Velicico, nepotii ei care prin purtarea lor nepotrivitd, fie prin nepilsare, uitand
la batranete, in ultimele zile ale vietii, pe f ostul" mitropolit fusesera indepartati dela
once impartire. In schimb Gheorghe Olacariu a fost de fatd". ingrijindu-1 si, fiind do
clansul invatat, scrisese actul de danie, l'au cetit inaintea parintelui Va.rlaam
Ion F,piscopul de Roman, ieromonahul Gheorghe ot Secul cu tot soborul marturisesc
calugarul deja Snagov, Atanasie, fost ucenic al lui Varlaam si acum ajuns egumen manastirii si
acolo
iard a iscali n'au putut iscàli pdrintele Varlaarn in zapis. ca au fost bolnav fulgerat
si in alt loe: iara a is.cali zapisul nu putea parintele iscali, cal au fost bolnav,de
ce, unde-i trebuie punea pecetia."
Revendicarile in discutie (se contesta intentia testatorului si autenticitatea zapiselor
cä nu-i iscalit cu mana parintele Varlaam") au loe, ()data inaintea mitropolitului Dosoftei
si a doua oar. inaintea lui Antonia Ruset.
Mittiopolitul daruise cu diriapte (lane partile din Strezesti si din Giugastri zestre
Tuf(do)rei, iar din Scortari harazise pamanturile dela Cofesti si Capotesti preotului Ursu
si femei sale Mare` si celuilalt frate Teodor, incredintandu-le cu zapisele de cum-
paratura, din ele fiind desmostenit un alt nepot, R a d u.
Po pa Ur s u, de locul lui din Stoiesti, a prectit In satul Grozestj dupa 1661, and la
bisenca satului se intalneste pentru ultima data. Popa Albu. Ii urmau si lui, dupa 1686.
popii Ionascu si Lupu ot Grozesti (1696). Popa Ursu a avut fecior pe Necul a.
Andrias Moto c, var primar cu Ursu, este diac in Iasi. Cartea domneasca a lui
Stefanita Lupu din 24 Ma¡ 1660 porunceste sa ramae, lui Ghinea Negutitoriulu o casa
a lui Ad ria nepotulu pdrintelui Varlaam, care inabld fugariu sa, nu plateasca 200 lei
datoriti lui Ghinea" intre vechile documente ale Galatei, ca si cel de sus se pdstra la
Arhivele Statului din Bucuresti, in 1888, un zapis cu data de 20 Septemvrie 1669, prin care
Kirila tiv vel jignicier vindea aceasta casd din Iasi, ,pre ulita mare", cumpariata, dela
Ghinea, care o luase deja Andrias. In 15 Aprilie 1672, Andrias Motoc de pdpiceni iscaleste
'bratanic mitropolitului Varlaam" intre altii zapisul mosneanului Dumitrascu Rusanovschi
pentru o vanzare la Sapoteni. Hasdeu (loc. cit.) observa: Acest Andrei numindu-se Motee
urmeaza cA si celebrul mitropolit Varlaam era tot din acest neam".
Marit a, sora lui Andrias, este casatoritd cu preotul diomnesc Ur su Cergariu
de pe Poarta, venit in locul raposatului pond Vasile sà serveasca paraclisul zidit de Stefan
Toma, la 1621 deasupra intrdrii domnesti.
Ursu a fost preot domnesc In cloud randuri: inainte de 1665 (Septemvrie 5) si dupd
1678, and se intalneste la biserica de pre Poarta", martur in zapisul preoltesei Prohira,
vdcluva inaintasului salt, prin care vinde unui nepot paimant (19 Octomvrie 1678). El apare
in alte vanzari, la 4 Fevruarie 1686, 1 Martie 1686 si tot inaintea lui la Iasi se intaresc la
10 Aprilie 1684 si 30 August 1684, cloud acte de danie si vanzare in legdtura cu ocinele
vasluiene deja Morcoviceni. Din casnicia cu Manta i s'au ndscut mai multi ,cuconi", dar
Ursu nu implini varsta inaintata, deoarece in 7 Aprilie 1687 Marita preuteasa popei Ursulu,
c-au fost preut domnesc" deci dansul murise, capata intarire dela Constantin Cante-

www.dacoromanica.ro
 s'au indireptat spre Ittcruri butte domnii vi îlnpàrafii, iard In vrearnea de acum s'au
strfinsti si s'att intunecat oscIrdia aceia de nice stiu pre noi invala nice pre alti. Drept
aceea am vrut set* scriu aceastii carte larg si pie lung ca set' portal intelege cine
va ceti."9)
Asa in taina tdcerii dela Secul a zdbovit Varlaam in lungi privegheri de noapte
la lumina lind a candelei, aplecat peste slova vechei intelepciuni, talmdcindu-i inte-
lesul pe care l'a impdrtdsit apoi si altora. Grija lui cea sfântd si osdrdia care nu
i-a dat hodind, i-a fost ca sä inteleagd to i sd se bucure de desfdtdrile In duh si
adevAr pe care el le-a gustat din slova vechilor cazanii si a cuvintelor rostuite de
intelepciunea vreunui avg sau schimnic. Duhul &au de multe ori se. va ti suit pe trep-
tele de aur ale Leastvitei lui Ion Scdrarul, pänd in inaltul crugurilor ceresti. Privind
de acolo multa desertdciune dupd care aleargd omul pdmäntesc, a voit sà-i facd pe
toti piirtasi slobozeniei in duh pe care numai adevdrul ti-o poate da, iar adevdrul
intreg numai in Dumnezeu std, cdci Duh si Adevdr este Dumnezeu. De aceea ce-1
ce-si pune nAdejdea sa In Dumnezeu nu va fi rásat de rusine i cel ?ce se leapddd de
cele ce nu sunt ale duhului dobdndeste negräitd boggle.
Pe aceastd cale cereascd si-a strunit cAlugdrul Varlaam viata sa la Secul. Si
prin ea bun nume i aleasä cinstire, nu numai la Dumnezeu ci i la oameni, a dobAndit.
Cei mai mari välzand vrednicia lui l-au ridicat la cinstea de Arhimandrit Inca
tiindr fiind, iar Domnul tärii, Miron Barnovschi, bine cunoscdnd faima Arhimandri-
tului Varlaam l'a ales sd-i fie duhovnic siesi si casei sale, cherndndtt-1 la Suceava
In cetate.
3. Varlaam ln sone la tarul Rusiei Miliail Feodorovici. In firestile convorbiri
dintre Domnul tdrii i duhovnicul &Au, Miron Vodd a avut prilejul sd se incredinteze
cA Varlaam poate sd-i fie si cel mai luminat si mai de incredere sfetnic. Dar si

mir impotriva a ,,niste oameni ce si-au pus vie pe un pamant al ei, care pamant cu un vad
do moara si alto mosii ce mai sant acolo i le-au dat ei" mitropolitul Varlaam caci au fost
nepoatai de frate". In 1710 ea daruia sbornicul cu analele bistritene prectului Gheorghe
din Baleen', cum marturiseste insemnarea interioard:
A(z)i iere(i) Gheo(r)ghi o(t) Baiceni /precum mi-au da(t) aceasta / carte preut(i)asa
Caposatulu(i) /preotului U(r)sului, carele / au fostu protopo(p) o(t) Iasi Du(m)nezeu salu
pomen(i)asca./Inparat(i)a sv(i)ntii sale de pre /una Cu preut(i)asa si cu to(t)i cuconi(i) si
Cu rude a(i)dumi /10(r) sale. Mii au dato ca sa le! hie pomana in veaci ami(n). /Scrisa(m)
can(d) au vin(t) Ioa(n) Necula(i) / Voevo(d) s au intra(t) in I(asi) / In r(s) crea(d)m(s)(a)
gen. ke. din v. 1. 7218 in ziva lu s(t) Gligori b(o)goslov."
Marita trdia hied la 3 Mai 1713, an and vinde vadul sat' de molted unui vatav de vieri.
Fiul cel mre al Nastasiei, casatorita cu un Grigore abia amintit, Lupu Grigore, numit
si Brasovanul, pentru negotul ce-1 indeletnicea, acest nepot al nostru", este trimis de
mitropolit cu scrisoare de recomandatie cdtre tar (24 Octomvrie 1644) la Moscova pentru
lucrurile noastre de lipsa in singur stapania Impdratiei Voastre mari, sa cumpere acelea
cari noi nu le gasim si a se intoarce fArà intarziere."
Duna moartea ierarhului, sora Nastasia a capatat 100 galbeni, lar Caterinei cealaltä
sora casätorita in Nearnt cu Chizanul ce iscaleste foarte mandru langd preotul cel dom-
nesc cumnatul mitropolitului Varlaam" i se statornici sA primeasca patru poloboace de
miare in toamnd pe fiecare an" din prisacile dela Brad, lasate manastirii de vesnica odihna.
Poate fiu Caterinei sa fi fost R a du, ehemat de Varlaam la mosiile sale din Putna si
curand indepartat pentru multele nebunii ce facea" luandu-k-se mosia Scortari spire a se
da lui Stefan si celor doi cuconi mai mici ce-au avut negrijiti."
Se mai aminteste inteun ispisoc, aläturi de Stefan fratele Nlitropolitului Varlaam"
un nepot Nich if o r. O nouà atestare intareste cd este fiul lui Stefan." (Augustin Z. N.
Pop. Neamul Mitropolitului Varlaam. Rev. Bis. ort. rom. No. 5-6 1939.)
N. Cartojan. Ist. lit. rom. vechi, II. pag. 109.
9) G. Pascu: ht, lit. rom., pag. 58.

www.dacoromanica.ro
 Varlaam plinindu-si cu sfintenie slujba duhovniciei sale, a stiut sa aprindd in sufle-
tul domnului toatd domneasca rdvnal pentru buna cinstire si podoabd a casei lui
Dumnezeu. Dovada o avem in scrisoarea Voevodului Miron
Barnovschi catre Tarul
Mihail Feodorovici, prin care recomanda pe Arhimandritul Varlaam i
solia ce-o
trimitea in Rusia cu o indoird rnisiune. ")
Prima misiune avea ca tinta lavra Pecerska din Chiev.
Acolo se afla ca arhimandrit Petru Movilà, inrudit cu domnitorul Miron Bar-
novschi. Acesta trimitea deci in solie pe duhovnicul sdu sà vadd pe arhimandrit si
sd-i ducd manuscrisul unui Octoih slav din mändstirea Neamtu care a servit apoi
!a tipdritura chieviand din 1630. A doua misiune avea ca tintd Moscova. Aci solio
moldoveneased trebuia sd 'se se prezinte Tarului Mihail Feodorovici pentru a-i duce
in dar moastele sfantultii mucenic Iacov din Persia, care se aflau in palatul domnesc
din Suceava si pentru a cere in schimb pentru ctitoria dela
Dragomirna, cateva din
acele frumoase icoane rusesti, pe care Miron Barnovschi le va fi válzut in
mândstirile
ucrainiene din Polonia. Solia moldoveneascd a plecat din Suceava in ziva de 13
Decemvrie, 1628. In vara anului 1629 era la Chiev.
lntrevederea dintre Varlaam si Petru Movild, a avut loe in ziva de 3 August,
duná cum afldm chiar din notele lui Petru Movild insusi: In anul 1629 August,
3 zile, venind la miinlistirea Pecerska Varlaam ieromonahul(?) din piimantul Mol-
dovei si fiind tri mis la mine ca Sei 171(4 vada de ciitre Miron Barnovschi Voevod."11)
intdlnirea aceasta dintre cei doi cdlugdri providentiali, ridicati amdndoi din
obstea neamului românesc, are pentru istoria culturii românesti o importantd deosebitd.
Din cele vdzute acolo de Varlaam (Tipografia, Colegiul s. a.) si din convorbirile
lor va purcede marea innoire culturald religioasd din Tdrile Romdnesti, Moldova si
,Mutitenia, intdi prin infiintarea Academei domnesti, a lui Vasile Lupu dela Trei

10) Scrisoarea Voevodului Miron Barnovschi cdtre Tarta Mihail Feodorovici,

comanda' pe Arhimandritul Varlaarn si solia ce-o trimite la Moscova. (Gramatele in care re-
valahe, 1628 Nr. 1. original).
moldo-
Iasi, 9 Decemvrie 1628.
Atotcreatorul si Domnul Hristos sez(ind de-a dreapta scaunului miiririi intru cele
Inalte, impdratul impiiratilor si domnul domnilor prin inainte
stiinta sa dintru inceputul
buniitatii, care face sd infloreascii rodul si cu dreapta sa atotputernic.5 incunund ne,amul
drept credmcios, pe care insusi Dumnezeu l'a ales ca pe un intelopt si
al credintei ortodoxe, a strdbunilor siii si fiitor Bisericii riísiíritene din credincifos strAjer
popor prea luminat
strillueitorului si in ortodoxe bine lumindtorului si ziditorul credintei,iar noaud
mult doritului si iubitului i pentru credinta noastrd ortodoxa' intru Domnul
dei flind departe de noi totusi inimile noastre in veci neuitatului, impreund luptAtorul nostru,
prea luminatului Tar,
Domn Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur stApdnitorul a toatd Rusia (titlul intreg).
sa te bucuri si sd te veselesti in Domnul la multi ani, Amin.
Insotit prin mArturisirea credintei ortodoxe si in Hristos Dumnezeu bine crediticios
si inchindtor al Sfintei Treimi si fiu si mostenitor al Bisericii irdsdritene, bine
Dcrim Io Miron Bainovschi Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn si obriduitor, credinciosul
Moldovei, pace, säniitate si vieatá indelungatii dela Domnul Dumnezeu dorima ImpArdtiei toatd tara
Tale. Cdci si noi fiind in Hristos Dumnezeu, tindnd credinta ortodoxa' si aceasta pdstriind-o
intreagd si . , urmand pArintilor nostri de demult si strdbunilor i celor drept cre-
dinciosi, cari au fost in tara noastra a Moldovei luptdtori ai
luminatii Domni, care in semnul dreptei lor credinte in Hristos Dumnezeu adevdratei ortodoxii, prea
tara Moldovei cu prea frumoase miindstiri si cu cinstite hramuri au umplut toat5
mdritoare
dela eari prin nespusele sorti ale lui Dumnezeu a venit si la noi in tara Moldovei de Dumnezeu,
primit patriei mele spre a fi tiitorul sceptrului domnesc si obraduitor. In aceste.aunde am
urmand
si noi Domnilor de demult, cari au fost inaintea noastrd,
nezeu cu binecuvantarea si ajutorul lui Dumnezeu amvietii lor binecuviincioase in Dum-
zidit cinstita mändstire numiti
Dragornirna si in ea ani dada biserica de piatrii in numele sfintei si de vieatd facatoarei

www.dacoromanica.ro
Ierarhi, cel dintai a$ezámânt de Invátáturá superioará la Románi i a tipografiilor,
atat ale lui Matei Basarab dela Campulung, Govora i Targoviste 12) cat si a lui
Vasile Lupu dela Trei Ierarhi din Iasi, de sub a cdror teascuri au e5it una dupd
alta tdlmäcirile in romaneste a cdrtilor de slujbd si de zidire sufleteascd pentru
folosul semintiei romanesti de pretutindeni.
Printre notele lui Petru Movild despre intalnirea dela 3 August 1629 se pdstreazd
insemnarea despre minunea sdvarsitd de moastele Sfantului loan cel Nou din
Seceava care la 1610 a niantuit cetatea de ndvdlirea Cazacilor Zaporojeniminune
care, spune Petru Movild i-a fast povestitd de Varlaam.
Din acest fapt cat si din scrisoarea de recomandare a soliei moldovene, cdtre
Tam' Mihail Feodorovici si cdtre Patriarhul Moscovei Filaret Nichitici, pe care
Peti u Movild a dat-o lui Varlaam,u) putem bdnui cd o insemnatd parte a convor-
birilor celor doi moldoveni in pestera Pecerska a fost despre vietile sfintilor. Asa
.voia si Petru Movild si Varlaam ca atat viata lor cat si a neamului lor sd fie sfantd
vietuire inchinatd lui Dumnezeu. De aceea pläcutd zdbavrt le-a fost sal vorbeascd
despre vieti sfinte si fdditoare de minuni.

Treimi. Pe urmd Inca alte cloud' mdniístiri de piatrd le-am zidit din temelie, una in numele
Adormirii prea Sfintei Cinstitei si binecuvdntatei Fecioare Maria, iar cealaltd in numele
sfdritului marelui mucenic Gheorghe si al lui Joan cel Nou, care zace in tara noastril a
Moldovei. Vdzand noi credinta ortodoxd impodobitd pretutindeni cu prea frumoase icoane
din imparatia ta, si apdrarea tuturor bisericilor lui Dumnezeu am indfáznit si am trimis
la bine iubitoarea ta impdrätie pentru cinstitele si ,prea frumoasele icoane, ca sd implinesti
osdrdia si dorinta Roasted si sd fie si numele impairdtiei Voastre ortodoxe scris in pomelni-
cul acestor sfinte biserici ale noastre in sfdntul jertfelnic sore a se aminti binefacerea impi-
rdtiei voastre, si cu bundvoirea tatLlui si cu lucrarea fiului Si cu sdviirsirea sfdntului duh,
a Treimii mai inainte fiind si neimpartitd luminând si strdlucind, trimitem Impiirdtiei Tale
aceste cinstite si sfinte moaste ale sffintului mucenic Iacov din Persia, cari le trimit Impd-
rdtiei Tale bine iubiri spre apdrarca si biruirile asupra dusmanilor si altele ce s'au aflat in
palatul nostru, prin arhimandritul nostru V a rlaam si prin sluga noastrd credincioasd
Pa v el M edelniciaru cu oamenii sal. Pe ei i-am trimis Cu aceastd solie si rugare a
noastrd la Impdrdtia Ta mare. Aceasta o dorim si de aceasta ne rugdm de liberalitatea
impdrdtiei Tale. Altfel Atotbunul Dumnezeu mdrit in Treime, sA ddruiscd scrisoarea noastrd
ca sA afle Impardtia Ta mare, \reset& si bucuroasii si in aMbele privinti, trupeste si sufleteste
sAndtos intru multi ani, Amin. Scrisu-s'a in cetatea Domnului in Iasi, dela intruparea
Mdntuitorului nostru 1628 iar dela facerea lumii in anul 7137, luna lui Decemvrie in 9 zile.
Subscris cu mina proprie: Mir on Barnovschi
Voivoda.
S. Dragomir. Contributii plivitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in veacui
XVII, Anal. Acad. Rom. seria II, Tom. 34 (pag. 1066-1247).
ti) N. Cartojan, Inst. lit. rom. vechi, II. pag. 109.
'2) P. P. Panaitescu, Petru Movild si Romdnii. Rev, Bis. ort. Rom. anul LX. Nr. 8-9,
Sept. Oct. 1942.
13) Lavra din Pestera Chievului in 30 Decemvrie 1628,
Scrisoarea arhimandritului Iavrei din Pesterea Chievului, a lui Petru MovilA cdtre
Tarul Mihail Feodorovici, in care recomandd pe solii lui Miron Barnovschi (Actele Moldo-
Valache, 7137. Ian. si 14 si 29 Dec. 7138).
De Dumnezeu alesului si de Dumnezeu incoronatului de Dumnezeu unsului si prea
InAltatului, marelui, binecredinciosului Domn Tar si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur
sCdpanitorul a tata Rusia si obliiduitorul mull= impärätii si domnii si Maiesatii Sale
Prea Iuminatului pdrinte si rugdtor al lui Dumnezeu, Marelui domn chic Filaret Nichitici,
preasfintitului patriarh al Moscovei si a toatii Rusia. Petru Moghild arhimandrit in ruga-
ciunile de toate zilele fac prea plecatd, mdtanie pand la capiaul sceptrului cu toatd cinstea
si smerenia.
SS fie spre stire MaiestAtii Voastre impiírdtesti, cd binecredinciosul Miron Batnovschi
Voevodul Moldovei, ruda mea, isi trimite la marea stdpanitoarea Voastrd împAràtje solii

www.dacoromanica.ro
 Dupä. iMplinirea Misiunii sale la Chiev, Varlaam ì insotitorii. sai plena' la
Moscova. Acolo preda tarului darul lui Miron Voda Comandd apoi dela vestitul
zugrav Nazarie icoanele sfintilor mucenici Gheorghie i loan cel Nou jurImprejur
cu martiriul lor" si a sfintitor Procopiel si Mercurie, deasemenea Cu jitiile"
vietile) lor.
Din vremea zabovirii lui Varlaini la Moscova ne-a rdmas o petitiune pe
care Varlaam a prezentat-o In biroul ambasadorilot, prin care roaga pe Tar sal Po-
runceascd voivodului din Pultivlia. a"slobozi cat mai degraba peste granita pe cei
ce-i va trimite domnul Moldovei cu banii pentru sfintele icoane.")
Dar. se vede cl icoanele n'au putut fi aduse In Moldova intrucat In Februarie
1636 Vasile Lupu trimite din Iasi o solie sA aducl icoanele comandate de Barnovschi
prin Varlaam i plätite lui Nazarie zugravul.
ea ci au rdmas acolo in Moscova In Impeird (ia V oastril, doud icoane dela arid-
mandritul lui V odd Barnovschi . una a sfintilor mucenici Gheorghie i loan cel
.

säi, pe arhimandrituk ski; pe ieromonahul Varlaam gi pe boerul ski medelniciarul Pavel al

Iui Stefan Ureche gi ceilalti caluga'ri gi mireni, cu scrisoare de Inchinare care prealuminata
Voastra Maiestate Imparateasa. Le-a poruncit Insa mai a se inchina in locul preacinstitei
haine a domnului Dumnezeu si Mantuitorului. nostru Isus Hristos 5i moastelor sfintilor,
marilor facatori de minuni din Moscova. Si sit-i cumpere oarecari lucruri, cari îi .sunt lipsà,
adeca icoane sfinte si bland vestitti , pentru aceasta aduc multumita lui Dumnezeu,
el a Indemnat .pe ruda mea sd se InChine Maiestatii Voastre prealuminate Imparategti
daa yin acei soli cu'ardoare rog pe Maiestatca Voasträ prealuminatä imparilteascä si atin-
gänd pamintur ma inchin (rugindu-ne) sa le aratati Doamne, Mihail Feodorovici, .Tar
dreptmaritor si Preasfintia Ta, preasfintitul Patriarh Chir Filaret Nichitici, negraita Voastril
gratie. 5i binevoiti a le Ingadui sa vada fata Voastra prealuminata Imparateascd si sa se
Inehine si sa sfirute sfânta hainä a Domnutui si moastele sfinlilor marilor faatori de
ininuni ai lui Dumnezeu si sa copieze j it ile " acelor sfinti, poruncind a se trimite spre
marirea lui Dumnezeu gi a sfintilor p1äcui lui si spre lauda si mângaierea dreptcredin-
ciosului neam rusesc Inaintea celorlalte neamuri si dupd ce au cumparat cele necesare
sa-i sloboada Indardt. Pintru binefacerea arätata lor Domnul Dumnezeu atotdäruitorul sä
binecuvinleze pi Maiestatea Ta imparateasca prealuminate Doainne, Tar si Mare Cneaz
Mihail Feodorovici Impreuna cu prealuminatul ski pärinte trupesc, prea sfintitul patriarh
a toata Rdsia Chir Filaret Nichitici gi cu prealuminata Tarifa' gi cu de Dumnizeu ddruitii
Cal copii, doresc eu.pururea dela.Domnul Dumnezeu In rugdciuni cu toti fratii mei, Maie-
statii Voastre Prealuminate. lar pe mine insumi ma' recomand obignuitei iubiri de oameni
a Maiestatii Voastre.
Scris In sfänta marea Laved fackoare de minuni din Pegterea Chievului in .anut .dela
facerea lumii 7137 in 30 Decemvrie.
Pururea rob si totdeauna rugator al Maiestätii Voastre prea luminate si binecredin-
cioase. Moldovei gi Ungro-Vlahiei cu mila lui Dumnezeu mare
Petru MoghiläDomn-ereditar al
arhimandrit al sfintei marei Lavre fdatoare de minuni din Pesterea Chievului cu mIna
proprie." Moscova, 1629.
14) 4arului, Domnului si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici; singur stapinitorul a
toata Rusia gi marelui Domn, preasfintitului patriarh Chir Filaret Nichitici. arhi-
Noi särmanii gi nevrednicii robi gi rugatori de Dumnezeu ai Maiestatii Voastre
Moldovei la
mandritut Varlaam cu fratii Si Pavel Medelniciaru, trimigi de Miron Voevodul
Voastra si
prealuminata Voasträ Maiestati. Umilit ne rugä'm sà* se Induse Maiestatea
Prozorovschi, and va veni
porunciti a se serie voevodului din Pultivlia cneazului Simeon
le Incadrezi, sA nu-i opreasa
cineva dela Domnul nostru cu bani pentru sfintele icoane similostivi,
acolo la granitä, ci sloboada sä vina de grabd, lfii mari stapanitori, In-
duratilva".
(S. D r a.g o m i r. Ibid. b-sa adaogä: Dictata probabil de Varlaam In birou1 amba-
sadorilor.) .

2 9

www.dacoromanica.ro
Nou jur-imprejur cu martiriul tor, cealaltd a sfintilor mucenici Procopie si Mercuric
asemenea eft jitiile lor imprejur, cari au fast facute i pictate de zugravul Nazario
si plata i s'a dat la mana i fiindcd nu le-au put,Ut aduce, au dmas acolo la mdinile
lui Nazarie."15)
T'arul Mihail Feodorovici cu data de 8 Iunie 1636 rdspunde din Moscova cd
nu i le poate trimite ,,cii icoanele acelea au fost pictate in aceeas vreme cam'
a lost in tara noastra, In Moscova, arhimandritul Varlaam dela Miron Bezrnovschi,
Domnul de mai inainte al Moldovei si nu au lost triinise, fiindcà icoarzele acelea
au fost pictate la indemnarea arhimandritului, nu dupii cum se cuvine deaceea nici
nu au fost date atunci arhimandritului i solilor sài. lar actin: la porunca noasträ.
li s'a spus solilor tai, eel icoanele nu se pot trinzite cu ei, fiind pktate necuviincios.")
asa Varlaam s'a reintors in Moldova fdrd icoanele ciupd care s'a dus. Ne-
cuviinciosia" lor consta in faptul, cä sfintii mucenici au fost zugrdviti sezdnd pe tro-
nuri. Din aceastd pricina patriarhul Filaret n'a ingdcluit ca olo sd. fie chipuri de
inchinare si in consecintd au fost oprite acolo.
4. Varlaam ajunge Mitro polit. Atanasie Mitropolitul Sucevei si Moldovei moare
In 13 Iulie 1632. Episcopiile sufragane ale Mitr'opoliei in ordinea ierarhicd a rangului
erau: a Romanului 'Astoria in vremea acea de Dionisie; a Rdddutilor pdstoritd de
Anastasie si a Husilor 'Astoria de Ghedeon. Potrivit unei datine vechi, dupd sdvdr-
sirca din' viata aceasta a Mitropolitului pin, se alegea in locul lui episcopul dela
Roman socotit deci întâiul, dupd mitropolit, in rangul ierarhiei. Ci de data aceasta
s'a fdcut mare abatere. Cdrmuitorii vieii obstesti ai Moldovei in frunte cu Domni-
tcrul, acum Alexandru Ilie, cu boerii mari si mici i cu marele sobor al bisericii
intr. un singur glas au chemat in scaunul mitropoliei pe Varlaam care nu avea decdt
rangul de arhimandrit. Bunul salt nume, aleasa sa cultura' si vrednicia care si-a ago-
nisit-o cu osOrdie si pliicutd zdbavd asupra vechilor bucoavne, in sihdstria dela
Secul, ajunseserd in deobste cunoscute i pretuite asa incdt Dionisie al Romanului
nu s'a simtit neindreptdtit ,cd Varlaam i-a iesit inainte, ci cu totii cler si popor
s'au randuit in jurul lui Varlaam ca in jurul unui de Dumnezeu ales si chemat sd ia.
In mOnd cOrma bisericii la ale cdrei hotare se iveau non i vedjmasi.
Inteun manuscris de Pravild Bisericeascd" al lui Eustratie Logofdtul s'a pdstrat
deRpre acest important eveniment din istoria Moldovei, o ins'emnare slavond de
urindtorul cuprins: 1632 luna Septenzvrie 23 zile, Durnineat s'a hirotonit Varlaam
znitropolitul Moldovei, citindu-se Evanghelia intdiei Dumineci dela Luca cap. .5:
Sta lisus lângá lacul Genisaretului. i feicu In aceea zi predicii Meletie Sirigo, mare
dasciil din Creta."")

15) S. Dragomir:. op. cit. Anal. Acad. Seria II, Tom. 34, pag. 1152.
16) S. Dragomir: op. cit., pag. 1154.
17) I. Lupas, op. cit. pag. 56.
In studii istorice greco-romane a lui Russ o, opere postume, tom. I. Bucurestj 1939,
la pag. 233-234 citim:
Discursul lui Meletie Sirigos se allá intfun manuscris autograf pdstrat in Biblioteca
Metohului Sft. Mormant din Constantinopol m. vechi 748, ms. nou, vezi nota 4 pag. 232.
(Traducerea textului grecesc.)
1632, 23 Septemvrie, la hirotonisirea luj Varlaam al Moldovlahiei.
Jisus sta lâng4 lacul Genisaretului, Luca 5.
Corabii, mreji si pescan, mare liniste si osteneli mari toatä' noaptea vedem acolo spre
partiie Galileei in lacul Ghenisaret dar niciun vânat, niciun peste, si acest lucru fiindca

10

www.dacoromanica.ro
 5. Activitatea primilor ani de plistorire ai lui Varlaam ca mitropotjt. Din prima
zia urcärii sale Th scaunul de mitropolit al tärii, hiserica a simtit, cd are la carmii
tin carmaciu exceptional. Primii pasi- ai mitropolitului Varlaam au fost pentru re-
dresarea moralä i materialä a clerului au. El era convins cd cu un cler säräcit,
iobagit .stäpanilor lumdsti i lipsit de o austerà tinutä morald, nu se poate pi la
Inflptuiri mari i izbdvitoare pentru obste. Aceasta se vede limpede din faptul Ca' a
treia zi dupd hirotonia sa, deci Miercuri 26 Septemvrie 1632 Varlaam obtine din
partea Domnitorului Alexandru Dies .un act domnesc prin care mirenilor li se
aspril opreliste sd nu se amestece In afacerile preotesti. Printeun alt act din 1 De-
cemvrie acelas n preotii sunt scutiti de a pläti i,rohatci". lar prin alt act din 4
l'anuarie 1633 slujbasii Mitropoliei sunt scutiti de biruri si preotimei i se dä libertäti.18)
Dies Vodà In aceasta a doua sa domnie se Tnconjurase de sträini. Boierii pämanteiti
erau tinuti la distantä, iar poporul apäsat cu biruri grele. Din aceastä pricinà boeri-
mea sprijinitä de popor, in Februarie 1633 11 rästoarnä din domnie pe Hies.
Lui ii urmeazg pentru a doua (ma' Miron Barnovschi, care domneste abia 4 lunt,
cAci fiind amAgit de Turci, s'a dus In Maiu 1633 la Constantinopol, unde a fost de-
capitat. Fost-au pedrea lui Barnovschi Vodd In anul 7141 lunie" -
zice cronicarul.
Din lunile domniei a doua.a lui Barnovschi retinem faptul, cd ruda sa; Petru
Movilà, ajunge tocmai In acele zile Mitropolit al Chievului.
Cronicarul contemporan, polonezul Ioachim Jerlicz spune Intre altele: Atunci
In aceea dietà a corondciunii, ca deputat, Movild retqi a-si facé arrtici i apoi plea
deodata la Leopole, unde aduse pe 'Mitropolitul moldoventsc i pe viádici sd fie con-
sacrat de cavil ei ca mttropolit de Chiev." 19)
In acele zile Mitropolit moldovenese era Varlaarn". Participarea lui la hiro-
tonisirea lui Petru Movilä, avarsità In Dumineca Toraii, 28 Aprilie 1632 se explia
atat prin relatiile ce se .stabiliserà Intre Movilä i Varlaam cat si prin ,faptul,
domnitorul de atunci al Moldovei, Miron Barnovschi, era rudenie cu Petru Movild.
Dar pe längd aceste mai vrem sà subliniem In acest fapt si faima, In continua ascen-
siune, a lui Varlaam.
Lui Miran Barnovschi Ti urmeazA iardsi pentru a doua oarä (lintaia domnie In
1631), Moise Movilà, fratele mai mic al lui Petru Movilà. Acesta abia asezat In scaun
á fost silit a adune caste si sà Insoteascä armiile turcesti conduse de Abaza Pasa,
ce se urea Impotriva Polonilor. Turcii neizbutind Implineasc6 planul au acuzat

lipsea iscusitul si mesterul pescar. Dar iatä, cd pe neasteptate vine si se apropie decapi- lac.
si Intrind Inteuna din cordbii Invdtdtorul lumei ca pescar sau mai bine ca cirmaciu si
tan, Indatd s'a prins multime nenumaratd de peste de se rupeau mrejile si fdra ca sä cadd
pestii in lac s'au umplut amândoua cordbiile.
O semn vddit al tainei te am vdzut astazil Cdci .biserica noastra a neamurilor, oste-
nindu-se toata noaptea necredintei In aceastd mare a lumei, n'a dobdnditmultime niciun cdstig, iar
preotia si Invdtatura lui, atunci cat& de suflete
dupd ce â venit Hristos la carmd cu Astdzi ja cu sine la
sa prins si au devenit mancare la tainicul ()spat al lui Dumnezeu.
vdnatul sdu un Oscar, ba chiar ii Incredinteazd cdfma si-i porunceste sa mdie la antic si
sä arunce dupd cuviintul sdu mrejile ca sa prindd pestii säi.
Oameni buni priviti cu ,bdgare de searna acest .pescuit. CAci dacI s'ar prinde cinevaplä- nu
spre moarte, ci spre viata vine dela innec si va avea in gura un satir de aur ca sd-si
teased toate datoriile, chiar data pescuitul se face In noaptea vietii, nu statj la Indoiald,
paci iatd ca faclia se pune In sfesnic si sarea pdmfintului ,Incepe sa Indulceasca pamantul
si cetatea lui Dumnezeu se Intemeiazd pe un munte neclintit si noi la timpul cuvenit vom
da merindea cuventil." 9. Indicele- din Jolkiev".
18) Vezi referintele bibliografice, St. Dinulescu, op. cit. pag.
:19) St. Dinulescu, op. cit. pag. 11, dupd Arch. ist. tom. II, pag, 12.
.

2* 1l

www.dacoromanica.ro
pe Moise Movila de Inselaciune si In primavara. anului 1634 Ii detronark asezand In
scaunul domnesc pe vornicul Vasile Lupu.
Asa s'au fácut din Februdrie 1633 panä In- Martie 164 trei rastunfári de domni
in Moldova.
Sub asemenea zodie si-a inceput Varlaam pastorirea sa, dar cu toate acestea
valul schimbarilor nu l'a putut abate nici clinti din vrerile sale pentru prestigiul
bisericii si buna sporire intru toate a turmei fui incredintata..Actele de proniovare
ale cleepturilor ierarhiei iluptatoare, incepute sub Ilies Voda, le-a continuat si sub
unnatorii domnitori.
Asa, dela Moise Voda obtine In 9 SeptemVrie .1633 un act prin care preotii dela
centrul Mitropoliei din Iasi sunt scutiti de once bir. Cu data de 17 Noemvrie acélas
an se da un regulament de conviétuire pentrti obstile calugaresti; cu data de 18
Decemvrie preotimea Intreagà se scuteste de toate birurile tarii iar in 25 Ianuarie
1634 Moise Voda da.' un act de pivilegiu pe seama forului canonic."2°)
Cu domnia lui Vasile Lupu se inaugureaza o epoca de stabilitate, dar nu si de
liniste. Chiar la inceputul domniei sale; asemenea lui Moise Movilà i Vasile Lupu
a fost nevoit sa Insoteascd pe Abaza Pasa Impotriva.Polonilor. Diferendul se inchee
fara lupa numai prin sugrumarea lui Abaza Pasa de atre Turci, care se retrag,
fiind chemati spre Rasarit unde se incep, In 1636, luptele cu Persii. Moldova ramane
astfel in pace si necalcatd de straini, dar nu pentru multa vreme, caci izbucnesc
hàrtuelile futre Vasile Lnpu si Matei Basarab, domnitorul Munteniei, care nu se
sting decat abia In 1644.
Ci Varlaam nu s'a lasat Incovoiat nici de acest.e protivnicii ale vremilor. Cu o
e-xtraordinarl putere a .stiut sa se ridice deasupra evenimentelor i sa le domine cu
uria sa personalitate. In acei ani de neliniste el îi fura cate o leacil de ragaz pc
care Il aduce ca ardere de tot pentru luminarea turmei celei cuva'ntatoare datà lui
spre calduzire la pasune mantuitoare. Tata' una din dovezile scrise ce ni s'a pdstrat.

Suceava, 1637.
Scrisoarea Mitro politului Varlaam al Moldovei ceitre Tarul MihaiY Feodorovici,
ln care muljumeste acestuia pentru binefacerile primite ci spune, ca-i trimite slujba
ci .chipui Sf. loan ce! Nou, iar pe Urmlí cere ajutor penal( tipeírirda ceírtii sale de in-
veiteíturii pentru Romanii credinciosi.
Unde se aude liare oameni de un izvor bun, pururea curgeítor, acolo multi venind
seí rlicoresc unde-si reisplindeste soarele raz ele sale, acolo Intunerec de fel nu se
aratet.Prin lucrarea atOtputernicului pumnezeu si prinbunlitatea Itti nespuseí vi s'a
deiruit mai nzult clec& altora Intelepciune: si in Hristos cucernicie, care se aude In toatil
linea, deaceea ci smerenia noastra, binecredinciosule Domn, Tarsi mare Cneaz
Mihail Feodorovici, singur stapelnitor a toateí Rusia, imbogeítit fitnd prin liberalitatea
voastrei nesecateí, tiind minte neuitat peina- la cea din urtneí riísuflare, rog pe milosti-
vul D-zeu pentru viaja Indelungatel seín. eitatea ci biruinta asupra dusmanilor a lin párä-
(lei Voastre bine Incununate si pentru D-zeu deíruitii.preaiubitii fu i ai Impeíreítiei Voa-
stre, 'pentru Alexia' si Tareviciul Ivan, ca viata pururea Infloritoare ci cresterea fiíreí
de prihanel a Impáráfiei Lor sä se Invredniceasceí (a fi) sub acopereImantul aripelor
atol puternicului D-zeu In singur steipetnia Inaltului tron piírintesc. Noi smeritul Var-

20) Vezi $t. Dinulescu, op. cit. pag. 9.

12

www.dacoromanica.ro
lawn care am fost ca arhimandrit trimis de domnul Aloldovei Barnovschi la Imptirii-
tia Voastrei prealuminatei pentru sfintele icoane, iar acurn cu harul lui D-zeu i cu
rueiciunile ,si binecuvdntarea preasflintului peirinte a fericitului si intru sfinti ador-
mitului patriarh al Moscovei, chir Filaret Nichitici, invrednicit a fi In .scaunul 'nitro-
poliei acestei täri a Moldovei, nu fait In ce chip scl astern multumite Maiestcltii Vaal-
sail. Dar inteimpleindu-se sei villa acolo in Impárátia Voastrei pravoslavnica boierul
Domnului nostru, am trimis i eu slujba i martiriul Sfemtultii loan care a suferit
martiriu in Bielograd ,si corpul lui zace intreg neputrezit, feicand minuni prin vinde-
care si In mitropolia mea a Sucevei. Am trimis si chipul lui spre binectivântarea si
interrirea teirii voastre, dreptindritoare i despre ravna noastrei, care ne-a fost pentru
SI. Bisericei a Reiseiritului si dorinta de a traduce pe limba romeineascei cartea Sf.
Calist, cuvtinteirile la Sfeinta Evanghelie, care s'o ceteascii preotii in bisericei spre
inviiteitura Romiinilor credinciosi, este gata si scrisà numai sil se (lea la tipar, s'o
tipeireascii, dar fiinda ne tine iiiâna grea a Agarenilor si nu suntem liberi de haraciul
lor nici preofii yi nici vlädicii, ci toti suntem supusi, de aceea indreiznim a cere ajutor
pentru lucrul acesta liberaiitatea impeireitiei Voastre. lar Domnul Dumnezeu
va räspiáti cu insutitei si cu gustarea eternelor bunuri si te va in ea multi ani si err,
luminata biruintei va intilri tara ta drept-tneiritoare peinii la adiinci beitreinete, Amin.
S'a scris in Mitro polia de D-zeu pázitei ceteiti a Sucevef, in anal dela facerea
!milli 7145, iar anii Donmului 1637.
Pe dos: Binecredinciosului si de Hristos iubitorului i preluminatului crestinului
Tar si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur stdpdnitorul a toatd Rusia si la alte
multe tdri i inuturi, Domn si obldduitor, .sd se bucure In Domnul la multi ani,
Amin." 2')
In acest document avem atestat izvodul Ciirtii Romiinesti de inviiteiturei,
cunoscutd sub numele de Cazania lui Varlaum, care Ina In 1637 era pregdtitd pen-
tru tipdrire.
6. Manclstirea Trei lerarhi, Colegiul si Tipografia. Vasile Vodd Lupul a fost un
donmitor cult si cu Idudabile ambitii de a ddltui in Iasi lucrdsi de artà si asezdminte
de culturd, care sd-i veciniceascii numele. i a izbutit. Cu adevdrat numele lui
trdieste, nici prin bätäliile cdstigate sau prin rdzboaiele pierdute, ci prin lticrdrile
inchinate slavei lui Dumnezeu i frumosului. Dintre acestea ddinueste pand in ziva
astdzi biserica Mdndstirii Trei lerarhi din Iasi si este o podoabd unicd a arhi-
tecturei i sculpturei romdnesti. Este ziditd din blocuri de marmord sculptatd, cu
brdne de aur.
Clddirea s'a isprdvit in anul 1639 si s'a tdrnosit in 6 Maiu acelas an cit intina
Arhiepiscopului Varlaam" cum spune pisania slavond asezatd deasupra usii de intrare
si al cdrei cuprins este: Cu vointa Tatalui i cu conlucrarea Fiului si cu seiviirsirea
Sf. Duh, iatà eu robul Stc-ipanului Dommilui Dunmezeu si Mcintuitorul nostril lisas
Hristos si inchineitor al Treimei, Ion Vasilie Voevod cu mila lui Dumnezeu domnitor
al Teirii Moldovei i cu Doamna noustrà Teodosca si cu dáruiii 'de Dumnezeu
copii: Ion Voevod si Maria i Ruxandra, zidit-am aceastei Wawa ragú in numele
Trei lerarhi: Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul si loan Gureideaur.
s'a sfintit cu mana arhiepiscopului Varlaam la 7147 (= 1639) Alai in 6."22)

S. Dragomir, op. cit. Anal. Acad. Rom. Seria II. Tom. 34. Originalul mire gramatele
moldo-valahe, 1637, nr. 3.
$t. Dinulescu, op. cit. pag. 25, dupà Melchisedec: Not. ist. si arh. pag. 169, 1.

13

www.dacoromanica.ro
 Paul de Alep in notele de ellatorie prin tàrile rornanesti, ca insotitor al patri-
arhului Macarie de Antiohia, descriind biserica Trei Ierarhi din Iasi, spune: In
genere se poate zice cä nici In Moldova nici in Tara Romiineascrt niel in Tara Cazaci-

. ,

4
-

..
'
Nr. 2. Biserica Trei Ierarhi din Iasi

lor nu mai existä o biserica" ce i s'ar potrivi atat In ceiace priveste zugravirile cat
apucd mintea de mirare.
si In ceiace priveste framusetea ei (arhitedctonica) .asa Inc&
Sa o tie Dumnezeu In vecii vecilor, Amin." 23)

3) Emilia Cioran, Calatoriile patriarhului Macarie de Antiohia in tarile romane 1653--

1658, pag. 27.

14

www.dacoromanica.ro
 Interiorul a fost zugrAvit de pictorii rusi Sidor Pospeev, Iacov Gavrilov. Deico
Iacovliev si Pronca Michitin.24)

;...
-
..
, Ts 1 v-,
-
S

kl ES J
ti.4...

Nr. 3. Detaliu dela Biserica Trei Ierarhi din Iasi. Usa de

intrare usor ogivald si pisania. Se ObservA bine dantergria
sculptati in marmura. care imbraci exteriorul 15casului.

Varlaam care vlzuse la Chiev colegiul si imprimeria lui Petru Movilä l'a Indem-
nat pe Vasile Vodä sä inzestreze si el noua sa ctitorie Cu asemenea asezdminte
culturale.

Mihail Feodorovici
") La 10 Iulie 1641 Vasile Lupu multurneW printr'o scrisoare luibiseric.a.
pentru pictorii Sidor Pospeev si Iacov Gavrilov trimisi sä zugriiveascil
15

www.dacoromanica.ro
 La o micá distantá dela mánástire, lángá, bái, pe malul marelui lac nurnit
Helesteu sau pescarie e magnificul co1egit4 zidit de Beiu zice acelas Paul de Alep
In memoriile de cálátorie.")
Petru ,Movill trimite la Iasi material tipografic si o misitme de patru profesori
In frunte cu Sofronie Pocapski, rectorul colegiului din Chiev. Acestia orgartizeaza
la Iasi tipografia si colegiul dupa." chipul celui din Chiev, care avea ca temelie a stu-
diilor limba latinä si greaca.
Sofronie Pocavski este o figurd cunoscuta in istoria acelei epoci.
Tipografia adusa. din Chiev a fost asezata In Chine mânástirii Trei Ierarhi.
Aceasta este prima tipografie a Moldovei, far prima carte ce va esi din teascurile ei
va fi roada ostenelelor lui Varlaam, Cazania sa. Colegiul in care dui:4 sustinerea lui
Xenopol se preda teologie, drept si limbile clasice, functioneazd pang la caderea
lui Vasile Lupu (1653).
7. Varlaam candidat de patriarh ecumenic al Constantinopolului. Scaunul patri-
arhiei ecumenice din Constantinopol a fost confiscat, deaa inceput, de ierarhi greci.
Cu vtemea a devenit un privilegiu exclusiv. Si totusi extraordinard trebue sa fi fost
pretuirea aleselor insusiri ale lui Varlaam nu numai din partea clerului din tail, ci
si a cercurilor bisericesti din tot orientul ortodox, incat in 1639 cand a devenit vacant

scaunul de patriarh ecumenic al Constantinopolului printre cei trei candidati canonici.

unul a fost mitropolitul Moldovei, Varlaam.
Aceasta candidaturd e ceva unic" care nu s'a mai intamplat nici inainte si "tic;
dupd aceasta data.
Tot de aci,fard sa avem alte dovezi despre pregatirea sa teologicd, putem afirma
ca pe langa stapanirea limbei slavone i latine mai trebue sa fi fost tot atat de stapan
si pe cunoasterea limbei grecesti, conditie elementara farä de care nici au se putea
sa fie :luat intre candidatii la patriarhie.
Dam aci extras din actul sinodal prin care s'a Motu alegerea de patriarh in 1639
Prea shintul si preaînaltul si ecumenic scaun patriarhal al Constantinopolului
ribminiind fare:* adeviirat si legal ocrotitor
Noi care ne-am aflat aid, intrunindu-ne In biserica patriarhiceasca a stallion':
¡are mucenic Gheorghe, am procedat la votul canonic, punand printre candidati
DIM; pe prea sfintitul mitropolit al prea sfintei Mitropolii a Adrianopolului, pe ittbitul
In Hristos frate si impreunc`i liturghisitor chir Partenie apoi pe preasfintitul ¡nitro-
polit al Moldovei chir Varlaam.
Spre credinta celor de mai sus s'a trecut numele lor in sfanta condicil de fata
a Marei Biserici a lui Hristos.
In anul 1639, Iulie 1, indictionul 7.

O scrisoare a tarului Mih. Feoderovici din Moscova 7 Ianuarie 1642, aratà cA i-a implinit
dorinta si cererea lui Vasile Lupu si i-a trimis doi pictori pentru pictarea pere(ilor bisericii,
pe Ddi co Iacovliev si Pr onca M i c hi t in pe langa ceilalti de mai inainte,
Sidor Iacov.
si

(Vezi: S. Dragmoir, op. cit. Anal. Acad. t. 34.)

25) Vezi Emilia Clara!), op. cit. pag. 27.

16

www.dacoromanica.ro
 t Meletie al Efesului
t Ioanichie al Eracliei
Antim al Chizicului
t Macarie al Tarnovei
t Hrisant al Brusei
t Ieremia, fost al Smirnei
t Meletie al Rodosului
t Gavriil al Filipupolei
Pahomie al Chalchedonului
t Iezechil al Amaziei
t Grigorie al Larisei
t pana! al Atenei
t Partenie al Patrasului vechi
t Mitrofan al
t Partenie al Ianinei
t Daniil al Seresului
t Ioanichie al Veriei
al Campaniei
t Antonie al Distrei
t Partenie al Iconionului
t Ignatie, fost al Hiosului
t Daniil al Didimatihului
t Damaschin al Viziei
t Acachie al Mesimvriei
t Neofit (?) al Mediei
t Sofronie al Selimviriei
Maxim (?) al Eghinei
Anhinlului 26)

Ni% 4. Semnatura Mitropolitulai Varlaam.

(ReprodusA de Cartojan In 1st. lit. rom. vol. II, pag. 111, dupd Dan
Simionescu, Rev. ist. rom. vol. IV, p. 295.)

3. Varlaam si Sinodul dela lafi, 1642. In anii de pastorire ai lui Varlaam s'au pe-
trecut pe pamantni Moldovei evenimente cu rasunet nu humai In tot Rasaritul orto-
dox, ci chiar In tonta lumea cretina.
In acele vremi asalturile Impotriva puternicei fortarete a Bisericii lui Hristos,
care este ortodoxia, se Inteteau cu fiecare zi. In deosebi arma cuvantului scris, cu
tirul ei mai lung deck once alta arma nascocita de mintea omeneascd, era In larga'
ofensiva. Carmacii vigilenti stateau la postul de veghe. Acolo unde observau ca
vrajmasul Incearcä sä rupa frontul, trimiteau Intariri, iar In fdosul frontului ridicau
turnuri de paz& si cetäti tatatoare. Pe aceasta linie strategica am putea situa atAt
asezamantul dela Iasi magnificul colega' cat i tiparnita din chiliile dela Trei
Ierarhi; care va fi arsenalul In lupta angajatä, de o parte Intre armiile ortodoxiei
de alta parte ostile ereziilor de diferite isme".
Tot .aci pomenim ca o actiune de fortificare a dreptei credinte impotriva celor
ce tagaduesc puterea facatoare de minuni a moastelor i aducerea dela Tarigrad la
Iasi a Sfintei i Preacuvioasei Paraschiva, In anul 1641 luna Iunie.
Chivotul fu intovarlifit de trei Mitropoliji: loan ichie de Heraclèa, Partenie de
Adrianopol si Teofan .de Palalopatrai. Domnul insufi, boerimea din/re ieearhi
Evloghie de Roman si Gheorghe de Hui, iefirg inaintea sfintelor fiimasi(e pana la

'") I). Russo, Studii ist. gr. rom, opere postume.

3
17

www.dacoromanica.ro
 CaIati si Ismail si Vasile insusi memdrul in urnia tor, cunt se vede si intr'o stampii
din vremea sa, la Iasi in ziva de 13 lunie 1641." V)
Dar pe toate se pare le-a coplesit soborui din 1642 dela lasi, asupra cdruia
tricentenarul din 1942 a fdcut complecta
Urmand luminata expunere a Preotului Niculae M. Popescu, membru al Aca-
demiei Romane,26) trebue sa retinem in legaturd cu acest eveniment, faptul, cä acela
care a ridicat steagul luptei de aparare a ortodoxiei amenintatd, a fost fiul de domn
moldovean, Petru Movilä, Mitropolitul Chievului i ca, un alt ierarh roman, Varlaam
a implantat steagul biruintei in pamantul Moldovei.
iscoadele atacurilor impotriva ortodoxiei eirculau pe atunci sub forma de asa
numite marturisiri de credintd", confesiuni". Multi din randurile olerului si ale
pcporului se ldsau amagiti de soaptele acelor iscoade.
Catolicii îi aveau mdrturisirile lor hotarite in Sinodul dela Trident iar Summa
lui Petru Canisius era larg rdspandita in multe chipuri. Lutheranii aveau Catehismul
mare si mic al lui Luther, Calvinii pe al lui Calvin. Unitii cei proaspeti dela 1596
tiparira marturisiri in duh catolic si le raspandeau printre ortodocsi. Mai mult, la
1639 apdru in latineste o marturisire rasariteand in duh curat calvin dar pusa sub
numele patriarhului ecumenic Chiril Lucaris, bine cunoscut in Polonia, unde 6 ani
fusese dascal-profesor la academia ortodoxului print Constantin din Ostrog, aceasta
marturisire aparu si in traducere greaca (1633), si mare turburare pricinui.
Toate acestea, dar mai ales propaganda parintilor iezuiti poloni sub haina unità,
intovardsita, 0e batjocura adusa ortodocsilor cà mojiceascd este credinta lor,
H1cpskaia Vera a inedmnat pe Petru Movila sa intocmeasca märturisirea sa.
lar ca fapta lui sd fie in toaa randuiala, a poftit mitropolitul Petru Movild pe
episcopii si pe invatatii lui la Chiev sà cerceteze in sobor aceastd carte. Soborul se
stranse in ziva de Santaimdria mica, 8 Septemvrie, din anul 1640. Libertate deplina
a lost in cercetarea cartii si unde parintilor acestui sobor li s'a parut cà invataturile
din carte nu ar fi in deplin spirit ortodox, le-au insemnat au fost numai cloud ,
si au hotardt la urma sà ceara si pdrerea pdrintelui patriarh ecumenic din Tarigrad.
S'a unit cu aceasta pd'rere i mitropolitul Petru i stäruitor cum era, neldsand lucrul
de azi pe miane, a si inceput pregkirile intru aceasta. Caci parerea icumenicuiui
insemna un nou sobor un sinod cu delegati de ambele parti, Cu dispute si hotd-
riri de care se lega soarta bisericii si a credinciosilor din Polonia mai ales, dar si
din toata ortodoxia. Pentru aceea sol a trimis la patriarhie sal se arate acolo starea
bisericii si a credintei din Ucraina polonä, del unde iesise marturisire,a sa a cdrei
cercetare si aprobare o dorea.
Dar unde sd se adune delegatii pentru cercetarea earth? In Constantinopol sum
stapani Turcii cari nu sufereau deck cu grele jertfe morale si materiale ghiauri; pe
Wig& Turci mai erau rezindentii statelor apusene, cari acestia laceau mai
mult propagandä religioasa, catolicd sau protestanta decat politica mireana a state-
lor lor. In Polonia era stapanire catolia, greu apdsdtoare a ortodocsilor si care nu
vedea de loe cu ochi binevoitori ridicarea si intarirea ortodoxiei. Dar la mijloc intre
Chiev iTarigrad se afla o tail ortodoxa din vechi, plina' de biserici, i mandstiri,
bucuroasa de oaspeti, cunoscuta bine si de mitropolitul Chievului -- era tara lui de

N. Iorga, Ist. Bis. rom. Vol. I. pag. 308.

Pomenirea mitroplitului Petri, Movild si a Sinodului (lela Iasi, Bis. ort. Rom. anul
LX. nr. 9-10 Sept. Oct. 1942.

18

www.dacoromanica.ro
nastere si a nevmului lui si de Grecii ortodocsi din Rdsdrit cari cdldtoreau des
aici si-si prelungeau vizitele, dobdndind daruri in inchindri i nuandstiri cu sate, si
,mosii. Aceastd tard era Moldova. Se intampla ca atunci sil domneascd In Moldova
un domn cu alese insusiri pentru bisericd dar si cu sldbiciuni pricinuitoarc de role
si tàrii i lui. Este Vasile Lupu sprijinitor cu mana largd i mereu plind a bietelor
patriarhii i mitropolii sarace si nechibzuite din Rdsdrit. El le pldtea datoriile, el le
lua sama la cheltueli. Cu dreptul a fost asemuit cu impdratii bizantini scutitori ai
ortodoxiei. Bund tara potrivit damn pentru un sinod cercetdtor de dogme crestine.
Spre acest domn se indreaptd mitropolitul Petru Movild, indemnandu-1 sa pri-
meased a fi gazda delegatilor sinodului ce avea sa. fie. Vasile Lupu primi. La vestirea
lui, patriarhia icumenicd incuviintd tinerea sinodului in Moldova, la Iasi, si-si alese
delegati pentru aceasta; acesti delegati vor aduce la Iasi si hotdririle luate intr'un
sinod patriarhal tinut in Maiu 1642. Tot asa Petra Movildîi trimise delegatii sdi;
ei aduceau, dupd obiceiu, daruri de argint pentru Domn si MArturisirea Ortodoxd
cereetatd la Chiev. Asa se pregdti Sinodul dela Iasi, care a falcut cunoscut In lumea
largd i pentru toate timpurile numele acestui oras. Dar bine sd se stie, c Petru
Movilä n'a luat parte la acest sinod dela Iasi.
La 6 Septemvrie din anul 1642 sosird In Iasi delegatii patriarhiei icumenice.
Eran doi: Porfirie, fost mitropolt al Nicheei, mai putin cunoscut, si ieromonahul
Meletie Sirigul. Ieromonahul acesta, cel mai de seamd teolog grec din veacul al
XVII-lea era de neam din Creta, invdtase la Venetia si in Padua, cunostea bine
limba latina i seria cu usurintd in latind si In greacd; bun profesor in Constantinopol,
mai bun predicator si foarte bun teolog traditionalist. Cunostea bine Moldova unde-I
gdsim cu zece ani mai inainte cuvdntdnd la sfintirea lu Varlaam mitropolitul i unde
va mai veni si dupd sinod ca sà serie o viatd si o slujbd a Sfdntului loan dela Suceava.
La alegerea lui ajutase i aceia cd era autorul unei serien i polemice impotriva màr-
turisirii puse sub tnumele Iui Chiril Lucaris. Acestii doi delegati fura
primiti de domn cu mare cinste, ardtatà in audiente publice si in vizitele ce fdcurd.
Peste cdteva zile sosird i delegatii dela Chiev ai mitropolitului Petru Movith. Ei
erau trei. In fruntea lor pdsea Isaia Trofimovici Kozlovski, igumen al mdndstirii
Sfantului Nicolae dela Chiev mult pretuit de Movild care-I intrebuinta in solii
grele. El in sinodul dela Chiev (1640) aratd trebuinta Mdrturisirii ortodoxe scrisd
de mitropolitul Petru. Ceilalti doi erau Ignatie Oxenovici, bun predicator si Iosif
Kcnonovici rectorul academiei movilene.
Biserica Moldovei este reprezentatd prin Varlaam Mitropolitul Tàrii, Evloghie
al Romanului, Anastasie al Rdautilor si Ghedeon al Husilor. Vasile Lupu si Matei
Basarab fiind in ceartd, muntenii n'au luat parte la sinocl.
Sinodul se deschide in ziva de 15 Septemvrie din anul 1642, dupd ce in ziva de
14, cu totii se inchinard evlavios Sfintei Cruci a cdrei inältare se prdznuia.
Si asa, dela 15 Septemvrie 1642, in fiecare zi, gall de sdrbdtori delegatii tdl-
mdcird, citird si se inteleserd asupra redactiei grecesti a Mdrturisirii Ortodoxe intoc-
mitd de Petru Movild. Si and fu in ziva de 27 Octomvrie din anul mdnuirii 1642,
sffirsird multumiti aceastd lucrare folositoare, cat va fi lumea, credinciosilor orto-
doesi. Deci 43 de zile tinu vestitul sinod dela Iasi, din anul 1642.
Peste trei zile dela inchidere, adecd la 30 Octomvrie pleca spre patriarhia icu,
menicd textul latinesc i grecesc scris pe curat al acestei nfärturisiri cercetate la
3* 19

www.dacoromanica.ro
 Iasi. La 6 Noemvrie delegatii chieveni se pregateau de plecare spre Chievul lor,
unde duceau veste buna mitropolitului lor Petru Movild, a carui carte a fost Iradusa
si !ncuviintata de ascutitul teolog care era Meletie Sirigul .
O poarta mai trebuia deschisd ca aceasta carte sa intre In Constantinopol In
luna lui Martie din anul 1643, cand patriarhul icumenic Partenie cel Batran im-
preuna cu sinodul lui, la care erau de fata i ceilalti trei patriarhi ai Rasairitului si
multi alti mitropoliti si arhonti bisericesti, aprobard sarbatoreste ca traducerea greaca
a Marturisirei ortodoxe a lui Petru Movilit sa fie Marturisirea OrtodoxI a Bisericii
sobornicesti i apostolicesti a Rasaritului.
Si de atunci, din luna lui Martie 1643, aceastä Marturisire de credinta, opera
unui Roman cu minpe multa i limpede, unità cu o credinta vie si lucrdtoare, In-
deamnd pe tot crestinul spre credinta dreapta i spre fapte bune pentru mantuirea-
sufletului salt In ceruri si pentru vietuire crestineasca pe parnant. .

Delegatii greci ramasera mai departe In Iasi. La 20 Decemvrie 1642 ei tipareau

scrisoare de multumire pentru Vasilie .Voivodul care-I gdzduise si-i omenise.
Scrisoarea este In limba greaca si este Intaia roada a tiparnitei dela Trei lerarhi unde
sriftul grec fusese adus In primavara dela Liov. Aceasta scrisoare de multumire, pe
foaie lunga de hart* are la Inceput tiparite hotarlrile sinodului tarigradean din
Main 1642, prin care se da anatemei Marturisirea calvina zisd a lui Chiril Lucaris,
dar pe care hotarIri sinodul dela Iasi nu le primise. Era aceasta interpolare de text
Manopera a lui Meletie Sirigul. Multi istorici pana i cei mai noui, necitind sau
nepricepand textul acestei interpolar scriu gresit ca aici sunt tiparite protocoalele
sinodului dela Iasi. Protocoale la Sinodul dela Iasi nu s'au Incheiat; nici nu era
nevoie, intrucat parereile delegatilor erau aceleasi, iar dispute unde au fost, s'au
sfarsit cu Intelegere deplina.
Marturisirea ortodoxa a lui Petru Movila este singura carte simbolica a bisericii
ortodoxe.
Este bun prilej acum sa scoatern de sub obroc aceasta- faclie faUrita de un
Roman, aprinsa In Iasii Moldovei In zilele pastorirei a lui Varlaam,.si stralucitoare
prin veacuri, spre Intarirea credintei crestine ortodoxe si spre gloria neamului
romanesc.
De tntemeierea tipografiilor si de curentul de poleMica religioasaInceputa la Chiev,
se leaga opera mitropolitului Varlaam al Moldovei i In genere marea innoire cultural-
bisericeasca din Principatele Romane In veacul al XVII-lea: Introducerea limbii
rcmane In cartile de slujba bisericeasca.
9. Tipiirirea Cazaniei. Insemnarea slavonä, de pe prima foaie nenumerotata dela
sfarsitul Cazaniei (Ar) ne spune precis ca tiparirea earth s'a sal/at-sit In anul 7151
dela facerea lumii iar dela na§terea Domnului 1643.
(Mud s'a Inceput find lucrul tiparirii?
Am vazut cA manuscrisul era gata pentru tipar Inca In 1637. Unde sä.-1 tipareasca
insá nu era. In tara nu se afla nicio tipografie. In 1639 In Maiu 6 se sfinteste bise-
rica Mandstirii Trei Ierarhi. Ii urmeaza ispravirea Colegiului apoi asezarea tiparnitei
In Chiliile dela Trei Ierarhi. In once caz Inainte de 1641 tiparnita n'a putut sa lucreze.
Dl. Prof. I. Lupas bazat pe datarea xilogravurei dela Intrarea In Ierusalim, unde
alaturi de numele lui Ilia se gig si data de 1641 afirma ca, tiparirea .acestei lucrari
monumentale s'a inceput la 1641.29)

29) Op. cit. pag, 64.

20

www.dacoromanica.ro
 Dacd putem face din aceastd datà un criteriu, atunci tot asa de intemeiat s'ar
putea sustine cd s'a inceput In 1642, cdci xilogravura foii de titlu poartd data de 1642.
Datarea xilogravurilor nu poate sd ne spund altceva deck ca ele au fost gravate
la data respectivd. Ori comandarea si achizitionarea materialului tipografic trebuia
sd fie fdeut inainte de punerea cdrtii sub teascuri.
Dacal admitem impreund cu pdrintele Niculae M. Popescu cd scrisoarea de
multumire a lui Meletie Sirigul adresatd lui Vasilie Lupu, tipdrita la 20 Decemvrie
1642 este intdia roadd a tiparnitei dela Trei lerarhi unde .yriftul grec fusese adus
din primeivard dela Liov" atunci trebue sit admitem cd, Varlaam a inceput tipdrirea
pc la Crdciunul anului 1642.
In sprijinul acestei afirmatiuni s'ar putea invoca si faptul, cd moastele Preacu-
vioasei Paraschiva sunt aduse la Iasi numai in 13 Iunie 1641. In ornamentatia foii
de titlu B se afld si chipul Preacuvioasei Paraschiva, iar aceastd xilogravurd poartA
data de 1642. Prin urmare tipdrirea cArtii nu s'a putut incepe deck In decursul
anu/ui 1642. Partea tehnicd a lucrdrii nu a putut-o conduce altul deck Sofronie
Nicapski care indeplineste si la Pecerska, pe ldngd functiunea de rector si pe aceea de
director al tipografiei.
Hdrtia, dupc1 filigrane, este de provenienrd polond, turceascd i netnteascd.
Cerneala neagrd dupd pdrerea celor specialiti in ale tiparului ar fi din funin-
gine iar cea rosie din praf de humd rosie si coloranti naturali.
Cazania lui Varlaam fiind obiectul acestei lucrdri, ne ocupdm de ea cu deamd-
nuntul In cele ce urmeazd. Ad i am mentionat-o ca un moment cronologic In biografia
pe scurt a lui Varlaam.
10. Sinodul din 1645. 12`dspunstil Ta- Cat ehi s mid din 1640 4 Cele Sapte Tafin'e.
In anul 1644 Varlaam se. afla In Tdrgoviste In fruntea unei solii moldovene, trimisit
de Vasile Lupu la domnitorul Mtinteniei, Matei Basarab, ca sà mijloceascà o pace
intre cele cloud tdri. Tratativele de pace au fost incununate cu succes, urmand o
perioadd, de binefdcdtoare linite. Fdeduintele celor doi domni de a träi In bund
vecindtate si frAtie, au fost pecetluite in chip atat de simbolic prin clddirea bisericii
Ste/ea din Tdrgoviste, pe pä'mantul Munteniei, cu cheltuiala domnitorului Moldovei
Vasilie. Lupu si cea din Soveja, de pe pdmantul Moldovei, ridicatd cu cheltuiala. lui
Matei Basarab, domnitorul Munteniei. Asa s'a pus capdt luptelor fratricide izbucnite
Intle Vasilie Lupu si Matei Basarab in 1637 toamna tdrziu. Concomitent cu aceastii
destindere, Vasile Lupu a consolidat starea Moldovei si In ceeace priveste legdturile
cu Polonia. In 1645 Vasilie Lupu mdritd pe fiica sa Maria cu Cneazul Radzivil.
Cununia a fost sdvdrsitd. de Petru Movild invitat pentru acest scop cu care prilej
a tinut in slavoneste si romdneste un cuvant "festiv. Dela Munteni, spune Miron
Costin ea au fost soli Stefan Mitropolitul, Radu Logofdtul, Dinul Spdtarul cd se
inipticase doinnii intre sine".
Varlaam a cunoscut in Tdrgoviste atat pe Mitropolitul Teofil, incepdtorul tipd-
riturilor romdnesti in Muntenia (La Govora si Dealu), cat si pe Logofdtul Udriste
Ncisturel, care i se Om boiarin cinstit si slovesnicu, si cu toatei destoinicia si in-
¡eleg si drept pravoslavnic crestin."3")

30) N. lorga, ist. Bis. Rom. vol. I. pag. 321.

21

www.dacoromanica.ro
 Acesta ti ardtd lui Varlaam un exemplar din Catehismul Calvinesc dela 1640.
Intors In tara, fArd zdbavd, Varlaam a intocm:t un Reispuns ortodox Pentru care
lucru spune Varlaam am chemat si am strans sobor dintr'amlindoua pea-tile
si din Tara Ronulneascet si din Tara Moldovei.3')
Existenta acestui sobor o atestd si Scumlu Catichizmului ca retdpunsu den
screiptura svtcl. Impotriva reispunsului a doao tieri, fiírci scripturti svta", a doua
editie a celui din 1640 tipdrità in 1656.)
La sinodul din 1645, convocat si presidat de Varlaam au luat parte numai ier-
arhii moldoveni i munteni.
Nu se poate preciza locul uncle s'a (inut acest al doilea sinod: In Iasi ori
Suceava, deoarece nu sunt date pozitive. Mai probabil este cei s'a tinut in Suceava.-)
Acest sinod s'a ocupat cu combaterea catechismului din 1640 si cu publicarea
Rdspunsurilor la catechism intocmite de Varlaam in apàrarea legii romdnesti orto-
doxe de pretutindeni. Cdci spune Varlaam In Predoslavia Rdspunsului:
.,Varlaam Arhiep(i)sc(o)pti si Mitropolit Tdrdi Moldovei cu mild dela Dumnedzdu
cdtrâ crestinii din (Ardeal) si si cdtrâ alti crestini toti carii sintt pravoslavnieT si
fii sf(i)ntei a noastre beseareci, apostolesti, iubit(i) crestini i Cu noi de un neam
Rumdni, pretutindirTa tuturor, ce sâ afld In pdrtile Ardealului i intealte parti pre-
tutindirTa ce sinteti cu noi lute° credintd, cu dreptatea Dumnedzdului si mdntui-
torTului nostru lui I(su)s H(risto)s, dar voao pace sd inmultascâ intru cunostinta
dcmnului nostru lui I(su)s H(risto)s, iar dela smerenie noastrd, ca neste fii Tubiti
intru cunostinta domnului nostru lui i(su)s H(ristO)s, bl(agos)s(11o)venie ruga si
ertdeune, si de vecie dela Dumn(e)dzAu ertare de toate pdcatele. Socotindu dere-
gilto(riYa) cea pdstoreascd, care mi s'au dat dela Dumnedzdu, aduccindu-m(i)
i

amente de cuventele vasului celui ales, fericitului Pavel, care cu ep(i)scopii Efeseilor
poronceaste noao tuturor de dzice: socotiti-vd pre sine, si toatd turma, intru caria
pre voi D(u)hu Sf(d)ntg v'au pus episcopi, ca sà pasteti besereca lui Dumnedzdu,
care o au rdscumpdrat cu singele sdu; aducandu-m(i) amente. dziett, de datoriTa cca
nenumdratd ce am sl luptti si s propoveduescu sd. intdreascd Sf(d.)nta Evanghelie,
si poruncile, i tainele besearecei noastre, carele sintu date de scriptura cea de
D(u)hul sf(d)ntu suflatd, del.a propoveadnicii lui Dumn(e)dzdu fericitii Aplo)s(to)li,
dela cei luminati de D(u)hul sf(d)ntu cinstiti i sf(i)nti pdrinti, a toatd lumea in-
vAldtori c-au tocmit, cu D(u)hul sf(A)ntil., s'au dat sTapte sdboard, credincioasd si
sufieteascd obic:nd a besearecei noastre cei apostolesti; aducandu-m(i) amente de
datoriTa mea ea mare, nevoescu, ostenescu, D(u)mn(e)dzdu veade numai cu toat5
puterea mia, si cu toatd usdrdila (scris: usrd.diTa") lucredzti dupd neputinta mea
cia omenTascd, ca sd crescu i sä adaog talantul ce mi-i dat andai vr'un pdcdtos, si
de turma lul Dumnedzd'u, depdrtat voiu putea sd-1 intorcu, sA sii spodobascd a fi
destoinicti, i spdsit, petrecdndu intru poroncile ceale pravoslavnice a besearecei
noastre carile din bdtrdni sintu date, dintru intd.Tu i d'-inceput acelea sd le intdrescu,
si nu cumva sA sii anple sd fie nestine svdtuit, i amdgit de viclesugul sTarpe'ui.

I. Andreescu, op. cit. pag. 58, dupa. $incai, Cronica, tom. 3, pag. 70.
Gh. Baritiu a tiparit cu latine, aceastä editie insotitä de un studiu in 1879 la Sibiu
(Krafft) cu cheltuielile Academiei Române. Acest catehism la pag. 3 ,8, 9, 13 si 18 se referä
la soborul din 1645 prin cuvintele: strängänd sobor" compus din reprezentantii tärii ,,So-
borul Sfatul a 2 tdri".
") Andreescu, op. cit. pag. 58, observä ea Räspunsul lui Varlaam este datat din Sureava.

22

www.dacoromanica.ro
 adecii a ereticilor, sä cadzä i sä sä deprtIadze de acea alinata §i cu pace si fericità
curte, beseareca noastrd cea pravoslavnicii, cdndai pentru acel lucru de folos sa vor
acopen l multimea pdcatelor meale. Cum scrie Iacov brat b(o)jii intru a sa sdbornicd
poslanie (lacov, gl(ava) 5, zac 57 de adevereaste dziandt1; fratilor, de sa va insald
nestine dintru voi si-1 va intoarce nestine, sä stie cd cela ce intoarce pacitosul din
calea iui cea rdtacita, scoate suflett din moarte, i acOpere inult.imea pdcatelor.
Penteaceea, iubitii miei fii, tdmpliindu-mi-se estimpu in parple Tárdi .Rumd-
nesti, Cu treabe domnesti si a norodului in Thrgoviste (scris Trigoviste") cu cei
mai de frunte i mai dea .firea vorovindti, mai vdrios (scris.: vatos") cu oarecare
bcIarin cinstit, i slovesnicu si a toatd destoiniciia i inteleageria harnicti, dreptu
pravoslavnicil cre§tin, al done log(o)f6t i fratele Doamnei a bunului credincios
a. luminatului Domnu Io Matei Voevoda, cu mila lui Dumn(e)dzdu Domn TArdi
Rumd'nesti, dumnealui Udriste Ndsturel, carele .ca un iubitor de invl(ti)tur(a) §i
socotiror credintei cei dereapte in mijlocul altor carti noao, ce mi-a ardtat. adusu-
mi7lau §i o cärtulie mica in limba noastrd rumdneascd tiparita ...."") .

N. Cartojan In Ist. lit. rom. vechi II, pag. 112 reproduce in faximil titlul
Riíspunsului lui Varlaam. In acel faximil se vede, cd s'a tipärit in rleato bItia mira
7151 Spesniajé mira, 1645. Locul tipäririi nu este ardtat dar e lesne de inteles ca
nu se putea tipari in alt loc, deck la Iasi, acolo se afla pc atunci singura tipografie
In Moldova.
11. Cele opte taine. Un rdspuns indirect la Catechismul tipärit la Prisaca Iângd
Alba-Julia, in 1640, este §i cartea ,,fiapte Taine IA besearecii. Tipdri / te cu Inväldtura
/ cu toatd .chertuiala /Maffei sale Jo int / Vasille Voevoda In tipariul ce! Domnesc
In trag in ia§`. V1t6, noev, 8.35)
La intocmirea earth a contribuit i Eustratie Logotatul, cad' la pagina 317 se
aflä tipiritd in slavoneste o insemnare al carei cuprins este urmAtorul: Muli pc7cii-
tosui fi de nicio treabii rob Eustratie lost Logofiit de muncet itibitor".
Exemplarul aflätor la Muzeul. eparhial ortodox roman din Kolozsvártluj, do-
natia G. Sion, este incomplet. La Inceput are o foaie nepaginata ce cuprindea sfar-
situl predosloviei lui Varlaam. Urmeazd foile paginate dela 1-339.36)
Printre initiale sunt cdteva luate din Cazanie. Litera este cea de märimea a doua
Intrebuintaa la textuf Cazaniei. 0 parte din titluri i initiale sunt tipdriti in row.
Cupi insul pe scurt este urmatorul: dela pagina 1-5 cuprinde 6scurtd introducere
asupra Tainelor, ardtAndu-se Insemndtatea lor spre "indrep(area sufleielor noastre
celor pilatoase."
Dela pagina 6-32 trateazil despre mina Botezului, dela 33-38 de.spre taina
Mirului; dela 39-116 despre taina sfintei Eucharistii sau a Cuminecdturii. Ad i se
ocupil pe larg de Sffinta. Liturghie in decursul ciireia se sdvdrseste sfdnta mind a
Euharistiei. Dela 117-164 trateaza despre taina Preotiei; dela 165-224 despre taina
Poclintei, dela 225-297 despre Mina' Nuntii, iar dela 297-300 despre taina sf. Mash'.

N. Draganu: Codicele pribeagului Gheorghe Stefan Voevodul Moldovei. Anuarul

Inst. de ist. Nationala III. 1924-25, pag. 245-247.
I. Lupas, In op. cit. pag. 70 spune, ea' in toamna anului 1644 aparea in Iasi o notia
publicatie a mitropolitului Varlaam purtand titlul: $ ap te t a in e a bi sericii
Vito 7153 (1644).
Dinulescu Stefan Inca o dateaza din 1644.
N. Cartojan In Ist. lit. Tom. vechi Il, pag. 112, sustine ca s'a tiparit la 1645..
") Dupa I. Andreescu, op. cit. pag. 75, Cipariu zice ca peste tot sunt 339 de pagini i
la urma alte 2 foi nepaginate (vezi Analecte p. 212).

23

www.dacoromanica.ro
 --> Ot =
Ii N. °I 1.
.,,,,, .r. 14
1.1I -X V...416 4-41'
ri '.4'4111
1
N. ...... rib
-1N., ''; --Eu = I'
(4 '-'1C). :le NI) r.....
....wit 1 oil 1) ...c 1111"19 bb %.
( 01.4 ' 0
; afj"NM , NOLTVW. 6714

www.dacoromanica.ro
° %
3O) .... k UA 3..
Wall Q ;,. :::
0 .4
= 4*-"ivatrAtSt
Ill
-... ')' 11-
.... .. 1111111MaArli:
415,0/sMe."%:,
KZ-11
Ai?
ipy hm.'"''
.,wmc,.

.1

14---G-r:5111111
 Expunerea invátáturii despre taine se face in mod catehetic, prin intrebäri si
rdspunsuri.
Dela pagina 301-303 cuprinde un catalog al sdrbdtorilor de peste an (36). Dela
304-317 o expunere despre posturi si despre ,#harti", iar dela 318 pdnd la sfdrsit
cuprinde toatä, tabla de materii a cdrtii.
Timoteiu Cipariu in Analecte, pag. 216 sustine, ca autorul acestei cdrti este
Eustratie Logofdtul. Unii autori imprumutä aceastd sustinere. Altii i-o atribue lui
Varlaam. 37)
Cartea aceastä. s'a rdspdndit si in Ardeal, unde o intdlnim circuldnd sI in còpii
manuscrise.
O asemenea copie a fost fAcutd in 1708 de cunoscutul copist Vasile Sturze
Moldoveanul: qi am scris In sat In Seintul Andrelas, land Temiqoara In vriamia
candu s'au reidicat curutii lui Rakoczi Frentii pe Nimeti, §i era Mutate mare
Ardeal 4.. §i eu dascedul Sturze Inca' am fugit in Tara Turcului, In Svantie Andria§.,
cand era ciuma cia mare» O alta copie, cumpdratd in Gepes, a fost ddruitd popei
lstoc din Lazuri, la 1720. Alta copie circula pe la 1720 in Topa de sus.")
Tot in zilele pdstoririi lui Varlaam s'a tipdrit, in 1646 la Iasi, in tipografia dela
Trei lerarhi o carte de cuprins juridic sub titlul: Carte romaneasca de invataturei
dela pravilele Impeireitefii §i dela alte giudete cu dzisa §i cu toata cheltuiala
Vasilie Yoivod Domnul Tara Moldovei ,den multe scripturi teilmacitei den limbo
ileneasca pre limbic româneasca."
In tipdrirea acestei cdrti intdlnim material tipografic intrebuintat In Cazanie.
Asa de exemplu frontispiciul dela prima Cazanie, La Dumineca Vamesului si Fari-
seiului, este intrebuintat si in Pravila lui Vasilie Lupu. Nu e exclus ca la tipdrirea
ei sä-si fi spus i Varlaam cuvdntul, datd fiind experienta lui in acest domeniu.
12. Retragerea lui Yarlaanz la Secul. Testamentul autograf din 18 August 1657
si savarfirea lia din viata aceasta. Dupä. Sinodul din 1645 si dupä tipdrirea celor
doud cdrti de apdrare a legii ortodoxe romanesti, Varlaam s'a ostenit cu oranduirea
vieii celei dinlduntru a bisericii Moldovei i cu ridicarea nivelului de vatä a preo-
timei. In acest sens obtine dela Vasile Lupu in 24 Fevruarie 1649 un act prin care
preotimea Moldovei este asezatd sub dreptul canonic") iar deosebit de actele de
scutire a preotimei de birurile tarii (28 Martie 1638 si 16 Septemvrie 1639) obtine
In 5 Maiu 1652 un nou act domnesc prin care se garanteazá acele scutiri acordate
preotimei.4°)
FIcand o privire de ansamblu asupra operei sdvdrsitd de Varlaam pentru cultura
romaneascd, avdnd in vedere imprejurdrile far% indelungatd liniste ale acelor vremi,
In care a pdstorit, te intrebi, pe blind dreptate, cum a fost in putere unui om sà facd
ceeace a fdcut Varlaam. El a dominat vremea. Puterea lui extraordinard, izvorità
din mbirea de neam si de biseried, a infränt curgerea istoriei si a .silit-o sd apuce
pe fdgasul adanc brdzdat de vrerea lui uriaä. Cdci din Septemvrie 1632 pang prima-

") Printre acesti din urrnd pomenim pe dl. Prof. I. Lupas, Stefan Dinulescu si loan
Andreescu, acestia sustinând cu toatii documentarea ea ea apartine lui Varlaam, care parte
a compilat parte a adaugat singur la cuprinsul ei, dar cartea nu-i o simplà traducere.
N. Cartojan nu se pronuntà categoric si spune, ca' la .,Talma'cirea ei a lucrat
Eustratie Log of dtu 1, (Vezi 1st, lit. rom. vechi II, pag. 112).
38) N. Cartojan, Ist, lit, rom. vechi, II. pag. 113.
38) St. Dinulescu, op .cit., ,pag. 9, dupà. Ind. Jolk. St. A. Hr. 22.
") Idem. pag. 9, Ind. loll:. Lit. A. Nr. 19.
4

www.dacoromanica.ro
vara in 1634 se schimbd in Moldova domnitorii de patru ori. In 1637 toarnna izbuc-
nesc luptele intre Vasile Lupu si Matei Basarab si s'au dat in fiecare an 'And' la
pacea din 1644.
Cdtd pagubd i sárdcie au adus rázboaiele in lard, putem sà ne facem o ideie,
prin antitezd, din cele ce le spune Miron Costin, care zice, cd in curdnd dupd ase-
zarea pdcii aurul lesesc, pe boi, miere i alte bogdt.ii a inceput sä curgd in tard.
Putea-voiu zice cei stirac nu se cilia pre acele vremi (loar care nu-si vrea sä aibii."41)
Dar zice acelas Miron Costin, cd nu dupd multd vreme la mare zburcliiciune
erau färile aceste. care giri se suie pre mari bisuguri, zburdeazcl hirea omeneascli
si sburdliciunea naste plicutul si pre piicat 7/ urtneazd mink, lui Dumnezett".
Izbucnesc rdzboaiele intre Tátari i Cazaci. Moldova ajunge ampul de bdtaie.
Prádaciunile lasd pdrjol in urrná.
In 1649 Moldovenii lovesc pe 'Mari la Brdtuleni si le iau prdzile ce le duceau
din Polonia.
In 1650 vin Tátarii si se rázbund. Iasul este aprins. Orasul in bund parte a fost
prefácut in scrum, dar Mandstirea Trei Ierarhi au Idiliiduit".
Dupd Tdtari tara a fost loyal de epidemii. Si zice Costin: Nu numai cu o cer-
tare ceartii dreapta memie a lui Dumnezeu, dacii se porneste spre o far& ell dup.('
iesitul Mtari.(or au lovit mare omor In oameni si trivia In Iasi si In toatei ;ara" 42)
Si pe urma tuturor au mai ndvdlit in tail si ldcustele.
Aceste toate :Cau petrecut in anii de pástorire ai lui Varlaam. In asemenea vremi
a creat el si a rásat culturii noastre cea mai luminoasd pagind.
In vara anului 1652 Vasilie Lupu cdsdtoreste pe fiica sa Ruxandra cu Timus
fiul Hatmanului Hmelintchi al Cazacilor. Bazat pe vitejia Cacazilor, se pune ráti
cu Polonii.
Devine suspectat de Turci. Norii grei se apropie de hotarele Moldovei. Cu
Matei Basarab i cu Rákóczi se ceartd. Varlaam inaintat in varstd, hdrtuit de turbu-
rarea zilelor, cade bolnav.
La revdrsarea zilei, Vineri, (11 Fevruarie 1653) merserdm sd vedem pe Indi-
timea sa Beiul, carele cu toatd curtea sa iesia atunci pentru a vizita pe mitropolitul
inoldovenesc Varlaam, ce era bolnav" zice Paul de Alep in memoriile sale.")
Luni dupd a 4-a Duminicd din Postul Pastilor, 1653, Varlaam era ridicat din
bcalá, cdci in acea zi, noteazd Paul de Alep: Vodd a asistat la o liturghie in Mand-
stirea Barnovschi, la Liturghic fiind prezenti patru mitropoliti, Vlddicul curtii locale
(Varlaam), Mitroplitul Sofiei, Velasie Mitropolit de Naupact in Morea si un vIddicd
din Georgia.. 44)
In sAptdindna Florinor 1653 °stile muntene i cu cele din Transilvania, ale lui
Rákoczi, pdtrund in Moldova si se indreaptä spre cetatea de scaun. Vasile Lupu pd-
räFeste Iasul in Joia Floriilor, 3 Aprilie 1653.
In Lunia patimilor, 7 Aprilie, Gh:.orghe Stefan noul cloranitor se urea' pe tronul
Moldovei. Molitva de inscAunare o ceteste Ghedeon al Husilor. Varlaam, spune
Miron Costin, ea' era la munte". Dacd se retrdsese la munte mai dinainte, spre a-si
reface sdndtatea sau s'a retras numai °data' cu alungarea lui Vasilie Lupu din scaun

Citat de $t. Dinulescu, pag. 45.

Cronica Rom. I. 320. Citat de St. Dinulescu, pag. 47.
E. Cioran, op. cit. pag. 29.
Idem, pag. 34.

26

www.dacoromanica.ro
nu se poate afirma pe baza. de documente, nici ea." s'ar mai fi pogorit in lasi, cánd
Cazacii, a doua sdptilmânä dupai Pasti, alungä pe Gheorghe Stefan. Lupu isi reia
tronul numai pentru scurtä vreme. Marti dupä amiazi inainte de Indltare (1653)
este bAtut la Finta si isi pierde definitiv domnia.
Locul la munte" unde s'a retras Varlaam, .nu este altul deck Mândstirea Secul
unde îi avea metania si de unde inainte cu 19 ani 6 luni si 10 zile a fost chemat
la In mana clirma bisericii din Moldova. Si timp de aproape doua decenii Varlaam
a condus corabia bisericii printre cele mai amenintätoare furtuni.
Din ultimii ani ai vietii sale petrecuti in sihästria dela Secul, s'au gäsit pana
acurn patru autografe descoperite de V. A. Urechia la Mândstirea Neamtu in 1887
si publicate in Analele Academiei Romdne Seria II. Tom. X, 1887-1888, pag. 341-342.

AUTO GRAFUL I.
Invoiala fui Varlaam cu Manastirea Secul, la 5 Mai 1655.

Adicä eu robul 1u D-zeu Varlaam Mitropolit Biv Suceavschi scriu si märturisesc

insumi pre mine cum am tocmit cu cdlugärii, anume Teodosie Egumen i Teofan
Staret si Gheorghe i Chiril i Silivestru si Jorest si Athanasie si Lazar si Serafim
si din cei mai tineri Paisie si Ion Clisiarhul si Ghenadie si Silioan si alti tot säborul
din Sft. 110,nästire, cum le-am luat Vad de moard de la Putna si le-am stricat o
moarä si le-am facut doual sä m'Allane din ele pänä voiu custa, iar dupä moartea
mea sa fie amandouä a mandstirei, pentru ce am stricat moara mandstirii si am ine-
cat vadul. De aceasta scriu i märturisesc cu aceasta scrisoare a mea VA dnïi (in
zilele) IO Gheorghe Stefan Voevod 7163 mesita Mai 5 zile."
Semnat: Vailaam Mitropolit Biv
Suceavski.

AUTOGRAFUL II,
Dela 18 August 1657.

(Despre care V. A. Ureche afirma cal ar fi bruionul (conceptul, ciorna) autografului III.)
t Vd imea ota i sina i sito Dha, Amin. (text slavon-= In numele TatAlui, a Fiului
si a st. Duh, Amin).
Adicà eu robul lui D-zeu Varlaam Mitropolit Biv Suceavski scriu aceasti scri-
soare cu limbä de moarte cum lasu svintei Mânä'stiri Säcului prisaca din dealul lui
Vod cu patru falci de vie si cu cramä cu pivnita; prisaca dela Giulesci asisderea
o am dat Manästirei. (Prisaca dela Brad asisderea o am dat cu casa' cu zemnic
numai sà dea patru poloboace de miare in toamnd surorei miale Catrinii.) 45)
Prisaca din Colibita asisderea o am dat. Satul Borcesti cu tot venitul asisderea
l'am dat. Satul Bratulesci asisderea l'am dat inândstirei. Douä mori dela Putna in
gârla dincolo de 'sat Cofesci in vadul dela Procopie a$isderea le-am dat manästirei,

45) Textul din parantezd este $ters cu o trAsaturA de condeiu. Vezi Urechia op. cit. pag.
346, in nota jos.
4' 27

www.dacoromanica.ro
 ca asia am tocmit cand le-am fäcut, cà am stricat o moard mandstirei si am facut
dcudi mori sd le tin eu pand vol custa, iará dupd moartea mea sd fie arnandoud a
nrandstirei, c'am fost rezeas si am luat dela mandstire patru pogoane de am flcut
vie pe dansele; pentr'aceea le-am dat din hotarul morii dela Procopie
patru pogoane
si morile c'asea ne-au fost tocmala cum mai sus serie, iard
acelea ocine cate am
cumpdrat si la Strdzesti n'aibd! nime treabd nice Mandst:ireia nice ,alt nime din
oamenii miei, cd nu le-am fdcut cu banii Mandstirei nice cu a Mitropoliei,
ce le-am
facut cu slujba mea, 'cum serie si In zapisul Mdriei Sale lui 16 Gheorghe $tefan
Voevoda. De aceasta scriu i mdrturisesc iard cine va alca si nu va tinea scrisoarea
mea, acela sd hie neiertat de Dumnezeu si de .stäi loan Cristitel si de erbul
Duinnezdu Varlaam Mitropolit Biv Suceavski. Amin.,
Vleato 7165 mesita August 18.

AUTOGRAFUL
(V. A. Urechie crede cd este o copie autografic5 dupà autograful II.)

imea ota i aria i stago duha amin. Adicd eu robul lui D-zeu Varlaam
Mitropolit Biv Suceavski, scriu aceastd scriosare cu limbà de moarte i cu
cum las svintei m.ondstiri Secului prisaca din dealu lui Vod cu patru falci de vie
si cu cramul cu pivnit.d i prisaca dela Giulesti asisderea am dat mandstirei Cu cas'
si Cu zemnic, prisaca dela Bistrita din Colibita asisderea o am dat mandstirei, prisaca
din Luna i Cu zemnic si cu mora si cu pivd de pdsat asisderea o am dat mandstirei.
Satul Borcesti si cu prisaca si cu tot venitul asisderea le-am dat mândstirei.
Cocie
Cu postav si cu duboti. (?) Asisderea cailddri de beare si de casa si ceale de
rachiu si
tigdi si linguri leagheanuri cu ibric si blide de plumb si talgere si
cate vase de lemn
si toat pavijia casei, cate sunt in casa si den afara cu mic cu mare toate le-am Idsat
mandstireii si cuhnia cu duboti (?) si buti si boloboace si
cu coseri toate le-am dat
mandstirei, iar cine se va amesteca -si o lua dintre acestle cdt serie mai sus sid fie
proclet i neiertat de domnul Dumnezeu si de Precesta si de Sveatdi
Ion Cristitel
de noi amin. Leat 7165. (locul sigilului.)

CAND A MURIT VARLAAM?

Biografii Mitropolitului Varlaarn nu sunt de acord in stabilirea datei and acesta
s'a mutat la cele vecinice. Neofit Scriban a sustinut cd Varlaam a pastorit In doud
randuri: intre 1631-1654 si a doua oard dela 1663 parid la moartea sa intamplatd
In anul 1668. Aceastà sustinere a imprumutat-o i aguna. Melchisedec a ardtat
gresala acestei sustineri.
S'au ivit divergente si in privinta locului unde s'a retras Varlaam dupd cdderea
ui Vasilie Lupu. Densusianu era de pdrere cA locul la munte trebue
,chit mai sus de Neamtu.
sa fi fost un
Autografele lui Varlaam fac lumind in amandoud aceste chestiuni. Din ele se
vede dar, cd. Varlaam s'a retras la Secul. In al doilea rand, la data
de 18 August 1657 se
afla in viatd. Dar la Mandstirea Neamtu sub Nr. 2514 se pástreazä un uric dela
Gheorghe $tefan Vodd, din 1657 Decemvrie 19. E o carte domneascd scrisd in roma-

28

www.dacoromanica.ro
 AUTOGRAFUL IV.
Testamentul autograf al Mitropolitului Varlaam al Moidovei.
(Reprodus dupA V. A. Ureche. Anal. Acad. Tom. X. 1887-1888.)

7 / 4 C-'
0 d' 10'iJ
TM A41 at mulct
...1 ", a
'"Hrrtf" net' An
pi arm ce

An orta, ((Pt .
.
i) 1._2_
alti(af !WIRY
.o
..,
&nit& 1,

xck
'l Cain ccra nu («if Yt e po QV ,
-1tc.--i
°.
t(616
616
;-1
At/71CJ Ant
,-, ,..-, ,-, _..,.. (-
tia /tol% tertrnt rne-trnri ert a ec2(rtg / itr,
Meta 7 1) ' -t,
( ( Viz etraff 1 ortn
tafroiet
.91
"Z AI( Alt t'
ØIAt fiACAIrtr
gi
614:: i Jan f (r1,101. /4k-4' 4)

mix -a- 40
* 4

ct, /rat Ct
me., "P font Acj 5r' , M,;;2;M,;;2;rtekim A
r . raff
JAM ant ovi 6A 6 thrptla ee3
Ltif ;)ft r
/MI et.; (moire- ka fort rtlf
*,

ytica 1- j.u..)4,4enl1 .L.11 Ct ActsAll /.1

-A,u sit
7-Ecircreed -7 Pt
mica. t (*.Le Pt cA.,
t AC't
titirt " 0,6ot /714t-cl. ortrif t . ct ,
jay,. Cs. tt.n. n Let 6i Act ifnr-L trrfiry te?
Cld
. 6t, LC Av y ct,
613 en-'er-6
n
/74 ttl 07134 ft raffle 616144. C
ernb5 Cr. CI.
A
7rtZr A Va.
ot.-rrclf rifF,7mS, . ,(2)(/-y1ed 911 --74 ``.1

itSj.e Jun , 11 clul"61-S4 ck Act tof/not

"GO.

n ett31). A _t.
, el el .
X t-te A 110.
et. _,M

t .
Attapo

6irrt.5
t . Ct Ct jh et
main tit CIttl)

f.
-1- da c_JcaAct "rtlia
pm_
a rn-74 '.orn/ As a
et ¡A. 1-
12.3-
ot rnfe-t - nitaletroi. /y1,11.
et 04 61X, rrt-14erl I
- ct crrrnir t- t
cactIn( to-% flit "A "rn
o in 1
cc (cenet
--L
t (Ctrot/Y41rrtfasfrzw AKE 7fsrge3SA
(;)
C(25' curc AZ% 510( "Yrt. toctri
n -t ( /711 coL t AIS 2.c-I
""/
r rt. t (TIT j1Cl. C4 I. et'
iir7curnc1 .
z.

1.9)1 4f-jai 4, also° rtir. /14i ,L.,)14,1jril effq

1 ti
Nr. 6

www.dacoromanica.ro
neste cAtre egumenul si soborul dela Secul prin care Voda Intdreste Mandstirei stä*-
panirea asupra morilor ,riimase dela Mitropolitul Varlaate. Deci la aceasta data
Varlaam nu mai era In *viata. Urmeazd, sustine V. A. Oreché, ed a murit la o datä
intre 18 August si 19 Decemvrie 165746) .si este Inmormantat la Manastirea Sccul
rangä hiserica, In taturea dreapta.47)
- 12. Obiecte rdmase dela Varlaam. Dintre obiectele care au- apartinut lui Varlaam,
pAstrfindu-se la Secul, St. Dinulescu pomeneste un sacos, unepitrahir (cel din mijloc
In cliseul Nr. 8) si un rituighieri manuscris slavon, care, dupa o inscriptie de pe el
a fost daruit lui Varlaam In anul 1643 Maiu 25 de Teodor IanoVici Mare Logofat.

C, '
.1-?..:»%.
"::»1,

7 .

w4
-
-

Of' F- -
-

Nr. 7
Sacosul Mitropolitului Varlaam al Moldovei.

DacA aceste relieve mai exista si astazi nu stim. N'am.fost in situatia s'A veri-
ficAm, de aceea ne nfárginim cu informatiile din lucrarea lui St. Dinulescu. Sacosul
In ;nscriptia.-71:iiiiiirtil g4tului aré data de 7146 1638 iar epitrahirul (cel din mijloc,
celalalte d'oug laterire sunt. omofoare) In inscriptia din partea de jos are anul
7150 =-- 1642.

- -
Lec. cit. pag. 343.
Asa zice atat $t. Dinulescu, op. cit. pag. 69 cat- si I. Andreescu, Dag. 42. Dar care
este laturee dreaptà a unei biserici? Punctele de orientare pentru asezarea unei biserici
sunt punctele cardinale: R5sArit, Apus, Miazanoapte si Miazdzi. Dacd stai cu fat'd sure Altar,
ai la dreapta Miazanoapte. Deci In acest caz mormantul lui Varlaam se afl& In partea de
Miazanoapte lângA zidul bisericii dela Secul. Dar din pr eciz area" autorilor de mai
sus tot atilt de probabil poate sa fie si In partea de Miazazi, dacl te orientezi cu fata spre
usa bisericii. IatA cum o impreciziune rostogolindu-se prin vreme, asetmenea unui' bulgAr
de zApadà, creste mereu si poate da nastere la erori.

30

www.dacoromanica.ro
 .c

. u

.
'

-'111

6,,
' A .1 A

° 1
N 4
4

-.4°A,'
114%:,,..I ,
-

- 4 .
,

°
.Z3P/J
,e ."

= 4
,

", ° *IA
".

'

Nr. 8
Epitrahirul (cel din mi.iloc) i omofoarele care au apartinut
Mitropolitului Varlaam al Moldovei.

3?

www.dacoromanica.ro
 CAZAN lA
1. Descrierea ccIrtii. Cazania lui Varlaam, dela 1643, aceasa piaträ de hotar In
istoria culturii romäne§ti, a fost tipärità pe 505 foi format in folio.
Inältimea textului paginilor este de 23V2 cm. iar lätimea, axila lungimea randuri-
lor este de 13 cm.
Primele tiei foi, pe care se aflä titIol cartii (Foaia I r.), stema Moldovei (F. I v.),
.predoslovia lui Vasile Lupu (F. II r.) §i predoslovia lui Varlaam (F. II v. §i F. III)
sunt nenumerotate. Urmeazd 382 de foi numerotate dela 1-384,49) cu literele chirilice
Intre.buintate ca cifre, awzate s'us In coltul drept, pe pagina primä a foilor, (re-
vo so = r.).
Aceste 382 de foi cuprind cazaniile la Duminecile anului bisericesc, la Sämlata
lui Lazar, la Vinerea mare, a Patimilor i la Sâmbata mare, In total 54 de cazanii.
Verso foii numerotatä cu 384 este in alb. Cu foaia urmätoare se incepe o nume-
rotare nota dela 1-116.49)
Aceste 116 foi cuprind cazaniile la Praznicele Lardlorii preste anii,Inpliratefti
a svenji mari" In nunar de 21 si nu 22 asa cum inalnim In unele lucräri care se
ocupa de Cazania lui Varlaam.
Paginile foilor poartä titlul pe scurt al Cazaniilor de pe foile respective.
La sfär§it, Cazania lui Varlaam, are iar4i 4 foi nenumerotate cuprinzänd Cape-
tele ce silmt 7nteaceastli carte".
Prin urmare are 3+382+116+4=505 foi sau 1010 pagini. Afarä de numero-
tarea foilor cartea mai are o numerotare a Cazaniilor dar care se ()preste la nr. 16.
Numerotarea aceasta e fAcua cu row Irauntrul unor vignete mici, pe marginca
foilor, afarä de text, (veizi cliee1e Nr. 9-15) si se :opre§fe., la Cazania Duminecii a
sasea dula PaW, a orbului, care este a 19-a Cazanie In serie dar dula aceastä nu-
rnerotarc a I6-a. Cazaniile dela Joi Mari (noaptea spre Vinerea Patimilor), dela
SambIta Mare si dela luminata zi a Invierii nu sunt numerotate. Dula aceste se
centinul iarà§i numerotarea oprindu-se la Dumineca orbului.

In nomerotarea foilor exista' o serie de gre$eli: unele numere se repeta In locul altora.
Sunt omise insà numerele de ordine 248 si 256, farà sI fie inlocuite cu alte numere asa Incât
la numarul 384 corespund In realitate numai 382 de foi. repetiri de numere In locul altora
Si In parten aceasta existä grwli In numerotare,
omise ,dar numarul foilor corespunde cu cifra finalà a numerofárii.
5 33

www.dacoromanica.ro
 950) 103) 1152) 1253) 1359 145) 1555)

Vignetele intrebuintate la numerotarea Cazaniilor.

Paginile foilor au in partea de sus titlul pe scurt al Cazantilor respective, intre

tirade tipografice.57) lar in partea da jos, sub text, intalnim signatura coalelor facutd
cu iiterele alfabetului chirilic.
Tiparul Cazaniei lui Varlaam este in doua culori. Titlurile si initialele sunt tipa"-
rite ,cu rosu 58), iar textul cu negru.
La tipdrirea ei s'au intrebuintat, in titluri, litera de cinci marimi i anume: de
1 cm., 2 cm., 2 cm. si 7 mil. si 3 cm. indltime. Iar pentru text s'a intrebuintat litera
dc doud corp 24, dublucicero i corp 16 tertia. (Vezi cliseele Nr. 16 si 17.)
O parte din textul titlului cä4ii, stihurile de sub stema Moldovei si cele douà
predoslovii sunt tipdrite cu litera de mdrimea a doua (corp 16 tertia).
Dela F. 1-218 inclusiv este tiparitd Cu litera de mdrimea intdi (corp 24, dublu-
cicero). F. 218 v. este in alb.
Dela F. 219-384 inclusiv numai textul Evangheliilor este tipdrit cu litera de
marimea intdi iar tálcurile sunt tiparite cu litera de mdrimea a doua.
Partea a doua a cdrtii, numerotatd dela 1-116 si cele 4 foi nenumerotate dela
sfdrsit, este tipdritd in intregime cu litera de mdrimea tertia, corp 16.
F'aginile tipdrite cu litera de mdrimea intdi au cdte 19 rdnduri. Lungimea
durilor este de 13 cm. Iar indltimea paginei de 23Y2 cm.
Paginile complete, tiparite cu litera de marimea a doua au cate 28 de rdnduri.
Lungimea randurilor este aceiasi, de 13 cm. La fel si inaltimea paginilor.
2. Continutul cärf ii. Unele dintre exemplarele existente ale Cazaniei lui Varlaam
¿tu o foaie de titlu iar ande au altd foaie de titlu, deosebite atat prin ornamentalie
cAt i prin literä i prin asezarea textului. Le reproducem aci pe arndridoud sub
Nr. 18 si 19.

50) Vignetà la Cazania Duminecii vamesului si fariseului, F. 1 r.

") La Cazania Duminecii feciorului celui curvar. F. 8. r. Se repetà la Cazania Dumi-
necii a treia dupd Pasti, a Mironisitelor, F. 140 r. i la Cazana Duminecii a cincia dupä
Pasti. F. 157 r.
52) La Cazania Duminecii läsatului de carne. F. 20 bis (=22) v. Se repetà la Cazania
läsatului bränzei. F. 157 r.
) La Cazania Duminecii intai din postul mare. F. 36 r,
La Cazania Duminecii a doua din post. F. 47 v.
La Cazania Duminecii a treia din post. F. 53 r. Se repetä la Cazania Duminecii a
cincia din post. F. 70 v.; a Sambetei lui Lazar. F. 77 si la a Duminocii Floriilor. F. 86 v.
50) La Cazania Duminecii a patra din post. F. 66 r. Se repetd, dar inversatál, cu partea
de sus in jos, la Cazania Duminecii Tomei. F. 132 r.; la Cazania Duminecii a patra dupli
Pasti. F. 149 v. si la Cazania Dumineeii a sasea dupil Pasti a orbului. F. 167 v.
57) In titlurile paginilor IncA sunt greseli pe care le vom semnala in paragraful unde ne
ocupam de cele doud editii princeps ale Cazaniei.
18) Exceptie fac initialcle D. F. 10 v.; K. F. 299 r.; K. F. 315 r.; IA. F. 21 r.; C. F 352
(numerotatä gresit cu 312) r. si Z. F. 358 v.

34

www.dacoromanica.ro
 20 tiliir iirrVA161 Pam, fnm ...
. / - -7/4 / f itik
i

plot
t TIIEKH ii.S/AAi ttl Tf /NAG rlIfi /MO ti
TIYAfi HO VI', oy UM Wericappii-A 2
li 0/t / It

HUM PiW114
0 fpf
/ . Mt fi5TE 4rrp16.6 3
i I

10APEAE ffrATVIElf nfHtAOKV111-4 fIV 4

i I I / I .0/
sitykit,
-...
1.1,1-1TE liffi CliTiliAlif CfleifACE 5
; ../ / ; . i
411 oy ligYfAA I Eli AJf ii il\Lifilf WTI 111H 6
/ f115fiA
a ti9rA tiff- C151-1
ii)felAffiLIOC 7

hr/IS. AltAY 'ili C rrii Airt f Aft& Crl cnolift'A 8

i 1 i
C °Jiff/if'If mi Fr, Elf/IVFOtil .101M4117Att 9
riI 62*. /3 i
Mai' liripTCV VA h tifitin Wit MTV 10
i t / 1 1 i

torn Ai3M1lliA A /rroA Frtlk rdpiTmiiA, 11

tiOrrAcnoyfrc/N tifrif VA /1\, fillf E fi f Elf it 12

f fAE fAlvtIXA111.111ififYii41-ME rfÓta(ff tiS 13

4
/ I -- 1i
itotWrififT0yTLI,H11A g Wilfiti 11,1( ff C7/ 14
ii
,ÌNU/f/ifir, rilftfriOLUATAI TAMIA 15
'k5 f tilrui isSimf it f twroif ti e tcrlAtt 16
/
KA VittidliStirketlat, 6 ta 51 fE KlyAATE 17
f ii
r 01,f KATE FlOrq fly , Hiem& rosdit if f 18

Na trim / , 11 i IV #
19
In ill Orrisiti MAW' AAATO or Er. If cff-A
INN WE%
Nr. 16. Pagina din Cazania lui Varlaarn, tipArità cu litere de mArimea intdi,
5* dublucicero corp. 24. (F. 46 r.).

www.dacoromanica.ro
 - if'rztvirrfrx .
Mg% WM A410,4+,
/t
;CAA TA 611/tZers giA +4041
ft4449%5 taiifs C.( Pt fir ftCfi . flEHTfAlsii
tif /rat( ISE1-1i/X AfA6 My-LIIT9Hei/t lebblerrE AM5%/W.

5Witt
a t /t
Cliff If iÁYÁCTA /05/1( effAAVIHsTAH
i
fffilf0111A . If/T.AYFAOIA 1f5H90TFHHIPT 61HT5yA3H
.. Wil AAHHAfA MAI1EH AEA9AT4 raT.rVerx AA4Hti11
AT
gHC
"7,, .
A
UJH EHAWAII
(If
nYq-if
",1
10410ALFIE ffrbfACTE
¡Wei-La ,
/ ATZtrfi ,14f AllA1H A4.t5fillA WH CrAMHIApA e
o
s u'
1119A If/Rlif MrbrreyffiCHIVA MA`fiH All( AomtftyAfi
..- 0 / i ,, - .ia
laH TIEE5A /1 HA-c AY AMA
NC, (fiNtACTE 01,4454.
' é '1
AMA AHHILM . YE MAYiff +WHWH Ar+istrrrA (TM
/ .4 I ....
rAfA, +ifitim, 5f OGHLfH AfriyirriliA AlH 'F A\ my
MHESAfACKA . ,11,41CAAls ii,T.&14A, If (1-forri-VgA KZ
/y .. ip, - /a; A/ I / ft / i
hit TE AMSVi itTfrfirs ,A,EWMII, WH killeylp ATO
'
- ATA /114.1%, WH VI CriAkfItAfA 4)0AfTE . LO!' Af
+MICA CTIIHrAfA . YEN HO AA WH kif fiffAla /041
.--. /.1 v1 / ,,/ /1
ilViAbli6 . Atli GEHHT1. AHY/1.\., MAHliTi elltfiriCINIE
/ / o /1
CrLHE A441E11111 rifftiOH . 11H/A AA Al'ITAff C'S
idtfol A
/ I r".... i
E ffibi:ÁtTE rATATA Al4ICA YE/10'rffE
i
YE l'AMTA 6079KMALLIff AiHXC. lf%111H TO1(MA 4ØA
7/
,..
11.1.H InitiOCICE.
,1 / 1

tTeCHHE
/ WH ripz
try7ir7AiT6 1/1k11 , ,r
s
- XMA/WH iliffl /1A,4454Y. WH ITEHTfAYA ''karbt$41/41-1'
YU .. rimiliiiiikfAYiti WH Gfr4/44/1\ MilirYHAOP&CAAF
'
Krb AK1A fACHfiff/)1,4\ iilEffliH oil?A4H
TrifATOAIE ,
SO96 (TA TOATE lifelftiffIE ' 11111 KET9,14TE 1 WH
fiA vi LIM "¡Agri-A Ao/
' / / .0 lift1TFAVG
-ssiT1/411.YE

o H i
i
(EVE ICAH aftifirri5 A4AHNTE /14f liftA4E ebtfE /
I 1 .-. / / 4131-{If"
(.101 . AA457t6 toy MhilY/Milf.
r /
17fEHHME MYEAS, YE
- 1iHH4
Nr. 17. Pagina din Cazania lui Variaam, tip5ritä cu litere de mArimea a
doua, tertia, corp 16. (F. 236 v.).
www.dacoromanica.ro
 rrd rokizattoln-
16fiffirELVAT$71A AVM( Nail 1

Af flfgr 'A/16 1. WHAA fill7111-1Y1

9t, (WWII H 1 flifirtAt 646
c, I
MAfH. 10 H IA WH Karl' OA
TX\ bill A .Â&4(HA
hOH/10/0 WHAOtiò WI A%
64/1)4)6i . ffft-liAlgriwf e(Cfir
rri?Awir;freas, Aff
'
MIKA MO otirttiA npfAus,
2,
?writ/PING ,4EbAVIAA
/
I..rrf onempra- pt¡A FA mob()
hfH THilA IS,. /P:
¡AWH\ ¡win ÁlTfiti C4.n7.-4A
64AAAc Aer

42YEE6 VAT
41111111111111 10111111111111111111111111. 111111111111111111111M Ill Ill"

Nr. 18. Pagina dewww.dacoromanica.ro

titlu A din Cazania lui Varlaam,1643.
Nr. 19. Foaia www.dacoromanica.ro
de titlu B din Cazania lui Varlaam. 1643.
 Verso foii de tidu.
ED---7.0=EEEE E aaa
STIHUR1 IN STEMA DOMNIE1
Moldovei

FA.
CEI

20

Desi vedzi catzdva silmna groznicg,

Sa nu te miri cline sit' arata putearnica.
Cá puternicuta putearía-lg Inclzipttiaste,
.si sleivitula podoaba-la schtzmeaste.
Cavil de budra si la domnii Moldovenesti,
Ca putearla aceii hieri set' o socòtesti.
De ande marl domni spre laudâ s-att fticut cale
de-acolo si Vasitie vod au ceput hicrurile sale.
Cu itzvcifeituri ce in (ara sa temeliuiaste,
rtinuritoriu nume pre lame qie zideaste.

ri]
DEE EEEEICEE A bd
EA! 1=1 7E,
bd DEE bd

39

www.dacoromanica.ro
 C UVAN'T U9 IN-PR E UNA r.
CAtrâ toatâ. S.ementfia RomeneascA.
luminat' Intru pravoslavie, si credinciosd Intru parin'tele nenliseue, siIntru
PreaMu( dela parin'tele nascue mainte de toti veaeii. si Mtn( dhur sviint` dela
pdrintele purcedzatoriu, si pre filul odihnitoriu. svanta zroild Rind' adeveirar dmdzatt

ziaitoriu si fficatoriu tuturor vddzutelor si nevadzutelor.

lo Vasilie Voevod. ca darul` lui dnzdzilu tiitorlft, si biruitorIu. çj domnil

atoald tara moldovei si milá, i pace si spdsenie a toad seminfia romaneascii

pretutindenea ce sa allá pravoslavnici Intr'aceasta lilmbd. ca toatil mima cearenz'

dela doinnul dmdzau ci iZbliVil0141L1 110S1171 Is Hs.

IJiintrucat s'auIndurat' dmdzau diIntrri mila sa de ne-au ddruit' ddruim' ci noi acest'
dard limliiiromanesti.carte pre limba romaneascd Intiflu de lauda Jul dmdzu.dupd

accea de Invatilturá. si de folos' sufletelora pravoslavnici. sd iaste si de putive prer

voi prinniti nu ca foz' lucru pemntesc' ce ca fin' .5dor cez.esc'.
cetind' pie nol pomeniti .si burn raga voastra pre noi nu Flitareti .yi hiti sancitosi.

40

www.dacoromanica.ro
 2159)

Smeritulu Arinep[slep' Varlaa[m]

si liitropolitul de Tara Moldovei,
cuir an tii catra cetitoriu.
De mare ieale, si de mare lucru iaste, COubite cetitoriu ccIn`dil toate faptele
ceriului ,si a pdmiintului, inbld si miirgii toate careas' la
sorocur si la marginia
sa la carea intelepciunea ca veacinicâ le-au fault' si
nice puf in' nu smentescd
nice gresescii sdmnicl sdu, numai sdngurir ameirdtuld ()mil
ce-i Meta' pre. &braze .yi
pre chipur tvoretului sclu. cu mente si Cu graiu dela cleinsur cinstit'
domn` si biruitoriu
peimemtului si miirei. paserilor si dobitoacelor& pestilord
si tuturord fierilord cumd
griiiaste si prorculd cii cu putineld lid miesurii pri 'MA mai midi
deceit 7ngerii adecd
pre .6mii. numai cd ci-i cu trup` iard cu sufletur iaste lard de moart ca siingerii. la
care margine si la care sorocti iaste fiicur de chndzdu sil margd in locd ce are hi
sit' grijascii si ?set' nevoiascei nice leac` sd nu srnenteascd
nice sil sd scape de acela
siimnd. kid; eld departe ramei(i)ne. si ticdifeaste sd sca:pd cd si &in
fire de va socoti
bmulii, si diin scripture"; nu va afla (1161 seiviirsit' clzeincirei sale sau alai margine.
flird nfimai Viia(a aceea 1 vetitd si ca ndrocd si blagoslavitii
caria. siivai cd 6 si 1H. r.
dorescii si 6 pohtescd toti oarnenii lard in care lucru std si sd vine aceaia
viialeLl
liniii ca totuld nus' slit( nice vortí sii cae. artYi are pittia set nu $tiel iatil ei de blind
voia lorg, cd6tein'dia nu veld' si audzind' nu inteleg' al trei(i) siivai
cd fi gift si vddd,.,
si cu clragii 6 poh'teascd, Mr(' lucrurile ceale de treaba ce clued la ceaia viiatti
nu void

59) Se repetà la Dumineca a 2-a din post (F. 47 v.) si la Preacuvioasa Paraschiva
(f. 12 r.)
6
41

www.dacoromanica.ro
 sd le facd. pentr'aceea diintru Zntáu, cei-au fost` bdrbati purtiitori de dhld svantil.
dupa alti ci panel aC/1211 toll au iistenie scriindd ci trilcuind' sven'tele scripturi
de-au invatat, ,s-au (irate ö,nul1ui in bate chipurile. calla carea duce acolo. cum'
ca sa nu gresasca Ifies'tecine mar'ginea si siivreisituld acela spre carele-i facue.
ceitlaceea s'altd steniintd s'au adabs acelorfi beirbati purtatori de dhuld sveine did
cd indrgändd de visit- In gios, ci in pfzlindindu-se &In Oarneni intelesur sventelorii
scriputri. le-au ceicitat' a pogord svänta scriptura tot' mai pre Intelesuld òamenilorii
pan'aft bleep:de a scoatè aseas' cines' pre linzba sa pen`tru ca sti inteleagd hiecine
sei sá inveate. si sit' martUrisasca minunate lucrfirile lui dmdzeiu cu multzl mai vriltos
limba noastrei rorniineascd ce n'are carte pre litn'ba sa. cu nevoe Paste a inteleage
Ili. v. cartea altii lim'bi.. si pentru lip' I sa dascalilor invdteiturei. cat' au lost' inviiteindd
mai multd vreame,acmu nice atiitanime nu invata. pentr'aceea de nevoe mi-au lost
ca un' datornic' ce sine lid dmdzliu cu talandtuld ce mi-au dat' sil-nzi poci` pldti
datoria macard de an' peind nu Ind due' in casa cea de lift' a mosilorii mIei. adunat-
am' diintoti tdicovnicii sventei Eveii dascalii besearic4 noastre ci deac'-am' sets.
arcitat-am' meiriei sale pravoslavnicului donna"( 16 Vasitie Vovodur cu mila lui
dindzeizt Dommad (dz.& moldovei. marTia sa ca unu domnu crestire ci blgocestivd si
ibbitoriu de besearica grijindd ca stdpän` bung de folosur 'Word lui hs nu
numai pentru ceale trupesti. ce si peretru ceale sufleteistilde linde siingurd dmdzdu.
Cu meina sa cea putearnicd. au ardtat' ma-Hei sale spre aceasta lucrü indereptatorizt.
prect iisventituld parinte Petru moghila feciord de domnu de moldova. Arlfiepscp4
mitropolitd chievfafti, Halicitdui si a toatei rosïa. carele pre pofta ntdriei sale. au
trimisd tipariutd cu toate mestersugurile cdte trebuescli. spre care lucru márïa sa
dcinnulfi ce =tie mai susii 16 Vasilie Voevoditt cu darull7 lui dmdzeiu domnuld f

moldovei. cheltuialá nesocotitd spre tot' lucrul tipdriei au dat'. ci asea cu dare
lui dmdzdu dupa incepur amd vildzrat' l svreisituld.")

"e) Predoslovia are la Inceput initiala D. Nr. 34.

42

www.dacoromanica.ro
 Y1:3;t:ffiZENT.PIFY:1407R;:i

11A

fit3`
,vt...rifv,w07... vg-Q"..Mora':n1GFalreartraitt.0.-.4gat,T4 F. 1. r.

2261)

DUMENFCAFARISEULUM
§i a vamaulu(i)Ev(g)Pia. diin luca.
In optudzeci §i noaa de capete:
Urmeazä textul Evangheliei care incepe cu initiala Nr. 16.
La margine, 'gall de text are vigneta inAuntrul cAreia se aflä tipArit cu row
numeiotarea Cazaniei.
Dupà textul Evangheliei urmeazd Cazania, al cArei titlu, cu rosu, este urrnAtoru17

InvdtAturA. pen`tru fariseu F.1 v.

§i pen`tru u.

61) Se repeta la Cazania Duminecii a 18-a dupd Rusalii. (F. 307 v.)
6'
43

www.dacoromanica.ro
 F.
8. r.

23

DUMENECA FECIORULU1
Celu[i]curvariu, Ev[g]lTa diln luca.
in sea[p]tedzeci §i noaa de cape te.
TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 17. F.10 y
invatAtura pentru indelungâ râbdarea lui dmdzau.
cumu priimeaste de Cu milâ packtosulu, deaca sa intoarce.:
TEXTUL CAZANIEI, cu initiala Nr. 2, in negru. F. 10
La sfârsit (F. 22 r. tip. 20) are finalul aci reprodus sub Nr. 24.

2462)

F.
20. r.
bis.

2563)

DUMENECA LA S ATULUI
carnei. Evan'geria diin rnathei.
Intr'o suta §i ease capete.
TEXTUL EVANGHEL1EL cu initialä asemenea celei de sub Nr. 15.
Intelesulu Ev[g]rfei acestYia. acesta iaste. F. 24. r.
Talcuirea are la inceput initiala Nr. 11.

62) Se repetà la Dumineca a 7-a d. Rusalii (F. 250 r. tip. 251); a 24-a d. R. (F. 342 v.);
a 31-a d. R. (F. 379 r.) si la 21 Nov. (f. 28 r.)
62) Se repelí la 21 Nov. (f. 25 v.)

44

www.dacoromanica.ro
 F.
29 r.

26

DUMENECA LASATULUI
brândzei Ev(g)ha diin mathei.
In eapte sprâ.dzeace capete.
TEXTUL EVANGHELIEI, cu initiala Nr. 15.
F. 30
intelesulu acetiia Ev(g)hi. acesta iaste r.

TEXTUL CAZANIEI, cu initiala Nr. 63.

CIA- "\Ate...7-

27
...ca , F.
36 r.

INVATATURA LA DUMENECA
intaia. a svan'tului postu. celui mare
Aceasta este cea dintAi Cazanie care, Inainte de textul, Evangheliei, are o Intro-
ducere sau cuvânt Inainte. Se incepe cu initiala Nr. 14.
Dupa introducere urmeaz1 textul Evangheliei.
Ev[g]ife. diin iOanu In cinci capete. F. 73 v.

Tfileuirea este inapktità In douà parti.

Intaia parte. F. 38r.
pentru venirea lui nathanaila cAtra hs.
pentru máMturia lui.
Textul tâlcuirii incepe cu initiala Nr. 72.
a Cloa parte. F. 41 r.

pe[n]tril svAnta cumenecAtUr A.

Textul tAlcuirb incepe cu iriitiala Nr, 74. Pagina reprodusd sub Nr. 16 apar-
tine acestei Cazanb. (F. 46 r.)

45

www.dacoromanica.ro
 F.
47v.

2161)

DUMENECA A BOA IN POSTÙ

Ev[g]ria diln ma[r]co. in seapte capete.
TEXTUL EVANGHELIEL cu initiala Nr. 63.
in'telesulu acesnia Ev[g]Ifi. ace[s]ta F. 48 v.
iaste.
TEXTUL CAZANIEI.
Cu initiala Nr. 72.

F.
53 r.

289

DUMBECA A TRETA SAPMMANA

in post' EvidlYa diin marco. in trei
dzeci si seapte de capete.
TEXTUL EVANGHELIEI, cu initiala Nr. 16.
InvâtaturA pe[n]tru inchinAciunea sventei i cinstitei crOci. F. 54 r.
TEXTUL CAZAN1EI, cit initiala Nr. 73.

F.
66 r'.

29

DEVIENECA A PATRA IN
postu Ev[g]rie all marco in patru dzeci de capete.
TEXT.UL EVANGHELI El, cu initiala Nr. 63.
Intelesu[i] acestlia Ev[g]Ifi, ace[s]ta ials]te. F. 77 v.
TEXTUL CAZANIEI, cu initiala Nr. 71.
64) Vezi ftrontispiciul Nr. 20 la Predoslovia lui Varlaam. nag. 41.
(*) Se repetà la D. 30-a d. Rusalii. (F. 369 v.)

46

www.dacoromanica.ro
 F.
70 y'

Nr. 30.

DUMENECA A CINCEA IN PO
stu. Ev[gliYe diin marco in patru dzeci.
si seapte. de capete.
TEXTUL EVANG 1-IEL I EI.
Cu initiala Nr. 12.
Intelesui` acestfia Ev[g]Ifi, acesta iaste. F. 72 r
TEXTUL CAZANIEI.
Cu initiala Nr. 72.

F.
FIVIA/ ***
1
,:'.;:ez .;é 77 r.

Nr. 34.

INVATATURA LA SAMBATA LUI

lazaru, pen`tru învïerea lui. si pen`tru
putearia cea dmdz5iasca a lui hs.
Nu are Evanghelie. Cazania incepe cu inhiala Nr. 4.
La sfdrsit (F. 86 r.) Cazania are finalul aci reprodus sub Nr. 32.

Nr. 32.")

") Acest final se 'neta'. la Cazania Invierii (F. 131 v.); la a Inaltarii (F. 187 r.); la D. a
7-a dupál Pasti (F. 198 r.); la Rusalii (F. 209 r.); la D. 19-a (lupa' Rusalii (F. 318 v.) si 1:
8 Septemvrie. (F. 8 r.)

47

www.dacoromanica.ro
 F.
86 v.
Nr. 33.

LA DITIVIENECA FLORILOR
a seasia In postu. Ev[g]lia diln loan'
In patrudzeci si una de capete.
Introducere cu initiala Nr. 4.

TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 70.

F. 87 V.

Ot iOanna za[c], 41.

Dupd textul Evangheliei urmeaza:

F. 89 r.
Inv t6 t Ur â diintr'aceastA svAn 'Ca
Ev[g]lie pen`tru alâtorYia domnului
hs In ier[s]limu.
TEXTUL CAZANIEI
cu initiala Nr. 67.

48

www.dacoromanica.ro
 F.

Nr. 34.'7)

INVATATURA LA GIOI MARI NOAPTEA

spre veneri. pen`tru mun`cile domnului nostru
lui ishs.cumusä cade noaâ a jelui si ne scrA[r]bi
pre pAcatele noastre. cA pen`tru dAnse au ràbdat`
mU[n]ci dmnul` hs.
Evanghelie nu are. Cazania Incepe cu initiala Nr. 63. Se imparte In daifa parti
Partea a doua are urmatorul titlu:

dOvada mun'cilOru lui hs. F. 106 v.

Textul incepe cu initiala Nr. 74.

Cazania la Sâmbka mare nu are frontispiciu, ci numai un ornament de tirade
tipografice.
F. 110 V.

LA SA.MBATA CEA MARE INVATATURA

La ingroparia dmdzSescului trU[p] a domnului
nostru lUi is hs. si iarà[s1 pe[n]tru plà[n]sulu. si taingu-
fria preacistei maicei lui dmdzu si pe[n]tru
pogorArea luEd hs la iad`.
Evanghelie nu are. Cazania lncepe cu initiala Nr. 13.

67) Se irepeta la Cazania Inaltárii (F. 175 bis= 176 v.); la D. 10-a d. R. (F. 262 v.);
a 22-a d. R. (F. 328 r.) si la a 29-a d. R. (F. 364 r.).
7
49

www.dacoromanica.ro
 r. 35. F.
124 r.

LA SLAVITA SI LUMINATA.
dzi InvYerei dmnului nostru is hs. invâtàturd. pen`tru
a
bucurfia dzilei. si de cAte ori s'au arAtatu intr'aceaia dzi
ucinciloru säi deaca'u invisu diin morti dorn`nillu hs.
Evangnelie nu are. Cazania tricepe cu initiala Nr. 71. La sfar§ittl Cazatniei
se repetä finalul dela Sâmbdta lui Lazar. Nr. 32.

F.
122 r.
Nr. 36.68)

INVATATURA LA DUMENECA
thomei. ce sA chiama dumeneca noal Evglra
diin ¡Dan' In seasedzeci cin`ci de capete. i

1NTRODUCEREA cu initiaia Nr. 5.

loanu za[c] 65 F 133. r.
TEXTUL EVANGHELIEE
cu initiala Nr. 72.
Invataturâ pen`tru ce s6 chiamA dumeneca noaA.F.134v
§i pen`tru credin'ta thomei apostolu.
TEXTUL CAZANIEI
cu initiala Nr. 69.
88) Se repeal. la D a 31-a d. R. (F. 375 r.)

50

www.dacoromanica.ro
 F.
. 140 r.
Nr. 37.

La dumeneca A treia dupd pa§ti.

In vatAtUra penItrti miron0
s t e. Ev[g]lia dUn marco. in ease
dzeci si !toad de capete.
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 8.
t marca. 69. F. 141 r.69)
TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 12.
tnvAtAtura, diintr'aceastâ sváltiltA Evan'gelie. F. 142 r.
TEXTUL CAZANIEI
cu itnitiala NI% 18.

F.
149v.
Nr. 38.

La dumeneca a patra dupd pa0.

invAraturà pen`tru ve[n]decaria bornavului.
Ev[g]ira dein ioanu. in patruspradzeace capete.
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 67.
Ot iOanna. za[c.] 14. F. 150 V.
TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 71.
F. 151 v.
InvataturS din`traceastâ svft[n]tâ Ev[g]lie, pen:tru.
ciudeasa ce-au fAcutu dmnulu hs. de-au sanato-
. sa[t] bolnavulu acela ce b'olfia de 38 a i.
TEXTUL CAZANIEI
cu initiala Nr. 7.
69) Nttmerotarea filei este gre§ità, s'a tiparit. 139 In loe de 141.
7.
51

www.dacoromanica.ro
 Nr..39.")

La dumeneca a cincea dupd pa§ti.

invVtAtUra pen'trU credinta samareaninei.
Ev[g]lia diin loan', in doa5 sprad.zeace capete.
I NTRODUCEREA
cu initiala Nr. 4.
10 z a [c], 12. F.157 v.

TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 63.
inv6t5turA.diintr'aceasta svnt5 Ev[g]lie.
TEXTUL CAZANIEI
Initiala acestei talcuiri. este un simplu D mare tipgrit cu row.

F.
167 r.

Nr. 39.

Dumeneca A §easia dupa Pa§ti.

pen`tru ven`d'ecaria Orbului.
Astadzi svAn'ta Evglïe, povesteaste noaa de ciTudesa ce-au fâchtt .domnulh hs.
de-au tgmddhith pre unil 45rbt, ce-au fostil naseut` diin zgá'ulh maicei sale asta. cum'
serle iban bgoslov In 34 capete.
TEXTUL EVANGHELIEI F. 157 v.
cu initiala Nr. 63, fdrg alt titlu sau trimitere, cu ro§u, ca si la celelalte cazanii
anterioare. Aceasta estea ultima Cazanie ce are numgr de ordine (16). Vigneta Cu
numgrul se and pe F. 167 v. la inceputul textului Evangheliei.
F. 170 r.
InvAtAtura diintr'aCeastA svA[n]tA Evan`g elle.
TALCUIREA
cu initiala Nr. 62.

.70) Se repetà la Cazania Duminecii a asea d. PaO.i. (F. 167 r.)

52

www.dacoromanica.ro
 F. 175
b.s v.

Nr. 34.71)

LADZUA CEA SLAVITA CANDO

s'au inAltatu de pre pamAntu in
cena, domnulu nostru is hs.
Cazania nu are Evanghelie. Incepe cu initiala Nr. 67.
La sfarOt (F. 187 r.) are finalul Nr. 32.

Nr. 32.

71) Vezi frontispiciul dela Joi Mari, pag. 49 si idem nota 67.
53

www.dacoromanica.ro
 F.
187 v.

Nr. 40.")

LA DUMENECA a seaptia duna paste. In vatatura, pe[n]tru svernitii

oteti. ce au fo[s]t` la saborulu diIntaiu 318 In nichel.
Nu are Evanghelie. Cazania incepe cu initiala Nr. 9. -- La sfauit (F. 198 r.)
are finalul Nr. 32

Nr. 41. F 198v.

IN CINCIIRECI DEIIZILE BUFA PASTI

la I uminata dzi dhului svantu. ca[n]d au pogorat` pre ap[s]li In a[I] treile ceasu de dzi.
Nu are Evanghelie. Cazania incepe cu initiala Nr. 7.
La sfar§it (F. 209 r.) are acelas final (Nr. 32.) ca si Cazania anterioarà.

72) Se repetä la 14 Sept. (f. 8 v.), iar In editia A si la D. a 13-a d. R. (F. 280 v.)

54

www.dacoromanica.ro
 Nr. 42. F. 209 v.

LA DUMENECA MARE. MU,-

tAturA Pen`tru toti svenlYi.
Nu are Evanghelie. Cazania incepe cu initiala Nr. 1.
La sfirsit (F. 218 r.) are finalul reprodus sub Nr. 43.

ON
o
-to' /1//11,1111,1N

Nr. 43.73)

73) Se repetà D. 8-a d. Rusalii, F. 255 r.

55

www.dacoromanica.ro
 Pana ad i atat textele Evangheliilor cat $i tfilcuirile sunt tipárite, In Intregime,
cu litera mare (vezi cli$eul Nr. 16, pagina 35.)
Verso foii 218 .este In alb.
Incepand cu foaia 219 si pana la sfarsitul Cazanii'lor duminecale (384), numai
textul Ev-angheliilor s'a tiparit cu litera de märimea dublucicero (vezi cliseul Nr. 16),
restui cu litera de marimea tertia (vezi clieuI Nr. 17, pagina 36).

Nr. 44.74) F. 219 r.

DUMENECA A DOUA. EV[G1LIA

Ditn M'athei in noaA Capete.
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 51.
Matthei, Zacealo, 9 F. 219 r.
TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 12.
intaia parte. Pentru chemarea ap[s]lilOru. si
pentru ascultarea 10ru. F. 220 r.
TEXTUL CAZANIEI
cu initiala Nr. 41.
A doa parte.Pentru v.anarea PestilOru ;110[1]
cuvàntator.i. Ce-i vanarA ap[s]Iii cu nevodu[1].
EvEgllYei. Dii.n maria acestii Lumi F. 222 r.
TEXTUL CAZANIEI
cu iniitala Nr. 28.
74) Se repetà la D. 1J-a dupà Rusalii (269 r.); IQ a 15-a d. R. (F. 292 r.) $i la a 27-a
d. R. (F. 353 v.)

56

www.dacoromanica.ro
 Nr. 45.") F. 224 r.

DUMENECA ATRER. EV[G]LiA

Diin mathei. in Optu spradzeace capet .

1NTRODUCEREA
cu initiala Nr. 56.

Zacealo, 18 F. 224 r.

EXTUL EVANGHEL1EI F. 224 v.

cu iniiala Nr. 53.
in'taia parte. Pen`tru lumina sufletului.
trupului ce O intunea lacomYia,*i a [I] te
ganduri de !Acate.
F. 225 V.
TEXTuL CAZANIEI
Incepe cu initiala Nr. 40, in row.

A doa parte cumu nu poate nime sa slUjasca

a doi domni. care domni sarnttz acesti a.

TEXTUL CAZAN1EI
Incepe cu initiala Ni... 55.

75) Se repetà la D. a 7-a d. R. (F. 247 r); $i la a 17-a d. R. 302 v.)

8
57

www.dacoromanica.ro
 Nr. 46.7°) F. 229 v.

DUMENECA A PATRA. EV[G]LIA

Diin mathei In doâdzeci i cinci de capet e.
INTRODUCEREA
Incepe Cu iniitala Nr. 56.

in 25, De capete. F. 229 v.

TEXTUL EVANGHELIEI
are initiala Nr. 6.
intlia parte. Pen`tru chemarea aptsilileru
pen`tru ascultarea lOru. F. 230 v.

TEXTUL CAZANIEI.
Se Incepe cu initiala Nr. 40, In row.
A doa Parte, F. 232 v.
Pen tru plata Direp`tilOru. Si pen`tru
inca pAcatosiloru.
TEXTUL CAZANIE f.
Se Incepe cu initiala Nr. 48.

70) Se repetà la D. 16-a d. R. (F. 297 r.); la a 20-a d. R. (F. 319 r.) $1 la a 32-a d R.
(F. 380 v.)

58

www.dacoromanica.ro
 Nr. 47.77)
F. 235 r.

DINENECA A CINCiA. EV[G]LIE

DiIn Mathei. In doaadzeci i opt' De capete.
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 20.
in 28, De capete. F. 235 r.

TEXTUL EVANGHELIEI
incepe cu initiala NI% 6.
in tAia Parte.
Pen`tru spaima, i minunea ciiudeselo[r] lui hs. F. 236 r.

TEXTUL CAZANIEI.
cu initiala Nr. 8, incadratà sus si pe cele cloud parti in tirade.
A doa Parte.
Pen `tru vicleuguJu, i pen`tru, rAutA tile
DYavolului.
TEXTUL CAZANTEI.
cu initiala Nr. 55.

77) In Ed. B se repetà la D. a 13-a d. R. (F. 280 v.) In Ed. A nu se repeta.

8*
59

www.dacoromanica.ro
 .tr
, 4'
,/

AltalVir.7,,sh#24. .06.4.:4'1191/1///41,

Nr. 48.78) F. 240

DUMENECA A $TASIA. EV(G)LIE

Diin Mathei in doaAdzeci si noaA, de capete.
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 13.

TEXTUL EVANGHELIP I
Inceputul cu initiala Nr. 63. F. 241 r.

In DoaAdzeci si noaA de capete. F.240 v.

TEXTUL CAZANIEI.

IntAia Parte. F. 241 v.

Pen`tru credin'ta cebra ce purta slAbAnogulu,
si pen`tru boala lui.
Incepe cu initiala Nr. 23.
a doa parte.
cum` sA cade sa rAb`dAmu toate neputin'tele cu
mul`tAmire
Incepe cu initiala Nr. 57, in ro§u.

75 Se repetà la D. a 14-a d. R. (F. 285 v.); i la a 26-a d. R. (F. 349 I.)

60

www.dacoromanica.ro
 Nr. 45.") F 24589

DUMENECA, A SEAPTiA. EV[G]LIE

Dun mathei. In treidzeci si trei de capete:
INTRODUCERE
cu initiala Nr. 22.
TEXTUL EVANGHELIE1
In 33, de capete. F. 245 r.

Inceputul cu initiala Nr. 65.

TEXTUL CAZANIEI
intAia Parle. Pen'tru credin`la aceloru doi F. 246 r.
Orbi i pen'tru putearia dmdzAiasca.
Incepe cu initiala Nr. lo.
A doo Parte. Pen'tru fap`tele ceale bune, F. 247 r.
(tip 245)
carele sA chiamá lumina'. Si pen`tru fap`tele
ceale rreale, ce sA chiama Intunearecu.
Incepe cu initiala 68.
AceastI Cazanie la sfar§it (F. 250 r. tip. 251.) are finalul Nr. 24. reprodus aci.

Vezi D. 3 d. Rusalii, F. 24 r.
S'a tipvárit 247 in loc de 245. 61

www.dacoromanica.ro
 Nr. 49.81) F.250 V.
(tip. 251)

DUMENECA A OPTA. EV[G]LIA

Ditn Mathei. in ci[n]cidzeci §i Optu De capele.
INTRODUCERE
cu initiala Nr. 66.

Mathei zacealo 58. F. 251 bis r.

TEXTUL EVANGHELIEI
Incepe cu initiala Nr. 24.

Intaia Parte. Pen`tru curnu sa cade sA dea sA F.251 bis y.

file cine care manYei. si pe[n]tru ciiudesa lui hs.

Incepe cu initiala Nr. 30 F. 252 r.

A doa Parte.
Pen`tru putearia dmdzairei a lui Hs. si pens- F. 253 r .
trU multiria painilOru si a pestiloru.

Incepc cu initiala Nr. 55.

La star§itul Cazaniei, F. 255 r. are finalul Nr. 43.

81) Se repetà la D. 33-a d. R. F. 333 v.

62

www.dacoromanica.ro
 N r. 50.82) F. 255 V.

DUMENECA A NOA. EV[G]L1A

Dun Mathei. in cincidzeci i noaA de capete
INTRODUCERE
cu initiala Nr. 21.
TEXTUL EVANGHELIEI
In Cinci Dzeci i noaâ capete. F.255 V.
Incepe cu initiala Nr. 24. F. 256 r
(ti p.257)
TEXTUL CAZANIEI
In Tala Parte.
Pen`tru putearia dmdzairei lui hs, si pen`tru F. 258 r.
spaima Ap[s]liloru. (tip 260)
Incepe cu initiala Nr. 41.
A doa parte. Pen`tru credin'ta ap[s]1iloru.F.260bisr'
§i cumu sa cade noaa cu credintâ a ne
apropiiia catra Dmdzau.
Icncepe cu initiala Nr. 20.
La sfdr§itul Cazaniei (F. 262 r.) are finalul reprodus sub Nr. 54.9

82) Se repetál la D. .a 12-a d. R. F. 275 v.; a 25-a d. R. F. 341 r. si la 8 Sept. f. 5 r.

Se repetà la D. a 10-a d. R. F. 268 v. i la sfârsitul Cazaniilor duminecale F. 384 r.

63

www.dacoromanica.ro
 Nr. 34. F. 262 V.

DUMENECA ADZEACIA EV(G)LiE

Diin Mathei. In sia[p]te dzeci si doaA de capete.
INTRODUCERE
Cu initiala Nr. 37.

TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 11. F. 263 r.

TEXTUL CAZANIEE
IntAia parte. Peri`tru putearia lui hs, asupra F. 263 V.
draciloru, si pen`tru pAcatu, cumu-i mai rau
decAtu dracul u.
Incepe cu iniia1a Nr. 21. F. 263 r.

A doa Parte.
PerCtru ispovedanYa. si peri`tru diavolulu, F.265 r.
ca-i mai cumplitu apoi decAtu IntAi u.
Incepe cu initiala Nr. 47.
La starit (F. 268 v.) are finalul Nr. 54.

64

www.dacoromanica.ro
 Nr. 44. F. 269. r.

DUMENECA A UNSPRADZEACIA
E[v]glra dIln Mathei. In siapte dze:cisisia[p]te
De capete.
INTRODUCEIZE
cu initiala Nr. 40, In row.

TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala NI% 15, inversatI.

TEXTUL CAZANIEI F. 269. V.

Intaia parte. Pen`tru mila lui DmdzAu, in-

pro-tiva noastra. si pen`tru a nostra nemi-
lostivire impotriva fratiloru nostri. F. 270 V.
Incepe cu initiala Nr. 31. F. 270 V.

A doua Parte. F. 274 r.

Pen`tru pAra robului ce fu pArAtu de SO PH e.

sale. si pen`tru osin`da lui.
Incepe cu initiala Nr. 22. F. 274 r.

9
65

www.dacoromanica.ro
 Nr. 50. F. 275 V.

DUMENECA A DOUASPRADZECIA EV(G)LIA

Diin mathei In eapte dzeci §i nod de capete.
INTRODUCERE
cu initiala Nr. 38, in row.

TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 21. F. 275 V.

TEXTUL CAZANIEI

in Tdia Parte.
Pen`tru lacomYia avutfei. carea desparte sufle-
tul dela Dmdzdu.
Incepe cu initiala Nr. 58. F. 276 V.

A doa Parte.
Pen`tru ceia ce nedejduescu pre bugatfe lard nu
pre dumnedzdu.
Incepe cu initiala Nr. 56. F. 278 v.

Cazania aceasta in exemplarele A are la sfdqit finalul Nr. 32,84) iar in exem-
plarele B are numai o tiradd tipograficd.

84) Vezi Sftmbata lui Lazar, pag. 47.

66

www.dacoromanica.ro
 Nr. 40. F. 280 y
Ex. A
DUMENEdA A NOASPRADZEACE.')

Ex. B Nr. 47. F. 280 y

DUMENECA A TREIASPRADZEACE EV(Cr)LiA

Ditn Mathei In Opt`dzeci si seapte de capete.
INTRODUCEREA.")
TEXTUL EVANGHELIEI. F. 280 y
TEXTUL CAZANIEI
Intaia Parte Pen`tru lucrâtorii cei rai, ca-
rii UcisArA slugile domnului sau si mai
apoi uciserâ si pre domnul san. F. 281 v.
Incepe cu initiala Nr. 41 aceia0 la amandotiä seriiie A g B.
A doa Parte.
Pen`tru cadearia Jidoviloru. si pen`tru che- F. 283 V.
marea limbilbru.
85) In loc de Dumineca a treisprezecea.
80) Pentru initiala Introducerii si a textului Evangheliei, vezi mai departe reprodu-
cerea acestei pagini dupà ambele serii, sub Nri: 79 si 80.
9*
67

www.dacoromanica.ro
 Nr. 48. F. 285".v.

DUMENECA A PATRASPRÁDZEACE
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 56.
Ev[g]rie Mathei Za[c]: 89. F. 286 r.

TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 16.

TEXTUL CAZANIEI.

In Täia Parte. F. 287 r.

Pen `tru firea cia do[m]nedzàiascâ. si pen`tru firea
cia Orne neascâ, ce-au fostu departe inpârtite
si neinpreunate una de áltâ. iarâ dmdzau. pen`tru
mila sa, asia le apr o Vie si le inpreunâ.
cum sA inpreunâ Un' mire cu nevastas'
Incepe cu initiala NI% 28.

A doa Parte. F 290 r.

Pen`tru slugile cei tremisi. si pen`tru lepA-
darea chematiloru.
Incepe cu initiala Nr. 49, in ro§u.

68

www.dacoromanica.ro
 Nr. 44. F.%292 ,r.

MENU A CINCEASPRADZECE
INTRODUCEREA
cu iniliala Nr. 59.
EvEgilie o[t] matheia, za[c] 92. F. 292 r.

TEXTUL EVANGHELIE1
cu initiala /sir. 24.

tut6ia Parte. F. 293 r.

Pen`tru viclesugulu jidoviloru, i pe[n]'tru

direptatea lui hs. si cumu ni sA cade sà- -

iubimu pre dmdzAu.

Incepe Cu initiala Nr. 52.
F. 295 r.
A doa parte. Pen`tru intrebarea lui hs, ce Intreba
pre farisei. Pen`tru sA-[1] cunoasca pritn[s] ca nu las-
te fYiurlui dvdu. ce iaste ffiulu lui Dmdz6u.
Encepe cu initiala Nr. 34.

69

www.dacoromanica.ro
 Nr. 46. F. 297 r.

DillIENECA A $1ASIASPHADZEACE
1NTRODUCEREA
cu initiala Nr. 59.

Evidlie, Oft] Matheia, Za[c]; 105 F. 297 r.

TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 19.

TEXTUL CAZANIEI

Intàia Parte. F. 298v.

Pen'tru binele ce inparte dmdz6u Oameniloru.
§i pen`tru cine cumu tine binele acela ce la
dela DmdzAu
Incepo cu initiala Nr. 57, In negru.

A doa Parte. F. 300 V.

Pen`tru plata ce va da dmdzau cAruia§' dupâ lu-
crul` lui. §i pen`tru leania noa[s]trà.
Incepe cu initiala Nr. 40, in rop. F. 301 r.

70

www.dacoromanica.ro
 Nr. 45. F. 302 V.

MIMED. A SEAPT1ASPRADZEACE
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 60.
' Ev[g]lie, o [t] Mat heia, Za[c]: 62 F. 302 v.

TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 48.
TEXTUL CAZANIEI

InTAia Parte. F. 303 V.

Pen`tru credinta i pen`tru bArbati* a initnYei

famei aceiia.
Icncepe cu initiala Nr. 31.

A doa Parte. F. 305 V.

InvAt Aturd diintr`acea [WA' svAntA Ev[g]rfe.

pen`tru arapca aceaia.
Incepe cu initiala Nr. 28.

71

www.dacoromanica.ro
 Nr. 22. F. 307

DUMENECA A OPTASPRADZEACE
INTR6DUCEREA
Incepe cu initiala Nr. 75.
E y [g] IT e, O [t] luki: za [c]. 1 7. F. 309 r. in)

TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 24.
TEXTUL CAZANIEI

IntAia Parte. F. 309 r.

Pen'tru invàtAtura lui hs, si pen`tru väna-
tulu peasterui
In exemplarele A. Incepe cu initiala Nr., 41, iar In exemplarele B cu Nr. 43.88)
A doa Parte. F. 311 v.
Pen`tru spaima lui petra ce sA spâmftntâ si
sa mirA deaca vAdzu atAta peaste. i pen`tru a-
scultarea apostoliloru.
Incepe cu initiala Nr. 34.

Va cules gresit, 309 in loc de 308.

Unele exemplare A au initiala Nr. 43 ca si exemplarele B. Asa cxemplarul dela
Bontida.

72

www.dacoromanica.ro
 Nr. 51. F. 313 Ar

DUMENECA A NOASPRADZEACE
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 61.
E v[g]Ife o [t] L u k F. 313 v.
Z a [c] 26.
TEXTUL EVANGHELIEI F. 314 r.
cu initiala Nr. 25, in ro§u.
TEXTUL CAZANIEI
intAia Parte. F. 314 V.

Pen`tru Liubovu. i pen`tru bl6ndeate.

pen`tru netinearia mAnYei.
Tncepe cu initiala Nr. 40. F 315 r.

A doa Parte. F. 316 V.

Pent`ru milostenfia ce are dmdzAu pre noh

c um` nevoimu a sArnAna lui cu ml[s]tenYa.
Incepe cu initiala Nr. 40.
La sfa.ritt (F, 318 v.) are finalul Nr. 32.

Nr. 32.
10 73

www.dacoromanica.ro
 Nr. 46. F 319 r.

DITMENECA A DOADZECI
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 45.

Ev[g]lre, ot luki za[ci]; 30, F. 319 v

TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 26.
TEXTUL CAZANIEI

inTAia Parte,
Pen`tru putearia dmdzàirei lui hs. si pen`tru
adevArata a lui ciudesA.
Incepe cu initiala Nr. 49, In row. F. 320 r.

A doa parte, Pen`tru invTerea a toatâ lumia.

Si pen`tru slobodzirea ditn robia acestfi lumi.
Incepe cu initiala Nr. 34. F. 321 r.

74

www.dacoromanica.ro
 Nr. 52. F. 322 V.

DIJNIENEC A A DOADZECI
si una. Ev[g]Pfe 0[1]luki za[cl, 35.
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 59.
Ev[g]lie, 0[1] luki; Za[ci] 35. F. 323r.

TEXTUL EVANGHELIEI
cu initiala Nr. 25, In row.
TEXTUL CAZANIEI
InTaia Parte. F. 323 r.
Pen`tru sâmänatulu Sementiei. si cumu
Piare trei parti. Si a patra parte numai F. 323 V.
ce rodeaste.
Incepe cu initiala Nr. 35.
A doa Parte. F. 326 r.
Pentru trei parti de samAnta cuvantului
lui dmdzau ce piare intru inirnile Oamenilo[r]
si pen`tru a patra sâmAntà ce face roaad5
Incepe cu initiala Nr. 34.
La sfdritul Cazaniei (F. 327 v.) are finalul Nr. 43.

10*
75

www.dacoromanica.ro
 Nr. 34. F. 328 r.

DU M ENE CA A DOADZECI
SI DoAA
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 44.

TEXTUL EVANGHELIEI F. 328 v.

cu irìitiala NI% 27.

TEXTUL CAZANIEI

inTAia Parte. F. 329v.

Pen'tru bogatTi cei nernlostivi, si pen'tru
rabdaria celoru sâraci.
Incepe Cu initiala Nr. 40, In rop,

A doa parte. F. 332 r.

Pen'tru inpârtiria cea veacinicâ. a direptiloru
dun cei pAcAtosi. si pen`tru cA sa cade
a creade scripturile. iara sA n'a steptA[m]morti di-
in groapâ sa invfe sA ne spue.
Incepe cu initiala Nr. 56

76

www.dacoromanica.ro
 Nr. 49. F. 333 v,

DUMEN ECA A DOADZECI

SI TREI
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 59.

TEXTUL EVANGHELIEI

Ev[g]lYe. 0[1 Luki Za[c]: F. 333 V.

TEXTUL CAZANIEI

intaia Parte. F. 334 v.

Pen`tru sa nu hi[m] lacomi, sa inbogatim' aice a.
ce sa tremitem` in ceriu avutfia noastra.
Incepe cu initiala Nr. 49, In row.

a Doa Parte. F. 336r.

Pen`tru cumu sa cade noaa sa himu pururea ga-
ta la venirea lui hs domnului nostru.
incepe cu initiala Nr. 35.

77

www.dacoromanica.ro
 Nr. 53.89) I'. 337 v.

DUMENECA A DOÀ_DZECI
SI PATRU,
INTRODUCEREA
are in exemplarele A initiala Nr. 32, lar in exemplarele B Nr. 76.
E v [g] i e, o [t] Luk Z a [c]. 39. F. 338 r.

TEXTUL EVANGHELIEI
Incepe cu initiala Nr. 24.

TEXTUL CAZANIEI
InTdia Parte. F. 339 v.
Pen`tru cd scarbele si nevoile ce silesc` pre noi,
a ne intoarce cdtrâ dmdzau. si pen`tru credi-
n'ta fArnei cela ceei currea singe.
A doua Parte. F. 341 r.
Pen`tru invYerea fiatei lui Ian-a si pen`tru
putearia dmdzdirei lui Hs.
Amandouä pdritie Cazaniei incep cu iinitiala Nr. 34.
La sfAx§it (F. 342 v.) are finalul NI% 24.

Nr. 24.
69) Se repetà. la D. a 28-a d. R.

78

www.dacoromanica.ro
 Nr. 50. F. 343 r.

DUIVIENECA A DOADZECI
SI CINC1
INTRODUCEREA
cu initiala NI% 44-

Ev[g]lie, o[t] Luki; za[c], 53. F. 343 V.

TEXTUL EVANGHELIEI
incepe cu initiala Nr. 6.

TEXTUL CAZANIEI

inTaia Parte. F. 344 V.

Pen`tru intrebarea legiuitoriului. Si pen`tru

rdspunsul' lui hs C ll [CIA ni sd cade a iubi pre dmdzdu
si pre deaproapele nostru.
Incepe cu initiala Nr. 36.

A doa Parte. F. 346v.

Pen`tru cOdearia lui adam`. si pen`tru domnul
hs cum' I-au radicat` diin cOdeare si I-au pusu
pre al sOu dobitocu si l-au dusu iaras` de uncle
au cdzutu.
Incepe cu initiaja Nr. 47.

79

www.dacoromanica.ro
 A
,,..;
' -
.0,,,,
27/ F.WMPt. amellVit69.-..., gagt m*ilk

Nr. 48. F. 349 r.

DUMENECA A DOAt DZECI

SI SEASE
INTRODUCEREA
cu initiala N, acelas stil ce si N, Nr. 66.

Ev[g]lie oEil luki zarc]. 66. F. 349 r.

TEXTUL EVANGHELIEI
Tucepe cu initiala Nr. 3. F. 349 V.

TEXTUL CAZANIEI
In TAia Parte. F. 35o r.
Pen`tru bogatfi cei lacomi. ces' lipascu ini-
ma cAtrâ avutTe.
Tricepe cu initiala Nr. 43.

A doa Parte. F. 351 v.

Pen`tru ce peri acest` boga[t], de carele spune sva[n]ta
EvEgllie cd-[1] tä[m]pind manira lui dmdzau fàra veaste.
Incepe cu initiala Nr, 49. F. 352 r.

80

www.dacoromanica.ro
 Nr. 44. F. 353 v.

WiVIENECA A DO:ADZECI
SI SEAPTE
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 39.

Ev[g]lie, O[r] luki. za[c], 71. F. 354 r,

rExTuL EVANGHELIEI
tincepe cu initiala Nr. 64.

TEXTUL CAZANIEI
inTaia Parte. F. 354v.
Pen`tru binele lui hs. cum` face bine si celo-
ra ce sA puna lui inprotivâ.
F. 356 r.
Incepe cu initiala Nr. 29.

A doa Parte.
Pen`tru zavist"fia si pen`tru nemultarniria
rodului jidovAscu.
Incepe cu initiala Nr. 35.

11
81

www.dacoromanica.ro
 Nr. 53. F. 358 r.

DITINIENECA_ A DaiDZECI
SI OPTA .

INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 33.
Ev[g]lie o[t] luki za[q. 76. F. 358 r.
TEXTUL EVANGHEI,IEI
Incepe cu initiala NI% 25. F. 358v.
TEXTUL CA7ANIFI
in TAia Parte. F. 359r.
Penitru mArirea si pen`tru slava. cinei lui
DumnedzAu.
Incepe cu initiala Nr. 46.
A doa Parte. F. 360 r.
Pen`tru lepâclaria Jidoviloru. si pen`tru che-
maria limbiloru.
Incepe eu initiala Nr. 33.
La .sfaqit (F. 363 v.) are finalul Nr. 43.

p- 1180111111114

q(11,11111.1g....1,10
IIM
PM"

00111°

82 Nr, 43,.

www.dacoromanica.ro
 Nr. 34. F. 364 r.

iUMENECA A DOÂDZECI
SI NO
iNTRODUCER EA
cu initiala Nr. 42.
TEXTUL EVANGHEL1EI

E y [g] I i e. 0 [t] 1 u k i, z Id 8 5. F. 364 v.

incepe Cu itnitiala Nr. 64.

TEXTUL CAZAN ¡El

InTäia parte. F. 365r.

Pengtru mila domnuluin o[s]tru lui Is hs. ca-

rea o da si celoru nedestoinici, pen`tru ne-
multâmiria celoru dzeace stricati.
Incepe cu initiala NI% 41.

A doa parte.
Pen`tru pAcatele carile cu stricâciune F. 367 r.

sA ceart'a pre oameni.

Incepe Cu initiala Nr. 29.

11*
83

www.dacoromanica.ro
 Nr. 22.
F. 369 V.

DUMENECA A TREIDZECI
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 56
Ev [g] I i e, 0 [t] L u k i, Z a [c], 49. F. 369 V.

TEXTUL EVANG.HELIEI
Incepe cu initiala Nr. 64.

TEXTUL CAZANIEI

inTAia parte. F. 370 v.

Pen.`tru streinAtatia lui hs. si pen`tru mese

-râtatia lui pe pamAntu.
incepe cu initiala Nr. 34.

A doa Parte. F. 372 r.

Pen`tru cAlâtorYia noas.trâ in ceastâ lume.
cumu nu ni sA cade sa cá'Otâniu inapoi sAva[i1
sA ne-are hi si cu greu.;
Incepe cu initiala Nr. 39.

84

www.dacoromanica.ro
 dOWT:1),_ eAfr
i. -97NA

Nr. 30. F. 375 r.

DUIVIENECA A TREIDZECI
SI UNA
INTRODUCEREA
en initiala Nr. 33.

Ev[g]lie o[t] Luki, Za[c], 93.

TEXTUL EVANGHELIEI F. 375 V.
Incepe cu initiala Nr. 26.

TEXTUL CAZANIEI

intaia Parte. F. 376 r.

Pen`tru dragostea lui hs, ce iaste Intinsâ tu-
turoru neOpritu.
Incepe cu initiala Nr. 39.
F. 377 r.
A doa, Parte (tip. 381)
Pen`tru Orbiria sufletului. §i pen`tru
râmantu.
Incepe cu initiala Nr. 49, In rotm.
La sfdrit (F. 379 r.) Cazania are finalul Nr. 24.

Nr. 24.

85

www.dacoromanica.ro
 Nr. 46. F. 379 V.

DITIVIENECA A TREIDZECI
SI DOAA
INTRODUCEREA
cu initiala Nr. 29.
E v [gl i e, [t] luki,z a [cl, 94. F. 380 r.

TEXTUL EVANGH ELI E

Incepe Cu initiala Nr. 24.
TEXTUL CAZANIEI
inTaia Parte. F. 381 r.
Pen`tru a lui dmdzau iubire catra Odmeni.
pen`tru intoarcerea lui zachei.
Inccpe cu initiala Nr. 34.
A doa Parte F. 382 v.
Pen`tru Indurare, si pen`tru plata celo[r]asupri-
ti si napastuiti. cu carca s'au indireptat`
Zachei.
Incepe Cu initiala Nr. 35.

86

www.dacoromanica.ro
 La sfarsitul acestei cazanii (F. 384 r.), cu care se inchee seria cazainiilor dumine-
cale, se aflà urmätoarele stihuri, facerea lui Varlaam insusi:

Laudû riè Doamne cu ingerii dau.

cOnda svOrsitulg Dumenecelo(r) annt.
Trei par fi ce siintii intr'aceastel carte,
ring dmdzilu In trei feale svd(n)ta tr(o)illi poa(r)iii.
Dumenecile cu a triodului Siirblitori,
lunile Cu a praznicelorg In váfáturi.
Priimedyte doamne ea dela fara
sit sluje(s)c' tie in ceastd lume pan' volt' hi saniito(s).
Sa hie de pururia ci(n)sti(t) i ldudata numele tau,
lard eu dela inimá te mil(r)turise(s)e`cu co(n)deiu(l)

Sub aceste stihuri se eflä" finalul Nr. 54, incheind partea I-a Cazaniei lui
Varlaam.*)

Nr. 54.

*) Verso foil 384 este abet-. Pe foaia urmdtoare, Bra titlu special, numai cu o numero-
tare nottà, dela 1-116, se incepe seria Cazaniilor (21) la sitrbiltorile sfintilor alesi si
la
praznice domnesti.

87

www.dacoromanica.ro
 Nr. 55. f. 1 r.

LUNA SEPTEVRIE INTAJA DZI

invntatura de ¡data Preacuvi9sului Pari[n]tele
noStru SitneOnu Stldpnicu
Textul Cazaniei Incepe cu initiala Nr. 28:
(Cazaniile din pareta a II-a nit aft textele Evangheliilor.)

f5r

LUNA SEPTEVRIE IN OPT DZI

le. InvAtatura La nasterea preasve[n]tei,
preablagoslovitei; despuitoarei noastre. Prea
cur etei .fecioare Marfei.
Textul Cazaniei incepe Cu initiala .Nr. 30. La sfArOt (F. 8 r.) are finalul Nr. 32.
88 .

www.dacoromanica.ro
 Nr, 40. f. 8 v.

LUNA SEPTEVRIE IN PA TRU

Spradzeaci dzile. Invftraturâ, La Cad icaria
Cinstitei Cruel.
Textul Cazainiei Incepe cu initiala Nr. 54.
f. 12 r.
LUNA OCTOVRiE IN PATRUSPRA.DZEACE
Dzile. Inv6tatura. De vfata PreacuvrOasel
Maicei Noastre Parascheva.
incepe cu initiala Nr. 28. La aceasta Cazanie se repetà frontispiciul Nr. 21.

Nr. 56. f. 16 r..

LUNA 0- CTOVRIE IN DOAAMZECI
*ease de dZile. Invatatura. de mAcenfa Sv6Enitu-
lui, *i sliivitului. mare' MCenc' Dimitrf e.
Textul Cazaniei Incepe cu initiala Nr. 34.
12

89

www.dacoromanica.ro
 Nr.
57
F. 22 r.

LUNA i OEMATRiE IN OPTÙ ZILE

invAtatura. la s5borulu sventiloru, Voivo-
dziloru ingeresti. Mihail si Gavrrilu.
Textul Cazaniei are initiala Nr. 34.

LUNA NOEMVRIE IN DOAAZECI

Una de dzile. inv6taturâ. La vAvedenTia Prea-
cistei. cAndu O au dusu pAranjtYi ei in besearecA
de 0 au inchinatu lui dmdzAu prunca de trei ai.
Tncepe cu initiala Nr. 50. La aceastä Cazanie se repetà frontispiciul Nr. 25.
La sfarsit (F. 28 r.) are finailul Nr. 24.

Nr.
58
F. 28 v
LUNA DECHEVR1E. IN SEASEDZILE
inv6tAturâ, de vIata svàntului Nicolae fa-
cAtoriu de ciudease.
Textul Cazaniei incepe cu iaitiaIa Nr. 54.

90

www.dacoromanica.ro
Nr.
59 f.
36 v

LUNA DECHEVRIE IN DOAADZECI SI CINC!

De dzile. Invaratura la slavita dzi. A nAscu-
tului domnului nostru lui Is HS.
Textul Cazaniei ineepe cu initiala NI.. 34.

Nr. f.
60 42 r.

LUNA GENAR1U INTAIADZI INVATATURA

La Obreazanfia domnului nostru lui Is hs.
Textul Cazaniei incepe cu iniia1a Nr. 34.
12*
91

www.dacoromanica.ro
 Nr. f.
61 46 y

LUNA GENARIU IN SEASEDZILE

Inv6tAturd La botezula domnului nostril lui Is Hs.
Textul Cazanici incepe cu initiala NI% 40, in rou.

-
Nr. f. 52 r.
62

LUNA FEBRUARÙ IN DOAA.

in v6tAturâ LastreatenTa Domnului Nostru lui Is Hs.
Textul Cazaniei incepe cu iiniiaIa Nr. 51.

92

www.dacoromanica.ro
e

Nr. f.
63 58 y

MACENHA SVANTULUI
si marelui mcincu, a lui theOdoru. tironu. ce
sA praznuiaste intAia sainbAta a sva[n]tului po[st.]
Textul Cazaniei iincepe Cu initiala Nr. 48.La sfdrit (F. 67 r.) are finalul Nr. 43.

Nr. f.
,64 67 r.

LUNA MARTA IN DOAAMZECI

§i cinci de dzile invAtAturâ La blagoveastenia
presventei despuitoarei noastre. si prea-
curatei fecioare MarIei.
Textul Cazaniei incepe cu initiala NI 54. 93

www.dacoromanica.ro
 er,0,
"
k0)*
-.411P

Ns. ft.,S.V0
l'71*#"

Nr. ¡err,
65 ,
- t,
,

f.71 v.
MÁCENiiA SVANTULUI
$imareluimcincu GheOrghTe, simu[n]cile Cate
au rabdat` pe[n]tru liubovul` si numele lui Is hs.
r Textul Cazaniei incepe cu initiala Nr. 34.

erir":161/1KZ X re Tug !OM a rne Romig-

Nr.
66

f. 79 r.

MACENiiA SVANTULUI
slavitului, Marelui mcincu loanu nov[i]
oi
dela Soceava. ce sa pra[dnuiaste gioi dupa rusalfi.
94 Textul Cazaniei incepe cu initiala Nr. 41.

www.dacoromanica.ro
NT
67 85

LUNA IieNiE IN DOAADZECI

Inv Ataturâ la na0eria SvAritului i slavi-
tului prroircu lOanu_Prt[d]eciu.
ineepe cu initiala Nr. 40, 'in rep', iar Ia sfarOt are finalur Nr. 43.

Nr
68 : 2E- f.
90 v.

LUNA IIUNIE IN DOAADZECI

noaa De dzile. invAtAturA de vfata Sventi-
loruapplli Petra §i Pavelu.
Textul Cazaniei incepe cu initiala Nr. 54. 95

www.dacoromanica.ro
 f. 96r.
Nr. (tip 93)
69

LUNA AVGUST' IN SEASE

dzile Inv6tAturâ la slavita dzi Prea0brajenTia
domnului nostru lui Is Hs.
Textul Cazaniei itacepe cu initiala Nr. 41.

Nr.
70 f.
103v.

LUNA AVGUST CINCI SPRADZEACE

dzile invatAturâ, pentru adormiria Prce[s]tei
preacuratei fecioare Martel nAscatoarea
domnulUi nostril lUi Is Hs.
Incepu tul Cazaniei are initiala Nr. 50.

www.dacoromanica.ro
 NI% 71. F. 110 (tip. 112)

LUNA AVGITST 29, DZILE

invaatUra pentru taiarea cinstitulUi
capu a lUilOanA Prt[d]ciu.
inceputul Cazaniei are initiala Nr. 34.

La sfarsitul acestei Cazanii (f. 116 r.) se afra" stihurile:

Valuri multe radicd furtuna pre mare,

ntai vrato[s] gcl[n]dttlil omultti intru lucru ce are.
Nu atilta grijia si frica Inceputulta,
cat' grija ci primeklia svarfitalui.
'fie .ce Inceputg de folosii nevointa-1i7. aratd,
tard svarfitu1t7 a totii lucrult7 ia plata.
.
Leutdatii sa hie a lui dmdzau pmeare,
carea dupd Inceputli au dat` çj svarfire.

13
97

www.dacoromanica.ro
 111,...

www.dacoromanica.ro
 zvoienim 6tta. isdpospeasenTem Sfía, isAvrdsenTem stgo dha. Povelearaemt. Blgo-
ccstivago gspodatia navego. It VASILIA Voevodi,Tu rnlstïiu Gspodaffa Zemlea
Mol`davescoi. Napeceteana bdis siTa Kniga glemaTa Evglie uciternoe vdsvoei
Gspdarescoi TipografTi. vd Bgospslemeam Nastotneam` svoem` Gradea Iaseahti.
vdsvoien Gspdarscom Monastiri trieh Stitelei. vleat; 6t sozdania Mira. zrna. a 6t
vdploserfia Ga Ba ispsa Nasego Is Ha. axmg.
Cu invoiala Tateilui S Cu ajutorul Ftului si cu implinirea Sféintului Duh, din
porunca piosttlui nostru domn 16 VASIL1E Voevod, din mila lui Durnnezeu domnul
teirii Moldovei, s'a tipc-trit aceastet carte numitei Evanghelie cu înváfäturá, In tipo-
grafia sa donmeascei In cetatea sa de scaun de Dumnezeu mântuità, !ti, In
sa domneascei a Trei-lerarhilor, in anul dela facerea ltunii 7151 iar dela intrupa-
rea Donmului Dumnezettlui si meIntuitorului nostril lints Hristos 1643."
(Textul slavon de pe foaia A r. in traducere dupd Bibliografia RomdneascdVeche.)

CAPETELE CE SAMT INTWACEASTA CARTE *)

1. Dumeneca vamdsului si a fariseului, invdtdturd pen`tru smerenie, i pen`tru 6sindà
pen`tru ispovedanYe. list 1.
"). Dumcneca a curvarTului, invaltdturd pen`trii mila lui drridzdu, si pen`tru intoarce-
rea pdcdtosului. list. 8.
3. Dumeneca ldsatului cdrnei, invdtdturd pen`tru giudetulti ispravnicilorra lurnYei. si
peretru a doa venire, a domnului nostril. lui Is. Hs. list 23.
.4. Dumeneca ldsatului brdndzei, Invdtaturd pen`tru ertdciune, de vom erta gresea-
lele altoae dmdzdu 'fried va erta ale noastre, si pen`tru cum sd cade a postii. si
pen`tru ande-i vistiarTul nostril, acolo va hi si inima noastrà. list. 29.
5. Dumeneca Tritdia In post, invdtdturd pen`tru marturiTa lui natanailt, i pen`tru
svAnta cumenecdturd. list. 36.
6 Dumeneca a doa In post. invdtrtturd pen`tru ven`decarea sldbdinogului. list. 48.
Dumeneca a treTa In post. invdtdturâ pen`trfl svdnta cruces, si pen`tru inchira-
ciunea ei. list. 53.
Dumeneca a patra in post. invdtdturd pen`trft viclesugul' diavolului si pen`tru
putearTa lui Hs, cu caria izbAvi voinicul` cel indräcit. list. 66.
Dumeneca a cincea In post invdtdturd pentru pomenirTa munc`ilorti lui hs. si de
nu voila' Inplea dzisele liii hs, nfa vomti putTa dobAn`di binele de veaci numai
credinta. list. 71.
10 Sdinbâta lui lazarti invdtaturd pen`tru ioutearTa dumnedzeirei lui hs si pen`tru in-
VierTa. lui Lazar. list. 77.
Dumeneca a seasTa In posal. invdtAturd pen`tru caldtorYTa lüi hs. In ierslim`
list. 87.
Venerea mare. invdtaturà pen'tru mun`cile domnului nostru lui Is hs. list. 101.
Säinbdta mare. Invdtdturd pen'tru ingroparfa trupülui hs. si pen`tru tdinguirTa
prcistei. sT pen`tru pogorairia lui hs. la iadtl. list 111.
Dumeneca luminatd invierTa domnului nostru luT Is hs. Invdtaturd pen`tru de
cäte 6ri s'au ardtat las in dzua de pasti apostolilor. list. 124.
15: Diarneneca thomei. invdtaturd pen`tru ce sä chiamd d6meneca noad. i pen`tru ne-
credinta thomei. list. 132.
*) In exemplarele A initiala textului Mayon i titlul cuprinsului sunt tipArite Cu rosti,
In exemplarele B, cu negru. ,

13*
...
i.;-+:

www.dacoromanica.ro
 Dumeneca myronisiteloril invdtaturd pen`tru Cate mironisite sd[m]t`. i pe[n]tru
Iisifil li[st]. 140.
DiImeneca rastablenttlui. invdtdturd pentrit vendecarTa lui. list. 150.
IS. Ddmeneca 'samarinei.invdtdturd. pen'tru credin'ta ei, si pen`tru apa cea \rife. list. 157.
Dumeneca 6rbului, invdtAturd pen`tru isteilenYa lui. list. 167.
gioi, invátdturd pentru indltarYa de pre pímànt In ceriu. a domnului nostru
lui Is. hs. list. 177.
21.. Dumencca 'sventilorri 6teti. invdtdturd pen`tru sdborulil diintru. list. -22. -
Ditmeineca rusarfilorti, invdtdturd pen`triTt pogordrIa dhului svdn'e pre apostoli.
list. 199.
Dameneca cea mare.. invdtdturd pen`tru toti 'sventYi. list. 120.
Dumeneca a doa. invdtdturd pentru chemarea apostolilor` si pentru vdnratul
peastelui. list. 219.
Dumeneca a trera invdtdturä pentru 6chIur sufletului cel intunecd pdcatul. si
pentru eh' nime nu poate slugi a doi domni. list. 224.
Dumeneca a patra. invdtdturd pentru credin'td cum' biruiaste toate. i pentru
plata direp`itlo si a pdcdtosiilorti. list. 230.
Dumeneca a cinpea. invdraturd pentru minunTa ciudeselor lui hs. si pen`tru
viclesugurile satanei. list. 235.
Dumeneca a seasl'a, invdtdturd pentru tdmdduirea sIndnogului. si cum` sd cade
a rdbda toate neputintele. list. 241.
Dttmeneca a seaptIa, Invâtaturd pen`tru credinta celorti doi brbi. si pen'tru fap'turi,
ce anele sd chiamd lumina, altele intunearect. list. 247.
Dumeneca a 6pta. invdtdturà pen`tru ea sà cade sà dea hiecine loe' mdniiei,
pentru himultifía pdnilort si a pestilorit list. 252.
Ditmeneca a noa, Invdtdturd pen'tru putearla dumnedzdirei lui hs. si pen`tru cre-
din'ta apostolilort. list. 257.
Dameneca a dzeacra. ínvdtAturd pen`tru ispovedanYe. si cumu-i draculti apoi mai
ram decdt` inteu. list. 263.
Dftmeneca a finsprAdzeada. invdtaturd pen`tru mila lui dmdzduinp6triva noastrd
pen`tru nemilostivirea noastrd inpotriva fratilorti nostri, list. 269.
Dfimeneca a douasprddzece. Invdtaturd pentru ldcornYia avutiei. si pen`tru cela ce
nedejduescti pre bogâ pie. list. 276.
Dumeneca a treaspradzeace. pen`tru lucrá.torTi vïiei cei râi, i pien`tru cddearTa
jidoviloril si pen'tru chemarla limbilor. list. 281.
.36. Dumeneca a patrasprddzeace. invdtdturd pentru inpreunarTa firei 6menesti si
dumnedzdesti. si pen`tru chemarYa celort lepadati, list 285.
Dumeneca a cinceasprddzeace, Invdtaturd cam sA cade sd Tubimtl pre dmdzsdu,
si cumil vortt cunoaste jidoVii pre domnuln hs c iaste fïiu lui dmdzdu. list. 292.
Dumeneca a seasIasprddzeace. Invdtdturd peetru cine cum' tine binele ce are dela
dmdzdu si peetru plata ce va da dmdzdu cáruia sr dupd lucrul` lui. list. 297.
39 Dumeneca a seaptfasprddzeace. invdtdturd pentru credinta si destoitnicVa arapcei.
si pentru Invdtdtura diln lucrurile ei. list. 302.
Dumeneca a 6ptasprAdzeace. invdtdturd, pen`tru vdnatul` peastelui. i pentru
spaima lui petra deaca vddzu atdta peaste. list. 308.
Dumeneca a noasprádzeace. Invdtdturd pen`tru aubov' si pentru blanciTate. In ce
chip' iaste dmdzdu milostiv` spre noi. i cum' ne vorn` asdindna lui cft mlstenY-Ia.
list. 314.

100

www.dacoromanica.ro
 Dfimeneca a doaddzdci. invdtaturd pen'tru putearía lui hs. si pen`trti invierea a
toatd lumIa. list. 319.
Dumeneca a doaddzeci si {Ina. invkatura pen`tru sdindnatultt sementei. i pentru a
patra sdmAntd ce face roadd. list. 323.
Dumeneca a doaddzeci si doad. invdtAturd pen`tru bogati:i eel nemlstivi, i pen'tru
despdrtirea celor` direpti de pacdtosI. list. 328.
Dfimeneca a doadzeci i trei. Invdtatfird pen`tru sd nu him lacomi, si sA him'
gata purftrea la venirIa lui hs. list. 334.
46 Dumeneca a doaddzeci si patru. InvdtAturd pentru cà serAbele i nevoile ne intorc`
pre noi cdtrd dmdzAu. i pen`tru invierea fIatei lui lair. list. 338.
Dumeneca a doddzeci si cinci. invdtAturà cum' sal cade a Iubi pre dmdzdu si de-
aproapele nostru. si pen`tru cd.dearIa lui Adam'. list. 343.
Dumeneca a doaddzeci si ease. invdtaiturd pentru lacorrfie de stränsoare si pen-
tru moartea fàrâ veaste. list. 349.
Dumeneca a doaddzeci seapte, invaltAturd cum domnul hs face bine si cebra
ce sd pun inprotivä. $i pentru nemultdrnirea rodulu(i) jidovdsc' list. 354.
Dumeneca a doaddzeci ifiptti. invaltdturd, pen`tru slava cineei dmdzdu. si
pen`tru lepddarea jidovilortt. list. 358.
Dfimeneca a doaddzeci i 'load invdtdturd pentru nemultdmirea celor dzeace stri-
cati, si pentru pAcate ce verffia diintrAnse strAcdcIunei list. 364.
Dumeneca a treidzeci. invdtAturd pen'tru stre(i)ndtatIa lui hs si pein'tru cdratorila
noastrd. in ceastd lume. list. 370.
Dfimeneca a treidzeci i Una. invaltdturd pentru dragostea lui hs si pentru òrbi-
cIunea sufletulu(i). lis[t. 375.]
Ditmeneca treizeci si doad. invdtAtura pen`tru intoarcerIa lu(i) zachei. si pen`tru
plata celorti pdgubiti list. 380.

PRAZNICELE LUNILORU PRESTE ANU INPARATESTI SI A SVENTI MARI.

1. InaIa dzi a lui sep`tevrie. viiata lui stdi simebt` stldpnictt. list. 1.
2 Opal a Mi septevrie. invAtAturd la nasteria preacistei. list. 5.
Patrusprddzeace a lui septevrie invätaiturd la radical-la sventei cruet. list. 9.
PatrfispeAdzeace a lui öctovrie. invältAturd de viiata sventei prpdbne paraschive.
list. 12.
Doaddzeci ease a lui fictovrie, mAcenna svAn'tului marele mcinc` dimitrie.
list. 16.
Opa1 dzile a lui noem`vrie. sdborulti sventilor ingeri. list. 21.
7 Doaddzeci fina a lui noemvrie. vAvednYIa presven'tei si preacurateI fcioare marfei,
list. 26.
Iase a lui dechevrie. viata svdntului Nicolae fâcdtorIu de ciIudease. list. 29.
Doaddzeci cinci. a HIT dechevrie ndscutur domnului .nostru lui Is hs. list. 37.
10 Intdia dzi a lui genar`. nbreazanna domnulu(i) nostru lui Is hs. list. 42.
$ease a lui genarIu. botedzul` domnului nostru Mi is hs, list. 47.
Treidzeci a mi genar. InvdtAtfird la trei stitelii. Dumeneca 16. list. 297.
Doal a lüi fevruarti streatenfla domnulu(i) nostril lui is hs. list. 52.
5eaptespràdzeace a lui fevruariu. mdcenid lui std thebdor tironil. list. 58.
Doaddzeci cinci. a lui mart' blagoveastenTa presvetnt6q T preacuratei fecioare
mariei ndscdtoarea lui dfimnedzAu. list. 68.
') In exemplarele A. cu rop, iar In exemplarele B. cu negru.
101

www.dacoromanica.ro
 Doaadzeci trei al !u(i) aprilli macerfia svan'tului marele mcinc' ge5rgie. list. 72.
Doaa dzile a MTIünt macenna svantului macenic' Iaan`nti novai. list. 86.
18 Doaadzeti patru a lui Pink nascutal marelui prore. botedzatorTul I45an`nti. lst. 86.
Doaadzeci noaa a lui 'ant viriata sventilor apostoli petra si pavelk list. 91.
$ease a lui avgastil preatibrajenie domntilui nostru lui Is hs .list. 97..
Cincispredzeace. a lui avgusal iispeala preacistei nascatoarea lui dmdzau. list. 104.
Doaadzeci noaa a lui avgustri taiarea cinstitillui cap'. a svantrilui Iiiatfn` crasatel.
list. 110.94)
(Sà se obsearve ca titlurile din capetele cgrtii nu sunt identice cu acele din cu-
prinsul Cazaniilor.)
Mai departe observam cal orientandu-ine duprt Cuprinsul cartii, ar rezulta ca are
76 de Cazanii. Fostul episcop al Aradului dr. Gr. Gh. Comp, In 1st. pred. la Romani.
pag. 37 si I. Andreescu In lucrarea sa, Varlaam al II-lea Mitropolitul Mordovei,, pag.
64, bazati pe aceasta aparenta au si sustinut ea ar cuprinde 76 de Cazanii, fapt ce nu
corespunde adevarului. Sarbatoarea celor-Trei Sfinti Ierarhi (30 Ian) nu are Cazanie.
Cu toate acestea In Scara Cupmisului este trecutd sub titlul: Treizeci a Plli. Genar.
inviigiturei la trii stUelL Dumeneca 16. fist. 297". Acesta Inseamna cd predica dela
Dumineca a 16 dupa Rusalii se poate rosti si la Sf. Trei Ierarhi. Prin urmare dupa
Scara. Cunrinsului Partea a II-a ar avea 22 de Cazanii, ci In realitate are numai 21.
Impreuna cu cele 54 Cazanii din Partea I fat 75 de Cazanii. Ce explicare are Insa
afirmatia din Ist. lit. rom. vechi. Vol. II. pag. 111, de N. Cartojan Uncle cetim: ,,Ca-
zafia lui Varlaam cuprinde 74 de predici pentru toate Duminecile dinteun an si
pentru sarbatorile mai insemnate ale Bisericii."? - eroare Insusita la repezeala si
de T. N. M. (Teodor N. Manolache). (V&i Bis. Ort. Rom. Anul LXI, Nr. 4-6,
Aprilie-Iunie 1943, pag. 298.)]
3. lzvoarele Cazaniei liii Varlaam. Stint unii carora li se pare ca au identificat
izvcdul prim al Cazaniilor lui Varlaam. Asa de exemlilu Petre V. Hanes afirma:
Sr stie cif tintiriturile lid Cores; on (quilt de bazN tiprituri1or tirmdtoare. Cazonille-
lui au servit Cazaniei lui Varlaam"
Mai departe, acelas autor -.rune despre Caza.n'a lui Varleam ca este o compi-
larie din interpretafile date sfintei Evanehelii de marii parinti ai bisericii. (Petre
V. Hanes: Vechile Noastre Cozanii, Cores', Varlaam. M'4nastirea Dealu. In POetenii
Tstoriei LiterarP. Vol. pag. 133. pentru ca la pagina urmatoare sà Intalnim:
Varlaam a 'cunoscut. desigur, Cazania din 1581. da.cii nu si pe cea din 1564.
lata .cateva asemanari si cateva mici deosbiri, cari sprijina aceasta conclusiune:
Cazanía 1581: Can lid Var1aam:
Sa mA chemti fiiult tilu (pag. 25, r. 23 sA mà chemil feci,,rt tie (fila 9, r. 5-6.)
P-mil ca unulti detn nAemicii tu (pag. ce mil fit ca unult de nitmitii ti (fila 9.
21. r. 23. 24) r. 6-7.)
fiiult (nag. 22, r: 1) rlti (fila 9. verso r. 5.)
fiiuiìl (paz. 22. r. 3.) feciorult (fila 9, verso r. 8.)
auzi cantAri si glasuri (pag. 22. r.. 4.) . a.udzi 'cAntAri.si giocuri (f. 9, verso r. 11.)
(Rciori (ni. 22 r 5) slugi (fila 9 verso. r. 12.1
hicrai (pag. 22, r. 9.) am lucratt (fila 10. r. 2.)
cAlcai (pag. 22, r. 10) am e.X1,tatti (fila in. r. 2.)
Iddesi (pag. 22. v. 10) mi-ai datfi (fila 10, r. 4.)
iunghiasi (pag. 22, v. 12) i-ai giunghiat (fila 10, r. 8-9.)
Thvise (ring. 22, r. 15) au Invis (au Inviat, fila 10, r. 14.)
se gig (pag. 22, r, 16) s'au aflatt (fila 10, r. 15.)
102

www.dacoromanica.ro
 Asemenea afirmatiuni si probe" nu sunt temeiuri care sd indreptáteascá sus-
.
tinerea ed. izvodul Cazaniilor lui Varlaam' a fost identificat.
Gr. Scorpan in studiul sdu, Locul Cazaniei !in Varlaam In vechea noastrei lite-
ratura oin,ileticei, (In I. Minea, Cercetäri Istorice, XIIIXVI, Iasi 1940, p. 545-596.)
la care se referd N. Cartojan, semnaleazd peirti comune intre Cazania lui Varlaam
entre Cazania tradusä din ruseste de Udriste NtIsturel i aparuta la indnastirea Go-
vora ,si chiar cu Cazania tin Coresi din 1581. (N. Cartojart; Istoria literaturii romdne
vechi. II, pag. 111.)
Din confruntarea celor trei Cazanii, Coresi, Govora si Varlaam Scorpan
subliniazd faptul cd a lui Varlaam se infdtiseazd totdeauna, prelucratd si acele pre-
Iticrdri care diferentiazd Cazania lui Varlaam de celelalte cloud, corpan ar vrea sa
le socoteascd drept partea de contributie personald a lui Varlaam in alcdtuirea
Cazaniiior sale.
Dar conclusiei ce s'ar putea formula cu privire la izvoarele Cazaniilor lui Var-
laam, pe baza locurilor comune si a celor ce apartin numai Cazaniilor lui Varlaam, N.
Cartojan Ii std impotrivd, afirmand cd locurile comune nu trebue sä ne 'surprindd, cdci:
In literatura omileticei sunt multe locuri connate, care au trecut dela un predicator
la aliul." (N. Cartojan, Ist. Lit. rom. vechi. II, pag. 111) -- Dupd cum nici pre-
lucrdrile nu trebtte sá ne cunageasca, ifindcei se poate întâin pia ca multe din aceste
prclucreiri set fi apartinut originalu1u dupil care a tradtts Varlaam." (N. Cartojan, op.
cit. pag. 111.)' Si adaogd: Pdtza acrid nu se va identifica in sirul tipariturilor rutene
originalul sau originalele tui Varlaam, once incercare de a determina partea lui de
contributie personalei este prematura." (Vezi locul citat mai sus.)
Cu toate acestea N. Cartojan inclind a crede ca originalul Cazaniei venea pro-
babil din Ucraina, de unde au venit de altfel i gravurile lucrate de cunoscutul
artist Ilia."
Referindu-ne la mdrturisirile lui Varlaam însui, socotim totusi eh' s'ar putea
strdnge si mai mult cercul in jurul izvoadelor pe care le-a folsoit Varlaam la alcii-
tuirea Cazaniilor sale.
Anume din scrisoarea lui Varla.am cdtrd "rand Iv1ihail Feodorovici, data din
Suceava, la 1637 reprodusd mai sus la pagina 12 rezultd cd Varlaam isi exprimase
mai inainte dorinta de a traduce pe limba rormaneascd cartea Sf. Calist, euvanteirile
la sfanta Evanghelie, care s'o cetectsca preotif in biserica spre invataturei Rondinilor
Crcdinciosi, si care la acea data era gata si serisa numai set se dea la tipar. ..."
Probabil cà acest prim izvod pe care Il aratd cu numele Varlaam, gata de tipar
la 1637, 1-a prelucrat in anii urmdtori si 1-a imbogdtit Cu tälmdciri Diin multe scrip-
turi" adunAnd diin tali talcovnicii sventei ev(an)gh(e)lii dascalii hesearici noastre"
owt spunea deasemenea atilt in titlul cärt.ii cdt si in Predoslovie, alcdtuiind monu-
mentala Cazanie, pe care abia in 1642.1643 a putut sd o tipdreascd.
Dar chiar i in ziva in care capriciile istoriei ar scoate la lumina Calistul" pe
care Varlaam', imbogdtindu-1 i cu alti tdlcovnici, 1-a fálmdcit din slavoneste In
româneste meritul lui neegalat .nu va fi cu nimic umbra. Cazaniile, asa cum sun;
intocmite, poartd pecetea personalitätii sale uriase. Graiul pe intelesul semintiei
românesti de pretutindeni, nu numai a celei de .atunci, ci si a celei de azi, dupd 300
de ani Impuniti, rdmdne monumentul pe care si I-a ddltuit Varlaam singur in istoria
neperitoare a spiritualitdtii si a literaturii romilnesti.

103

www.dacoromanica.ro
 4. Gratia, ortografia lexical. Din reproducerile de sub Nr. 16 si 17, pag. 35 si 36
(F. 46 r. cu litera de mdrimea dublucicero si F. 236 v. cu litera de mdrimea tertia)
se. pot vedea toate caracterele chirilice intrebuintate in textele Cazaniilor lui
Varlaam.
Sunetele a, b, c, d, e, f, g, h, i, L 1, m, n, 0, p, r, s, s, st, t, 1.; u, v, z, c (e), c(i) din
itifabetul scrierii de astdzi au corespondentele lor precise in slovele alfabetului
chirilic. Asupra valorii lor existä unanim acord and texteie chirilice se transcriu in
scrierea de astdzi, cu litere latine.
Incoherentd intdlnim insd in transcrierea valorii urmdtoarelor semne grafice:
Prirnul semn grafic din pagina (F. 46 r.) reprodus sub Nr. lb este egal cu in. Edi-
tia deja Bucuresti din 1943 a Cazaniei lui Varlaam nu-1 transcrie cu litere latine, ci
peste tot Il reproduce in forma chirilicd. De ce? Probabil Il socoteste intraductibil
In caractere latine.
Semnul grafic dela sfdrsitul cuvdntului cum (rdndul prim) are in genere valoarea
de ii (u scurt sau mut). Rareori se Intdineste si cu valoare de i dupd s.
Semnul grafic dela sfdrsitul cuvdntului urmdtor apare cu valoare de â i uneori
de à. Asa de ex. I .A. Candrea spune cd in Psaltirea Voroneteand apare foarte des
(in total in 310 cuvinte cu valoare de à sau I (?) fled nicio distinctiune,
in interiorul
sau la sfdrsitul cuvantului, in silaba accentuatd ca si in cea atond."89)
Editia mai sus pomenitd a Cazaniei lui Varlaam (Buc. 1943) redd acest semn
grafic constant prin â. Aceastd consecventd are temeiul ei limpede. Pentru à avem
In scrierea chirilicd semnul precis, acela din cuvantul set (F. 46 r. rdndul doi de
sus
In jos.) (Cliseul Nr. 16.)
Semnul grafic din cuvdntul opreft,ste (F. 46 r. clieul Nr. 16) intre slovele r
are valoarea diftongului ea. Editia de Bucuresti 1943 'II redd prin g. E adevdrat ca.' in
evolutia scrisului chirilic se poate reconstitui o trecere a valorii semnului
din chestiune
dela diftongul ea spre e din cuvdntul lege .sau spre acela din cuvdntul oprevte, dar
vaioarea primitivà i aproape constanta in scrierea secolului XVI si XVII este
ac eea de ea.
In toate textele vechi romdnesti diftongul ea din cuvintele leagà, team& treaca,
lumea, vedea, fereastra, etc. e transcris regulat cu rt "")
Pentru diftongul fa are semnul grafic dela sfdrsitul cuvdntului curâ fifa (rdndul
11 de sus in jos, 46 r. cliseul Nr. 16) si pe acela din cuvdntul iadula
(rd.ndul 13).
Pentru u are cloud semne grafice, unul din cuvdritul Cuma (rdndul intdi)
i altul
din euvdntul nostru (rdndul al doilea). Acest semn nu-, rezervat numai pentru u
final, dovadd ca. in rdndul cinci (de sus in jos), In cuvdntul spurcd-se Il intalnim in
interiorul cuvdntului.
Deasemenea pentru o intdlnim raid o regula cdnd o simplu cand o dublu.
Referindu-ne la pagina reprodusd sub Nr. 16 mai semnaldm
r si I, ca o caracteristicd a grafiei, in textul Cazaniilor lui metateza lui à, dupd
Varlaam, care de altfel
apartine tuturor veChilor serieni romdnesti. Anume In rdndul al 5-lea intdlnim
cu-
vAntui screinave in loe de scdrnave. Dupd I. A. Candrea
aceastd grafie este o urmii
adanca a inrduririi sistemului de scriere slavon.")
Tot la acest loe mai semnaldm intrebuintarea semnelor de
a accentelor ce obvin In textele Cazaniilor lui Varlaam. interpunctuatiune si
89) I. A. Candrea: Psaltirea Scheianit
99) I. A. Candrea: Idem, pag. CXXIV. Introducere, BucureVi, 1916, P. L CXXI.
91) Op. cit. pag. CXXVII.
104

www.dacoromanica.ro
 Intre cuvinte Intainim un punct mic (.) antii mai gras (.); cloud
virgula (,) i punctul cu virgula (;). Semnificatia unora Pare a fi Insa alta puncte (:);
decdt acee:-
pe care li-o atribuim noi astazi. Asa punctul cu virguld, ca i In scrierea greceascd
are
semnificatia Intrebarii. Un exemplu: Ce veri aleage dinfraceaste doaa'. sa lii; fap-
tele ceple bune; au ceale rreale; ha Hs sil urniezi. au dracului; in lumina sa
inbli;
au intunearec;" (F. 249 v.)
Suprascrise cuvintelor accentul ascutit (/) pus pe vocalele tonice vezi
cuvantul intrebi din pagina reprodusd sub No. 16.).
Deasupra slovei n din cuvantul lontrulti (F. 46 r. randul Intai). are un apo-
strof ( 4 ). Editia Fundatiilor Regale (1943) redd euvantul acesta sub forma
lon`trulfi.
Un alt accent (Cu ce semnificatie?) este aeela deasupra slovei o dublu din
cu-
vdntul opreafte
Deasupra literei a din cuvantul ha (randul 5) avem accenul gray ( \ ).
In alte pagini se mai Intalnesc suprascrise semnele: redat de Ed. Bucuresti
1943 tot prin apostroful (`) ca i semnul ; i Z. care pare a indica lipsa unui
semn
grafic din grafia cuvantului i cloud accente grave, .paralele \\ egale cu valoarea
slovei i. Semnul Z Il intaln'm cu dosebire la sfarsitul randurilor and nu Iticape
Inca o literd, pe care apoi o Inlocueste semnul supra scris pe ultima literd.
Serrural prescurtarii este bine cunoscut In semnificatia Jui.
Toate aceste semne grafice suprascrise apar In difrite combinatii. Constatam
cu nedumerire cä alcatuitorii editiei entice dela Bucuresti (1943) cari redair textul
Cazaniei lui Varlaam In chip fotografic, amestecand semnele sunetelor Intraducti-
bile sub forma lor chirilicà printre literile latine, n'au respectat interpunctuatiunea
originalului. Fonetismul original Il redd cu interpunctuatiune.moderrid. Pentru exem-
plificare trimitem la compararea paginei din editia de Bucuresti 1943,de sub Nr. 101
Cu aceiasi pagind reprodusd dui:4 editia princeps, sub Nr. 102.
Nu Tinted in planul prezentei Infdtisdri In imagini a Cazaniei lui Var'laam,
o
drdmuire critica'. Dar fiindca se intalnesc afirmatiuni ca aceasta: Lexicul
Cazaniei
lui Varlaam are deci prea putine cuvinte moldovenesti si, In schimb, foarte multe cu.
vinte slavonesti savante, Varlaam a tinut, pare-se anume sa scoata in evidentä In
varátura sa slavoneascd" 92) deschidem o mica parantezd si asupra lexicului Caza-
niei lui Varlaam.
Spre a vedea ce temeiu are afirmatiunea de, mai sus, ar ti suficient sd-i ptinem
Impotriva cuvantul lui N. Cartojan, care spune textual: Se sustine In genere cd
limba Cazaniei lui Varlaam este limba populara, pe care el a deprint-o, din -copild-
rie, In muntii Putnei si mai tarziu, ca monah, In preajma mandstrii Secul.
Inteadevdr,
scrisul lui Varlaam, dei au trecut peste el trei veacuri,se citeste i azi cu usurintd i cu
pldeere chiar. Fiindcd limba lui se Infatisaza curdtita de acele numeroase exprestuni
si euvinte slave rebarbative, care Inca incalceau urzeala limbii romane din vechile
texte ieligioase. In textul lui Varlaam, cuvintele i expresiunile slave se intalnesc tar,
la distante mari, j intlese MCC() vreme and cultul divin se sdvarsea in limba siava,
ele dau azi scrisului sau, un usor caracter arhaic, Mai ales ca ele se imperecheaza
uneori cu elemente latine, azi disparute din circulatia ilimbii, precum: i chic&
(=mai ciar, mai !impede); desvesti=dezbraca; curserii-cu sensul de alergard;
nftyei----sdraci; tzusa=ciiinsa; inma=marn:1; land ....tand=c:Ind... and. Fraza lui,

92) P. V. Hanes, op. cit., pag. 159.

105

www.dacoromanica.ro
 bogatg. in comparatii pitoresti i expresii plastice, se desflsoarà in tipare sintactice
care nu se prea deosebesc de. cele de azi." 93)
Credem cd -o statisticl ine-ar putea apropia mai mult de adevar In
chestiunea
lexicului din Cazania lui Varlaam.
Cazania lui Varlaam, incepand cu foaia de titlu si pand la sfaisitul cuprihsului,
are In exemplarele A 151.794 cuvinte iar In exemplarele B 151.778
cuvinte.
In tot cuprinsul ei, Intalnim abia In nouà locuri texte slavone.")
Mai obvin In slavoneste numele Sfintilor Evanghelisti Marcu, Luca si loan 95)
si cuvintele: sviatîi 96) (=-sfântul), alexandroski ")
(=alexandrinul); ciudotvoret..99
(=fkator de minuni); Novii ") (=Noul); zacralo100) fitica) (dela, din) s i list.19=
Totalul acestor. cuvinte slavone este de 260.
Slavonismele azi scoase din circulatia limbii romdnesti pe care le intainim In
paginele Cazaniei lui Varlaam sunt urmdtoarele:
Adava'si,143) bodzi,10 4) (boadze), crlistitelg,105)
ciudese "6) (elude, cun-
ten07) camene,1") deanna,109) deuvtine,'") deaistv. diave,'") dosâdziw)
(dosada,
93) N. Cartojan, op. cit. pag. 112.
94) Partea; 1: F. 119 v. V. si VI.
IX (3 cuvint,e). Aceste sunt traduse (7 cuvinte); F.194 r. XVII si XVIII; (4 cuvinte); F.233 r.
-314 v. IX (2 cuvinte). imediat si in romanete: eu samt po ar t a); F.
Partea II: F. 11 v. XIV (2 cuvinte); F. 26 v. XXVIII (2 cuvinte); F. 86 r. XV (2 cu-
,inte); F. 111 r. XVI (7 cuvinte) $i textul de pe Ar. 61 cuvinte.
alcatuind texte slavone. Deci In total 90 de cuvinte,
65) Mark a- : F. 141 (tip. 139) r. I.; Luki de 14 ori: F.
XIV; F. 319 v. I; F. 323 r. I; F. 333 v. XV; F. 338 v. I; F. 343 308 (tip. 309) r. IV; F. 313
r. I; F. 358 r. XX; F. 364 r. XIII; 369 v. XVII; F. 375 r. XVIIv.siV; F. 349 v. XV; F. 354
.
de 2 ori: F. 87 v. si F. 157 v. X. F. 380 r. XI. 16aart¡a
96) Partea I, de 6 ori: F. 46 T. XIX; F.189 r. III; F. 192 r. XI; F. 197
.
Partea. II, de 23 de ori: F. 1 r. XI; F. 17 r. i In titlul paginilor Cazanieiv. IX, X s;
de 3 ori; F. 19 r. XXV; F. 20 r. XV; F. 26 v. X; F. 29-36, In Eitlul la Sf. Dumitru
Cazaniei la Sf. Nicolae,
de 8 ori;, F. 33 v. X; F. 35 v. V; F. 36 V. XI; F. 85 v. VIII; Dr. VIII si D1v.
97) F. 197 v. XI. VIII.
68) F. 197 v. XII.
F. 79 r. II si Dv. XV.
99)
100)
v; XVI. - F. 250 (tip. 251) r. XIV. 1 F.
De 24 de ori: F. 78 v. I.
F: 302 y: XIII.
F. 150 v I. -
F. 157 v. X.
286 r. VIII.
F. 219 v. XIV.
F 292 r. X:
-
F. 224
F. 297 r: IX:
F. 308 (tip. 309) r IV. F. 313 v. XIV. F. 319 v. I. - F. 323 r: I:
F: 333 v. XV.
r: XX:
F. 338 v. I.
F. 364 r. XIII.
F. 343 v. V:
F. 369 v. XVII.
101) Partea I. de 20 de ,otri: F. 84 V. I.
F. 297 r: IX. F. 302 v. XIII.
-
F: 349 r. XV
F. 375 ír. XVII.
F. 141 r. I. F.
F: 354 r. I. - F. 358
F. 380 r. XI.
150 v. I. -- F. 292 r. X. -
F.333 v. XV: - F. 338 v. I. - F. 343 v. V: -
F. 308 (tip. 309) r. III. F. 313 v. XIV. F: 319 y: 1:
F. 323 r: I: F. 349 r XV.
r: I. F. 358 r. XX. F..364 r. XIII. F. 35.
--
F. 369 v.. XVII. F. 375 r: XVII: F: 380 r: XI:
In tabla cuprinsului. Partea I de 54 de ori, iar in Partea II de 22 de ori.
F, 84. VIVII si VIII; F. 338 r. XIIIXIV. In graiul popluar din Als6csobánka-
Ciubanca, judetul Szolnok DobokaSome$, se mai paitreaza si azi acest cuvant
de a cheltui fArd socoteala, a prapadi, a risipi. Cu Intelesul
1041 F. 61 r. XVXVVI si XVII; F. 93 r. XV; F. 96 r. XIV; F. 161 r. VIII; F. 188 r.
UIn; F. 264 r. XVII; F. 278 v. XXIII; F. 288 r. XXI; F. 324 r. IIIII; f. 4 r. XXVIII;
f. 17 r. XXIV; f. 32 r. XXIII; f. 32 v. II; f. 37 r. XV; f. 41
f. 58 r. XIV; f. 58 v. IV si V; f. 59 v. XXIIXXIII; f. 60 r. XIX; T. XIII; f. 53 v. XVII;
f. 61 r. X; f. 61 r. XVII
(boadze); f. 61 v. II si XIX (boadze); F. 62 r. V. si XXIV; f. 63 r. XXIII; f. 64 r. XIV;
f. 66 r. II, X si XXVI; f. 72 v. XV; f. 77 v. V, VI, IX, XVIII si XXV si f. 97 v. VI.
S'an parea ca bodz nu Inseamna totdeauna idol intrucat-la pagina F. 324 r
nim: si In locur lui ne Inchinam` idoliloril si bodzilorir. intal-
106) F. 24 v. VIVII; F. 73 r. XV; F. 121 r XVI; F. 252 r. III; F 291 r. XXIV--
XXV; f. 26 v. XI; f. 89 r. I; f. 90 v. XV; f. 98 v. VII si X; f. 101 r. V si In scara cartii
la Cazania dela 29 August.

106

www.dacoromanica.ro
 dosiídi, dosildit), evoazde,113) (gdvoazdele, 1.1 giívozdi,
neevozdit), ghizdavu,'")
horcità,"5) hatman,1") iazerm (iezer), iiderd,118) inpeli(a,m) is(ehtfi,"°) istrilvta-
,yte,"9 iuboste,'22) iemenistl,"3) iznaovei,124) jitia,125)126
85 de ori, alternând insä cu cuvântul iubire. ) Liubov.m) Obvine de

155) F. 38 r. XIX; F. 39 r. XII; F. 48 v. XI si XVI; F. 49

(ciudYra); F. 58 (tip. 59) r. VII;F. 69 r. IX; F. 72 T. XI; F. 72 r. XVII; F. 52 r XVII
si XIII; F. 80 r. VII; F. 82 (tip. 81) V. IV; F. 86 v. VIVII; y. XVIII; F 77 v. III, X
F. 105 V. IX; F. 106 r. II; F. 137 r. V; F. 137 v. I; 151 F. 92 r XV; F. 98 r. IX;
F. 171 V. IXX; F. 173 r. IX; F. 175 v. X; F. 154 r. IV; F. 167 r. XIII;
v. IV si VI; F. 192 r. X; F. 193 r. XVIII; F 200 r.
XIV; F. 220 r. XIV; F. 220 v. IV si XVII; F., 234 r. IV; F. 236
r. XXI; F. 237 v. II; F. 238v. XXIV si XXVII; F. 246v. II, XIX sir.XXV;
IV, XVIII si XIX: F 237
F. 247 (tip. 245)
XI si XV; F.247 (tip .245)r. XXVIII (elude); F. 251 bis v.XIX; F.252
254 r. XVII si XIX; F. 258 r. V si VIII; F. 258 r. XII; F.259 r. I; F. 253 v. XXII; F.
v. VII; F 260 v. VI; F.
282 v. VVI; F. 284 v. XX; F. 295 r. XXIV; F. 303 v. XV; F. 304 r. III; F 309 bis r.
VIII; F. 311 v. XXII; F. 312 v. VIII. XXIV si XXVI; F. 319 r. XVI; F. 320 r. VIII si
XVI; F.320 v.V; F. 321 r. XIV; F; 340 r. I; F. 341 v. XIV, XVIII, XXIII si XXV; F. 342 r.
IX; F. 353 v. IXX; F. 355 v. X, XVIII si XXV; F. 357 r. XXIII; F. 367 rv. XIX; F.
375 r. VIII si XXI; F. 376 v. III si VI; F. 377 (tip. 381) T. I, III. IV si XIX; f. 3 v. I;
f. X r. XIX; f. 11 r. XXIV; f. 11 v. V; f. 12 r. XIX; f. 15 r. XX: f. 21 (tip. in loc
v. III; f. 23 v. XVIII; f. 25 r. XIII si XVII; f. 26 r. XI, XIVXV si XX; f 28 v.deIII; 20)
f. 31 v. IX; f. 35 v. IV; f. 36 r. XII, XVIII--XIX; f. 65 r. XXIV; f. 66 v. XXVI; f 67 r.
IV; f. 69 v. VII, XIXII si XXIII; f. 74 v. IV; f. 75 r. XIX; f. 78 r XXVIII;* f. 84
r. X; f. 85 r. IV; f. 91 r. XXIV; f. 92 v. V; f 93 .v. XVI; f. 97 r. V; f. 98 in. 1; f. 98 v.
XIII; f. 100 r. XIII; f. 100 v. IX; f. 107 r. kVI; f. 111 r. JV si XIX si In scara Cuprin-
sului la Cazania dela 6 Decembrie.
157).F. 67 r. III; F 133 V. TVV; F.
236 r. IX; F. 236 v. V; F. 239 r. XIV; F. 245220 v. VIII; F. 222 v. XV; F. 231 v. XX; F.
v. IXX.
158) F. 273 r. XX.
105) f. 91 v. XI si f. 95 r. XX.
115) F. 32 r. I.
F. 45 r. VIII si f. 86 r. XXVI (sa deaistvuTasa).
112) F 36 v. ¡II si VIII; F. 103 v. XIV--XV; F. 104
r. X; F. 116 r. XIII (dosadescil;
F. 138 v. XIX; F. 166 r. I; -F. 186 r. X; F. 186 r. XII; F 186 v. VIVII; F. 237 v. XIX
(=dosftcleasca); F. 274 v. XVI; F. 275 r. XXII; F. 313 r. VIII si f. 105 v. XXVI.
114) F. 356 V. XXI.
1I5) F. 263 v. VI.
113) F. 61 v. XVIII; F. 133 v. XI si XIII; F. 201
v. VVI; f. 9 v. II si III; f. 11 r.
XX; f. 64 v. XI si XVI (a gävozdi) si f. 64 v. XIII (=negAvozditil).
116) f. 43 r. V.
117) F. 309 (tip In loc de 308) r. VI si VIII.
118) F. 11 v. XVIII.
119) f. 53 v. XII; f. 58 r. XXIV si f. 85 r. III.
12,"9 F. 175 v. IXX; F. 246 v. XVXVI. f. 85 r.
s
si In Scara Cuprinsulni la D.
Paralel cu acest cuvant Intalnim Si pe acela de a vindeca. Vezi F. 252 v. VIII.
1211 F. 13 r. X; F 17 .r. XVIII; F. 90
v. V (=istrivit') si F. 300 r. XXVIXXVII.
f. 45 r. XXV si f. 115 v. XXV (=TubostIe).
F. 104 v. XIX F. 105 r. I.
F. 103 v. XVIII; F. 105 r. IX; F. 140 v. I; F. 267 r. XIVXV; F. 268 r. XXVII
si F. 247 v. XXIV.
f. 3 v. II.
129 F. 253 v. VIII,
127) F.11 T. XIX; F. 18 v. VIVII; F.44 v. VIII; F. 60r.
XIV; F.60 v. IIIIV; F. 65 V.
XVII; F. 85 v. XIXF. 86 r. I; F.102 r. XI ( si ?m'ata ucenicii sii de ITubovi1 sa Tubasca);
F. 116 v. XIV; F. 130 v. XIII; F. 145.r. II; F 154 v. VIII; F. 156 r. VIII; F. 166 .v. VIII
(In randul 10 se afld cuvantul M'esa); F. 205 r. XVII; F. 206 r. XIII; F. 211 v. XIII; F.
213 r. VI; F. 228 r. III; F. 233 v. XV; F. 249 (tin. In loe de 248) r. XIV; F. 251 (tip. In doc
de 249) v. IX; F. 254 r. XXV; F 254 v. VI, XIX, xx $1 XXVIII; F. 255 r. II; F. 261; r.
IV, VII sT XI; F. 284 v. I; F. 287 V. III si VII; F. 293 v. XV, XVI si XXII; F. 294 r.
XXVI (=ce iaste 1Tub o y ul ù deaproapelui Tub as c â ca Insusi pre sine");
F. 294 v. V, VII si VIII; F. 295 r. I; F. 299 v. VI; F. 307 v. VII; F. 311 r. XVI si XIX;

107

www.dacoromanica.ro
 Mdcitelii,128) tna',F`coiu,129)mazdird130) . (miizdarii, mazde1e1),
oblastiia,,32) obalvi133) (isbaryire), obracinicii,134) nameastnicir"),
de) 34 de ori, obora,137) ticeiteja.138) i3ceiii.135) obicina,135) de 5 ori. Obrezania,i36)
t.afi, ocineitoriu, -óciatal, ocinedzi), öfard.142) eicing 14") (ocinele), .6.cinati 141 ) oci-
tea146) --d-
p priti.117) pesteafte.148) pe.ititi149 ) otet(i)113) ejtroci.144) palite.1-45) pamen`-
(pestit). plasca.15") pleami.151)
(ploditoare). pobedi.153) poddanicA.151) poldzui.155) plodii "i)
Preapodobnici156) (Preapodobei),
F. 311VII; F. 314 v. XVIII; F. 315
si XXVI; F. 318 r. XXIII; F. 318 V.r,I;[II; F.
VI, XXIV si XXVI; F. 315 V, III, VI,
336 XII
si XXIV; F. 346 (tip. In loe de 345) r. XXVI; F. 334 V. XIIXIII, XVIII
ir X; F.
f. 16 r. XVI; f. 33 r. VII; f. 51 r. IX; f. 51 353 v. VII; F. 376 r. XVI.; f. 3 v. XXIV;
v. XII; f. 62v. IX; f. 63 v. X; f. 64v. XXVI; v.f.
III; f. 54 v. XVII; f. 55 v. XVII; f. 56
65
XX; f. 84 v. XIII; f. 96 v. XI si XIII; r. VI; f. 71 r. IX; f. 71 v. III; f. 77 r.
mineca 19-a dupà Rusalii. f. 99 r. VIII si odatá In Scara Cuprinsului la Du-
129) F. 36 v. XVIXVII; F..93
f. 81 r. II si f. 95 v. XIV. r. XIV; F. 212 ». I si XVIXVII; F. 237 V. XII.
129) F. 91 r. XVIII; F. 91 v. VIII
cuvântul a s i n. si F. 96 Ir. IX. La F. 92 v. III IntAlnim ¡usa si
139 F. 128 v. IV; F. 383 r. XI i XV; f.
f. 34 v. XXIII. 33 v. XIV (=rnAzdi); f. 34 r XXVII si
F. 223 r. VVI si F. 348 r. XXIII.
f. 16 y XVIII.
f. 33 r. II si f. 104 r. XIX.
184) f. y. T.
135) F. S r. XIV; F. 73 v. XIV--XV: F. 187
130) f. 42 r. II si XV; f. 42 v. IV, VIII, XIII v.
si
VI; f. 12 v. I si f. 110 r. IVV.
f. 43 v. II, VIII. XVIII si XXII; f. 44 r. I, X, XIII, XV; f. 43 r. III, IIIIV, V si XXVII;
44 v. I, IV, XIV--XV, XIX, XV, XVI, XX, XXVI si XXVII; f.
XIXXX si XXVIII; f. 45 r. I, VI si XI; f. 87
in scara. cuprinsului la .1 Ianuairie. r. XIX si
137) F. 344 r. X.
139) F. 11 r. XIII si F 76 r. XI.
149) F. 281 r. XIII; F. 283 r. XIX; F. 358 r. XII; f. 44 v. XXV si f. 59 r. XX.
139) F. 11 r. II.
141) F. 20 bis v. XVIII; F. 76 v. IX; F. 148 r.
233 v. XVIII; F. 239 v. XXVIII (------45cingtorIu); VIII (ocinasi); F. 229 r. XXIII; F.
(=_-Cycianti); F. 285 F. 240 r. II; F. 283 r. II; F. 283 r. XVIII
v. XIII; F. 343 v. X (=ocinedzi); F. 353 r. XVI; f. 69 ,v. XIX; f. 105
bis r. XXVII $1 f. 105 bis <7. II.
142,
) F. 81 (tip In loe de 82) r. XV si F. 81 (tip. In loe de 82) v. X.
F. 2 r. XIX; F. 2 v. XII; F. 187 v. III; F. 188
v. II si VII; F. 192 r. XVXVI; v. III.IV; F 190 r. XIII; F. 190
F. 192 v. VIII; F. 197 r. IV, XI si XVIII.
F. 231 T. II; F. 321 v. XX si f. 73 v. XXV.
F. 103 r. I.
149 F. 197 .r. IX; F. 210 v. XIV; f. 66 v. XXV si f. 114
19 F. 92 v. X si XI. v. XIX.
149) F. 85 v. XV.
149) F. 119 r. III; F. 258 r. XXVI; F. 379 v. IV (=p
a t ); f. 76 v. XVIII; f. 88 r. IX. esti t, cu intelesul de c r u -
159) F. 104 r. XIX. 104 v. XIII, 105 r. XIII.
F. 178 r. III si F. 185 v. XI.
F. 210 r. XV; F. 210 v. III-IV (=ploditoare) si f. 88
F. 102 v. XI; F. 258 v. XVII si f. 10 r. XXVII.
V. XXVI.
F. 344 v. XXVI.
F. 295 r. XVII si f. 25 r. VII.
F. 35 r. XV; F. 210 r. V; f. 1
in soara cuprinsului la 14 Octomvrie. T. IV; f. 3 v. IV; f. 14 v. XIX (=Preapodobnei)
f. 13 v. V.
159) f. 53 r. XIV.
159) F. 3535 v. XIII,
169 f. I y. XII
(=a urmAlri--=a poslädui?).
191) f. 86 r. XXII.
108

www.dacoromanica.ro
 podviguta,157) pominoc4,158)
162) (Predteci), pri1tIstitft163)ponostuia,'") positqanie,160)
(pritiistireti). pristanivia.164) postilinpascet,"!) preaditeci
nie), pripdculg,166) pristav,167) procle(imu,"8) prebbretz.i"5) (preobretj-
blean,171) seirgu 172) (srrigg, prozoliv2,169) rdzboli1-7°) (rlizbolit). ras-
sriiguiave), s6vai,173) sàzdanie,174)
nie 176) spdsitii), slovernic,175) speise-
spodobasciiii") (spodobitii), stidird 178 (nu set stidescu),
stranicit,'")
162) f. 48 r. I; f. 49 r. I si XXVIII;
si In scara cuprinsului la 24 Iunie. f. 85 v. III; f. 89
r. I; f. 110 r. III, f. 110 v. XXI
103) F. 16 r. VIII; F. 108
r. XIII, XVXVI; F. 121 v. VIVII; f.
(Prilastireti); f. 75 v. XXVI; f. 76 v. XXVI; f.
164) f. 3-3 V- XII.
72 v.
77 v. XIII si f. 105 bis v. XIII.
XIIXIII
368) F. 305 r. V si VII; F 305
r. XXIV (=preobrajenie); f. 97 r. IIv. XX; F. 306 r. XXII; f. 5. v. III; f. 7 v. XXV; f. 91
166) F. 254 r. XXVII si f. 101 v. X.si In scara cuprinsului la 6 August.
187) F. 348 v. XVI.
19 F. 62 r. III; F. 138 v. XIII; F.
169) F. 368 194 r. XIV si F. 195 r. XI.
V. XIVXV. (=lnainte.
170) F 78 r. XVIIIXIX; F. 78 vazatori).
171) In scara y. V, (razbolit), XIV. f. 24 r. si f. 36 r. XIX.
cuprinsului list. 149.
172) F. 15 V. XV; F. 40 r. XIV; F.
r. XV; F. 312 r. XXIV; F. 316 78 r. VII si X; F 282 v. IV; F.
301 r. XII; F. 310
v. III; F. 358 V. XIX; F. 371 v. VIII si XXI;
f. 10 v. XXIII; f 11 r. XIII; f. 15 f. 6 r. XVII;
Si XXII; f. 26 v. VI; f. 28 v. V; f. r. VIII; f. 18 r. IX si XI; f. 19 v. XXVIII; f. 22 v. XIII
34 v. XIII, XVII, XXI si XXV; f. 29 v. XXI; f. 30 v. IX, XXI j XXVI; f. 31 r. XX; f.
XVII; f. 66 v. XVI; f. 67 r. I; -f. 72 35 v. VI; f. 62 v. VII; f. 63 r. V; f. 64 v. VI; f. 66 r.
IV si XIV; f. 76 r. IV; f. 80 r. XIV;r. fXXVII; f. 73 T. XI; f. 73 v. VI; f. 74 Ir. VI; f. 75 r.
r. III; f. 93 r. XXV; f 93 v. VII; f. Si v. XII si XVI; f. 84 r. XXI; f. 84 v. XX; f. 88
(=sragu Taste). 94 r. XVIII; f. 95 r. XIX si f. 113 v.
XXIXXII
173) F. III r. I si VIII; F. 16
r. VI; F 38 v. XII; F. 62 r. XIX; F. F. 62 y. I, V, VI ;i
F. 64 r. VIII; F. 64 v. IX (=sayal bogat,svai sdrac); F.69 r. XV; F.
XIV; F.166 r.V; F.223 r.XVIII(=ca 81v. XVII; F.157 r.
F. 307 r. VII; F. 326 r. XXVII; macarti sayal ea iaste ...); F. 299 r. XX; F. 306 r.
F. 368 r. XIX; F.
r. VII; f r. XXIIIXXIV si
7 370 r. II; F. 372 r. XIV; F. 374
savai focil sa. m'are arde, savaiXXIV; f.63 v. V, V, VI, VI si VII
fiad sam'are maluca. sa y ai marea(,--Adeverescu-ti,
sá. vai sable sa m'are tala. sä sa m'are Mueca.
f. 78 v. II, III si III; f. 79 r. X;yf.ai toril trupuln in rnii de bucati sA s'ara zdrumica ...");
s'ar parea ca savai nu este identic 105 v. XI si f. 105 bis v. XXV. Conform F. 223
cu ma car. r. XVII
174) F. 12 r. II; F. 155 r X; F. 111
1" f. 80 r. XVII. 357 r. XVII.
170) F. II r. XII; F 6 v. IX si
XIII; F. 37 r. IX; F. 54 r. IXX; F.X;63F.v.7III r. XIV; F. 21 r. X; F. 34 v. XIV; F. 35 V.
(spaseraia); F. 76 v. V; F. 86 r. V (-=spa-
senYei); F. 99 v. XI si XIV; F. 113
126 r. II; F. 185 v. V; F. 161 r. X; F. 279 v. I; F. 118 v XVIII; F. 123 r. III (=spasitil);
r. XV si XXVII; F. 279 v. XXV; F 280 r. VII F.
si IX; F. 300 v. IX; F. 324 r. XVII;
F. 326r. XVIII si
v. XXI; F. 330 r. III; f. 1 v. I; f. 7 r. VIII si IX; f. 8 XXV; F. 326 y VVI; F, 329
XXVII; f. 48 v. XII si XVI; f. 49 v. VIIVIII; f. 10
v. XX; f. 65 r. XVI; f. 67 v. VII; r.f. XXIIXXIII; f. 52 v. III si X; f. 55r. rIII; f. 47 r.
III; f. 64
f 83 r. XIV; f. 86 v. XXV; f. 87 r. III; f. 10470 v. XVII si XVII; f. 70 v. XXVIIIf. 71 r. I;
177) F. 35 v. VI; F. 39 r. XVI; F. 64 r. XX; si f. 112 v. XIX.
XVII; F. 131 v. V; F. 187 r. IX; F. 208 r. II; F. 65 v. XI; F. 86 r. VI; F. 99 v. XVI
XVII; F 296 v. XVIIXVIII; F. 342 y. XIIXIII; F. 254 r. VII; F. 280 r. XVI
XXVIII. f. 4 v. XIII; f. X; f. 14 v. VI; v. XVIXVII; F. 366 v. XXIII; F. 374 v.
XXVII; f. 27 r. X; f. 41 v. r.XVII; f. 21 (tip. In loc de 20)
f. 51 v. IX si XII; v. XXIII; f. 25 r.
57 y. XIV; f. 61 r. IX; f. 64 v. XXII si XXVI; f. 108 r. XXIV; f. 57 r. VIII; f.
XX; f. 96 v. XVIII; f. 104 v. XXVXXVI; f. 65 r. IV; f. 78 v. V; f. 81 r. XVII; f. 82 r.
178) F. 177 v. VIII; F. 239 r. XXV (nuf. 109 r. IV si V si f. 109 V. XX.
V si VI; F. 293 r. XX; F. 354 v. XII; F. 381 sa stidescil); F. 267 (tip. In tac de 265) r.
179) F. 183 r. IV. r. V..

109

www.dacoromanica.ro
 starste,"°) stretenie,189 stropsitd,"2) sulinere,183) stejird,1") tarsind,185) tvoret186)
(tvorenia, tvorenria), uspenia,187) ugodnicilor,188) vdjaa,189) viivedenI90) vd.znese-
nia,'") veardia,"2) velichi,"3) vldhovnicilor 194), vrdhovnici,195) vracida6) (vraciur,
Vrdciuescg, Vracii), zapisuld,197) zdpodna,198) zavistinici,"°) (zavistga, zavisae, za-
vistuim, zavistui, zavistli) ,si zlobd.200)
Am dat aci, in notele subliniare i locuri1e din Cazania lui Varlaam unde in-
talnim aceste slavonisme spre a putea evidentia frecventa lor surprinzdtor de
rara.
IJnele obvin abia cate o singurd data. Cel mai frecvent este cuvantul ciudesd=
minune, obvine de 136 de ori. Urrneazd riubov=iubire, de 85 de ori. Stabilirea pro-
centajului fatal de totalul cuvintelor este de prisos.
Cuvintele: acifiedzi (F. 371 r. VIII), bezaconTe (f. 61 v. XXI), becesnicA (F. 206
r. XIII si f. 84 r. VII), Blagovestenie (f. 67 y. II; f. 104 r.
biagoslo-
vita, blagoslovitii, blagosloven7e, bragoslovim` (obvin de 48 ori), bezdnelord (F.
198 r. III), buecii (buecira-i holdele, F. 349 v. III), catastih (F. 34
v. V si VIII),
caznii (F. 154 v. I), destoinic, destoinicla, gadine (F. 253 v. IX), izbdvire
88 de ori), ispovedanie, mdgurä, mdscdrit`, nclpastd, ndpeistuit, ndpraznd, (obvine de
närod,
obroc (f. 2 r. I), osdrdie, obidd, a prosldvi, preablagoslovit, procop`sidi,
pravila (f. 1 v. XVI), pravoslavnici, pizmd, praznic, priiznuim
(aldturi de silrbdm,
vezi f. 6 v. XI), rod (=neam), staret, sáhor, slavä, sldvit, troscot (F. 171
v. XVIII),,
desi sunt de origine slavd s'ait inpdmantenit Cu desdvarsire In graiul romanese.
Permanenta lor in bimba romaneascd se poate constata dela Cazania lui Varlaam
si parid astdzi.
189) F. 98 v. XVI.
In scara cupr. 2 Febr.
F. 324 v. XVIII.
188) F. 173 r. VI
F. 143 v. XVI.
v. XVIII si XXV.
f. 1

185) F. II v. XI; F. 117 v. TX si XIV; F. 118 r V; F. 130 r. XVIII; F. 137 r. XIV;

F. 163 v. XIX: F. 182 v. III; F. 202 r. XIV (=tvorenIa); F. 208 v. III: F. 220 v.
X. F. 211 r. XXI; F 211 v. T: F. 254 r. XIV; F. 272 r. II; F. 272 r. III (=tvorenfra);
F.
208 v. IIT; F. 270 v. X; F. 233 r. XXT: F. 233 v I; F. 254 r. XIV; F. 272 r. II; F. 172
r. III (=tvorenria); F. 290 r. XX; F. 320 v. XXIV; F. 330 v. XXI; F. 340 v. XX. -- f. 3
v. XXIII; f. 9 r. XXVIII; f. 36 v. V si f. 88r. XI.
1E9 f. 73 v XXIV si In Scara Cuprinsului la 15
August.
188) f 3 v. XXVIII.
188) F. 125 r. XV.
190) f. 25 v. TV si In Scara Cuprinsului la 21 Nov.
1911 F. 199 r. XII.
F. 25 r. VI.
F. 32 V. XIII.
1941 F. 59 (tip. In loc de 58) v. VI.
185) F. 341 v. XIX.
185) F. 50 v. VIII si XII; F. 175 r. V; F. 224 r. XIII; F. 241 X; F. 242 v. XVII
(.=vracii); F. 242 v. XVIIXVIII (-=-vraciuescii); F. 242 v. XIX siv.XX; F. 244 r. I; F.
338 r XIV; F. 340 r. XVII; F. 340 v. XI; F. 366 r. III. f. 65 v. X si f. 113 r. I si IV.
F. 164 r. XIX.
198) F. 346 v. XXXXI.
F. 78 v. XVIII (=zavistinici); F. 84v. XII; F. 112 v. XVI (=zavistaa); F. 114
r. XVI (---=zavistIa); F. 126 r. XIIXIII; F. 165 r. VII (=zavisfie); F. 273 v. XXIV
(=zavistfi); F. 341 v. XXV, XXVI si XXVIII; F. 342 r.
VII si XII; F 356 v. XIII, XVII si XXIV; F. 357 r. XIV II; F. 355 v. XV; F. 356 v.
si XXIV; F. 357 v. XI (=za.-
vistuim); f. 17 r. X si f. 56 r. XII (zavistui).
l'o) F. 273 r. XXII.
110

www.dacoromanica.ro
 Mai semnaldim din lexicul Cazaniei lui Varlaam si cdteva latinisme azi scoase
din circulatia limbei: Cursdret (F. 128 r. I si f. 15 r. XVIIXVIII); sd citrilmA (F.
244 r. X); cursfi (F. 6 v. II; F. 9 r. XI si F. 18 r. XIV); Chiarti=ciar
(F. 226 v. I; F.
255 v. XIV; F. 280 v. VI; F. 296 r. VII; F. 337 v. XIX; F. 358
r. XVIII si f. 26 r.
XVII, dezveaste (F. 97 v. X), dezvdscurd (F. 104 r. XII, intrebuintat alternativ
cu
desbrdcard, F. 105 r. XII). DespuitoriuM, despuitoriu si aespuitoare
(vocativul dela
despuitodu, conform f. 53 r. XXII unde avem: acum iartd despnitoare
cu pace ..."). serbul tau
miseitotql, miselatate. In Cazania la Schimbarea la fatá avem: Iisus
Era smearing i sdractl si miseLd. Sdracti cd dan dmdzdu fu °mil dan parará slugd.
(hin bogatti sdracti. Miser cd nice de o dzi n'avea brand, si bitcate". (f. 99 r. XX--
XIV). Sau in Cazania lui Zaheu: lata' doamne giumkate de avutira mea ö dau
iniseilorft i sdracilorft. (F. 382 v. XIIIXIV).
Nusg, nusa, nusi, (pentru dansul, dansa, dansii).
Pdsati (=mergeti), pasi, pasa. Scoald i pasi". (f. 32 T. VIII).
..yerbuta (f. 2 v. XIX si XXII), serbii (F. 201 v. I. Sarba (f. 14 r. XIV). Serbascd
(f. I. v. X.)
Intdlnin-i in lexicul Cazaniei lui Varlaam i cdteva cuvinte azi apartindtoare
patrimonitilui limbii maghiare. Aceste sunt: Beteag (F 186 r. X); bisug (F. 352
[tip. 312] r. XXVI).
Catanele (F. 183 r. XVIXVII). Hotnog (F. 229 v. XXI si XV; F. 230 r. III;
F. 230 v. V; F. 231 r. IV; F. 231 v. II, V §i XI; F. 2332
r. XIV, XVIIIXIX si
XXII; F. 312 r. XX; F. 312 v. I.; f. 58 v. XVII. (Aci e vorba de Teodor
Tiron despre
care zice cdei cd era si el' alesti, pen'trft men'tea i pen'tru bdrbdtia lui, in ceata
ce sd cherna tironi. adecd cumti dzicemu noi hotnogi").
Lesftescu (F. 372 v. XIV si f. 17 v. IV), mesterlyuguiasett (F. 238 r. XVXVI)
si vigeiddia (F. 352 [tip. 312] r. XXVII).
Aslamurile (F. 16 v. XII) si marmaziu par a fi de provenieintd
turceascd.
Greu de identificat etimologiceste este cuvdntul înrna, ¡rima pentrit
vine adeseori in textul Cazaniilor mamá, ce ob-
i custa (=a ddinui?)201)
Facand aceste mentiuni ej.." privire la lexicul Cazaniei lui Varlaará, nu putem
trece cu vederea o seamd de cuvinte azi cu inteles schimbat, unele
forme gramaticale
si cdteva din expresiile de o rara frumuset.d.
Cuvinte cu inteles schimbat. Cerea=cersia. (F. 168 r. VII; F. 376 r. XXV). Cala-
terit=iirmat. In Cazania la Cuvioasa Paraschiva ...ea( dan tineretele meale
unuIa ndscutti fïíului tau am' caldtoritil ..." (f. 14 r. VIIII). D'andoard=niciodatd
(vezi F. 101 v. XIII; F. 153 r. VIII; F. 201 r. XI §. a.) La f. 27 r. XXVI intdInim
insd si cuvdntul nice °data.
A folosi= a ajuta. (F. 259 v. XXVIXXVIII intdInim: Doamne
foloseaste-mi").
A ingeidui=a astepta ,a pläcea?).
Itti dmdzdu sä ingadaimg cu fap`te bine." (F. 99 r. XIX). dvdri
îigâdui lui dmnedzdu i giuriii." (F. 270 r. VVI). ingdduiaste-mi
tot` (F. 270 r. VVI). Cu rdbdare ingáduiaste dmdzdu pen`tru noi. CA nupläti va
pre nice ünil öinti sA piardzd." (F. 313 r. XII--XIV).
201) F. 277 r. X si XX; F. 277 v. VI; F. 350 r. XXV, si XXVII-F.
v. I, VII i XI. F. 451 r. XXI=iara dmdzdu tott 350 v. I; F. 350
fele lui Varlaam. va custa". Obvine si in autogra-

111

www.dacoromanica.ro
 Nepeirásitil, neparasindit=--neincetat.
infrdinsadzd si podobeaste i neparasitti izvoraste " (F. 157 v. III--IV).
iard domnurti nepardsindii tà.'mdcluTa bolnavi lord (F. 353 v. XIII--XIV).
Prostie=-umilinki.
iard cdtrd plecare aldturd si prosfie cd cu prostie sd ruga cdtrd domnulii de
dzicea numai asea miluYastemd doamne friul` lui clvdti."
Peleaste = gretbeste.
cáxitá Is si deaca-1` vddzu dzise cdtrdnsil, Zachee paziaste de te pogorY". (F.
380 v. IIIV).
A te prireisi =- a te l'asa în desnadejde.
deci sd. nu te peireisesti o pdcdtoase." (F. 382 r. XXI).
, priintd, nepriintei -= a fi de fotos si a nu fi de fotos, adica a fi spre paguba,
iard noi prïim niimai i:e." (F. 75 v. VI).
Cd iaste ldsatd mila si dragostfa si
ca vrd.rmasii nostri dïavolïi, caffi nepriinfa crestineased."
agonisisd noad tot` rdual. i pert`tru vicie-
sIugulti si nepriinta toril pierddsdm raiulil si viiata de veaci..."
Pentru paind intdInim si cviintul pita. Si lud aceale cinci pite i doi pesti ..."
(F. 251 bis v. VIIIXIX.)
Socotitoriu= ingrijitor.
,,Parld in vreamra aceal'a ce (i lûâ ILsifì1 obrdcinicil, sd o fereascd in casa sa. si
sa-i socotitori." (f. 27 r. XXVIIIf. 27 v. I--II).
Soseaste = ajunge.
Cdci ea' pdcatulil iasto "(Mil lucru nesatiosil. soseage Cu unulti sau cu doad,
ce tot`deauna sd aprin`de, si arde ..." (F. 17. r. VIVIII).
Soseaste-i domne pilate mfincile soseastei-li moaffla ..." (F. 114 r. XIV.)
Strdnsii= indrepta.
Si strdrisli calult cátrd sunetii. si vddzit t'Ende iase searpele ..." (f. 59 v. V).
...i indatd strdrisd calulil asupra lui ..." (f. 59 v. IX).
Stricat=-- lepros, stricaciune = lepra.
.,stricati curdti. gdrbovii indiraptd". (F. 220 v. XVIIIXIX).
stricdciiunia iaste ô board rea pre trupti si bube pre cap' si pre Obrazil." (F.
365 v. IXXI. Cazania la Dmineca a 29-a dupd Rusalii, a celor 10 leprosi).
Ucidea = lovea, ucisetiiri.
si statu departe si sd itcidea in pieptil..." (F. 5 v. XIXF. 6 r. I.) Cazania
la Dumineca fariseului I vamesului.
avu sventil'a sa legdturf greale, siucisetari dease de par si de svta bar`bd trast."
(F. 104 r. IIIII).
Umbrariu =-
sä facem' aicTa trei ittnbrare". (f. 104 r. XVIIXVIII. Cazania la Schimbarea
la fatd).
Vinicui = vite ji.
Tocmeald au impdratii can'dù vor` sd-s` tremite v6nicii la rdzbosiu..." (F. 1
v.
XVII).
Inprotivei --= Inainte ,y i tata de.
,atunce tatdsdu deaca-I vddzu de departe, indatd purceasd inprottva lui de-1'
tdinpind ..." (F. 317 v. XIVXV).
Pen`tru mila lui dmdzdu, inprotiva noastra I pen`tru a noastrd nemilostivire
inprotiva frafilorii nostri". (F. 270 v. VI1IX).
112

www.dacoromanica.ro
 Nesosinjà neajuns. (F. 206 r. VII si F. 302 V. Va.)
Osin`ditti, conform f. 32 y. III-VII, pare a fi avut si
azi, eAci intalnim in locul citat: iara dradi
asa inteles decat cel de
ce l'acula Intr'aceeata capiste fugia si sd
glasila de dzicaa. 5sindine pre noi, 5sindite Nicolae.
nice -ring fau..." i noi tie nu t-am' fácutti
Mai mentiondm cuvintele c¿isw=steipan casei, (F. 282 r. VII si XXI); blemil=
sd mcrgem, (f. 77 r. XXVIII) si blemali (F. 78 v. XVI).
Forme gramaticele. Aiubu. Ce bine vol:u face ca sd dubil Viiata
275 v. XV si F. 277 v. XXV). de veaci". (F.
Adeveri (pentru adeviiraji, F. 159 r. XIII; F. 163 v. VII); acicea (F. 369 v. XIII);
ascultoi (pentru ascultdtori, F. 311 r. IX, XI si XVI); an` de sine (F. 139 bis
cineA (=fiecare, F. V. VI);
254 r. XII); caci de ce, f. 60 r. I-II; Theodore, cáci nit te
Inchini dmdzeilorti nostri."); candai (f. 86 Nr. III §i VIII);
de am dobandi, f. 45 v. XXI); dumnedzoe (=- zeitd, f. 62 cd s'amil dobdndi (=
r. III); flilmiln`giune
foame, F. 252 v. XIII: fleanZín`giifinea lora hranYi...");
F. 301 v. VII); grijiseti (pantru grijiti, F. 221 /uso' (pentru fuserd,
r. XVIXVII); intunecadzâ (F. 224
r. IV); Impoin`disadzi2 (F. 237 v. XV si 238 r. XIV).
Pentru inviat, participiul trecut dela a invia, intalnim forma invis (F. 77 v. XVIII
si multe alte lccuri). La F. 78 r. VI avem forma Invise iar la F. 87 v. V forma In-
visease. Intalnim insd., alternând cu aceste forme si formeie invie, va invie (F.
81
v. VII, IX §i X).
infrclm ` ent (F. 99 r. XVII); invatareti (F. 221 r. XVII); lucrure aldturi de forma
fucruri (f. 6 v. XXVI si XXVII).
Acuzativul dela pronumele personal, persoana întâia, Il Intalnim
zitia pe si fdrd ea. De exemplu: mene §i pre mene (f. 5 i cu prepo-
v. VI si f. 14 r. XXVIII).
Vrutu-ji-s'au cadia (f. 87 r. XIX); mai cu asupra (pentru mai mult, F. 331 r.
XVIII: si inca mai cf.' asupra."); obiduireji (f. 105 v. X); 5 bame!
om; (F. 217 r. XVII); pociu (pentru pot, forma'. pe care o (vocativul dela
avem si azi In graiul popu-
lar); prespre (pentru peste, F. 258 v. XVIII);
pae (pentru pard, ati pdrea nu-ti
pae, f, 17, v. XIX); petin`dit-i (pentru pdrandu-i, F. 75 r. X); riin'tuna
F. 139 bis r. XV, F. 138 bis v. VI si IX si F. 144 (pentru rdsturnd,
v. XVIII); s'arii (=de ar, F. 350
v. XI); tlindií (=eand, F. 63 r. II si III); trata (=trufie, F. 139
(F 257 v. III); Uciser i ucisüt (F. 283 r. XXVI si F. 283 v. XII);r.itrtiturei
XVI); teamereji
F. 306 v. XIII); vorovind` (F. 120 v. XV); vlirtucio,sii (=virtuosi, (=urare,
vdclztim (F. 260 v. XIX).
F. 300 r. XIII) si
Cílteva expresii.
dzise deac`mfi sà nti mai agresesti. ca sd nu pati ceva mai amara." (F. 150
r. XVIIXVIII).
Celufa ce i dvorbascli inainte mli de nüi de voevodzI.
intfinearece de Intimearece de Ingeri." (F. 94 v. IXXII). Inngeresti. si-i slujescii
AsIa i invatAtura ifti hs. are doaa legi. cea vYache si cea noaa. cea vIache grfa,
iara cea noaás, Iusoara. cea geta cunteneaste cu muncile si
(F. 222 v. XIIIXVI). cu matca foculiti de veaci."
Pentraceea sA va teameti acmu de aceea despartire grdaznica si de muncile
matcei focului". (f. 89 v. IXXI.)
O cumparatori de sate, si vandzd'tori de bol. si pohtaci trupe.,sti. parid &cine]
nu vA Yeti socoti." (F. 362 v. XIVXVII).
radicati ôchli vostri, l vedeti holdele ea samtil plävite"... (F. 160
r. VIIIX).
15
113

www.dacoromanica.ro
 Cine esti tu doamne cela ce ma strAgi. dzise lûl dmdziu. eu sAmtil Is. pre
cela ce tu gonesti, nevoe-II va hi sii calci in simceedoa
findet va hi aurult1 i argintulü.Uncle va hi acolo trufa
(f. 95 r. VIIIXI).
scalele sou ves`mentele. Toate aceastia ca U umtibrd lumIei. unde vor
peri i sd varu riis'chira". (F. 139 r. XIVXIX si F. 139 vort treace si ca fin fumt vorri
v. 1.)
',SA nu Iubim` altA nemicA mai vdrtosti decdtt pre hs. nice
avutga, nice ifidihno trupului. i s'd esimt afarA casa, nice satele, nice
drin aceava pacatelort, si &In
yeilufagurile pohtelorii luinlei, ed. cela ce sd aprinde
nemicd greutate nu simte In ceastA fume s-1 poatâcu focult liubovului lui hs, aceia
I--XIII). despArti de dmdzdu." (F. 254 v.
Atunci dmdzdu, cu mild sä va pleca spre rugdmen'tea ta. i va tAmildui sufletulä
tAu de boala pdcateloril. si va lduda scularea ta.
Mort vii si a luminattlorft in`geri. si te va Incelii in
pocain'ta ta, innaintia nAroadelorti
ceata sverr'fflorg i direp:tilorri
intru inpArAtiia cerIului." (F. 234 v. XVIIIXXIV.)
Asemenea perle de .simtire i cugetare crestineascd
aleasd haind a graiului romdnesc, dar sd iinteleagd toti, invesmAntate In cea mai
se Intalnesc pe fiecare paginA
a Cazaniei lui Varlaam.
5. Ornamental ja. Dintre cdrtile de Cazanii ale
Cazania lui Varlaam este unicd prin bogdtia vechei .noastre literaturi omiletice
ornamentatiei. IntAi are cele cloud xilo-
gravuri ale foilor de titlu. (Vezi Nrul 18, pag. 37 si Nr. 19, pag. 38.)
Pe verso foii de titlu are sterna Moldovei.
Urmeazd frontispiciile Cazaniilor In numAr de 48
de xilogravuri la 74 de Cazanii
(Cazania dela Sambrita mare, a Patimilor nu are frontispiciu).
gravuri se repetd asa cum am ardtat mai sus la continutul Unele dintre xilo-
Cazaniei.
La sfArsitul unor Cazanii are finale. Acestea, in numAr
de 4, se repetd iardsi asa
cum arri ardtat tot la paragraful in care ne ocupdm de
continutul earth.
Pe verso foii 116 P. II are xilogravura ce reprezintA
si 9 mcmente din viata pe Preacuvioasa Paraschiva
sfintei.
Deci Cazania lui Varlaam are in total 56 de xilogravuri.
for artistice stau la indemAnd reproducerile din Pentru aprecierea valorii
cuprinstil .acestei lucrdri.
La aceastd artä. miniaturald se mai adaogd
inifialele In numAr de .78, pe care
fieasemenea le reproducem aci reduse la 3/4 din mdrimea lor
acestora am indicat-o la locul originald.205) Repetirea
sat' In paragraful despre continutul cartii
Cine este autorui xilogravurilar? Din .

reproducerile xilogravurilor se poate con-

stata limpede cd unele poartd samnatura lui

205) Am reprodus in planse numai 76. DOW.

,A si B) reproduse sub. dintre ini(iale (=-P) se .aflA in paginile 280
in Xilogravura foil de titlu B dedsubtul Sf. loan
nAtura aceruias Juli. Dupa St. Dinulescu si 1. Andreescu, Guriideaur se poate identifica sem-
In P. I. 3 iar In P. II-a 9 (deci 12), xilogravuri semnate deafarä de foaia de titlu B mai exista
vitrului. Asa cum se poate vedea din reproduceril:-... Ilia, ceeace nu corespunde ade-
xiloaravurilor
fatA, Ilia semneaza urmatoarele xilogravuri: I. la Intrarea In din cuprinsul lucrArii de
xilogravura este datata cu anul 1641.Bazat pe aceasti datA, Ierusalim (F. 86 v.). Aceasta
Tiparirea acestei lucrilri monumentale s'a Inceput la 1641 dl. prof. I. Lupas spune textual:
si s'a terminat la 1643." (Zece
ani In slujba Bisericii si Neamului, pag. 64.) 2. la Invierea Domnului
Rusalii (F. 198 v.) si 4. la Durnineca mare (F. 209 v. sub (F. 124 r.); 3. la
ar:in Partea a Ilja sunt semnate de Ilia urmAtoarele: Sf. loan).
.-Septemvrie (F. 1 T.); 2. la Sf. Mueenie Dumitru, I. la Sf. Simeon
,
(F. 16 r. numai cu literile IAStilpnicuL
......colturile de jos); 3. la Nasterea Domnului (F. 36 v.);
1
asezate in
'46'la Stretenie, 2 Februarie (F. 52 r.); 7. la 4 la Obreazania Domnului (F. 46 v.);
. Bunavestire (F. 67 v.); 8 la Sf. Mucenic Gheor-
- 114

www.dacoromanica.ro
 1 2 3 4

AI

6 8 9

10 11 12 13

lo 16 17

Nr. 73. Initiale din Cazania lui Varlaam, 1643.

www.dacoromanica.ro
 l 4et,
0
ai

www.dacoromanica.ro
to
n4 n
to
0
C)
11I
 40 41 42 43

44 45 46 47

48 49 50 51

52 53

54 55 56 57 58

59 60 61 62

Nr. 75. - Iniliale din Cazania lui Varlaam, 1643. 117

www.dacoromanica.ro
 63 E64 65 66 67 68

69 70

Nr. 76.
t71 fl72 73 74
Initiale din Cazania lui Varlaam, 1643.
75 76
isr

064sts

Cine este acest Ilia? DI. prof. N. Cartojan

lui Varlaam au fost comandate din Ucraina. spune cá gravurile pentru Cazania
Ele au fost lucrare de un celebru artist
al artei graf ice rutenea timpului: ,,Ilia" sau Helias". Acesra fusese mai inainte
ieromonah al lavrei din Pecersca ci a ilustrat cu gravuri In lemn, luerate sub inftu-
ent a xilografiei germane, ceirtile Opa' rite la Chiev si la Lwów intre anii 1639-1670."2"7)
Acest Ilia semneazà. 18 xilogravuri din Caaznia lui
Varlaam, care sunt de altfel
adevgrate ilustratiuni si compozitii de valoroas'A arta m;niaturald.
ghie (F. 71 v.); 9. la Sf. Ioan cel Nou dela Suc4tva
numai Il.); 10 la Sfintii Apostoli Petru si Pavel (F. 90 (F.
v.);
79 r., scmnat pe poarta cetätii
nului (F. 103 v.); 12. la Thierea capului Sf. loan 11. la Adormirea Maicii Doin-
Botezatorul (f. 110 r.
Cu numdrul 113!); si 13. la srársitul pdrtii a II-a pe, naginatd gresit
xilogravurä ce reprezintái pe Preacuvioasa Ilaraschivaversoul filei 116, inainte
si viata ei.
de cuprins,
1 = 18. Deci in total 4+13+
207) N. Cartojan, Ist, lit. nm. Vol. II, pag. 111.
118

www.dacoromanica.ro
 Xilogravura Sf. Mucenic Teodor Tiron (F. 58 r.) a Nasterii Sf. loan Boteza-
torn' (F. 85 v.) si a Scihmibärii la fata (F. 93 r.) dei nesemnate, prin
liniei si a stilizarii cu cele semnate se pot atribui identitatea
cu toata certitudinea aceluias autor.
xiicgiafului Ilia.
6. Cazania Ica Varlaanz a aplirut in cloud edifii prime. La pagina
37 si 38
reprodus ambele foi de titlu pe care le-am signat cu literile Mari A si B.
Bibliografia Romaneasca veche descriind foaia de titlu mái bogata In ornamen-
tatie, signata de noi cu B spune ca In unele exemplare titlut
are atilt' dispozi(iet a
randurilor 5vi alai incadrare" adica asa cum se vede in foaia
Cu A. De ce Intalnim insa' exemplare cu aceste cloud foi de 1e titlu signata de noi
itna de alta ,nu ne dà referintel.
titlu atat de deosebitc
Evident el numai din constatarea ca unele exemplare
foaia de titlu B, nu s'ar putea conclude ca s'a tipa'rit au foaia de titlu A si altele
in cloud editii princeps. Acest
fapt s'ar putea explica In sensul ca la un numar oarecare s'a adaugat o foaie
titlu iar la altele alta.
Confruntand insà foaie de foaie, exemplarele cu foaia de titlu A si cu cele ce
poai ta foaia de titlu B am constatat urnatoarele diferente:
a) Diferenia in numerotarea foilor.
Exemplarele A au in Partea I a cartii,
mimerotata deja 1-384, urmatoarele greseli In numero. tarea toilor:
22; 29 In loc de 26; 59 In loc. de 58; 139 In loc 20 in loc de
de 141; 163 In loc de 165 (aceastä
gresala In ex. A Bontida si A Bibl. eparh.
rom. ¡Mira. Cluj, nu se eta); 171 ii loe de
172; 176 Tit loc de 177; (ex. Bontida are .175 in loe
de 176, deci Se repeta 175 nu 176!).
Dela 293 num'erotarea este Incurcata" In felul urmätor:
fard a fi. Inlocuit cu alt numar!), 249,,251, 251, 252, 244, 247, 246, 245 (248 lipseste
253, 254, 255 (256 lipseste dease-
menea, rasa a fi inlocnit cu alt taumar), 257, 260 In loe de .258
264. In loc de 267 are 265). Mai depárte 309 In loe si continua pand la
de 308; 344 In lot', de 345; 341 In
loc.: de 350 si 381 In foe de 377, deci 19 greseli.
Prin urmare vedem cà unele numere se repetd.'substittiind alte
Trebue sa retinem însä el numerele 248 §i 256 lipSesc numere de ordine.
taril sa fie inlocuite. De aci
numarul 384 cu care se inchee partea I a Cazaniei nu corespunde
cu numarul foilor
care este mai putin cu doua foi, deci are numai 382.
In Partea II-a obvin numai cinci greseli de numerotare
20; 29 in loc de 21; 95 in, loc de 92; 105 In loc de 106 si,113 i anume: 21 In loc de
In loc de 110.
Deci la exemplarul A Cojocna gasim 24 greseli de numerotare. (La ce!
Bontida si Ex. din Bibl. eparh. rom. unite) Cluj cu una mai putin, din
fiindca
165 Curios ea tot intre aceste cloud exemplare A mai exista cloud mici diferente,are Nrul
semnalate mai sus).
In exemplarele cu foaia de titlu B (si din 24 cate
de Nord numai 6 sunt din exemplare B.) am gdsit existente In Ardealul
Intalnim urmatoarele greseli:
In exemplarul din Muzeul Eparhial (Nr. 160) provenit dela Zoltan
si in exemplarul incomplet, proprietatea lui Sandru 111e Sighisoara,
Intalnim urmatoarele greseli
,de numerotare: 2 In loc de 4. In exemplarul B proprietatea Bisericii ortodoxe
mane din BedecsBediciu, procopopiatul ro-
BánffyhunyadHuedifnului; nu obvine
aceasta greseald. Cele ce urmeazd sunt identice
plgrele A pana la 139 in toe de 141. 163 In loc decu 165 greselile specificate la exem-
(Ex. Cojocna) nu obvine
In B. In schimb Ex. Sandru Ilie are 81 In loc de 82.
iarasi identice exceptand 175 In loc de 176", greseald
Dela 171 in loc de 172 sunt
Hie. Tot In acest exemplar nu obvine nici gresala 260 In care lipseste din Ex. Sandru
loe de 258" lar In ambele

119

www.dacoromanica.ro
 Nr. 77. Filigrane din Exemplarele A.

120
,

www.dacoromanica.ro
 01-107E:;-
`41unttip.,17:7-0-.
Nr. 78-- Filigrane din exemplarele B.
°CUR 12)

www.dacoromanica.ro
 ft
ir . / 0 ni s / 1 ' y /
vitH7kirtjA(4,H t WITT WWI WH WrEillirE AfICAtilrri
, ,
EtPrf21 frAITITYAC 'I' A liriMi E0A lf5AMA
din AO
iiitY.AAA AO1C111 . rfETOAYIL"
ir.i...
r" -. .-- t ' LUI1 (WA% eitH41,
....

15.1; di ,,ongrf - 4- r $ /
;YACT% ITH ,VIR it% HAHHVE Mtlel,011111
0
. *.
JA / eri-= ..
et) if 1)114 Aawim MAH liMilli AntrIVAIPTA firAff fr

I
fiCf 4,0MH3A Alf AAA AY AOTA
"
ff
IND
vil, WAAL WAllf liAffAt A
,0 ./
,,
-... 1P

ICA tAW
W11 fAtribli Mil f a e -
4,,

,WH iWtrfiTs6H ii"Yr7161,

.....,
/
Ififf
lAfifit trirttgA ti.,7AITArt'lAtf WH
AHAH rrOyfilit Wti WArtiAlf Atilai,
./
irrefHADVI LEM MOO . bipA ArtiA cri
oP i o / 0
A flfOnlf lif 1MA liVAE dAnfn,, gift!
i i /.. if "14. HI
44141( flairAf CiSbiliMA,W111-1ftigivf% , e
Nr. 79. F. 280 v. Exemplarele A.2") 1.1491Alre
208) Am signat ca A exemplarele care au aceasta pagina pe verso foii 280, fiindcg gresala
din titlul Cazaniei Dumeneca A nouaspritzecea" In loc de Dtimeneca a
t r e i s p r e z e c e a" (cum este in B), este asa de mare hick nu se putea strecura decat
intr o prima tiparire.
www.dacoromanica.ro ,
 /
/1.. MA OH twat- WM Wil uFfrill ActrAnert.
it il I if I s -- 0
fliTifai (MTV( AMA tirKME 644 f(CMC04(Afi
I / s .,
hill/10(169 flfrE7A/IA AOlfWilft . 17(tITIAYrt Wfi
.,/
liff i Al: AH /1\'fiif Id. ", AETISCE AYACTA flHAAA e 1

/ , Attil
HUTT YIKIMOMIAOIL .
1/
104tit ZI5HAAL MAH If MI6
Ae

Atfiriii IITA i%r;i14 . .

/
HIE AOAAnAls
/ t, i lip

11 tif A AA A
lill(17 A .01[1111 WAAL WAff
/
ICAPEAf efit (CACAW0 WM
pAscutliwfiif tun Wt
ros6ft drApo, wti CA
ng tirTf4111tX IMAITATOAff 0 WII
5H-6tr Pi Pik Illt 1 WpI 6( AYE( fA
irópt
Nr. 80. F. 280 v. Exemplarele B.
www.dacoromanica.ro
 lipsesc greselile 309 In loc de 308" si 341 in loe de 350". Au tnsá." in plus: 312 in
loe de 352. Exemplarul BBediciu are greselile 39 In loe de 308" si 341 in loc
de 350".
In Partea II-a gdsim in exemplarele B o gresald in plus fatä de exemplarele A
si anume: 103 in loe de 97.
Prin urmare exemplarul B (Mz. Ep. Nr. 160) are 5 locuri deosebitoare fatA de ex.
A--Cojocna ABontida iar exemplarul A andru Ilie are 8 locuri deosebitoare.
1)) Greseli In titlurile paginilor. In exemplarele A intdlnim urmAtoarele greseli
in titlurile paginilor:
Cazania la Sambdta lui Lazar incepe pe F. 77 r. Pe verso F. 77 v. titlul paginei
este Sanzbeita iar pe F. 78 r.: A easea in postri.209)
Dar pe F. 78 v. In loc de Sginbgta se aflà Dumeneca.
Pe F. 58 r. este Dumeneca in loe de seasia in post(g), iar pe F. 85 v. este Flori-
lor in loe de Sgmbata.
La Cazania Intrgrii in Ierusalim titlul paginilor este: Dumineca (v.) Florilor
(r.). Cu toate acestea pe F. 87 r. are Florilor i pe F. 87 v. iardsi Florilor. Pe F 88 r.:
Dumeneca; pe F. 88 v. iardsi Dumeneca. Pe F. 89 r.: A easia in postk Pe F. 90 r.:
Dumeneca pe F. 90 v.: Florilor. Pe F. 91 r.: Florilor iar pe verso Dumeneca. Pe foile
urmlítoare titlurile se continua fdrà." amestecare paná. la F. 163. De aci la F. 164 r.
=-:Duineneca a cincea In loe de Dup'g pasti; F. 167 v. -= Dupá pasti In loe de
Dumeneca A sese; F. 168 v. --= Durneneca A sese; F. 171 r. = Dumeneca A s'ese
In loe de Dupg pasa. F. 171 bis v. Dupg pasti In loe de Dumeneca A sese; F.
210 =A dhlui sväntg in loe de tuturorg svintilorg; F. 24 v. = La a treia dumenech
in loe de Invatáturci; F. 231 rv. =- La a treia dumenecil in loe de La a patra Dome-
necg; F. 236 y. = La a cincea dumenecii in loe de lnvgtaturei; F. 252 r. =-- Invätd-
tura In loe de A opta dumenecd; F. 253 v. = La A opta dunienecá in loe de Invii-
teiturh; F. 254 v. = La a opta dumenecg in loe de Inveitgturg; F. 290 r. = La 12
dumenecd in loe de La 14 dunzenecg; F. 324 r. = La 22 dumenecii in loe de La 21
duinenecg; F. 327 r. Invargturg In loe de La 22 Dumenecg; F. 377 = 381 r.
= La 32 Donienecd in loe de La 31 Dumenecg; F. 14 v. = Luna octovrie 26 in loe
de Luna octovrie 14; F. 50 r. = Lima februarg 2 In loe de La botezulg Domnului
hs; F. 53 r. Luna fevruarg 2 in loe de La streateMia lui hs; F. 53 v. = La bote'
Zulg Domnolui lis. In loe de Luna fevruarg 2; F. 88 v. =- Luna fevruarg 2 in loe de
Luna fevruaril 17.
In exemplarele B greselile In titlurile paginilor suont identice cu cele din exem-
piare' A pand la gresala de pe F. 91 r.
Pe F. 100 v. incepe Cazania la Joia Pastilor. Ad i In exemplarele B, la F. 102 v.
se afid Dumineca In loe de Invg(aturg, gresalil ce nu exista In exemplarele
A.
Greselile obvn dela 164 r.-171 bis v. In A se g5sesc Intocmai si in B.
Cireseala d'n A dela F. 210 r. se afki indreptatà in 13. unde gdsim:
A svintiiorg", rectificare fdcutd si in Ex. A Bibl. eparh. Tuturoril
rom. unite. Celelalte greseli
dela F. 224 v.f. 88 v. (P. II.) sunt identice.
Tot aci la deosebirile ce le intâlnim In titluri mention6m si faptul
cit In exem-
plarele A initiala textului slavon de pe foaia A r. si titlul cupr;hsului: Capetele
ce
sam inte'aceastg carte" A r. In A sunt tipArite cu rosu iar In B cu negru.
209) In ex. Bontida = ease. In ex. A -- Cojocna i exemplarele B =- seasia.

124

www.dacoromanica.ro
 c) Cuvinte deosebitoare. Da.'m numai trei cazuri dar limpezi:
In exemplarele A: In exemplarele B:21°)
A doa Bpi-me cà giudetur lui L A doa spune gifidetull
dmdzau are trei giudecate. întäìu lui dmdzdu are trei gifzdecate. Inteu
pre ispravnicYi 15mYei acestiiia, cdro- pre ispravnica lümïei acestga, cdro-
ra le-au dat' dmdzdu giudetul sat' sd
gIudece 6amenii, ra liiudatfc' dmdzdu giudetfilt sdu sa
" (F. 25 r. gIudece (.5am'enYi ...." (F. 25 r. VI
VI-XI). XI).
Cine iaste deaproapele mo- nice iaste deaproapele no-
stru;" (F: 294 v. X). stru;) (F. 294 v. X).
pen'teaceea pasas sdnatoasa." pen`traceea .pasi sdnatoasa"
(F. 340 V. 24.) (F. 340 V. 24.)
d) Deosebiri In ornamentatie initiale. In exemplarul ABontida Foaia 309
(bis) r. teixtul primei parti a Cazaniei
are initiala M. Nr. 41, iar exemplarele B au
initiala M. Nr. 43. Exemplarele Cojocna si Rogoz, dei sunt A au initiala M. Nr.
43 la fel Cu exemplarele B.
Exemplarele A pe F. 337 v. au initiala Ci Nr. 32 iar exemplarul BMuzeul eparh.
Nr. 160 are initiala Ci Nr. 76. Dar exemplarul BBedeciu are initiala ca i In exem-
plarele A.
Pe F. 280 r. A are finalul Nr. 32. Exemplarele B nu-1 au.
lar ca o dovadd care ne constrange sA admitem cA Varlaam a scos Cazania sa
cel putin In dou serii, dam aci In reproducere sub Nr. 79 si 80 verso fiiilor 280 din-'
tr'un exemplar A si din tinul B.
SA se observe deosebirea transanta dela frontispiciu, initiate si nanà la deose-
bira textului.
Pe temeiul acestui material socotim ca se poate sustine faptul ca Varlaam a scos
Cazania In doud serii daca nu In cloud editii.
Pentru studiul de fata am avut In permanenta la Indemana 8 exemplare, 5 A
si 38. Deosebit de acestea am consultat si confruntat alte 16 exemplare, 13 A si 3 B.
Duna acestea am cules datele pe care le-am sistematizat In punctele de mai sus.
Gavril Hango, fost preot ortodox roman In SzambsujvAr--Gherla, Intr'un arti-
zol publicat In Telegraful Roman" dela Sibiu, In 3/16 Decemvrie 1902,
mentiona
un exemplar dirt Cazania lui Varlaam cu data de 1641., avand foaia de titlu A si
textil titlului cu literà micA de text numai In negru. Acest exemplar (despre 'care
de altfel nu a lasat nicio Insemnare cA, unde 1-a gbh, nici cui apartinea) l'a sig-
nat cu A.
Exemplarelá din 1643 cc:au cele cloud foi de titlu deosebite le-a signat cu B
si C jar exemplarele ce prezentau nude deosebiri In greselile de numerotare a foilor
Mat fata do exemplarele B cat si de xmplarele C le-a signat cu D, spunand textual
cg: ..Ltiând In considerare toate deosebirile acestea dintre exemplarele confrontate.
s'ar admite patru editiuni din cartea aceasta, una din anti'. 1641 si trei din anul 1643.
Dar avand In vedere acesti doi ani indicati pe titlul exemplarelor si cA celelalte de-
osebiri si corecturi In exemplarele din 1643 s'au putut face si In decursul tipArirei
se riot admite numai cloud editiuni si anume una din 1641 sI alta din 1643."
Drepi ,.cea mai mare deosebire" remarca Insd faptul cd exemplarul signat de
210) In exemplarele B Sanclru Ilie i B. Bedeciu nu exista aceasta gresala, ci nu-
mai In B -7 160 Mz. Fr.

125

www.dacoromanica.ro
 ddnsul Cu C (la noi = B) are la foaia 280 pe pagina din dos, Inaintea titlului cuvdn-
tdrii alta icoand i cd textul este intr.' altd impdrtire tehnicd cules ba si din textul cu-
vântArii (?) lipsesc cuvintele: torilor si se duse, iard dacd se apropie vremea cule-
suiui, trimise slugile sa iee roada i prinserd". (Acest text face parte din Evanghelie
nu din cuvdntare").
In ceeace priveste afirmatia cä ar fi existat o editie a Cazaniei lui Varlaams cu
data de 1641 suntem inehinati sA credem cd se intemeiazd pe o foarte probabild eroare.
De altfel I. Bianu si N. Hodos In Adaosul la volumul I din Bibliografia Romd-
neascd veche (pagina 536-537), utilizdnd cuprinsul articolului lui G. Hango spun
si exemplarul cu data de 1641 are la sfdrsit ca i celelalte aceeasi notitd
In care se spune cà aceastä. carte s'a tipdrit in 1643."
Pe de alta parte aceiasi autori ai Bibliografiei Romdne Vechi tot in paginile
la care ne referim mai sus afirmd cä tipdfirea earth s'ar fi inceput in 1641.
Mai pe urmd, adicd in 1643, cdnd se termina de tipdrit, titlul pArdndu-se prea
simplu, s'a retipdrit impreund Cu prefata, Intrebuintandu-se i cerneala rosie. i tot
In acest an se tipdreste un titlu si mai infrumusetat, anume cel reprodus in faximil
la Nr. 122.
Compardnd intre ele 19 exemplard din aceastä carte, am ajuns la convingerea
eá nu poate fi vorba de mai multe editiuni. Cartea s'a tipdrit de sigur cu oarecare
zdbavd. Greselile de tipar, si mai ales cele de paginatiune, s'au indreptat In cursul
tipilrirei càrtii, fdrd a se renunta la foile tipdrite cu numerotatia gresitd." (Bibl. Rom.
Veche, vol. I Adaus. pag. 536.)
La aceastd conclusie se opresc cercetdrile lui I. Bianu si N. Hodos. Dar dupd
cum am ardtat mai sus, deosebirile nu se mdrginesc numai la erori de paginatie.
Dacd ar fi fost mai multe editiuni adaugd mai sus pom'enitii autori, ele ar
sta In ordinea urmAtoare in ceeace priveste vechimea for: 1. Exemplarul cu data
de 1641; 2. cel cu data de 1643, cu chenarul simplu, si 3. exemplarul cu data del
1643, cu chenarul infrumusetat. Cum se face atunci c'd o croare de tipar (15.sarea
gall a trei rânduri dela f. 280 v.), care este indreptatd in exem:plarele 1 si 2 prin
tipdrirea din nou a acestei foi si lipirea ei In locul celei gresite, reapare In exem-
plarul 3? Aceastal eroare n'a fost observatd deck dupd terminarea cdrtii si dupd ce
multe exemplare se rdspdndiserd, indreptdndu-se In cele rdmase, prin addogirea
acelor trei randuri si prin inlocuirea frontispiciului cu unul mai ingust." (Bibl. Rom.
Veche, vol. I Adaus pog. 537.)
Acestei intrebdri cdreia Ii rdspund cu concluzia cd tipdrirea s'a inceput in 1641
si s'a terminat in 1643 si cä in acest interval s'au fd.cut mentionatele Indreptdri,
poate sta impotrivà o alta intreabre: In pagina Indreptatd" i deci ulterioarä cum
se face cá s'a strecurat o gresall si mai mare cihar In titlu nesemnalatd nici de I.
BianuN. Hodos, nici de G. Hango, anume In loe de Dunleneca a treia spr(indzeace
Evglia" s'a tiparit: Dumeneca a noaspreldzeace"? Dacd. de fapt Dumineca a noud-
sprdzecea ar avea acelas frentispiciu eroarea ar fi mai lesne explicabiiä. Apoi
se
mai poate formula Inca o intrebare: cum se explicd faptul cA toate exemplarele
avAnd pe F. 280 v. frontispiciul mic, textul evangheliei intreg dar cu titlul Cazaniei
gresit au foaia de titlu A, lar celelalte au foaia de titlu B?
In lipsd de dovezi concrete despre faptul and s'a Inceput tipdrirea cdrtii; cum
s'a tipdrit de s'au obtinut exemplarele ce se dcosebesc uncle de altele,
se pot for-
mula felurite explicatii, toate insd rdmIn ipotetice. De aceea renuntdm la ele
126

www.dacoromanica.ro
 ne mdrginim, in concluzie, a insemna ad i constatarile, verificabile in mod riguros
;stientific.
Anume, exemplarele existente astdzi in Transilvania de Nord se pot deosebi
intdi In cloud' serii (dacá nu vrem sd le zicem editii)
Unele seria sau editia A. au foaie de titlu A reprodusa la pagina 37 sub Nr. 18,
verso foii 280 asa cum se poate vedea reprodus la pagina 122 sub Nr. 79.
Altele, seria sou editia B, au foaie de titlu B, reprodusd la pagina 38 sub Nr.
19 si verso foii 280 asa cum se afld reprodus la pagina 123 sub Nr. 80.
Exemplarul Bontida dei apartine seriei A se deosebeste de celelalte exem-
plare A prin greselile de tipar specificate mai sus si prin initiala M. 41.
Exemplarul de sub Nr. 160 dela Muzeul eparhial ortodox romdn desi apartine
,seriei B se deosebeste de celelalte exeplare B prin initiala Ci Nr. 76.
5.Initiala Z 15 (F. 269 v.) in unele exemplare (de ex. A. Mz. ep. Nr.sl." B.
Sandru) este rastuntatd.
Initiala Z 43 (F. 224 v.) in exernplarele B. Bedeciu si $andru deasemenea
e rdsturnatd pe and in exemplarele A este asa cum se afla reprodusd in clieul Nr. 75.
7, Insfdrsit examindnd filigranele hdrtiei din exemplarul A-Bontida si din exempla-
rut B-andru am obtinut rezultatul infatisat in cele cloud elisee de sub Nr. 77 si
Aceste sunt constatarile rezultate din cercetarea cu dearnanuntul si confrnutarea
exemplarelor pe care le-am avut la indemand in numar de 21.

Nota. Dupa incheierea paragrafului despre Izvoarele Cazaniei lui Varlaam

si dupà trecerea lui prin Cenzurd, afldm dintr'o notà semnata. de Protosinghelul
Vasile Vasilache, asupra Preotul 1. ¡ninfa, Mitropotitul Petru Movird, 14
p. Chisindu, publicatd in Revista Fundatiilor pe Martie 1944, pag. 710, a dupd ce
parintele I. Irimia insirue tipdriturile lui Petru Movilà, cunoscute pasta acum, le
sporeste numdrul lor cu una nestiutil de cercetatorii moderni, si anume cu Evan-
ghelia Inviitc7toare sau Cazania" Patriarhului Calist al Constantinopolului, tradusa
tiparita de Mitropolitul Petru Movild in 1637, in tipografia Lavrei Pecersca
din Chiev.
Aceastd Cazanie are 595 pagini, doua inainte avdtadri si 38 de clisee."
Ne-a fost peste putintd ,intre imprejurdrile in care am adunat materialul cuprins
In aceasta lucrare, sa ne procuram pretioasa descoperire a Parintelui I. Irimia. Avetn
,torusi satisfactia de a constata ca nu am gresit and ne-am oprit la pomenitul Calist"
din scrisoara lui Varlaam dela 1637 cdtre tarul Rusiei. Prin confruntarea acestei
Evanghelii inviiteitoare cu Cazania lui Varlaam se va putea stabili precis partea de
contributie a lui Varlaam.
In dipticele Patriarhilor din Constantinopol intdlnim numele Calist de cloud ori.
Anume, Calist I, fost patriarh in douä randuri, dela 1350-1354 si 1355-1363
si Calist II pomenit pe la 1397. (Vezi Istoriu Bisericeasccl Universald i Statistica
bisericeascei de Euseviu papovici, traducere de Atanusie Mironescu, fost Mitropolit
prirnat, cartea a doua volumul III, Buc. 1927, pag. 305).

127

www.dacoromanica.ro
 RETI PARI RI LE DUPA
CAZAN IA I IA VARIAAVI
Dela 1643 pa'nà. In 1943, timp de trei sute de ani, textul Cazaniei lui Varlaam,
asa cum a apArut In editia pricaceps, deci fard adaosuri sau omisiuni, nu s'a retipArit
niciodatd. Singurd editia Fundatiilor Regale, Bucuretti 1943, da in transcriere cu
litere mixte, latine i chirilice, textul exact, dar spre uzul rezervat filologilor i in-
vAtatilor.
Cu toate acestea aproape toate cd.rtile de Cazanii, care s'au tipd'rit dupd anul
1643, au utilizat Cazania lui Varlaam in alcdtuirea lor, chiar dacd nu mdrturisesc
aceasta expropiere.
L. Cazania dela Miinastirea Dealu 1644. Chiar la un an dupii aparitia Cazaniei
luj Varlaam s'a tipdrit la Mdn'astirea Dealu o carte de Cazanii cu titlul:

EvIGJEL1E iNVATATOARE,

duminecel6r preste tot anul si la praznice I domnesti,

si la sfriti nzari ale.yi.
Cii porunca cu cheltttiala, Prea
luminatulu[i] crestin mate /u Basaraba
voevod domn i biruitoriu a toa
tél tara rumc'ineasclì.
cu nevointa sPititului chirtt Te6fil mitropolitg,
a toatet tara rumneascd.
Tipdritu-s'au Intru dumnezeiasca
lavvra ce se chiarna monastirea deal
care iaste hramul stitul nicolae.
VtIleatii. 7153.
0111 roj hvo; 1644. M.y16, sep, 2, din.

128

www.dacoromanica.ro
 Cartea s'a tiparit in format folio. La inceput are 4 foi nenumerotate, 788 pagini
si vre-o 109 foi numerotate. Numerotarea paginilor si a foilor are numeroase gre-
Titlul e incadrat intfun chenar simplu si are un frontispiciu onnati Tiparul e
rosu si negru, caracterele de doud märmi. Paginile pline, In chenar, au 28 randuri,
iar cele cu frontispicii la inceputul predicilor au cate 19 randuri, Ornamentatia e for-
mata din initiale i frontispicii.
Pentru primele 385 pagini s'au utilizat coalele din Cazania tiparita. la Govora
In 1642, retipärindu-se in afarà de titlu, prefatä" si tabla de materii, numai jum5,
tate din coala signatO III (p. 209, 210, 215 si 216), precum si coalele urmdtoare paná
la cea signatä IO inclusiv, adecA panä la pag. 261. S'a mai pdstrat din Cazania dela
Govora i jumdtatea din mijloc a coalei signat 'MC (P. 388-391).
Dela pag. 404 inainte chiar textul e diferit, iar titlurile si initialele cele mai
multe sunt tipdrite Cu rosu.
Pe verso foii de titlu se afld stema (dril din pravila dela Govora si urrngtoarele:

STIHURI IN STEMA DOMNIEI TARAI RUMANESTI NEM CASEI

BASAR ABEASCA.

'Casta térei corbu-si poarta intru pecétia ei,

fericita acum se-au dat adaos pece fu
Scutii la pie ptul corbulta cu un semn ca acela,
om den jetiu sezeindu-s toiag lauda acela,
Mare ném beisarabesc cit aciasté semneaza,
ea maré acelor ispravi a toti sé-i invaza.
UrrnAtoarele 3 foi cuprind prefata:
,,Cu voia parintelui, cu demnaré friului, yi cu savarsitula duhului sleintii,
pre luminat intru derepta slavitora, i credincios intru parintele nenascuta,
infru filul dela parintele neiscuta, nainte de toti véci, ,yi intru duhul sfeintli dela
piaintele purcezatora, sfanta troita, tinui adeverit Dumnezeu ziditor ci Jacal,.
luturora veizutelora i neveizutelor,

CRESTINUL MATEIU BASA RAB VOEVODU,

Cu mila si cu darul lui Dumnezeu biruitoritt a toata tara rumunésca.

impreuna Cu blagoslovenie cu nevointa pré sfintitulk Mitro polit Kyrtt Theofit.
k'ubitori de Hs. Episcop Kyr Ignat;e Reivni(ki, i Stefan Episcopa Bozovski,Cu tot
watts( cinstiti boIctri mare si mid, delaDumnezeu si izbeivitoriul nostru Is. Hs. care
ni CO?) se indurat dentru mila fui de ne-au daruit dar
ca aceastd, cartd pre limba
rumunésca, si pre dinsa cd,titi, pre noi pomeniti intru ruga voastra; nu ne uitai
purtire ci intru veci amina.
Cadé se-ara, cum zice marele Zlatousta in predosioviele talcovanie. Evangeliei
lui Matei, cum se ,nu n'imane némul omenesca, ave ajutoriul scripturilor, ce se poata
petréce cu minte i intelepteste tara de ajutoritil si tares Inva(litura scripturitora,
cade-s'ara sei facem si tara de scriptura acéle ce zica scripturile 4i legile, si se ara-

220) TipArit: nu.

17
129

www.dacoromanica.ro
 tam infra inima noastrd 1éga scrisd, si se (won légé feri i
nc o au dat Dumnezeu de infra inceput ca ntelepcluné feri, caré
au zidit Dumnezeu pre orn, ci 1-au podo-
hit cu iota Milli de intelepclune i l-au feicutù foarte
prorocul Davidù, de zice: putin occrece iaste ina mic omulinteleptd, de ingertl,
cum gralaste
ceici aware
'lard feirii clascalila scripturilor i fard de invatatura 101%221)
dar de ?mega j acel bine I-am pierdut etc cedcaré intru atilta lard deca vrémé ce acel
ajutori den scripturd, cu caré scripturd ne inveiteini si nenoroc, ca sa avenra
intra acé destolnicie dentaiu. caré o au avut omul ne ajutorim ca sei 'mein ajunge
(wet dentdiu in rdiu pand nu cazuse,
si pentru acéia au socotit Dumnezeu acestii at
doelé ajutorial al scripturilor Insist
.aflat, si se-a dat noao. lard noi, striceindu-ni-se chipzdiaiele
lo den tinerétele noastre, nici acest bine i citgetelei si find daft, réte-
nu 1-am prinzit nici-1 primim spre binele no-
stru,ceice and dein noin'au nice de lee mester,sugul
lard de Mond in mijlocul märii, ,ci trage îiicoac si incolo scripturilor,sisanta cao corabie
ca pre neste orbi si ca de
apoi se afunda. Alti au mestersugul scripturitor, lard
si asa au nevoe a se afunda i aceia, aveinda lumina innu faca célé ce zicii scripturile,
¿wile lard nu Intelegg ce zic, fi se potrivescù, 'nand .Alti ;lards cetesc scrip-
ca cela cei fine milare in mand, lard
dulcia(a mierii nu-1 précepa, sau ca until ce fine lumina
sd vazd sei imble nepoticnindu-se, si de acestri félg laste aprinsa in meina ci ochi n'are;
tot. S'z incd ce e mai Mu, cä numai însi nu intelega ,acum némul nostru mdi
, ce de
nu le place lor, mai veirtosii acéla ce le-ard trebui seí fie lurnind se si afta cine va a infellege
si se povetésca la local odihnii, cum antù zice sa-i invéte se luminézd pre alti,
si n'au grijd de spasenfia omenilor, carora le seintd in tote zilele, ei pregetei
veizeitzdd noi in vrémé acésté ama flicuta céste
sufletele In meinile lor. Aciasta
4umenécele a tot anuldi, card caré indemnd pré ceizanie prate tot anul ce se zic
fie-cene, sei o primescd, meicar
potin, &ice si putinul bine 'taste de folos,
fletescd lard putinelul bine 'taste de laudaiard si putinelul rau iaste vatanzatura sw-
acela ci vol toti cäf i yeti nemeri aceste cùzanie, si de speisenie sufleteascd. Dece pentru
schimbatei-vd minte acá ré caré
tineti, cj se iubiti invataturasi pre aciasta
Domnul, ponzeniti si nu aitareti fiti seinatosi carte, cetindii intru ruga voastrd 222) prc
atninii.
Ispravnicii depre izvoduluI scripturj i cuvin tele
carte, multii gresitul ermonoh Meletri tocmitori acestui domnezelascd
Machedonul proegumen al Govorii."
Dupa aceastg prefata urmeazd Cuprinsul
La sfarsitul Cazaniilor, pe ultima pagina, are in slavoneste,
..Sfarsitul, cu Dumnezeu cel ce face si seivirseste urmdtorul Epilog:
necite aradul 1ntreg, pe seirblitorile impareitesci tote, al evangheliilor pe Dunii-
.sarbeitoritl.
si ale Mdicei Donmuldi si ale sfintilor
s'a inceput a se Lipari acésta cartel numitei
nastirea Govorg si s'a sfirsit in manastirea din Evangeline cu invateitura in ma'.
Del Cu hramul sfintutui Yerarh Nicolae,
egametz fiind Varlaam Arapul.
Lui Dumnezeu singurul i neperitortd yi nevézutul,
inchinarea In vecii vecilor nesfarqiii anzin. inärire si puterea, cinstea
De aceea ve mg pe voi eel ce yeti ceti
indreptati cu duhul blandetii si ne b/a gosloviçacésta carte, daca se va afla ceva gresit,
p nol, ce ne-am ostenit infra acésta
nu ne biàstàméi, &id n'a scris itzger, ci 117 "cilia
paciit6sei si din lut
221,
Nota marginard: Psal. 8.
222)Tpàrit gresit: introrugavosura.

130

www.dacoromanica.ro
 loan Cunotovici, tipograf, Rus, cu ucenicii.
Proca Stanciovici, croitor, din Rimnicul dela °cuele marl.
Tudor Dumitrovici, Sirb, din Rimnicul dela Olt.
Lupin Dumitrovid Popesti (?) din Lucavilf.,, 223)
Episcopul Grigorie Gh. Coma In Istoria predicii la Romani spune urmAtoarele:
;,Am comparat textul Cazaniei dela mandstirea
Deal cu textul Cazaniei lui
am constatat cd acolo unde Cazania lui Teofil diferd de cea dela Govora,Varlaam
este re-
tipArità dn Cazania lui Varlaam.,, 224) .

Prin urmare, Cazania dela Dealu, din 1644, utilizeazd

Varlaam, dar nu este o retipdrire a ei asa cum afirmd Petre
o parte din Cazania lui
V. Hanes, care sputnc
textual: Cazania dela Deal este o retipdrire In Muntenia a Cazaniei lui Varlaam.225)
G. Pascti are cuvinte putin mdgulitoare pentru
alcdtuitorul Cazaniei dela Dealt,
zicand: Munteanul care a plagIat Cazania lui Varlaam,
sub titlul de Evanghelie
Invdtdtoare, Dealu 1644, a imitat pe Varlaam scriind si el 6 stihuri In stema Dom-
nclui Tdrii Romfine$ti, neam casei bdsdrdbeased."226)
2. Chiriacodromionul dela Relgrad (=Alba-lulia), 1699. Cea
pritnde In alcdtuirea ei Cazania lui Varlaam, In intregime, dintdi carte ce cu-
este Chiriacodromionul
dela Alba-Iulia, din anul 1699.
AceastA carte de Cazanii, cu acest titlu nou, s'a tipdrit In format 40
La inceput are 3 foi nenumerotate. Urmeazd 415 foi nutnerotate dela 1-415.(quarto),
- Paginile pline au ale 31 randuri. Lungimea randurilor este de 12 cm. si 3 mili-
metri.
Pe foaia a II-a si pe a 1H-a r. are urmAtoarea
Predoslovie:
PREASFNTITULU1
.i de Dmiiezilu alesului peistoriu chir, ATHANASIE
o Mitropolitulg scaunarui Bergradului, al' Vadultd, atarhiepiscopulii,
Maranzuresu-
ha, al' Sirvasulttlij. al' FliggrasuluN si a
toata (ara Ardealulufg, si peirti-
tarai Unguresti Vidicului,
Chivarului, Sulagiului, i al'
ca until adeviiratg stg-
pang, si dupg darul' Duhului
Sfrit' pgrinte sufletefskg pie-
cate inchinliciuni.
Nice film lucru nu 'taste mai bung, ci mai. liludatg luau aceastg ',tune (prea
sfñfite Piirinte) deceit*. folosulg ci facerea binelui de Obste. i lard dectug as' ciístiga
citzeva nume nenzuritoriu.,S4 pentruce aceste doaa; Pentru
'de aste aseamiing zic' a fi Iticru Dumnezgescii. lard clistigareacá ce cg folosul' si binele
inca sá veade a fi a fiinfei de purureta läudatá numelui nemuritoziu
ci câti Viefufaste Ornulft intru aceastd
Lume, si dupli,ce sa mufti diintru aceastii vdafä, cum'
pentru aceasta avenz' bune
dovediri intru bate luerurile celOrg vechi, cg ce cgaceia s'au
trecutg, iará numele
le vedemg scrise, si istorie piing astgzi,227) in !nil de ceirri.
Pentru aceaYa si scrip-
tura grilla I ste (Siralhj: cal f* 41. sti[h]: 15.)
223) Partea de jos a foii, cu randurile care mai urmau, II v.
e rupta In exemplarul descris de.
Bibliografia RomaneascA veche, dupA care am luat datele referitoare la
Cazania dela Dealu.
Al doilea exemplar din aceastA carte care se aflA tot la Biblioteca Academiei,
nea incomplet, lipsindu-i cateva foi dela sfarsit. este deaseme-

131

www.dacoromanica.ro
maaaramatecatrammlEts
606

1KYPIA.K.nAle(51,11C,D11
1
o t i4.19

itïEILIZTOilsee
6;j1g 7pi 4:Er
if
g KA;AMTIT AA frI;ATI OAA4111Htif 'a

'4'
139Efrri LIJH AA npA;fifilffAI 10Mtlittli 3 UM
g:
I.:
AA CiAtlit; 'a HiMtiiii.
!. at
j0 A ISM'
., /
/I.
4riXN
o
offrplb AlftITA Finn'
. . 0V
Afflf;ATI
4
URI I. :4,1

,11 1 rnIPITI 9 UJH MAH AbMHHArle 4% AHMEA

,r,t9
A
0,. fiiiviAtifecia ,J,Rup4,Olg . irrs
i :L4:12
I .1...i. t-
. e% I/
74 t; linrr Efiligny nfriAgmnr4rriAg
..
WI; 4:tisAg;radv, '
i CO" 0 11 4) 11 ACC0110A1b.
I, , 4 fl,
41/ 1
.-.. K pZimi
-,t
vim; cot; AA opAn grirgrier i wri 1 pi
._
ÁI A f el, rk'A g Alit .
(TU. I 0 rA
.1 WintIM. ratepp wro tvipxn hisp;A el V;hitf e 3r9
0 0

...
reárrie: .
Pi)
th a a hAAFOIA011;111A apt' c+iiiiit'prga Kt: p.1 9
1 aeaHACie 11wrporniarrgAL 1.14for.4 .. 4184 '

IR
ig C+t7rr A PitirrfonoAil 4:fidilrfAIL . isgi
'.6 4: AngAi ¿(AA MAtoriMpE Atmlti Aff,o,
';'.'! 4196.00600tteitti§titint**60611166.416.4 i: 0
r.)
jof ja i X11/416A11OBti1i 1;Ihiorip;4iAk ..i..! go
I
i OAAXIA
tTrp.
4 4) B

'. ;. ,. -.. ,..... .1,.... ....., .; . ,:!;:_%. 411 alli. ... . ."1:7 ,' 'Sag gail 4
-0-4510T
tt
Nr. 81. Titlul Chiriameromionului dela Alba-Iulia, 1699.

www.dacoromanica.ro
 aI
dos 11/11111111111111/11111111i1111111
sos i ., of ,,,, Sod
Soy
.1V V .51 v ... P
ens TIrrAzimpournsA C7Amms AA C tIVII , LOH NEAftriNeWio
dos . ,i, tc. v - ,, y o 7,, , w
tAR

fag ,r(11 I Fiti * ApAmiliA.,opo

MvnoAtitt h E Ar fltoXigri Si.
See
*IS .Pitii 11,1416,1 e See
so%
Solo
tioq SO
AN , ,-, ,-,-- , , Si.
*c /91
-'' .--- ..% St*
, ../a ---N. ¡ ,j.,b4 6
,ii
CIS 1 ' ' ./.."
deS " V4i ''.1.,

1*g
fg - ''' ''.. : r, Ift
.----411¡7t.-:---t- SO
v.,*
,
Si.
ikr,g A Tv SII
dis L; tit Sub
Si.
daitq n (,..
ig t:
as '4-,
dog Si.
yr SOD
ins III See
aN 540
bits So
ziK4
4499 li A s"
abg
ggs St
dog
544 Ill 11 so
4 , .d.
sali Sd.Sob
,:ebs 4
das \\* St.
ag Lci,"\\!
soq Si.
Si.
lifff Si.

,.:. 4 .
T" o at Y Ire .. 1
1b
v
plit gon16,
,
4 ,Ock6afPf us?Sri AmnizsZi 4. mipgst /,
1., y i
0
A NI; AspAAM MTH ;pitr.irri 4.4rx.tvi tboiApro 4,11t5sfAV
OW li: MAA le4ispri 0(011A16 ICAF:MAY :1 6fgrrY mntatit ass +Ali ¡
iK ii ill
CMEMIJH Kg lfilordp tip 1;ti Fig lqgi;Vri. fr Alf
V ;fl,, , ,.,
e
1 ti ri 1 omw p4 URI U oAWM76A
,V 1a,f
KA fi t% cfrnn
ii 'Foil' 443 4 ,
.., is si, w
11 1 Pi rr p 4 vr A MA nAtirvrt At grog firtffit eLph nspittirrt
ligticfmgrh 4, Tpt 01;p44,i WM cirflAISifiva. At
,V I (. .Y 7, Ams rAv Jo
i , . P't
ctiii Kb'vitt 4"Ahispel LW( KIS ApiAl C 41.71; fleXASa
dife.
Nr. 82. Sterna Mitropoliei Ardealului din Chiriacodromionul dela 1699. (I v.)

www.dacoromanica.ro
 Grijaste zice pentru nunie, cá acesta ránidne decde ö n27e de comori2") mari
de aurg. De care lucru aceaste doae.) socotindu-le sllUntria ta de ameindoae; a-i ne-
voitg a te atinge. Cu folosul' facerii de bine pentru nevointa ce ai sdrguitg ca sei set
fáteascii propoveduirei direapte[i] ev[g]lii supt' toatá pei[s]torria turmei
cet' )aste incredintatei dela Dinfiezilu In eparhria sffltii tale:
lard cu cfistigarea numelui nernuritoriu, ceici cd n'ai crutatá chieltuiala la lucrulg
a(estii sffite Cárti, mnsá inpreund Cu cinstitui' protopopg Ghe5rgkie notaresulg Ddia-
nulg, fi cu dumnealui Rat' Istfan' Kis'faludi odor'bireiulg Belgradului, ce cu eisdrdii229)
ai fostg nevoitoriu Inpreunei Cu dumneakirg a ei bate In tiparlu pentru folosulft
luminarea neamului nostru Rumdnesc', cáci cei foarte au fos[tl lifp]set sffitelbrii Besea-
,.eci si pravoslavnicilbr' crestini de aici din' Ardealg, de aceastei dumnezettasceiCarte,
neaveindg pre intelefs] din' destuld cuvantulg sffitei Evigllfi, jara acum' Indestulin-
du-sd toti stretlucindu-le cuvlintulg spre Intelesulg putemg a
zice ci noi Inpreund cu prorocul (Isaia Caí p]: 9. s[hT 2.) Oamen7ice[i] ce sedeaIntru
Intunerecg viizureiluminá mare, si ce[i] ce sedea In tinutul' ,yi In gmbra mortii luminei
träiucii 16rg: dice cei adevdratg moartea cuvdnteitorittlui sufletg Iaste ne Dmfie-
zdirea necunostiinta srintii, si a Inteleager7i cuvinteleir' Dinfizeiesti. Pentru aceia
dará si sfritiia ta ca gng bun' priveghitoriu al' tul-niel lui Hs vázatzdii lipsa sffitele)rg
III. r. Beseareci, si necunostYinta stiinfii a prostului 1 norodg, ai silitg din' Mol au tosta
putinta, Inpreunei Cu cei mai susg pomeniti. Insá ajutorlit nelipsindg si dela prea-
luminatulg, ci lnältatulg biruitorig al' toatei Ungrovlahui, ló Cbnstanding Branco-
veanulg Basarabg Voevodg, carele nu ca puting s'au areitatg (si puntrea set aratei)
lumindtoriu credinifii pravoslavnice, cu Dgmnezeíestile Ceirti, In totg chipulg
Typeirindu-le, carele fiindg patronosg adeveiratg al' sffitei Mitro polii de aici ding
Ardealg, tutur5r' cel5rg ce neizttesc'á suptg a meir7i sale milei, nice stfitii tale nu
t-au trecutg cearerea, ce dupei pohta sflitli tale, si a cinstitultt[i] sáborg nelntampldn-
du-se de aceastil datá neamului nostru Románescg aici In Ardealg mestetá poltru
lucrulg Tfpografiei sa s'au milostivitg pentru dragostea sffitele5r' Beseareci
a mná trimite pre slujba sf nf li tale si a sfntului sdb5r27,, ca ce ar' fi de lipsd sffitelòrg
Beseareci, pring putintä sei set Indeistuleascei, de care mila a totg putearniculufil
DInnezdtt s gmbreascei pre stntiia ta, si pre marga sa, inpreund si pre cei ce au
fostg peirtasi232) chieffitufalei la aceastä Dmflezeiesc' lucrg, ca si de acumg inainte
pcteti lumina sffita Besearecd ca Dumnealestile scripturi mai de Viu. Al' cártaa dairl
ticrotire Ill] rugeilm] sei fie Cu sffitila ta pururea.

Al' sffitii tale mic' *cata' slugä, Mihai Istvanovicr Typogra-

ful Tu ex UlgJgroviahia.

Dr, Ch. Coma: Ist. Pred. la Români, pag. 46.

Petre V. Hanes: Vechile noastre Cazanii, Coresi, Varlaam, 114AnAstirea
Dealu, In
Prietenii Istoriei Literare, vol. 1, pag. 133.
22e) Giorge Pascu: Ist. lit .rom. din sec. XVII, pag. 26.
227) Litera finará este ierl. Aci are valoarca de ï. Aceastà valoare se vede cA alterneazA
Cu
Idem.
2") Idem.
230) Cu ieri final.

134

www.dacoromanica.ro
 Literile de ambele parti ale stemei inseamn1:
A[tanasie] D[e]
D[umnezeu] A[lesul]
E[piscop] M[itropolitul]
S[caunuiui] B[algradului]
'A[1.1
Träriij A[rdealului]
S[i] P[5rtilor]
T[Arii] U[nguresti].
.

F. III verso

'Gant Ca[p]:. 5. .sti[h]: 39

Ispititi scripturile, ca voaa vd sd pare intru Tale a avea vgata
veacilorti. i acealea santa carele marturisesc de mine.

Apocalipsi[s] Ca[p.] 16. sti[h.] 15.

Tata viu ca furula, fericitti cela ce priveaghe si pazeaste

vesmintele sale ca s'a nu amble golf".

Apocalip[s] Ca[p]: 22. sti[h]. 13. 14.

Eu sant alfa i ö mega, Ince.putula i savarsituri, cart dinataiu
si eel' de apOi. Fericitf 231) santa cela ce facti poruncile lu[i],
ca sà aibd puterea spre pomulti vïetïi,si pre poarta
intre in cetate.

1. 05rItitheani Ca[p]: i6. sti[h]: 13.

Privegheati, stati In credinta, Inbdrbdtati-vi, intdriti-vd, toate ale
voastre sA vd fie cu dragoste.

I. Oirlintheani Ca[p]: 14. sti[h]: 19.

In Beseareca voesca cinci cuvitite a grai cu intelesa, ca i pre alta
sa 'Myatt ,232) de cata zeace mii de cuVinte In limba streina.

Textele aceste sum t luate dupri Noiil Testarrient, editia lui Simion Stefan, dela
Alba-Julia, 1648.

231) Cu ieri final (=_-(1).

135

www.dacoromanica.ro
 Mara de cele sase rdnduri de titlu sti iniialele celorlalte; indicarea citatelor de
pe F. III y. cu initialele lor si cele trei randuri din titlul primei Cazanii ej." initiala
(F. 1 r.) care sunt tiparite CU IO§U, restul cartii este tipasit numai cu negru. Paginile
'sfrnt in chenar de linii, 'sus si la margine duble. In dimpul chenarului de sus se afla.
titlul pe scurt al Cazaniilor respective, iar in cel dela margine sunt indicate trimi-
terile la locurile citate din Sfanta scripturd, lucru po care Mihai Istvanovici in epilog
Il accentueaza, deosebi, ca un adaus folsitor fata, de izvodul prim, adicà fila,' de
Cazania lui Varlaam.
La sfarsitul Cazaniilor duminecale pe foaia 271 v sunt urmatoarele stihuri:

Meirire çi laitdei set- dama neincetatii

Inpiíratului Cerescii cd ce ne-wit ajutatii.
Din'ceputd peina aici Cartea de-ama tyipeiritii.
Sia toate Durnineci, amA Lactad seivdrsitft.
De aici rugdnrti sá ne spodobeascd,
cu ajutoriulft seiu sei ne 'nvredniciascd,
Ca si a Praznice15rii set ajungem sfeirsire,
iarei deimd Slavei fckandei multdmire.

Urmeazà partea a doua, predicile la sarbatori, cu numerotarea foilor in conti-

nuare. Pe F. 410 r.F. 412 v. are PINA X sau insemnare Pentru toate Cazaniile
a santii in Cartea aceasta."

Epitogul Cazaniei dela 1699. (F. 414 r.F. 414 v.)

A TYPOGRAFULUI
CA-TRA- CE! CESA VORU
intampla A ceti Bucurie.

Cinstililard, intru Hs iubil"16r' cetitort, celor' sfritit Preoti, vi celorií mireani,

cc-44 vá yeti inteilm]pla a ceti pre aceastei Dmriezetiascd Carte. Dela ¡mullí a totii tiito-
ittfi] Dinrizeiu careleiaste In trei obraze proslävitìl, (col' ce ne-au ajutatg dupd inceputA
de aniù ajunsd savarsitur.) Milá, pace, sdneitate, viiat à cu de toate darurile inpodo-
bird, ir rugámù sá va' deiraIascd.
Dupei aceasta arài 233) cu cucerie ne rugäinü itntle vei s'ara intampla a giísi
tzescari grtesale, au luneceituri In litem acesta al nostrtt. Cäci cei pre multe locuri
nu precum' in izvoduld celg vechiu am' Idsatd, ce am' schimbatft, au lata cuvantului,
an a vremii, au cm' mai scetzutei, am' .mai ada-Osd, nu cu socoteald ca acedia sii
facetnil streimuta re inpotriva sfritei scripturi, au in 2") rdnduiala dogntelOrii ce fine
porunceaste Pravoslavnica Besearecei a Reisdriettlui, au ardtandu-ne mai iscusifi
In ,saintà decatd cei ce din'teti au toc'mitfi.izvodurd Cdrtit acestila, set' nu fie, ce
mal var.tosd linde am' mai adatis'd alto ceva, am' socotitd 1 mai spre întärire. Ceici
cá intdi pre ünde au si aviad Meirturii dind sfrita scripturd, n'au fostù insem-
nate in ce locd, i in cate capete i stihuri. Care lttcru era foarte cu nevoie spuitori-
16,41 de Cazanii, si mai si asculteitorilbrd, asemanandu-se ca si candil ar' spune

233) Cu len final.

234 La margine tiparit (-lupa In, aleanulte.

136

www.dacoromanica.ro
 6arecine anui 6mú streina vruna druma, si sa fie inchisa intr'o casa sa nu vazit Cu
6(424 incatro-1 indirepteaza: fi oinctti de acolea sa n'aibei nice Tina folosa.
Deci pentru aceasta va ruga[m] stiindu-ne ca nu voma fi scapa ta nice noi de cea
fireasai ôbicinà, Once lunecare, au lipsa ati''35) gasi, au in cuvinte, au in orthografie,
au in gandul' sffitei scripturi, au in stove. (Pentraca fi Typarfitla au tosta foarte
vechitt, fi tocit' la acesta lucru) ca blandea te ne smerimil sa indireptati nepuindu-ne
in ponosa,Ca sO va aratati seivarsitori cuvantului aceltaa ce ne porunceaste Domnul

Hs in sffita ev[g]lie sä ne ruganya de pururea zicanda. i

iarta noutai gresalele noastre, cu[m] i noi ertaiml
gresitilri[r] nostri a caruia titila fi dar'
rugafm] sa fie cu volt] ca
toti. AM INU.
Tot' cel' .mica fi pleca[t] de bine vitoriu Alihai Istvanovici' Typograful'
Tu ex Ulglrovlahia.
Din exernplarul dela Academia Romanä lipsete ultima foaie, 415.
Cele doud exemplare din aceastd carte, pe care le-am avut la indemand,
(iota au j foaia 415. Dam aci intreg textul de pe foaia 415 r.
Typeirita-s'au aceasta Dumnezaiasca Carte in sf fifa Mitro polie in Belgrad' Hra-
sffuei Troitd, i s'au inceputa in Luna lui Martie la intala zu. Anta' Dmfullui
1699. $i s'au savarsift] in Luna lui Dechenivrie in 20. de zulle, iara intru acestas' an'.
Urmarea az' buchilor ce arara Tratazii carril acesaia.
(Imediat sub acest text urrneazd literele mari ale alfabetului chirilic. In rândul
Intâi 16 litere In al doilea 15 litere si in al treilea 6, decI in total 37 de litere.) Apoi:
Aceastea toate indoite, si de docui öri ajungandu-s' sfarsitul, (Insii la a doba
fipsea,ste JI .) (ge, gi) lard a treia &ira pana la 4 (=ia) s'att savarsitii.
Faca de toti Tratazii 104.236)
Urmeazà" stihurile:

In ce chipa Cerbula doreaste de izvorula ceta reace,

streinuta de mosie-si- anda aiurea petreace.
ca cel' ce-i de furtuna pre mare preasupiirata:
roaga de ~urea sa vazii pi-imanta üscatuí.
Aseamenea Typografula pentr'a Cartii sfarsire,
Lui Dinnezau da lauda, cantare, multamire.
Acesta este textul ce se afld pe foaia 415 r.237)
235) Cu ieri final.
239 = f as cicol el e sau caietele care alcätuesc volumul cdrtii.
237) L. Rus a publicat In Tribuna din Sibiu, Nrele 191, Marti 31 Aug. (12 Sept.) si 192.
Miercuri 1/13 Sept. 1899, sub Un tiPograf literat. Evanghelia invAtätoare de Migrad
an. 1699 i Mihai I5tvanovici, tipograful din Ungrovlahia in care printre altele
spune:
Dupd toate probabilitatile acest tipograf cärturar a fost omul lui Constantin Brânco-
veanu si al lui Antim Ivireanu, pe längd Manaste, c'aci ()data cu unirea lui Atanasie si a.
unei parti a clerului ortodox din Transilvania cu biserica papalä, lstvanovici dispare din
Alba-Iulia. La 1710 el lucra in Caucazia ca introducAtor al tiparului la Georgieni.
Urma lui Istvanovici in Georgia a fost aflatà de archeologul german Friedrik Bayern
din Tiflis si a vestit-o printr. o scrisoare adresatà vechiului san cunoscut George 1. Laho-
vari, care a publicat-o in Timpul", 30 Iunie, 1883, impreund cu versurile urrnAtoare, pe
care Istvanovici le-a tipdrit cu caractere georgiene la sfarsitul bibliei din 1710.
18
137

www.dacoromanica.ro
 Despre aceastä "carte Gr. Ch. Coma spume: Cizania dela anul 1699 apäruta
la Belgrad este retipärirea cu unele modificAri, dupä Cazania lui Varlaam." 2")
O primä deosebire consta In faptul cd .editia princeps a Cazaniei lüi Varlaam
cuprinde numai 75 de Cazanii, iar Chriacodromionul dela Alba-Julia din 1699 are 81.
Cele sase cazanii In plus sunt urmatoarele: 1. Cazania a dooa iaräI la inviiarea
Domnului Nostru Is. Hs." 2. Cazania a dooa iara$ la dumineca Rusaliilor." 3. Ca-
zania a dooa jai* la Na4terea Dmnului nostru Iisus Hristos..4. Cazania a 2. ¡arias
.1a Botezul Dmnului nostru Iisus Hristos. 5. Cazania la 9. zile a lui Martie, pentru
muceniia celor patruzed de mucenici." j6. I,:Cazania In 20 de zile a lui lithe, la
Sffitul i slävitul proroc Ilie." Aceasta In ceace prive$te cuprinsul.
2. Referitor la text constatäm ca' la Cazaniile dela: 1. Dumineca Vameplui
fariseului; 2. Dumineca fiului curvar; 3. Dumineca räsatului de carne; 4. Dumineca
lasatului de bränza; 5. Dumineca a doua In post; 6. Duntineca a treia In post; 7. Du-
rnineca a patra In post; 8. Dumineca á cincia In post, care la Varlaam Incep direct
cu textul Evangheliilor, alcdtftitorul Chiriacodromionului dela 1699 a addugat si la
aceste Cazanii, Inainte de textul Evangheliilor, ate um scurt Cuvânt inainte".
Confruntand aceste scurte Introducen i din Chiriacodromionul. dela 1699 cu acele
din Cazania dela Govora, am constatat identitatea lor. Unele neinsemnate deosebiri
se reduc la ateva inversiuni de cuvinte sau schimbdri de punctuatie..

Cazania deba Govora, 1642. Chiriacodromionul dela Alba-Julia, 1699.

Invatatura aleasa de in sfta Ev[g]lie / CAZANIE / (cu rosu) LA DUMINECA /
si de In multe dumnezdesti scripturi, (cu neg.ru) vamasului 'si a fariseuluil/
s'au vo / roave de in EvaIngelfile du- Cuvanai inainte. (Cu rosu.)
minecilLril preste / tötìl anu[11, si la Hs aedvaratulil Invatatorfu al' direp-
praznice G[s] po [d]schie. tatii de vede, mai nainte au vgzutù ca
Invatatura de intäiu, Intru du i mi- anti tititorlu de toate: cA jute rautate
neca, care e pen`tru vamesula I i fad- iaste marimIa desartd, si trufiln. Aceasta
seulu'. Ev[gItie, de In luca. si pre Ingeffi carii n'au pdzi[t] a sa trice-
Cuvan'til, deIntain. (Cu rosu.) pdturd, c.0 negura Intunecarecului de
Hs adevarat5[1] Invätatoffil, a derep- year) i-au acopeTitù si In prdpdstenie
tatii de vecie. Mai [n] te vazu ca ring Ou- suptil Pamantil i-au inciaattl. lard i
twit-I de toate: ca lute rdutate iaste md- smererifia lumina iaste, aceasta si pre
rimea desarta si trufría, aceasta si pre pacAtoo 239) Îj 240) lumineaza si In Ceriu
îngerïi carii nu pazira a sa Unicepatura, Ti 241)
râclica. Pentru aceasta truffIa
Precum cei straini doresc masa sa si-o vazd
Gaud sunt In alta tearä de nu pot sa seazd
Si ca cei ce-s pe mare bätuti de. furtund
Si roagd pe. D-zeu de liniste buna
Asa si tipografii doue cirti sfdrsira
Laudä neIncetat dau si multamird.
Lahovari se Intreba: care a fost acela a daua carte? L. Rus observa Insa ca nu-i vorba
de cloud carti. Cdci printr'o tTanscriere gresita In loc de a cartel sfá'r$ire s'a transcris douc
carp. In sprijinul acestei afirmatiuni aduce stihurile dela sffirsitul Chiriacodromionului din
1699 reproduse mai sus.
Tot In acel articol mai afirmä L. Rus despre Chiriacodromionul dela 1699 ca e cea
din urma carte a tipografiei romfine din Belgrad."
Dr. Gh. Coma: Ist. pred. la Romani, pag. 59.
Cu ieri final.
Cu ieri final.
Aci slova I = cu semnul gtafie In.

138

www.dacoromanica.ro
 AA AglifillËKA
glitieifigAgii 1BH Atql riedmn
Ositurb ditutinTe
DA fule
C 11,0150 :0-51,0 /1/iqt4Irrer, AA Iflp(rIff11,4;
At lifslif , MAH ti,ttitirri V 67;?,1'6 KA oitifi
14.figT6p1.0 01,E MCATi : WE I;TE 05%4(11 afiT I
Aoprym* millAprr7, inti frOktoA ThivrA
I,/ . I fa I, , 14 i
UM rip f ,t.ytpin KapIHHAK nzzli Ar A 4\ If-
nlrir14, id tiirgpa ifrrWtiftpftiVAgi; Af Wife
to-g Lc apitrh tat 4.1up%nztrriii-of 6ort 11%mytirri, rá.g ,ii,g.
,
Ayr& . ¡hit cmipmfA ' burn , Al Mr I' A 111H
- A I?Aillitti
, . , ,,
,
ripe nvivrow6 4.ti AaNtroire3% cm; 41 1;pto ,T1-; visoiKz
4 ,.
Ilffirrpti MAMA frfq)i A V; i(0,1,b 4, MT066 , WU' ,Irgq-.1
, ,
lt,iwpa It AMU nApt ti% (kin, Alipf1IL(6 , IDA 00tI0CA8CK1+ ii-
q . A I
i;Aop1g c; vropm, ligip o,n% AlACI A CME-
AMA fl%Kgrrb .
I
fitflA U; AtIVAIS .u.irl nr nifisirr0w4 hipai cz noNztoi
+H ,f,i,Hpfnirri.21 : KA UM opt' .1-litql, LA
4 ,,, ,, Y Y

MfUJII 41 Nap At .40IM A42 p.a.

/./ A IT
prurt;Lpt eVitin
IN
Aih
Nr. 83. Chirlocodromionul dela Alba-Iulia, 1699. Inceputul Cazanici la Dutnineca
Fariseului j Vame§ului. Cuvint inainte. F. 1 r.

www.dacoromanica.ro
cu negura i[n]tunearecului de vede-i aco-
peri. (Pe margine, afarà de text: 2 petr.
2.). si In propästenYe sup[t]d päiman'tu-i
Incue. (Pe margine, .afarà de text: iud.
1.) smerenna lumina iaste, acea[s]ta
pre päcatosi lumin [ea]za si cätra cerIu
i radica. pe[n]tru acea[s]tia truffIa
lcapäda do [m] nu [I], si Inputâ cebra ce
li sd pare ca-[s] dire[p]ti i ponosluescil,
cebra ce sa Intorcä dela pä.ca[t]. iarä
dupd aceasta smearenrfa ö lauda. si pre
pacatosi 242 carYi se pocäescu elu-i di-
re[p]teaza. ca i precest' vame[sr] de
carele astäzi märturiseaste Ev[g]lYa.
leapädd Dmfiulti. si Inputa celtira ce
li-sä pare ca santti direptI,243) po.
nosluescil cebra ce sA intorcii dela pa-
catti. Tara dupä, aceasta smereniia 6
laudä. si pre pdcato,si 244) cart sa pocA-
esc` Ii 245) Indirepteazä: ca si pre acestli
Va.mesu de carele act-1m' mäeturiseaste
Ev[g]liIa. (Trimiterile la locurile co-
respunzaitoare din sfanta Scripturd lip-
sesc.)

La Cazania Duminecii 15satului de carne.

INVATATURA. TN DUMINECCA, GrVaste fericitul

läsatei de casne, Ev[g]Ife, de in Ma[th]. Pavelii apostolil la
/ ctivant`, al treilea. a doa6a. Carte earl Corintheani In 15.
(Cu rosu.) capete Stilt: 10 de zile. CA tuturorti
Graiaste fericitul` pavelli, ea tuturor` noaf) ni sA cade a ne aräta Inaintea Giu-
noa6 ni se cade a ne arAta Inaintea detului lui Hs. ca sA prIimeascä fieste
judecatYei lui hs, ca sa prYimi[m] cine ce art fAcutti In trupri. au bine, au
toti fie cines' ce cu trupul` au lucra[t]. rä'u. (adecà ceIa ce au fäcutil räu mun-
ceia ce a[u] fä'cu[t] räu muinca. lard ea, iara direptYi bucurie intru inpdeátiTa.
dire[p]tfi bucurie, Intru InpäratIl'a ce- CerYuluT.) In ce chipu acuma de aceasta
rfului, cu[m] de ac[e]stea acmu propo- propovediaste Ev[g]Iiia.
veduiaste Ev[g]lYia. (Initiala G=
rosu.)

Reproducem aci sub 83, in faximil, Cuvantul inainte la Cazania Duminecii Va-
mesului si Fariseului.

3. Indicarea textelor Sfintelor Evanvghelii; îfl Cazania lui Varlaam este fäcutd
numai dupd pericopele Impastite pentru uzul liturgic.
Chiriacodromionul din 1699 aratà si impdrtirea, asta'zi in uz, pe capitole si ver-
sete. De exemplu, la Cazaria Duminecii Vamesului i Fariseului, Varlaam spune:
Ev[anig[heltia di7n Inca. In optgdzeci ci noaa de capete:" In Chiriacodromionul din
1699 avem: Ev[an]gihejliia dela Luca cap?`i 18. stih: 10. Zacealo 89." De acest adaus
intregitor Mihai 4tvanovici pare a fi deosebi de bucuros. Càlei pre unde au si avut
marturii din sfanta scripture"' n'au fost 7nsemnate In ce loc si In cate capete ci stilzuri"
subliniazd in epilog.
Cele cinci citate de pe F. III. v. sunt luate dupii Nofil Testament al lui Simion
Stefan din 1648. Textele Evangheliilor insd nu. Aceste, cu neinsemnate indreptAri In
cuvinte, urrneaza, teatul Evangheliilor din Cazania lui Varlaam.

Cu ieri final.
Cu ieri final.
Cu ieri final.
245%
Vezi nota 241.

140

www.dacoromanica.ro
 OKI WWE

AA KO.. *dB 111 A

17i 1geld
AA Caitiff' A ail Aghtem;frA 461 .2 raefeepie; AringAgt;
nOFP Ic XE 3

dAntgAli AgAi1t11?ig {HAN-TAMA& Lt111

(tafilT01110,11. d'110'ATZ Agmi. Ann&
gji frig 41.g Win npf
i.kcp.. A,ÁpgialAE of::. no AtafrE , 111Ñ

4-)4 mot!' rT6 npe 60A AV, .11),14Ag

AliTY
P-#.4-VgLIW,BW:41 Palgttirf CA0,1,1 HUME 6HINAitKI
fig 601A Agt;
11111% 1114g 114 fig-
li
Weft KA 01i ni 4Zrupa neon /1`0' AT 4AflrrLAf Ag4
tir271 ASS siAga EWA% UM
pipe WN (inn InKAT I , Ilia (Inft t MO'Arre .
41 1,,
11111 +NI if tel3 MAtI A.;(r11 . 1301, Cl Anti XVI-
II pin IT aka e4/14:Agt`i. 111;yeit . ;(-4 CT I :
AA At; nikfitift 4:61/41043 lt a NU .

le
Nr. 84. - Chiriacodromionul dela Alba-Iulia, 1699.
la 25 Decemvrie, F. 305 v.
Inceputul Cazaniei

www.dacoromanica.ro
 Dam a.ei In Para!era Inceputul Evangheliei la Dtimineca Vamesului si Fariseului.
Cazania tut Vartaam. Noul Testament, 1648. Chiriadromionul, 1699.
Dzise domnul pilda acea- Doi oameni mearsera in Dzis-au Domnul' pilda acea-
sta .doi dame& ittrara In be- besearoca sA sa roage, unul sta, doi 6ameni au Intratil
wared sd. sd roage. bind' dentru ei fariscu, si altul In Beseared sd. sA roage:
fariseu, iara altar vamfi01,2413) mitarnic. fmulti Faffseu si aItuIú Va-
mesti.
Dupà cum se poate vedea si din acest exeniplu deosebirile dintre textut Cazadici
lui Varlaam si al Chiriacodromionului din 1699 sunt minimale.
Cam la asemenea cuvinte si forme gramaticale se reduc deosebirile si In rest.
Dependenta Chiriacodromionului fatä. de Cazania lui Varlaam este Insä covärsitoare
si ca lexic.247)
Pentru o mai largA comparatie dam aci In faximil sub Nr. 84, o paginä din Chi-
riaeodromionul dela Alba-Julia, 1699.
Ornamentatia este foarte säracä. Are numai 4 xilogravuri si cAteva initiale. Xilo-
gravurile se repeta la mete Cazanii.
3. Chiriacodromionul dela Bucurefti, 1732. Titlul Incadrat humai In chenar sim-
plu de tirade tipografice este asemenea celui dela Alba-Iulia, 1699.
Cartea s,'a tipärit tot pe format In 4" cu 4 foi nenumerotate la Inceput si 414
foi numerotate dela l-414, paginile pline având 32 de rarnduri si fiind Incadrate in
chenar de linii, sus si la margine duble.
Pe verso foii de titlu are:
Stihuri politice 10. asupra Sterne( prea
tului slävitului, si Blagocestivului Dom-
1zì JO Constantind Wicolae Vcevodii.

Sub acest text se aflä stema Domnului tärii lar dedesubtul ei stihurile:
Strasnicd si inficosat' semn' ce s'au aratae,
Marelui Cqnjstantind crestinului inpdratft.
0 cruce de steale pre Ceriu inchipuit'd,
Asupra vrajmuyilord armil nebiruitd.
Cu slove 7n1prejurd, scrise7n1 l'mba rlin2leneascii.
Pre toti protivnicii sdi ca birtriascd.
Acumd çi CiSrbuld in peceate ö aratd
Dmifultti Cafn7stantind mncá 'ntr'aceastir data
Dandtt-i lui .yi puteare cu neideajde braid,
Tara sd stdp.ineascd cd-i de vita bund.
Pe foaie II, III i IV r. are predoslovia Mitropolitului Stefan. Tar pe foaia IV v.
exact aceteasi texte din Sf. Scripturä reproduse mai sus durid retipärirea dela 1699,
cu titturile si initiate& In rosu si la fel asezate In riagina. O singurA deosebire Intälnm:
In textul din Apocalips cap. 22, sth. 14, rändul al doilea, In Chiriacodromionul dela
1699 avem dintdiu iar In cel dela 1732 avem
240,
Cu ierl final.
- 247) L. Rus In articolul citat mai sus semnaleaz4 ca particularitati ale Chiriacodromio-
nului din 1699 faptul cA sUnetUl j" este Inlocuit In uncle cazuri orin ,,ge" gi" (ex. giude-
catA, giude1) si formele: sa nu se pae", In loe de sa" nu se parr; sä nu piale" In loe
de s5 nu piara". Dar aceste forme sunt freevente la Varlaam, ceeace constitue un argu-
ment In plus pentru strânsa dependen16 a Chiriacodromionului de Cazania lui Varlaam.
142

www.dacoromanica.ro
041MM.5*,51ff'6-0 rAl WITOrgrl *WTI
t-?, 4 PIADIMPAL, e LC% P2MaMlih25%
Ht hp
1 KYPIAKSIAPOMISIN AR
t1A
-OVA;
s..t.A.55
argar 10 A Ai pa
ca XV___
&12!@
I....t. ,___4

pm EVAle 4g11111TGDACO
I i1 ty I II i
04,,,,,1K No Ate
DJ A
101111b A' 111.A.KAHTH AA irroxin Avolmvoue
in i
wii AA sipA4tiftif AE loAtutipit g la
au ilpfOrri áli o

AA cflifiti 44 edivitho 0 Alti

,G3 ply

MO
Vs .,.....v
2 Ktut, ,,j',..rpA IlsrrA KilnE Mylvris, v
1 A
AHMEA
awl hhum,os
off
111 v-r--

,_2
141111, AA AI; AgAAHHAII'L
.... If

014 I' imayof ghig me.

4:11; Al ittemplEK:i sty/morel; ga.
t
1:12-fg

Ara
imp? dilTri,1-14 ¡(Ni I;
teinpit iliAtititillrgAV ø1 414 *I
...... ..
g As
.44 16Nilita tienrrei
67
16..5 RebliCTARTEIHII
Oa
i ,ilre
..e1",...,
Iiihoalie Goe&6L. Pia
Kg G.t.oda, IA id TIMM KTEAVGAA Anpirk
Ct
CCIA4ArdAiii ittiOrp01110Atiln ;(114 OirreOZAIXigA

Gil CirLSAHA
t
Ora
v..---..
...
o 4 Cdnif r A
e
fikorponoAie ..F Egolpief .
El3 kl
Atg
gge
*RI AA XliYAL AMA . 11Abliii4. AlVncia 4,6' , A6Dm.
V Z-.-- tips Af AA 41[11141416 A.4:s/slAgil ,AVIDS e
Efiffl
:41a AV
vig.............. CRUD WOO= COG= WPC GO cam comcganonvolaccoatagovafi ra,
Al 7:1; A ...k E Kg12.eftimigAc ../iCwrIe Ifilattin 116n4 erratrA A ffq
fil.KW61.117E WnorpOiti . V p_.*
v1.1r 0.4
PVIMWM-AVZ1VieliggCUIVIVQWW.,-* fj; a
.0.70CMAW174 -14ArZIMAeateeldr o Mt Vii-C-4;
Nr. 85. Tidal Chiriacodromionului dela Bucure0, 1732.

www.dacoromanica.ro
 PREA13LAGOCEST1VULUI
Luminatului, j prea ineittatalia, si 6blii-
duitorMlui a water Uggrovlahna DomnuluP nostru,
16 C6nstanting Nicolae Voevodg, sa-
Foliate, vïiafä indelungatii, pace,
si speiserae dela Dintiezeu ru-
Ong, hull dela smerenna
noastrei, mltvii,
BlgoslovenYe.

Cuvantulil celg adevaratil si meirturisitg de toti iaste, Precumg si Sinesio filoso-

fulg grgiaste, (Prea ingitate laminate Doamne) candg itnü &mg mai vartosii
putearnicii fiinclit% bine si intelepteaste s'arti chibzui, i s'aru socoti, indulci-se-vorg
de mintea, si de cunostinta aceldia, si de bane-di-4de lui, nu numai ()rase, ce si ceteiti
dortitai, yi limbi multe, ci ceale de aproape, si ceale dedeparte, fi de multe
bri i toata lumea. Pie cgm arg vedea nestine ö grit-din&
ar vrea cu mintea sei
o cunoascei, de iaste frumoasei, i roditoare, si dingtr'alte seam'ne poate sei 6 cunoascii
de seivarsitii, iarei de va vedea mai chYarg ca in gradina ace7a
iaste multime de ape
curatoare ding izvoarei si ding raiiri, care ape RI adape pre acea fericitei grading, si
II. v. de a cola sii sa faca
roada, frumuse.atea in ponfii si in copacH1 ace7i frumoase,
roditoare grading, veizeindii aceastea 6chiulg 6mului, indatei cunoaste inintea
lui ca
iaste frumoasa si vreadnicii de multe laude gradina acedia.
Aceastei afará din ce
adevereaza socotema fireascii, lard si
dfujninezelasca scriptura (6 adevereazg)
zicc7tidg: ca' Dfultnnezeu candil au feicutg Raiulg,
intr'acea gradina a fericirii au
pusá inleiuntra ,si O fantanei, inpeirtitzdu-sa in patru inceaperi, adecg
in patru rauri,
ca sa adape Raiulg, deci sei cunoaste ca fantana acedia, fi ce ale din'tru clansa Mari
ifeicea inai fruinosg /ma doritoriu pie Raiu. Greidinei ca acedia iaste Besearica lui
Ilfristo]s, pentru carea Ezeckiilii Pror6culg zice, Cap: 36. sigh]: 17. Piimantulii acela
stricatulg, s'au fcicutii ca ô gradinii de hranli, stricatg peimiintg ca acesta era Beseareca
cea pusaitei care nice °data n'au data roadei, Pre cuing scrie la intaia inpeireitie
Capii 2. de zice. Ca mai multi santg fu i cei lasate deceit acela ce are beirbatg.
fará candg au bine vrutg lacreitoriulg spre a peimantulg acela ,s'au facutg
grading' de hrana, Grading ca aceia si sadg ca acela iaste Biseareca, luau care s'au
säditì greiuntulg celg de mustarM, pre careie luaridu-1g 6imag l-au sameinatg
In grei-
dina lui, si au crescutii s'au faciag copaciu mare, BlIalgfolslovita e greidina
care
are greiainariu ca acesta, carele sameina inici si sa facg inari, grauntulg de mustariu
ia,ste creditya cea Mira HfristoLs care s'au same-Matti In Bisectrecei
s'au feicutg
copaciu mare, ca ,si cela ce vedea Pror6culii Dadidg, Capil: 4. stifhl: 8. Care ajungia
pang in Celia, si trupina lid pang la tnarginile painantului,si fi erile, i Pasärile sea
r. 7ntr'ansulg, j sa hreinia ding Ceriu, Adecei limbile ceale ce n'avea leage,
si ni: cunostea pre Dumnezeu, iara dupg ce au cunoscutg s'au feicutg copacia
mare
inparatie Sfiz- titoare lim'bg sfritei, Grath/id dará numeaste Dfujhulii sffillntil pre
Bisearecei, ai carna frumuseate ci podoabei ô cunotistemg ding multimea apel6rg,
acel6rg 4. reiuri car7i santii 4. Evghelii a cel6rg 4. Evghelisti care facii
pie lume mai
irumoasa si ô fericescg, adeipandu-6 ne Incetatii ca cifuJinnezeiasca invatilturei
ce
sd allá intru ¡ale, si fiindii ape, adapt,- sufletele ceale insetate, si le
reicoreaste, si te
lumineazii mai varloszt (Id câtil ward lumina lameascii, pie tot* 6mulg ce vine In

144

www.dacoromanica.ro
 lame. Cu adeverata sfrita Ev covar'saste toata sfrita scripture:, si de vreante
ce Ev iaste Pror6cie acoperita, si ne preceputa la cei mai nzulti. lard 248) aceasta
ce se: zice, Cyriacbdromibna. iaste Proracie descoperita cuvantula sfñtei Evjg11'11
spre intelesula imbu Rumanesti ce cuprinde into.: sine Evfgjtiile Dumi-
nec1161,1 cmului cu Cazaniile si Cu talcuiala lbra, dinatru
aceale 4. riluri ale Bisea-
rich acelbra 4. EvIgHisti, yi Cazaniile Sittaxariului a Praznicilbra celeira inpeireitesti
ale Preactseii, i ale sfritii6ra celora mari.
Dreptet acedia yi eu smeritula rugatoriu de sanatatea Mariei tale
clupa toate a multiimi Dinriezeutui mieu zioa si noaptea,
fiinda datoria
i Mariei late, 'bud tui
anriezeu peln]tru caci bine au vritta spre mine nevrednicula rbbuta sau a ma sui
la prea malta treapta a Arlderiei, si a fi mijlocitor'itt de. grijet pen-
tru bile ceale cu-
vantlitoare, de care avema a dcirea raspun'sù la infricosatulli Judefii.
i vazandei cei
aceasta sfritet Carte ce s'au numita mai susa, iaste foat-te folositaaro si mantui-
toare de suflete, i vreadnica de minune, arena cata iaste indestulata
un;ilintei i singura sitfletuta ceta niai inpietrita; si de a aduce la
vreame ce zice scriptura, ca
moaft-Jtea cuvantatoriului sufleta iaste nedmriezeirea, si necunostinta
§i a
infeleagerii cuvintelbra celbra amriezeesti. Arna pusft in Typariu aceastli de suflete
jolositoare carte. 'nácar' di multi ding dinñii, si dina Arhïereï
multe alte sfrite ceirli a Typetri s'au indemnata, lara 249) aceasteitärj noastre spre
sfritei carte, nici
airt cercatil alfii nici
au Typarita, asa pie cuma s'au Typiirita acuma pe scurta,
si intru intelesula tuturora, ci dintru t6fi s'au pazita de Dinriezeu a sa Typeiri aceasta
intru'ntegul' anù al' inaltatii dînñiei marii tale. De care si eu mai nainte de tog pie
cuing de Dmriezeu santa pima dintru mare; mila sa Arlfiereu acesfii inteirite de
Dmriezeu eparkii, cunoscanda facerea mea de bine carea dintru'ntai -6 au inceputa
mariia sa fericitula i pu; urea pomenitula Piirintele meirii tale lb Nicolae Alexandru
V6evoldl, de m'au feicat Episcbp' jarà 250) pronna lui Din riezeu
pe rarila ta la scaunul eel' parintescu, cu stiipanirea Dinriiei Tärïi noastre,
mai de
sávâfrLvit'O,ai inplinie, radicaftzklu-ma la mai inaltula scaute al
Vladicie. Pentrtt
care vailind' marea cuviinta inchipuita la crestineasca inaltimea marii tale, striilu-
duet intr'ansa dmriezeiasca marea podoaba buneitatea faptelora,
infelepciunea cea
politiceasca, direptatea ceci cu socotintez, carea inpreunei cu blandeafea, i cu
indelunga rabdare. Pefnitru acedia ca Dvd' voiu zice: Cu direptate te-au fins' pre
tine Dmilulg Dmriezeu[' tau cu -ant de bucurie mai veil-tots] de cata pre pärtasii
teti cu direptate te-au intinepinae
cu blagosloveniile bunätäfii si ca pie an' ales'
dina casa peirintelui tau, cu dreptate te-au ineiltatù in sec-UMW' dmiiei
pmfiezeu pazie peirnfine. Delcil dar' pentru aceaste inpodobite bunateifi
acestui de
prea Militate
Draw, cj pentrit cea farei de asamanare dragoste ce ai la ceale Dinriezeesti. Sin ere-
nria noastrii cu mare dragoste aduce dar' aceasta sfritei carte, si Inchin'
ce-i de
Dmriezett cinstitei ineillimei tale, si nadajduesca far d nici O indoialit ca
va avea
vreadnica, si foarte veasela priimnealä. Pentru care cu ceale din' satire,
si din' inima,
0 &In] rose rugaciuni. Rogg pie ato ti putearniculii, Dinfiezeu sei ddrulasai
tale intr'aceaski hone indelungata, pace lind, cu norocire, ci cu toata bucuriia
pazi/njd' pie marna ta supe acoperemein'tul' Dinfiezeeytiffir sale arip[i»,.251) 'Mau
eel' prea scaunii alú cei de Dmriezett sliivite domniei marii tale, si mai pe-
248) Scris cu ieri final de unde se vede ca avea $i aceastà valoare.
249N
) Cu ¡ell final.
Cu led final.
19
145

www.dacoromanica.ro
 ULU ALUM AU
4-morlirs,
iL

131I*
tra,
;11 K-6. a
6 osis
tal

4$11 Aggelst rriO

aA csi6tbr4 AimamitTrA p A4411011
fame? le Aè,
0 i
ItZfil 1g 0 VIAHIT Of MAL Witt
t
Oft1h a A&
wr.c>pauL 4iiirclAns Um* s 044
eli clastlrf, no ilAihi&NAg Id."
we 44iphAE 4. noiegivrso no3 Tr4A-
TE V 6,4bri np6 soli% AN JVATilia
,
AkMierf C4A011,5 HH441 fill'ii -tKpactvz
KV pArtwri. uni Kg
f
Zitk, Aim"! . lokirtki
iI
el ;As% oi.
rAe A
It4 OV1A VIS114/11 ripiTE ITZAITI
TAMTliti AV elfj
tff-A,;1? e AdiTIAZ Iimig OR G6448 la 4,2p ¿s..,
Fiff 9 anti Ops riV p um +sis IV AACLVWf e
ri;Ti

IQ PI'S VI 1711 MA; Alin a it AiriAd 15(4 IS AMIN:IL

Ye Aims irckin n6AATAI NNAvi; (4'4Iff a it' Oral
3:i ) 111mAti 14imikk .fauvril .% I§ ;.11
.-----------..
nti.lrit'L
;h.%

Nr. 86. Chiriacodromionul dela Bucure0i, 1732. Inceputul Cazaniei la 25 Decemvrie.

www.dacoromanica.ro
deasupra de toatil inpotrivirea vlizutild[r] i neveizujilqr] vreiftnasi. 1npreutin cu
tOti cinstifii Boiari ai täriA, 1 cu crestinescutrt noròdil ce suptil direapta eiblàduire
mnrii tale scl allá, intru lndelun'gati ani neeleititg. Alü carttia clara i mira rugdmii
sa fie cu márlla ta purttrea.
Ceii de Dmiíezeu slävitef Dotnniei
Mcirii tale in toatil vreamea ciltrd
Dinfiezett rugatoriu Smeritur Mi-
tropolie al' U[g]grovlahlei
STEFANU
Foile dela 1-272 cuprind Cazaniile duminecale (56) al cáror sfarsit este ardtat
prin urmaitoarea insemnare:: Sfdrsituln CazannI5ril cu Dumnezeu sfinulii a
DuntinecilOrft de preste anii".
Urmeazd pe foile 273-310 Cazaniile sdrVátorilor (25). Foile 411-414 cuprind
,,PINAX sau insemnare Pentru bate Cazaniile ce stintii in Cartea aceasta."
Tiparul, afard de raindurile din titlu, indicarea citatelor de pe F. IV v. si initialele
lor, care sunt In rosu, restul este numai in negru.
Ornamentatia e formatd din 11 xilogravtiri-frontispicii, care se repeta si 3 xilogra-
vuri finale, dar fárd deosebitd valoare artisticá. In schimb are o seamd de initiale de
o rara. frumusetá.
4. Cazania dela Reitnnic, 1748. S'a tipárit
pe format folio mic (duerniuni). Are
la inceput trei foi nenumerotate si 200-i '110 foi numerotate. Paginile pline au cate
34 randuri incadrate In chenar de linii, sus si la margine duble. Lungimea randurilor
este de 14 cm.
Pe verso foil de titlu are stema Domnului Tdrii, formatá din doud medalioane.
In cel din stanga se afldi capul de bour, iar in cel din dreapta corbul cu crucea In
cioc. Deasupra stemei este textul urmdtor:

Stihuri poetice 10. asupra Stemei prea Lutninata-

lui slävitulu i, vi Blagocestivului
Grigorie Ghica Voevodk

lar sub stemd, stiburile:

DoaF) inchipuiri ce in peceate s'au insemnatft:

Dinfiului Grigorie dela Hs i s'au datn.
Bourulli stápânù Moldovei liii adevereazii,
Corbuln a/6 Valahiei Dmtift îli Ittcredinteazn.
Andindoaö Stemele de Do/in Jnie incorttnatn,
Pre acestii de bunii Neamil si Liudara.
Pre Dmñulù Grigorie edil de bund vitá
PcIzeascn-In Dinriezeu cu multa' biruintn.
Ce Acumn Domneaste Tara Ramaneasert,
Dmfittlil pnzeascli ca stnpemeascii.
Pe foaia II r. i v. si pe foaia III r. se af15. urmAtoarea

251) i final este 'supra scris prin

19*
147

www.dacoromanica.ro
 SIONC141,44=4444.441

11 E KM/ pH' MAE );(1-41iF 611'fA 14%8

.1
ill Af
fr X A KSIDIIITE
A&Aitilr1fnufAtU06 At 14E1,74 htifi , 1.1111' fig KA/A- 1
hi ,
Ili tiff UV (14 Apto,06 vi
i I., % et , V
..

al ,r.
/ 4
upA4tiwitimoovetriltpurE41,
1
MA
-...
111H AAE 0(1)tiy-fAtv06 `16,11,1)0t, M101-1 1 A El :
Viiii At, Merril ,Atik 4 it4//76 Ati4A4t .41:Plir,14' r..a?
TV112pirrI, 11\4H,Ifilf IIIIrt AWNifitlifiliAn4
, c, ,, M Mg
ND rehroei6
t 4
rl-'11CA
01,0fiti

Rofgem,fi .
;
of 'TO; AAA 4 oumA it j,Artf if . 1
KVEAroviogfrit,i, n'prt u(toi!Afiqlsiosviu miurporioni,

K;1-1
1114% mow%
0(1)i-11'110
KEAFT4AFA4
/
CAAF
, rmiln'
tn's
-
10 CHT OittO4t; 1I AAMIE4f : Kv. KAJIÍVI6ITI 11 . V
G(11-1101(V{Ig4L f6IMMH/IgAgl-7
1
vi4
.gh91-TA
.4\ 0 TM TA, ArKume
AA ¡ION'. A6AA (7)AiltEnrk
A tvi ARti1116?AVii .
eitCf15 .
, )d
ea....444s04,44.4
I (. t(%
04? TVIMpliTA A1 K_?1,tprisit gl& 4\frpE Eirtuu, ¡Rost xAm.
P p
11._____teloptuat ¡TonorteflOrpAq)&16 AMMMITAtt6Ah
t-rd,
,s5v,

Nr. 87. 7 Titlul Cazaniei prime dela Wamnic, 1748.

www.dacoromanica.ro
 PREDOSLO V E
Cderd tool eetitoriulg, j de Hs iubitoriutg.
Intru toate zilele cu nzestesugulg Sfritetorg Scripturi de-
prinzandu-ne: Pravoslavnicilörg Cititori. putemg cunoaste ca omula i toate
Mate, (lima sa deprindii si sa invata ding varsta tinereatelorg, acealeasi"2) depriji-
der pand luau addrici batriinea(e, yi nunumai firea 6meneasca si a dihanYilòrg:
Ci i poinii 6ri ce feari de roadd vorg avea de tineri asa sdntg .yi Oita ta
Asijderea vi ri ce vasa In care sa vorg pune nescari Unsori mirositoare, si
(4'140 ce sa sparge i heirburile lui toate inirosescg. Pie cumg vedenzg si pre acesta
minunatiti 6ing, Prea cinstitulg si de Dmriezett ittbitorittlg Chyrg Clintentg, Epi-
scopulft: Rimnicului.23) Ccí .fiiridg deprinsg ding tanard varsta sa cu ceale Dinrie-
zeesti si facdndu-se vasg alesg nu piing de finsori mirositoare: ci de Dmriezeesculg
darg, au data si cla bung mirosg du.hovnicescg stritei lui Dinriezett Biseareci si a
toatii pravoslavna. Typdrindg multe fealuri de Cart? In toti anii: ci aicea sa plini
cuvdntulg In(eleptultd ce scrie la ca[nitarea cantarilörg. Lapte iaste suptg limba ta,
s-i mirosulg h.aineförg tale., ca mirosulg Lyvanuroi i ca O gradina plina de rodii fi
crin!. Carol, 4. stihg, 11. Pentruca bungtatea nu sa trage nici vine dupli nearrr:
Asijderea si rautatea, pentruca' 6ri ce.bmil de ar fi sä se tragd despre paring despre
rudenie de 6ameni mari si vestit1,254) yi inbunatatiti,255) iarg 256) lucrurile lui sti fie
proaste si grate fi fara isprava. Unulil ca acela iaste batjocoritg de to(i.257) Iarg 256)
aintig rasare ö 6drasla blind intru nag prostg, sa face cu nevointa si cu multa
socotinta vi Intelepciune minunatg intru lucruri, ci procopseaste Intru bunatati.
Atuncea sa cade gnulil ca acela sa fie laudatg cumg sa cade de toti. Pre cuing sa
arena cheard ci si veade la acestg de Dinriezett alesü, i cinstitg páninte, mirdn-
duse de ddnsulg toti, veizfindu-lg dintr'unii tocg ca acela si sag de josg, ding' care
s6au ivitg si au crescutg O ödrasla ca aceasta, Inpodobitg cu atdtea bunatati fi da-
ruri. Dupa .alte faceri de bine Ce au filcutg. In vremea razmirttei, fiinclu mijlocitoriu
de pace: si Inbldnzitoritt de¡ cumplitii 6steani, s'au cinstitg fi s'au Intaritg de doi
Inpgrati mari, adecd de inparatula Romanilorg, ci ald ötamanilörg, .fieste carele
dupa 6bicealulil lörg, dela trimitindu-i Dicreta de intarire, si dela cela lalta
trimitdndu-sa fermanu, fi ca/ta[n] de stapclnire. Asijderea .5.i de luminalii Domni ai
tarii acesaia de toll s'ati cinstitg fi s'au iubitil si au avutg treacere de cuamtg,
7ntru ale carora norocite fi laminate zile nu s'au ödihnitg, ci multe carti au typäritg,
Inpodobindg sffltele Biserici precumg sa veade. Acumg mai pre ürmà dat-au in
typari si aceasta Dmriezeiasca carte ce ca chiamd Cyriacodromi6ng; ce iaste prorocie
.descoperita a sfritei Ev[g]lii, ce cuprinde Infra sine Evfgjliile Duminecilörg anti-
lid cu Cazaniile Synaxariulta a praznicilòrg inparatesti, si ale Sfritileirg cetörti
mari vazdfnldg ca vj aceasta sfrita carte, iaste foarte folsitoaresi de suttee(' mein-
tuitotalre. Atdta ccItg iaste "indestu. lard a aduce la gmilintd, fi singurg sufletulg celg
inpietritg. s'au inceputg acestg sffug fi dunznezeescg litcru; In DomniTa Ma-
riei sale 16 C6standing Mcolae Voevo[d]; la anulli 7255: si au hazel sdvdrsitg. In
252) Cu ieri final.
i prim este format din ¡en
254) cu jell final.
.55) Cu ieri final.
259 Aci pare a avea valoare de A.
Cu ieri final.
259 ieri Cu valoare de 5.

149

www.dacoromanica.ro
 zilele mdriei sale Luminatultti Domnului n,ostru 15 Grigorie Ghica Voevôdil, la
Leatù 7256. Pentrucei In zilele acestui blgocestivg Dome(' la leatulg ce scrie mai
n'A la luna fui Aprilie: In 8. Mergdndg acestil mal susg numitg Pdrinte Arhiereu
7itaintea niärïei sale si a toaid boerimea de bunei yola sfritiel sale au fiícutg pa-
risil,256) au leisatil scaunul' seiti iubitului sdu ficenicg Chy[r] Grigorie Ep/ijsco pu!
Urindndu puístorului celui mare lui Is Hs: care au datù pe seamd bar& cdridil,
turma 5i15rii sale iubitului seiu gcenicg lui Petru: Deci sei venimg la scurtarea cu-
vdntului: Muda voi darei26°) multa nevointd, multa rehuid, purtare de grifa, ce au
avutg si are si piind actinia pentru toatd crestineitatea. 'ara' 261) mal mula' pentru
voi cucearnicil5ril Preeiti: carele cálätoria i-au plinitil; credintadreaptei au pdzitisi
,F i veizandg cd au Inbeitranitil si au slabitg: de huna' yola sa s'au prostitg, si cu
ilmilintei la toatii 5bstea sei roage7, sei nu fie ilitatil di le va fi peicatil. PrYintiti 262)
dar77 cu dragil i aceasid mai depre iirmd a fui Carte: ca ,yi cealealalte ce mai
naltzte d. cdtg aceasta s'att Picuta, si ti cetiti263) cu mnulämitá. Rugeindg pre
Dmriezeti ne 7nceetatg pentru spgsenna sfritiei sale, ca si acumg 7ntru rdmeisita
zilelorg Sffiriefi sale sei dobeindeascei ertare ca si hicreitoriulei celil ce au venial in
ceasulei celg de alg gnspreizeacelea. Sä sd invredniceascd sei dobeinddascii, ceata
Arkiereilóril, veselaa dreptilbr' hrana raiului, bucurria cea nespusii si negreiitd
carea Òchi nu 5 au vilzutil si la lnimei de &mg n'au intratg: precumg zice fericitulii
Apostolg Pavelg: si va bucurat¡,264) 7ntru Dtraitilg: A ceirttnia iaste slava In veaci
,4mink
S'au Typeiritg i de Constandinil Typograftdil
Bratii 135pa Mïhai Typograftt14.
Unele xilogravuri din fruntea cazaniilor poartd semnàtura perscurtatrt Co . . .

din, Probabil autorul este acelas tipograf Constantin.265)

Pe verso foil III are o xilogravuni reprezentand Pogorirea Duhului Sfânt.
Spre deosebire de Cazaniile anterioare (1699 si 1732) aceasta a urmat, in ceeace
priveste numerotarea foilor, izvodului prim, Cazaniei lui Varlaam. Folie ce cuprind
Cazaniile Duminecale sunt numerotate dela 1-200. Sfârsitul acestora (f. 200 v.) este
ardtat prin insemnarea:
Sfarsitul Cazaniilor cu Thunnezeu a Duminecilor de peste an."
Foile ce cuprind Cazaniile sdrbàtorilor, sunt numerotate deosebi, dela 1-109.
Aceste dota pgrti nu sunt ardtate prin titlu special.
Pe f. 109 r.: Sfdrsit lui Dumnezeu laude. lar 'sub linie: Typdritu-s'au Acea-
stei Sfritd carte Prin cisteneala Dibrthosirii lui Laurentie leromonahul', Dimitrie Vici.
Foaia 109 v. si foaia 110 poartà cuprinsul
O alta deosebire Mire aceasta si cele doauà retiprtriri anterioare mai consta." in
faptul cà aceasta are cazanie si la Sf. Climent 24 (25) Noemvrie.

259) Paretisis = demisie.

260) Cu ieri final. .

261) Cu ieri final.

Cu ier¡ final.
Cu ieri final (=I).
264) Cu ieri final.
Vezi xilogravura din fruntea Cazaniei la Dumineca fiului rdtä.cit (F. 4. r.). Aceasta
xilogravurà se repetil la mai multe Cazanii. Pare a fi o copie duna xilogravura din Chi-
riacodromionul dela 1732.

150

www.dacoromanica.ro
 vit

g"

:37

/V. 3 li A .6

4,6xèmtrid
AA CASUirrA WH 116MHfigirrA 4H
ET I
A HALpfliiii
Ir "
AMt16A6H .

I p,
Ic Xc
t 7, t . f
0Mtig16 AVMHE4t,6.1 411,411TV (11HOOU ChnfrOpitiAll
AITOIMPLAvkl' 1 04,Mtits.TX:
, A
claY4Yagrrti rip ;Ltamii
i
K6 !MIME A,ApipHAF 1070,40EHrri > Wit trOArrf tAg
./ 1/

41,:irri npf 1501A Ati 4ATgAW AM/turf

, ,F / , CAO/E0,11,%
, .7 /
1 11:imtind. (la 611p76ACHS 116 Mittirrik WH IS5 BCA
I" u .3 A
AsTaAs6 MIS% flgTf pf Or1L 4a12fMTI
*"..
iipprf ITOA'T'e cfnrprpHACA11,1,11AtItEg,
E1,94% 4)%pz 601.1A% WH 00% AVorfpf WH 4)%p% WIKAIrE 111H 41)2
11

eke MOA pire e M I

t
4 /
MAN AWN, .A, A IT gi\
' Y / to r-
ROE I'&AtflE TO/A0041
H 11 fAto,Aidu t4):
41fpf :
4 y
CIT'Hf6: 4.1 ,46%tpr07FrA IE MS? Ail r.'4
.7/

eWI AIAC'T4 tS fift11110? *MT&hifF pg 'ff S A M,AH rifffrrpg

ft /
Kt10A111%
u
um MAH mApt ripe .1,:itiff,tg Pin en. tifvfH
A I it
it/h ta WAY tifr 11-1 AAW Adintift.
Ilf effr K AP E AtOg 01 frrk rotThirb ,A,HtiA f/ (11pft)mh WI

mst).-1
Nr.88.Cazania intaia dela Riimnic, 1748. Inceputul Cazaniei dela 25 Decemvrie. f.35 v.

www.dacoromanica.ro
 t usor de Intel-es- pentru ce s'a introdus in cazantile .acestea predica despre
Climent episcópul Romei sau Ramului: fiindca pe attinci episcopul Rainnicului era
Climent, deci cu acela§ nume spune episcopul Gh. Ccm§a.260) In schimb lipseste
Cazania la Sf. loan cel Nou dela Suceava deci In total tot 81 de: Cazanii.
La sfarsitul càrii, dup. Cuprins, ostenitorii aduc lauda lui Dumnezeu zicand:
Slavä Cioste, si inchinaciune celui in Troita anula Dmnezeu, care ne-au ajo-
tata dupd inceputti de milt .ajunsil si sfarsitulil."
Textul acestei retipAriri, exceptand adaosul Cazaniei la SI. Climent si omiterea
celei la Sf. loan eel Nou, este identic cu textul Chiriacodromioanelor dela 1699
si 1732.
Cazanie (lela Bucurestii, 1765. Din aceastd carte n'am putut gasi exemplar:
Istoria Predicei la Romani a lui Gh. Coma nu ó mentioneaza, iar in Bibliografia Ro
maneasca veche, Tom. . Il pag. 163, sub Nr. 341 s'au Insemnat numai urniatoarele
despre ea:

,,Cazanie, (Bucurepi) 1765.

Tip/fit/ de Grigorie Mitropolitul Ungrovlahiei."

Pentru alte referinte trimite la Biserica Ortodoxii, XI, 7.

Cele urmatoare ne vor Indereptatr. Insa a conclude ea i aceasta retipiirire face
parte din randul acelora care au reluat izvodul princeps dela 1643. .

Cazania a doua deja Bucurevis .1768. S'a tiparit pe format in 40 Cu cloud foi
nenumerotate la inceput si 414 foi numerotate dela 1-414. Paginile complete au cate
32 randuri lungi de 11 cm. si 8 milimetri. Sunt incadrate In chenare de linii.
Tiparul este numai in negru. Executia technic/ e superioara celei dela Ramnic,
din 1748.
Nici aceasta retiparire nu este mentionatà In Istoria Predicii la Romani de epi-
scopul Gh. Cómsa.
Pe verso foii de titIti are indatinata sterna a Domnului Tarii, corbul cu .crucea
In cioc. Deasupra stemei, textul::
Stihuri politice 10. asupra steinei prea luntinatutui sliivitului ci Blagocestivului
"Donitra 10 Alexandru Scarlatil Ghica Voevodfi."
Atat stema cat si stihurile sunt exact aceleasi din Chiriadromionul bucurestean
.dela 1732.
Predoslovia Cazaniei dela Bueuresti din 1768.
PREDOSLOVIE.
Care pravoslavnicii crestini.
Dmnezelasca Trambitl, *Ritorult Besearicii, sffitult Apostold Pavelt, la tina
dint posianiile'lui zice:. ca.' nu, ama venial la alit', ci numai ca sa propoveduese. Dint
care cuvantt iaste a s'a mira cineVasi. ca Pavelt Apostolul petrecandil in lume, au
'Ecutt minuni, si botezatt, iara nu numai au propoyeduitt. Ins/ cu toate aceastea
arat/ ca au venitt nUtriai ca sa piopovedeasca. Si de va vrea cinevasi sa pri-
ceapa deslegarea intrebarii, trebtie sà socoteascä cumt ca Apostolti Pavelt vrandt
ca sd arate pring 'tracesift cuvantt. cumt ea propovedanifa.cuvantulta lui Dmfiezeu
iaste mai Intaiu T mai multtl trebuincioaga decatil toate .cealalte ceale ce.ceare be-

266) Ist. Pred. la Romani, pag. 93.

152

www.dacoromanica.ro
 f
tiggnIamzi.ice;tif 6:171-itZA1 grAZilitf!orf dAf
r
)
i LiA4Fitif1HAUY Af npc..e AY 7 WM 1
71 .,11
" HUAI Cr114414Aif; IlpirstiMMAU; vto%p%-
'1/iK A;41- 'i
i

Obi Li c4)iit;timi; liAZ' IWAP , 2 a:

dtti IV P91 tclf 111; 7
K 4f EWA i i" tAllf13. fAil
17inpit *4% ;AMA' Ilpi AV MlitioltdAgtei 4,(7411
Ida idgAAHAr it OK if dark Et;KA SG:
4wrpg ioriA 4ohittif

1Er1,rill,
Kg EirsiTAcsim'iA un; cilit MAW AZA A nit&
C(FittliTgAYA livItZiFonoAr-ni; OrtosAhlf A
rriiror10
4Vbtf-TA LitorfonoAte 4: Egdp'etio,
ITA Ang,Z MAA q1A4F4 dmii';* .4,3c6s3 .
dip% pm 4:rriNn29rL AA:1'1-06g"; 4,A4rgH ;
Cid I i;rviipri; At EivEptitricliií 4srpi liptiv4
RónA forrr.7.ilif; r'norp;cpriirLit1111;11V/Z

Nr. 89. Titlul Cazaniei dela Bucureqti, 1768.

www.dacoromanica.ro
 searica au zisa aceasta. Pentru aceala i Dmfiuld Hs trimitanci pie Apostoli le-au
zisa: invdtati toate limbile botezandu-i pre ei. latd ca intdi au pomenit' de invdtä.
turd, apoi de botez': i cu adevdrae mare daru are propovedanira cuviintului lui
Drnnezeu, i pentru celü ce-1' propoveduiaste, si p.:.ntru cela ce-1' ascultd: Si, cat'
pentru cela ce 11 propoveduIaste. Chilar aratd Dmfiezeu cum' are in locul' sdu
zicand' asa: cel' ce face vreadnic, din' nevreadnic', ca gura mea va fi. lard cel' ce
aseultd cuvantur lui Dmilezeu, castigd daruri care folosesc' i sufletul' i trupul'.
Cd pe :suflet' 11 pdzeaste clartit iui Dinnezeu, In petreacerea unii yield dh6v-
nicesti, i Il pdzea.ste depdrtat' de infierbantarea patimilorti, i rooreazd iutimea gan-
aului .cu invdtlituri, pre cuma curatti e zice aceastfa Prorocul: in legea lui sd va in-
ata ziOa i noaptea, si va fi ca unti poma sdditd langd izvoardle apelee. Deci &and
acest' fe!' de puteare trupului, treace i dal puteare si sufletului: cä asa sd veade
Müysi, carele au petrecut' nemdncat' 40 de zile in muntele Smaii. NM' dartl cd a
petreace 40 de zile nemancattl. aceastd puteare au luat' din ascultarea cuvantului
lui annezeu, dupd care si inplineaste cuvanturti lui Dmnezeu ce zice: Cumn cd nu
va träi cinevas' numai cu paine ci Cu tot' cuvantuF ce iaste dela Dmnezeu. Deci intru
acestas` chip' fiind' propoveduirea cuvantului: i vdzand' cartea ChydacedromIonil,
cd coprinderea ei iaste propoveduirea cuviintului: Nu am trecuta cu vedearea, ci
Znoiiniiindu-ne cd putine sd afld de aceastea, am' pus' de au typdrit, Ina nu precum'
au fost' izvodul' cd am' gdsit' multe gresdli si pe la multe locuri nu sd intelegea, pen-
tru care cerca' agile ceale tipdrite mai denainte i ceale de acum': si de vet' cu-
noa§te ca laste asa nu cearem' altd cearere dela dragostea pravoslavIi voastre, fdrii
numai sd ne cunoasteti cum' cal ne sarguim' pentru folosul' 6bstii, si bstenealile atioa-
stre ca niste pdrinti iubitori de fii và le ddruim', priimiti dara aaru cu dragoste, ca
toti va yeti folosi. Alti pravoslaviei voastre rugdtoriu card
Dmfiezeu GRIGORIE smeritur mitropolitu'
al' Ungrovlahiei.
Cupriinsui, textul Cazaniilor si al paginilor este identic cu al Chiriacodrornionului
din 1732. Primele 272 foi cuprind Cazaniile duminecale, iar restul dela 273-410
Cazaniile la sfinti si la praznice. CA ai în fatd cloud retipdriri deosebite Iti poi da
seama numai dura unele frontispicii si finale prin care se deosebesc si prin faptul
cA editia aceasta din 1768, dei are tot 32 de randuri in paginile pline ca si editia
din 1732, literile sunt mai inghesuite de unde si randurile sunt mai scurte, avand
1 cm. pe and cele din Chiriacodromionul dela 1732 au Iungimea de 12 cm.
2 milimetri.
7. Cazania a doua dela Riimnic, 1781.
S'a tipdrit in folio mic cu 2 foi liminare j 312 foi ntunerotate.267)
Tiparul e numai cu negru. Paginile sunt incadrate In chenar de linii. Are cate 34
randuri pe paginile complete. Lungimea randurilor este de 131/2 cm.
Pe verso foil de titlu:
Stihuri Poetice 5. Asupra Stemei prea Lurninatu-
lui qi Blagocestivului,
Alexandru Ipsylanti Boevodii"

267) Bibl. Rom. Veche. Tom. II, pag. 271 (sub Nr. 445). Spune ca s'a tipärit In folio
cu 1 foaie liminarà si peste 310 foi numerotate." La biserica din Dank (Dane) am gasit
un exemplar complet. Din acesta se poate constata cd are la inceput cloud foi nenume-
rotate si 312 foi numerotate.

154

www.dacoromanica.ro
 V_
A

AA r03 4M&Cie
fi d

11.1 CA7ASHTALJit th,Z,14 7 it' qtpEpVi 1M'INAVi

liorrElli IC Nc 2

(:)A1h1 AL LAZIIIE,Y 7 tlfixtiTOFH/11. WH

4Yramir69atAt1 diVif 7 0,41-16
rrk:;;;g 7,iSrrt. ripe etAimt, rroA-
TE pgpriAt 4,nodtiost;tri WI; ITÓA-
gré Acirr fife fi tia iiTI/NV
4,1141711E CAGOA% cfloWhisi..
t4mAtiiri tuti E46,1, . tt,:grrIA,N C'L ;MC% 0014-
pi Oita dirmpiin noun IrrOATE (tary-rp4iAe Agt; 4A-11.
11 E . liflrgeNg tiTe;s:1117. 43717. 6C;1lA1. Wtis $7.13% is1?-
rEp WA elvip% rirldi:VTE 7 wm Op% At m6Apirrt .
11h, 1Ç'L'Ut;ig MAA 11091'1 I4rlr.40? Es6t CZ, MItikitiE
AHU frolli RON C111 AttAliti 'V A ifpf ¡GA - fi cm' :
ij ) 1;i141 A`LC;ITA

Nr. 90. - Cazania dela Bucureti, 1768. Jnceputul Cazaniei la 25 Decemvrie.

20*
155

www.dacoromanica.ro
 417 Kgnp4rim is,r4tif 6 ti: .-.AIM fr2RAISY11 fr f
,
--,,
Le ig_
TitifyliAwf& ,
,3 vo rinpfore AM&
1
9
int-twa AA;AtITHAi
I t i,y.p
01/1-14?pPrOnift I IPAHIVIHAVJ jrvApsirap , WH 4Af
OCINqytelth l'EAUT 14,44 9 2 B( : atiti Af
HUME'
Atli Kipf ;KIM& Ca Tirt1Spilfrilbintii .-
/if A F nprt iMtint14rrgAV4 1Úiliti&
1 G 1 )al1
"8 ?5 if1.1,M r+HiltiliTh EOGROAL
,

Urrllroric
KVEA-rotAumt-ITAnpikcdm-71.1;prVigh Rturfonorn:

iirt NV ir.8.4,-r% RE Anla,,,A c..t.iiquir.iAf IO&HrrÓ-

, ,
?OA Vil de 3.4qb :
A.-. tif/
7/
1
e flifffLUTILIA6
K,;(1)14fifeTh
,, ,, ,
.
..., ,.
I AAVIHINAVII "Ii WpfirrA e
fIS(Uflfli :111);AitifiliVAVH4

//
?OM
I FAA 1t:ail6 MAtif/14111:41 : elf HA
//
VOW. 0Ag TrovA.rslE Kvr lepOMONKVAII tam
maw.
Algae' ii14
TrnorpAct)VAA énictionlEA fi'mtitiKVAVii
.0 HOTTA
c
KtUfif,rAriA:frifi. Torp4gei
T Efi dnicavnlii 6a4riliKVAVII .
gre
TT
Nr. 91. Titlul Cazaniei a doua dela Ramnic, 1781:.
156

www.dacoromanica.ro
 Sub acest text se afld. Stema, iar sub sterna stihurile:
Sernnul Biruifnjf li cu carele moartea iaste
Acurnù si Corbulli in Peceata Valahiei I-/i] aratd.
Domnii Alexandru lpsilanti.
Cciruia stapiinirea acestii Teiri i s'au incredifnl fat.
Anne(' spre descoperirea a toatcl recOa viclenire,
Acelt;rii, ce sei aratii cu ne rnitireani. re.
Rugiiret darrt pre inpiíratulii cerestii mdriri
Alù inteiri in scaunulg acestii steipliniri.
Ca cu pace pre norbdii sá6cdrmitiascii,
$i a-fi] protivnicilorii viclesuet to[t] &WI]
biruiascif.

PREADOSLOVIE
card pravoslovnicultt Cetitoriu.
Pre cumti tupulti sa" tine cu hrana, asijderea i sufletulii cu Dmilezeestile
sd hrdneaste, si creaste curdtindu-se de sping pdcatului si inflorindù rodurile cuvi[n] le
bine pldcute celui ce ne-au rdscumpäratil cu Sdngele Sdn, ceale
ding robIa intunearecului.
Deci de vreame ce de multe Ciri si la ceale dint" afard
lucruri, vedemil cd po[r]nirea
a fieste ce trebuintd sd pricinuYeste ding ardtarea si indemnarea
cu cuvantult". Cu
atilta mai virtost" sporescfi in ceale dhovrijcesti ascultaorYi cei bine
Credi[n]cios[i],
cdndil cuvântulii luT Dnatiezeu de-a-pururea sd trimbitézd in
inimile 16rd: candii
intru indestularea pdnYi vietYi petrec6. Atuncf si Hs intru dînïi
sdsdldsluYastesi trupulti
id lace 'moral despre pdcatti (pre cum zice Pavel) 'fart" Dhulti VietuYaste luau
drentate.
A sd propovedui adevdrul Ev[g]lifei de cei dint" rdnduiala Besericeascd, iaste cea
mai mare trebuintd: Si .a-1 tdcea pre acesta, iaste cea mai mate 6sindd. Si
ce nsindd;
C.)sinda slugYi carele au ascunsti talantulii Dmnului sat' in pämant6,
si nu l'au negu-
Idtorit6 pre dansultt.
Derpttt aceea, dint" porunca prea sffititult" nostru stdpan, Chydu Chyrt" Filaretù
episcopulti Rimnïcului, s'au datt." in stambd aceastd DmfiezeIascd carte, intru
care s'6
cuprinde CazanYile Duminecilr6rti preste anti, aradndil fieste carea In sine
tdlcuirea
Evrg]lYei DuminecYi, pentru mai bund inteleagerea NorodUlui de obste.
Asijderea aceastd carte cuprinde atdtti si ale Prazn,ici16r6 celörti inpdrätestI
C&2anYi,.cAtà si petreaceera cea inaltd si plind de rivnd Datilezefascd a Sifitil6r6 ce
au pätimitti pentru Mirele sufletelOrti dela carele sd si incununard, si fericirYi ceYi de
veacY sà fd.curd mosteani.
A acestila cdr0 fieste care aidaMe, la zina sa a Ceti cu glasti luminattt Mau
admarea noroduluY besericesc6, datori sintemil; spre inteleagerea ascultdtoril6r6,
spre desteptarea sufletelnril ametite de betiYa patimil6r6. Si mdcarti cA sA i. and.
multi de cei carli cu greu paimescil spre ascultare mdntuitoarea propovedanre, in-
tunecatd fïindù mintea 1örti cu. dulcetile trupest.Y. lush' pentru gal ca acestea mai
virtosti sd nu inceteaze cuvântulti mântuirYY: CdcY intru cea de-a-nururea invdtdturd.
¿le mdntuirea .sdfletel6r6, Si infricosarea muncil6r6 de veacY, cdrora v6r fi mosteanY
cei ce nu sd pdrdsescil de rdntd.tY; doard sA vorg destepta i [Ina. ca aceTa spre lumi-
narea pocdintel.
larti a nu s6" ceti intru adunarea Besearicii, CazanYfa a fies!te cd.rfla DuminecI
si zile ce sd prdznuescil Praznicele ceale inpdraestY. si Sfñtïi cei ce s'au nevoitil

157

www.dacoromanica.ro
 el

23R
111
K. 3
íLi Cnatifrl'Auiii Agri/Mil:PTA 411 1514If

nourpg ic Xc
CltiV(16 LAA""fiffjV , ;firtlifICO'phOAL Ult1" 141cArrópi-olfi rF ,411'

AiA,irk , on& ,T;(si; "il? cfni6?fri, rip ;1A:1ml, la freiATE Aá _

epiiiif 4,1-10,401rr& , Wil TLITE FAA"; Or r b riFF ts64 AN
sA,,,,-05',i\V 4,41-1wri cn6.60%, 1i4Amt1rk Pa AV GHP/i(CIM ii?
miltirrt WA
i
li atm Ail
1
1 ji,e'rrgAV PA :41,1E% 118fT496 liA 011"t1b 11:-
11%174iri, [Tyre ri"Otlirf (InniTpume AVi<1 .A,A;i11E g TV/iki Ri-
WA /yap% g0,1,1% uni cpsra aprfp$, 11114 (1157tp% 11%/c4rr,f 2 WA (pos_
,
p% Af moArre fiffi' .4"1( % li tA)? Milli" kcliffq, ; ,CorVA
, , , 1
, ri,, al i
tiOE r% Ariti,y011f AUffib ITO4ti flOAA'ill f 41f0AV/1 k. wrap, At1116 2 fi
..
CfrIXA1..."1" e ) fl/ieill' FIVIV14 .i iSt uygrrp% 1-;V AvArrb
(WI111/i 41ACTA 'rib' tlffirrpV ,lrirri, rutirrpV 'IEfi.A' 2 it&MAPI 1lFtirr9V C'l,
KViláv/VZ II% el'pf mil' dA6 Ah411 al4pf. ET )1,1;e'rif ;'Elf 4 fvfir, i lib 1141(1
a
ii'irEei Ag (LAV iytfirl'5 1 IA elV 1i%A.K.:111-1 1tprf'41 1VH' 4,Mfif 'F-6
`,
1 IlEritrpV if IAFE ngtiO? V (1)6rfrt, rOtliftrn 4 Mt& f g (ilinfaivi& iP'ilii

Nr. 92. Cazania a treia dela Rittnnic, 1781. Inceputul Cazaniei la 25 Decemvrie. F.237 v.

www.dacoromanica.ro
 pentru Hs, Iata c cu totulh noroduth edit prostu vor petreace intru intunearecuth
(nestYinte. Datoffu iaste dart si fieste\-carele Crestinh a supune auzulh sdu spre ascul-
tarea Dmfiezeestii invOtdturi, si a plini Poruncile Mantuitoffului, Carele cdtrd
ea acestea gra,'Iaste: FericitA santh cei ce audh cuvantulti luí Dmfiezeh, pdzesch
pre dansulti.
Alti tuturdril prea plecath, Grigoffe Ierodiaconulti
dint Sfftta Episcopie a Rimnicului.

Sfarsitul Cazaniei deia 7781.

Foaie 311 r.:

Purtdtoriu de Grijei fïindü Typografiek Chyrti ldachimft le4omonahulii, dinii

Sfilta Mitropolie." [Pe f. 311 v., f. 312 r. i v. are:. ,;INSEMNARE pentru bate
Cazaniile cd siinai In Cartea aceasta".La sfarOtul Insemnàrii, pe f. 312 v.:

T y p â r i t u- s'au Aceastei sfiltii si Dinhezeiascei Carte, prinft bsteneala Dior-

thosirii smeritului intre lerodiaconi Grigorie Rinzniceanfilit
Cu smerenie dará te rogii dreptù Credinciosule Cetitor'iu,Cetinkl] pie aceastei
Carte, -Undo vei afla grepla, s'au in cuvinte s'au in slove, indrepteaza Cu bleitn]deate
ne posiuilnidu-rn`, cad' ¿in' peitimay Anti] i eu, asirdderea tinut de slaiclunea firii
carea nu lasä pre nici ti[n] peimiinteanil a rcImeinea lard gresalei: lard' cetti bogaft] intru
mila sit' te invre[dlniceascei fericirii de veacr."

' Se edosebeste de editia anterioard dela Ramnic prin format si numerotarea foi-
lo; Forrnatul acesteia este mai mare.
Editia din 1748, urmand izvodului prim, dela Iasi, 1643, a numerotat deosebi
foile cu Cazaniile Duminecilor si deosebi pe acele ce cuprind Cazaniile sdrbdtorilor.
Editia aceasta din 1781 are numerotarea in continuare.
Sfarsitul Cazaniilor duminecale (f. 202 v.) este ardtat prin insemnarea: Sfar-
situlft Cazaniilbrti cu Dinhezeti sflitutti alti Duminecilbrii de preste anti."
Cuprinsul i textul Cazaniilor este identic cu acela al editiei din 1748. (56 Ca-
zanii Duminecale si 25 la sarbdtori.)
8. Cazania a treia dela Ramnic, 1792. Cartea aceasta de Cazanii nu este meutio-

mad in Istoria Predicii la Romani de episcopul Gh. Coma. Inteadevdr, lipsind primele
cloud foi care citprind titlul, sterna Domnului Tdrii si predoslavia, a confruntare prinitd
te pcae amdgi sd o socotesti drept editia din 1781. 0 deosebesc frontispiciile si unele
initiale. In rest, nu numai textul dar si numerotarea foilor si paginile sunt identice.
Are 34 de randuri pe paginile pline. Lungimea lor este de 131/2 cm. la fel cu.
editia din 1781.
S'a tipdrit tot pe format in folio mic.
La inceput are cloud foi inenumerotate si 312 foi numerotate dela 1-312. E tipd-
ritd numai Cu negru.

159

www.dacoromanica.ro
 Sicexto mat A 3 Hi H ensunam
1 3..11 ei; ggnp4,,,4 :WIN 4,7,,(4,0 qwwilirt 41f ,&'- 111
S'Itl (1A/Afritoop tf ; riphrri
1 , n
Ai;
111
2 EMI K
KA;:ifi)HAF
Q
11 1 ;
,,,,VIAVII,AbH lipA4(11110/10P V1404411 ELIA ;At
Urp-apiAop 11;AO? WM, 390 litift ,i, nfiffIll. TTIT
1
ti . 01 Tr44
4
V
44
AIM
TV-114g,
AAKVM CIA?
npft tigmitnioangti itjmn .
,
411;11..

4.
; +
1 IGO MHXMitIKMflOrtITI GNU ROCEu
f Z. ,,, A
..i.
i7I
Kg....
,
KAarorAosfrii4 um
1111 aopiivirrbnhti lAwrponoAurfrovr%
tlrrers.3.
VVV
,

itiT(DIAAfe T
.,,.. ,h'rrpostixfitti
litfAirl61AAA nrE ...
AA -lmo
giit
r Vf. 04)t"ifT3 61111Konli ; rAimmitiMi e
TIT
r
4 4. AfrIA kfigti ALIStiTgIIPH .
2 4.4eyis .
+
Ttrnizptifr v Iiimiirpii fitiptio
OArg
UM igno Crii gr; 9 tZ .
1R
M fe 28
tif a; P 3 se rA
_Is oil SEP.31
Apfi
o W4z 1 fT5 ran% A: CCIVAP(1341;
. Vane*
A rk2 wis OP TvnvtIT Air rewprit et7nómiKciírriAtirri an I

_
,

..., ciew =At mew wetsArAwsitan cimmallitv

mms' REAM m211-4411m1)541
Nr. 93. - Titlul Cazaniei a treia dela Râmnic, 1792.

www.dacoromanica.ro
 Verso foii de titlu:
,.Stihuri 5 Asupra Stemet prea Luminatului; sldvitului, Blagocestivului Donn?,
Id Miahil Su tul Voevod."

STEMA

. lar sub sterna, stihurile:

Semnul Biruiftzitii Cu cat-ele moartea iaste

Acum si COrbul l[n] Peceatea Valahiet Ill] amid.
Inilliatului Domn u/ui nostril Mihail Voevpd,
Cäruia i s'au Unkredinfae acest Crefiinesc' norod.
Armó spre descoperirea a Iowa reaba viclenire,
A celOr ce sa volt.] arattt ca ne-multamire.
Ruglim dar pie Iln]paratul cereoii
A-1 scatmul ace.ytii
Ca "fin] pace pre lard cu fericire sá ô carmuiasca,
,Fi al l] protivnicilor viclefitg tot biruiasca.
Dupil cum se poate constata, stihurile sunt cele dela editia din 1781,adaptate
ht situatie §i cu ortografia scuturatii de prisosul" lui In final.
Foaia a doua r. i v.

PREDOSLOV1E
Ctitró pravoslavnicut cetitoriu.
Precum trupul sá fine cit hranai asa Si sufletul 'cu Dintlezeeytile cuviln]te
haineafie i creafte curafindu-se de spiriii pricatului, ci Iln]florind rodurile ceale bine
pilicute celui ce ne-au rliscumpiírat ca seingele stilt din robia intunearecului.
Deci de yreatné ce de multe ori f i la ceale din afarà lucruri, vedem cii pornirea
a liege ce .trebuintri sii pricinuiafie din aratarea f i Indemnarea cu cuvóntut. Afiyde-
rea dar, fi nzai viirtos, polt] a spori Iln] ceale dIzovnicefti, ascultiltorii cei bine credit tz]-
ciofi, ctind cuvântul. tut Dmtiezeu deapururea sa trilmbiteazii Ifni inimile for, &Ind
Iln]tru Inedstularea póinii vietii petrec. atunci si Hs l[n]ira dânqii sallisluiaste,
trupul sd face more despre plicae (precum zice Pavel), iar duhul veluia,steIln]tru
drept ate. Pentru aceasia, a scl propovildui ' adevarul EvIg]liei de, cei din ran-
dmiala Besericeascd, iaste cea mai mare trebuingi. i at tlicea pie acesta, ioste cea
trial mare osandd. i ce osandii? Oilitzda slugii carele au .ycu.ns talantul Dnñului sat,
In pamant, i nu l-au negutótorit.
21
161

www.dacoromanica.ro
 brept acenia din porutica prea sf ititului nostru salpa [ni Chyriu Chyr Fitaret
ce au stlitut pana duna ifnkeputul acevia, apiscop' Ralmjnicului: Ani
treisprezece, iar acum s'au Inaltat In scaunul Mitropolki U fOgrovlahiei. Am dat Ifn]
.Stambù aceastil azzliezeiscit carte, Ifnitru care sa cuprind Cazaniile Duminecilor
preste an', ce ar fieste carea Un] sine talcuirea Evég]liei Duminecii, pentru mat
buna Iftiltelecigerea norodului dé obste. Asijderea aceasta carte cuprinde wat si ale
pratzThicelor celor Cazanii cat ci din petreacerea cea Un/alta i plind de
rama. Dinhezeiascil a minora sfliti ce au pätimit pentru Mirele suftetelor, dela
rele sa si incummaril, ci fericirii cei de veaci sa facura mosteani. A aceritii carti
fiestecare Didahie la zida sa a ceti cu glas inae intru adunarea Norodului Bese-
ricesc' datort santem.. Spre Inteleagerea ascultatorilor spre desteptarea suf teielor
celor ametite de be; in patimilor. i lacar de si cilla muiti de cet cari cu greu
se"'

nriznesc spre ascuhare mantuitoarea pro povedanie, intunecata jiind min tea lor Cu
dulcetile trupesti. lnsa penn-u unii ca acestia nzai varios sa nu incetenze cuvantill
mantuirii. Cáci intru cea deapurtzrea invataturil de mantuirea sufletelor lor,. i infri-
cosarea muncitor de veact, ciirora vor fi mosteani cei ce nu sa pilaisesc de rei6tiiii,
doara sii vor destepta si unii ca aceiaspreluminareg pocilintei. lar a nu sa ceti Intru
adunaren Besearicii Cazania a fiesteciíria Dumineci zile ce sa prit-znuesc Praz-
. nicele ceale inpiirlitesti si cu ce s'au nevoit petztru Hs, lata cu totul noro-
dul ce! prose Vor petreace intru intunearecul nestiintei. Datoriu iaste dar si fieste
carele crestin a suppune. auzul siiu spre ascultarlea Dmiíezeestii Invatiituri, si a
plini Poruncile Mantuitorului. Care le ultra unii ca ace.ytea ganaste.. Fericiti sant
cei ce aud cuvântul lui Dumnezeu, si-1 plizesc pre deinsul.

Al dreaptei credintefil voastre urmlitoritt., si plecat.'

Grigorie Singhel', Ramniceanul.

Toate cele trei editii de Cazanii dela RAmnic (1748, 1781 i 1792) dupä cuprins
sunt ident,ice, avAnd 81 de Caranii. Din aceste editii lipsete Cazania la Sf. loan
Gel nou dela Suceava, In schimb au Cazanie: la Sf. Climent. Prin aceasta se..deose-
bes,.: de cuprinsul Cazaniei lui Varbaam i al celorlalte retipAriri.
Editia aceasta din 1792 are la sfArit, .pe f. 312 v. .dupd cuprins, urrnAtoarea
km enmare:
T y p 1.1 r it u- s'a u Amista 5ffit6
si Dinfiezeiasca Carte, prin osteneala
Diürthosirii smeritului intre leromonah[i] Grigorie Sin ghelul RamniCeanul.
Cu smerenie dar te rog drepe Credinciosule Ceitotriu, Cetind pie aceastil Carte,
unde vei afla gresalli, sau In cuvinte, sati in stove, "indrepteazd cu blandeatel ne-
ponosluindu-rn`, acti] om' ¡ultimas sant eu, asijderea tinue de slabiciunea firii,
carea nu tasa' pre nicfil un pdmantean' a al-manea tara gresala, tara ce! bogat Mari
mita se., te invredniceasca fericirii de veaclil."

162

www.dacoromanica.ro
 ;Iirq.A.1Smilw)v.i.e6t9m09 el a .1 19 EMT MD ZESt9
ram MSYS
otem- VV9ita

(YAW
McSa
WaYi@

men Utttea

K A ?fi
6`)Iteta MOO
ig MOM

AiKa1631-itIO
leit6EiCriG
A CA%surth writ AgmtintlfrA ;1-1
to
A LIAtilfpfti Am-rigigtt

norrrpeìr xa*.
I A I
11.ritigl 41-tovrápiol Hal CDIMPropHA ATOOT%
,21,117fie 4Ég o
AgAirk / dirt Ir1410 :it? 4)%Air np; A.46 isg,r6,AirfL.14,:i-
pgptiAt ,;(10,A,0644 g El4 frCtirri Ag A:111' ',pit 10M idt1 0
.1 iiiri'Vag mnfirre cAò'go,a,% tikitIlMihrk Iti ta EtipVI;VVVA NV
mulforfr mil iii 14r1 Agtli 1 Ilirrgt-AV tr;. 7itts% rWrrrEpf ml 8tYi 47-
rpApij (vim* rróAfri ckrurgPttit iNti idle7tif 12? ii,limgmV E (.14-
, ,
qz ap%p% 60AA% Wil qm/p% ,qpipt, WH gotrf.1181iiiirre 7 WH (ph-
i I
Fr& At moo.prrE 1.11:f 4.1S% 14 tz7? Mal 4,AIrr ? 4 AirrVtA
F ..., 1 1 1 1 a/ ,, f ea T, / Y or
1 nan, a .
so. cz AVVITNHYi Anti trQ11,11 HOMIH t ARA M, k `14Yfilf
cirIii 1 . ,'i . ) figmAn (atone ;EafAigfrfp% nIg 4%(,,f, .
14 w 1-1 ZuvrA rig nhtTpg 3:1,4611 nrizigra .1/14 / fig MAN fling*? C4
KVtIÓACIVI WI 7ipt Wtil '',1 Aati m!ipt rip; iiiiititAI.V . rtip% JA am
:la; rig (LA); ujitd,r, lif ;g 1f24feVr 4'3fizqiirgoA fan IATtliZkillg)
inTip ISIApf 4i,pg Is' (1)gir rontiq, 84 flti eno ( npf tam tqvil
i mtp-
Nr. 94. Cazania a treia dela Minnie, 1792. Inceputul Cazaniei la 25 Decemvriie. F.237 v.

www.dacoromanica.ro
 Cazaniadela Buzau, 1834. Episcopul Chesarie al Buzaulni tipdreste la anul 1834,
In Buzdu: Cazanii ce cup. rind In sine Evangheliiie talcuite ale Duminicilor de preste
an, ci Cu Cazaniile Sinaxarului Praznicelor Imparriteti, fi ale sfintilor celor marl, a
12.1uni de preste an. Care mat Indreptându-se atat la vorbei, filnd ca veche foarte
proastii, cast fi la noimi In multe locwi afleindu-se grefite, s'a tiplirit acum In zilele
Frealuminatului Prealneil(atului nostru Domn a toatil TaraRomiineascil."
Aceasta Cazanie Inca este retiparire dupd Varlaam spune Oh. Coma In
Istoria Predicei la Romani.268) Din referintele bibliogratice din trimiterile ce le
face la aceasta retipärire urmeaza ca Oh. Coma a avut la Indemanä exemplare din ea.
Cu privire la Cuprins, constatá urmatoarele deosebiri Intre. Cazania lui Varlaam
si retiparirea lui Chesarie dela .Buzau, 1834. Aceasta din mina,' are In plus, fata de a
lui Varlaam Inainte cuvantärile" la toate Cazaniile duminecale si 6 Cazanii:
1. A doua la Inviere; 2. a doua la Nasterea Domnului; 3. a doua la Botezul,
Domnului; 4. la Sf. Ecaterina; 5. la Sf. Constantin si Elena si 6. la Sf. lije. Deci cu-
prinde In total 81 de cazanii.
Prefata Cazaniei dela Buzau este nesemnata.
Cazania dela Sibiu, 1850. Asupra acestei retipariri Gh. Coma, in lucrarea
sa citata mai sus ne da urmatoarele referinte: Cazania lui Chesarie dela Buzau s'a
retipArit fàrá nicio modificare In ainul 1850 la Sibiu In tipografia lui Gheorghe Clo-
tius, sub titlul: Cazanii ce cuPrind In sine sfintele Evanghelii talcuite. ale Duminici-
lor de preste tot anul .si cu Caraniile Sinaxariului la toate Praznicile Imparatesti.'
Sub ,titlu este indicat ca tiparirea e facuta dupa ,;isvodul" dela Buzau intocmai,
caci toate Cazaniile dela 1834 ale lui Chesarie au ars In 23 Martie 1847 la Bucuresti.
retipärit cu cheftuiala Dumnealor' Iosif Romanov si Comp. librieri romanesti din
Bucuresti
In ambele Cazanii, adecil In cea dela 1834 si isso, la sfarsit se; gäseste o cuvan-
tare pentru Pasti, care nu se utla la Varlaam."269)
Retipärirea dela Sibiu, 1850, cu cheltuiala Dumnea.lor losif Romanov si Comp.
este Intaia ce apare datorita unci initiative dinafard de oficialitatea bisericeasa
Cazania dela Bucurefti, 1858. La anul 1858 'apare la Bucuresti o noul retipa-
rire dupa Cazania lui Varlaani, tot ,;;Cu cheltuiala Dumnealor losif Romanov §i
Comp." .,t
Fatii de editia dial 1850 aceasta apare sporita cu alte trei cazanii i cu Viata sf.
'mucenic loan Romahul (t 1662) lasa.cum se aratä In Insusi textul titlului.
Primele cloud foi dela Inceput sunt nepagInate.
Titlul cartii e tiparit In trei culori. Chenarul si cloud randuri din text, anume:
Sfintele Evangehlii teilcuite" §i Milrij sale prinittlui" sunt tipdrite cu albastru.
Restul cu rosu i negru asa cum se vede In cliseul Nr. 95.
Pe verso foil de titlu are icoana Invierii Domnului Infatisata ca pogorire In iad.
Pe f. II r. arc urtnatoarea:

pag. 138.
Gh. Coma: Isl. prod. la Romani, pag. 139-140.
164

www.dacoromanica.ro
 0.4*0 J,

't
,

AZ Nil
,, 110

ANit
r
s( 4
tie konpind n cine.

MINTER HAVEN WAITE r

./

or'
aAe DbminiqeAop de npecTe an, mi

KAZAN/1E CINAKCAPIAOP
Aa Ilpazniqi3e .t.nurmywremi m am minui4op qeAop
mapi din 12 Abni aAe alumni, ia kape c'ab- adaoc
KAZANIA C4. DIMITPIE BACAPABOB. 4.
COINTEI OILAOTEL de >la Amin.
CO. *NIKODIM t1e4 coinuiT ye ce a-
0.11, Aa mo nacTipea BicTpiila de necre OAT8, mi
Biima C. mbqenik IOAN PO.MffiNt5A.

Alum Timpirb itnTp'avecTa'mi kin Tn ziAe.w k,

1. P.1. NIPII CASE IIPINWMI

A.11EKCANDP6 D. rIKA,
KAIMAKAMIVI POMINEV.

Ka kearseasa Dumnettaop IOCIO POMANOB mi Kama.

v.,

71Inorpapa Nagiortaas Deasentaxop JOCK. POIPIA1VOB tad KW7177.

1858. &TUT I.

,
1
j
,\*,
,0.
Nr. ps. Titlul Cazaniei dela BucurWi, 1858,

JI6S

www.dacoromanica.ro
 INAINTE CUVANT ARE

Catre toti drept-credinciosii Crestini, câÇi vor citi aceastei sfeintii Cazanie, si la
cdti vor asculta-o, Dumnezeu Doninul nostru lisus Hristos sa le dea nuintuirea su-
fletelor lor.
De derrzult in Legea veche multi din cei mai alesi barbati aveindu-si inimile cit-
rate, ci insusi fiind vase mai inainte gatite spre priiinirea darului Duhttliti sfânt, tara'
sii taba ajutorul cel din Scripturi, fiindu-le cu indestulare din loca Ceirtitor, darla
cel avea lacuind in sufletele br. s'au invrednicit, de au vazut pre Dumnezeu, cu
cliinsul au vorbit fata catre tata, ca cum ar vorbi cine-vasi cu prieteniP sai, asa au
fost, Noe, Avraam, si cei neiscuti dintr'einsul, asa lov si Moisi, cu acestia Dumnezeu
n'au vorbit prin Scripturi, ci insusi prin sine, glisindu-le a lor minte curata ,de toatei
spurceiciunea, iar dalia' ce firea omeneasca au inceput a stabi, ci s'au feicut oamenii
nevredrzici de a se lum,na mintea lor cu darul lui Duninezeu spre cunostinta
porun-
citar lui, iubitorul de oameni Duinnezeu siinvattIndu-se fie.y-care adevarul, sei nu se
amdgeascii de patimi, nici de tot sa se strIce neiravurile tor, si set' cfzei Cu n'aluda In
ircficiunea trdndavii cei veitainiitoare de suflet, abateindu-se
voile lui Dumnezeu, i umbldnd In cal neuniblate. Asa j instraindndu-se dela
dar neputincioasa o:nenire au
avut trebuintet de cetire, de scripturi si de c'drti tipdrite,aceastei
si acel ce intdiu si intiiiu, care a alca tuit aceasta sfeintà Carte, trebuinta simtindu-o
ce se numeste Cazanie
care cuprinde in sine de tot tela! de inviitaturi mai dulci
clec& inierea si faguritl,
precum zice Psalmistul si proorocul David la Psalmii sal
Acei, dar ton voi credinciosilor Hristiani priimiti-o cei insuflan de Duhul sfeint.
Cu evlavie in
in case, cet%ti-le, ascultati-le, ca sei va aflati nidntuirea cea vecinicet.sfintele Biserici, qi
cinstiti, partile
bisericesti, alai pe Preoti, ca urzii ce au jugut cel greu, spre a da seama de turma
sa inaintea scaunului lui Dunmezeu, iubiti-vli unii cu altii, mangaiati-va la neVoi,
peiziti casa Doinnului, care este Biserica, nu va pizmuiti,
la altu, ca sei nu trimitá Dumnezeu mfiniia sa asupra voastra, nu va aprindeti casele unu
dupa cum a trin4s'a
wupra Sodomii si Gornorii. De veti fi buni, fi Dumnezeu va fi bun cu voi, iar de nu,
veivatrimite metniia sa, va lua boul, vaca, si altele dela iezle, in sfâr fit, pentru
peicatele noastre fi bate ale noastre mai pie urma focul Gheenii ne va inghiti, daca
invàleiturile tui nu voin pàzì, zice Domnul. Ruga fi pre Dumnezeu si pentru cei ce
s'au ostenit de au alcatuit aceastei sfanta Carte, urnifind toate cele de sus, si yeti auzi
deja Duninezeu: Fericiti cei ce attd cuvdntul liti Diannezett, si-1 peizesc pie cllinsul,
Amin!"
Pe verso foii a II-a are, la mijloc In rnedalion, chipul Mantuitorului,
avand de
jur imprejur cetele sfintiior.
Paginile 1-261 cuprind cazaniile dumintcale al eäror sfarsit este aratat prin
textul: Sfdrsitul Cazaniilor Duminecilor celar de preste an."
Urmeaza dela pagina 262-426 Cazaniile Praznicelor imparatesti si ale sfinti-
lor ceior mari.
La sfarsitul acestora pe paginile 427-429 se afla Cuvdnt pentru
sclrbatori care
se va eeti in sarbeitorile Pastilar."
Paginile (430 si 431) ce cuprind lnsemnarea pentru
toate cazaniile ce sant in
cartea aceasta" nu sunt numerotate.
Pe ultima pagina are urmdtoarele stihuri si insemlnari:

166

www.dacoromanica.ro
 Ceteste-ma pre mine o crestine!
Cartea zice dela sine.
Ceteste-md Cu luare aminte,
Si Cu osardie fierbinte.
Ca daca cu dragoste mA vei iubi,
Si des ma vei unelti,
Vei vedea cum sfintii s'au nevoit,
Si pro draci au biruit,
Si au castigat cereasca imparatie,
Odihna cea de vecie.
lar daca si cuvintele ce-s in mine,
Le vei lua in minte bine,
Te vei învàta minuni ceresti,
$i laude Dumnezeesti
be unde vei lua mult fotos,
Dela Mantuitorul Hristos.
Iar de vei afla in mine ceva lipsire,
$i gresáli in tiparire,
Nu-s vrednica eu de prihanit.
Ci cei ce m'au tiparit,
Irisá tu iubite frate!
-
De poftesti sfanta dreptate,
Indrepteazd ce graesti(?) gasesti
Pre nimeni sa nu prihanesti.
Ca si tu esti neputintii supus,
Ca *i cei aratati mai sus,
Unul, pentru altul va rugati,
Ca raiul sA castigati "").

Slavd, cinste, i inchindciune, celui in Treime unuia Dumnezeu, carele ne-a aju-
tat dura inceput de am ajuns si sfarsitul.
lar cei ce va veti intampla a ceti bucurati-vd ?in Domnul, si vd. rugati pentru noi,
si ce gresald yeti afla indreptati cu Duhul blandetelor, nepuindu-ne in ponos.
precum este cu neputintd omului a nu pdcdtui, intru acestas chip si Tipografului a
rdir.anea fard gresard.

Precuin cei streini doresc nzosiia vaza,

Clind slint Intr'alta Tara de na pot sa ;raza,
ca cei ce-s pre 'mire liantuiii de furtuna,
roaga pre Diannezett de linLyte buna,
y4a vi Tipogralul de a cartii sffirsire,
Lauda neincetat da si multunzire.

A. cela care a asudat, Tipograf roman curat

Litere de a asezat, Ce d'ast rod s'a bucurat,
L'asta carte mult sfintitä, $i vrea drept rdsplatire,
E persoana Numai dulcea pomenire.
Iorgu Georgorgiescu.

Formatul acestei cdrti este in folio mare. Are cate 45 de randuri pe pagind.
Lum.tirried randurilor este 17 cm. si 8 mil. Indltimea textului e de 29 cm. si 7 mil.
Tiparul este foarte ingrijit. Citatele din Sf. Scripturà sunt indicate In note subliniare.
Ca ornamentatie are patru frontispicii, care se repetd la unele cazanii si cateva
initiale.bogat inflorate.
/Vara de textul din titlu si cel din fruntea preuosloviei nu mal are tipdrit Cu rosu
decat in pagina primä, patru randuri si cloud initiale, restul in intregime este numai
in negru.
Aceastd Cazanie are cel mai bogat cuprins. Anume, are 55 Cazanii Duminecale.
Deci cu una mai mult decat Cazania lui Varlaam, intrucat la Invierea Domnului are
doud Cazanii,
La Praznice impdrdtesti si la Sfinti are 30 de Cazanii, adicd cu 9 mai mult de-
cat Cazania lui Varlaam. Aceste Cazanii sunt:

270) Aceste stihuri se gasesc si in Cazania dela Bucuresti, 1828, (Vezi Bibl. Rom. Veche,
Tom. 3, pag. 573-4).

167

www.dacoromanica.ro
 4,70

/7 OW
A.0 a awe

II 2511E Z1JE AJE JI IMEMBPIE

AA CAZ RiTA Uli ASAM !RITA ;i A 11,11)1Epii AOAltitinSi norrpS Jic8c XpicToc.

3iAiTop un q)zrwrop A 'OATZ ASA:, 411TAiiS ;iAinA

DomnSA ASAInE;Ek
Up E SIAAM A'A .pAll[K,AC.`Ri'r ES TOATE AApSpiAE., Uli TATE i AE-A AAT
ASiip E ROiA Atilt I-A AAT ASI An I ITE C41,7' ROO KA II iMEtri: CZ IIS'A RipSiACKZ,
'I-04 AAT CZ AiRZ nSTEPE KA SII .1NAIll'ApAT Ilp EC'rE TATE (1)7nll TS') IAE ASÍ ASM-
11E;E8, 'I-A AAT Blimp grApz AE ROAMS, (1)zpz AE ASpEpE, (I)Apz M 117KATE
III i +WA AE MO,IpTE, LW .1111 KZ OA() E 'I E I-A Mai AAT ? I-A ¡VW ASÍ ROE CZ
Ard HAM' E :Ail' TOW nomn l'AISASi. (I)zpz nSmAi Air, nomSA KSnowinnii a
osSASi wi A RI IlEASI, CZ IIS AIZIINditl E '). 11811i IIZ .1111RZE17.TSpZ I-A AZCAT,
Ill i Ali KZ 11OPSIIKZ I-A AAT, `I i Ul i npE norlzcTA nS nEnTpS AAT 9E11,1, 'I i IIS-
AlAi I I E IrrpS KA CZ KSIIOACKZ III iKZ Ap E MAi mApE npE AtimnE;Ei;, .Toicz,
EA,
EA II i`i i npE piEt nS o A 1.1i tit; T, ii
O A KZAKAT AE4YAimx,nASo. FlEirrpS
PHI: (AS Ai; i;r011 .1 T Aill PAÍS, W Í (AS Ai (Hi T A E TOATE RSIIZ'rZniAE A4EA.k,
npEtiSm CA CKplE AA KApvk (1)AmEpii 1): IlimEirk npE EA IIS A'A CMillTi T.,
II i ME II rk uS AA i.;r011iT Ai II PAIR, .pncSwi EA nurrpS rpEwAAa CA cia i;roniT,
Ill i CA AinciT AE cAAga ASÍ Atimne;Efi, Ka;;AnA n pE PIEC'T naAmLwr RAECTE-
MAT, WI .11IIKZ IIS 1 -A AiKSIIC ATNT, 'II AA MAil MSATE pzSTZIO .1111TOpKaill-
mice; LA .1' 119E11ST A (1),INE StnAEpi., Ktip RH, KZpCZPi M CX1111,1E.
CKAiptrAKii,
1'4411110E, wi TO AT E ASKpSpin A iAROAE III i, .1ktIKZ LW AATA AIM pt. M KT A-
4 ECT'k, KA IIS CE .i't IllinIA II isli A Si ASAUIE;ES, '0 iAoAkop iEAop
Anini, wi
ISp;i,. 11 jETp kOp, 111 i A EMII E A0p CE 411KillA, W i Omni nST.I; cz icSnoAcitz opE
A SAIII E;18, II i `I i fIST'ii 11 pilE IIE, IVA AAKA (InnTSpiAE AS i
ASAIIIE;ES CXIIIT
ATAiT AE ASMIIIATE 111 i M (11p8MOACE. I I p EKSM EC TE coApEAE Ill i CTEAEAE, AAp
KS KNIT AIM ENIpTOC RA (Pi AM EAA, KA p EAE A ;i C IISMAi I II i CAR (frAKST, ll'A
nSTST KSII0AltlE, KZ AAKA COApEAE, KAp EA E EC'rE ;iAi pi: ASi ASAAUE;ES CTpZ-
AS`l E 1)1 E ATAT, KS Kavr MAÍ RZpTOi RA CTOSAS`l i ;iArropSA, wi AaKA nz-
MililITSA, KApEAE ECTE (1)7liS'r AE AAStICSA, WI NE 14111E npE no' npE Togi

1). 1),9. 2. 17. 2). (pa, 3. 7. 23.

Nr. 96. Cazania dela Bucure0, 1858. Inceputul Cazaniei la 25 Decemvrie.

168

www.dacoromanica.ro
 1. La 27 Octomvrie a Sf. Cuviosuiui Dimitrie Basarabov. - 2. La 25 Noemvrie
a Sí..Ecaterina. - 3. La 7 Deceirivrie a Sf. Filofteia dela Curtea de Arges. --- 4. ILa
26 Deceinvrie, a CuViosului Nicodim cel sfintit. - 5. A doua iardsi la Nasterea Dom-
nului. -- 6. A doua iarài la Botezul Domnului. - 7. La 9 Martie a Sfintilor 40 de
Mucenici. - 8. La 21 Maiu a Sf. Constantin si Elena.'-- 9. La 20 Iulie a Sf. proroc Ilie.
Mara' de aceste cazanii mai cuprinde Viata sfantului mucenic loan cel din
tara Romaneasca carele a marturisit la anul a 1662, Mtaiu 12. Scrisa de. loan Cariofil,
ce a fo'st logofat mare al Bisericii celei Mari,.Rumânesti acum Calmilcita din Marti-
tologhion 'acum ce s'a tiparit de curad."
Cuvanttil acesta hagiografic se afil la pagina 280-281, intre Cazaniile la 26
Octomvrie si 27 Octomvrie. La pagina 377 e indicat iari dupa Cazania la 23 Aprilie
Cu triniiterea inapoi, la pagina 280, dar in Cuprins. e aratatà tot la pagina 377.
La sfarsit i inainte de Cuprins are amintitul cuvant la Pasti.
Dupa izvoarele pe care le-am putut avea la indemana, Cazania aceasta dela
1858 este ultima retiparire cu chirilice dupa Cazania lui Varlaam.
12. Cazantile lui Varlawzi. Editie scolard, Bucuresti, Socec, 1894. Pagini 238 in
format 12°.
Gh. Coma in Istoria predicei la Romani, spune textual cd: Ministerul In-
structiunii Publice si al Cultelor aproba In anul 1903 o editie scolara a unor predici
din Cazania lui Varlaam. In temeiul acelei aprobari apare ill 1903 brosura: Caza-
niile lui Varlaam" in format 8° pe 238 pagini" 271).
Rectificäm aceasta asertiune in sensul c retiparirea dela 1903 este a doua editie
celei din 1894 pe care Coma nu o mentio-neaza. Am avut la indemanii ambele editii.
Atat dupä Cuprins cat i ca format sunt identice. Editia din 1894 are pe coperta
exteri&ara data de 1895.
La inceput pe paginile 3 si 4 cuprinde o scurta notitâ biograficl despre Mitro-
politul Varlaam. Urmeaza CaZaniile la:
1. Dutneneca Fariseului si a Vamesului; 2. Dtuneneca lásatului carnei; 3. Diane-
neca litsatului brcInzei; 4. InvaTáturd la Dume.nesca Int.& a santolui post celui mare;
5. Dumetieca a tract séptilmtlna- In post; 6. La Dumeneca Portia., a sésea in post;
7. Invertiturii la Joi mart, noaptea spre vineri, pentru muncile Donztzului nostru lul
Is. Chr. .... 8. La slavita si luminata zi a Invierel Domnztlui nostril Is. Ch. .. ; 9.
La Dumeneca a Vela dupli pasa, InvcI(eiturd pentru Mironosite. 10. La Dttmeneca a
patio duprt Pasti; 11. La Dumeneca a cincea dupit Pasti; 12. La zoo cea siávitá, and
s'att Maim de pie pilmént in ceriu, Donuful nostril Is. Chr.; 13. In cind zeci de zile
dupit Pasci; 14. La Dumeneca mare; 15. Dumeneca a tre.ia; 16. Dumeneca a °p/a;
17. Dumeneca a unsprclzecea; 18. Dtunineca a cincispritzecea; 13. Dunzeneca a sasea-
sprezece; 20. Dumeneca a noua-spre-zece; 2.1. Dtuneneca a dotal zeci si una; 22.
Dumeneca a dazed si docul.
23. Luna Octovrie In doail zeci si sése de ¡tie,- ; 24. Luna lunie In douilzeci
naul de zile; 25. Miiceniea sventului si slavitulta mttcenic loan Novel dela Suceavii
ce se prtiznueste Jo): dupii Rusalil.y i 26. Luna Octovre in patru-sprei-zece zile
Prin urmare cuprinde 26 de Cazanii din cele 75 ale lui Varlaam si nu 27 cum a
afirmat Gh. Coma In lucrarea sa.
Exceptând dimonsiunile meschine, dupà care tineretul scolar canna i-a fost desti-
nata tiu si-a putut face deck o idee parodie .despre monumentala Cazanie a lui Var-
271) Pag. 193.
22
169

www.dacoromanica.ro
 laam, acest extras, dupg cat se pare intiiul cu litere latine, este relativ fidel origina-
lului. Transerierea nu s'a flicut insä pe temeiul unor principii bine
stabilite. De aci o
serie de inconsecvente. Unele se pot observa chiar si In titlurile Cazaniilor argtate
mai sus.
Cuvintele arhaice si unele slavonisme le explicd in note subliniare Dar si aci, de
exemplu cuviintul .spodobéscr (apg. 26, rândul 3) II redd In nota prin:

AUTORII ROMANI
VECHI I CONTIMPORANI

EDITIUNE §COLARA
APROBATA DE MINIS I ERUL INSTRUC4 IU NEI PUBLICE
$1 AL CULTELOR.

CAZANIILE
LUI

VARAAM

BUCURESCI
Editura LIBRARIEI SOCECU & Comp.
1894.

Titlul retipdririi dupd Cazania lui Varlaam,

Bucurqti. 1894.

4-reatnetreasca iar spodobit" (pag. 29, `xlânclul 20) II, redd prin.
invredni-
eit". Intelesul exact este acesta din urrnig. Asa Il mai intálnim la pagina 226 (spodo-
cd nz'ai invrednicit")). Cuvântul
deasemenea 11 redd cu dona
sensuri. La pag. 27 ntileitelii" yiranii", lar la pag. 56, miiciteli" = niugitori,
dobitoci".
13. Cazania dela Bucure.yti, 1898. Aceasta este cea dintái retipdrire
cu litere
'atine ce cuprincle in sine Cazania lui Varlaam in intregime.
S'a tipgrit pe format in 40 cu litera mittel, pe 658 pagini, avánd cdte 33 de rail-
duri pe paginile pline. Paginile sum incadrate in cehnare de linii
mentatii si tipdrite cu combinate cu orna-
rosu.

170

www.dacoromanica.ro
 ---.^,-,,,,----,,--,-..--,,,,,,,----,, ---,,,--,, -,----,,,----- - -ti-Thda,,---,-,
"NESSEMBr''E:' -.41C--,^ ---,,, --^------"'""---
,v_T:-.j4klit, )
amf -7. ;,.-oggeggionsum ,-, ,-4,_,-,-J., '.."-',17,- , '^
i 6 ,_N.17 7. if&Z - ,57' Z=Nli rdE el,r4t1i171
r'
'r ". WI L 112 Ili
.,

'' ,,:e'N ...,Z,-.411_1-:!_ ky -rt - -,1.A4.4-;'

*11*-7"*Tri:rili
-A
x
'" 4 '--,,-L - ' -

A % -gt- ,

Al: -

CE CUPRIND IN SINE

EVANGELIILE T1LCUITE ALE DUMINICILOR

DE PRESTE AN
CU

CUA IILE SIMMULIJi PhiNICILOR iMPERITESTi

$1 ALE

SFINTILOR CELOR DE PRESTE AN

TI P.X.RITE
in dilele Prea inal¡atului qi iubitorului de Christos Regelui nostru

C A. ROL I
Cu binecuvintarea Sfintulul ei Indreptitorulut Sinod al
04{' Sfintei Biserici Ortodoxe Autooefale &mine

Oupd cele date la lumina in SfInta Episcopie. a Rinnniculul Noulul Severin

pe vremea fericitului episcop Filaret la anul mintuirei 1781.

BUCURE311

Tipo-Litografla airplay Bisericefti.

.1 8 9 8

.2,1W1W-As.° W.AWAREERMEWE74,t;MT:41h
liW&gMa"MERINP- SEeMftEGMERalleMairnWliUrePreedifIFtMR21R_IVZ4MIGLIt
Nr. 97. Titlul Cazaniei dela BucureSi, 1898.

www.dacoromanica.ro
 Ornamentatia cdrtii o formeazd: Pe verso foii de titlu icoana Mäntuitorului ca
judecdtor. La sfärsitul Cazaniei dela SambAta cea mare (pag. 104), ca final, are
icoana punerii in mormänt iar la Cazania lEnvierii (pag. 105), ca frontispiciu, are
icoana Invierii Domnului.
La inceputul câtorva Cazanii mai are unele ornamentatii dar f ara nicio valoare
artisticd. Mai are apoi initiale, tipärite in doud culori. Unele au corpul tiparit cu
rosu i ornamentatia cu negru, iar altele invers, corpul initialei Cu negru si ornamen-
tatia cu row. Initialele alineatelor sunt tipdrite toate cu row.
Titlurile mari si cele din textul Cazaniilor deasemenea sualt tipdrite cu rosu ca
si in editia princeps a lui Varlaam.
1 extul cazaniilor reproduce, impreunä cu predoslovia, editia dela 1781, cu dispa-
rertc indreptäri gramaticele si adaptäri fonetice.
Cazaniile duminecale cuprind 426 de pagini. Sfärsitul lor este indicat pritn:
CU DUMNEDEU SFINTUL SFIRSIT CAZANIILOR DUMINICILOR DE
PRESTE AN" tipärit cu rosu.
Inceputul Cazaniilor la sfinti si praznice este arálat prin titlu deosebi (pag. 427):
CAZANIILE SINAXARIULUI PRAZNICILOR IMPERATESTI SI ALE SFIN-
TILOR CELOR DE PRESTE AN", tipdrit cu negru. Cazaniile praznicelor se sfAr-
sesc la pagina 652. Pe pagina 653 are tipdritä urmittoarea insemnare:
,,Potrivit ordinului No. 15611898 al Sfintului Sinod al Sfintei Biserici Autocet ale
Ortodoxe Romane, aceste Cazanii s'au tiparit duna cele date la lumina In Sfinta
Episcopie a Ramnicula Nouldi Severin pe vrenzea fericitultd episcop Filaret la anul
mintuierei 1781.
Pe pagina 654-656 se reproduce aici lace puta! i sfarsitut cartel de Cazan?'" tipa-
ritä la 1781.
lerodiaconul Grigorie Ramniceanul, indreptatorul Cazaniilor tiparite la 1781, a
arta inainte si Cartea romanésca de invatatura ... di In multe scripturi tamiz-cita,
di In limba slovenésca pre timba romeinéscei. De Varlaant mitro politul de tara Mol-
dovei. In tipariul domnesc. In Iayi ... 1643."
Frivind la colectia de Cazanii din 1643 si la cea din 1781, se constata: Cazania
pentru sfintul, sleivitul si marele mucenic 16n ce! Non dela Suceava, din Cartea"
Mitropolitultti Varlaam, lipseste din colectia dela 1781; insá acésta are rnai mult
urmatoarele sépte Cazanii, ce lipsesc din colectia dela 1643: a dalla Cazanie la CIA.-
ciun, Boboteazei, Pasa si ~ala!, Cazaniile dela 25 (24) Noembre, 9 Martie ,si 20 lulie.
_Textul care a servit de baza la publica (la de fatá a fost luat dela Sfinta Biserica
din comuna Runcu, judetul Gorj, dat fiind de Parintele Paroh Constantin Runcanu
prin millocirea Paritzteldt Vasile Aposteanu din Biltis6ra, judetul Gorj.

Pr. CONST. CHIRICESCU,

din comuna Topesti, judetul Gorj,
Profesor la Facultatea de Teologie din Bucu-
resti si director al Tipografiei CArtilor Biseri-
cesti. 15/27 Decembre 1898.
Acésta carte, potrivit Deciziutzei Sfintulu'i Sinod din sedinte dela 3115 Noembre
1897, s'a vazut de P. P. S. S. Episcopi: Athatiasie al Husilor fi Gherasim al Argesului
duna ce s'a reväzut fi indreptat de mine".

172

www.dacoromanica.ro
 CA_OA.1\TIM
LA 25 DECHEMVRIE
La slavita si luminata i a Nasterei Domnului nostru lisus Christos.

omnul Dumnesleti, Ziditoru i niatorul

a tdta lumea, d'intaiil a facut pre Adam cu
tóte darurile impodobit, i tdte I-a dat pre vo-
ea lul._Datu-I-a minte sloboda, niminea sa nu
biruIasca cu mintea i cu voea lui. Datu-I-a sa
albà putere ca un imp6rat preste tóte fa.pturile Jul
.Dumnederi. Datu-I-a viata farà Mid, fàrà durere, fA-
ra pacate i fara de mdrte. Si inca ce-I-a maI dat? Da-
tu-I-a voe sa manânce din totI pomii raIuluI 1). Nu-
mal putinea inv6tatura I-a lasat, dar si acésta nu
pentru alt ce-va, ci numal pentru ca sa cundscá ca
are si el mal mare pre Dumnesleti. Dar el nicI pre a-
ceea nu o a tinut, ci a calcat inv6tatura luI Dumne-
get', pentru care lucru a fost gonit din raIfi 2). Nime.
nea nu l'a smintit, nimenea nu l'a izgonit din ralit
insusI pentru gresala sa s'a izgonit, s'a lipsit de ma-
rirea lui Dumnedeil si a cadut pre acest pament ble-
stemat.
u I-a ajuns cu atka, ci maT multe 1.61100 s'a in-
tors a face omul dupa aceea: ucided, curvil, varsarI
de sange, vrajbe tóte lucrurile diavoluldi le facea
omul. Si inca alt mal rai deck acestea, cA nu se in-
china nicl lui Dumneqeù, ci idolilor celor mutI
Facere 2, 17.
II 2). Facere 3, 7.

Nr. 98. Cazania del'a Bucure0i, 1898. Inceputul Cazaniei la 25 Decemvrie. Pag. 498.

www.dacoromanica.ro
 a
;4t. 44,4:14.44164,
6,W) 4A7.
V N -tap 4-44 4=44. 1W4

'1141

)
CAZANII
CE CUPRIND IN SINE
le41k.

11$
EVANGHELIILE TALCUITE ALE DUMINICILOR
DE PKESTE (IN !t tv, I
3 cv
4443
,. -I
43 )1
CAZANIILE SiNAXARCLUI PR AZNIC1LOR 1MPARATE$T1
3
I-:714 ;
I ALE
7u.

SFINTILOR CELOR, DE PRESTE AN

4011 TIPÀ- RITE
a In zilele Prea inalOtului si iubitorului de Hristos Domnul nostru
t> r.4
"
) CARO I
O IvZ IS X
:14
3
1
: Cu aprobarea ,si binecuvánlarea Sidniului Sinod al Sfintei
Biserici Ortodoxe Au/ace/ale Romdne. ,(.b 4
3 $ PoA7

t Duna cele date la luminj. in Sfinta EpisCopie a Ramnicului Noului Severin la anul 1781
1-,-f-
,

IT I-es. II-a ,
)

4.

1 1, 7
,...1.4) oo.
BUCURE$T1 £
N
I Olt
I -P:\ 11( )
A'
TIPOCRAFIA C/IRTILOR BISERICi5STI
t '..e.141 711.
i 9 1 1. t 9,.
,-
42, t ! t rtgU
!Fs. - I

4* k /
'4Vk >
.-..,....... .-. .
(.1:-:; . . .. ... .... _. . . . . . ... - .... . . .. ... ... . . .. ,... . ... . ... ... ---,...----5-4t
Yjr N//. --4c40,...77;44;.--77:14:zir ' 4,------, 77" 7 '17" 77 77 '', ,:\77;
.6 ilr
:

-7A ti'-', ,7
.&...., ----ip . '..-v-- , 1.-V,V -.40 'WO' -, '"?'-'t / % .
apt IV qigrf t' '4i t - ..,..fut, t.ip f:. 4-1.:: it :4,1, it qp qp.:24-pip iicirop 43-t4t if 4,- qi., tf
V

Nr. 99. Titlul Cazaniel dela Bucure§ti, 1911.

www.dacoromanica.ro
 ^

.
LA 25 DECEMVRIE 565

ude cântdri ingereti s'a a§ezat impreund Cu

Cu
toti Sfintii cei din veac, ci §i dupd moarte minuni
fArA de numAr fAcând, nu inceteazA a face si pând
In ziva de astAii intru slava TatAlui celui fArd de
inceput a Fiului si a Duhului Sfânt, acum §i puru-
rea i In vecii vecilor. Amin.
JAAWAMIMPLotAktAitliththtit.

LA 25 DECHEMVRIE
La slavita si luminata zi a NaVerei Domnului nostru lisus liristos.

omnul Dumnezeu, Ziditorul §i FAcdtòrul a

toatA lumea, dintaiu au fAcut pre Adam cu toate
darurile impodobit, §i todte i-au dat pre voia lui.
Datu-i-a minte slobodA, nimenea sA nu-1 biruiascA
cu mintea §i Cu voia lui. Datu-i-a sd aibA putere ca
un impArat preste toate fApturile lui Dumnezeu.
Datu-i-a vieatd fArd boald, fArd durere, fArd pAcate
fArd de moarte. $i incA ce i-a mai dat? Datu-i-a
vote sA mAnânce din toti pomii Raiului (Fac. II, 17).
Numai putina invAtAturd i-a lAsat, dar si aceasta
nu pentru altcevA, ci numai pentru ca sA .cunoascd
cd are si el alai mare pre Dumnezeu. Dar el nici
pre aceea nu o a tinut, ci a cAlcat invAtAtura lui
Dumnezeu, pentru care lucru a fost gonit din Rai
(Fac. 111, 7). Nimenea nu 1-a smintit, nimenea nu
1-a izgonit din Rai; insu pentru gre§ala sa s'a
izgonit, s'a lipsit de slava lui Dumnezeu si a A-
zut pre acest pAmant blestemlit.
Nu i-a ajuns cu atata, ci mai multe rAutAti s'a
tutors a face omul dulA aceea: Ucideri, curvii,

Nr. 100. Cazania dela 1lucure0i, 1911. Inceputul Cazaniei la 25 Decemvrie.

www.dacoromanica.ro
 Pe paginile 654, 655 si 656, asa cum aratä si insemnarea de mai sus se and, re-
produs cu chirilice, ioaia de fiat', verso foii de tall' cu stema i stihurile, textul de
pe f. 311 r. si f. 312 v. din editia dela 1781.
Pe paginile 657 si 658 are cuprinsul. Cazaniile In Cuprins sunt numerotate Con-
form acestei numerotari ar avea 83 de Cazanii. In realitate are numai 81 intrucat sub
71 este trecutd j Cazania la 30 Ianuarie, sfintir trer Ierarhi cu specificarea: yrend
J a spur Cazanie zi pre cea dela Duminica 16-a dupd Rusalif". Deci ziva sfintilor Trei
Iclarhi nu are cazanie proprie.
lar sub Nr. 77: Cazanie la 21 Mar, sfintir impèrat1 Constantin si Elena. Vrend
sd spur Cazanie, zi pre cea dela 14 Septemvrie". Aceastä indicatie lipseste din editia
dela 1781, care nu are Cazanie la 21 Mani
Cazaniiie lui Varlaam, Bucuregi, 1903. Editia a II-a scolard. Pagini 238,
format 12°.
Acest extras din Cazaniile lui Varlaam este reproducerea intocmai a editiei dela
1894.
Cazania dela Bucurqti, 1911. Dupd cum se poate vedea din reproducerea in
faximil a foii de titlu, sub Nr. 99, aceastä retipärire e socotità ca a doua edi¡ie a
celei dela 1898.
S'a tipkit in format 4°, cu litere mittel. Are 746 pagini. Paginile pilne cu cite
32 de randuri i sunt incadrate in chenare, de linii tipdrite cu rosu.
Ornamentatie este mai saracd deck a editiei din 1898. Are un singur cliseu, pe
verso foii de titlu, acelas ca i in editia 1898.
Titlurile principale si cele din text sunt tipärite Cu row.
Initialele introducerilor, evangheliilor i talcuirilor sunt tipdrite in cloud culori,
corpul literelor in rosu, iar ornamentatiile in negru. Initialele alineatelor sunt tipärite
:numai cu negru, spre deosebire de editia din 1898 In care si initialele alineatelor sunt
tipkite Cu rosu.
Pe paginile 5 si 6 reproduce predoslovia editiei diin 1781 dupä editia din 1898
eu unele schimbki de cuvinte.
Se deosebeste de editia din 1898 insä i prin cuprins. Editia din 1898 are 81 de
Cazanii, iar aceasta din 1911 are 83. Cele douä Cazanii in plus sunt: La Sf. Ecaterina
24 (25) Noemvrie j la Sf. loan cel Nou dela Suceava.

La .sfarsitul Cazaniilor, pe pagina 743 are urmdtoarea insemnare:

Monbrii Comisiunii inseircinata cu revizuirea airtilor de' ritual, au avut In ve-
den i la tiparirea acesteea, urmlind ordinului sfântului Sinod No. 76 din 25 Maiu 1911,
pe langa Cazaniile ed. 1 din anal 1898 (tiparite dupa edi(ia Rdmnicului Noului Severin
din anul 1781) si textul Cazaniilor de Buzeu, tiparite In anima Episcopului Kesarie
la 1834.

t Arhiereul Valerian Reanniceanu.

Arhiereul Meletie Conskinteanui.
Arhiereul Sot ronie Craioveanu,"

Cazania 1643, Editia Fundaliilor Regale, Bucuresti, 1943. La plinirea tricen-

tenarului dela aparitia Cazaniei lui Varlaam s'a retipärit aceasta de catre Fundatia
Regala pentru literatura si aria, Blicuregi 1943.

176

www.dacoromanica.ro
 VARLAAM
MITROPOLITUL MOLDOVEI

CAZANIA
1643

FUNDAT1A REGALA PENTRU LITERATURA *I ARTA

BUCURE*TI 1943

Foaia de titlu a Cazaniei lui Varlaam, editia Fundatiilor Regale, BucureVi, 1943,
23
177

www.dacoromanica.ro
 Aceasta retipArire in 8° are 500 de pagini. Reproduce exciusiv textui tn transcriere
cu litere mixte, chirilice i latine. Este o editie criticä spre uzul stientific. Nu
are Irish' niciun cuvânt lämuritor care sa ne arate cine a intocmit si ingrijit
aceastä
editie jubilará,

NA$TEREA DOMN ULU'

397

3C' Luna Dechevrie 4 doaidze6i si inei de dzile.

Iva"taturA la svgnta dzi a Nascutului Domnului
nostru lui Isus Hristos.
Domnulh Dumnedz5u, ziditorfulh i tvoretulh a toatä
lumm, di4taiu fAcu pre Adamh cu toate darurile podobith`
5
si toate &de pre VOA hui. Déde-i mente sloboda, nime
nil birulasca Cu ment i Cu VOA lui. Déde-i sa aib5 putére
ca un h 4p5rath preste toate faptele.lui Dumned.zau. Dede-i
viatà far5 boala si Bra durére si fârâ pacate i f5r5 de moarte.
Si 4c5 Ce-i mai dede ? Déde-i voe sa mdna*Ce di* toti pornii
371'
io
raiului. Nulmai putirm *vatatur5 de-i 15s5, Ce s'aCasta nu
pentr' aka' pentru eva, numai pentru sa cunoascd a
are si
elh mai mare pre Dumnedzdu. Tara E lh niCe aCCA nu o tinu,
ée cAlcd 4vdtätura lui Dumnedzdu. Pentru care Iucru fa
gonit` di4 raiu. Nime nu-1h smen'ti, nime nu-1h goni di+ 15
rah]; 4nsusi pentru gresala sa sà goni, si sa scApd di+ mAriré
lui Dumnedz5u i cadzii pre aCesth parn5sith bldstArnath.
Nu-i sosi cu atata, e alai multe rAutAti sà 4toarsd a faCe
6mulh &CIA. Uèideri, curvii, varsdri de singe, scrhavii,
vrajbe, toate lucrurile diavolului le fACR 6mulh. Si 4ca alta 20
mai rail death aCeste, ca nu sa niCe +china lui Dumnedzau,
CC bodzilorh Celorh muti si surdzi, pïetrilori i lmnel9rh sa
china.. Si nu mai putA sa cunoasc5 pre Dumnedzau. Nu
puté priCApe ca de samth faptele lui Durnnedzau aka lumi-
nate i frumoase, cumu-i soarele si stélele, dard
cu cath mai 25
vartos va hi aCela carele au dzish i s'au.fAcuth aééstral Ca
de strAluCeste soarele atalta, Ce faste zidir lui, darl cu cath
rnai vartosh va strAluei aéela, zyditoriulh! i parnAntiil,
Iaste fAcuth dinsh, i ne sine pre noi pre toti, &Hi cu tath
va hi mai putérnich Cela Ce I-au fAcuth pri.ohl Si &auk, so
el faste zydith de Dumnedzdu, i de faste atäta de .ftelelpth
..melegatoriu i atata de frumosh i mester5 dar5 cAth rnai

Nr. 101. Cazania lui Varlaam, Editia Fundatiilor Regale, 13ucurqti, 1943.
Ineeputul Cazaniei la 25 Decemvrie.

178

www.dacoromanica.ro
 ALTE RET1PARIRI DUPR CAZAN1A LUI VARLAAM.
1. Cazania dela Bucuresti, 1828. Atat Dirnitrie Iarcu, in a sa: Bibliografia erono-
logicà romdnd, cat i Bibliografia Romdneascd Veche In Tomul III, sub Nr. 1361,
pag. 373, mentioneazd o Cazanie apdrutd la Bucuresti In anal 1828. E adevdrat
referintele bibliografice nu sunt identice, D. Iarcu spundnd ea', a apdrut in folio de
473 foi in zilele episcopilor Neofit, Chesarie i Ilarion iar dupd Bibl. Rom.
Veche
ar fi apdrut tot in folio dar de 2-1-243-i 1 foi. Totusi credem ca amdndoud aceste
izvoare se refell la una si aceias editie de Cazanii.
Nepotrivirea poate fi pricinuitä si de vreo scdpare din vedere a datelor riguros
exacte.
lard titlul acestei Cazanii, pe care Bibliografia Romdneased Veche o redä cu
chirilice, si Predoslovia ei.
CAZANII / ce cuprind in sine Evangeline tdlcuite ale / Duminecilör de peste
an, si cu Cazaniile / SynaxarYului Praznicelör inpdfdtesti, si a / le Sf[i]ntil6r cel6r
Mari, a 12, luni / de peste an.
Care s'au inceput a sd typdri in zilele prea luminatu / lui i prea Inaltatului nostru
Domn /GRIGORTE DIMITRIU GICHA VOEVOD. / Iar sfdrsit au luat dupd ce au
intrat aicea armYfa Preaputearniai Inpdratii a toatd RösiYa.
Cu blagoslovenn'a celui de acum Mitro / polit al Uggrovlahiei / KYRI U
GRIGORTE./ lar prin tisard'ira i toatd cheltdrala Iubitorilijr /de D[u]mnezeu
Episcopi, al Sf[i]ntei EpfscopYi Rdmnic / KYR NEOFIT,/ si al Sf[i]ntei Episcopii
Buzdu / Kyr Chesarie.
In Bucuresti./ In Sfrainta Mitropolie, la anul mantuirii 1828 / de Mathei BA-
veanul Typograful.

CATRA CETITORIU.

'Vasta carie mu4 folositoare de suflet la toti hristianii de obste, a r mai vados
la ce i pro.sti leicuitori pii afarei la sate, s-au typarit mai indinte In mate randuri
in deosebite vremi de ce i mal dinnainte Arhiere i Pastor ai némului nostru,
cária fáciitoriul iaste nestiut, iar folosul foarte vederat. Flindca acunz din pricina
vrernii prea s'au 1-dril i dupei armare de folosul ei cei multi s-au lipsit, s-au invoit
intre sine ittbitoriut de Dumnezeu Episcopul Ramnicului Kyr Neofyt, cu iubitorizzl
de Dumnezeu Episconul Buzaului Kyr Chesarie, de iznoava acum de o au typetrit
(del' in typografia Sfintei Mitropolii. Caril din multà rama, nici greotatea vremii nu
o au socotit, nici cheltuiala o au crutat, numai la folosul sufletesc cet de obste au
privit. De carde tofi totedauna .yi In tot minutul a purta grifa datori santem: si
pentru carele in toate chipurile vief ii Dumnezeit porunci au pus, dupei cuvantul pro-
rocului David, carele zice: Cine este omul cel ce se Mine de Domnul rige va pune
lu in calea care au ales".
Priimitio dar cu bucurie si folosindu-va dintr'insa, yeti face indemnare a da ,F
alte eärfi la lumina. Si asa ttrinemd i Prea-o-Sfintia lor si/ vor Invrednici de fericirett
a ca de care s-au zis: Fericiti cei ce graesc in urechile celor ce aud. $i yeti
attzi din insto. gura Mantuitoriului: Fericiti cei ce aud cuvantul lui Dumnezeu si 'ti
pazesc pre dansul, fie, fie."
La sfdrsitul cdrtii se and exact aceleasi versuri pe care le-am reprodus dura
23
179

www.dacoromanica.ro
 editia din 1858. Deasemenea i xilogravura de pe verso foii de titlu este aceiasi ca
in editia din 1858 reproducere, ta rdndul, sdu dupd cheia intelesului, Bucuresti 1678.
Aceste doud dovezi ne indreptAtesc sd .sustinem cd i editia dela 1828 este tot
o retipdrire dupd Cazania lui Varlaam.
D. Iarcu mai mentioneazd, dar Mà precizdri bibliografice suficiente, urmdtoa-
rele Cazanii nesemnalate in Bibliografia Romdneascd Veche si care probabil sd fie
retipAriri dupd. Cazania lui Varlaam. Aceste sunt:
1. Cazania, In zilele Mitropolitului Neofit, 1700. (Dar In lista mitropolitilor Un-
grovlahiei, Neofit pdstoreste intre 1738-1754.)
2 Chiriacodromion, In zilele Mitropolitului
Stefan, 1702. (Stefan pdstoreste
insd intre anii 1732-16 Tulle 1738.)
Cazania, In zilele Episcopului Filaret, la Rananic, 1770. (Filaret a pdstorit ca
episcop la Rdmnic din Martie 1780-Septemvrie 1792. In vremea lui a apdrut Cazania
de Rdmnic din 1792. Totusi vedem cd D. Iarcu mentioneazd existenta unei Cazanii
sub Filaret si pe la 1770.)
Cazanid, (Chiriacodromion) In zilele Mitropolitului Stefan 1782. (Stefan Mitro-
polit pe la 1782 nu a existat.)
Cazania, Rdmnic, In zilele Episcopului Filaret, 1784.
Cazania, Rdmnic, In zilele Episcopului Climent, 1790. (Pe cea din 1792 nu o
mentioneazd. Clement, ales in 28 Iunie 1735 si instalat in 1737 se retrage In schimnicie
la 1749.)
Carte de invdtdturd duminecilor, praznicelor si sArbdtorilor mari, In fol. Mitrop.
Varlaam, Iasi, 1843. (?)
8. Chiriacodromion, In fol. p. 866+10, 1857.
9. Chiriacodromion (dupd cel dela Buzdu), ChisinAu, 1860.
Dacd asupra celor apdrute pdnd la 1830, an la care se ()preste Bibliografia Roma-
neascd Veche, si pe care aceasta nu le Inregistreazd, D. Iarcu dd insuficiente referinte
bibliografice, suntem nedumeriti cu privire la aceste trei din urrnd, pe care, fdrd in-
deiald cd, le-a putut avea la indemdndsi totusi referintele asupra lor sunt inadmisibil
de lacunare. Pe baza lor nu putem formula nicio concluzie probabild dacd au vreo
relatie cu textele retipdririlor dupd Cazania lui Varlaam.

FAcfind o privire retrospectivd asupra retipdririlor dupd Cazania lui Varlaam,

de-la aparitia ei si pAnd In 1943, adecd timp de trei veacuri, pe care le-am putut avea
la indemând, le putem grupa In urmdtoarele familii:
1. Prima retipdrire care utilizeazd In cuprinsul ei Cazania lui
Varlaam, In Intre-
gime, este Chiriacodromionul dela Alba-Tulia, din 1699. Aceasta adaugd la textul
editiei princeps scurtele Introducen i la Cazaniile: 1. Duminecii Vamesului si fariseului;
2. A feciorului celui curvar; 3. A Idsatului de carne; 4. A Idsatului
de brdnzd; 5. A
doua In post; 6. A treia in post; 7. A patra In post si 8. A cincia in post - luate dup'd
Cazania dela Govora, 1642. Cuprinsul Il sporeste cu urindtoarele 6 cazanii: 1. A doua
la Inviere; 2. A doua la Rusalii; 3. A doua la Nasterea Domnului; 4. A doua la Bobo-
teazd; 5. La 9 Martie, Sf. 40 de Mucenici si 6. la Sf. fije. Deci are In total 81 de
Cazanii. Prin urmare, afarà de partea ornamentald a Cazaniei lui Varlaam (xilogra-
vuri, initiale i tiparul In doud culori) reproduce textul In intregime, cu deosebirile
arAtate.
I

180

www.dacoromanica.ro
 Sub forma aceasta o retipdreste Chiria.codromienul dela Bucuresti, din 1732 si
cele doud retipdriri apdrute tot la Bucuresti In 1765 si 1768.
Aceste patru formeazd prima tamilie. Dar din punct de vedere al artei grafice
marcheazd un regres fatd de a lui Varlaam.
A dou2 familie a retipdririlor dupd Cazania lui Varlaam o formeazd editiile
dela Ramnic, 1748, 1781 si 1792.
Aceste editii au in plus fatd de a lui Varlaam 7 Cazanii. Anume, cele din editiile
Alba-Julia Bucuresti (1699, 1732, 1765 si 1768) si una la Sf. Clementie 25 (24)
Noemvrie. In schimb nu retipdresc din Cazania lui Varlaam predica la Sf. loan cel
Nou dela Suceava.
Din punct de vedere al artei grafice si al ornamentatiei reprezintd o reald deca-
dentá fatd de editia princeps dela 1643.
A treia familie o alcdtuesc retipdririle dela Buzdu, 1834, Sibiu 1850 si Bucu-
resti 1858.
Aceste retipdriri reproduc in intregime editia princeps. Cea dela Buzdu, 1834
si cea dela Sibiu, 1850 adaugd In plus 6 Cazanii, iar cea dela Bucuresti 1858 adaugd
10 Cazanii. Aceasta este, prin manare, cea mai bogará retiparire. avand 85 de
Cazanii.
A patra familie de retipdriri dupd Cazania lui Varlaam o formeazd editiile dela
Bucuresti din 1898 si 1911.
Retipdririle In extras din 1894 si 1903 se situeazd a parte.
Retipdrirea deja Bucuresti, 1943 avand caracter jubilar, neurindrind populari-
zarea in randurile obstei, rAmane fdrd rodire.

Incheind acest capitol, asupra retipAririlor dupd Cazania lui Varlaam, precizArn
urrnatoarele:
Intai nu am spus intentionat pur si simplu Retipgririle Cazaniei Fui Varlaam,
pentrucd, In intelesul strict al cuvaintului, aceastd monumentard operA n'a fost re-
tipAri td.
Incepand cu plagiatura" dela 1644; cu rebotezarea sub numele exotic de Chiria-
codromion" la 1699 si pand la editia din 1911, toate au utilizat cuprinsul Cazaniei
luí Varlaam, In parte sau In intregime addugand sau eliminand, uneori in chip
barbar tocmai expresiile ,arhaice cele mai pline de seva intelepciumi si mireasma
frumsetii. Dar absolut nici una nu s'a ridicat In ceace priveste ornamentatia la Indl-
timea originalului. Nici una, dar absolut niel una dintre retipdriri nu ne poate da
nici mear o icoand aproximativd de ceeace a fost originalul dela 1643. Asa fiind,
o noud editie, in acelas timp comemorativd, inchinatd drept cuviincios omagiu ma-
Arhiereu cArturar, Mitropolitului Varlaam, care sd fie pusd la indemana obstei
spre zidire sufleteasci si In acelas timp sd fie aproape identicd cu originalul si sub
taport artistic, nu numai CA este inutild, ci imperios necesard si e o chestiune de
prestigiu cultural.
Din aceste motive Editura ERAN a pus In lucrare o nota retipdrire a originalu-
lui nimic addogand, nici rásand la o parte ci transcriind numai textul cu litere
!atine si In scrisul de astdzi ca s'A fie de toti inteles. lar sub raportul artistic prin
reproducerea si completarea frontispiciilor originalului de cdtre pictorul Emil Cornea se
va putea da o idee adevdratd a ceeace a fost Cazania lui Varlaam.

181

www.dacoromanica.ro
!rag
1f5ftlf 4.131;5AT49% AACAViliTA Sif .
/ ....

iliffUE4
I
'14 0 M tf 5 A Pi HOffreidti IC XCr-
. ,... ,,
0/1eitalfs A4`f.,5 . ii-fiyiToi1116 UM
Mr6Off4gitli ATOATA /064A, Atiits,TrAtO
i
+.1k1f-Y 170 /114.1A41% ffTOATE AOHAC
/ I i
no,A701tur1 . LOH FroArrf e4'AE rif (
/
ii0IA Id41 . jrCIA,Eff MEHTE eilo/Eortoc-iiiimf evioy
6HpCelfA 1414EHTA WM ititiO/A i4
,71
jrCillEfi f
CrWIRA faTrtfE if 4/416 VT.TspAT'll flpECTCTOATE
f /
MITEAE il f-f AmGr-A/W .
f
A rillAjEff
I ,
6 i /UV& +ARIA EOA
f
1

i '
i

114/T Wn 13,14/IC Witi (1)/Ikt/T. OAK A Tf LtIfil +IA

/ I
r044106

/ 1i
VC 41/1401TE . uni la-CA.11En Mplff NIA( , 4 rifiv II
ii01 C'EArt/iS [Mr E 4111rOtyl 110/14.61 fAillAWH . oi
Nr. 102. - Cazania lui Varlaam. Inceputull Cazaniei la 25 Decemvrie.MAN

www.dacoromanica.ro
 MANUSCRISE DUPA
CAZAN IA lU VARLAAM
Inca nu s'a subliniat extraordinara contributie a Cazaniei lui Varlaam la piä-
madirea limbei noastre (iterare si in general la inchegarea unitatii graiului romanesc.
Studiul de fatá prilejuindu-mi o leaca de zdbavd asupra momentului binecuvan-
tat din istoria culturii si a artii romanesti, când a apdrut Cazania lui Varlaam,
am ajuns la convingerea cä timp de trei veacuri graiul cazaniilor lui Varlaam a exer-
citat o adevdrata hegemonie in activitatea predicatoriald, dela o margine la alta a
tinuturilor locuite de Romani.
La un an dupd aparitia ei o vedem expropritä, in parte, de Cazania dela Dealu
(1644), iar in ultimul an al veacului al XVII-lea este retipdritd in intregime in Chi-
rachodromionul dela Alba-Julia (1699).1)
In veacul al XVIII-lea, veacul dospiturei atat sub raport cultural cat si social,
Cazania lui Varlaarn se tipdreste de 6 ori (1732, 1748, 1765, 1768, 1781 si 1792). Ne-am
dat noi oare seama ce insemneazd acest fapt?
Cartea aceasta n'a fost destinatd pentru rafturile bibliomanilor, ci pentru obstea
cea vie a neamului. Ea a circulat dela Bucuresti sau Ramnic panä in Máramaros
(Maramures) si din Alba-Julia pand prin Dobrogea i pana la Nistru.
Sufletul neamului a simtit dela inceput darul" ce i s'a ddruit prin luminatul
ierarh Varlaam. deschis larg toate portile sufletului. L-a primit, 1-a imbratisat
si 1-a asezat pe altarul pretuirii sale cel dinlduntrul sufletului.
Din dovezile cum a fost primita Cazania lui Varlaam de toatd semintia romainea-
sea, din multe cite vor fi existand,aveam la Indemana putine dar suficiente spre a justi-
fica cele afirmate aci. Statistica exernplarelor c'are se mai gdsesc dupä 300 de ani pela

Dupd afirmatia dlui prof. At. Popa, din articolul: Cazania lui Varlaam la ani-
versarea ei de 300 ani publicat In Dacia, din Arad, Vineri 11 Iunie 1943, ar exista o
copie dupd Cazania lui Varlaam, la biserica ortodoxa' romana din Geaca (ranga Mociu,
jud. Cluj), chiar din 1643. -- Tot in acel articol mai spune ea: In Bihor, Popa Urs In
Cotigleti, la 1676 si 1680 o copiaza In 3 exemplare, acelea cari sunt cunoscute pAnd acum."

183

www.dacoromanica.ro
bisericile de aici din Ardealul de Nord si de care ne vom ocupa mai tarziu, va fi una
dintre dovezi. Aci aducem alta.
Nu am putut afla stire in cate exemplare sd fi fost tiparita, Cazania lui Varlaam
la 1643. Dar cd indatd. dupd aparitia ei a strAbdtut pand in aceste tinuturi i ea' exem-
plarele n'au putut so satisfacd trebuintele credinciosilor de a gusta neintrecutele ei
propovedanii exist& dovezi. Una dintre acestea o formeazd manuscrisele care au cdutat
sa suplineascd insuficienta exemplarelor tipdrite. In cele ce urmeazd ne vom ocupa de
manuscrisele dupd Cazania lui Varlaam, editia princeps sau retipdririle ulterioare,
pe care le-am gash in aceste pdrti.
1. Manuscrisul dela biserica romdnd unitd, Mez5szava (Saya), protopopiatul
Cdmpiei, cu sediul in Aranyosszentmiklbs (Sdnicoard), jud. Szolnok-Doboka (Somes).
Descrierea manuscrisului. Manuscrisul in folio e legat in volum. Scoartele din
table de lemn SUM invdscute in piele. A avut pattale, acum rupte. Pielea de pe cal-
cdiul legIturii, in jumdtatea de sus, inca e ruptd.
Pe scoarta din fatä, se mai distinge imprimatä in piele o cruce ornatd cu putine
flori stilizate i incadratd in chenar de ghirlande si linii. Ornamentatia scoartei din
dos e formatd din triptice de linii si sus, jos si spre cdlcdiu o ghirlandd de flori stilizate.
Nu se mai poate cunoaste dacd aceste ornamentatii imprimate in pielea scoar-
telor au fost aurite. Manuscrisul este format din 239+106 foi numerotate si 3 foi, la
sVarsit, nenumerotate.
Paginile pline au cdte 28 de rdnduri a cdror lungime variazd intre 121/2 si 13
cm. intocmai ca si in editia princeps.
Scrisul apartine unui singur copist si este scris dela inceput pAnd la sfdrsit cu
aceia literä, cu o idee mai mica deck litera dublucicero din Cazania lui Varlaam.
O privire mai putin atentd ar confunda acest manuscris cu o tipdriturd atdt este de
impecabill scrisoarea.
Manuscrisul acesto nu este numai o simpld transcriere, ci este o copie aproape
aidoma cu originalul. Ceeace avem in originalul dela 1643 cu row i copistul a scris
cu row, pastrand chiar aceiasi asezare a rdndurilor din titluri.
Unele titluri principale si unele initiale se pot confunda foarte lesne cu cele ale
originalului atdt sunt de iscusit copiate. In deosebi initialele de sub NI% 63, 67, 69,
70, 71, 72, 73, 74 si 75 sunt intocmai ca si In original. Sub acest raport manuscrisul
este un adevdrat monument.
Copierea s'a fácut dupd un exemplar B. Dovada o avem in textul foii de titlu
asezat in 13 rdnduri ca si cel din exemplarele B rdndul 1, 6, 10, 11 12 si 13 fiind serse
cu rosu. Ultimele 3 abia se mai pot distinge.
Textul titlului 1-a incadrat numai in chenar de linii. Pe verso foii de titlu locul
stemei Moldovei 1-a läsat .gol. Deasemenea in locul frontispiciilor dela Cazania Dumi-
necii fariseului si vamesului; a Floriilor, a Invierii, la Dumineca a 7-a diva Pasti, la
Rusalii, la Dumineca mare si la Septemvi-ie sunt ldsate spatii libere incadrate in
1

linii de dimensiunile orignalelor. Probabil avea sd copieze si aceste frontispicii.

In fruntea celorlalte Cazanii a asezat vignete formate din linii geometrice cu
arii umplute cu linii negre si rosii sau unele ldsate in alb ori eke cu o cruciulità
In ro,u in interiorul lor.
A doua dovadd ca s'a copiat dupd un exemplar B. o avem in textul Evangheliei
dela Dumineca a 13-a dupd Rusalii (in original F. 280 v. iar aci F. 149 v.) unde lipsesc
cele trei rdnduri

184

www.dacoromanica.ro
 IMERETIWNIffittlii

4,1,11 A f gr. AA CA7AFITA A117,

Pri1iVI1 ttlIMHINICH Molt mA col A ollti

omKiAls ,A,A71-c,"11 4H4rti11ic>rtAIL
Tr go 41 All A To A iTA.- AVM'S+ , ti,ti 40T lit
+71stc2111 91E4,44444b MOM A frit
no bo Dirtiii W_Ii FrOiA rrf 1,47rtfilf rip fAart,.
Agt-t ,A,t/VH A4 f TE KRA go MS MIME, rvi ay %buck
s"S M Tit*, airtt (I UM AV ti tap t 'LYN Ail
,
KA'tIi k tII7A rflk Ttpf FITE TO ATE 4AntrfAr.
/11 II el,A47S-7-1( )0471" 1,17 4119A Vol,(A,Ifs tan ta
tits
Nr. 103. Manuscrisul dela biserica din Meziiszava (Saya). Incepulul
Cazaniei la 25 Decemvrie.

Se deosebeste de exemplarele B, insd, prin urmdtoarele:

Initiala primei parti a Cazaniei la Dumineca 18-a dupa Rusalii (F. 172 r.) incä
este identical cu initiala din exemplarul A (Bontida), de sub Nr. 41 si nu cu acea din
exemplarele B. adica. cu M, Nr. 43.
Initiala textului slavon (in original pe A r. aci pe reversul primei foi nenumero-
tata, dela sfarsit) i titlul cuprinsului sunt cu rosu pe and in exemplarele B cu negro.
2. Datarea manuscrisului j autorul liii. Pe filele manuscrisului asa cum se afla
astäzi, nu existà nicio insemnare despre data copierii nici cine a sdvdrsit aceastà
xceptionalà," lucrare. '
Probabil sd fi fost aceste date pretioase pe ultima foaie care lipseste. Caci foaia
ultimà de astäzi C v. pe care se aflii Scara Cuprinsului se inchee cu Dumeneca a
troj dzeci. invàtdturil pentru streinätatia lui hs. si pentru cAldtoriTa noastrd in ceastd
lume. list 226."
Exact cu aceste randuri se inchee si foaia C v. in originalul dela 1643. Deci din
manuscrisul de care ne ocuparn lipseste foaia cu arAtarea celorlalte cloud Cazanii
duminecale si aratarea Cazaniilor la sarbatori. La sfdrsitul acestora, probabil iscusitul
copist a-0 fi insemnat numele si data sal/L*6i lucrului.
Insemnarile ce se allá pe acest manuscris sunt urmatoarele:
Pe partea din launtru a primei scoarte, cu chirilice:
Paro/ni! Savei
Teodor Pillticean Ao 1834.
lanuarie 4 zile.
24
185

www.dacoromanica.ro
 1. 2.

3. 4. 5.
Nr. 104. Filigrane din Ms. dela biserica din Mez6szava (Saya).
In partea de sus a foil de titlu (F. 1 r.):
PeiWean loan din Saya.
Au scris in Ao. 1828.
August. 23.
Pe partea dinlduntru a scoartei ultime:
Aceastei cazanie Alu Pallicean loan din saya cumparaai cu 7 Jog Vj s'au
cuinpiirat in Ao 1825 August 23 de zile.
(Cifrele sunt scrise asa cum le-am transcris aci nu cu chirilice.)
Din aceste insemndri constatdm atat manuscrisul a fost cumpdrat Cu 7 zloti
la 1825, August 23 de care loan PAIdcean din Mez6szava (Saya). Dar dela cine? Fi-
lele nu ne dau niciun riispuns.
La datarea lui ne-ar putea ajuta fil;granele hartiei.273)
Hârtia dupd tesdtura ei se aseamand cu hartia din exemplarele lui Varlaam. Are
insä; alte filigrane. Aceste sunt in numdr de 6. Mai frecventä este filigrana Ni. 1, Cu
cAläretul. Aceasta predomind. Se alterneazd mai mult cu filigrana Nr. 3.
Existd pe foaia A r. (prima foaie neinumerotatd dela sfärsit) textul slavon dinain-
tea cuprinsului. In acest text s'au strecurat cloud dale ce se deosebesc de cele din
273) Colectia de filigrane, a lui Iosephus Kemenyi dela Biblioteca UniversitAtii din
Kolozsvár (Cluj) nu ne-a fost, de data aceasta, accesibilá. De aceea vom incerca sd circum-
scriem data servindu-ne de alte criterii.

186

www.dacoromanica.ro
original. Anwne In originalul dela 1643 avem anii dela facerea lumii 7151 iar dela
Na$terea Domnului 1643. In acest manuscris avem dela facerea lumii 7203 (=1695)
iar dela Iisus Hristos 1690.
editia princeps sub anii deja facere alumii se aflä cuvantul IC. Prin urmare
a fost cu putinta' ca dupd ce copistul a scris slova Z (=7000) privirea sa-i fi fugit
In randul de desubtul numdrului $i sa fi scris dupa Z slova C din ciwantul IC
(=Iisus) dupa care a copiat ultima slova din numarul 1643 adeca pe 1- ( = 3), care
se afla In apeea$ rand cu IC, obtinand astfel numärul gresit de 7203.
Tar numarul 1690 In loc de 1643 e foarte probabil eh' 1-a trecut fiind obicinuit cu
datarea acelui an, 1690, In care probabil sa fi copiat Cazania. Alte conjuncturi se
pare cd nu ar fi posibile.
Celalalt manuscris ce cuprinde aproape In Intregime Cazaniile lui Varlaam,
manuscrisul Nr. 210 dela Muzeul eparhial ortodox roman din Kolozsvát (Cluj), da-
rand din 1696, e tot anterilor retiparlrii Vela Alba-Iulia: din 1699. Dupa acea-
std. data and numrtrul cazaniilor s'a rdspandit In numar mai satisfäcator, ar fi mai
greu de admis copierea Cazaanei lui Varlaam In Intregime. Prin urmare data de
1690 s'ar putea admite ca o data foarte probabila.
Cat despre iscusitul copist hu putem sä formulam nicio ipotezd. Mat ptitem
spune cg a fost un copist Incercat, un profesionist care nu a implinit prin osteneala
sa un canon, ci a fost constietnt ea' savar$e$te si o opera de arta grafica.
3. Cup-Ft:suf. Este identic cu al originalului dela 1643, avand 54 Cazanii dumine-
cale (cuPrinzand Intre acestea $i Cazania la Sambata lui Lazar, Joia mare- $i Sambata
mare) $i 21 Cazanii la Särbatori. Orditnea Cazaniilor la fel este aceia$ ca $i In original.
Exceptand frontispiciile finalele i initialele formate din figuri sau attimale sti-
lizate, pe care nu le-a putut reproduce, gasim Inca urmatoarele abaten i dela original:
Aproape peste tot a inlocuit apostroful prin slovele pe care acesta le substituia.
De exemplu in Cazania lui Varlaam, F. 1 r. randul 8 avem: ultra' van:4u. Co-
pistul manuscrisului din Saya, F. 1 r. randul 6 a scris: altitNi vamdsu. Sau: Varlaam
F. 8 r. randul 15 =Dzise donznulì fin' ömi. Ms. Saya, F. 4 v. nindul 4 =Dzise
doinnulk 'Eta °In&
Libertatea aceasta a copistului vadeste ca el avea temeinice cunostinte de limba.
In al doilea rand, gre$elile ce obvin In original In titlurile paginilor, copistul
le-a Indreptat.
Cu privire la tehnica transcrierii, Meru In care s'a aratat cu total servil fata de
original, totusi initialele le-a scris pe toate numai cu row, deci si pe acele care In
original le avem cu negru.
In sfarsit initiala partii Intai dela Cazania Duminecii a 18-a dupd Rusalii (In
Fd. princeps la F. 309 bis. r.) nil este identica cu acea din exemplarele B (M. 43),
ci este initiala Nr. 41 identicrt cu aceea din exemplarul A=Bontida.
2. Manuscrisul dela Muzeul eparhial ortodox romlin din Kolozsvdr (Cluj), de
sub Ni-. 210.
In catalogril cartilor din Mueul Eparhial ortodox roman din Kolozsvär (Cluj)
sub Nr. 210 rubricile sunt albe. Am cautat obiectul neidentificat, inregistrat sub acest
numar. Dela prima aruncatura de ochi am constatat ca-i un manuscris. Pe partea
de sus a primei foi 'scris cu creion negru, 1796. Am tras la Indoiald exactitatta datei
si pe Villa' dreptate caci pe foaia ultima manuscrisul poarta data 1696 care a putut
24*
187

www.dacoromanica.ro
 ttst 1.67.T2S

Ks ....
71 /1117"41 ji Lirrp AEA URI OrlifrANT011t illaalief
tilf Ili 11 r:-8" CvITA fir, roi-itirivròpio
ALOE LU h 7t1fI
--.1-. ... L.,

&F(sfirt T i ti)96ititif tr.. al tqfrit (AN vivill in; nix

*IE 1.11 f bib ti) mo ()As W h I-IX ii g 11171 TIrt a)
fai 'WIN
7--4 t".
,__I
7, , / '7' elonirroiE . tii itioriX
"---i

" r-46 q.nrorrtIKA A 0 il wiL .---

(UV; rX- ' 73 - '
. .-2-, , ii
.

/1v C 7. 1,11) pm IC71 tip* f ti Alf

(Alf & VIM, 6,E fvf.r.4-- A
111-0AX M
'f.g11;(i 1 /11117trif :-/t Mu)
-1
illtillE ICE
(---.. 1
-- .
.

to
1, CLUE trISIC ttl is
3! . K f iltIrryl al.-71 i1 I( ?iE lirttY)E
....,..
IIST9trX/6 1Y17-z `trglai AfOl KT,
11p1:1.0 'IEAXA''( .9-
.
1.,C,1 (V +p tticiiN C frvir5ip/n lip Wish it-i,i4/0-01
.

`-rf (7- .--. ..,...

--i-
6%3Xpil, ti-Xtio(vXv.111rt/rC IVIC 1.Tp;SIRIECU;i11
(..., , ,. ; -.-.--
b 6fitAti.. If% it??is
. v rig itir1S-1( irk netritum .
6icfmr-tqiith còyintritittvif, iviff.;:t-'11 ugni
riirtiri - e I _, If& 'It 71 larS g iii up to
if"hf/IN 1,11;) hi' -fir; ii.litfifttry-1741r (Mil k r1 fIX Ag
.
"

Ylvf4:ii" M:i 'DI if7,'IÓTE e,

nibrip* rumovr.o ivApii (pi tip
7h "I" 74" - ft.
TfETTIlf ih IVX61h1Iiii CIfie0-aliitt
TtitSit ilX if;:i713.. '71
`I;
Inn 6 0 7f:ill 6 E tl ii (PE IT f rt Intl ti Xtft fl'E alit IV%

7---4 I
1.41( itlgtC/b . vi 67 E Ayt yip ;f tryirt CL icxtio Er
17(
rche revrytTA: nik KA if itti fi:-/: fc-LexnAN flat
.ytlErp-ti fiXtrIti frprt it-ihitort tillia
Cti'cit
nil*
ir7rTIK;ttitlif DJ bill Trk if g TE . A T2( lE ti 71 iftl ill

/11i IVA liE Kg p A 1r A .1`-i.qm"Ifft 7ricE)1A, AX Xi'

fcgmAill; (feint-AI . KE/1/.1TA- ilislc,"1:1"EAf6prtnif 1
1, i

CZ lif trig If ill h lip'0416- ,:if ,

/e-C ill 7.'
fpfulowil% nr6.
,
11 1 b 54 fi ///14, t ti rt if TE apt. tl tilti AO lititplt U1N
r-is .

Nr. 105. PaginA din Ms. dela Muzeul eparhial ortodox. F. 36 v.

www.dacoromanica.ro
fi luatd drept 1796, printeo confuzie, intre X =600 si tir =700, (slove cirilice cu va-
barca numerica respectivä.
Descrierea manuscrisului: E legat in volurn, format din caete de-câte sase si opt
foi, in folio. Foile stint nenumerotate. Asa cum se aflä acum, are 203 foi. Dela in-
ceput lipsesc eel mult doriä sau trei foi. Dela sfärsit nu lipseste nimic, cel mult folk
cu cuprinsul dacd-I avea, ceeace nu-i probabil.
Pe foile dela 1-94 inclusiv se aflä filigrana Nr. 1. Pe foaia 95 apare filigrana
Nr. 2. Fang, la foaia 165 aceste cloud filigrane se alterneazä.
Pe foaia 166 apare filigrana Nr. 3, reprezentänd un porumbel. Pand la foaia 180
aceasta se altemeazd cu filigrana Nr. 1.
Dela foaia 181-203 are filigrana Nr. 4. N'am gäsit niciuna dintre aceste fili-
fgrane in dictionarul lui Briquet.274)

4.

2. 3,
Nr. 106. - Filigrane din Ms. dela Muzeul eparhial ortodox roman, NI% 210.

Intre foaia 94 si 95 cateva foi sunt rupte.

Scrisul apartine unui singur copist i foarte iscusit intrucät nu s'a servit de nicio
liniaturä, doar aleva pagini sunt ineadrate in linii oarbe. Cu toate acestea scrisûl este
egal; spatiile dintre randuri sunt egale. Lungimea rändurilor diferä intre 13-15 cm.
Paginile nu au un numär egal de randuri ci variazä intre 22--26.
189

www.dacoromanica.ro
 Randuri goale Intre Cazanii sau Intre Evaiighelii i talcuirea lor nu are. Se vede
crt s'a fácut mare economie la hartie.
Ornamentatie nu are. Unele cuvinte din titluri i initiale sunt scrise cu rosu. Cer-
neala rosie a fost însä slabä calci multe initiale si cuvinte scrise cu rosu sau nu se
mai vdd sau sunt inegrite. Scrisul cu negru s'a pdstrat integru.
Datarea. Pe ultima foaie (203 v.) se afld data de 1696 cu cifre cirhilice.
Scrisul
datei apartine copistului. Litera q ( = ce) egald ca valoare numericd cu 90, de multe
ori In text, este formatä dinteo linie Yerticald .avand sus la stanga un punct ( q). Sub
forma aceasta o Intalnim de dota ori chiar In pagina Intai (f. 1 r.) randul 4 si 16 de
sus In jos. Sub forma aceasta este In datarea anului.

.1t. X /in, ti ei.rs

1! '6511 ILàI jX 0111.e,
rif b PC /ti X f1II n
fn
e/1 -
Nr. 107. - Fragmentul din Ms. dela Muz. eparh. Nr. 210, Cu data 1696.

Cuprinsul. Are cazanii la urmáloarele Dumineci si praznice In ordinea pe care

o daln aci, indicand si pe ce foaie incep:
1. La Invierea Domnului (f. 1 r. Pe aceastd pagina se afrd i sfarsitul Evanghe-
liei din ziva Invierii, deba stihul 11-17.); 2. La Dumineca Tomii (f. 3 r.); 3. La Dumi-
neca Mironisitelor (f. 4 v.); 4. La Dumineca Samarinencii (f. 6 v. färá titlu); 5. La
Dum. Orbului (f. 10 v. fára titlu); 6. ,LGioi" la Ináltarea Domnului (f. 13 v.); .7. La
Dumineca Sfintilor PNrinti (f. 17 r.); 8. La Durriineca Rusaliilor (f. 22 r. MI% titlu.
(La Rusali.i da.* si textul Apostolului, apoi al Evanghehei); 9. La Dumitneca tuturor
sfintilor (f. 25 v.); 10. La Dumineca a doua dupd Rusalii (f. 28 v.); 11. La Dumi-
/leca a treia dupd Rusalii (f. 30 v.); 12. La Dumineca a patra dupá. Rusalii (f. 33 r.);
13. La Dumineca a cincia dupd Rusalii (f. 36 r.); 14. La Dumineca a sasea a Slabl-
nogului (f. 39 r.); 15. La Durrnineea a saptea, vindecarea orbilor (f. 41 y.); 16. La Du-
mineca opta dupd Rusalii (f. 44 r.);. 17. La Dumineca a noua Inmultirea paiinilor (f.
46 r.); 18. La Dumineca a 10, lunatecul, (f. 49 r..); 19. La Dumineca
a 11, (f. 53 r.);
:20.. La Dumineca a 12 (f. 56 r.); 21. La Dumine:ca a 13, (f. 58 v.); 22.
La Dumineca
a 14, (f. 62 r.); 23. La Dumineca a 15. f. 65 r.); 24. La Dumineca a 16 (f. 67 v.); 25. La
Dumineca a 17 (f, 71 r.); 26. La Dumineca a 18, (f. 73 v.); 27. La Dumineca a 19, (f.
76 v.); 28. La Dumineca a 20, (f. 80 r.); 29. La Dumineca a 21, (f. 81 v.); 30. La Dumi-
274) Filigrana Nr. 2 o mentioneaza Iosephus Kemenyi In
vol. TI pag. 200, specificand:
.,Signum chartea ac 1697 in" Trannia Usuata".Dar daa. o gasim in
nat la 1696, inseamnA cA se afla in uz mai Inainte de data indicatà acest
de
manuscris termi-
Kemenyi.
190

www.dacoromanica.ro
 rieca a 22,(f, 84 v.); 31. La Dumineca a 23, (f. 87 v.); 32. La Dumineca a 24 (f. 91 r.);
33. La Dumineca a 25, (f. 93 v.). (Aci sunt rupte cateva foi pe care probabil au fost
Cazaniile la Dumineca 26, 27 si 28 dupá Rusalii). 34. La Dumineca a 29, (f. 95 v.);
35. La Dumineca a 3Q, (f. 98 v.); 36. La Dumineca .a 31, (f. 102 v.); 37. La Dumineca
a 32, (f. 105 r.); 38. La Dumineca a 33 a fariseului i vamesutui (f. 107 v.); 39. La
Dumineca a 34 a fiului celui curvar (f. 110 r.); 40. La Dum. lasatului de carne (f. 114
r.); 41. La Dumineca a lasatului de branza (f. 117 r.); 42. La Durnineca 1 din post
(f. 119 v.); 43. La Dumineca 2 din post, (f. 124 v.), Evanghelia dela Matheiu
a Silba-
nogului din Capernaum): In vremea acea atunce era Is. dus cu Duhul in pustie.
sa
sa ispiteasca Talcuire=(extras) dupd Varlaam. Dar Evanghelia nu corespunde.
La Varlaam e dupa Marcu (pericopa 7). 44. La Dumineca 3 din post (f.. 126 v.); 45.
La Dumineca 4 din post (f. 130 v.); 46. La Dumineca 5 din post (f. 133 r.); 47. La
Sambata lui Lazar (f. 133 r.); 48. La Dumineca Florilor (f. 138 v.); 49. La gioi mari"
(f. 142 r.); 50. La Nasterea Doninului (f. 148 r.); 51. La 1 lanuarie (f. 151 r.); 52. La
Botez (f. 152 v.); 53. La Stretenic (f. 156 r.); 54. La Marele Mucenic Teodor Tiron (f.
.158 r.); 55, La Blagovestenie (f. 162 v.); 56. La Sf. Gheorghie (f.
165 r.); 57. La Na-
sterea sf. loan, 24 lunie (f. 171 r.); 58. La 29 Iunie Sf. Apostoli (f. 174 v.); 59 La
6 Aug. (f. 179 r.); 60. La 15 Aug. (f. 181 v.); 61. La 29 Aug. (f. 184 v.); 62. La 1 Sept.
Simeon Stalpnicul (f. 186 r.); 63. La 8 Sept. (f. 188 v.); 64. 14. Oct. Paraschiva f.
190 v.); 65. Oct. 26 Sf. Dimitrie (f. 192 v.); 66. Nov. 8 (f. 195 v.); 67. Dec. 6 la sf.
Nicolae (f. 198 r.).
lzvodul:

CAZANIA
La slcivita §i Iuminata zi a lnvierii Domnului nostru lisus
Cazania lui Varlaam
invatatrua. pen`tru buchriia dzilei,
de. cate 6ri s'au aratatt Inteaceaia dzi
üciñcilorù sdi deaca-u Invisd dan
morti dorn`nalt hs.
Astadzi fratilord sd iz`ban'di cioaa
euvan'tulri acela, te-au graittl dvdil
pr[ojrcü de aceasta dzi iiuninata de
astadzi, s'au dzisd, aceasta iaste dziaa
ceaia ceau facia' Dmdzdu ca sd ne
bucurdm` j sa ne veselimrt Intransa.
iara In ce chip' iaste noaa aceasta dzi
de bucurie si de veselie, hie cine
poate sd stie i sa sä priceapa. CA de
vine pre noi scrdba si frica pen'trii
viclesiugulti i ..neprii[n]ta vrajmasi-
10141 nostri, penritrd caria piardem` si
sdnatatia i agonosita i slobodziia.
si adema In roble si In saracie si in
toata rautatia. dard cu cajt] mai
vratost sd nu ne vie bucririe si vese-
lie, cdn`dri vedemri vrarmasii nOstri
biruiti si calcati i periti.
Hristos
Ms. Nr. 210 M. E.
Invdtatura
Pe[ntirii bucurie hs.
Ca[nd] a[u] invi[s] de[n] mofriti.
Astgdz] fratilo[r1 sii. i[z]ba[n]di
no[aJii. ce a[u] grai[t] pr[o]rocu[l
Dv [d]ri zicA[nd] Acea [si ta e [ste]
zua carea] 6 facu do[m]nu[I] sa ne
bucilra[m] si sa ne veseali[m] intru
Ya.
Cd de vine prea no[i] scr[d]ba
frica, pe[nt Jru vicleasugu[1]
pe [nt] ru nepriinta vra [j] ni[a] ilo E r]
nostri. pp[nt Iru carea pierde[m] .sa-
ndtate î agonisita 1 sloboffia. si
cade[m] In roblia si In sdraciTa. si In
to[ajta rdiltate. ia[rd] asta[dz] ne
bucura [in] vaza[nd J pi [z] mas [ i] i
birui[t] l call_ka[t] l peri[t].

191

www.dacoromanica.ro
 CA ZANJE
la Sffintul Nicolae
Cazania lui Varlaam Ms. 210 M. E.

Invdtatura, de viata svantului Nicolae Invatatura De viia[a] Sftulu[i]

facatorIu de eudease.
cesta svanta, si mare lumina'
lumïi,si agiuitorlu de stägtit
tiiturora crestinilota. svantulti Nico-
lae. Era dintr'o cetate dela ainadolii.
ce sa chiama patara. nascuta diin
rinti crestini, nice prea bogati nice
foarte iara saraci. ce atka avea cata le
sosia pentru sine si pentru saraci ce
cerIa .altt feciota n'au avutti fara de-
acesta ea nice mainte dinsa nice mai
apoi, alta fisfu n'au nascutti inmasa,
numai preacesta ce avea si intalu
s'apoi. de mitintel arata cum va hi si
deaca ca creaste mare.
NicolaIa Facatotin[1] de minuni. Ace-
[Oa sfta de sd[r]gt agIutorIu tutu-
ro[r] crestinilo[r]. Ace[s]ta era
de [nt] r'o cetate anado [1] . na [s] cu[t]
de pasin[t] cresti[ni]. nice prea sa-
ra[ci] nice prea gälz jda[ci] ce avea
ca[t] lea sosie i pe[nt]rtr sara[ci]
cari cerea, i ace[s]ta ava[ndj mu-
ma sa i inteu i apo[j si*) de mi-
tfute[1] arata cu[m] va hi deaca va
creaste.
* Peste tot in acest manuscris s este
urmat de ieri.

Am reprodus aci inceputul primei Cazanii si al ultimei din Ms. 210, in paralela
Cu inceputul Cazaniilor, la Invierea si la sf. Nicolae,
din Cazania lui Varlaam.
Confruntarea ne dispenseaza de alte demonstratii i ne impune concluzia: Ms.
210 din Muzeul eparhial ortodox roman din Kolozsvár
(Cluj), dela 1696, este o copie,
prescurtata foarte inteligent, dupd Cazania lui Varlaam. Copistul care a avut rab-
darea si dragostea sa copieze Cazania lui Varlaam, este un cucernic i luminat preot
carturar de pe la sfarsitul veacului al XVII-lea care gust:and dulceata duhovrai-
ceasca a Cazaniilor lui Varlaam, din vreun exemplar ajuns prin acele parti, nu si-h
dat hodina cugetului pand ce nu a avut si el, cel putin In parte,
comoara acelor pro-
povedanii cu care s'a mangdiat si pe sine si pe fiii bisericii sale partasi facandu-i
mantuitoarelor invataturi. Daca smerenia nu 1-a lava sa-si insemneze numele aldturi
de data dela sfarsitul lucrului sat', fie scris de Domnul
In cartea ostenitorilor pentru
porirea luminei Evangehliei Sale la strainosii nostri din vremi de loe usoare.
S'ar putea pune intrebarea de ce n'a urmat ordinea Cazaniilor dupd Varlaam?
Un rdspuns intemeiat nu am putea formula. Constatam atat at Ms. are cu cinci
cazanii mai putin deck Cazania lui Vartaam. A nume lipsesc cazaniile:
I. La Sainhata mare (nu imperios necesard, indeosebi In aCeste parti unde dupa
slujba prohodului de Vineri seara, norodul nu mai participd la slujbe Rand la In-
viere); 2. La Inaltarea Sf. Cruci (14 Septemvrie); 3. La Intrarea in Biserica (21
4. La Sf. loan cel Nou dela Suceava (praznic necunoscut In aceste parti) siNov.);
5. La
Dumineca slabanogului dela Vitezda. Lipsa acestei din urrna, e mai grcu de l'amurit.
Cat despre cazaniile la Duminecile 26, 27 si 28 dupd Rusalii, sigur au fost pe
foile rupte dintre foaia 94-95.
Copistul a orandult Insa cazaniile Duminecilor dupd ciclul pascal, iar pe ale
praznicele si sfratilor dupa nasterea Dornnului, incheind cu clazania la sf. Nicolae,
ultima din manuscrisul nostru.

192

www.dacoromanica.ro
 Originea manuscrisului. In catalogul Muzeului nu aril gdsit nick) insemnare
dtspre originea acestui manuscris pretios, deia ce bisericd .sau preot a fost achizitionat.
Existd insd pe primele 40 de foi in partea de jos, sub text, urmdtoarele insemndri:
Foaia 1. r. - jos sub text. f. i. totu popu petru din
2. r.=.... niptiu aceastä carte; 3. r.=anume oce[a]teld ou cumpdratu; 4. r.=-vo
ativa omini dinu curutuiusu; 5. r.=dela fecioru lui popa precupu; 6. r.=mdrie lui
liahu Vasile au datu 2; 7. r. = horgosi fratesdu pinteleiu unu horgosu; 8. r. -zegreanu
vasilie 2 horgosi; 9. r. morisanu Chiforu 1 horgosu; 10. r. = briciu Grigorie
hcrgosu; 11. r. = susca iecobu 1 horgosu; 12. r. = Zegreanu Mihaild 1 horgosiu; Pe f.
13. incä a fost insemnare - dar tdindu-se foaia, probabil and a fost legtd
cartea
din nou, s'a tdiat i scrisoarea, fiindcd jos pe marginea foii - se mai poate observa
litereie Zeg . 14. r. boddscdu dumitru 1horgosu; 15. r. = rdvanti macaveiu 1
horgosu; 16. r. =precupu alu (st)opu 1 horgosu; 17. r. = vlasind Georgie 1 horgosu;
18. r. zegrenu ianu 1 horgosp; 20. r. [marcd]siianu toiaderu 1 ohrgosu; 21.
r. epure precupu 1 horgosu; 22. r. = basna värtolomeiu 1 horgosu; 23.
r. = bechisu
sim ion au datu 2 pdtaci, liahu seldvdstru 2 potor; 24. r. =
Beehisu .sinuziand 1 pdtacu;
25. r. =--- Anisora 1 pdtacu; 26. r. = Bechisu toiaderu 7 potori; 27.
r. = liahu nicolae
7 potori; 28. r. = finu boru toiaderu 7 potori i unu grèsu; 29. r.
30. r. = ou luatu pe etore sd nabd nime WM; 31. r. = = grigorite 3 potori;
u o indturna nice odatd
veci aminu; 32. r. = ce sd. fie !nu Biserica curtuiusului; 33. r. = in veci aminu; 34.
r. = cine o vre se sd fie trecletu; 35. r. - si trecletu i. afurisitu de tri; 36. r. = de
sfin(d)ti pdrin(d)ti dela nikie; 37. r. = popd fiindu vasilie satului; 38. r. birdu satului
liahu saldvdstru; 39. r. = bechisu toadere fdtu fiindu; 40.
r. = Meta maiu 14 zile.
aceste insemnari se poate constata cd odinioard a apartinut bisericii Bethlen-
'dial/elves (Curtiusului, azi Perisor) protopopiatul ortOdox al Des (Dejului).275)
In conciazie, dacà apdrutd la 1643 la Iasi, Cazania lui Varlaam ajunge sd se
rdspändeaLcd pe la 1696 prin còpii inseamnä cA exemplarele care au sträldtut panà
aici, au avut o extraordinarà inräurire si pretuire. Raritatea exemplarelor tipdrite
a
cdutat sd fie suplinitd prin copii-manuscrise.
ceeace-i tot atat de important e faptui ca acest manuscris este anterior
primei
retipdriri dela Alba-Julia, 1699, care editie in lumina acestui
manuscris se vede ciar,
cd. nu a fost un capriciu literar ci a apdrut sub constrangerea cererii. Poporul
cerea
panea cea duhovniceascd.

275) Cerand infomatiuni preotului de acolo, Parintelui Andreiu

Cu acest ms. C. S. mi-a rdspuns urmatoarele: Giurgiuca, in legatura
"Indata duPA venirea mea in aceasta parohie (1923) am aflat la cativa carturari mai
batrani carti vechi pe care am cautat sa le adun. Asa am aflat si manuscrisul in che-
stiune, la fostul invatator penzionar si totodata si cantor al bisericei loan Vlasiu. Intrebat
de provenienta acestej cärti mi-a spus ea o are dela Gavrila Sigartau
al preotului loan Sigartau, care a pastorit aceasta parohie. un nepot de frate
Batranul Gavrila Sigartau mi-a declarat cA le-a mostenit dela tatal sau Nutu Sigartau.
Despre preotul VaSilie (pomenit in insemnarile de mai sus) stim
In aceasta parohie inainte de anul 1780 in acte nu l'am putut gasi doar ca a functionat
abea la anul 1813 sub preotul Gavril Giurgiuca. caci matricolele incep
Manuscrisul Muzeultii eparhia1 1-am trimes eu cu raportul dela oficiul nostru parohial
Nr. 15, din 25 Ianuarie 1925.
Feciorul lui popa Precut) are a fi din comuna vecina (unita) Piatra,
un preot penzionar, $i care se inrudeste cu familia preoteasca dela noi,uncle si astazi este
Sigartdu, venila
la noi din comuna vecina Mires (unitd)".
25
193

www.dacoromanica.ro
 3. ll/lanttscrisul dela biserica ortodofd romanei din Fugyi (Fughiu). In ;,Bise.
rica .yi $coala" dela Arad, 'anul XXXI, Nr. 16 din 15/28 Aprilie 1907, Petre
Popa paroh gr. ort. romdn din F. Osorheiu, semnala (Cu data de 9 Martie 1907) in-
tr'un articola§ sub titlul: O carte romaneasca din anul 1643,. ca la bisericuta din
filia Fughiu (pprezv. Orazii-mari) se anà o carte pretioasa. Fatadia cartii Intre.niste
colurnne are urmatorul cuprins: Carte. romaneasca de trivataturd duminecile peste an
si la praznice imparatesti si la sventi man. Cu zisa si cu toata cheltuiala lui Vasile
Voevodul si Domnul tara Meldovei, din multe scripturi talmacitg din limba stove-
neasca pe limba romaneasCa de Varlaam mitropolitul de tara Moldovei. In tip,ariul
domnesc In Iasi in manastirea a trei s-titel dela Hristos 1643."
hi continuare adaugd:
Tot inteun loc cu ac.el talc, se and i o alta Cazanie scrisa Cu mana lui Popa
Gavrii, locuitor in Sintelec la anul 1733 (7) care se pricepea la copiat asa de bine,
ea' abia o poi distinge din cele tiparite.'
Servindu-ne de aceasta indicatie, am ajuns, prin bunavointa I. P. C. Sale
Arihmandrit loan Dinu, vicarul si presedintele Consistorului ortodox roman din
Nagyvarad (Oradea) si a pdrintelui Gavril levan din Osorhei, administratonil paro-
hiei Fughiu, In posesiunea manuscrisului lui Popa Gavril.
Descrierea manuscrisului. E format din 19 fascicole In folio, de cate 8 file, gall
de ultimul care are numai cloud .file; legate In volum. Prin urmare are 146 de foi.
Foaia de titlu lipseste. Se incepe cu CAZANIE la 7ntile zi a lui septevrie.
Judecand prin analogie cu cele cloud foi dela sfarsit, probaliil ca nu lipsesc
nici dela Inceput deck cel mult cloud foi. .

Scoartele sunt de mucava imbracate in piele. Calcliul e stricat, deasemenea

scoarta din fata, in parte, e roasI de cari. Se mai poate vedea insa ornamentatia
bogata formata din flori stilizate, presate in piele si aurite.
Foile nu sunt numerotate. Sunt pastrate In stare bund. Dela fo'aia 140-145 are
.

o mancatura de cari lunga de 4 cm. care ingieuiaza reconstituirea textului, iar foaia
este mai deterioratii.
Paginile stint incadrate In chenare de linii asa cum se poate vedea In cliseul
Nr 109.
Scrisul e numai In negru. Ornamentatia se reduce la frontispiciile Gazaniilor,
formate din gihrlande rudimentare, afara de cel dela Cazania zilei de 8 Noernvrie
format din flori stilizate,si la initiale, fara vreo valoare artistica. Paginile pline au
cate 32 sau 33 de randuri. Lungimea randurilor este de 131/2 cm.
¡)atarea manuscrisului amoral iui. Pet:re Popa in articolul senunalat mai sus
spune el a fost scris la anul 1733. Poate sa fie o gre§ala de transcriere sell de tipar
Intrucat pe foaia 146 r. se .afla urmatoarea Insemnare:
,Aceasta Cazanii pre praznice ce-aftrti scris ea Popa Gavailu fiindii lacuitoriu
in sintealicii. Dolmlnului 1738."
Deci e 'impede ca data terminarii manuscrisului este anul 1738. lar copierea lui
nu-i probabil sa fi durat mai mult de cateva luni. .

Poate ca filele dela inceput ce lipsesc sa fi cuprins larnurin si cu privire la

initiativa acestei lucrari. Copistul, Popa. Gavril, a copiat Cazaniile la cererea cuiva
sau fiind de profesiune copist Isi agonisea prin asemenea binefacatoare ostenealà,
painea cea de toate zilele? La aceasta intrebare main. uscrisui asa cum se gaseste
astazi, nu ne dà niciun räsnuns.
194

www.dacoromanica.ro
 KF (1,E 3t1 At cl AY ri
LA1 ICi. NI gpsif .

/14 (A
Nr. 108. - Manuscrisul dela biserica romanä ortodoxa din Fugyi (Fughiu). Frontispiciul
Cazaniei la 25 Decemvrie. F. 36 v.

Cuprinsul. Nu are Scat% a Cuprinsului. Contine urmatoarele Cazanii:

CAZANIE la intde zia lui septebrk. Pentru vrtata Preacuviosului Pdfintelui
nostru Symeont stolpnicti. (F. r.)
1

CAZANIE la a Opta zi a lui septevrie. La nasterea prea sffitei, i pirea blgo-

slcvitei st'dpdnei noastre, Preacurate fecioarei Mara (F. 5 r.)
CAZANIE la 14. zile a lui septevrie, la radicarea cinstite[i] Cruel. 1) (F. 8 v.)
CAZANIE la 14. zile a lui. .tictovae (F. 12 r.) Pentru vitata preacuvioasei
rnaiuei noastre paraschevYi. (F. 12 v.)
CAZAN JE la 26. de zile a lui octovffe. Pentru Inucen'ita sffitului si marelui
mucenict Dimitrïe. (F. 16 v.)
CAZANIE la 8 zile a lui Noemvfie la soborult sffitilort voivozi ingeresti.
Mthailt. si GavrYi. (F. 21 v.)
CAZANIE la 21. de zile a lui Noemvrie, la vdvedenYfa Preacisfii C) au
dust PArintii ei in BesearecA de -6 au inchinatt lui Dmnezdu Pruned de trei Ani.
(F. 26 r.)
CAZANIE la 6. zile a lui Decenivfie. Pentru vflata sffltului si fdeátorTulu[i]
minuni Necolae. (F. 28 v.)
CAZANIE la 25. de zite a lui Decemvffe. (F. 36 v.). La slAvita i luminata
zi a nastefii Dmnului nostru Is hs; (F. 37 r.)
CAZANIE a 2. iaräsi la nasterea Dmnului nostru Is hs.
Serle sffitult Apostoltt Pavel la cartea cdträ jidovi, in doa0 capete gräindt:
Deci n'au luatt tkarecdndt de la ingeri ce dintru sgm'anta lui Avraamt au pri'imitti.
CAZANIE la intdsfa zi a lui GenuarYe. La òbrezanita (adecg atarea impre-
jurt) a Domnului nostru Is hs. (F. 52 r.)
25' 195

www.dacoromanica.ro
 foitaAgti tryleY lc Ate ,

A C Agni virser4 111a4314 Mu-Uri/I

Aivi tailyn no c meg
e

ivaiVnis , A eig-s- Ey'S

,f 3 wit 6 ii rn000/11.f _lint
,
f 1I
41 locsinoy tOn b- ti Tn OA nil, ILY/vi it. ,
44'91 +iocirn 6 -fir givimb id mostrra fiefiVil
1

pi to Lint
IJ_.
' 11 E firl0 60 g' vs in EL , Uhl ill OA alfr tag AA jinx get
/
4yi .
frArrogrzor All vi two c no so fili. ti il
i
'pgo/x

na cs tar via Stzi-Irs.

.
tcX Aim+
E
met diva Kg go 4. A.in
pl rid taX Cl .4 nsi Tigarkil I 1 CegYri h p filth;011. Tip 1 .
c 01 F rnazinit itkeLi rn En I. A in A iv-it-1E5D( ,, AA mi.. tztY

eil ",6 -L. if ill

04/1./.% -1-1"; 43s 'Nil- figg'tvfl
f
OUTlacesalE , / Ili vl dlifiltif moetomt , 1 i
LLT:Ttli:.-1.1
I f. , I O

1E fria M.4 11 ti, A rnb. ./i) A 'MX tz4 g iran csmialiarit

/
ti awl t. -11 omo ri pei KWh) (+ A -ay F. 14 f..01; -ii. con:
NI valitinifi
t. _ jtii,i
,
i-cn
rdirstft
fiat-, em i4 rig rampi ti
--IF tag/medal
z t Anil. Tiii-irnet-igKA-).
.,/
MI NIA pt TiFilfilVie floCg twiit. KT. iv& 41 of1 ¡IDA
I
FA". tbizsvi e
tr-° __' , ,
ivi,ziff -fief fimiii3S.N me& Fnh rtbili A -rti;,11
crthiguyt. 'lie 11Y ICI li !Clan. IN supinip Ag
Whin. , _ri
I f ,
.---;
?Poel tI/MS ilrneS map Alicia Ag+41.mL
ronviii.. el vi tn. (74to f ',Wit ickm& ta ffLioi Ml,
ricc*/Lyi /14-italiff id.T. e riltA61 .3 . ri Nam ta i
A AY Cm Milli vi rm. , ii vi Ant: pa Aid TO ti pi rn 4 Wink
,
A fa e ilk
, aum
, Itili, mot roE WA- AA CA- (...4 At ro
f) , I
AY vl Fig
fill I i 1 I, LON% CA)iimITeirrits_ 14 nil 6 Ant a ria
,1P --1 f I
ht ti E. id ,
1.0 vs Ag icxyltm I. TiFt eil i MIL_ WI-Arlin
e
JUL V 4S C MS Ala TII b a ri.g ril-Y A *gilt L /Ci ti BIZ
OM , ilff AysAri An ktrin ri...gityLliki CAI n 0 flfb A
+ ai sit IA) MI AL ?i i ii110. . 0 if-1 )46 Fri , of? dlvi i
f f
(if IT Cly n 6 1 12.tu11 E A C IC il tit K;ir; l af:?,-;11,, mo
Ag Widen/4 0 VA CgOA an Ai 4/V-i* ll; it4261/
kio
Nr. 109. Manuscrisul dela biserica românä" ortodox5 din Fugyi
(Fughiu). Inceputul Cazaniei la 25 Decemvrie. F. 37 r.
tart
www.dacoromanica.ro
 I2. CAZANIE la 6. zile a lui GetnuarTe la Botezult1 Domnului nostru Is hs.
(F. 56 r.)
CAZANIE a 2. iar555,' la Botezult Domnului nostru Is hs.
Scris-au sffitultt Mathei bunult vestitorTu in trei capete stihtt 13. Grdindt: Veni
Is dint Galilea la Iòrdatit c5tr5 I6ant, sA sä boteaze dela &insult. (F. 61 v.)
CAZANIE la 2. zile a lui februarTe. La stretenYTa Domnului nostru Is hs.
(F. 71 v.)
CAZANIE la 17. zile a lui Februaffe.
Pentru mucenrfa sffitului si marelui mucenic. Theodort Tiront. Ce sl pr5z-
nuTaste si in sdmbAta dintdi a sffitului Post& (F. 77 v.)
CAZANIE la 9. zilc a lui Martie Pentru muceniTa sfritilort Patruzeci de
Mucenici ce au pdtimitt in Sevastfla. (F. 86 r.)
CAZANIE in 25. de zile a lui Marrie. La BlagovestenYTa Prea sfatei st5pdnei
noastre.si preacuratei FecioarYi Mark (F. 92 r.)
CAZANIE la 23. de zile a lui Aprilïc Pentru mucenfla sfíítului i marelui
inucenict. GodrgYe si muncile c5te au rdbdatt pentru dragostea si numele lui Is hs.
(F. 95 v.)
19 CAZANIF Pentru mucenista sffitului, si sldvitului marelui mucenict Name
Nov5i dela soceava. Ce sA pr5znaTaste joi dupt rusalYi. (F. 102 v.)
CAZANIE la 24. de zile a lui Iurffe. Pentru nasterea sifitului si slAvitului
Proroe I6anrit PrdtecT.1) (F. 108 v.)
CAZANIE la 29. de zile a lui Iunïe. Pentru viata sffitiloril si slIvitilor
Apostoli Petrt si Pawn". (F. 113 r.)
CAZANIE in 20. de Ale a lui Tulle, La sffitult si sldvitultt Proroct Ilie
Puindt thema aceasta.
Serle la a patra carte a inp5ratilort in doat capete in stihulù dint tAi de zice.
Si au fostt cane' vrea s5, rddice Domnult pre Ilk cu cutremurtt cai spre cefin.
(F. 121 v.)
CAZANIE la 6. zile a lui Avgustt. Pentru vreadbrajeraia Domnului nostru
Is. hs. (F. 127 v.)
CAZANIE la 15. zile lui Avgust*. Pentru Adormirea Preasffitei si Prea-
curatei fecioare Maffei, Ndscdtoarea Domnului nostru Is. hs. (F. 134 r.)
CAZAI,IIE la 29. de zile a lui Avgustt. (F. 140 r.)
Transcrierea s'a fäcut dura retip5rirea Cazaniei lui Varlaam in Chiriachodro-
mionul dela Alba-Iulia din 1699. SA se compare cliseele Nr. 102 si 109.
Inseminäri nu are. Cele de pe partea interioarä a scoartelor sunt exercitii de
scriere fArd nicio importantl.
Insemnarea noual f5cutd Cu creion chimic pe F. 12 r.: Spre memoria vecinicei
mà subscriu in teunput Razboitdui 1916. lunie 11-12 fiind in conced dela fron tul
Italian, loan Panea cantor", ne dovedeste cA acest manuscris nu a fost o carte moartrl
ci credinciosiii, probabil se hrdneau p5nà in vremea noastrd cu isnvdtAtura ei.

197

www.dacoromanica.ro
 4. Manuscrisul dela Kupsafalva (Cumeni), 1847. Descrierea manuscrisului.
La Muzeul eparhial ortoddx román din Kolozsvár (Cluj) se mai afta sub Nr.:203 un
manuscris cu chirilice, cuprinzand oazanii la sfinti i praznice.
.Titlul incadrat Inteun chenar rosu, din linii trase cu penal, destul de primitiv.
este urmMorul:

C azaniile Prazni-
-calor Inteacest chip
culeasA, i scrisd pri[n]
(3sirdi Ci[n]: PAr: Cupsa
Popa Stefan, paroh
neunit la Cnpsani.
1847: 1: Ianuarie
prin Iacov Pop rogojan
fostul Dascal:

Cu cheltufala Cin: Preoteasd

Buda Aná, si a Cins: fAt
CurAu Simionu lui Iacov. sA le
ffe pomenirea veacinicà.

Are 78 de foi, In folio mare, numerotate cu chirilice, afará de foaia de titlu

.care-i nenumerotatA. E. legat In volum dar scoartele lipsesc.
Numärul rándusrilor pe piagini variazA intrd 25 si 31. Lungimea lor deasei,
menea variazd intre 171/2-19 cm.
Scrisul este ingrijit. Copistul nu s'a servit de nicio liniaturd.
Hártia e de dona faluri. Primele 36 foi si ultimele 4 sunt .albe,- iar dela foaia
37.-75 inclusiv hártia. e vinetie.
Ornamentatia manuscrisuldi e sAraed si primitivA. Initiale lucrate In panel 5i
unele titluri sunt in rosu, restul In negru.
Scrisul apartine unui singur copist.
Copierea s'a fáCut In timp de 8 zile. In foaia de tiflu este trecutá data de
lanuarie 1847. Pe foaia 53 v. Intálnim insernharea: f1847. 3 lanuar, Ungureni, lacov
Pop de Rogoz". (Cifrele sunt cu .arabe, de Rogoz" cu litere iatine), iar pe ultima
fc'aie, 78 v.: 1847-8. ¡armar'.
2. Cuprinsul. Manuscrisul cuprinde urmAtoarele Cazanii:

f. La 1: Saptembrie La Sffitul Simebn StAlpnicul (F. 1 r.)

2. La 8: Septemvrie La nasterea Precistii. (F. 3 r.)
3 La 14 Septemv:. la itnáltarea Crucii (F. 4 v.)
La 14 6ctomveie la cuvioasa Parascheva. (F. 6 v.)
La: 26: Gctomv: la S: Dimitrie (F. 9 r.)
LA OPT' NOE(M)VRIE la s: Ingeri:. (F. 12 r.)
La 21: Noemv: la intrarea In BiscarecA (F. 16 r.)

198

www.dacoromanica.ro
 e

-
rr
Fia6( i E
/Nt 1)(Z.
J , >
O MKsi: .47' iv
...
infacc-64.
, ,,4,-1.Varrt a
,
4.
,1 11) A am. o ehme-t 6 AN Nk+ /Itt%t crrA it Alf
4 5
4 il-it-11s, I
rI T 041(1.- tvs. 5 1SV moacni. ttkickiyout
(
j IT b
tilt ZItt crk. vol. rt.0 eact.t Yrtm +.14-Trt TX Et e 0" Ai
/*I) (13%.%
(
/\A ettvekR14. CA 0 ZO 4.;1L_ 3
I

.Teiwnt.6,405 atk rettzt rt V ccridt

vet 6 áretR. IRAN rt AS , Crb-ic.Y.t etY Nit l\A-VIrr OZ/S.
vax ON .4hIGLR'C' ex) t a N., T.Nos mt. 4.?:v.tr.t-cft.yt 7KopA..;:t
/
0 eci-rw0.1").5 wiSc\nioN. Tti i stx"i"- TK `t(l.k0, )-ror Ttie. '
It NA.% Itti. t SI h MAX t\Zokt .416) (.1 )11? ) ta/ 4. tk Sh'14. EA .
"Mil EA, WIVIN CLFttrf. Wi L) 64. blql t-of me. vh44.4y
, t ' > , ,I 4- 1 /
1S, o,R.t. 0.1 (V Om tr 0 h eh ,te.
1
) k Ò A tc-cOrtt
, tkth.vetit
1
,,,, r
T1t 0.4.tc.IS A trco.r-Alftt No\
SCi_skire
-,
erk.4 C-6 0 TM l' t eU9- cm. , v ta M )& 3'LM7 t/t E c ?mt.
I LI
.-- ts/Lo..m.
, 'Wt. PA..a.m. M.YA art 60 trt6 tilt o,Y Iktii fir
c[ef c% (4) AA IFA. . tik, M-0/0INf% )S (Q.2,.k.:h;') $9,_
....41.71. clii.xl.t. ) 6oa.x. me L-mt AstrIck`if i) q't,t L
01 Go A`toilt) jb, ,0.1.1,c, IA ch..,1 A yl.t.(173- Tor_
, .02.1,..stos a

"Vtt 1 S-A on A oR k At c CLIP \')..-

)
At. wit
' sv
I.c,3 Z cVel-'1 TK:i.-t t-L-t.rt OM 172)% KY i c1(s a %tit tzt I.
\)
7 iV elpLett do c5t-si.
\ ) c 'IS% "Z. L A ? 4. GeV ce2vott-rjrn-0
4t'.
4...- p,.gv- ."2.; AS. 015, teem a ti.c 1.
NA. -
V. olt /S'.1-- A Y4gt. UN. emt A S 4 t,
13.-"haTZ
Nr. 110. Manuscrisul delp Kupsafalva (Cupseni). Inceputul Cazaniei
la 25 Decenivrib. F. 23 v.

www.dacoromanica.ro
 1. Dechemv: 6. la S: is1icolae. (F. 17 v.)
25 Dechemveie la nasterea lui Hs (F. 23 y.)
CAZANTE LA 25. Dechemv. A doa la nastere. (F. 23 v.)
lanuarie 1: la ta'erea inprejur. (F. 28 r.)
CAZANIE LA BOTEZ 6. Tanuarïe: (F. 30 r.)
A DOA LA BOTEZ (F. 33 r.)
Februarie: 2: la Streterife:. (F. 37 r.)
La 31: Zile a lui Februarie pentru mucenic'fra S: si marelui
Mucenic Te6dor
Tirota ce sd praznIffaste si In SambAta dintiia S. post. (F. 40 v.)
Martie In 9: Zile mcenita Sf: 40: de mcenici ce au pAtimit In Sevastfla (F. 47 r.)
Martie. 25. La Buna Vestire (F. 51 r.)
Aprilie 23: la Marele Mcinic Geiirgie. (F. 54 r.)
191 Joi dup.A. rusalli i Iunie In 2. sffitul Nan Novi dela Suceava. (F. 58 r.)
Itinie 24: La nasterea sf: Nan Botezdtoffu. (F. 60 v.)
JuMe 29 La S: Apostoli. (F. 63 r.)
La 20: JulIe S: Proroc 111e. (F. 67 r.)
La 6. Avgust la Schimbarea la fatà. (F. 79 r.)
74. La 15: Avgust la Adormirea preacesth (F. 72 r.)
25. La 29: Avgust la Tderea lui Nairn. (F. 76 r.)
Nu are Scara Cuprinsului. Unele cazanii sunt prescurtate. SI se ,:lompare In pri-
vinta aceasta Inceputul Cazaniei la Nasterea Domnului. Cliseul Nr. 110 cu originalul
dela 1643 si Cu celelalte retipAriri reproduse In faximile.
Dei copierea nu s'a fIcut direct dupd originalul Cazaniei lui Varlaam, ci dupit
una din .retiipIririle ulterioiare, totusi i acest manuscris It putem socoti printre manu-
scrisele care au difuzat si In acesi chip parte din cuprinsul Cazaniei dela Iasi din 1643.
Manuscrisul acesta a fost proprietatea familiei preotesti Cupsa din Kupsafalva
(Cupseni), de unde a fost achizitionat appi pentru Muzeul eparhial.

ALTE MANUSCRISE DUPA CAZANIA LUI VARLAAM.

Cu prifejul aniversärii tricentenarului Cazaniei lui Varlaam, prof. At. Popa

tntr'un articol publicat In gazeta Dacia dela Arad, Vineri 11 Iunie 1943, spune cA.:
La Geaca in ¡lateral Cluj, a fost gäsitó In manuscris ciatatii din 1643. In Bihor,
Popa Urs In Cotigleti, la 1676 si 1680.o copiazei In 3 exemplare, acelea cari sunt ca-
noscute. pâná acum."
Un manuscris al lui Popa Urs din Cotigleti II aminteste i Gh. Coma in Istoria
Predicei la RomAni,276) spunInd Insu ca. ar fi Copiat dupI editia Chiriachodromionului
din Belgrad dela anul 1699" 277) si ar avea 545 de pagini, cuprinzand i InvatIturi ce
nu se gIsesc In retipäririle dupil Cazania lui Varlaam. Asa este predica despre
Alucenicul ProcoPie, despre margarita Fecioaret"; a doua predia la Sf- alert-
tuild de Insusi Popa Urs. Apoi una despre cei 7 sfinti.
Seria predicilor se Incliee cu cea dela täierea capului Sf. loan BotezItorul, copiatA
clupd Chiriachodromionul dela 1699. Dela pagina 461 pInI la sfarsit cuprinde iarIsi
invAtAturi ce nu se Intälnesc In alte Cazanii unele avanu cuprins apocrif. Aceste
sunt: cum au potopit Damtlezeu (oath' fumea cu potopul apei." InvAtA-
Pag. 105-109.
Gh. Coma, 1st. pred. la Români, pag. 106.
200

www.dacoromanica.ro
turd despre Sodoma si Gomora, Despre Iosif, Despre Israilteni cum i-a scos Dumne-
zeu d pustie; Invdtdturd despre cele zece porunci, dupd care urmeaza o predica
despre postwagul" adecd risipirea Ierusalimului si una despre bogatul Iov. Dela
pagina 526--530 cuprinde Epistolia Domnului nostru lui 'sus Hristos Inväkiture4
despre s/ anta Dumineca."
La pagina 530 urmeazd invatdturd despre sfanta Vineri si Cetenia azi Vineri
mart". Ma,nuscrisul, dupd Gh. Coma care 1-a avut la indemana, se inchee cu Invatd-
turd pentru sfanta ldturgie". Se pastreaza la Academia Romana sub Nr. 4182.
Contrar celor mai sus mention ate de Prof. At. Popa despre Popa Urs, Oh. Coma
spune ea El a trebuit sa traiasca in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, cad,
copiazd din Cazania lui Varlam sub infatiserile ulterioare anului 1643 si putea sd faca
acest lucru dupa 1699, cand opera lui Varlaam era cunoscuta mai bine i bisericei
apartindtoare mitropoliei de Alba-Julia." 278) Acest rationament insà il infirma, faptele.
Tocmai aparitia Chiriachodromionului dela 1699 a facut de prisos, cel putin cateva
decenii, raspandirea Cazaniei lui Varlaam prin manuscrise. Primul manuscris ce re-
produce numai in parte cuprinsul Cazaniei, dupa, anul 1699, este manuscrisul lui Popa
Gavril dela 1738. Apoi incepand chiar cu anul 1732 retiparirile se mentin la intavale
relativ scurte: 1748, 1765, 1768, 1781 si 1792. In consecinta procurarea unei Cazanii
tiparitä era mai putin costisitoare decal copierea ei. De .aci trebue sd admitem cd
manuscrisul acesta a lui Popa Urs din Cotigleti se coboara pana inainte de 1699 ca
si celelalte cloud, dela biserica din Saya si dela Muzeul eparhial care a fost odinioara
proprietatea lui Nutu Sigartdu din Bethlenki5rtvélyes (Perisor fost Curtuius).
Ca Popa Urs din Cotigleti a trail si s'a ostenit cu eopierea de cazanii in a doua
jumatate a veacului al XVII-lea ne aduce dovadd si prof. V. Vartolomei in recenta
sa lucrare: Miirturi.i culturale bihorene unde, vorbind despre Popa Urs din Cotigleti,
spune ca: Mire manuscrisele acestuia s'a gdsit un exemplar complet, copiat dupa
Cazania lui Varlaam, la sfarsitul careia serie: Cu mila lui Dumnezeu scris-am eu
Popa Urs din Cotigleti aceastd carte, de eu (lard voi fi gresit ceva intru ea, iar voi
cetitori cine yeti ceti inteaceasta carte, indreptati bine si nu ma giudecati ce-mi graiti
s'A-mi erte Dumnezeu pacatele cum Dumnezeu sa earte si ale voastre pacate. In-
eel utu-s'au a sd serie in luna Cuptor in 31 zile in al saptaleasprezeece an, daca au
luat Turcii tara Oradea, in ce an au fost foame. Anii lui Is. Hr. 1676." 279)

Gh. Coma, Ist. pred., pag. 109.

Vasile Vartolomei: MArturii culturale bihorene, Editura ziarului Tribuna Ardealu-
lui", Kolozsvdr (Cluj), 1943, pag. 18-19.
26
201

www.dacoromanica.ro
 CAZAN IA MI VARIAAM
DUPA TRH SUTE DE ANI
In anul 1943, and s'au inplinit trei veacuri dela tipdrirea. Cazaniei lui Varlaam,
am mai gdsit din aceastà carte, in pärile Transilvaniei de Nord, 24 du exemplare. Din-
tre acestea inumai paint exemplare erau achizitionate spre pdstrare in cele cloud biblio-
teci ale episcopiilor românesti din Kolozsvzir (Cluj)..Restul de 20 exemplare se and
printre ciIrtile bisericilor si unele pdstrate cu grije, altele ponosite in vreun colt fdrri
sd se fi stiut de prezenta lor acolo. Le notarn aci, in ordinea alfabeticd a ,satelOr in-
stitutiilor si persoanelor la cari se gb,sesc, impreund cu diferitele insemrari ce se Aflä
pe foile lor.
I. La biserica rotniind ortodoxei din. Bedecs (Bedeciu), protopopiatul Bdnffy-
hunyad (Huedinului). Exemplar B. B:ne pdstrat. Legat in table de lemn imbilcate
in oiele. Dela inceput lipsesc foile II si Ill, cu Predosloviile; iar 'dela sfArsit lipseste
f 116.
Inainte de foaia de titlu are cloud foi libere. Pe reverso foii a doua se af1ä in-
sew, narea: Aceastei carte au cumpeiratu Cure Gavrilii pc 6 florinti argint. Eii am
scris fodorg.
aceasta a .fostu a Bedeciului si o au dus teutelecan la leipustesti apoi aici a /os(t)
o carte a lora si apoi Au venitu dupre carte Acelasta i am datO a lora aceasta E a
nostil a bedecialtti COzania aceasta
s'au scris In luna avg(u)stu 6 An 18.56 de mine.
Fainii(?) scrisoare de mint 3crisii amin."
In partea de jos a Foilor 2, 3 si 4 a fost o insemnare peste care s'a tras cu cer-
nealà aa kick nu se poat3 descifra.
sei sd Vac' de aceasta carte eel ô amu cuparata Mu popa et(n)toni(e) vi ama data
iaapei in teirnita i i-amtt ru(p)tu pretulti 25. de frorinti 7163". (F, 17 v. si F. 18 r.
v. in partea de jos a foilor). Data de 7163 = 1655.
Aceasta sva(n)ta ca(r)te ce sa chearnO Eva(n)ghelie runaineascei ô a(u) cu(m)-
piira(t) a(n)thonie si cu femeaia sa cu solo(m)ia i ô a(u) da(t) in Besearecei la sal

202

www.dacoromanica.ro
arhggli ca stil. fie in tra(g) in su(ce)vi ca sa fie lu(i) pomand cj femei(i) lu(i) si
peiri(n)tilo(r) Itt(i) ja(r) cine 5 va lua sa(u) 5 va jura di(n) svei(n)ta Besearecd set fie
pro(c)lea(t) si tre(c)lea(t) ci afurisi(t) de du(m)neadzei(u) si de svii(n)ta price(s)tii si
de svi(n)tii i(n)geri si de to(() svi(n)tii si sei(i) fie para cu stii si sa(i) fie pdra
arhggli Mihai(I) si Gavrii(I) i sá fie cu iuda i(n)tru.(n) lo(c) Valea(t)
7163 + +" (F. 20 bis v. F. 27 r.)
Aceastd insemnare, tot in partea do jos a foilor, apartine altui pisar. Scrisul
mdrunt dar ciar si sigur dovedeste ea autorul se indeltnicia cu aceastd, odinioarä,
nobild zdbavä.
Ciudat e faptul c. fiind datä bisericii sf. Arhangheli din Suceava, in 1655, ell
blestem greu pentru cel ce o va lua sou o va fura, .a.junge. totusi. la biserica
Bedecs (Bedciu).
Pe f. 103 r, la sfdrsitul Cazaniei dela 6 August, Schimbarea la fatd, se and urmd-
tcarea insemnare scrisd Insd cu cemeald proastd fuck abia se mai poate ceti:
1696: Aceastei sfata ca(r)te paucenie. va-i data in ceasta stater' Beserecei de Bedeciu
si o au intaritu satuld. si au fostu tito(r). teuteleca(n) mihaiu. i5(n)u lui popa
niculae ci lu(p)...i5nu. att fostd biratt peca stefa(n) si-i data in ceastei sfei(n)tei
bcsiareca. de mosi de stramosi In Bedeciti. de vita de samii(n)ta. se fie pomanii. lard
de Sj va afla cineva proclia(t). erecticu sei ö vd(n)dzei. salt scl 6 Jure. sau sei dzica.
cii-i a lui. se fie el furisitu de dnznedzeu. si de sfet(n)tii Ingeri, ci se (fie) procletu. si
trecletu.
2. In Biblioteca Muzeului Eparhictl ortodox roman din Kolozsvcir (Cluj), ,,Dona-
(ja G. Sion" sub Nr. 1/a. Exemplar A. Ineotnplet. Dela inceput lipsesc cinei foi
(cele trei nenumerotate pe care se afld titlul Predosloviile si primele doud foi
i

numerotate, iar dela sfArsit o foaie). Din interior lipseste foaia 384.
Piing la F. 12 si dela f. 100 pand la sfdrsit foile sunt, in parte, deteriorate.
Acest exemplar a fost al bisoricii din Rogoz (Rogoz), protopopiatul Magyar-
Lápos (Ldpusului).
Insemniiri de pe acest exemplar. Pe rv. Foilor 8-41 in partea de ¡os, sub text se
poate descifra, cu cdteva mici lacurne din pricina deteriordrii foilor, urmAtoarea
insernnare:
Dea(cea)sta da(in) a yti i(n)tde di(n) dorind
. . . I(n)telegii(n)da
niltva sa au marsu si au cersu(t)... cum "i(n) ce vreame va ... acel popli ... dart)
popa gifee ô plati stu negutatei dere(p)t. 16. flori(n)ti. dard deaca au adu(s)
au afla(t) anume Vii(s)cu i6nascu. aducd(n)du-si aminte ca au fostu da(t)tt dahov-
nicu(1) slit( pe(n.)tru neste plicate sa cu(m)pere 5 carte deci do(m)niesa iona(s)cu Tnt
ch.(m)pdratu cu...snu i au (fo)stu neguta(t) popa Gifgle do(m)nesa Va(s)ctt i5nascu
au dat 16. flori(n)ti preaceasta carte si au da(t) dere(p)tu cd plicate ...1(n) sva(n)ta
Beseareca pomand anime i(n) Besiareca ... popa toade(r)1(n) calla sa face hramu(1)
lui sveti niculae ti 'n acesta chipa cum panel' va cu(s)ta popa Gifee eli sa fie
vo(I)ni(c) a sfi tina cu da(n)sa. farfi cine s'arii afla sd O streEtriadze sau sd 5 de-
pe(r)tiadza sail sd ô fure di(n) Besiareca lui pupa (to)ade(r) adecd di(n) BesIareca
lapusului de su(s) caria iaste deotre a rasari(t) de Mu ace(!a) 0(m) ce s'arii afla
ffira frica tui dumnedzfiu sit' fie proclia(t) dela dumniadzatt si de. 12 ap(s)li si de trei
sute si 18. peiri(n)ti svii(n)ti ce fo(s) i(n) vd nechei cine a spu(s) liagila rdspu(n)-
surele: M(s)tei Ge(n)va(r), 26 1(n) dzi1ole Craittlui ap rnihaiu, si a vladicuftti savn.
mia i i g i dser(b)a stvoego ierei gifgie pe(n)tru ce a usteni(t) de bit adu(s)u
(aceasta.carte) set' fie si nittva sa po
26*
203

www.dacoromanica.ro
 PomIani Gid serabas voego it3(n) i jena ego parasca i
ceo di (11 ) ego alesa i rodi-
telia ego sic' pomianih. 1665." (F. 8F. 41 r.)
,,Cade-sei a ,,sti acea(s)ta strait' ca(r)te ce sd chiamei Poucenie Prectt(m) ia(s)te
pusei cu zapi(s) ma(l) su(s)1(n) sfnta Besearecei
in a(i) denai(n)te vreme, Pa(r) acu(m)
ma(i) pre u(r)inei s'au afla(t) di(n) neamu(1) acesto(r) banze(n) de omedie
jupeinu(1) Po(p) ,Fte(fan) si solu(1) dumisale Eufinfie-6 anttme
au lega(t) cu che(1)tuiala du-
milorsale. Ca sei le fie Potnana lo(r) si sentintiei lor.
Pomeni Gi de ro(b) svoego I. ,Ftefct(n) i je(n) ego Eufimie."
(F. 218 v. la sfdrsitul
Cazaniei dela Dumineca tuturor sfintilor).
D;n aceste Insemndri rezultd cä Vascu Ionascu
a curnpgrat-o, drept canon, si a
cldruit-o la biserica Sf. Nicolae din Oldh-Lápos
(Ldpusul romdnesc), In zilele Vlddi4
cului Saya Brancovici (28 Dec. 1656-1680).
Mai tdrziu cartea Ajunge la biserica din Rogoz (Rogoz).
Urmasii lui Vascu Ionascu
o tecalmg, iardsi pe seama bisericii din Oláh-Lápos (Ldpusul romdnesc).
In lama anului 1689 vlddica Varlaam dela Alba-Julia
viziteazd vidicul Lápos
(Ldpusului). Parohiile Rogoz si Oldh-Lápos (Läpusul romdnesc),
pricina acestei Cazanii pe care o revendicau si unii si altii.
se aflau in pdrd din
in 4 Decemvrie 1689 VIA-
dica tine judecatd In Rogoz i aduce urmAtoarea sentintg:
zile. noi Vla(di)ca Varlaa(m) ava(n)dfi s'dborP de eparfie
t An. D. 1689 lu, Dec. 9
In Rogoz si fiind cativa protopopi si preoti si alti oameni In vidicu(1) laposultt(i)
de cinste, vinird inaintea
noastrd Vdscu Alec din Oldh-Lápos--Läpusul romdnesc si cu sdtenii din
aducând lucru acestii cdrti ce se chiamg Oucitelnd socotindu-I Rogoz,
s'au Impdcat asa, cum aceastd carte sd fdrnAe la bisereca toti de toate pdrtile
Rogozului si sd fie pomand
lui Vdscu Ionascu si Váscu Alecse si rgmdsitelor lor si
cine s'ar ridica mai mult dung'
aceasta Impdc(iva)Ig sà caute lucrul acestii cdrti sd
sute de florinti o sutd vIddicesti o surd spgnesti. (nu o poatd On nu va pune doug
Pre aceastg s'au legat si au dat
mina inaintea noastrd, anul si luna scrisi ma? sus. Via(di)ca Varlaa(m) [Sigil verde]."
(Vezi pr. Sebastian Stanca: Pricina pentru o carte
Varlaam la 1689. Revista Teologicd, 1930, pag. 31-34.) bisericeascd. Soborul VIddicului
fudecata aceasta vlddiceaseg a fost scrisd si semnatd de Varlaam
Nu stiu cine a avut barbara inspiratie de a tdiat aceastg insemnare. pe foile 193-198.
IntamplAtor am gdsit la Biblioteca Universitgtii din Kolozsvár (Cluj) cliseul
care II reproducem aci sub Nr. 111, Infdtisand Inceputul si pe
sfdrsitul acelei Insemngri.

- - --

--4 .1.^.
Nr. 111. Fragment din sentinta adusa de Vladica Varlaam la 9 Decemvrie 1689
in Rogoz (Rogoz) i autografyl lui,
204

www.dacoromanica.ro
 3. In Biblioteca Muzeului Eparhial ortodox roman din Kolozsvdr (Cluj),
Dona-
(hit:ea Fundafiei G. Sion" sub Nr. 11b. Exemplar A. Incomplet. Dela iinceput
lipsesc
primele trei foi nenumerotatet, iar dela sfAr§it, cele patru foi
nenumerotate. Din in
tenor deasemenea lipsesc multe foi. Cele rdmase sunt, relativ, bine conservate.

Insemndrile de pe acest exemplar.

,1715 (?) mesita noe(m)brie. 4. zile. acesta

poucenie a cumpiirat popa iö(n) dela
hied de .(p)ret 19. flofinti la Baereca la (Iau?) cá 14inze sá nu ö dual
i(n) idle' parte
sil sei 1(n) str(d fine cine s'a(r) afla sä Winkel sau set
fie afurisit trecl(et) fj proc(let)
scris-anz popa ia(n) poto(r) a(I)ti" (F. 121 v.-137 r.)
cea(s)tei sfil(n)td Du(m)nezeiascd ca(r)te ce sei zice Md(r)gliri(t) iaste a tu(i)
nd(s)tasd evoteanu(I) si a(m) scri(s) eu ...." (F. 353 r.)
Scrisam. eu Ghinea fecio(r)ulu pd(r)itelu(i) popa geörnza(n) de o(t) hodobesti
lGerza(r) 22 (din) a(n) ublatu valeatu(T) atu(n)ce 7295" (= 1687).
Cd(ndu) a fostzt lea(t) 7222 (=-- 1714) au pu(s) pe .5' tefa(n) Vo(d) Cantacozanö
In zeiia de jo(i) mari(?)".
Airandoud aceste note se aflä la sfdrsitul Cazaniilor duminecale pe F. 384 v.
De nude a fost acihzitionatd pentru Muzeu nu am aflat nicio
Insemnare.
In prima Insemnare Intalnim localitatea hodobesti probabil Odobestii de azi. De
.aci am-Putea sustine cd pe la 1687 se afla acolo.
4. In Biblioteca Muzeului Eparhial ortodox
roman din Kolozsvdr (Cluj), sub
Nr. 160.
Exemplar B. Lipseste o singurd foaie: f. 97.
A apartinut bisericii din Zoltan, protopopiatul Sighisorii, dup4 cum se aratA In
nota de pe partea dinlduntru a scoa:rtei prime, de uncle a fost dusd la Biblioteca
Mitropoliei din Sibiu. In 15 Decemvrie 1938 I. P. S. S. Mitropolitul Dr. Nicolae Bdian
o ddrueste P. S. Sale Nicolae Colan, pentru colectia Tvluzeului atunci inaugurat.

lnsemndrile de pe acest exemplar.

. Aceastti Sf ñtá Cazatfie s'au fegat cu chieltuYala Dumnealui Dräghici feciorul

lui Manifi Babas din Zoltan la Anul 1817 Dechemvrie 29. si au da(t) pentru
ce au
legat; 8; zloti si s'au lega. t In Sighisoarcl. Scris-am eu Man Popovici din zoltan."
(Pe partea dinlguntru a scoartei prime.).
,,la anul 1769 aceastii cazaniie a(u) (tat(*) a cedla bisear(i)ca feleagului anea
baboo0 fiin(d)a crz(m)peirwil de tatiisilu si niminea S (nu) fie slobodg sd o Ya ma(i)
inu(l)til dila Bisear(i)ca fleleage(1) 280)
Sá fiie suptfi bldstilmu(I) sfntilor pdrinfii dilam .... lard de s'a(r)
inprinde ca Sá r'eipd sa(u) sá arzd foca sá o a(m) a ciluta la tifor(i)
F. 23 r.)
.
(F. 19 r.
I .

Sd sá ;tie can(d) s'att cutreinura(t) piimanted a doa oard la Anu(1) 1793: Noe(nz)-
vile 27 de zile ci fiind sara la un ceas din noapte Intr'o DuminecA sara spre luni.
280,
Randul scris sub aceste, pe F. 21 v., a fest tAiat, probabil and s'a legat cartea din
nou. Se pot vedea numai cateva fragmente de slove.
281) Pe aceasta pagin4 (F. 20 bis r.) randul prim este ras. Nu a rAmas dintr'ânsul cleat
cuvintele: la affit loc, iar randul al patrulea este tgiat.

205

www.dacoromanica.ro
 Mai inainte la anul' 1790 la martie 25 de zild can(l) au lost' Bunavestire a doa zi
ie Pa.yti luni sara spre Marti s'au cutremurat' ['amanita foarte tare la 3 ceasuri din
noapte fiin(d) Paro Zo(l)tanulu(i) Ett Popa Draghiciu.
Dupii aceasta iara(s) s'att cutrenzura(t) pamantul la Anu(l) 1798: la Maiu 23 de
zile intr'o Duminecei dimineata. Dhnineata $i dupci aceasta iaras s'au mai
cutremurat
panitintul." (F. 218 v.)
Annu(l) Domnulu(i) 1800 la martie 31 dd zile au inceput a infrunzi pädu-ea;
lard la Apr: 8 zile in zi6a de pastiiara codru intiat. Popa Draghici." (F. 223 v.)
La Ami(i) 1785 Sa sa sae can(d) au cazut brunzei in luna lui malu Mitt zi: 1. si
lard in alm(I) acesta in luna lui Septemvrie Media zi: I: a cazut de sit' cunostea
-iirizza in brumci. tot in anu(i) acesta era o feredd de gratt co 25 duce do6zaci si cinci
duce 25 si cucuruzu cu 18 duce." (F. 285 r.)
Pe peretele dinlduntru al scoartei a doua se afld un fragment de cazanie la sf.
Apostoli Petru i Pavel.
5. In Biblioteca Episcopiei romane unite din Kolozsveir (Cluj).
ecmplet. Foaia de titlu deterioratä.Lipsese: F. III, F. 177, F. Exemplar A. In-
250, F. 328. si ultimele
cloud foi cu cuprinsul.
Pe peretele dinIduintru al scoartei prime are urm'floarea insemnare Cu litere latine:
,,,Acest op I-am aflat la taranul Vasile Fat din Cristorel dela
acest op spre a-1 dona bibl. din Blas 1921. A. Fodor." care I-am cdpiitat pre
6.La biscrica ortodoxa romana din Bonchida (Bontida),
Mr (Cluj.) Exemplar A. Deteriorat. Deja inceput pAnit la F. 9 !bile protopopiatul kolozs-
originate s'au pier-
dut. Sunt inlocuite cu alte foi pe care s'a copiat textul.
Dela F. 9F. 30 folie originate
fiind in parte rupte s'au cârpit i s'a completat pe ele textul. Ultimzle doud foi
lipsesc.
Insemniirile de pe acest exemplar.
Pe forzatul prim fostul preot Gavril flango a Insemnat
pe laugh" transcrierea titlului i cateva referinte despre la 26 Septemvrie 1893
tipdrirea Cazaniei.
Aceasta ca(r)te anume .....treato? (indescifrabil) iva(n)ge(lie au cunzpara(t)
Mihut ca(r)stea ca fecioru(l) sat' suc(iu Miho(c)
sit' le fie (de samnu ca) dere(p)t
pacatele lo(r) ,vi dere(p)t =fiend) lor si a parintilor( si
s. ca noa milostivit) de(n)tru inimile n6a(s)tre ,pe(n)tru rodului tota pana a ,yeaptelea
zidi(t) cu ajutoriu(l) lui Dmnezeu si a 6anie(ni) buni pacatele n6astre de a(m)
deci eu Mi/uf ca(r)stea cu feciorit(l) mieu sad Milz6(c) dámú6 sfiita baseareca In Bo(n)tida.
Eva(n)gelie in aceastii Besearecd sane fie pomana si acea(s)ed sffita
si ruga si ertate plicatele inaintea
lui Dizznezeu la zua de ¡tide; ande vO(m) nai
sta ta(ti) aseamenea t lard cine 6 va
muta sau ti va o va lua fara stirea n6astra i feira stirea preutului
sd Me nee(r)ta(t) de 318 Sf. p. di sa niche(i). si sa hie ca hula si rodulu(i) a to(t),
ro) hs a 1645 po po(p) ge6(r)gie Ot seboru(l). t valeato: 7153. 61
zanzasiag taranu(I) i fecior salt anume
acea(s) ca(r)te au pliitit. cä a lo(r) poineand
sororilo(r) pand la se(ap)te ro(d).- (F. 131 v.F. 139 r.) parintilo(r) si fratilo(r) si a
hent(I) sa ruginesca .si set putrazesca iara truptt(1)
cene 6 a muta di(n) Beseareca Bontidi." (F. 139 v.F. acelui om sa nu putrazesca
143 r.)
,Scris-am eu popa Deiniiiana dela Blirle Mesita
1744." (F. 240 r.) iuniie in zect zile anii dinnukui)
Anul 1815 luna ha Noemvre s'au legat cartile
Cazania si celelalte i le-att tutus
206

www.dacoromanica.ro
 dtla legiltoriu Noemvrie 23 lea si au pldtit Jacob Marin doll, Orin Vasilichi 1,
Petrea lui Stan 1, George lui Nistoras 1, Ficuratoru 1, Pavel Iconariu 1, Vasile ai
tefanese 1,0nu Iconariu 1. Din lada beseiricii 1, ca sii le fie pomanii lor fi pilrinfilor
lor si sil se pomeneascil la sflita liturghie prin Indemnul popii Grigorie din Bontida."
(Pe peretele dinlAuntru al scoartei a doua).
Vrednicul preot Gavril Hango a trainscris aceste insemnäri pe F. 218 v. dar et'
uncle mici greseli. Asa de exem.plu in loe de Bilrle Mesita" a transcris s'eirleme.
gido", sau in loe de -Nistoras" din insemnarea de pe scoartl a transcris Critora.r.
7. La biserica romdna unite"! din Magyarborzds (Bozia.,$) protopopiatul.Ciimpiei
cu sediut In Sdnicoara, judetul Szolnok-Doboka (Some,$). Exemplar A.Linsesc dela
inceput F. II i III i dela sfArsit cele patru foi nenumerotate cu cuprinsul.
Insemnifri de pe acest exemplar. Pe reverso foilor F. 5F. 21, in par tea de jos,
sub text se aflkurmatoarea insemnare:
,:Aniti i s'au. vini(t) fichellinea 282) Ps-afire propovedanie.
Is° jenoiu ego todoroiii lzvolisia soravoiu Bojii ionufg.
I so -jenoiu s.vodu Marieupiu Kupili spsiiu Knigu nainzia Evangelie ucitelnoe
za zoloti(h) 13 izapeanezei 0 N E
Cu hramfi Ardhistratiga Mihaila i Gavriila Dosela Borziiasu zaspasenie
1 ceo(t) pustenie Greahovii svoi(h) .aeslivu hto meal*"
Uziati Knigu said, Klatù procliatil
Anaftema.vu(d) sei te(r)kvii sto villa
'vista te(r)kvu Doskonceaniia veaca
rolt Bjigo 1656" (F. 5 r.F. 2.1 r.)
In romineste:
Acest zapis at yawl era astii carte au lost perit in ratitiitile cele dea cada au
;obit filial-Id aiastil carte o au fost apacat niste tillhari de
cei prost poporlai ce au
sezut in Bozias au mai sezut In urlaldu am reisump rdscumpgrat ca in ultd cehltuiaNi
aiastä.yi am inblat 3. scaune spilnesti si am si ama dat 23 de florinti
cola f pre ciao
sti Ciorba Costin fi heanfu ionu cii (oil le-am da! 2 florin de au lnblat cu
mene panel
le-am dubilndit. -

Deci sa nu zicil cineva cd dord s'au riiseirit din besearecil n'are nime nicio trebd
feird feciorii miei cj nepotii carii. or Invilla carte iarii carii n'ar fa carte sti
nu aibli
trebä iard de n'ar sti din si7menta mea carte sá o dea la o besearecil pomeanii. unde
ola fi eg sau preoteasa mea sau vrun vrim tecior ai /idea carele ar fi oin drebil iard
bani nime nu la pre dilnsii c'au lost carte de- pomean deci bani pret.iard pomeana
va rilmilnea In veaci. Deci fu i miei facet cum.
Pre cum cealelalte s'au scris streimosul l-au cheinat pcItrasc (=F. 41 v.) iarli pre
mosul miel Sinznion lui piltrasc iard. pre fatali mica piltrasc Dilmian hi/0 pre M..
piltrasc onu precian In célelalte scrisori sil at-5i pentra
lard feciori miei pearasc ignai fi nae
aceastd slid carte iaste a seimintii izoastre a piltrdscaniloryi nimenea altal
nimei allá semintie de oameni sá nu aibil treabd la diansa ani Dizalui 1787 'anima
ki de zile." (F. 25 r.--F. 47.r.)
Scrisoarea de pe F. 46 r. si F. 47'r. apartine altni pisar si e tras peste ea cu cernealli.
282)
Partea de jos a foilor F.8 si 9 au fost taiate. In locul taieturilor s'au lipit alte
de }Artie. Pe F. 8 = Psatire; F. 9. = propovedanie. Dela F. 10-F. 21 text slavon.

207

www.dacoromanica.ro
 8. La biserica romana unità din Csatdny (Cetan) protopopiatul Dés (Dejului).
Exemplar A. In stare foarte bund. InsemnAri nu are.
La biserica romdna unite) din Kolozs (Cojocna), protopopiatul Kolozsvdr
(Clujului). Exeniplar A. Incomplet. Partea de sus a foilor este m'dneat'al de umezealà.
Lipsesc, dela inceput, foile. II si III ce cuprind predosloviile i dole sfar0t f. 116
cele patru foi cu Cuprinsul.
Insemnarile de pe acest exemplar.
aesta carte a lui Bara bloat fi semeaona j dela di.si au ramas feciori Gavrila
si vasilie si Macaveig, Lor se (lie) sea, dereptate luna Setienea se scri(s) v Bo ....
aceasta sin(a)te(t)a, dela mealostiu, Dumanedzeu din Boj.
Poporenu(1) luca, Chearila rosu Pascu, Meacula Voi ...1 rofu, Curta andras,
Pop dierman" aceasta lost, scris, Vasileae dese, tdma di(n) tara lia,sasca" (F. 163 y.
F. 169 r. in partea de jos a foilor.)
Izvoteniem ofa i sa no spefenie(m) sta i savriisenie sigo Dlza
De (la) eu robu(1) lu(i) Dmzau Simi0(n) Baraa. Di(n) Boj" (F. 190 v.--194 r,)
a(m) cu(m)para(t) acea(s)ta ca(r)te ce(s) chianza ficitelnoe. A
.F'a(nz) da(t) pre di(n)sil 18 flori(n)li si un cuff/ pe(n)tru ca sa fie pomeana.
imea luca, mir tvi, i va sea ro(d) ego. Baraa iu(n) i lineana parasca. Bara Giorgie.
i vs ego.
lard cine ô va lua si 6 va rasipi poinema aceíasta set' fie procle(t) de trei sute
18 de: pilri(n)ji svnji i e va neche(i) f'am scri(s) eu EPprea diacil din ... bat( mija
f. in 23 de dz(l) valeatil i sazdanie miru 7190 i roj de sv(t)a hva 1682" (F. 194 y.
F. 205 r.)
,,Aceasta ca(r)te e(s)te data de bara simici(n) pumana sI fie lu(i) pomeni gi d
r,ab bj sintiOn(n) Ot ego pre ... ii(h) pi ego Han& i podra pdrsca 6ji miha(1) i mart
i ego mári i bratri ego macarie i cea di ego iò(n) ind(r)ti(n) i va sá ro(d) svoih:
ou datu lui popa toma di(n) Uri adec'd fiiu(1) panli ca(n)du va cu(s)ta set nu o
i(a) ban(i)je ou luba dela dd(n)su(I)
lard dea va in la crate vru(n) ficiora a lui Bara simi6(n) ca.sa WU a -6 roa mica
14. 1668" (F. 384 v.f. 1 r. si v.)
La biserica romdna unita Sf. Arhangheli' din Korpdd (Corpadea), proto-
popiatul Kolozs (Clujului). Exemplar A. Incomplet. Exist5. numai dela F. 21f. 18.
lnsemnarile de pe acest exemplar.
Aceasta cazanie iaste a lid Ferian lov fi cine o a schimosi fara reinduiala
fie anatema.
Pentruca insumi (3 am cumparat pa sama sfintei Beseareci fi sa fie In beseareca
pururea." (F. 157 v.F. 164 r.)
H. In biblioteca personala a Parintelui Prot. on. si asesor consistorial gr. cat.
Cosma Vasile, paroh In Topa (Topa), judejul Kolozs (Cluj). Exemplar A. Complet.
12. La biserica romdnii unita din Nagyilonda (1lean(la), judejul Szolnok-Doboka
(Some's). Exemplar B. Incomplet. Lipsesc F. I, II, Ill i F. si 2.1

Insemnarile de pe acest exemnplar.

t iz vo mine ola E Po si teine sina i savarsenie svetago dulia aceasla carve,
anome ucitelna au coparat costa(n)tin &In tame au dat 12 florimi si sato! 7 florinji
0 6 a udat pomena in besereca In taure to, lor arhaghel se le fie pomene plirinti-
208

www.dacoromanica.ro
lc. fratilor si rodolor pana az rod iarei cine 5 loa sau va fora feirei stire popi
satolui sd fie treclet ci proclet yi RI fie anaftema ci sd fie peiras argil miliail si
si se sá . . . de tri sote si de ... svinti di nekei ... lost au domnafor 1699 ti.
pd in hinds In fi gorgi be beirnas. (F. 110 v.F. 129 r.)
.1-3. La biset.lica romdna unitei din Mildsel, vicariatul Marosvdsdrhely (Tg. Mures),
judetul Maros-Torda (Mures). Exemplar A. Incomplet,
La biserica romana unitei din Fels5gyekes (Jichisul de Sus), protopopiattil
Dés (Dejului). Exemplar A. Bine pastrat. Are urmatoarea insemnare dela inceputul
veacului al 18-lea: Cinstite pdriinte Petre dela Vale. Mult bine i fericità siineitate
Dumitale si-;i multdmesc, pentru binele ce me-ai facut de ne-ati dat aceasta carte
Dumnezeu sei te pomeneasca impareitia sa. Scris-am diacui Toader."
Din aceasta, insemnare rezulta, ca inainte a fost Ifl parohia vecina Vale de und,
prcotul Petre o vinde sau o darueste bisericii din Fels6gyekesJichisu1 de Sus.
La biserica romlinei unitei din Lemény (Leinniu), protopopiatul Nagyilonda
(fleanda), judetul Szolnok-Doboka (Somes). Exemplar A. Incomplet. Nu are nicio
insemnare pe el.
In biblioteca personalti a Peirintehti Gheorghe Munteanu, preot ortodox ro-
man in parohia Als6csobtinka (Cittbanca), protopopiatul Dés (Dejului). Exemplar A.
Complet si foarte bine N.slrat
. Aceasta Cazanie a fost pana in 20 Julie 1938 proprietatea Mariei Danciu, fiica
fostului preot Petru Danciu in Alprét (Olpret) (1856-1875), maritata cu Ciupe
iloan-Furduläu din Felsöcsobanka (Ciubäncuta). Ajunge in posesiunea Pdrintelui
Gh. Munteanu drept plata spre a o pomeni pe Maria Danciu si pe sotul ei la toate
slujbele ce le va savarsi pand la mutarea sa din aceasta viatd.
Insemneirile de pe acest exemplar.
Sd se stie cei aceastei carte iaste de donatie data in meina me peind oi treii eu sei
fie tot In rntina me si pre feciori mei Nflä sa va tine vro stire de dtinsa." (F. 44 r.)
Sei sei .ytie cii accusal' carte este de seimeinte de tictori. ei. i O din drag data in
Beseireca dragului sei fie totd acoto pand ce sei va fine vro fiat- de ja si fi pomeinei
lui Dan si tuturor rudenirei Dan Vas& Dan atria' gafta. i5ana Dan gligorie Dan
gavrild Dan lupu kin glivrila. tri feciuri a lui Dan anti:" i tri a gaftei ci tri a liti Dan
väsäi ligore. Gavrild vdsdi timea Ocala gaftd toti frati dulci. a lui Dan toaderu
femeie si saminei muma lor.
tot o instiintare sei fie cd balaia te fan au fossil ginere lui Dan toaderti ci 511
datd In mana me in reiotate si fost 49 de ani la mine si In purtatei de Bal rod Betlaia
te fan. &Haiti väsái Beilaia Silmiond Balaia ceirste Beilaia lupu Bélaia aniseie.
4 feciori si o fatei a lui Maki Stefan si de sd va afla cineva sei o fure sau sd o
strice sei fie anaftima sí i sa varsei matele ca ci lui arie i sei fie procletd si Bleistantat
de Domniezeiu si de cei tri sute 18 de petrinti sfintii din nichia si din ... 1748 scris-am
Cu derman din dragii." (F. 194 r.F. 219 r.)
alai ea am cercat intr'aceastd pilucenie eu pop loader cu and Gang si cu
Dan Veisitie si am aflat o 100 ,vi 14 hdrtii streicate tot reiu lard alte pocnituri." (F. 343).
Anil o Mie 1796 aceastei carte anume Cazanie o au reiscumpdrat Dane Gavrila
si Gazdtt Domnisaie Pdstina, Apoi fratii sen Dan Gavrilei Creiciond si Pan Vasilica
si Flórea fata lui Dana tima» (f. 18 v.)
La biserica ortodoxd romdnei din Blenkemez5 (Poiana-Blenchii, protopopia-
tul Dés (Dejului). Exemplar A. Complet. In stare bilnä.
27 209

www.dacoromanica.ro
 Insemnlirile de pe acest exemplar.
Pe forzatul dela inceput, reverso:
,.Protocol mortilor rus The, au nzurit in 1850 in luna lui Feiurariu in 28.
Tecariu Avrain au murit in anul 1850 in luna lui mrt in 6 zile.
Scris-am eu Tecariu Than.
Pe forzatul dela urmä, cu latine:
,,Fost-au la mine si am cetitzt tota in doao septeznemi i n'ain aflat cazania a
40 de nzucenici nu am aflat multimescu lui Dumnezeu celui din ceriu Arhiereu
poftind, ori la ce cetitor care va fi dpelin voe blind ci sdneitate 85819
Georg Velea
Invati."
Sub aceasta scrisoare, cu latine:
.,Subscrisul am cetit tota cartea aceasta in 15 Dile si nu o asiu fi cetitu inse
vazandu ce scrie susu nurnitulu Deeak si neputandu-ma comvinge deplinu ma apftcaiu
de ea la care intradevelru cei suntu deplin conzvinsu: Petra Contisiu invatiator.
Blenche Pojana in 1211 1865.
Pe verso forzatului ultim, cu cirile:
,,Aceastii cazanie este a lui onigei innat qi cu a gazdi dunzisale meirie si a lui
bumb deiminian ci cu a gazdi fteodorli i ca nepotilor duinisale a tuturor todorut
Grigorie onto lupu flore Anal 1797. Scrisam eu popa Vasilie, parohul dela Pojana
Bien chi."
Pe scoarta din urind cu cirile:
,,Aceastii oceteinei iaste a lui onigii ignatei cu a gazdi dumisale meirie si a lui
Bunbii diimnian i cu a gazdi dumisale feodord i cu a nepotilork dumisale a tututror
todorutz7 grigorie lupu onutu flore.
Si o au leisatei sa Po la sfanta beseiricei la poena Blenchi sei fie pomanei pa' vita'
pei Mineintei. Scrisainu eu popa Vasilie dela poena Blenchi parolz In lima lui lulie
20 de zile Ano 1794."
18. La biserica romand :milli din Nagyrebra (Rebra), districtul Naszd (Niiseiudu-
lut). Exemplar A. Lipseste F. III. si ultimele trei foi numerotate dela sfarsit.
Insemniirile de pe acest exemplar.
Pe F. 1 r. i v. printre randuri se and insemnarea urmdtoare, in slavoneste.
*reclaim aci in transcriere cu litere la,Vne:
Se ieivoleniemg 61. fa i sdpospeasenietnii czia i seivrdseniemii stgo Dha.
Cdpilft slâ knigu rekoznoe Ev(g)tie ficitelnoe ro(h) Bra Stefanft i sá podzrz fienytt
svoim Mdrica, i 6t tù ego Simi6(n), Dochia i Vonutii Ileand. Titiana Miírica. Anuta
Mc-Mum. loang.lonutù Nechta. Gavrilii. Mdriia(n) Simina. Georgie Itzdreica
Nastasia Mariuta Precup. (F. 1 r.)
1 da(l) zand, 19: flori(n)ti, i dade ei do hratniz arhaggla Mihaila ô selea rdbra
mare. ahtobi e(i) M(l)ea at daliti 6 t, togo stgo hranut. iii prodati na iza lojiti, bddi
'procleat Stimi 51i. 300 i 18. Zadreijavi ego Mdti crai Apaffii Mihai(1). i Ep(sc)130
za sstenago ota ierea Lupul. M(s)ta NoenzvrYi din II f Bgu nasemiisiavá
veachi veaco(v) Am(in). -

Zapisa(l) sei zapi(s) ra(b) Bii pop lup seila rebrasord. i vi pritom jude Dtunitru
Petre Savului. Petrica Macavei Biro(v) Bi(s)tritchii Tclrnas Inzhre Do(m) de Vidi(c)

210

www.dacoromanica.ro
Sctbo(u) Andrrias i pcl(r)ctilab Danii(1): prot. pop vasYlii VcIleat 7192: roj. Bj. 1684.
pisa(l) po(p) McIteiu rat Rabid mare." (F. 1 v.)
Dela F. 3 v.F. 7 r. in partea de jos a foilor, sub text se aflà o insenmare tot
In slavoneste datatd 7151 (=1643). Scrisul cursiv, ce trádeazd un pisar de profesiune,
este mai greu de descifrat. Totusi inecrcám sg. redám In trascriere cu latine.
,» .. kni(g) Ev(g)lie fccete(l)no fise GomarYia. icea(d)h oklapiis(st).
veizadsiekok iritu le ... Da via ds i vc1 valandia i zaz(d)ravk ih i ceadvih. viidnignai..
Vasille Voev(d)21. i(t) pria(v)liie ... si in pi ky(r) Va(r)laa(m) mitropoli(t)
sucea(v)slai.
dadisia cvoivla nih pcerteazi. aposi m(r)tii(h) dalcdde ca esnicea do(m).
i(h). i cogobii zbre bit cibocio(m) ocea(d) i(h) i o rodaih. di(n) cetoöcti dani
mae umea, satisid cromeacea(d) i(h ) i rodai(h). i dada zaneia u(gor) scrisvea
zasia rd esocl po(p) Manoi(l)ö(v) sucea(v) vlea(t)o 7151 M(s)ta. (F. 3 v.F. 7 r.)
La biserica romana unitei d'n Romu; d4strictul Naszód (NcIsiludulfti). Exem-
plar B. Bine pástrat. Lipsesc nunaai 5 foi dela sfârsit.
La biserica romeind unitii din Seicelul-Máramaros (Maramuresului). Exem-
plar A. Lipsesc Foile I, II i HT dela inceput. In rest destul de bine conservat.
Pe scoart.a acestui exemplar se af15.' insemnarea: *Aceastei Pooucene cetindu-o
si so[coltindu-o intru chipul ..3, ail fostu cite ceva gresit zmintit, o am Indreptat,
pintr'aceia ca se (poJta vinde cut va putè, .yi sii o cumpere cine v'a datu slobozenie,
ci pintru mai mare deréptate, ne punem iscdlitura ci pecete noastrei c obicinuird.
Scris-am In Sibil, infeselta April 4 zile 1733. 284)
21.La biserica romana unird din Strlimtura-Máramaros (Maramures. Exemplar
B Complet si bine pástrat.
lnsemndrile de pe acest exemplar. Pagina 1:
Acasta carte este a sfintei besereci din Strimtura; de se va restitui oare undeva,
sii-i dee de $tire. Scris-am cit, mult peictitosul loan Voitor dascat , In Strimtura,
fiind din oarmede Seitmariului, din orasul Cardiului-Mare. Ano 1793, In 15 a
Octomvrie.
Pe pagina ultimA:
O prè-milostivd maicá. Si'ntru toatà a mè viatg.
Si spre ruga Inè te pleacà: Tu sá-m fiT mie povatk
Off In ce zi mà." vol' ruga tie, i.'ntru a mè eglgtorie
PrimM ruga sá.-m fie, Tu sg-m fiT mie sotie,
Dará, o prè-sfintà maja., Si tu mg chiverniseste
Ce dar t'as da ca sa-;T plac5.? De toate ce-m trebue.$te.
N'am lucrur de curItie Ferete-mà de nevoY,
Care sInt pläcute tie. De pisma. , de oamenT
Ce primqte dela mine De boale tele cumplite,
Dragoste ce am spre tine, De primejdri negindite.
Scris-am cil, loanu Voitor dascalul, In Strimtura.
Pe ala paging:
Pace si seineitate dela H[risto.ls dumitale, cinstite plirinte popa Grigorie dina
Strimtura, sei tr'desti in DIOJmnulu Il[ristols, si se te inmul(esti ..., si se PI poLfltitu
ca cele 5 fete Intelepte la geitire cinstitei nunte, acum ,yi purure si in ved, amin.
Scris-am et`i, Filipu 285).

254) loan Barlea: Insemn'airi din Bisericile Maramurewlui, Bucuresti, 1909. Pag. 160.
285) loan Barlea, op. citat, pag. 195.
27* 211

www.dacoromanica.ro
 In biblioteca personald a lui lije pndrfi, Inviildtor din Idecspatak (idicel),
judelul Marostorda (Mures). Exemplar B. Incomplet. Existà numai dela F. 15 -f. 46..
Parte din foi sunt deteriorate.
Dela F. 302 r.F. 313 r. se aflä" urmAtoarea Insemnare:
Anu(1) Dmfiului 1777 In luna lui Dece(m)vrie. 6. zile a(m) sluji(t) pre acea(s)rd
cazanie eu popa Mihai s(i) pu Bucur pave(l) Diia(c) a(m) fcicu(t) f(n) siírindari
pe(n)tru.zece flori(n)ti faSd fie pé(n)tru ckartre s(i) patru sti fie bani hub* ditia-
chlui lui Bucur Pave(l) set' fie. di(n)tramd(n)dob set' fie a tract parte si din cazanie .y ( i )
di(n) bani iard a sa amesteca cineva Intr'aceste doctiS jefe nime .ntt are traba tetra
nz7màj afurisi(1) sá fie."
La biserica roman(' unitil. din NagysomIcilt (Somcuta-Mare). Exemplar B.
Lipseste numai fPaia de titlu..Pe peretele dinlguntru al scoartei prime. se afld In-
sonmarea: Aceasta Parte. fiindu de toti lesate, din demnu lui Point Costan ett can-
torul alu Siotncuti mate cujetindu ca ei vrednica a se lega panga toard resipirea ei am
legatu. 1869 Iu1ii 10. Buttyan Lupu ca cantor si legetoru."
La biserica rom"Card unitli din Ticiiu, protopopiatul Szildgy (Map. Exemplar
A. Complet si bine pAstrat.
Toate insemnArile de pe aceste exemplare din Cazania lui Varlaam sunt scrise
Cu cihrilice, afarà de acele pe care le-am al-Mat ca sunt cu latine.
URME.DESPRE ALTE EXEMPLARE DIN CAZANIA LUI VARLAAM.
In urma Circulárei I. P. S. Sale Pdrintelui Episcop dr. Iuliu Hossu, Nr.
3918-1943, pdrintele Vasile Moldovan din Marosliget (Dumbrava), tractul proto-
.pci.esc al Budacului, judetul Besztercenasz6d (Ngsäud), cu Nr. 121-1943, Inregistrat
la Sf. Episcopie sub. 5168-1943, aduce la cunostintI cd la biserica paroihei Maros- .
liget (Dumbrava) a existat un exemplar din Cazania lui Varlaam pand In 1935. and a
fast Imprumutatg lui Aurel Filimon din MarosvásArhely (Tg.-Mures), care nu a
mai restituit-o.
. loan BIrlea In lucrarea: lnsemniiri din Bisericile Maramuresultd", publicatà cu
cheltuiala Ministerului Instructiunii publice, Bucilr6sti, 1909, mentione'azà" existenta
tirmAtoarelor exemplare din Cazania lui Varlaam.
La biserica-din-jo, (de lemn) din Borsa.
Insemnärile de pe ,acest exemplar. Aceaski carute o'fi cunperat popa Lupul
re.,;(?) cu soata sa, Nastaa, cliíreputu sufletul see
azvolenie otta i pospeasenie sfia i savrclsenie stago dha.
Aceasta carte, anume Ucitelnd, o'27 cumpiíratu Mihai popa Lupul .y i cu jupîneasa
sa Nastahie, feciorul Dumitru, Ion... , Ltipu,. Marie, si pentru pacatele torn si-a
1Preirintilortt Ai, te fan, lonu, SimPonu, Toader, Ileand, si o ail datu In bisereca
ct fa] blitrInei uncle este hramulu sctborul Arhanhell Mihail si Gavril. lard" cine o va
furl. sag o va vinde, fie prcut, hie diiacti, lije mire'an (recta hie afutisit,,maranafta
de cei 318 ofielti ce-aa flicut sobor In Nechei, acee tori hie Otis Infricatul a Itti
iliristols jade fu, roca 13jii f anul Domnuluil 1720. Velat 7225 (1717); si am datu
12 florinti bani, nu alta."
Sa se .y tie ai aceasta carte o ail legat Mihai Netu Neiituchi, si cu soata sa, Grad
lleanii, i prunci lora, Saya, Marie, Nutu, Dumitru, Doc(' fi bona' sá c16 la Sfreinfta.
besearecii de ponzana In veci, lor si pdrintiloru, si at' platit pentru ce ail legat-o 5,
adecd cinci zloti, si aft legat-o In anul 1836."

212

www.dacoromanica.ro
 3. La biserica-din-sus (de piatrd) din &ma.
Insemneirile de pe acest exemplar: Izvolettie otta i sd pospiaseniem sina i sà"vAr-
seniem svtgo dha. Cumpdrat-am acasta carte ce se chiamei Ucitelend lonut Catara
mascul cu sotul sat, cu Lupa, frate-sdtt Petrea, soru-sa Ana, si o art pus in besereca
cee hoä, in Borse, unde este hramul, sobarul svàntel: arhanghel Miahil i Gavril, ca
sad, Ion& ginere-seid, Zat Nicoard, sotul seiü.
Masi jos:
A.casta sfeintd carte au legat-o a tria oaret Ion a lta Pavel a Petri, si cu soata
sa, Pet-rased, &Id le este mdreidic Catarama Cataramascului, si Petri, it-wine-sat,
si tat& _Oft, Pavel ói fratele lor, Pavel ... ; sií le fie pornand acestiora ce era pleitit,
.si aù dat-o in besereca cè din sus in sat, in Borse, uncle preutul Mihai popa
Glirleorghie, si cine va indeirzni, ad popa, ail diiac, aú mirean, sit' o jure sad set' o
vandii, until ca acela sit- fie afttasit, anatima, maranata, treclet, proclet, sub based-
awl 318 de paring stint)", .yi la infricosatul judet a lut H[ristols sti fie paris arhanghel
Mihail si Gavril. Velat 1790, Feor 15. Scris-arn ed, Timis Ion dascalul, si depu ce
clii lecatu-o, 10 fl. .

4. La biserica din josani, in Budesti.

Insemndrile de pe acest exemplar:
Cu indemnarea Tateilta cu puterea Duhului Svint, cumparat-ad. acasta carte,
aflame svinta Evanghelie romineascii, au dat trei[s]preizece fiorinfi pre (lima. Dec
de juntenate de pretttl acestii, svinte Evanghela a dat 6 florinti 8 de bani, anume:
serbu lid Dtannezdü Oprise Minas, si ca jupineasa sa, OpKse Hafie, din Vintesti,
set le fie pomand lor printru pdcatele lor, i peirintri tor, si mosilor ci streimosii, si
tot todul lor, set' le hie pomand. Si ad dat popa Manta din Budesti intr'acasta svintet
evanghetie: 100 de &all, sei le hie pomand durnisale, i cu jupineasi Anafe, si-a pet-
rintilor sell, si-a mosilor ia streimosilor, si-a tot rodul setü, se le fie potnand. Si [ail]
dat popa Grigorie din Budesti: 100 de bani, sei4 hie pontand intr'acasta swatter
Evanghelie domnisaie ¡alas/lease), Ileana, i peirintilor si mosilor, si strei-
mosito, si tot rodul, set le fie pornanei; si ail dat Dunca Gabor ca jupeineasa sa din
[lades& 100 de bani intr'acasta svintet evangehlie, sei le fie pomand for peirintilor,
si mosilor, si streimosilor, si tot rodul sag, sir' le fie pomand. Din Rusu dela Be. clean;
Marin Ion a dat: 100 de bani,. sei-i fie pomand domisale, si din Nemitea Rumineascii,
Luca Ion: 10 de bani, sei le hie pomand lor si rodulta a tot. dat Marinca loncea,
ca japineasa sa, cu Anal& 100 de &mi. Prin gresala lora, ce le-ail murit..un coconu
nesocotit; de aclia] noi am erutat sei dea inteacasta svintei evanghelie, sá te fie si
tor pomanei, i mortilor, si streimosilor, si tot rodul ,sli hie pornand.
Si all dat Bud Luca 18 de bani: si Bud lndrias 10 de bani: ,set le fie pornand lor .s4
japineasa tor sale, intr'acasta svintei Evanghelie, ci peirintilor, i mosilorsi stritmt*-
lor, si a tot rodul sei le tic ponzand. Si ail dat acesti boeari ce Anna scrisi
intr'ttcasta svintei evanghaie din Budesti si din Vintesti, intr'aceste doao beseria
din Budest'i si din Vintesti, si o all feigeiduit la hramul SffeJtil Niculae; iaret cine
va fi slujitor la aces[t] svinte preastol datoriti a sluji- si-a ruga Inalmnezeiii, printru
pacatele tor, si a rodulta a tot. lard cine o va hat dela preastolul La Dittlinnezeid
a va duce si o va pierde de-acolea, el sil fie bleisteimat de trel sute si optsprezece de
°tell svinti din va Nicheiu, ci sei fie procleat, anatema, amin Scris popa Grigorie
Or Budesti, roc boj tanftl 10, Dantnezed] 1647, main.
213

www.dacoromanica.ro
 La biserica din Leordina.
Insemndrile de pe acest exemplar: Pe pagina intai:
Aceasta carte este a besereci laseiritului de lege grecesc[eil din Leordina, si cine
,s'aru afla set' o jure, scl fie afurisit de cei patrusprezece Patriiarsi si de ce i doisprc-
zece Apostoli, si de prècinstita i viatè fdatoare Troita.
Pe alta pagind, In slavone§te:
Cu vrerea Tatàlu fi cu ajutorul Fiului i cu seivirsirea Sfintulul, Duh, a cumpil-
rat aceastei carte, anume Evanghelie sfintà cu înváàturä, In dialectul moldovenesc
Sfintia,Sa preutul cel mult gresit Ignatie, care a fost in acel ceas In sat In Leurdeni,
cu sotia sa, anume Juana, si Cu fìi sdi, Sf. Sa preutul Grigore si ca fiica sa Anuta;
iar a doua parte din aceastei carte ocunenii, anume: Vasile Tap si ca sotia sa, anutru
Anula, si Cu fi sá, anume Lazeir si Simon, si cu fetele sale Anuta vi Axinia
Nastasie,, pentrit , ail dat-o la hramul Sfineul Sobor, arhistratigi lu Hristos,
Mihail ci Gavril, pentrtt iertarea greselilor sale si ale reiposatilor peirintilor sift, tart
frati di tor, in luna and a fost anul lui Dumnezeg 1685, luna lui Dechentvrie 3 zile,
In Maramureis, In ierasul-de-sus, satul Leurdeni.]
La biserica romancI uniki din Siipanta:
Insenindrile de pe acest exemplar: Pe scoartà:
Bisericeasca preinsemnarea hainelor, ceirtilor, feliofanjelor, stergeitorilor
altor folositoare.
Am aflat 3 rinduri nu deplin intru tote, ce flirt's' stiharittri, haine besericesa
slabe, si numai I stihar; ce, prin sirguiala mè, am lttat, In curgerea caw- 3 alit, alte
doo rinduri de haine, cite optzdci de vonas unul, de scIrbeitori, iard un rind pe sama
mortilor, pocrovete vi rocavite de iznok. stihariurl 2 noao am feicut. Tintirimul 1-am
adaos. Temeteu f cintirimul in peirti 1-am t scos. Clejire li i-am adaos si inoit; zicei
'Unguri Boer (7).
Ceirti sá aflel un rind rusesa, si Inca 2 P,valtiri rusesti 2 Liturghil, iarä roini-
nesti toate, Claslov bogat. Ïncá Liturghie ¿am dat eg, loan Coman, paroh.
Vasale cele sflilntite li-am inoit, precum: potirul tot a mid bani In..., iard
lingurita cè cu cruce si noao Ii de amtt 1805, cumpeiratei de parohus Ion Coman.
Flitoe de tirg, 5, de sat, 6 si I-a lind.
Stergeitori de tirg 5, si doao, 2, de aultascl. StergiitorI de sat, 17; s'ad mai
adaos 2.
S. Sfecnice is trii mai noao, ,si 3 vechi.
Si cine li a fura, supt anatema sei-i fie 'bled semintie. Insamnatu-le-am aceste
spre pomenire i folsintd in anal 1807, 17 Dechemv[riel eg, loan Coman, parohusu
din Seipinta.
Apoi:
Itzsemnarea tintirimilor la stleinita beserecd in Seipinta, incepind spre amiazeti,
dupd cursa sorelta, dela portitei, In rinduri. Suma: 54 de peirti. [Numirile loll lard
la tenzeteii 160 de tintirei, pá totd casei criestineasai cite unu tintirim, afarcl de vadttvé,
ce wzat si oamini afarei de lege. Scl'is-am eli, parohus loan Coman g. r.,
Szaplonceusis, ca boerii satulta Sepintii; 1805, 1 April 1806; 12-a Aprilis. .

Pe alta foaie:
insamnarea tintirimurilor la st[Iiltzta beslejrfilca in Sdpinta, incepind spre
amiazeiti, dupd cursa sorelta, edla portif6, in rind.

214

www.dacoromanica.ro
Tintiditnulh 1805, 1 4prilie.
Stan Gheorghie 1ut Ion, cu fecior lonas, fi Stan Gheorghie Vasil.
Stan Patras, ca frate4iiii, Stan Dw-nitru 1u Guivriluí.
Stan Toder Pätra 1ti. Grigorie 1ut lacov.
Stan Ion, nemi.y-birei, si Stan Ion 1u1 Grigerie Udine.
Stan Simion, cu feciorus, Ion, si Stan Mihai,1u Gävrilä.
Stan Petre, Väsiiü, Toder. , Simion lid Grigorie. .

Stan Toder si Stan Ion, a lta Stan Stefan lonci feciori.

Stan Ion si Stan Eremic, 1u Grigorie feciori, si Nistor.
Stan Filipti, cu Stan Toder si Flore [di Grigoric
Pop Ion Toder, Piitras, Ghorghie a ha Pop Veisiik
Stan Mihal a lu Ion Unglenci, cu Codre Dumitru.
Branco Ion, Mi1za, Vasiiú si Grigor, Gheorghie.
Pop Ion lu Väsiiù Porfird, cu lonasu Porfire si Grigor, Toderu.
Bococi .Toder i Verneda te fan, etc Gheorghie, irate.
Boje Toder; Mindros Grigorie, Gheorghie sl Apsan Vasie.
Tttrda Ion ha Sirnion, cu Turda Gheorghie lid Ion.
Turda Mihai lui V&A culTurda Simion lui Tode'r.
Turda Toder lui Mihai ca Turda Grigorie lui Sliva.
Onise Toder, Petra si Onise Grtga.
Pop lon,'Stefan, Grigorie lul Gheorghie lector.
Tite Ion cu Moldovan Vasalie a morariufluil.
Berk Mihai cu Tite ion a Jurjoii ci Echenzej.
D. Rednic Isvan cu a lui Saponlai lanos.
Stan lot-Las ha Gheorghie fi Conca Gheorghie.
Pop Toder a popi, cu fedora, Pop Ion, Dumtitlrful.
Pop Ion a Päträccoe, cu Pop Ion Toder.
Pop Dumitru, cu frate-sflifq ,ptirinfi Pop Grigor.
Pop. lonas, cu Pop Ion a fui Grigorie a popi.
Pop Toder si Pop Dumitru lui loan.
Pop Nicoari:i lui Gheorgieh, cu Pop Toder, Ion, fu.
Stan Gheorghie, si Stan Toder lui lonas.
Stan Ion lui Dumitru, cu Stan Ion !La Mihai.
Stan Toder a Bre zfulUi], cu Stan Nicord lui lonas..
Stan Väsîiú a rotariului, cu fratii
Stan Gheorghie, Stan Väsîiú Itti Dunzitru.
Pop Alexa, Ion lui Gheorghie lta lacov, Boje
Hondis Plitras, Ion, Berce Ion a Zigantilui.
Boje Grigorie, Branco Alexa, Branco'Petre.
3.9. Pop Grigorie, Ion lui Chirilä si Pop Plitras.
Stetca Patras, Ion, Grigorie lui Dumitru.
Stan Väsîiü, Ion, Toder lui &liras Greti Batin Ion.
Roman Grigorie, Roman Dumitru.
Finta te fan, cu Pop Grigorie lui Ion.
Turda Vásîii, Ion, Alexa, fu a lui Toder.
Stan Toder a lui Väsuiú, ca Gheorghie, feciortn-sai.
Stan Griga, Stan lacov si Ion a lui Madiarco.

215

www.dacoromanica.ro
 Stetca 7'oder i Grigore Grigu, unit, 1.
Stan Ion, Toder, Grtgorie Iluchii
Jurca Ion, Duinitru cu Ap.yan MiIza, Andrut, Toder.
Stetca Toder, iara Tode.r.a .Fecheri cu Tax. aa.
O

52. Pätra i ca Vasfla Oani, unu.

Bococi Grigorie, cu $tefan,. i Bococi Nicorii.
.54. Mánáilá Väsuiú, Ion Moca Ion.
Suma: 54 de par(.
Insemnare. lard, tenzeteu land 160 de fintirifinuril, pe Ord casa cretiniasca
Cite un fintirim, afara de vaduve, ce n'ail asezlimitnt], own. (tiara- de lege. Scris-
am- ea, parolzw loan Coman, gr. c.,'Szaploncensis, cu boerii iatuldt Sepintii; 1805,
I April; 1806, I2-a AprilLy.
La biserica romanli unite: din Vad-Szatmár (Satinar).
Prof. Atanasie Popa scrie In Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, Sectia
prntra Transilvania, 1924; pag. 397, ea la biserica romAnd unitil din Vad-Szatmár
(Saturhare) a gdsit un exemplar din Cazdnia dela"1643. Lipsesc primele trei foi,
insemnare datatd dela 1743 nu a putut-o descifra.
La biserica ortodoxa' romana din Fugyi (Fuglzia), protopopiatul Nagyvdrad
(Oradea).
In revista Biserica $i coala" dela Arad, anti] XXXI, Nr. 16 din 15/28 Aprilie
1907, Nxintele Petre Popa semnala Inteun articol cu titlul: O carte romaneasca din
anti( 1643", ch" la bisericuta din filia Fughiu. (pprezv. Ordzii-Mari) se afld o carte
pretioasd. Fatada cdrtii intre ni$te columne " In continuare dd titlul .Intreg 'al
Cazaniei lui Varlaam, dupdun exemplar A.
9. Preotul Gavril Hango mentiona In Telegraful RomAn dela Sibiu, Nr. 18 din
15/28 Februarie 1903, un exemplar din Cazania lui Varlaam, exemplar care cdlAtorise
la bisericile din Budatelec, 7savor, Beata, Deda, Juc, Saniiirtin si Soat. De pe foile
lui .a descifrat urmdtoarele Insemndri:
Scris-am eu popa toa.der din budatelec cu a m. m. c. a. cumpdrat aciastA carte
ocitelnd si o am dat gineremeu popa precup din tAg$or $i cand o am dat au fost anii
domnului delamastere 1675."
Acia.std ocitelnd eu popa toader din birdatelec o am fost dat lui popa precup
din tAg$or gineremeu dmzau 11 erte acum, eu popa toader din budatelec aciastä
ocitelnd o dau lui popa gabor din bdita gineresdutodosii zestre i mie pomand sA
md porneneascd la, sfnta leturghie, cine o ar lua dela popa gabor sau dela feciorii lui
pcipa gabor sd fie proclet si anatemd si afuriait de 318 oti sdborul din- nichei si de
dranzdu."
SA' sd $tie cd aciastA carte o a zdlogit popa ion.besericii din juc derept 13
horgo$i dela lavrentie cAlugydrul dela mánAstirea dedi In iul. 30 si nime 's'd nu o Poatd
scoate fIrd tocma singur el cu mAna lui, vdleat 7227" (=1719).
Aciastd carte o am cumpArat cu protopop costin din sdnartin derept 8 z1oti
dela popa gabor din bdite".
SA "sd $tie cA am cumpArat aciasta carte eu popa lup dela soat dela popa ion
din sdmArtin feciorul popii costin derept 8 zloti, anii domnului 1759".

216

www.dacoromanica.ro
 GLOSAR
A
acinedzi 110, XI.
Acivare si aciuire, de origine ne-
cunoscua. Dupd Laurian si Massim
are intelesul de pitulare, pitire. In
graiul din Als6csobánka (Ciubanca),
judetul Szolnok-Doboka (Somes) se
pdstreazd pana in ziva de astázi cu
intelesul de a-si gdsi locul, a se aseza.
Aciuiazd-te undeva, = cautd-ti un loc
si te aseazd. Aciuiazd-te de noapte
aseazd-te de noapte, gdseste-ti un
culcus.
addvasi 106, XIV.
A risipi, a cheltui arà socoteald, a
papddi (ave:ea mostenitd). A strica,
a distruge, a niirnici (vreun lucru,
obiect).
anadol,
192 (Ms. 210 M. E. r. y). Anatol,
Anatolia, grec. Rasdrit, tara din Rd.1-
sdrit.
aslamurile 111, XXVIII
Cametele, dobdnzile, procenteae.
Aslam = procent, dobdndd, camdta.
Penteaceea se adea tie sd, dai
peaniingul mieu neguatoriloril, si
deac' am venial eu as' lua al' mfeu
cu aria/n- (Cazania Dum. a 16-a d.
Rusalii).
28
www.dacoromanica.ro
becesnicii 110, XI
Becisnic, adj. cuvdnt slav, inep-
tus, ignavus, care nu e bun de ni-
mica, inept, las. (Laurian si Massim),
Om becisnic = om pricinas, cauta'
pentru once pricind de ceartd de
aci, un astfel de om pricinueste nu-
mai amdrdciune, celor din jurul lui.
Cu alte cuvinte, becisnicul este un
om purtätor de nefericire el insusi
iiind un nenorocit.
Deci cum este ferice de cresti-
nul acela ce pentru darul duhului
sfdnt are pe Dumnezeu intru sine,
asa este becisnic i vai de crestinul
cela ce pentru pdcat s'a despdrtit
Dumnezeu de d.ansul si duhul sant
intr'dnsul nu locueste." (Vezi Cazania
la Rusalii).
beteagulft 111, XIX
Beteag, betegos, adj. -- neputin-
cios, infirm, bolnav. S'a betejit = a
ndscut.
bezaconYe 110, XI
Bezaconie si bazaconie, lucru cc nu
se cuvine sà faci sau sA grdesti.
Si cu ce indrdznire mersesi de
acusi bezaconie ca aceasta" ,a zis
Pomplie cdtre Teodor Tiron, care
aprinsese capistea7 zeitei Irra. (Vezi
Cazania la Sf. Mucenic Teodor Tiron).
217
 bisug 3, XXXI 11, XIX, bisuguri 26, IX
Belsug, abundentd, indestulare.
Biusig, forma populard dela belsug
de biu.
billa 23, XVII
Bitia, facere, creare - cuy. slav.
Bitia mira ------ facerea lumii, crearea
lumii.
blagocestiv 142, XXIV si 144, I
Blagocestiv, adj., slav. - pios, ev-
lavios, cucernic.
Blagovestenie 110, XII
Bunavestire, sdrbdtoare crestind in
25 Martie cdnd se prdznueste vesti-
rea Feciorei Maria de cdtre Arhan-
ghelul Gavriil, cd va naste pe Iisus
Mantuitorul lumii.
Mema, blemati 113, VI-VII.
SI mergem, mergeti. De veri vrea
inpArate, bienal in besearecd sd-t'
vddzu dumnedzdii Val!! (V. Cazania
la Sf..Gehorghe f. 77 v. XXVIII.)
bogoslov 52, XVI.
Cuvântdtor de Dumnezeu. Sf. Gri-
gorie Bogoslavul si Sf. loan Bogo-
slovul.
bcdzi (boadze) 106, XIV.
Idoli, zei, zeite.
bucal, 110, XIV.
A buieci, buiac, plin de vigoare.
Vitel buiac, hola buiacd (buecird-i
holdele - vezi Cazania nebunului
cdruia i-a rodit tarina peste rn5surd,
F. 349 v. III) sau buecird tarinele,
adecd i sd inmulti avutila si agoni-
sita." Vezi Cazania la Dumineca a
20-a d. R. Intdia parte, F. 275 v.)
camene 106, XV.
Greutdti, mdsuri, pietre. Dumne-
zeu Yartd omului mare si grea dato-
rie, care datorie face un intunearec
(multime nemundratd) de talanti, si su-
ma acelei datorii face zece mii de
218
www.dacoromanica.ro
camene de galbeni". (Vezi Cazania
la D. 11-a .d. Rusalii, Intdia parte.)
Catastih 110, XIV.
Räboj, pomelnic. c5, ingerul lui
Dumnezeu imbld de scrie In catastih
pre ceia ce vor sd posteascd. Deci
nevoim sd nu fim nici noi lepddati
din catastihul lui Dumnezeu". (Vezi
Cazania la D. Idsat. de brdnzä, F.
34 v. V. si VIII).
mai chYa4i1 105, XLIV, 111, III, 114,
XVII si 154, V.
ChYar lat. ciar, mai chiar, mai ciar,
mai limpede, mai ldmurit.
Ciudeassä 51, XXII; 52, XIV; 59, IX;
62, IX; 74, X; 90, XIII; 100, XVII
si 101, XXXVIII. elude, eitidlia,
106, XIV si 192 col. stg. II.
Slav. minune, minuni, a se minuna.
ciudetvoret 106, VIII.
Fdcator de minuni.
cramä 27, XXXII si cramul. 28, XVIII.
Casa' la vie in care se pdstreazd
teascul de c5.1cat strugurii, butoaiele
si alte unelte.
Dupd Laurian si Massimu ar veni
dela grecescul krama, care inseamnä
si yin amestecat cu apd.
Criístitelft 28, XXVII; 102, VII si 106,
XIV.
Botezdtorul (loan).
cun'tenirea 36, V; cunteni 106 XIV-XV.
Oprirea; opri. Cuntenit:= oprit.
Cursera 105, XLIV; sä citrâmil cursii
1111, II.
Alergard, sa, alergdm, alergat, lat.
custa 27, XIX; 28, II. si 111, XXX.
... si le-am stricat o moard si
le-am fácut douä sa mdridne din ele
pAnd voiu custa..." (Vezi Autogra-
ful I, pag. 27). De aci ca si din cele-
lalte locuri unde obvine reiese clar
intelesul: a triii, a vietui, a fi, a &li-
ala, a exista.
 Cyriacodromion 145, III, s.. a.
Titlul unor retipáriri dupg Cazania
lui Varlaam.
Cyfiacodromieina, iaste Vrorocie
descoperia euvânttulti sifiei Evi g
CálcuitO" (pag. 145).
dänäoari 111, XXXVI.
Odatd. De ad, odinioard,
de demult.
DidahIe 157, XXXV si 162, X.
Invátáturà, cazanie. A acestiIa
cArti fieste erre flidahife, la zikia s'a
a ceti Cu glasil luminat intru aduna-
rea norduluT besericescu. (Pag. 157.)
diorthosi, diorthosirii, diorthosire . 150,
' XIII. (de jos In sus); 159, XII si
162, VI (de jos. In sus).
A diortosi, a purta de grije la tipà-
odatä rirea unei cárti, a corecta, a Indrepta.
i
-

dosidzi 106, XV.

darstine 106, XV.
,,Inbrantii-ra'am In dcirstine $'am'
smerit` cut postli siifletul` mieu" (vezi
D. lásat. de branzä, F. 32 r.) De aci
reiese Intelesul de sac, vesmant aspru
care se imbracA In semn de smere-
nie, de doliu, jelanie si cáintA.
deaistvufaste 106, XV.
Luereazà. Asa si Hrisstos deodatà
$1 In cer si pe pdmânt pentru sfânta
liturgihe ca un puternic deaistvtgaste
cu puterea sa cea dumnezdiascd".
(Vezi Cazania la D. Intála din postul
Pastillor, F. 45 r.)
deanfla 106, XV.
Faptele (Sf. Apostoli sau Aposto-
lului) ... cum scrie In deanna
sfintilor apostoli." (Vezi Cazania
Sf. Ap. Petru Si Pavel, f. 91 v.)
despuitoare, i88, VIII si 93 VII.
StApänä., stapânei (noastre Näscd-
toarei de Dumnezeu).
despuitodu 111, VI-VII si despuitoare
(Vocativul dela despuitorTu). Sal-
pin, domn, poruncitor.
destoinic 110, XV.
Vredrtic, demn. Destoinicie = dem-
nitate, vrednicie.
desvesti 105, XLIV si 111, V.
A cresvesti, - a desbräca lat.
desveaste, desbracd; desvAscurfi, des-
brác'arà.
28*
Dosadá, a dosAdi, dosAdit dis-
pretuit (v. Cazaniile lui Varlaam, Ed.
r.col'arg. 1894, .pag. 19).
duboti 28, XXII si XXV.
Cocie cu postav si cu
cu mic 'Cu mare toate le-am liisat
mándstirei $i cuhniai Cu duboil ...."
(Vezi autografill III, pag. 28.)
duerna 160, XVI.
Termen tehnic tipograficesc. Pare a
Insemna fascicol, coalá, ori p'aginä?
feri 130, I. Firii, naturii.
gadine 110, XV.
Gadinä,. paslre salbaticä, rapa-
ce; fiará cu instincte de a upide alte
fiinte (v. Laurian-Massim.)
gävoazde, a gavozdi, gavozdit, negavoz-
dit 107, L
Cuie, piroane, a pironi, pironit, tin-
tuit sau netintuit.
ghiaur,i 18, XXXVIII.
Asa umesc Turcii pe crestini,
ghiauri.
ghizdav,u1 107, I.
Iosif .acela ghizdavul de ftatii säi
fu vändut ..." (Vezi Cazania la D.
27-a d. Rusalii, F. 356 v. XXI).
Ghizdav = visd tor (?) sau prea fru-
mos (Infrumusetat)?
219

www.dacoromanica.ro

hdráduit 26, 'XVI.
- Dumineca orbului, invAtdtur'd pen-
A hdlddui, a scdpa,
- scdpat.
HAlAduire, -ese a locui, a sedea
undeva (Laurian-Massim).
haractu,1 13, XIV.
Tributum, stipendium, contributio;
dare publica.", im.pozit. Contributie
impusA de Turci supusilor crestini
turcism.
hatman 107, II.
Cdpital de oaste la Cazad. Acest
titlu Il purta odinioard i cApetenia
ostilor Moldovei.
hotnog 111, XXI.
' Sutas, cdpetenia unei unitäti for-
matd din o sutd de ostasi.
horcitd 107, II.
Mutar. CA 'adevIr grdesc voud:
de ,ati avea credintil ca un grAunt de
horcitd ati zice acestui munte: Treci
de aicia acolo" si ar trece ..." (Vezi
Cazania la Dumineda a 10-a d. Ru-
salii. F. 263, v. VI.)
iazer (iezer) 107, II.
Lac, lac intins, lac cu peste.
sd ijderd, (ijderenie) 107, II.
Se naste, (nastere).
se ijderd dela diavolul mai apoi du-
ra gresa.la lui Adam". (Vezi Cazania
la D. fiului cefui curvar, F.
XVIII). Sub forma ijddnit se pdstrea-
zd si acum In graiul local din Alsócsa-
bdnka (Ciubanca).
ispovedanie 110, XVI.
Ispovedanie, spovedanie, spove-
desc, spovedit, mdrturisire. mArtu-
risit, mdrturisesc (pAcatele duhovni-
cului).
220
www.dacoromanica.ro
istelenie, istelitil 100, V.
Vindecare. lstelit, .vindecat
haladuit, tru istelenia lui" (Pag. 100, v.) Ci
daca' auzird orbul mArturisind pe
Hristos si spuind cum 1-a ei
se mAniard ..." (V. Cazania Dum. a
6-a dupd Pasti, F..175 v. IXX.)
igtravia0e, istedviv 107, IIIII.
PrdpIdeste, prdpIdit cu intelesul
de exetrmind, exterminat, nimicit, ri-
sipit. Acolo bAnd si mAncdnd istra-
.Viaste omul av.utia lui Dumbezeu".
(Vezi Cazania la D. fiului celui
curvar. F. 13 v. X.)
itiboste, !l'hostia 107, III.
SA ne oprim ochii de a pri-
vire lucruri de curvie, urechile de
ascultarea antece lume$ti de ia-
boste..." (Vezi Cazania la 'Mema
imprejur f. 45 r.).
CAci cA ubostia curviei este mai
tare decAt moartea, crt nu gAndeste
nici de mo'arte de Dumnezeu." (Vezi
Cazania la Mema capului Sf. loan,
29 August. f. 115 v.).
Ed. din 1911 il redä prin cuv'dntul
dragoste.
iemenira 107i III.
A saptea strAmbAtate-i fdcurd cd
scuipau In fata lui 5i-1 bAtiau cu pal-
ma anta cAt piense framsetea fetei
lui si se iemenisd podoaba obrazu-
lui."
pAcatul
v. XIX -
Vezi Cazania la Joia mare F. 104
F. 105 r. I) In tot cuprin-
.
sul Cazaniei lui. Varlaam nu IntAlnini
acest cuvAnt decAt aci, o singurd
data..
11 v. Dupd Laurian-Massim, ismenire
vine dela slav. ismeniti si Inseamnd:
mutare, schimbare. Acest Inteles se
Incadreazd perfect, In contactul de
mai sus.
iznoava' 107, III.
SI isnoavd, de isnov sau iznovrsi de
iznoavA, inseamnd de nou, ¡aras,
din capdt, dela capdt.
impomdisadz5 113, XVII.
Tmponci§, imponcis, imponcisare,
Impotrivä, Impotrivire. Mai ales
rnetaforic: Impunge cu vorbe, stA.
im:potrivä, se abate dela directiunea
euvenità. A vorbi ponci,s, a sta tutu-
ra ponci$, a (melca poncis ye cale, a
?mpunge poncF5. (de exemplu cu tA-
parul In carul cu fan s5.-1 poti tinea
ca sä nu se rästoarne adicä a Tm-
punge nu drept ci oblic, poncis).
Inceti 114, XII.
A Inceti, dela ceatä. A-1 Incadra in
ceatI, a-1 inceti. Vezi 'analogia,
eetätean a Incetdteni cetas, a
inceti.
infra 105 XLV; 111, XXIX.
Intnasa 192 col. stg. XIII.
Mamä, mamä-sa.
bupelitk inpelitat 107, II.
Intrupà, intrupat. Iatä acum da-
cd se 7npelitas cuvänul lui Dumnezeu,
acesta pe carele Ti tii In brate ..."
(Vezi Cazania la Intämpinarea Dom-
nului, 2 Febr. f. 53 v. XII). Azi se
intrebuinteazd (de ex. In Als6csobán-
ka (Ciubanca) In sens peiorativ. De-
spre cineva care se tine de näzbâtii,
face soltâcilrii sau la joc face figuri
nea.steptate, se zice ca-i drac Inpeli-
tat.
invis 113, XVIII; 191 col. stg. III si col.
drpt. II.
Invis pentru Inviat. De ex.; Iisus a
lnvis din morti. Dar cu aceastä formä
alterneazä In Cazania lui Varlaam
forma inviat care obvine insä,
mai rar.
.1"
jifia 107, III.
Tiffile sfintilor = Vietile sfintilor.
jivinc 107, III.
Animale sälbatice precum i in-
secto, viermi, vieräti.
www.dacoromanica.ro
lavrà 128, XXIII. MAnastire.
Leastvita 5, VIII si 6, XI.
Leastvitä = scard. Numele slav al
tratatului de asceticd crestinä al lui
loan Scararul.
lestieseu, lesula 111, XXVI.
Unii le.yfiescg trupul tau sä-I In-
ghitä, altii sufletul tAu .sá-1 mänän-
ce ..." (Vezi Cazania la D. a 301-a d.
Rusalii A doua parte, F. 372 v.)
larg diavolul. vräjmasul suflete-
lor omenesti väzänd cA se Inmultesc
crestinii si se Imputine1azä pägänii,
In toate zilele le.yreia sà Impieldece
rnärturia si Invätätura sfântului"
(Cazania la sf. Dimitrie, 26 Oct. f.
17 v.) Pändese, pändia.
list 106, IX.
Vezi In Scara Ctprinsului Caza-
niei. pp. 99--102. Pare a Insemna ca-
pitolul, paragraful (?).
liubov, liubovul 5, X; 73, IX; 94, In;
100, XLVI si 107, TI!.
Tubire. Miklosch deriva ctivAntul
românesc iubire dela slavul tirebiti.
Lauria.n-Massim, remarcä Insri
toate limbile arice au cuvântul ire-
bire. Lubere lat.; lieben germ.. lubh
sanscr. Cuväntul romänesc iubire de'
rivä din latinä, lubere. Compusul ace-
stui cuvant, allubesco coincide si In
sens $i In formä cu românescul iu-
besc.
mäcitelYi 1008, I.
Tirani. Editia scolarä din 1894 fi
atribue acestui cuvânt si Intelesul de
mugitori, dobitoci. (Pag. 56.)
marmazIu 111, XXVIII.
si in loe de vin si de mar-
maz7u o picAturä de apä cerca
acela nu o dobändi" (Cazania la Bo-
tez. f. 45 r.). Pare a Insemna un soiu
de beuturA.
221
 m'ascoiu 108, L
Asin, manz de asing. Intâlnim In
Cazania lui Varlaam Insä j cuvantul
asin.
mazdirA (mazdarifi, mAzdele, mAzdi)
108, I.
si dederg bani multi strgjerilor
de-i mclzdiret sA zicd cg" dacd au ador-
mit au venit ucenicii lui de 1-au fu-
rat si au zis cgtre oameni CA. a 7nvis
din morti." (Cazania Pastilor F. 128.
v.) Asijderea lacomii, apucgtorii,
asupritorii, indzdarli, prgdgtorii, va-
m'e$ii, furii, talharii, de nu vor face
ca acest Zacheu, sa intoarcg cui
ce
au luat cu nedreptul. De nu va fi Ou-
tintg sà intoared intai sA pgrdseascii
nedreptätile, milzdele ..." (Cazania
la D. 32 a d. R.usalii, F. 383 r.)
Pentru aceea el se duse la impAra-
tul de-i spuse si-i si mai para pentru
inctzdist ce luase." (Cazania la Sf. Ni-
colae, f. 33 v.)
Din aceste contexte pare a insem-
na: i'myelare, îne1Jtorii, inseldciunile
nzituire.
mesita 27, XXII si 28, XII.
Lung". Obvine adeseori in datarea
scrierilor vechi romanesti sou sub
forma prescurtatä msta si mst.
mira 23, XVII si XVIII.
Lume. slav. BYtna mira = facerea
lumii.
N Cazania lui Varlaam sfarsit nu in-
nameastnici 108, I.
Namesnic,
loctiitor al unui dem-
nitar si niai ales vicar al unui demni-
tar bisericesc. (Laur;Jan-Massim).
... si =um cari sunt nameast-
n,icY lor, patriarhii, episcopii. preotii."
(Ca.zania la D. a 2-a d. Rusalii. E
vorba de Apostoli ,ai cgror na-
mestnici sunt patriarhii etc.)
niiprazna 110, XVI.
Intamplare neprevdzutd, neastep-
Oil si InsnAimântdtoare. Moarte de
naprazna =fioroasä. i subità. Moar-
te neipraznicd. Derivate: ndpraznic,
ndpraznicd, ndprdznicie.
222
www.dacoromanica.ro
neposluinclu-mi 159, XVI.
Probabil neponossluindu-mi ne-
bggandu-mi de ving. Dupg Laurian-
Massim ar deriva din ponosire -esc,
a aduce defAimare, foarte probabil
din grecescul onosis cu prepozitia. epo-
nosis = infamie, blestemdtie (de-
fimare), unde E initial a fost elimi-
nat de firea limbii tomarte si am ob-
tinut ponosu, ponoslu, polzosluire,
ponsluitor, ponosluit.
Novä'i sau novii 106, IX.
Cel nou (loan cel Nou dela Su-
ceava),
nus, nusa, nusi, 105, XLX si 111, XIV.
Dânsul, dânsa, dân$i.
o
obarsi (613Arsire) 108,' II.
,Dacà auzi Impgratul se scarbi si
a tot soborul pgru-i rgu de aceasta
si inchiserd sfantul in temnitg pang
se va Obàrci sdborul." (Cazania
Sf. Nicolae f. 33 r.)
Si daca' se .61Arsi sgborul si se du-
serg alrhiereii pe! la locurile sale,
atunci si sfantul Nicolae se duse la
eparhia sa". (Idem.)
Cg cum este Blogovestenia Thee-
päturg asa si acest praznic este
òblirsire." (Cazania la Adormirea
Maicii Domnului f. 104. r.). De aci
reiese limpede obiZryire inseamng In
ceput, asa cum este intrebuintat azi.
obicinâ 1008, II si 137, IV.
Obiceiu., dating', ndrav.
obida no, XVII.
Obidire, obiduire, obidit, a obidi,
a ¡arista, a umnlea de arndrà-
ciune.
oblastYra 108, II.
Derivat dela oblgduire, oblgduintg,
a oblddui, a domni, a impärgti.
Oblastia = Impairdtia ,stgpania.
Atat era Igudati pentru bundtdtile
lui intru toatd oblastaa lui MaximY-
'fan". (Cazania la Sf. Dimitrie f. 16 v.)
 obrAcinicil 108, II.
Faifa in vremea aceea ce o hui
Iosif Obracinicii, sd o fereascd in casa
sa". (Cazania la Intra rea in bisericd
a fecioarei Maria, ce se práinueste la
21 Noemvrie, f. 27 v. I.)
Obreazaniia 91, VI; 101, XL, si 108, II.
5brezuitii, òbrezuire. °brea za 'tría
Domnullui= Tdierea imprejur ce se
prdznueste la 1 Ianuarie.
oborA 108, III.
Oborire, a obori, oboritor. A pune
la pdmânt, a trdnti la pgmlnt, a bi-
rui, e invinge. - 'a aboli (legile).
obroc 100, XVII. IVIgstirà de cereale.
ticeintd 108, II/.
niel de Dumnezeu 15Ï aduc
a.minte, nici de moarte. nici de fu-
det, ci sunt 5ceiti sT pdrásiti de toatd
nädejdia."
Ci si acestora tinde mana milei
sale si-i scoate din bceintet si din pd-
rdsiciune..." (Cazarla la D. fiului
celui curvar, F. 11 r.).
ocine, ocinele, ocinati, ocinasi,
ocinAtoriu, ocinedzi 108,
III-IV; 3 V-VI; 28, V.
Mostenire, mo$teniri (mosii), mo-
steniti, mo$tenitori, mo$tenitor, mo-
stean, mostenesti.
tit
48, VII; 51, VII; 51, XVIII; 69,
IV; 70, IV; 71, IV; 72, IV; 73, IV;
74, IV; 75, II si IV; 77, VI; 78, V;
79, V; 80, V; 81, V; 82, V; 83, VI;
84, IV; 85, V; 86, V; 106, IX; Slay.
din dela.
Se .101'5 108, V.
Se mdhni. Iard Domnull Hristos
daca vdzu pe Marta si pe Maria
pidngand si toti cdti se adunaserd
acolo, set' 5tara- intru sine ..."
Cdci cd era om deplin, cu trup
ca si noi, pentr'aceea Lacrimd si sa
(itarcl pentru moartea prietenului sgu,
lui Lazar."
(Cazania la Sambäta lui .Lazar, F.
81 bis r. si v.).
www.dacoromanica.ro
otet, oteti 54, III; 100, VIII si 108, IV.
Pärinte ,pArinti. Sfintii oteti
Sfintii pdrinti.
Otroci 108, IV.
Tineri. Cei trei &troci cu credinta
stinserd cuptorul cel de foc, si Daniil
gura leilor Astupe. (Cazania la Du-
mineca a 4-a duna Rusalii, F. 231 r.)
palite 108, IV.
Sulite, fusti. Dupd Laurian-Mas-
sim foarte probabil format din
palu =par, palus.
Veni ca un tdlhar asuplra in-
valatorului säu cu gloate multe, cu
arme si Cu palie". (Cazania la Joia
mare, F. 102 v.-103 r.).
pamentea 108, IV-V. Pomenirea.
papristi 108, V.
PdpristIa este 100 de stanjini"
(Cazania la Dumineca Florilor 92 v.)
parentisis 150, V. Demisie, grec.
pavijia 28, XXIV.
si toat pavijia casei cite sunt In
casa' si den afard cu mic eu mare,
le-am läsat mdndstirei..." (Autogra-
ful III, pag. 28.).
pesteaste, pesti (pestit) 108, V.
Ed. din 1911 11 redä prin zdbove-
ste, zdbovi, zä.bovit.
Cd cela ce se incarcd de sarcinä
grea pe cale rdmdne 5i pesteaVe pe
cale si are primejdii de tdlhari." (Ca-
zanja la Sdmbdta lui Lazar, F. 85 v.)
si mAc4r numai treli zile ce
vei pesti in iad, fiul meu ..." (Ca-
zafia la Sambdta mare, F. 119 r.)
Aceastä santa' EEvanghelie de
astázi intai aratd cá nimica n'a pestit.
Domnul Hristos, nici 's'a agdduit de
cdtre inantuinta rodului oráenesc `.
(Cazania la D. 32-a d. Rusaliii). Aci
pare a avea intelesul de cruiat, n'a
pregetat.
223
 plascfi 108, V.
Conf. Ed. scolare din 1894 a Ca-
zanirlor lui Varlaam, pag. 66=
mantie.
plavite 113, XLVIII. Galbene, ingAlbenite.
pleanfi 108, V. Robime, captivi.
plod, ploditoare 108, VVI,
Foetus, fat, copil. Femeea care
are nasteri multe si dese este o fe-
mee ploditoare, rodnick spornick
pobedi 108, VI.
Invinse, iara ca un Dumnezeu
pobedi si òbord vrdjmasii sái. (Ca-
zafia la Joia mare, F. 53, v.)
poddanicil 108, VI.
Nunumai trupul si sufletul ce lea-
ga Dumnezeu catre liubovul san
catre slujba sa, ci si aria si- puterea
si vartutea va sa. o aibd sie, ca s'a' fie
omul cu toate poddanica $i slugá lui
Dumnezeu, ca celuia dela carele are
toata firia si ajutorul." (Cazania la
Dumineca a 25-a d. Rusalii, F. 344,
v.). De ad i ar reiesi cA Inseainna da-
tornic, indatorat, recunoscator.
podvigulii- 109, I.
jara *vicleanul diavol, nu mai
parasia de-a o suparare Cu ardtari
Infricosate si cu. naluciri groaznice.
Uneori.sarpe se facea ,alteori fiará'
grozliva se rata, ca s sperie sfanta
sa pärdseasca podvigula. sau." (Ca-
zania la Cuvioasa Paraschiva f. 13 v.)
sa poldzui, sa pol`dzuir5 108, VI
Se necaii, se ,necatifäl, a se fra-
manta, a se turbura.
pominocil 109 I.
Dar, pomana, jertfa. Deci i acea-
sta zisa a legii Inca o Inplu Precista,
maica lui Hristos, Impreuna cu Iosif,
carele se cherna logoditul Sfintiei
Sale pentru 'vederea damenilor, ca.
dusera douil turturele In biserica,
pominoca preotului, pentru Domnul
Hristos." (Cazania la Intampinarea
Dornnului, f. 53 r.)
224
www.dacoromanica.ro
.ponosluita 137, VII; 162, III; 167, XVIII
si 109, I. Veii mai sus neposluin-
du-mi.
poslaniile, poslanie, 152, VIII,
(de ¡os In sus). Scrisorile, epistole-
le, epistola. Dumnezeiasca trambita,
ritdrul BisericII, sfantul Apost61 Pa-
vel, la una din poslaniile sale zice"..
(Predoslovia Cazaniei (lela Bucuresti,
1768., pag. 152.)
poslusanie, poslusnic 109, I.
Slujire, slujitor, supusenie.
postaInpascir 109, I.
Si daca-1 vazu Zaharia se spaii-
manta si de frica tepeni si Inainte nu.
putea sa mai postainpasca. (Cazania
la Nasterea Sf. loan Botezatorul, f.
86 r.)
paucenie, poucenife, 209, VII si 205, VI.
Numire sub care se mai Intalnesc
cartile de Cazaniii.
preaditeci (Prdtecf 95, III; 109, III.
Inaintemergator.
Preapodobnici, preapodobei 108, VI.
Preacuviosi, preacuvioasei. Prpdbne
101, XXXI prescurtarea dela prea-
podobne.
Preaobrajenia 96, II; 102, V si 109, II.
Schimbarea la fata .De aci Probe-
jea pentru Schimbarea la fatä ce se
praznueste In 6 August.
prearazi, preobrazitura 109, II.
Asa o pre5brazi Domnul cat ni-
mica de aci pe rugamintea ei sä nu
faca. laxa ea mustrarea si preObrdzi-
tara aceea nimic nu o socotea..."
(Cazania la D. a 7-a a Rusalii, F.
303 r. De aci cuvantul de Azi: a pro-
bozi, a certa.
prilastita, prilastireti 109, II.
Amagit, amdgireti. Acesta savai
. ca a si gresit ca un om cu trup ne-
putincios ce este si 1-a pi-Hastial pe
 ddnsul diavolul ..." (Cazania la D.
fiului celui curvar F. 16 r.).
Muerea Eva de sarpe fu prad-
stita..." (Cazania la Joia mare, F.
108, r.). Azi sub forma prelestit are
intelesul de neastampdrat. Copil pre-
lestit = neastdmpärat.
pripficulil 109, III.
Cd asa este liubovul: toate prea
lesne le rabdd, si foamea si goliciu-
nea si pripdculd $i gerul." (Cazania
la D. a 8-a d. Rusalii, F. 254 r.).
Miklosich, dela sial/. pripesti, pri-
Pera, vrea sà derive pripa pripirea.
De aci se pare cd pripdcul ar insem-
na repejunea vântului.
pristanistia 109, II.
Atunci cordbierii se vorovird si
stdturà in pristanistia Mirlichiei si se
duserd de multämird. lui Sf. Nicolae
pentru binele ce le fdcuse de-i iz-
bavi din moarte." (Cazania la Sf. Ni-
colae, f. 35, v.) Pare a insomna in
laturea, in portul stanistea, loe de
oprire.
pristav 109, III.
Crainic, trinis, vestitor (praeco,
precone strigdtor public" (Laudan.
Massim). Atunci va zice Domnul:
Dulcii mei robi si bunii mei pristavi,
intrati intru bucuria Domnului vo-
stru..." (Cazania la D. 25-a d. Ru-
saiii, F. 348 v.).
Pristdvitcï, pristdvire =moarte
mutare din viata aceasta.
proclet 28, XXVII i 209 II.
Blestemat de oameni si de Dum-
nezeu.
procletim 109, III. =. blestemdm.
prozolivi 109, III. Inainte vàzgtori.
rasblean 100, III. i 109, III-IV.
SlAbdnog, bolnav. Dumineca ras-
bleanului. Trivdtdturd pentru vinde-
carea lui." (Sean, Cuprinsului la Ca-
zania lui Varlaam D. a 4-a dupd
Pasa).
29
www.dacoromanica.ro
râzboli (râzbont) 109, III.
A se rdzboli=a se imbolndvi. Si In
vreme ce sd razboli Lazar, iard su-
rorile lui si trimiserd oameni la Hris-
tos ..." (Cazania la Sambdta lui La-
zar, F. 78 r.-78 v.)
rohätci 11, X. Dgri, biruri.
S
sdrgu, sràgù, srAguiate 109, IV.
De sh.rg de grabd. Sdrguincios,
sdrguintd.
SArindar 211, XVI. (de jos in sus).
Din grec. sarantarion $i acesta din
tessaranta = patruzeci. Deci ni un
seirviitt religios constäudtor din 40
de liturghii a prima numele de
rindan
sazdania 109, IV.
Creatuid, zidirea. Iard pentrucd
si pdcdtosii sunt stizdania lui Dum-
nezeu ca si dreptii ..." (Cazania la
D. fiului celui curvar, F. 12 r.).
sayal, 41, XVI 5i XIX; 84, XIV i 109, IV.
Ori si uneori are si intelesul de
macar, dei, chiar dacd.
slovesnic 21, XLII i 109, IV.
Invdtat, malt stiutor, edrturar.
soroc 41, XII.
Sorocire, soroc, citare, in jus vo-
care; a cita la judecatd la o data
fixatd mai dinainte. De aci: asa i-a
fost sarocul=am fost dat sau
impartit mai dinainte.
spdsenie, spAsit 40, VIII; 109, IVV
' 144, VI.
Mântuire, mantuit. Ispdsire, ispd-
sit, a ispdsi cu sensul de a pdtimi
din oarecare pricind, cunoscutd s'au
necunoscutd.
spodobasa, spodobit 109,V.5i 136, XIV.
Trivredn iceascd, invred n len. Ed.
scolard a Cazaniilor lui Varlaam din
225
1894, pog. 26 fi da si Intelesul de
proamtireascii, inteles ce nu reiese
nici dinteun context din Cuprinsul
Cazaniei lui Varlaam. Aldturi de cu-
vdntul spodobascei intdlnim si pe
acele de invredniceascii. (Vezi pag.
136.)
stamba 157, XXVIII si 162, IV.
T i pa r, imprime ri e.
straste 110, I.
Patimi. De aci cuvantul Trastie=
slujba Sfintelor Patimi ce se savar-
seste In Joia mare noaptea.
stejiril 110, I.
sd stefird sd nu inopteze si nici
mir cum se cade nu putura a insgma
sd ungd trupul Hristos...."
lui
(Cazania la D. a 3-a dupd Pasti, F.
143 v.). Se grdbird, se zorird a se
zori, a se grdbi.
stidirà (nu s'A stidescu) 109, V.
A se stidi =a se sfii, a se ruina.
strlinicit 109, V.
si a streincit cu nusii (ddnsii) pe
pdmant ca un necunoscut. (Ca-
zania la Indltarea Domnului, F. 183
r.). CAlltorit, drumetit.
Streatenfa 92, V; 101; XLIII si 110, I.
Stetenia Domnului Intdmpinarea
Domnului, ce se praznueste la 2 Fe-
bruarie.
stropsitil 110, I.
Zdrobit, cdlcat In roicioare pand la
zdrobire. Despre cei ce piitimesc de
epilepsie se zice cd Ii strome0e.
sulinare 110, I.
Canaluri (apaduct subteran). Si
sapand aflard fdntdna aceasta, du:
cdndu-se apa pe sulinare in cetate..."
(Cazania la D. a 6-a dupd Pasti, F.
173 r.).
sviargi i sviatii 106, VIII.
Sfant, sfdntul.
226
www.dacoromanica.ro
täkovanie, talcovnic 129, IV. (de jos In
sus) 142, XV. si 103, XXXVII
XLI.
Talcuire, tIlmdcire, tdlcuitor, td1;-
mdcitor.
tarsinii 110, I. Funie, otgon.
tratazii 137, XXI. si XXVI.
Fascicol, fatcicoli (la cArti).
trecleat ,treclet 203, III. si 209, II.
Cuvdnt ce se intrebuinteazd In for-
muleIe de blestem aldturi de proclet,
afurisit j anatema.
Tvoret, tvorenia 41, VIII si 110, II.
FdcAtor, ziditor, fdptura, facerea,
creatut a.
U
ficitelanea, ucitelnoe ,ucitelnä, ocetelnd
207, XIV si XVI; 208, II. (de jos In
sus) si 210, XXIII.
Numiri sub care Intdinim Cazania
lui Varlaam in diferitele insemndri
scrise pe foile ei. Pare a Insemna
Evanghelie invcItiz'toare. (Vezi pag.
207.)
ugodnicilor LO, II.
Si praznicele Sfintiei Sale cfite
sunt deacum peste an si a tuturor
figodnicilor lui sd le prdznuim cum
se cade ..." (Cazania la Sf. Simeon
Stdlpnicul, f. 3 v.).
Uspenia 110, II.
Adormirea (Maicii Domnului, ce se
priiznueste la 15 August).
V
N'Afila 110, II.
Fdcea, pricinuia, cdci cä vrdjma$ii
nostiri aceia sunt cdlcati biiruiti
astdzi de Invierea Domnului nostru
lui listas Hristos, si ceia ce vaRia
nota rdu astdsi ti vedem zdrobiti $i
pieriti." (Cazania Invierii, F. 125 r.).
väznesenia 110, II.
indltarea Domnului sau Ispasul.
vdvedenlia 90, VI; 101, XXXVI 0110, II.
Intrarea in bisericd a fecioarei Ma-
ria, ce se prdznueste. la 21 Noemvrie.
veartiia 110, III.
Crezul, simbolul credintei.
velichi 110, III.
Mare. Vasil ie Velichi = Vasilie cel
Mare.
vigAdula 11, XXVII.
Vigadni magh. = a se veseli.
vlahovniciloe, vraovnici 110, III.
Cäpetenii. Vdrohvnicii Apostolilor
Petru si Pavel sau varhovnicii ostilor
ceresti Sf. Arhangheli Mihail si
Gavriil.
vraciu, vracii, vrâchieasca 119, III,
Doftor, a doftori, a lecui. Azi are
alt inteles. Vraciuri = boscoane, ac-
tiuni magice.
za(c), zacealo = termen liturgic
ce Inseamnal capet ele sau pericopu
Evangheliei.
29*
www.dacoromanica.ro
zapisulti 10, IV.
Zapis, zapisul---scrisoare, act, con-
tract, document scris.
zapodifa 10, IV. Vale, tuned.
zavistinici (zavistila zavistie, zavistuim,
zavistui, zavistii) 110, IVV.
Zavistiainvidie, pismä. Derivate:
zavistnic, zavistnicie.
zemnic 27, XXXIII si 28, XIX-XX.
Prisaca dela Brad asisderea o am
dat cu casä cu zenviic ..."
zgaui 52, XV. Pfintece, mitras,
Zlatoustil 129, IV. (de jos in sus).
Gurd.deaur. Sf. loan Zlatoust = Sf.
loan Gurddeaur in grec. Hriso
stom.
ZlolA 110, V.
O, cd.trr mild. are Dumnezeu
de om si aid zlobei are omul..."
(Cazania la D. 11-a d. Rüsalii, F. 273
r.). Ed. s,colarä a Cazaniilor lui Var-
laam, din 1894 redd cuvdntul dobei
prin rilutate
227
 IZVOA RE
A) MAN USCRISE.
J. Manuscrisul dela biserica romand
unitd din Mez6szava (Saya), pro-
topopiatul Campiei eft sediul in
Aranyoss+zentmiklós (Sanicoar4
judetul Szolnok-Doboka (Somes).
Dateazd cca 1690.
'2. Manuscrisul dela Muzeul epar-
hial ortodox roman din Kolozs-
vdr (Cluj), de sub Nr. 210. Datea-
zd din 1690.
Manuscrisul dela biserica orto-
doxii romanei din Fugyi (Fughiu),
protopopiaticl Nagyvdrad (Ora-
dea). Dateaza din 1738. Copiat
de Popa Gavril.
Manuscrisul dela Kupsafalva
(Cupseni), aflator la Muzeul epar-
hial ortodox roman din Kolozsvár
(Cluj), sub Nr. 203. Dateazd din
1847. Copiat de Iacov Pop din
Rogoz, fost &sal.
B) TIPARITE.
I. Cazania lui Varlaam, Iasi 1643.
Exemplar B. Incomplet, Proprie-
tatea bisiericii ortodoxe romane
din Bedecs (Bedeciu), protopopia-
tul Bánffyhiinyad (Huedinului).
A apartinut pe la 1655 bisericii Sf.
Arhangheli din Suceava.
Cazania lui Varlaam, Iasi 1643.
Exemplar A. Incomplet. LA Mu-
zeul eparhial ortodox roman din
228
www.dacoromanica.ro
Kolozsvár (Cluj) sub Nr. lia. (A
fost proprietatea bisericii orto-
doxe romane din Rogoz, prot.
Magyarlápos (Ldpusului).
3: Cazania lui Varlaam, Iasi 1643.
Exemplar A. Incomplet. La Mu-
zeul eparhial ortodox roman din
Kolozsvár (Cluj), sub Nr. 11/1) (In
1687 se afla la Hodobesti (=Odo-
begin
Cazania tui Varlaam, Iasi 1643.
Exemplar B. La Muzeul eparhial
ortodox roman din Kolozsvár
(Cluj), sub Nr. 160. Lipseste o
singura. foaie: F. 97. (A apartinut
bisericii din Zoltan, protopoptia-
tul Sighisorii).
Cazania lui Varlaam, Iasi 1643.
Exemplar A. Incomplet. La bib-
lioteca Episcopiei romane unite
din Kolozsvár (Cluj).
6.. Cazania lui Varlaam, Iasi 1643.
Exemplar A. Incomplet. Proprie-
tatea bisericii ortodoxe romane
din Bonchida (Bontida), proto-
popiatul Kolozsvár (Clujului). A
fost cumparata la 1645.
Cazania lui Varlaam, Iasi 1643.
Vxemplar A. Incomplet. Proprie-
tatea bisericii romane unite din
Magyarborzds (Bozias), judetul
Szolnok-Doboka .(Some).
Cazania lui Varlaam, Iasi 1643.
Exemplar A. Complet. Proprie-
tatea bisericii romane unite, din
 Csatány (Cetan), protopopiatul
Dés (Dejului). (Referintele de-
sore acest exemplar ne-au fost
date de pärintele Protopop
Gheorghe Manzat din Des (Dej).
9. Cazania lui Varlaam, Iayi, 1643.
Exemplar A. Incomplet. Proprie-
tatea bisericii romane unite din
Kolozs (Cojocna). (Ne-a fost sem-
nalatd de pdrintele loan Buiu si
pusä la dispozitie pentru cerce-
tare de pärintele Virgil Borgovan-
Lupas).
Cazania lui Varlaam, lafi, 1643.
Exemplar A. Incornplet. Proprie-
tatea bisericii roman& unite din
Korpád (Corpadea), judetul Ko-
fozs (Cluj).
! I. Cazania lui Varlaam, Jai, 1643.
Exemplar A. Complet. Proprieta-
tea pdrintelui prot. onor. si ase-
sor consistorial gr. cat. Vasile
Cosma, paroh In Topa (Topa),
judetul Kolozs (Cluj).
Cazania lui Varlaam, Iayi, 1643.
Exemplar B. Incomplet. Proprie-
tatea bisericii romane unite din
Nagyilonda (Ileanda), judetul
Szolnok-Doboka (Somes). A apar-
tinut bisericii din enure).
Cazania liii Varlaam, lafi, 1643.
Exemplar A. Incomplet. Proprie-
tatea bisericii romäne unite din
Miläsel, judetul Maros-Torda
(Tg.-Mures). (Referintele primite
dela pärintele Ioan Contiu prin
Sf. Episcopie).
Cazania lui Varlaam, Iayi, 1643.
Exemplar A. Complet. Proprie-
tatea bisericii romane unite din
Fels6gyekes (Jichisul de Sus),
protopopiatul Dés (Dejului), (Re-
ferintele comunicate de pdrinte-
le Protopop Gheorghe Manzat).
Cazania lui Varlaam, Aa.yi, 1643.
Exemplar A. Incomplet. Proprie-
tatea bisericii romane unite din
Lem'ény (Lemniu) protopopiía-
tul Nagyilonda (Ileanda). (Ne-a
fost pus la dispozi(ie spre con-
sultare de Sf. Episcopie.)
www.dacoromanica.ro
Cazania liii Varlaam, layi, 1643.
Exemplar A. Complet. Proprio-
tatea Pdrintelui Ghcorghe Mun-
teanu din Als6csobánka. (Ciu-
banca), judetul SzolnokLDoboka
(Somes). (Cercetatá la fata locu-
lui).
Cazanict lui Varlaam, layi, 1643.
Exemplar A. Complet. Proprieta-
tea bisericii ortodoxe romane din
Blenkemez6 (Poiana-Blenchii),
judetul Szolnok-Doboka (Somes).
(Cercetatd la fata locului).
S. Cazania lui Varlaam, Iasi, 1643.
Exemplar A. Incomplet. Proprie-
tatea bisericii romane unite din
Nagyrebra(Rebra), districtul Na-
szod (Näsaudului).
Cazania lui Varlaam, layi, 1643.
Exemplar B. Incomplet. Proprie-
tatea bisericii romane unite din
Romuli, districtul Naszod (Nd-
sätidului).
Cazania lui Varlaam, Iafi, 1643.
Exemplar A. Thcomplet. Proprie-
tatea bisericii romane unite din
Szecsel (SAcelul Maramuresului).
(Referintele dupä indicatiile tri-
mise, ne-au fost comunicate de
pdrintele Protopop Gheorghe
Cosma-Dragomiresti.)
Cazania lui Varlaam, Iaci, 1643.
Exemplar B. Complet. Proprieta-
tea bisericii romdne unite din
Stramtura (Maramures). (Refe-
rintele, dupd indicatiile trimise,
ne-au fost comunicate de Orin-
tete Marius Birlea-Stramtura.)
97. Cazania lui Varlaam, Iayi, 1643.
Exemplar B. incomplet. Proprie-
tatea Muzeului eparhial ortodox
roman din Kolozsvár (Cluj), do-
natia lui Ilie S'andru, invdtator in
Idecspatak (Idicel). judetul Ma-
ros-Torda (Tg.-Mures).
93. Cazania lui Varlaam, layi, 1643.
Exemplar B. In. omplet. Proprie-
tatea bisericii romane unite din
Szilágy (Sailaj). Referinte-
le comunicate de pdrintele Pro-
topop Nicolae Costin-Jibou.
229
 Evanghelia invdtatoare sau Ca-
zania dela Govora, 1642. Exem-
plar incomplet. Proprietatea bi-
sericii ortodoxe romdne din HI,
zesszentpéter (Sánpietrul
sului).
Exanghelia Invdteitoare sau Ca-
zania deIa Govora, 1642. Exem-
plar complet. La biblioteca Epi-
scopiei române unite din Kolozs-
. vár (Cluj).
Chiriacodromionul dela Alb 2-
Julia. 1699. Exemplar complet.
Proprietatea bisericii romdne uni-
te de Kozmatelke (Cosma), jude-
tul Maros-Torda, (Tg.-Mures).
Chiriacodromionul
dela
Julia, 1699. Exemplar cu lipsa
foii III, ce cuprinde sfársitul
.
Predosloviei. Proprietatea prof.
Gh. DAncus.
Chiriacodromional deja
resti, 1732. Exemplar complet si
bine pdstrat. Proprietatea bise-
ricii ortodoxe romdne din KYOZS
(Cojocna).
Ca. zanii Riimnic, 1748. Exemplar
complet, la Muzeu1 epathial or-
todox roman din Kolozs0.r
(Cluj).
Cazanii, Bucuresti, 1768. Exe;-n-
plar complet. Proprietatea bise-
ricii ortodoxe romane din Ges-
trad (Straja),
judetul
(Cluj).
Cazanii, Rdinnic, 1781.
plar incomplet. La Muzeul epar-
hial ortodox roman din Kolczs-
var (Cluj).
230
www.dacoromanica.ro
Cazanii Rdmnic, 1781. Exemplar
complet. Proprietatea biserich or
todoxe románe din Dank (Dan.),
judetul Kolozs (Cluj).
. alma-
Cazanii, Rdmnic, 1792. Exemplar
complet. Proprietatea bisericii
ortodoxe române din Kolozsvr
(Cluj), (Biserica din Deal).
Cazanii, Bucuresti, 1858. Exem-
plar complet. Proprietatea lui
Ditiu, cdntdret al bisericii româ-
ne unite din Nagyilonda
(Ileanda).
Cazaniile lui Varlaam, Bucuresti,
1894. Extras. Editie scolarä, cu
Alba- latine, propreitatea lui Die $an-
dru invdtdtor In Idecspatak (Idi-
cel paidure), judetul Maros-Torda
(Tg.-Mures).
Bucu- Cazanii, Bucuresti, 1898. Prima
editia a Sf. Sinod, cu latine. Pro-
prietatea bisericii ortodoxe ro-
mdne din Szamosfalva (Some-
seni), judetul Kolozs (Cluj).
Cazaniile lui Varlaam, Bucuresti,
1903. Extras. A doua editie sco-
lard. La Biblioteca Universitdtii
din Kolozsvár (Cluj).
Cazanii, Bucure.yti, 1911. Editia a
II-a a Sf. Sinod, cu latine. Pro-
Kolo7s prietiatea bisenicii ortodoxe ro-
mane din Kolozs (Cojocna).
Exem- Varlaam, Mitropolitut Moldovei
- Cazania, 1643. Editia Funda-
tiilor Regale pentru literaturd si
artd, Bucuresti, 1943.
 BIBLIOGRA FIE
Andreescu loan. Varlaam al II-
lea Miropolitul Moldovel (1632-
1653). Bucuresti, 1897.
Biirbulescu Hie. Fonetica alfa-
betului cirilic in textele romane
din veacul XVI si XVII, in le-
gaturd cu monumentele paleo-
sarbo-bulgaro-ruso-romano-slave.
Bucuresti, 1904.
Biantt I. - Hodos N. Bibliogra-
fia Romaneasca Veche, 1508-
1830, in 3 tomuri.
ffirlea loan. - Insepandri din
Bisericile Maramuresului, Bucu-
resti, 1909.
4. Candrea I. A. - Psaltirea Schc-
land I. Introducere, Bucuresti,
1916.
Cartojan N. - Istoria literaturii
romane vechi. Vol. II. Ed. Fun-
datiilor Regale, Bucuresti, 1942.
Cioran Emilia. - Calátoriile Pa-
triarhului Macarie de Antinchia
In Piffle Romane 1653-.658.
Bueuresti, 1900.
Comm Ch. dr. - lstoria predicei
la Romani. Tip. cartilor biseri-
cesti. Edit. Min. Cultelor si Ar-
telor. Bucuresti, 1921.
Densufianu Ar. (S, Granite). -
Familia Mitropolitului Varlaam.
Revista Criticá literara. Anul IV;
Nr. 1, Iasi, 1896.
www.dacoromanica.ro
Dinulescu &elan, Notite de-
spre vieata si activitatea Mitro-
politului Moldovei Varlaam
(1632-16p3). Cernduti, 1886.
Dragan N. - Codicele pribeagu-
lui Gheorghe Stefan, voevodul
Moldovei. (Anuarul II. 1924-25
al Institutului de Istorie nationa-
la din Kolozsvár [Cluj]).
Dragonar Silvia. - Contributii
la relatiile Bisericii romanesti cu
Rusia in veacul XVII. (Analele
Academiei Romane. Seria II.
Tom. 34. Memoriile Sect. Istoci-
ce, pag. 1066-1247.)
Giureseu Constantin. - Despre
boieri.Edit. Cartea Roma-
neascá", Bucuresti, 1920.
Hango Gavra, preot. _ Carte ro-
maneased de invárátura. de Mi-
tropolitul Varlaam, Iasi, 1641.
(Telegraful Roman, 3/16 Dec.
1902.
Hango Gavril, preot, - Notite
istorice privitoare la unele pa-
rohii din arhidieceza gr. ort. ror-
mand a Transilvaniei. (Telegra-
ful Roman Nr. 17, Joi 13/26 Febr.
si Nr. 18, Sambátá 15/28 Febr.
1903).
Hane,F V. Petre. Vechile noa-
stre Cazanii: Coresi, Varlaam,
Mánastirea Deal:u. (In Prietenii
Istoriei Literare, vol. I. 133-161).
231
 larcu - I3ibliografie
cronologicd romdnd sau catalog
general de cdrtile romdne impri-
mate dela adoptarea imprimeriei,
jumdtatea secolului XVI si pdnd
astdzi 1550-1873. Editiunea 3
doua. Bucuresti, 1873.
lorga N. - Istoria Bisericii ro-
mdnesti si a viet.ii religioase
Romdnilor. Vdlenii-de-Munte.
vol. 1908.
Kemenyi Josephus. _ Colectiune
de filigrane (Biblioteca Universi-
taitii din Kolozsvar (Cluj).
Lupa s I. - Varlaam, Mitropoli-
tul Moldovei 1632-1653. (In vo-
lumul: Zece ani in slujba Bise-
neu i Neamului 1924-1934, pu-
Meat de pr. I. Vascd, Kolozs-
vár (Cluj), 1934).
Panaitescu P. P. - Petru Movi-
si Romdnii. (In Rev. Biserica
Ortodoxa Romana. Anul LX, Nr.
8-9, Sept.-Oct. 1942, numdr
inchinat pomenirii Sinodului de-
la Iasi, 1642-1942.)
Pascu Giorge. Istoria litera-
turii romdne In secolul XVII.
Iasi 1922.
Popa Petre preot, -O carte ro-
mdneascd din anul 1643. (In Re-
vista Biserica si coala", Arad,
Anul XXXI, Nr. 16 din 15/28
Aprilie 1907.
Popa Atanasie prof. - Cazania
lui Varlaam. La aniversarea ei de
300 ani. (Dacia", Arad, Vineri
11 Tunic 1943.)
Popa Atanasie, prof. - Rapoarte
dan i de seamd. (Despre biseri-
ca de lemn din Vad (jud. Satu-
232
www.dacoromanica.ro
mare). Anuarul Comisiunii Mo-
numentelor Istorice - Sectia Tran-
silvania, pe 1929. Kolozsvás (Cluj),
Cartea Româneascg, 1930.
Pop Augustin Z .N. - Neamul
Mitropolitalui cdrturar Varlaam
al Moldovei. (Rev. Biserica orto-
doxd. Romand, LVII, Nr. 5-6,
a 1939.)
2
Popeseu Niettlae M. Preot. -Po-
menirea Mitropolitului Petru Mo-
vild si a Sinodului dela Iasi. (Rev.
Biserica ortodoxd Romdnd, Anul
LX, Nr. 9-10, Sept.-Oct. 1942).
PuKaritt Sextil. - Istoria litera-
turii romdne. Epoca veche. Vol. I,
Sibiu, 19921. (Bibl. Astrei Nr. 1.)
Rus L. - Un tipograf literat.
Evanghelie invdtdtoare" de B61-
grad, an. 1699 si Mihai Istvano-
vici, tipograful din Ungro-V1a-
hia. (Tribuna, Sibiu, din 31 Aug./12
Sept. si 1/13 Sept. 1899).
Russo D. - Studii istorice greco-
romdne. Opere postume. Tom. I.
si II. Ed. Fundatiilor Regale, Bu-
cures,ti, 1939.
Vartolome4 Vasile. - Mdrturii
Culturale bihorene,
(Cluj), 1944.
Kolozsvár
Ureche V. A. - Autografele lui
Varlaam. Analelc Academiei Ro-
inane, Seria II. Tom. X, 1887-
1888.
A. T. Laurian i J. C. Massimu:
Glosariu, care cuprinde vorbele
din limb romdnd strdine prin ori-
ginea sau forma lor, cum si cele
de .origine îndoioasà. Bucuresti,
1871.
 SCARA ILUSTRATIILOR
Pag.
Val.laam, Mitropolitui Moldovei. FreScd din biserica Trei Ierarhi din Iasi,
renovata de arhitectul francez Leconte de Nouy, sub domnia liii Carol I.
Reproducere din Istoria literaturii române vechi, val. II, de N. Cartojan,
Ed. Fundatiilor Regale, Bucuresti, 1942, pag. 109, duo D. Constantinescu,
asistent la Institutul Xenopol din Iasi 2
Biserica Trei lerarki din lafi. Reproducere din Istoria Romanilor pen-
tru clasa VIn-a secundara, de. C .C. Giurescu, Edit. Cugetarea", Bucu-
re$ti, 1939, pag..262 14.
Detaliu dela biserica Trei lerarhi. Usa de intrare, usor ogivald. Deasupra
pisania In slavoneste si Sterna Moldovei. Reproducere dupd C. C. Giurescu,
op. cit. mai sus, .pag. 264 15
Semnlitura Mitropotitului Varladin. Reproducere din Iistoria lit. rom
vechi, de N. Cartojan, vol. II, pag. 111; dui* Dan Simionescu, Rev. Ist
rom., vol. IV, pag. 295 17
.Titlul $apte Taine, Iasi 1644. / Siap`te Taine / A besearecii. Tipdri / te
cu Invátátura ii cu toatd cheltuiala / Maffei sale Li inn / Vasilie Voe-
voda. / In tiparu[1] eel' Do[m]ne[s]c In trá[g ias`. VIt6 7153, noelyj,
8. / Reproducere din Bibliografie Româneasca veche, Tom I 24
6. Testamental autograf, din 18 Aug. 1657 al Mitropoliului Varlaam. Re-
! produs dupi V. A..Urpche din Analele Acaedmiei Románe. S. II. Tom. X,
1887-1888 imea o(t)ta i si(n)a i stgo dha ami(n). adecri eu robu(1)
lu(i) D(u)mn(e)dzil(u) Va(r)laa(m) mitr5p61i(t) bi(v) sucea(v) schi(i). Scri(u)
acea(s)ta scrisbare. cu li(m)bá de m5a(r)te. cu(m) la(s) sante(i) mn(s)tiri
siiculu(i) prisaca di(n) dealu(1)1u(i) v6(d) cu patru fa(1)ci de vi(i)e, $i cu
cramä, cu pi(v)nitd. Insá vi(i)le. sd ;le. ducredzu e(u). cu bani(i) mie(i). ce
va (hi) t6t lucru(I) viel6(r) fára numa(i) parii, ce(i) de vie. si ga(r)du(ri)
si sape. acealea sà grija(s)cl manástriea. ja(r) vinu(1) sá(l) Inpa(r)ti(m)
In si sa-mi aducá si vinu(1) cd(t) va hi pa(r)tea mea. prisaca de1.a
giude(sti). asi(j)derea ô a(m) da(t) mitnástire(i). cu ca(s) i cu ze(m)ni(c)
prisaca dela bistrità. de(n) colibià. asi(j)derea U a(m) da(t) mandstire(i).
satu(I) bo(r)ces(t)i. cu to(t) venitu(1) 1.4(m) da(t) satu(1) bratu[le]sti. Cu
m6ará. asi(j)derea ô a(m) da(t).. numa(i) cu(r)tea si halásteutu(1). si
rira. acealea nu le-a(m) da(t). ¡And OW hi vi(u). m6ara de(n) lu(n)ca vdnd-
ttiril6(r). asi(j)derea 6 a(m) da(t) mándstire(i). ja(r) 6Cinele. catea(m)
cu(m)para(t) la pu(t)na. pre bani(i) mie(i). nime sd n'a(i)bá treabd. nice
mándstirea. nice a(lt) nime de(n) öameni(i) mie(i). cad, cd nu lea(m) facu(t)
Cu bani(i) mänästire(i) nice cu a mitr6p6lie(i). ce lea(m) facu(t) cu slu(j)ba
mea. cu(m) serie si In zapisu(I) mári(i) sale lu(i) i6a(n) ge6(r)gie stefa(n)
v6ev6(da), deacea(s)ta scri(u). (1. s.) si sä-mi bet 6brtic a tre(i)
6ame(ni) di(n) mánástire . 29
30
233

www.dacoromanica.ro
 Pag.
acosul Mitropolitului Varlaam. Reproducere din ist. lit. rom. vechi, II,
de N. Cartojan, pag. 111, dupd Stelian Petrescu, Odoarele dela Neamtu
i Secu 5 30
e. Un epitrahir (cd din nzijloc) si cloud amafoare de ale lui Varlaam. Re-
producere din 1st. lit. rom. Epoca veche, vol. I, de Sextil Puscariu . . . 31
9--15. Vigneltele intrebuintate la numerotaren celor 16 Cazanii numerotate 34
Pagincl din Cazania lui Varlaam (F. 46 r.), tipáritá cu slovele de maritnea
Intfzia, dublucicero, corp 24. I intrebi curnd intra hs &In lontruld nostra
st nu sa spurcd, nice sd 6preaste. si eu te intrebd soarele ca treace priin
locuri inputite si scrdnave spu(r)case ad ha. stiu cd cela ce va hi inteleptti
si credincios' nu va indrdzni sa dzica deaceasta. de ce de nu sa spd(r)ca
soarele ce1(6) trecatoriu. cumul(t)ti mai I/Art.6(s) eel' veacinict st netreciltd
lumina a toata curatifa, sa' spurca nice sd inctie pre carele iaduld si
pecetile gropThi n I-au pinta' tinta. Asijdere s intelegi de infricosata tainâ
a sventei cumenecaturi. cd, deaca sa mandinca. nu iase cu arte bdcate
pdtrede, cumiti graiaste si stti ioanti zlatotist` ce sd. . 35
Paginii din Cazania lui Varlaam (F. 236 v.) tipdritd cu siovele de mdrimea
a doua, tertia corp 16. / tulti si marta asculta diinsii. iard Mu lui dm'dzdu
nu-ld marturisIta pri inst. Pentr' aceea dracii venaa delü mdrturisita cd
iaste dmdzdu. si cu aceasta pre ficificii lui spanan'ta-i sï-i infriçoa. ca
acelora cun'tenirea vdn'tului alinarta mat-6 le arata putearta dmdzdirei
lui hs. i ei luld (in loe de tzu-/ii) putea cunoaste cd iaste dmdzàu. atunce
de draci, audzird si sIi mirara. lard caci mdeturisird dracii pre domniild hs,
ea' iaste dmdzdu nu-i trebuta lui hs aceasta dela cin'si. ce dracii insisi de
fried strigara, fiin`dt zdrobiti de putearía luI ceta diimnedzaiasca. deaca-lh
vadzura, cunsocura cd iaste dmdzdu in trupti de bind, si gitudert a toata
sd sparIiara foarte. si de fried' strigara,. ce-i noaa, si tie Multi
lui dmdzdu. deai venial aicita mainte de vreame sd ne mun`cesti pre noi.
Aicita la ardtare sit cunoaste, eh' iaste gatata muinca celo(r) raj ce sAmtd
vrajmasi lui hs. cd i tocma dracii cunoscd intru sine, cd rdi si
vedjmasi lui dmdzdu. i pen'tfaceta au a sd mun'ci. stiu dracIi si vreamta
mun'cilord sale. Cd dupâ rasipirla acestIi lumi trecatoare, vord sta toate
veacinice si netrecute, i atun`ce va hi si niuinca lord. pen'teaceeata
dzisera.c'a-i venial main te de vreame sd ne muncesti. Dmdzdu ni' mun'-
citaste pre nime de ceeta ce vinti 36 e
Foaia de titlu A din Cazania luí Varlaam.
CARTE ROMANEASCA. / de invdtdtura dumeneci / le pre(s)te an'.
si la pra(z)nice / inpdratesti. si la sve(n)t(i) / mari. cu dzisa si cu toa V ta
che(1)tuiala. lu(i) vasirie V voivodu(1) si do(m)nu(1) tdra(i) / mo(1)dove(i).
ditn mu(l)te scri(p)turi td(1)macita, &in / li(m)ba slovenea(s)câ pre
li(rn)ba / rorndnea(s)cd. de varlaa(m) mi / tropolitu(1) de tara mo(1)do / vei.
In tipariu(1) do(m)ne(s)e. in / iasi in rridna(s)tirea a trei stitel(i) dela hs 1643 3-/
Foaia de daft B din Cazania lui Varlaam.
CARTE ROMANEASCA / de invdtdturd dumenece(1) / preste a(n)
si la pra(z)nice inpdrdte i ti. i la svd(n)ti Mari. / Cu dzisa $i cu toatd
che(1)tniala / LUI VASILIE VOIVODUL` / si do(m)nulti tiird(i) Mo(1).
&In mu(1)te!/ scri(p)turi td(1)milcitd. chin limba / sloventa(s)cd, pre li(m)ba
Romenia(s)ca. / DE VARLAAMil M1TROPOLITULti / De tara Moldovei i
In Typartulti domne(s)cti. in Mandstirea 1 a trei Steli in Iasi. dela hs 1643 38
-Steno' Moldovei de pe verso (I v.) foii de tiatt din Cazania .lui Varlaam.
(Chenarul originar n'a fost reprodus. fiind format din tirade tipografice
fArà vreo valoare deosebitd) 39
Prontispiciu la Predoslovia lui Variaam. Se repetà in original, Inca de 2
ori: la Cazania Duminecii a 2-a din postul Pastilor si la Preacuvioasa
Paraschiva (Aci vezi pag. 46.) 41
Frontispiciii la Cazania Duminecii fariseului si vame.yului. Se repetd la
Cazanie Duminecii a 18-a dupd Rusalii, (Vezi pag. 72).
234

www.dacoromanica.ro
 Pag.
Frontispiciu la Cazania Duminecii fecioruiui celui curvar 44
Final la Cazania Durninecii feciorultii celui curvar. Se repetd in original
ifiCd de 4 ori: la Cazania Duminecii a 7-a, a 24-a si a 31-a dup5. Rusalii si
la 21 Noemvrie. (Aci vezi pp. 61, 78 si 85) 44
I rontispiciu la Cazania Duminecii leisatului de carne. Se repetd In original,
la 21 Nov 44
Frontispiciu la Cazania Duminecii leísatuluj de &driza . 45
Frontispiciu la Cazania Duminecii 'intaia din postul Pastilor . . . .
. 45
Frontispiciu la Cazania Duminecii a treia din Postal Pastilor. Se repetà la
Cazania Duminecii a 30-a dupd Rusalii. (Aci, diriteo scdpare din vedere
a fost substiluit gresit, la pag. 84, cu frontispiciul dela Cazania Duminecii
a 6-a dupd Pasti). (Vezi clis,eul Nr. 39, pacr,. 52) . 46
Frontispiciu la cazania Duminecii a patra din postal Pagilor 46
Frontispiclu la Cazania Duminecii a cincia din postul Pastitor 46
Frontispiciu la Cazania Sambetei lui Lazar 47
Final la Cazania Sambetei lui Lazar. Se repetd, In original, incd de 6 ori:
la Cazania Invierii, la a Indltdrii, la a Duminecii a 7-a dupd Pasti, la a
Rusaliilor, la Dumineca a 19-a dupd Rusalii i la 8 Septemvrie. (Aci
vezi pp. 53, 73.) 47
Frontispiciu la Cazania Durninecif Florilor 48
Frontispiciu la Cazania de Joi Mari noaptea. Se repetd la Cazania
t'axil, la Cazania Duminecii a 10-a, a 22-a si a 29-a dupd Rusalii. (Vezi pp-
53, 64, 76 si 83) 49
Frontispiciu la Cazania Invierii 50
Frontispiciu la Cazania Duminecii Tomn. Se repetd la Cazania Duminecii
a 31-a dupd, Rusalq. (Vezi pag. 85.) 50
Frontispiciu la Cazania Duminecii a treia dupg Pasti 51
Frontispiciu la Cazania Duminecii a patra dupd Pasti 51
Frontispicio la Cazania Duminecii a cincia dupeí Pasa. Se rePetä la Ca-
zania Duminecii a Sasea dupd Pasti 52
Frontispiciu la Cazania Duminecii a saptea dupg Pasa. Se repetd in exem-
plarele A la Cazania Duminecii a treisprezecea dupd Rusalii si la Catania
Sfintei Cruci, 14 Septemvrie. lar in exemplarele B se repetil nu-
alai la Cazania 1ndltdrii Sfintei Cruci. (Vezi pag.. pp. 67, 89) 54
Frontispiciu la Cazania Rusaliilor 54
Frontispiciu la Cazania Dtuninecii celei Mari, intliia dupei Rusalii . . 55
Final la Cazania Duminecii celei Mari, Maiia dupei Rusalii. Se repetd la
Cazania Duminecii a opta dupd Rusalii 55
Frontispiciu la Cazania Duminecii a doua dupel Rusalii. Se repetd la Ca-
zania Duminecii a 11-a, a 15-a si a 27-a dup. Rusalii.) Vezi pp. 65, 69 si 81.) 56
Frontispiciu la Cazania Duminecii a trela dupel Rusalii Se repetä la Caza-
nia Duminecii a 7-a si a 17-a dupd Rusalii. (Vezi pp. 61 si 71 57
Frontispiciu la Cazania Dttminecii a patra dupd Rusalii. Se erpetd la Ca-
zania Dumineciii a 16-a, a 20-a si a 32-o dupd Rusalii. (Vezi pp. 70,74 si 86.) 58
Frontispiciu la Caaznia Durninecii a cincia dupei Rusalii. In exemplarele
A nu se repetd. In exemplarelc B se repetd la Caza.nia Duminecii a 13-a
dupd Rusalii. (Vezi pag. 67.) 59
Frontispicio la Cazania Duminecii a easea dupei Rusalii, Se repetd. la
Cazania Duminecii a 14-a si a 26-a dupd Rusalii. (Vezi pp. 68 si 80.) . . 60
Frontispiciu la Cazania Duminec'i a opta dupc1 Rusalii. Se repetä la Cut-
zania Duminecii a 33-a dupd Rusalii. (Vezi pag. 77.) 62
5. Frontispiciu la Cazania Duminecii a noua dupd Rusalii, Se repetd la Cata-.
nia Duminecii a 12-a, a 25-a si la 8 Septemvrie. (Vezi pp. 66, si 88.) . . 63
51. Frontispiciu la Cazania Duminecii a noueisprezecea dupd Rusalii . . 73

30*
235

www.dacoromanica.ro
 Paz
Frontispiciu la Cazania Duminecii a doudzeci si una dupà Rupsalii . .. 75
Frontispiciu la Cazania Duminecii a doulizeci si patra dupti" Rusalii. Se re-
pea la Cazania Duminecii a 28-a dupd Rusalii. (Vezt pag. 82.). . . . . 78
Final la Cazania Duminecii a noua dupg Rusalii. Se repetd la Cazania Du-
Minecii a 10-a dupd Rusalii si la sfdrsitul Czaniiilor Duminecale. .(Vezi
nota 83, pag. 63.) 87
FrontisPiciul Cazaniei la preacuviosul pdrinte Simion Stalpnicul, I Septemv. 88
Frontispiciul Cazaniei la sldvitul marele mucenic Dimitrie, 26 Octomvrie 89
Frontispiciul CaZaniei la soborul Sfintilor Arhangheii Mihail fi Gavril,
8 Noemvrie 90
Frontispiciul Cazaniei la Sfantul Nicolae, 6 Decemvrie 90
Frontispiciul Cazaniei la Nasterea :Domnului nostru Hristos 25 Dec - 91
Frontispiciul cazaniei la obrezania Domnului nostru lisas Hristos, I !atular 91
Frontispiciul Cazaniei la Botezul Drannultai, 6 lanuarie 92
Frontispiciul cazaniei la Stretenia Domnului, 2 Februarie 92
Frontispici42 cazaniei la sf. mucenic Teodor Tiron ce se prliznueste
Sambilta Intdia din postul Pastilor 93
Frontispiciul cazaniei la Blagovestenie, 25 Martie . 93
Frontispiciul cazatiiei la sf. mucenic Gheorghie, 23 Aprili, 94
Frontispiciu; cazaniei: la sf. mucenic loan c.el INIOct dela Suceava ce se
priiznueste Joi dupd Rusalii 94
67 Frontispiciul cazaniei la Nasterea Sf.-loan Botezdtorul, 24 lunie
Frontispiciul cazaniei la Sfintii Apostoli Petru Pavel, 29 Iuniel
.. 95
95. .

Frontispiciul cazaniei la Preaobrejania Dommtlui, 6 August . . . 96.

Frontispicitel cazaniei la Adormirea Maicii Domnului, 15 August . . 96.

70. Frontispiciul cazanilei .1a A.dormirea Maicii Domnultti, 15 August . 96. .

Frontispiciul cazaniei la Tdierea cinstittdni cap al sfarettilui loan Bote-

zcItorul, 29 August 97
Preactivioasa Paraschiva ci viatd ei 98
73 Optsprezece initiale din Cazania lui Variaran (1--18 trei stiluri) 115
DOileiZeCi si una de initiale din Cazania lui Variaran (19-39, tiei stiluri) . 116
Doudzeci trei de initiale din Cazania fui Variaran (40-62) . . . 117
.

Patrusprezece initiale din Cazania lui Varlaam (63-76). 118

Treizeci docta filigrane din exemplarele A ale Cazaniei lui Varfladm
Copiate de V. Constantinescu 120
Patruzeci fi noud filigrane din exemplarele B ale Cazanie lu Varlaam.
Copiate de V. Constantinescu 121
Inceputul eazaniei la Dumineca a treisprezecea (tip. a noudsprezecea) In
exemplarele A. (F. 280 v:) I DUMENECA A NOASPRADZEACE
Mathei In Opt`dzeci si seapte de capete.
Pentru cd preaceasta vreame are culesuP viilo(r) peacTalia locuri.
pe(n)tr'aceea si pi(1)dd di'in vie lud, de puse aceastA pi(l)da Innaintea jido-
vilo(r). cum` 'audzim` mai chiart diin svanta ev(g)lie. DZise donanur Oda
aceasta. unt Ornt oare carele era cAsas'. si rds1di o vie. si O Ingrädi cu
ga(r)dt, si sdpd IntrAtisd cdlcdtoare. si zidi tiirrnt. si o deade lucrdtorilort
si sä duse. iarâ edaca s'a apropie vrearnia culesubli, trimise slügile s'A ia'
ro'ada. si pri(n)sArd lucrâto / 122
Inceputid cazaniei la Dumineca a treisprezecea In exemplarele B. (F. 280.)
DUMENECA A TRETASPRADZEACE, EV[G]LIA. DiIn Mathei In Opt`-
dzeci si seapte de capete.
Pen'tru cà ilreaceasta vreame era culesii1il preacTalia locuri.
pen'teaceea i pildd diIn vie lud, de puse aceastd pildâînnaintea jidovilort.
cumt audzimt mai chiart dan svdnta Ev(g)lie.: Dzise domnult pilda acea-
sta. unti Omu oarecarele era casas'. si rdsddi o. vie. si o IngrAdi cu gardt,
si salad IntrAnsd cdlcdtoare. si zidi ttrnt. si O deade lúcrâtorj / . . 123
. .

236

www.dacoromanica.ro
 Pa g
81. Titlul Chiriacodromionului dela Alba-Julia, 1644. /CHYRIACODROMION/
SAU/ EV(G)LIE INVATATOARE. / Care are Tntru la Cazanii la toate
Duminecile / presto an', si la Praznicele Domricsti, si / la sfrilYi cei numitt /
Acurnri intai intru acesta chipti asezatä si I Typdritä. si mai luminat' in
limba / Româneascä dY6rtositä'./ Supr biruinta prealumatfflui(i) i inälta-
iulu(i) / IOSIFU LEOPOLDU. / Crgulti Budei, i al' Ardealului.IFYindti
Guvernatort tArdi märfla sa 13amfi / GEORGIE:/Cu BlagoslovenVia prea-

......
sfrititului Chyrti / ATHANASIE Mitropolitulti Täräi. /In sfrita Mitropo-
lie In BELGRADU. / In .anulti dela mântftirea Lurnii 1699. / De MThai Istva-
novici Typografulti / Tu ex U(g)rovlahia. .

Sterna Mitropoliei Ardealului din Chiriacodromul dela Alba-Julia, 1699 si

. .

stihurile stemei. Pre a lfiminatul' sämn' al' sfrintei, si nedespärtitei Tr(opte,

132

Hramfil' Mitropoliei Belgradului dint. Ardeal.

Trei c'nipur(i) In osebire $'Un Dmriczriu In nfdriie.
Lui Avram te-ai arätatil Intai foarte adevärat'.
Supt eel' dela Ma(m)yri copad cand ai vrut minune sà fad:
Ca sä smere$ti cu cercetare prei cei eft- cerbicea tare.
. Din' Gom6ra i Sednmul' ca s sà stingri tot' omul'.
Pent? acega ma(i) nainte de tot' veacii off PArinte,
Cunoscutri Tntre °braze si strillucesti de dai raze.
Insut' Cu FYi(u1) fiind' màri(t) i cu Dhul' sfrit' nroslävi(t). . . 133
.

inceputul cazaniei la Dumineea fariseului si vame.yului din Chiriacodro-

mionul dela Alba-Julia, 1699. Cuveintul Thainte. (F. 1 r.) / CAZANIE !LA
DUMINECA / VAMESULUI $T FARISEULUI / Cuvântil Tnnainte.
Hs adevàratulti inväTätoffu al' direptätTi de veciTe, mai nainte 'au
väzutil ca rinti stYutoriu de toate: c Tute räutate iaste nfärimYa desartA, si
trufiTa. Aceasta si pre TrigerTi carYi n'a päzi(t) .a sa Incepäturà, Cu negura
intunerecului de vede iau acoperit i In präpAstenTe suptü pqmântrt iau
IncuTatTh Iar i smereniTa lumn iaste, aceasta si pre päcätosì Ti
si In Ceriu Ti radicl Pentru 'aceasta truffia ô leapädä Dmriulti, si Inputä
cel6ra ce li-sä pare cä sântìi direptY., .si ponosluescti ce-cebra ce sä Tntorcti
dela Ocala. Fat% duna aceasta smerenVia 6 laudä si pre pAcAto$l care i sä.
pocIesc' Ti Indirepteazà: ca si pre acestil \Tamest] de carele acun-i reletii-
riseaste Ey(g)ITa. 1 , 139
Inceputul eazanlei la 25 Decemvrie din Chirlacodromionul dela Albai-
Julia, 1699. (F. 305 v.)
CAZANIE / LA 25. DE ZTTLE !I A LUT DECHEVRIE / La slävita
nostru Is Hs, /
16mina.ta zïi. a nas,terYi Dmriului
Domnulti Dumnezdu, ziditorTulti si fäeátoffulti a toatä Lumea, dint-
thsi au fácu0 pre Adamti cff toate darurile Tripodobitil, si toate iaù dat'
pre vola lui. Datu-T-au minte slobodd nime sa nft biriffascA cu mintea si cu
vola luí. Datu-T-au sä aib'A puteare ca un Inpära(t) preste toate faptele
lui DumnezAu. Datu-T-au v'ffatà färä boalA si Mil dureare, i färA 0.5.cate.
si Mira' de moarte. Si Incà ce i-au mai dattl. Datu-T-au voe s5.mniance ding
toti pomYi RaTului (Facere Ca(i)). 20. sti(h): 17.) Numai putinea invätd-
turä ce i-au läsatti. / 141
85. Titlul Chiriacodromionului dela Rucure.yti, 1732. I CYRIAC6DROMICiN /
SAU / EV[G]LIE IN VATAT6ARE / Care are Tntru la CazanYi la toate
Duminecile / preste an'. si la Praznicele Dom'nesti, si / la sfritli cei numiti. /
Acumti Inteacesta. chini TY(ilpärità, si dT6rtho V-sia mai luminattl In
limba / Runfaneaseä. i Intru întâTului anti al' ceYi de Dumnezeu Tringltatei /
Domnei a prea Luminatului si InnAlta.tu / lui Domnului nostril. / .15 C6N-
STANTIN1i NYcolae Voevodrt. / Cu Blg(s)loveniTa. si cu toatà clfieltuTala
a prea / sfrititului Mitronolitti. al' UggrovlaFfei- / Cyril Stefantt / In sfrita
Mitronolie In T3ucuresti. I/ La anulil dela zidirea Lurrai lea (t), 7240. / Iarä
dela Intruparea Dmfiului 1732. /
De Cucearniculti Tritre Preoti Popa Stoica / Iacbvid TyMpografulti. / 143

237

www.dacoromanica.ro
 Pag.
Inceputul caraniej la 25 Decenivrie din Chiriacodromionul dela Bucure,sti,
1732. Intre textul acestei Cazanii si al celei dela Alba-Tulia existd urmdto:,
rele deosebiri: 1. Rdndul II. in Chiriacodroutionul dela Alba-Iulia avem
zinc, lar In Chiriacodromionul bucuresfean avem zile. 2. R. III. Chir. Alba-
Julia: Dechevrie, lar in Chir. Buc.: Dechemvrie. 3. R. X. Chir. Alba-Tulia:
dal.% iar in Chir. Buc.: droll. 4. R. XIII. Chir. A.-I.: inpeira(t) i Dum., iar
In Chir. Buc.: inpfiratii si Dum'. 5. R. XIV. Chir. A.-I.: ... nezdu, iar Chir.
Buc. ...nezeu. 6. R. XVI. Chir. A.-T.: miinan-, iar in Chir. Buc. indnanr,-.
In rest, atAt textul cdt sd asezarea lui este identic cu acela din Chiriaco-
dromionul dela. Alba-Tulia, 1699. 146
Titlul Cazaniei flrime dela Ramnic, 1748. CAZANII / Ce cuprinde in
sine Ev(g)Iiile tdlcuite Ale / Duminecilart de preste Ant", si cu Caza-! raile
SyrOnaxariului Praznicilorti Inpdrd,testi, / Si 'ale Sfiitil6rti cel6ril Mari, a
12: / Luni de preste Anti, Care Acute" intdi s'au / Typdritt" In zilele prea
T_uminatului Do(m)ni 1 TO GRIGORTE Gica Voevodil. / Intro alti do6alea
/ Cu Blgoslovenfla prea Sfñitului Mitropoli(() ,/ Cy(r) NEOFITU.
cu toatd. CehltuIala Sffitiei Sale / TUbitorTului de Dmnezeu: Cy(r) CLI-
MENTU. I Episc6pulti RTimn;cuV.. I In Svnta Eniscbpie a Riimnicului.
La Anil dela Facerea Lumil: 7256./
S'au Typdritil De Cucearnicult! Intre Preöt(i) Popa Mihai I Athanasie
Popo Vic(i) Typografultt RIimnicultt / 148
88. Inceputul cazaniei ta 25 Decemvrie din Cazania prima dela Ramnic, 1748
/ CAZANTE I LA 25. DE ZILE / A LIM DFCHEMVRIE / La Sldvita
Luminata zi, a NasterYi Dmñului / nostru IsHs.
Domnutd Dumnezeu, ziditorTulti si fdatoriulii A toatd Lumea, dint
CM au Mutt pre Admit Cu toate darurile inpodobitn, si toate i-au Datt
pre yob. lui. Datu-I-au mintc Slobodd Niminea sd nu biruTascd cu
si cu yob.. Ltd. Datu-i-au sd aibd puteare ea find lupdrattt Pre(s)te toate
fdpturile lui Druilzeu, Datu-I-au VOW Mil boarä si färä dureare, si fdrd
pdcate, si fard de moarte. Si fried ce iau mai datt. Datu-T-au voe sd ma-
"-Once din' toti ponili RaTulfii (Facere Ca(p): 2. stihtt 17.) Numai: putinea
"invdtAturd ce iau ldsat'. Ce $i 'aceasta nu pentru altil pentru ceva, numai
pentru .sd cunoascd cd are si elti mai mare pre Dmilezeu. lard elti nici aceaTa
nu 6 au tinutt, ei au crilca.tti invdtdtura lui Dmfiezeu. Pentru care lucru
au fostti gonitt dint RaIu (Precumd iards / mAr /
Cuvintele: niinenea si Ripturile,'formeazd o deosebire fatd de ed. anterioare 151
89. 7 itlul Cazaniei dele Bucuregi, 1768. I CAZANTI / Ce Cupri(n)de In sine
Ev(g)1Yile td(I)cuite Ale I Dumineci16(r) de preste An', si cu Caza / -nYile
Sy(i)naxariului Praznici16(r) Tupdrd / test`, Si ale sffitilb(r) ce15(r) Mar',
a 12: / Lun` de preste Au', Care Acu.m' .a 2 bar s'au / TV(OWdri In zilele
prea luminatului Do(m)nti TO ALEXANDRU SCARLATU GICA
VV6(d): / Tntru intdIa Domnie. / Cu Blgo(s)lovenfla si toatd cheltuYala
prea / Sffititului Mitropoli(t) a(1) U(g)grovIalffei ./ CyrTh GRIG ORIE i
In sffita Mitropolie in BBucuresti. La Anul' dela zidirea LuMii 7276. I
lard dela intruparea Dmfiului 1768. /
S'au Ty(i)pairi(t) de Cuccarnicul Intre Preöti / Popa Costa(n)din'
Ty(i)pograful' RIi(m)niceanur / 153
90 Inceputul Cazaniel la 25 Decemvrie din Cazania dela Bucurepl, 1768
(Mail de cuvintele nimenea, in loc de Time $i feipturile in loe de faptele,
textul, grafia si asezarea lui impreund cu initiala, este identic cu .acela
din editia bucuresteand dela 1732) 155
91. Titlul Cazaniei a doua dele Ramnic, 1781. I CAZANII / Ce Cuprindt" in
sine Ey(g)IYilc tdlcuite ale Du- /mineciltird de preste Ann, si cu CazanYile
SyinaxarTului Praznicelii(r) inparHtest`, Si ale ,/ Sfil016(r) ce16(r) Mari, 'a
12. Luni de preste / Anti. Care acuruil s'au Typdritt In zi- / lele prea Lumi-
natului Domnrt. TO ALEXANDRU YPSILANTU VOE,VODU / Cu Blgo-

238

www.dacoromanica.ro
 slot, enAa prea sffitituiui Mitropoli(t). / Cy(r) GRIGORIE/ Si cu toatd lag.
ChieltuIala sfiltiiei sale Iubito- / riului de Dmi-lezeu: Cy(r) FILA-
R E T U. / Episctipuln Rdmnicului. In Sfilta Epi- / scOpie a Rdmnicului. /
Dela Anulli mantuirYi: 1781. /
S'au Typaritii De Climentil Ieromonahulii, / Typografult Episcopiei Rdm-
nicului. / Si de Popa Constandinù Typografuln Sffitci Episcepii Ram-
nicului. / 156
92. Inceputul cazaniei la 25 Decemvrie din Cazania a doua dela litimnie, 1781.
Textul, grafia i asezarea lui este la fel cu cel din editia prima dela Ram-
nic, din 1748, afard de urmdtoarele patru deosebiri: I. R. VII. Ed. 1748
avem: dinútâi, iar in Ed. 1781 avem: din'atditi; 2. S din cuvdntul Pre(s)te
suprascris in Ed. 1748, (R. XI), in Ed. 1781 R. XI este incadrat in cuvdnt.
3. In Ed. 1748. R. XIII, dupd cuvintele: i inca ce i-au maj datii. avem
numai punct (.). ,In Ed. 1781 avem punct si virguld (;) deci semnul in-
trebdri din greceste asa cum e corect. 4. Si in sfdrsit o infimd de-
osebire. In Ed. 1781, rdndul ultim, dupä iar4 avem apostroful ('), lucru
ce lipseste din Ed. 1748 158
93. Titful Cazaniej a treta dela Ramnic. 1792. i CAZANII / Ce Cuprind i(n)
sine Ey(g)hile talcuite ale Du-'/ minecilor de preste An', si cu Cazaniile
Syinaxarlului Praznicilor i(n)pArdtest(i), Si ale / Sfñilor celo Mari, a 12,
Luni de preste / An'. Care, acum S'au Typärit In zi- / lele prea Luminatului
Domn'. / IO MIHAIL CONSTA(N)TI(N) SUTU(L) VOEVO(D) / Cu Bla-
goslovenia i toatd chieltuiala prea / sffititului Mitropolit' al uggrovlahiei /
Cy(r) FIL A RE T. / In Sffita Episcopie a Râmnicului. / Dela Anul Man-
tuirei, 1792. / S'au Typdrit De Dimitrie Mihailo V Popo Vyc(i) Ty(p)
Rd(m). / lard dela duerna, 27. pand la sfarsie./ S'au Typdrit de Getirgie
Si(n) popa CO(n)stanti(n) / Ty(p) 160
94. Inceputul cazaniei la 25 Decemvrie din Cazania a treia dela Riimnic, 1792
Textul i asezarea lui este la fel cu acela din editiiile anteroare del.a Ram-
aio (1748 si 1781). In scriere intdlnim insä eliminarea lui ti final mut; slova
J. ( in) are pe n suprascris Ia.) este inlocuit prin diftongul 1.4(- ja).
Deasemenea cuvantui dinütâi (iu) (r. VII) din celelalte edttii aci Il in-
talnim sub forma dintdiu 163
95. Tidal Cazanid dela Bucuiesti, 1858. I CAZANII / ce Coprind in sine /
SFINTELE EVANGELII TALCUITE / ale Duminicelor de preste an, si /
CAZANIILE SINACSARILOR / la Praznicile impärdtestI si ale sfintilor
celor / marl' dim 12 lunf ale anuluI, la care 's'au adaos / CAZANIA Sf.
DIMITRIE BASARABOV. / CAZANIA SfINTEI FILOTEI, dela Arges. /
CAZANIA Sf. NICODIM cel sfntit ce se a / fld la monastirea Bistrita de
peste Olin, si ViIata Sf. mucenic IOAN ROMANUL. Acum tipdrità in-
teacesta'si chip in zilele / MARII SALE PRINTULU1 / ALECSANDRU
D. GICA. / CAIMACAMUL TARII ROMANESTI. / Cu cheltueala Dum-
nealor IOSIE ROMANOV si Comp. / BUCURESTI. / Tipografia Nationalii
a Dumnealor TOSIE ROMANOV si Comp. / 1858 August 1 / 165
96. Inceputul cazaniel la 25 Decernvrie din Cazania dela Bucure.yti, 1858
/ CAZANIE La 25 DE ZILE ALE LUI DECHEMVRIE ./ la sliivita si
luminata zi a NasteriI DomnuluI nostru Iisus Hristos. /
Domnul Dumnezen, Ziditor si Elcdtor a toatd lumea, intdin zidind
pre Adam 1-a irnpodobit cu toate darurile, si toate i le-a dat dupre vola
luI, I-a dat lui minte slobodd ca nimenea sd .nu-1 birufascd, 'i-a dat sä
putere ca un ImpArat preste toate fdpturile lui Dumnc,zen, 'i-a dat viYata
MIA de board, färd de durere, fall de pdcate si filed de moarte, si inch' oare
ce 'I-a maI dat? 'I-a dat lui voe sA mändnce din totI poma RaIuluI, fdrà
numai din pomul cunostinta a rdulul si a bineluf, sà nu mändnce. *) Putind
invdtdturd. 'I-a ldsat, si mica. poruncd 'I-a dat, ci si pre aceasta nu pentru
alt ceva, ei flume pentru ca sd cunoascd si el, Ca* are mg mare pre Dum-

239

www.dacoromanica.ro
 Fag,
nezeil, Insá el ilia pre aceea nu o a tinut, ci o a calcat defdImandu-o. Pen-
tru aceea s'an izgonit din Rain., qi s'aft lipsit de toate bundtdtile acelea,
precum sa scrie la cartea facera:**) Nimenea pre el nu 1-a smintit, nime-
nea nu I-a izgonit din Raid, insusi el pentru gresala sa s'a izgonit, si s'a
lipsit de slava WI Dumnezen, edzand pre acest parnant blestemat, si Med.'
nu I-a ajuns atat, ci 1-a mai multe rautdti intorcdndu-se, a inceput a face
ucideri, curvii, varsaff de sange, scarnavil vrajbe, si toate lucrurile
inca si alta Mai rea deck acestea, ca nu se inchina nici luI Dumnezeti
ci idolilor celor muti, i surzi, pietrilor, i lemnelor se inchina, si numaI
putea sa curioasca pre Dumnezeil, nici putea pricepe, ca daca fdpturile lui
Dumnezen sant atat de luminate si de frumoase, precum este soarele si
stelele, dar cu cat mai vdrtos va fi .acela, carele a zis numai ji s'an fdcut,
n'a putut cunoaste, cd daca soarele, carele este zidirea luí Dumnezeti strd-
luceste atat, cu cat mai vdrtos va strdluci ziditorul, si daca p'kimantul, carele
este facut de ddnsul, i ne tine pre noi pre toti 168

19/1./74
*) Face. 2. 17. '*) Face. 3. 7. 23.
Titlul Cazaniei dela Bucure.yti, 1898. , 171
Inceputui Cazanie,i la 25 Decemvrie din Cazania dela Bucure0i, 1898. . 173
Titlul Cazaniei dela Bucure,sti,
lnceputul Cazaniej la 25 Decemvrie din Cazania dela Bucuresti, 1911 . 175
Inceputul Cazaniei la 25 Decemvrie din Cazania dera Itucure,sti, 1943. . 178
Inceputui Cazaniei la 25 Decemvrie din Cazania Iui Varlaam, 1643.
/ LUNA DECHEVRTE IN DOA.ADZECI SI CINCI / De dzile.
turd la sldvita dzi. A ndscu I tului domnuluii nostril lui IS HS. / Domnulti
dmdzdu. ziditoriulü i tvoretulti a toatd lumia, diintdin facia pre adamn
cu toate darurile podobitn. si toate deade pre voia lui. Deade-i mente
slobodd nime sd nu biruiasca cu mentia i cu yob. lui. Deadei sà aibä
puteare ca unit' inpdratti preste toate faptele lui dmdzau. deade-i viata,
boald i fârâ dureare si fare pdcate si Ma de moarte. i incâ ce-i mai deade,
deade-i voc sa manaince clan toti pornYi raItilul. nu mai / 182.
Inceputui Cazanieii la 25 Decemvrie din Ms. dela biserica din Mezaszav,
(Saya). / LUNA DECHEVRTE IN DOAADZECI SI CINCI / De dzile
invatatura la slavita dzi. A ndscu / tului domnului nostril lui IS B.S. /
Domnuln dmdza.u. ziditorlulti i tvoretulti a Wall lumIa, diintdiu facia
pre adamd cu toate darurile podobitti.si toate deade pre voia lui. Deade-i
mente i/oboda nime sd ni biruia(s)cd cu mentia i cu voila lui. Deade-i sa
biru aibia puteare ca tint inparatil preste toate faptele lui dmdzäu deade-i
Viald fard boala si fd[rd I. (Spre deosebire de originalul Cazaniei lui Var-
laam vedem, ca. a intrebuintat in cuvintele nostru, 1ii (R. III), tacit (R., VI)
si ni (R. VIII), u (oy) lung sail clublu. In loc de sloboda (R. VIII) a scriis
iloboda. Si in R. IX observdnd ca a gresit, s'a oprit la mijlocul cuvantului,
biru i fard sa-1 steargä a continuat cu aibás 185
Cinci filigrane din Ms. dela biserica din Mez6szava (Saya), copiate de
Iordan Dumitriu 186
Pagina .F. 36 v. din Ms. de sub Nr. 210 dela Muzeul eparhial ortodox ro-
man din Kolozsvár (Cluj). (Inceputul Cazaniei la Dumineca a 5-a dupd
Rusalii) / nea(d) invd(t)tu(r) / Cu(m) plitd e(ste) dtrava i ncigatorea de
d(a)mi(n) ae§I meste(r)sugu(1) satani e(ste) ticigatoriu de suflete daminestI.
de ce sa ati(n)gea mu(n)ceste si ()moil si nu numa(i) prea dmi(n) ce sa
pu(n) inpotriva lo(r) ce sft sprea dobitoce, ja(r) do(m)nu(1) Hs i(i) infrica
prea ei. pe(n)tfaceia vinie de-(1) md(r) turisie I zice ce-(i) no(a)d I ie
ise ffin(1) lu(i) db.zd(u). Venit-a(i) mai(n)te de vreame sd ne mu(n)cestI
prea no(i) ce lu(i) hs nu treabuia md(r)turIfa lo(r) cd insd(s) de fried stri-
gait draci. Cà deala-(1) vazurd cuno(s)curâ prea hs cA e(ste) in tru(p) de
d(m), s(i) du(m)zd(n) depli(n): :cd du(m)zd(u) nu mu(n)cestea prea Mine.
cari(i) vi(n) de(n) semi(n)tfia iiaminea(s)cd cu fa(p)te bune cdtrain(s)ii.
240

www.dacoromanica.ro
 iia(r) prea inger ceta ce a(u) cddzu(t) de(n) certu area ai mu(n)c áa to(a)te
fa(c) Inprotiva it(i) du(m)zI(u). asij(d)erea st prea pacito(s) cargi) fa(c)
Inprotiva lu(i) du(m)zd(u). pe(n)tr'aceta cu da(n)si(i) sd vo(r) mu(n)ci el
si draci de n'a(r) fi gresi(t) nu 's'a(r) temea de mu(n)ca. aice la aratared
cunoste cä e(ste) gatata mu(n)ca celo(r) ed(i) cá dupa rdsipirea acestgi)
lumi treacatoarea st. vo(r) sta to(a)te vea(ci)inice st netreacute. atu(n)ce
va fi s(i) mu(n)ca necuratilo(r). pe(n)teaceta zisera 1u(i) hs cu marea fried.

arata inai(n)te teenicilo(r) vicleasi[gu(1) / ..... .

venit-a(i) magn)te de vreame sá ne mu(n)cesti prea no(i). ce hs Infricosta
prea e(i).
Patru filigrane din Ms. dela Muzeut eparhial ortodox roman din Kolozs-
188 .

Mr (Cluj), de sub Nr. 210, copiate de Victor Constantinescu 189

Fragment din Ms. dela Muzetil eparhial de sub Nr. 210, cu data 1690. 190
.

10'; frontispicial Cazaniei la 25 Decenivrie din Ms. dela biserica ortodoxei ro-
/liana din Fugyi (Fughiu) (F. 36 v.) / CAZANTÉ / la 25. de zile a 1ui de /
.

chemlirie. / [La MI I . 195 .

1nceputul Cazaniei la 25 Decenivrie din Ms. dela biserica ortodoxa- romeinii

din Fugyi (Fughiu) (F. 37 r.) / La nasterea nostru Is Hs. / La
sldvita i 1uminata zi, a nasterti / Dmñului nostru Is Hs. I
Dmñului dinfinezdu, ziditortult si fdcAtortuld a toatd lumea, dinttdi au
idcutil pre Adamt Cu toate darurile inpodobitti, i toate i-au datt pre vota
lui. Datu-i-au minte slobodd nime sa nu biruiascd Cu mintea i cu vota lui
Datu-i-'au sà aibd puteare ca unt inpdratt preste toate faptele lui Dmfiezdu.
Datu-i-au vitatd. Mid boald i fard dureare, i Gird pdcate, si Mid de moarte.
Si incd ce i-au mai datt. Datu-i-au voe s. tudnance din toti pomii Rotului
(facore ca(p): 2 stgh): 17.) numai putinea Invältdtura ce i-au 'Matt ce si
aceasta nu pentru altä pentru cava, numai pentru sd cunoascd ca are si
mai mare pre dmrizdu. lard elt nice aceata nu o au tinutt, ce 'au cAlcatt
invätdtura lu(i) dmnezdii. Pentru care lucru au fostri gonitt dint Raft'
(Precumt jail* mdrturiseaste la facere ca(p:) 3. stiht 7.) nime nu 1-au
smintitt, nime nu 1-au gonitt dint Ratu. Insusi pentru gres,ala sa s'au go-
nitu si s'au scäpatt dint' mdrirea lui dumnezdu, si au cdzutti pre acestil
pamantit bldstdmatt. Nu i-au ajunst cu atäta, ce mai multe rdutati s'au In-
torst a face ömult de acta. Uciedri, curvti varsdri de sdnge, sanavii,
viajbe, toate hicrurile diavolului le facea ()multi [si In
. '196
Inceputul Cazaniei la 25 Decemvrie din Ms. (Ida Cupsafalva (Cuwni),
. afleitor la Muzeul eparhial ortodox roman din kolozsvcir (Cluj) sub Nr.
203. I 25 DECHE(M)VRIE / la nasterea lui Hs / Domnul' Dzeu ziditortul'
si facatortul' a to'atd lumea, dintti au fdcue pr?. Adam', cu toate darurile
inpodobit' si toate i-lau dat' pre vota lui si minte slobodd, datutiau puteare
peste toate fdpturile, fdcu-l-au nernuritortu si dat" voe sA manance din
toti pomii ratului, numai putinea poruncd i-au pus ca sA tte dt-i mai mare
Dzeu, decat' El'. ¡aid El, nici .aceat.a. nu 5 au tinut', cl 5 au cdicat', pentru
care au fost gonit' din ratu, pentru neascultarea lui. si au cdzuf pre acest.'
pdmant' blestemat' si mai Multe rdotdti au Incepu(t) a face tmul'. 5Marari,
curvii, vdrsdri de singe, si toate lucrurile diavolului, si mi sa. inchina nici°
pre Dzeu, si SA creazd, cA cel ce au faze toate cele frumoase io(a)rele luna
si stelele / [si toa(te) vb

111.Pragment din sentinia seriscl de Vleidica Varlaam dela Alba-Julia, la 9 De-

cemviie 1689 pe filele unui exemplar din Cazania lui Varlaarn, la Rogoz,
ci autograful lui. I, f An. Do. 1689 lu. Dec. 9 zile noi Vla(di)ca Varlaa(m)
avd(n)dil sdbort de / eparfie in vidicu(1) laposulu(i) .... luna scrisi mai
sus Vla(di)ca Varlaa(m) / 204
31
241

www.dacoromanica.ro
 Coperta de Victor Constantinescu. Titlurile din interior de lordan
Dumitriu. Cliseele s'au executat In atelierul zincografiei Tizian" din Ko-
lozsvát (Cluj).

Not& Reproducerile din Cazania lui Varlaam, din retiPAririle si manuscrisele

dupà ea, afarà de initiale (76), filigrane, titlul (3azaniei i inceputul Cazaniei dela
25 Decemvrie din Cazania dela Bucirreti, 1858 si inceputul Cazaniei la 25 Decem-
vrie din Ms. delta Kupsafalva (Cupseni), care sunt micsorate, celelalte toate sunt
in mIrimea origina15.

242

www.dacoromanica.ro
 SCARA CITPRLSULUI
Pag.
Predoslovia P. S. S. Episcopului Nicolae Colan, membru al Academiei Romeine VII
Predoslovia autorului XI
MITROPOLITUL VARLAAM (1632-1653)
Originea lui Varlaam

. .....
1
Varlaam cillugeir la Secul 4
Varlaam in solie la taral Rusiej Mihail Feodorovici
3.
4.
5.
Varlaam ajunge mitropolit ..
Activitatea primilor ani de piistorire ai lui Varlawn ca mitropolit
6
10
11
6. Mdnastirea Trei lerarhii, Colegial i Tipografia 13
7. Varlaanz candidat de patriarh ecumenic al Constantinopolului 16
8, Varlaam vi Sinodul dela Iasi, 1642 .
17
9. Tiparirea Cazaniei .. .
20
10. Sinodul din 1645 21
11. Cele sapte table t 23
12. Retragerea lai Varlaam la Secul. Testamental autograf din 18 August 1657
sliveasirea lui din viata aceasta 25
13. Obiecte riimase dela Varlaam 30
CAZ ANIA
I. Descrierea airtii
2.
3.
Contitzutal eartii ......... . .....
Izvoarele Cazaniei lid Varlaam
4. Grafia, ortografia si lexical
, 33
34
102
104
5. Ornamentatia , ., 114
6. Cazania lui Varlaam a apiirut in dotal editii prime 119

RETIPARIRILE DUP -A CAZANIA LUI VARLAAM.

I. Cazania dela Meineistirea Dealu, 1644
Chiriacodromionul dela Belgrad (Alba-Julia), 1699.
3. Chiriacodromionul dela Bucuresti, 1732
. ... .
128
131
142
4. Cazania deja RairlrliC, 1748 , 147
5. Cazania dela Bucttresti, 1765 152
6. Cazanaia a doua dela Bucuresti, 1768. 152
7. Cazania a doua dela Reimnic, 1781. 154
8. Cazania a treia dela Riininic, 1792. . . 159
9. Cazania dela Buz6u, 1834. 160
10. Cazania dela Sibiu, 1850 160
31*
243

www.dacoromanica.ro
 Cazania dela Bucuresti, 1858. 164
Cazaniile lui Varlaam, Editia Scolat.& Bucuresti, 1894. 166
Cazania dela Bucuresti, 1898. 170
Cazaniile Tul Varlaam. A doua editie scolara. Bucuresti, 1903. 176
Cazania dela Bucuresti, 1911 176
Cazania dela Bucuresti, Editia Fundatiilor Regale, 1943, 176
Alte retipariri dupti Cazania lui Varlaam 179

.MANUSCRISE DUPA CAZANIA LUI VARLAAM.

I. Manuscrisul dela biserica romana unita din Mez6szava (Sava), judetul
Szolnok Doboka (Somes) 184
Manuscrisul dela Muzeul eparhial ortodox roman din Kolozsvdr (Cluj)
de sub Nr. 210. . , 187
Manuscrisul dela biserica ortodoxa romanti din Fugyi (Fughiu) . . . 194
Manuscrisul dela Kupsafalva (Cupseni), aflator la Muzeul eparhial orto-
dox roman din Kolozsvdr (Cluj), sub Nr. 203. 198
Alte manuscrise dupa Cazania lui Varlaam 200

CAZANIA LUI VARLAAM DUPA TREI SUTE DE ANI.

.1. Cazania lui Varlaam dela biserica ortodoxa' romana din Bedecs (Bedeciu)
judetui Kolozs (Cluj). Exemplar B 202
2. Cazania lui Varlaam dela Muzeul eparhial ortodox roman din Kolozsvdr
(Cluj), sub Nr. 1/a. Exemplar A 203
3. Cazania lui Varlaam dela Muzeul eparhial ortodox roman din Kolozsvár
(Cluj), sub Nr. 1/b. Exemplar A. 205
4. Cazania lui Varlaam dela Muzeul eparhial ortodox roman din Kolozsvár
(Cluj), sub Nr. 160. Exemplar B . 205
5 Cazania lui Varlaam dela Biblioteca Episcopiei romdne unite din Kolozsvár

...... ...... .
(Cluj). Exemplar A 206
Cazania lui Varlaam dela bisericia ortodoxä romanti dn Bonchida (Bontida),
judetul Kolozs (Cluj). Exemplar A 206
7. Cazania lui Varlaam dela biserica romdna unita din Magyarborzds (Bozic's),
judetul Szolnok Doboka (Somes). Exemplar A. 207
8 Cazania lui Varlaam dela biserica romanti unita din Csatany (Cetan), ju-
detul Szolnok Doboka (Somes). Exemplar A 208
Cazania lui Varlaam dela biserica romanti unita din Kolozs (Cojoena)
Exemplar A 208
Cazania lui Varlaam dela biserica romanti unite-, din Korpád (Corpadea),
judetul Kolozs (Cluj). Exemplar A . . 208
Cazania lui Varlaam, proPrietatea Parintelui Prot. on. si asesor consistorial
gr. cat. Vasile Cosma, paroh In Topa, judetul Kolozs (Cluj). Exemplar A. . 208
12 Cazania lid Varlaam dela biserica romana unitti din Nagyilonda (lleanda)
judetui Szolnok-Doboka (Somes). Exemplar B 208
Cazania lui Varlaam dela biserica romana unita din Milasel, judetul Maros-
Torda (Mures.). Exemplar A 209
Cazania lui Varlaam dela biserica romana unitti din Fels6gyekes (Jichisul
de Sus), judetul Szolnok-Doboka (Somes). Eexmplar A 209
Cazania lui Varlaam deja biserica romana unitti din Lemény- (Lemniu),
judetul Szolnok-Doboka (Some). Exemplar A 209
Cazania lui Vartaam dela biseriea romaná unita din Nagyrebra (Rebra),
judetul Beszterce-Naszód (Ntistiud). Exemplar A 210
Cazania lui Varlaam dela biserica romana unitli din Romuli, judetul Besz-
terce-Naszod (Nastiud), Eexmplar B
. . ......
Cazania lui Varlaam dela biserica romaná unita din Sacelal-Maramaros
(Maramuresuiui). Exemplar A. . . . ,
211

211

244

www.dacoromanica.ro
 Cazania lui Varlawn dela biserica romand unitei din Stramtura-Mdramaros
(Maramuresului). Exemplar B 211
Cazaniia lui Varlaam, pro prietatea lui Ilie ,5'andru, invdteitor In ldecspatak
(ldiec:), judetul Maros-Torda (Mures). Exemplar B 211
Cazania lui Varlaam dela biserica romand unità din Nagysomkut ($0m-
cuta-Mare). Exemplar B 211
Cazania lui Varlaam dela biserica romdnd unitei din Ticeiu, judelul Szi-
lagy (Salaj). Exemplar A 211

URME DESPRE ALTE EXEMPLARE DIN CAZANIA LUI VARLAAM.

La biserica din Marosliget (Dumbrava), judetul Maros-Torda (Mires) . 211
La biserica din Borsa-Mdramaros (Maramures), numitä Biserica din ios . 212
La biserica din Borsco-Mdrainaros (Maramures), numitei Biserica din sus 212
4 La biserica din josani, in Budesti-Mdramaros (Maramures) 212
La biserica din Leordina-Mdramaros (Maramures.)
La biserica din Sdpeinta-Mdramaros (Mararnures) . .
La biserica din Vad, judetul Szatmdr (Satumare) . . .
... .
.
213
213
216
La biserica din Fugyi (Fughiu), judejul Bihar (Bihor) . 216
Cazania dela Budatelec-Soat 216

GLOSAR 217
IZVOARE: A) Manuscrise. B) Tipeirite 998
B1BL1OGRAFIE 231
SCARA ILUSTRATIILOR , 233
SCARA CUPRINSULUI 343
ERRATA , , 346

245

www.dacoromanica.ro
 ERRATA
Cititorul este rugat sa Indrepteze urnuItoarele greseli:

Pag. Randal .In loc de Se va Indrepta

18 6 R °mane 26) Române 2s)

18 23 inedmnat Inedmnat .

30 6 12 13
46 nu,. 64). Nr. 20 21 .

47 10 Ni. 34 31
47 nota ss) F. 8 r. f 8 r.
62 nota 81) D: 33-a & D. 23-a
84 I Nr. 22 Nr. 39
90 F. 22 r. f22 r.
90 F. 28 v. f 28v.
107 43 la D. la D. orbuitii
108
108
111-
23i
5

28
pleami
f. v. I.
marmafiu
.
peant
f 27 v. I.
marmaziu, 1.46 r.
111 36 DAn5.oara Nice danAoara
114 EL ta 29 rcproduse sub: reproduse sub Nr. 79 si 80
126 28 cihar chiar
127 15 Z 43 Z53
127 20 In numdr de 21 In numdr de 24
137 13 vitorIm voitoffu
152 31 Chiriadromionul Chiriacodromionul
157 28 Dcrptti DreptA
159 30 nredoslavia
I- predoslovia
170 14 Varaam Varlaam

246

www.dacoromanica.ro
"IL

TipAritu-s'a aceastä carte In Tipografia Nationalà din

Kolozsvér (Cluj) in anul 1944, fiind Presedintele Con-
siliului de administratie al tipografiei domnul prof. dr.
Emil Hatieganu, condueätor adm:nistrativ Tiberiu Oros-
falanu, conduator tehnic Gheorghe Russu, culegator lyno- .

tipist Iosif Mic1o, masinist Andrei Botu si paginator

Aurel Pop. i s'a Inceput culegerea Sâmb5ta, 26 Fe-

bruarie, iar tiparul Ji,. 20 ApOlie, s'a terminat Sfimbatà,

r0A,epetvrie:

247

www.dacoromanica.ro
 1 944
TIPOGRAFIA NATIONALÄ S. A. KOLOZSVAR (CLUJ) STR. DEAK FERENC No. 36.
COND. RESP : GHEORGHE RUS SU

www.dacoromanica.ro