:T7R13

INCEPUTULUI ORASULUi

BUCURESCi,

Ash" OAPITALA ROM-AXLE!,

RESEDINTA I. S.

CAROL I DE HOHENZOLLERN,

DOAINITORUL ROMANILOR.

BUCURF.SCI 1870.
gli rIPOGRA FIA IÒN WEISS , STRADA BATISTEA NR. 46.
GS4
ck,
-,1,4776

www.dacoromanica.ro
 MOM
INCEPUTULUI ORA$ULUi

BUCURESCi,

ASTÄDI CAPITALA RONAN1V,

§1 PLESEDINTA I. S.

CAROL I DE HOHENZOLLERN,

DOISINITORUL ROMiNILOR.

BUCURESCi 1870.
rip° GRAFIA 16N WEISS 7 ETRADA BAT1§TEA NR. 46.

www.dacoromanica.ro
 DEDICATA
Excelentiel Séle DP. mareluT Ban, general si cavaler
a mal multor ordine imperatescI
Constandin scu NAsturel

AUTO Rtpi. `cy.

O IA-c0/4-72-..:
N 2.2R-0841 N U
Excelentie !
Sentimentele cele mal nobile ale fie-carul ce-
tatén sa cer de ,D, fi trel, Intkit a respecta si a
iubi biserica luT, al doilea a venera i a respecta
pe magnatil cetatil lul si al treilea a iubi pe con-
cetittenil sél ca pe nisce fratI Ointfun légan.
Ilustra si vechia familie a Herastilor Nasturel,
descendentul din nobilile colonil Romane, at fost
tot-d'a-una cea mal: de capetenie In téra nóstra
cum i In orasul nostru Bucuresd.
Istoria Romaniel este 011a de faptele cele laz-
dabile de bravura si de ajutórele ce acésta ilustra
familie, aü faca tot-d'a-una Romanilor.
Vrednicul de t6ta. veneratiunea Logofátul Con-
.stantin Nasturel, fiul marelui tan §erban Nasturel

www.dacoromanica.ro
 4

se vede la anul 1730 aridicand din temelie Sft.

biserica a suburbia Dobrotésa, ce era fondata
400 anT Inainte de catre stramo0 seT 0 care fu
anteia biserica aridicata la Inceputul ormulul Bu-
curescT dupe cum vetT vedea In descrierea, ce pu-
tutti face In bro0ira mea.
Excelentia v6stra: Inca (lift tinerete nu atT prege-
tat a ye pregati In brava Kea a armatel rusescT,
ca sa ve InteorcetY In patrie i sa respandit1 foló-
sele i sciintele ce le atT cules In acea glori6sit
armata.
Excelentia vóstra, dupe ce v'atT botezat de gnu-
dina glóntelor inimiculuT Comun, sub gloriósele dra-
pele a acel brave annateT, sc6la Excelentiel v6stre,
voind ca cu chiar primejdia vietei ExcPentieT v6stre,
sa exersatY Invetaturile ce le atI cules. La anal 1830,
ca un adeverat Roman atT Imbratkat cariera arme-
lor Romane i atT priimit Insarcinarea Ingrijirei
equipamentuluT o0ireT n6stre la a el organisatie,
atT priimit a fi unul din instructoriT cavaleriT Ro-
mane, cand 0 ea se organiza, In fine retragandu-ve
din brava os,tire rasa, §i Inrolandu-ve In acea
patrieT ExcelentieT v6stre etT priimit a fi colonel ad-
jutant, In timp consilier, i Invetatorul principiilor
ostas,escY, venerabiluluT fost Domn Alexandru Ghica.
Excelentia v6stra v'atT numit mal tamp mare 13an
0 general al t6tel qtirl RomanescY, cand am avut
on6re a'inT fi 0 mie §ef, cad me aflam servid sub
drapelele eT, Inca de la anul 1830 al organisatier
respectandu-ve, tot-d'a-una ca pe un &jute 0 bun
general al meil.

www.dacoromanica.ro
 5

Aceste patriotice fapte ale ExcelentieT v6stre, re-

spectul ce datorez ca RomAn 1'1 cetAtén, ilustreT
nobileT familiT de NAsturel, m'a Meat ca sA v6 rog
prea plecat, Exelentie, sa bine-voitY cu acea no-
bletA a sufletulul, ce v6 caracteris&A, sä priimitl
dedicatiunea acestel ale mele culegerl istorice pen-
tru lnceputul oraplul Bucurescl, vatrA nobilA §i
priqita de Dumneklet, a glori4lor nostri strAbunT,
§i pe cAt v rog, a fi indulgent dtre grqalele ce
vet1 IntImpina In descrierea mea, sA fitT tot atat
§.1 cre§tin a proecta ajutt5rele ce se cuvine a da

SAO Biserid din suburbia Dobrotésa cu patrona-

giul Bwad-Vestirl §i St.Parascheva, ce fu aridicatA
de doulL orT, de cAtre venerabilil strAbunT aT Exce-
lentieT vóstre i care ast5,41 stA ruinatft, neavend
mijleIce priimi §i ea lnfrumusetarea Inteun se-
col, pe cAnd cele mal multe Si. biserid din capi-
tala n6strA se v6d ardicate In splendórea ce ele
meritA, mal Cu Sélll cä acest Sf. local fiind cel
dintlitt ftmdat In or. BucurescT, s'a onorat chiar de
Mircea-VodA cel .bAtr6n, cand '§I all mutat In Bu-
eurescl repdinta din TIrgovkte, §.1 child all qidit
Sf. BisericA de la palatal OA (Curtea-Veche).
,cAci i all dat tot acest patronagill a Bunel-VestirT,
ce Yet gAsit la Inteia biseria fAcut6, de NAsturel
In ormul Bucuresd.
V6 rog dar Excelentie sA bine-voitl a priimi din
parte'ml cele maT Inalte consideratiunT i respectuo-
sul devotament ce ye pAstreq tot-d'a-una.
Bucuresd In Marte 1870.
Major D. Pappasoglu.
www.dacoromanica.ro
 Domuilor lectorT!
NicY un Roman nu trebue s6, fie descuragiat de
lntunerecul ce InvAlue timpul Inceputulul or. Bucu-
resd, capitala Romanic! ; de §i istoriciI trecutuluT
nu ne art 16sat nicY o cunoscint6, positiv6, de cat
nisce descrierl In diferite epoce, icY §i colea despre
acest frumog nume al ormulul nostru, del póte el
aft tinut mal mult la fapte de cat la descrierY, dar
suntem totY datorl ca 86, scrim ceea, ce, cu scrupu-
lositate ocupandu-ne, vom putea descoperi §i care
pot fi mal apr6pe de adeval ; apot chiar acele
descoperirY ce vom puté face, observandu-se de cA-
tre cititoril cel eruditY §i cu cunoscinte archeolo-
;ice pot fi §i ele esbaute §.1 de cAtre d6n§i cu
resonamente §i aa mal departe urmandu-se , ne
vom putea apropia de adevèratul Inceput al foil-
capitalet nóstre. S6, nu 16s6,m timpul a trece,
nicI mil asa grAme;11 pe ignoranta n6str6,, de a§a.
nu vom putea trage lauda si recunoscinta viitoru-
luY, nicl apreciarea streinilor,, care necontenit In
viitor vor visita capitala n6str6, ; de aceea orl cine,
pe cat éuntiscem, s6, veniin a desvolta prin diferite
publicatiun1, fiind c6, chiar ace1 onor. Redactor! at
foilor publice vor priimi desvoltArile n6stre
bucurie §i se Tor simti nandri a umplea §.1 el pa-
ginele qiatilor lor ca asemenea descoperirI necu-
noscute Inca ping, acum pentru fondarea nobilel
vetre a strebunilor notrL Inteo vreme dar pe dud
www.dacoromanica.ro
 -7-
se desv61ta t6te sciintele In secolul nostru, pe cInd
chemaram de parintl al caminulul gloriolilor noltri
strlimoV pe un Print din cea mal Malta 0 ilustrit
familie din Europa luminatii, pe CAROL I, Dom-
nitorul Romanilor, 0 ELLSABETA , Dómna Sa, pe
protectoril gracilor 0 sprijinitoril religiund p5xin-
tilor no0ri, 0 pe dud se edific& 0 se organisézk
se preface 0 se InfrumusetézA sub patronagiul M5,..
riilor lor ; tot ce este romanescil.
Am socotit a trage maY ant6iti un vn asupra
tutulor calamitatilor, ce ail trecut peste nenorocita
n6stra tér5,, In curs de 5 secole, cele din urm5, , s
risipind orY ce lntuneric In privinta Inceputulul ora-
vita nostru de bucurie, 0 légan al pruncieI mele,
sa del la lumina acésta mid, brovra cu descrierea
culegerilor ce am putut face mal apropiate de a-
dev6r. Rugand pe cititorY , nu numal a nu'ml cri-
tica scrierea, dar a se sili 0 D-lor ca fil al acestel
nobile vetre , a scri despre orY ce cunoscinte salí
acte istorice vor poseda pentru dlnsa , si asa 0,
putem sosi la descoperirea adev6ruli1 alteptat de
totI Romanil pentru acest oral Wit de D-qeq,
iubit de fii lul 0 adorat de totl streinil ce l'atí vi-
sitat.
DImbovita, ap5. dulce! cm' te-o bea nu se »mal
duce."

www.dacoromanica.ro
 -9 -

Inceputul ora§ulut Bucuresci

CAPITALA ROMA.NIEl.

Areheologia este Teologia.

Aplaudlnd mal tutti rt ingeni6sele culegerl

ce s'ad putut face , pentra Inceputul acestul
nobil oras, aratate In Revista Romana" pe la
ani 1860-61, salut cu dragoste de Reunan
pe eruditi eI autor!.
Traditiile ce se clic de Bucur ciobanu ca
el a fondat o b;sericuta a Sf. Tallase de la
Radu-Voda, si ca dup6 numele sed s'a numit
orasul, sunt cu totul neesacte, fiind ca dupg tdte
studiiie si observatiunele ce am mal putut
face tu urma publicad tablould met ca acea
bisericuta la anal 1859, am putut descoperi,
ca acea mica bisericuta a fost fondati tot de
fondatorul monastiri Radu-Voda, Alesandru-
-Poda, fiul luI Mircea ciobanu la anul 1568,
(de aceea pene s'a 4is ca, este a ciobanulul)
si ca ea a fost infiintata ca cimitirul calug5,-
rilor ivireni din monastirea Sf. Treiml, fon-
data de acest Domn, pentru cä curtea monas-

www.dacoromanica.ro
 10 --
tiri, strimtg fiind , nu avead loc de ingro -
pare; apa pe 11130 frumusetea eI dup6 cum
o descrie Patriarhul Antioha Macarie (ve4I
Revista RominA" 1861, pag 341), care veni
in çlilele 1u1 Constantin-Voda, BrAncoveanu,
nu putea fi ea ocolitg, §i cu multimea mor-
mintelor, dupg cum se dovedesce §i din gra-
mAdirea 6semintelor din acea amarg, de 4id,
ce se vede la spatele acelel bisericute, §i de
aceea ali pus'o si sub patronagiul Sf. Atana-
sie, care se pune precum si al Sf. Lar pe
la teote cimitirile cum si a Adormiri Maici
DomnuluI.
Ora§ul Bucuresd este inceput imult mal
de'naintea lui Mircea-Vodg, cel bdtrin, pot iilice
cg, pe la anul 1328, (dupg, cum opinia46. si
Sulter, istoricul) pe dud acel contingent con-
siderabil de ostire ce fu trimis de loan r.
Basarab in ajutorul regeluf Mihail Stratemir
se intorsese de peste Dundre (ve4I prescur-
tarea de istoria RomAnilor de I6n Heliade
Radulescu pag. 90) §i pe cind top' Romanii
plini de bucurie a cA§tigase prima bItalie,
inprotiva craiului Ungarii Carol Robert, care
inundase tara, in vremea acestui Domn (ce
era al 5-lea din Basarab1), avénd ca dinsul
ctiluglirl catolici, trimisi de papa la curtea sa
www.dacoromanica.ro
 11

deghisatl In. ofiterI a armata sale, si care

venea a detrona pe Domn, de a schimba si
religia Romanilor prin propaganta lor, si pe
care Incoltindu'l Romani! prin strtmtorile
IT prapadira cu totul, abia scipInd Re-
gele Carol deghi4at cu atItea ostasT, cat' lua
alta data in vinatelre, care strlmt6 re ODA In
4ioa de asta41 pastrép huunle de piatra
Craiului asupra Rucarulul pe DambovicI6ra.
lata ce se scrie de catre un cronicar contim-
poran ungur despre acésta isbinda a Romanilor:
s'at facut acolo ucidere prea mare si
at caqut mare numar de Weill, de Principl,
si de gagnap acolo perira tra propositl;
Andrei propositul Alba regale, sub came-
regelnl i barbat
onorabil , apoI
Mihal propositul din Posiga, i Nicolae pro-
positul din Alba Transilvania, AndreI Ple-
bénul fratele, Patra din dominieani, barbat de
omenie, at priimit ca top' paharul mortil
cel amar, pentru ca in capetele lor Romani
at batut cue de lemn, omorttus'at §i preotil
care erat capelani regeluT, luatus'aii multe
arme de Romani, vestminte scumpe, pungl
pline de bad. Regele mutindu§I vestmintele
§i armele se tranvesti In ale luI Decu fiul luI
Dionisiil, pe care crellndu'l a fi regele amar
www.dacoromanica.ro
 12 --
Pad omorit, éra regele ab:a scapa cu vre o
citl-va credincio§I."
Atunci dar, de acésta bucurie 0, all ca§tigat
prima bitglie, ad biruit pe regele §i s'a sca-
pat téra §i religiunea, mal mulp Románi fiind
amestecati §i cu al0 de peste Dunare, ce ve-
niserit ea intércerea contigentuluI o§tiri lui I6n
I. Basarab, venind cu dén§i §1 multe familil
de peste Olt, care se coborirli prin plutire
pén6 la Oltenita (acest nume a remas de a-
tunci satul Olteniti) fiind atund Oltenia unita
§i supusa cor6nel Domnalul, §i alegénd loc
mal favorabil pentru vitele §i facerea catu-
nelor lor, all poposit pe malul sting al Dim-
boviti, pe locul unde se afla ast141 suburbiile
Dobrotésa, Apostojul, Staicu, &Irbil, °He'll',
Sf. Tretme, Céu§-Radu, Jicnita §i TJdricani
(acésta pastré0 numele lul Udri§te, Banul
Nasturel care mai titlid 'f# faca palatal set,
aprépe de acésta suburbie, &and Ili SI. Bi-
serica at patronagiul Sf. VinerI,) dind atunci
la Wit acésta intindere numirea de palanga
bucurid, adica : tabara cea triumfitére, co.
plini de bucurie §i de atund 1 rimase §i
numele de Bucuresci. (Ve4I hrisovul monastiri
Rad-alui Veda pentru asta numire de palangi

www.dacoromanica.ro
 13

al mentionatulul Mira de ande a'aii inceput

orasul Bucuresa).
Iar unul din Magnati cei mar! a! Roma-
nilor ce se numi Nasturel (nu stiA daca nu
va fi contele Henrih sat, Heré Nasturel dupe
al citruia mime este si mosia Herasti in
drumul dela Bucuresci spre Oltenita). Cali-
tind loc de a face si o Biserici, a gasit cea
mai frum6s6, positie pe délul sting al Dim -
boviti, avénd in vale vederea bIlt,i ceI mar!
a Brostenilor ca padurea ce ocolea acele doué
mar! dew% pe care este astali monastirea
RaduluI Volia si Sf. Atanasie, si cu care pu-
tean a comunica ce! din Bucurescr., numai
prin podisti plutitére si statatére, si acolo pe
acel loe sa numea LupestI, cad chiar bAtrini
spun ca le povesEe t parinti ior ca intorcea
vitele din acea padure si balta, péné nu in-
sera ca le strica lupi, acolo aveati si morile
lor. Pe acel clel al pgrtei stingi al Dimboviti
4idi Nisturel si Sf. Bisericit cu patronagiul
Blind - Vestir!, conr6spunOnd ea vestea ce
de bucurie a isbindel Romanilor, in protiva
ereticilor; acésta Biserica este Oa asta-4I
si eserséqa cultul divin, numinclase Sf. Bise-
rica a suburbiel Dobrotésa, calea VacarestI,
colérea de Albastru, éra cand cauta locul de

www.dacoromanica.ro
 14

a edifica Biserica, fiind limba bulgara mai o-

bicInuitA, sad siis Dobrotésal care se ttlmaceste
In limba rominéscii aid este bine," si de
atuncI ail remas numele loculuI Sf. BisericI
de Dobrotésa, de unde sad nnmit si WI su-
burbia. Pe tarimul dar al acestei palange sat
al tabereI celeI noI s'ad aseclat, Romani, ,Bul-
garI si I:Mani si de atunci all r6mas si nu-
mirea suburbiilor, Sirbi, Staica si OltenI fa-
candusi acolo, si acel Nasturel case marl la
spatele Biserici, a carora ruine a stat IAA la
anul 1855, apoI ad disparut, local insa se stie,
card l'am v64ut si et, ca unul ce sunt pro-
prietar si sedator de 22 de ani In acéstit su-
burbia a Dobrotesi. Acésta dar este cea d'an-
OW Biserica ce s'ad ardicat In orasnl Bucu-
rasa de némul lul Nisturel, éra nu aceea a
Sf. Atanasie care mult maI ta,r4iil s'a %cut,
pentru cimitir monastireI Sf. Treimi a lui Rada
Veda. Vorbind Insi de acésta Sf. Biserica,
trebae sa, arat ca dupa trecerea de 400 ani,
un Constantin Nasturel fid al Banului erban
Nitsturel, vaynd acésta Biserica fondata de
stramosi la! in férte mare ruinare o a prenoit
la anul 1730, (vedi inscriptiunea in piatra de
d'asupra up! acestiI St. Biserici,) si a lasat
In skim rudelor séla ce sedead in dosul

www.dacoromanica.ro
 15

Biserici i din care ail trdit in acele case IAA

la mud 1840, o femee ce sd clicea a este
discedintd din acea nobili çi lustrd familie
a Ndstureilor. Apol tot din acéstd ilustrd fa-
milie, nu departe de tirImul ce am ardtat, ce
se numea palangd drept pe ulita centrald ati
mal aridicat i o Biserica en patronagin Sf.
Vineri, lingd casele cele marI a hi Udri§te
NAsturel, despre a cdruia mime sad numit §i
suburbia din vecindtatea palatelor sale II-
dricani.
Si a§a orasul BacnreseI se incepea pe acea
vreme de la suburbia Dobrotésa, sd inpopula
en cele-l-alte suburbii ardtate mai sus ci se
Intindea din an In an pe ulita centrald a Jig-
niti (magadiile oraplui de reservd pentru
vremuri de f6mete pe locul astA41 a lui hiel
Manuach) i merge& spre mórit (scum la str.
Bär4ieI) drept, vi de acolo, pe dinaintea bAlti
tirguld Cncu, sad mal in urind scaunile vechI
a§a la Sf. Saya In dreptul, nneie In nrind
s'ad edificat de Matei Vodd Basarab monas-
tirea Sdrindarul sad carantanul cum o nu-
me§te patriarhul Antiohiel Macarie, unde era
hramul en 40 de martirI, érd in vremea
lui Constantin-Vodd Brdneovénul., acest
triarh ad sevir§it Si. leturghie intr'Insa i de
www.dacoromanica.ro
 16

acolo sa Intrela In ocol pe calea Mogos6eI

pina in casele Mogo§e§tilor, asta4I ale Brin-
covénulul Mgá podu de la Dude§ti, éra d'a-
colo pe marginea stinga a Damboviti tiind
unja drépta 011a la podu Girli, din calea Giur-
giulul mal la urrna numita poda BeiliculaI,
acest ocol, sati acest spatili era al or. Bu-
cure§ti. lata §i familiele ce sedea atund In
acest spatiA al Bucure§tilor §i mal en séma
pe catea centrala a orasuld care astall se
lice calea Vacaresti : Nasturei Herasci, Fi-
lipesci, Macesci, Greceni, Arionesci, Palesci,
BratA§en:, Locusteni, Ogradeni, Melicesci,
Recuti, Voinescii Dedulesci, Boranesci, Ba-
laceni, Baleni, VacarescI, Bare§ti, Gradi§teni,
Barcanesci, Slatineni séu Papazolesci, Cuca-
resci, Cantacusini, Brancoveni, Dine§ci, Mo-
gosesci, Popesci §i mal In urma, Ghiculesci.
Vorbind despre or. Bucuresci, voiesc a a-
rb.ta §i o lipa ce mergea In acea vechime prin
mijlocul acestul ora § §i adapa o parte con
siderabili din el; acea apft 1§I avea isv6rele
el din potriva astall a icónd, &lid, de unde
§i pdi 6 asta4I se vede Balta.
Acésta api pléca dela balta mentionata §i
trece prin suburbia Optari, Bati§tea §i Scau-
nele §I forma o balta pe locul unde este

www.dacoromanica.ro
 17

astii41 vechia carvasara, fernriile vechT §1 unde

se vinde rogojinele FA lemnitriile, [Lelia in
cósta grldini de astAll a luT Sf. George, a-
cea baltn era Incongiuratii ca trestie qi at
silciT §i aprópe de (lima se &ma tirgul san
piata, cncT acolo era: scaunele de pescitril §i.
mlicelnriT §i de manufacturile brute §i se uumea
tirgul CuculuT cncI In t6te primnverile Bu-
curesceuil acolo awlean clintdnd cucul, acést a
ail apucat'o §i eel ce ail trait OWL la 1800.
Din acea baltn se scurgea cloud girl*, cea
dintlIn '§i lua cursul pe dinaintea loculul as-
tgo al BArntiei, §i e§ind In calea TirguluT-
d'afarn in rnspintie uncle era §i móra , pleca
drept in apa Dâmboviti la gura de astql a
pieti eel micT, san atuncT a coltulul cetatuei
Curtea vechel despre care vol. vorbi maI na-
inte. Altil rilmurea de &lip ca §i cea din-
Mil pleca tot din acea baltil a tirguld Cacti,
pornea drept spre cale& Tirguld-d'afaril, 09
trecind d'a curme4i§u, acea cale pe la coltul
oteluluT de Londra astilciI, trecea prin pro-
prietatea cunoscutil, nouil a luI BMW* (a-
celea ail fost casele luI Dan vistierul la and
1594, ande ad tras enicerul turc ea acel 2000
spalliT, and veni a prinde pe MihaT Vité4u1,
§i care case furl, arse de IlihaI cu tunurile In
2
www.dacoromanica.ro
 18

n6j)tea cand prapadi pe turd) si de acolo tre-

ctInd prin curtea caselor, astaVT Vise ale
Mares, pe marginea cimitirulul catolic, se stre-
cora prin raspintiile LucacT, i trecind pe la
4atele gradini luT Banu Udriste Nasturel, unde
astaVI este ulita Udricani, ese la raspIntiele
suburbieT OltenT , trecAnd la vale prin acea
suburbie, astaVT ulita Ovreilor, se varsa pe
Bugg Jignita (magaqiile de bucate) In apa
Damboviti, astIVI pe linga 'Arta D luT Sala-
cola, acésta ramura de apa se numea apa
spurcata, cacT, telte necurateniile orasuluT Bu-
curesci se asvlrlea pe dinsa.
Pe marginea acesteT ape aA fost aseVata
tabara lul Stefan Batori la anul 1476, adica
pe thrtmul cel spatios i Inalt unde este astalT
suburbia si biserica LucacT , de unde serse
Sibinenilor (veVT incaT vol. II, pag. 96) si
unde maT In urmit, aveaa Vacaresti palatele
lor, iar asap casele luT Cerlenti.
Acuni s venim si la fortareta sail ceta-
tuia din Bucurescl facuta pentru scop stra-
tegic In apararea caTeT Invasiunilor despre
Orieht , dupa cum se &cm cu mare rezon
men[iune In Revista Romana" din anu11861,
sI care se numea In bimba otomana la ghecet
adiel la trecatdre. Vreme.4idigiT acesteT for-
www.dacoromanica.ro
 19

terete neaparat ca trebue sa fie ni fleparfie

de vremea inceputuluI orasului Bucurescl si
ca trecatórele din Giurgia si Qltenita urma
a fi pe calea Calicilor saa Caliti si a )44
erban-Voda. Astadi este 6rasT probabil ca
pe la VacarestI sal Vitan nu putea trece vre-o,
ostire cacI era bag si marl mocirle 'ale Danar
boviti si are bap. Colintini (colea Itn MA sad
ocolina cad ocolea Bucuresci. Iata dar o
descriere lamurita ce pot face si ea acesteT
citadele sag intarire de aparare, ata a (IN
Bricuresd cat si a W1o1. de invasiuni, ppre
capitala de atuncl Tirgoviste. M'am pcnpat
f6rte mult ca acésta descoperire, impins de
dou6 placer!, I-iu de plicerea archeologiel si a
strategid si al II-a de marea veneratiune si do,
rul ce am .pastrat in sufletai med riposa -
tului me4 parinte AndreI N. Pappasoglu din.
SlatinenI, el fiind din acea familie a Slati-i
nenilor, ce s'aa stramutat din orapl Slatina
pe la anal 1648 (dupii cum atestqa docu -
mentele familid mele, ce am, adica : ale stra-
bunilor me!, Constantin Slatineanu poroclit
de turd Pappasoglu caci era f6rte pica cum
si t.... si care cumpariild mar! proprietitI
hanurI si gradiul prin mal multe bond in
capitala 'Asti* a cumparat si mal Ma par-
2*
www.dacoromanica.ro
 20

tea dréptit a uliti asti4T a Covacilor care era

pe tartmul acole! citadele.
Suvenire antice despre Rasta in astql
numai hirtii, act proprietitile ad dispirut,
tid un inel de saphir, calitate bung piatri cit
aluni, ce ad fost gisit de lucritori dud
sipa temeliile pe tirtmul fostel dirt! Dom-
neflti, deveniti proprietate a pirintelut men,
lid o mare tavi de tun de fer apart.... qi cu
midi ghiulea pe calibrul luT, gisit mai In
urmi cind s'a sipat temeliile binalelor ce s'ad
edificat pe acel Mini, tid §i un cutit, Ia-
tagan turcesc, increstat cu slove multe de
aur, acesta a fost érii§T &it de reposatul med
pirinte inteo pivniti veche de ale fostului
palat domnesc.
Acum si venim 'la descrierea citadelei, cum
am putut culege gi ed din bittrtni. Lutnd
de basit coltul hanului roqu in rispintiele
podului ealiteT, adici marginea drépti a u-
litiT elarilor, acolo era 'Arta cea de sus a
cetitui, care era drept In potriva trecit6rI
podului Dimbovitel, acésti p6rti phi In 4ioa
de astip, o numesc Mani! In trel feluri.
I. Pérta de sus, II /Arta mid §i al III
Oita de fier, de acolo continui clidul cetitit
gros, ficut de bolovani marl de piaträ _de
www.dacoromanica.ro
 21

Prahova, cgrAmidg si çiment Ong la peirta

mare sag cea central, (pe sub acéstg p6rtg
intra nenorocitul Vornie StAniig care veni
cu mal multi boeri, episeopi si mai multi
din cler chemati de Mircea ciobanu fiu lui
Mihnea cel ,rg5, ca viclenie la curtea Dom-
néscg; érg el ngpusti pe beslii turd deba'l mg-
celgri pe toti la anul 1557, 3 Martid In a.
3-ea asa Domnie si care dupg m6rtea luT sail
1ngropat chiar in acea bisericA din curtea
Domnéscit,) uncle este astgsli chiar pórta bi-
serici In potriva trecAt6rel podului DAmbo-
viti din vadul sacagiilor (acesta este al 11-a vad
al cArgtorilor de apg cAcT cel d'Ant6ig este
cel de la podnt Beiliculu» de acolo érAsi In,
cepe. 4idul ptng In coltul pieta eel mid in-
potriva podului Dimboviti, ce duce astic,l1 la
Municipalitate, 4r1 atunci intra In livedea
Gospod, acolo era claim cailor pg4itorilor ci-
tadeld §i. mai tircjig rti a casi domnesci. A-
céstl livede era pe t6rimu1 pe care este As-
WI D6mna Bilasa, spitalul BrAncovenesc,
Mapicipalitatea IA casele lui Oonstandin Brin-
coveanu, carda 'lag plAcut A si le facg pe a-
cea livede,* sag' pe acel prund al Damboviti
cAcT asa ze numia Si. bisericg cu patronaglu
SI. Nicolae dela spatele p ennai Bglasi care se nu-

www.dacoromanica.ro
 22

mete pénA astA41 Sf. Nicolae din prund, si

In atel colt al cetiqui era ardicat si un tur-
nultt pentru apArarea Ose! trecAtóri _spre li-
vede cuto si a cAiei luT Serban-VodA ce ducha
la Oltenita. De ad pornea 4idul formAnd ca-
rea], si se urca pe partea stingA a die Tir-
guluT d'atara, pe lingi curgerea riuluT ce
turgea din tArgul Cuculul, p6n6 lénga m6ra
din rgspfntiile astAdl ale BArAtieï; érA in a-
atéstA fatadA a diduluT, era pbrta de jos in
-protivA de calea ce ducea In or. BucurescT,
astlidl ,alifa RAchtivanfiluT; si dela mentionata
rAspIntie forma 4idul "OoltiT si continua spre
tirgul emula' vis a-vis da local asad' al
BArAtieT, ArAI pe lingl marginea aceluT rid
ce curgea chiar pe strada Brasovenilor de
aci &As' forma eoltul si continua pe partea
stingi a vechildr cavan, astAdI strada -
éhidanilor, 1)&16 la coltul astAdT In potriva
Mar,
prIvèllilor Coengiopulo si de acolo continua
qiclu la vale pe strada Sielarilor, pAnl la Orto,
cea micA a cettitui in r6spi1t1.
Ad In coltul din dél era fAntAnile ceti-
fui si uhae Ami format baia palatulur dup.
stritrdatareaniu1 Mircea VodA ce! Mili péste
drum de hotelul astAdT numit Caracaq. T6t1
acésti cettitue atund era pltditit de catana si
www.dacoromanica.ro
 23

de §efilor castelga, care s numese9 in limba

slavoni Gradi§tenT, Vote §i acésti familie,.I.
a'§f conserva numele de atund fiind-ci dupi
arderea §i deofiintarea acesteI cetatu% se ver
dea coprins un fórte mare spatia, g cetitui
de acésti familie a Gradi§tenilor, Istiptnindwo
chiar in qilele n6stre pe cind era ficuti tem-
nita sail pu§eiria; precum §1 tunurile aceleT
cetitut dupi diripinarea ef an foot rinias tot
in acel loc ca inteun arsenal, sai §i mg Mr-
444 &ad §i tara n6stri att cumpirat tunurI
s'ar fi pistrat tot acolo; de aceia la rimas
§i numire de pu§cirie, eicT vulgul de atund
tunul il numia pulcr, Tar pupa flinti.
La anul 1385, din ordinul luI Mircea eel
Milli s'a ilidit §i biserica din acésti cetitue
§i palatele domne§tY unde venea de §edea pu-
mal jam, (Acesta, estegloriosul §i roarele Domn
al RomânieT, care stipftni Dobrogig §i cetatea
DristoruluT (Silistra) §i pe care In urniii le
dete inapoI alp DomnI otomanilor §i drop t
memorie ci, Romini stipineaft §i dincolo de
Dunire all rimas obiceiul and Dunirea In-
gheta §i comunicatia ambelor margin! se fa-
cea cilirT, en trisurI sad pe jog, tel, dint4ii
om, Tun s'ai Roman ce venea la' Vodi en
vestea (mujdea) ci s'a prins Punirpa §i ,i

www.dacoromanica.ro
 24

hiceput comunicatia, priimia de la visterie o

punga de bani (bac§iq) .500 de lei, acest o-
biceit s'at pastrat péna la Grigorie Voda
Ghica 1827) §i ca sa faca on6re orllenilor
at pus meld biserici §i patronagiul Bunei
Vestirl, adica tot acela ce avea cea d'intéit
biserica din Dobrotha liditA la inceputul o-
raplui.
S'act fondat tot atunci §i biserica Sf. Ge-
orge, cel vechit patron al tari din sus de
meal de pe calea Tirgului d'afara, unde
trAgea rti Mitropolitul, cAnd venea cu Domnul
din re§edinta. Achta biserica este vechia Mi -
tropolie a tAril romane§ti dupi mutarea re-
§edinteI din Tirgovi§te, pina ce at fondat
Clonstandin-Voda Brancoveauu pe cea de acum.
La ac4sta Mitropolie Waif refugiat boieri de at
tras clopotele, dud fu chemafi la curtea Dom-
néscit de Radu-Voda al XI-lea la anul 1665,
ca WI om6re, ili de acolo retragdnda-se din-
preuni cu to slujitorl la sat la Cotroceni,
(astaill suburbia St Eleftere, ce se talmace§te
libertate, avénd date de atund drept pomenire
Sf. Biserici §1 Tc6na facitt6re de minuni a Sf.
Elefterie, a litsa un Domn pe Antonie-Voda
din sata Pope§t1, care dupit fuga lui Radu-
Voda §1 suisera pe tronul Domnii la 21 Aprilie

www.dacoromanica.ro
 25

1669, in 4ioa de paste, in vreme ce tinca Sf,

leturgie si a evangeliT, ail pus de aa jurat
tog boierT, ca vor trai uniti si fara intrigI
jurand si Maria sa, ca va domni ou credinta
si fara partinire, iar juramantul ce l'Eta facut
s'a scris, si s'a iscalit chiar in Sf. Biserica,
a MitropolieT, si l'ai1 dat in mana lui \Toda,
s'i de atund aa ramas obiceiul dad sa citesce
la Mitropolie fata cu Domnul Sf. evangelie In
4ioa invieri Domnului Christoi la leturgie sa,
se copieze evangelia lui I6n de cutre logo -
fátul de obiceiurI (ministrul instructii pu-
buce) §i si puind pecetia logofetiI sa se dea in
mana II \Toda chiar in biserica. S'a fondat
apoI nu departe d'acolo si vechia biserica a
SteliI de catre un mare negutator tirgovistén
ce Mi fost fondator si al biserici Stelea din
Térgoviste si un-de se Ostra idilia facat6re
de minunT a Sf. Mina, care asta41 dupa ar-
derea biserice se afla la Sf. biserica a subur-
hiel VerguluT.
Vid a arata si vre -o cate-va descoperirl
ce puta face asupra situatiunelor din ()cola
orasuld BucurescI dupg, ce deveni dinsul
capitalit, adica din 4ilele lui Constandin Bran-
covénul anul 1689, si de d'id a ramas si a-
cel obiceid religios, a primi -D-niT, Ierei Ro-

www.dacoromanica.ro
 26

mIne§tT Sf. ungere in Sf. biseriel din curtea

veche, ca benedictia ce o primea de la Buna-
Vestire, precum r¡i sultani la suirea lor pe
tron se incinge ptra astaçli cu sabia gloxio-
suld Sultan Osman. Am vIlut in »Revista
RominI" din 1861, descrierea ce se face pen-
tru pumirea poduld Calicilore Este prea a-
deviirat, di populatia cea sermant, locuia a-
colo: insI fie'mI permis §i mie, a ml lua §i
dupti o traditie ce se tine 'net, intre Bucu-
rescene, cli p6te acea cale WO fi priimit nu-
mirea dupA vre un nume al vre-uneI cer§e-
Ore Calita, sat a vre une l jupinese, care
neputindi trece cu inlesnire §antul, unde este
facutg podi§ca de la SI. lije, §i pe nude se
strec6r1 apa din Antim §i Dudescu ; sa fi fit-
cut ea drept pomenire acea podi§cg asemenea;
pomanit se obicInuie§te de maI mult1 rominl,
§i dupli numele el, sI fi Items numirea la
WI calea. Daca am vorbit de acea apg ce
se scarp pe acolo vol a artita cele ce am
putut culege §i despre dinsa.
In vechime acea RA pleca de /a isvorul
tImIduiri supt délu Cotrocenilor, astall putt'
en apit rece, §i trecea in mahalaoa Budescu-
lul, trectind prin postovarI, unde forma bIl-
tetu §i unde se. spala postavurile, §i d'acolo
www.dacoromanica.ro
 27

pe lingi 4idul asap ale Antimuluil trecea

d'acurmesliga cale,a Calicilor gi trecea prin
fundul cure astiqi a D-lui Filcoianu gi egia
IMO Ulu MitropolieT, apoi se asvirlea in Di m-
boviti 'NO podul astip de la Municipali -
tate. Acésta Iasi ping a nu se statornici pa-
latul Dudescului in mahalaoa DudesculuT, in
_care aA geçlut gi. Mihal Vitézu dad a primit
vinete (v4ite) de la Emirul turc, ci taersese
pe jos de la casa vistierului Dan ca si pue
mina pe Mihail cu 1000 de turd (ve4i Re-
vista Romini"), cici de atunci a ramas nu-
mirea poduluT de peste Dimboviti din Da-
descu. de podu Turcului". Earl acea monas-
tire albi era Mihai-Vodi, ad era alliti de
curind anti.
Strejile sail Barierile cele vechi eraisi: I.
Bariera piscului, (drumu Olteniti) sad 'Antra
biltigurile Dimbovita se forma o limbi de
pimint care se numea pisc gi pe uncle trecea
Viciregti la mogia lor din Ulu viilor, care
pistré41 IAA in 4ioa de astkii numele de
Vicitésca, cacT gi chiar situatiunea pe care
s'a ficut in urmi sf. Monastire Vitcgregti ee
servea de eitadele lid Nicolae Mavrocordat la
anu 1720, se numegte p6n6 astql Viciregtil
érit nu Mavrocordegti.

www.dacoromanica.ro
 28

La acea citadelA a bg,tut printul Remp-

nin cu armata RuséscA tótA o§tirea Otomang,
la anal 1770. II-a stréjA era la Biserica
ca sibilele sad Biserica cu sfing, Red sfintl
ce se v6d pre muril el sunt tog filosofl sat
ce! ma Intelepp al antichitItI; acea stréjg,
comunica la Oboru-vechl sa0 tirgul d'a-
farit. In Biserica Oboruld-vechi6 fondatA de
la 1760, este o cruce In altar mare de
marmurA ca cea dela OfilugtirenI §i. beta
ping In catapetésma Biserici, OM de sculp-
turl frumóse qi arabescurI bisantine ; Mil prin
inscriptia In limba románéscA sa 1.60 fonda-
torulul el, serdarul liogos, de top trecglori
ceI ce se vor aduna la acel abor sti róge tot
d'auna pe Dumne4eil pentru a pg,4i tara a-
césta rominéscg, de rele sA nu patg. (este
vrednic de admirat acel colosal r¡i religios
monument). Acolo este §i Icóna Si. Ioachim
§i, Ana, acea datg, de Ipsilant domnul tgri.
.111-a stréjA era In calea Mogo§6e1 la putul cu
4a1ele, 11110 care, '§l-aa Plcut familiile Oanta-
cusinilor locuintele lor, apoT mal tgrfliil Olin-
mil Blehani, Filipesci tii. Colfe§ti, acéstg fa-
milie din urmg este aceea ce fu blestematit
de mitropolitul Antim dud '1 sugruml In
luntre §i 'I Inca Oopescu in DunAre, fiind
www.dacoromanica.ro
 29

orinduit de Vodit a'l trece Dunarea si a'l Ineca

la mijlocul el?, casa acesteI familil, din nano-
rocirea capitaleT, asta4I este palatal de rese-
dinta, fie ca sa se faca palatal cel noft pe lo-
cul BanuluI Constantin Filipescu, care era
casa luI Avram din neam in neam in capi-
tala, 6rA acela dupi, locul Iudel sa se faca
gradina (uratia antoreluI). Aprópe de achta
barieri, afara a fost mal tardit inffintat me-
tohul Episcppiei Ramniculul, in ale careia
case a tras printul Coburg, maresalul osti-
rilor austriace, care vense cu ostire in 4ilele
lul N. Mavrogheni Domnu; tot acolo sail sfin-
tit la 1830 si stégurile ostireI romanestl de
Gregorie Metropolitul.
IV-a stréja era ling podisca lisg, a Cali.
cilor sat a Caliti la Sf. Ilia dupg acea cale;
acésta bariera era stabilita la marginea apeI
ce am aratat ca si scurgea de la Isvor.
Iar a V-a stréja de MO podul Dénaboviti
din calea Giurgiu sat podu erban-Voda, s'at
infiintat mult mal tardit, dupa ce at inceput
a se popularisa suburbille Slobodial Sf. Spiri-
don cel not si Sf. Ecaterina Malta de Pana
Vistieru din vechime cum si Mitropolia fa.
cuta de Constantin Brincoveanu. Acesta, dupa
Walla lui Leon Tomsa Voda la anul 1632,
www.dacoromanica.ro
 30

dad se !Mu prin bIltile §i pticlurile aceld

localitItT de peste Dimbovitn eu Aga MateT
Baslrab, care mal tnr4iti deveni Doran al Ind
0 dupli ce birui pe Aga MateT, ordon4 de se
fan o raovilA peste mormintele celor cAllutl
In acea biitglie §i aridicit. o cruce mare de
pieta pe care se sapI teltn acea intimplare
0 o lapse drept monument peste acea mitt-
gura. Crum este pin In 4ioa de asta4T In
curtea biserici Slobocjia Cu patronagiul Sf.
George aridicati de clitre acest Domn pe ca-
lea erban-Vodn asap,
lar in ocolul orapluT BucurescI pinI in
deptirtare de un ceas sail douè de.Capitaln, voesc
a descri origina situgiunilor acelui spatiti, In-
cepénd de la mingstirea V Icnre0i cea fondatn
de Nicolae Mavrocordat la anul 1716 0 pe
care o avea fanariotul Domn ca o cetWie de
apararea sa, de temerea ceT insufla boieri Ro-
min! 0 in care clocea scopurile sale cele
milave 0 trAdItáre, avénd qi pe Delmna sa
In haremul pe local unde an fondat 0 bise-
rice suburbieT Foi0orul, acea citadelii, astn4T,
temnita, fu fond atit pe mo0a vechTel familiT a
VActire§tilor. De acolo spre rnsitrit este satul
Pope§ti, proprietatea vechei familil a Pope§tilor
unde se gase§te pinA astql o bisericI rui-
www.dacoromanica.ro
 31

natal pentru care tr aditia )ice, cg, un fig de

Domn (trebue sa fie Alexandra cel frumos)
ar fi pastrat ascunsg In acea Bisericg o jung
framósa pe care o iubea, 0 dovedindu- se Et-
césta, de atund se afla biserica parasitg. In
ocolul °rapid spre Nord, este campia Vi-
tanuld, uncle vitele org§enilor '0 avea pg§-
ciune, apoT este spitalul de ciumg, Infiintat
de Nicolae Mavrogheni, nu departe de acolo,
este mang0ire de calugarT Cernica, Infiintata
la anal 1608, de Vornicu Cernica StirbeT, In
ostróvele bgltilor apeT Colintinet 0 In apro-
pierea mo0e1 vechiet familit a DudaculuT 0 In-
tre mona§tire §i apa Dimbovita ail fost §i o
altg mona4tire de aluggrite Infiintata de sotia
luT,yupanésa Ch;ajna 0 amindou6 furl dotate cu
marl proprietatT, iar acea de caluggrite fu
bite° n6pte caleatg de TatarT 0 makile robite
0 hrgpite, 0 de atuneT s'a 0 desfiintat (vecil
istoria monastiri Cerniehi, scrisg sub patro-
nagiul bunulul 0 cuviosulul Staret actual Ar-
chimandritul Stefan In anul trecut, de un stg,-
ruitor monach a nume Casian, care In acea
monastire s'a ocupat fórte cu zel cu desco-
perirea §i descrierea ei istoricg). In apropierca
acesteT monastirT '§1 a avut vila 0 palatele de
varg erban voda Cantacuzino, (se mal v6d

www.dacoromanica.ro
 32

ruinele). Urméla apoT monastirea Polelei-

mull fondata de malta familie Ghica, cu spi-
tal si ea primirea de Wad', acolo in vremea
invasiunilor austriace a fost tabara generaluld
print Coburg. In acea apropiere este si mo-
nastirea Marcuta sad Maricuta, fondata in al
XVI secol, apoi renoita de familia Ipsilanti,
fiind situatd in margnea, bIlti Colintina, unde
ad fost pina la anul 1820 tipografie si, fa-
brica de tistimeTurT sad tiparirea florilor co-
lorate pe ;cele basmale, apol fabrica s'a mu-
tat la Cismegin in locul unde astaslI este ca-
sele generalului Florescu, iar tipografia in pa-
latele WI Mavrogheni .linga cismeaua cu acest
nume in capul poduld Mogos6ei, tiparind carp
romanesci sub patronagiul hi Dimitrie To -
plicénu, carp elene sub patronagiul doctorului
Costandinache si note de musica oriental.
(Psaltichie) sub patronagiul tntéialui profesor
Petre Efesiu. Spre Nord de Marcuta era ma-
nastirea Plumbuita, fondata, de Mad' Basarab
tot linga, balta Colintini, unde se facea si ve-
chiul balcid Dragaica) traditional la rapirea
Sabinelor. Pe acel algal fu Walla luT Ma-
theI yob: In secolul XVII, la care Bucuresteni
priveaZi ea mic Cu mare dupa ga.rdurile grit-
dinelor lor (yell istoria teri). Pe Winn dill-
www.dacoromanica.ro
 33

pa a aceluT loc se Men §i balciul -eel mare

ltng ora§ul BucurescI numit Mo§i; pe a luT
Intindere s 1ncumetrea Baltaretu at Man-
ténu, vindéti Romani manufacturile, s fa-
cetta jocurile §i petrecerile in presenta chiar a
Domnilor Çeri, cari veneal se Incuragiede pc -
pulatia §i a fie çi el vèdut §i cunoscut §i de
copii din fap, de §i de WAIL memorie dar
tot trebue sa add, ctil tot acolo cuocasia bal-
ciuluT se esecutaA sentintele facatorilor de rele
prin spincluratorI §i alte torturi, aci s'ItA nu-
mit Colintina saü Ocolina dupa cum am a-
ratat ca acel bald§ ocolea ora§ul BucurescI.
ApoT spre Nord era balta Herestreuld §i a
Floreschi, se numea a§a, cacT acolo a fust
vila §i casele familie Flore§tilor, §i in a ca-
ror sate §i m6ra se fabrica tnalbirea pande-
lor §i taerea lemnarieT. Na departe fncepea
dumbrava Banesi, proprietatea Ba,nului Ghica,
lemasa v'éduveT séle Banésa, al care% nume
se pastréda pina astadt. La acésta dumbrava se
serba tot- d'auna de BucureltenT 4ioa intéid
de Maiti; acolo se audea cantaxile cele melo,
di6se ale cuculuT, privighitoriie, turturelele §i
ciocatlia, sbegul meilor pe linga cite i flue-
nt] ciobanula cu cavalu, cum §i cimpoiul gra,-
dinarulta, cob=a, §i vi.6ra autarului, iar in
3
www.dacoromanica.ro
 34

vremea fanariotilor, tambura, min §i chemanu

tacead des merdarea publicului, mat In urmd, se
ivi chitara ea panglica latg, attrnatti, de OA,
clarinetu, fagotul §i altele. Acolo se .des
fata de odata cu primg-vara juni §i junele
Bucure§tilor, coditile dou6 Mate pe spate, iar
cliciulita pe sprinc6nA, bojamaua §i tistimelu,
conte§u i malotka, mal tâNiti i§licu §i fesul
(çefte caic), antiriti de sevain, ciac§irul ro§u de
lahurTs all engiur §al, §i In urm4," fracul, capela
§i pardestu variaa acea societate. Acolo se
tntreceaii Bucure§teni ea cai lor ca cociile,
butcile §i mal tArliti droscile §i cabrioletile,
'§I tncura cIlaretu bidiviul, §i cocona§1.1 arma-
sari.' de misir, iar mal tarcliti domni§. rul iapa
englezéscit. In fine la acea dumbrava se ftt-
ceati poesiile cele mat amoróse, frump, verde
§i o lalea, cuculq penita surá, faretra, veli,
psichi athlia, luna e lamina lumi, nu m6 pe-
depsi stIptne, teml 4iceai °data, Ur-4)4146.r,
§i mal tAtliU, d'alt fi iubito gingala fl6re,
valsurile de Lamer §1 Straus, polca çi ta
fine cancanul. Acolo era tntAlnirea cea destlí -
tltóre a societatel Bucurescene de- odatl cu
4imbetul primtleveri; jupgnésa ca fetita, ca-
cona Cu cuconita, dama cu demoasela, domnu
cu dómna, cumnatul ca cuscru, na§u ca finu,
www.dacoromanica.ro
 35

socrul cu skra, babaca thita, neneca Cu

Cu.
thioca, boeru cu jupfinu, archonserdaru Cu
chir Nicolae, dolma Costicg cu musiu Jean;
apoi vedea cineva mal de IiiturI §i pe os-
taiT, haiducu cu panduru, §eimenu cu arnautu,
deliu cu ciohadaru, husara cu dragonu, §i u-
lanu cu cazacu, iar feciorii se IntreceaA, vi-
sitiu cu birjaru §i ciocoiu cu lacheu. De la
acea durabravg Incepea spre occident Intinsa
campig a Giulestilor ping. in Dambovitg, se
vede biserica cea mare in ruina flcuta de fa-
milia Giule§ti; acolo a fost §i salhanaoa din
vechime, precum la marginea mo§iei astg4I
§oseaoa Chiselef, era §i m6ra cea mare de Ant,
a cgruia turn nalt de. 4id 0 petre, s'a vgçlut
ping la anul 1831 desfiinOndu-se la faccrea
§oselei, turnul acela era in dreptul basenuluI
de ast541 §i in dreptul bisericei fondata de Ni-
colae Mavrogheni ling palatul §i cigmelile lui
cu patronagiul isvorul tamgduiri, uncle de la
anul 1819 s'a infiintat meNionata mai sus
tipografie. De acolo In ocolul Bucurescilor era
morile Vlgdichi Filaret numite la Grozgve§t1
ling farmazonu (un grec ce da cu (Iodide) nu-
mit astg4I Malmaison, apa in urmg satul Co-
trocenI ast441 suburbia Si. Elefterie priimit
acest nume dup0. Sf. Ic6na ce se pastréslit In
3*
www.dacoromanica.ro
 36

biserica aced suburbie, in apropierea caria

era villa sail' palatele Bran covenilor §i a Fi-
lipe§tilor. Traditia vice, ca, pe acele déluri
era paduri f6rte mar!, §i c a^olo ascunyn-
du-se erban Voda Cantacuzino de navglirea
tatarilor §i fagaduind ir fiintarea unei monas-
till ad ki fondatio pe acel teritm. Pe acel
a fost tabara ru§ilor la intiia invasiune- in
vremea Ecaterini. De acolo in ocol incepea
délu Spire!, numire priimita dupit patronagiul
monastirel Sf. Spiridon ce este pe acel dé!;
acolo se Mean petrecerile org§enilor in gerbg-
torile pa§telor, dulapurl i hori. Pe acel déla
a facut Ipsilanti palatul Domnesc care all ars,
In care palata all taiat turci pe Domnul liar-
gerliu, aruncilndu'i trupul gol dupa feréstra in
curte, apoi de acolo continua délu spre ci§-
meaoa lui Filaret Mitropolitul, i rani nainte
pe la frum6sa grading, a luT Bella ping iara§T
la Vacare§ti de unde am inceput descrierea
ocolului Bucuresci.
arat i vre-o citeva monastiri ce in
urma s'ati aridicat imprejura ora§ului Bucu-
resci de fericiti Domni, §i care a fost §i in-
demnul cel mai mare ca sg, se Intl,* °rap'
atit de mult din véc in véc, cg,cY populatia
se colonisa tot-d'auna inpregiurul lor. Monas-
www.dacoromanica.ro
 37

tirea fondata de familia Cretale§tilor In calea

Mogot6eT la stréja de la putul cu 4alele, mo-
nastirea Sgrindarul sari Carantanul fondatl de
familia Cocorg§tilor maT 111015, apoT la anul
1635, infrumuset4ta de Maid Vocla Basarab,
Biserica D6mneT lui erban Voda Cantacu-
zino, Monastirea ZiAtari, fondati de ni§te u-
rarT sail argintarT Mae avutI (Zolotar», Mo-
nastirea Sf. Lin cel vechiti ta care a lam.-
ghisit §.1 Macarie patriarchul Ierusalimulul in
vremea lul COnstantin Voda Brancoveanul,
monastirea ilisit a ColteT cu scella §i spital,
fondatI de spItarul Mihal Constantin la 1715,
§i al atria turn de clopotnitg, J'ail &cut mee-
ten din armata Svetiang, al luT Carol XII;
se 4ice ca avea §i ceasornic §i ca peste In-
velit6rea el erati alte 4 turnulete miel §i ca
la intrare pe p6rta monastiriT erad Ogravitl
§i doT soldatT armatT §i ImbrAcatT In uniforma
cea Svetiana ca §i and ar fi fost pul 0, pI-
léscit de sentinela. Monastirea Sf. Saya cu
sc6la el slavon4. §i grécA, hanul luT erban
Voda Cantacuzino la 1680, acesta a fondat
§i monastirea CotrocenT.
Bann' luT Constantin Voda Cantacuzino la
1706. Biserica Stavropoleos de la 1701. Bi-
serica §i hauul Grecilor, monastirea sfintilor

www.dacoromanica.ro
 38

Apostoli din Dudescu era In vremea luT Con-

stantin BrAncoveanu, monastirea MihaT-VodA,
edificat4 de Mihal Bravul la 1593, Sf. mo-
nastire a luT Alexandra Voda, care in ,urmit
fu indreptatI de nepotul sen Radu-Vodl, acT
turci and se retraseri (Muse foe erbgria ce
pAstra6 intr'insa la 1595 dimpreuna ea a Sf.
Atanasie cimitirul eT. Hanul eel mare ea o
cetAtue en biserica Sf. George in mijloc s'a
4idit de Constantin-Vodi Brancoveanu si la
sfintirea biserici aduse pe Patr iarhul Ierusa-
limului Ciisant ¿are se insotea de Dionisie
Episcopal TirnoveT, de Climent al Andriano-
poluluT, de Axentie al SofieT, de Maxim al
Ieropoluld, de Neofit al SevastieT (unde era
si Antim Episcopal RimniculuT, care mal tIr
qia devine Mitropolit al tari, si care fa me.
cat in DunAre, dupti cum arAtaT, acesta a fon-
dat biserica Autimulai), adueind acestI Sf.
PIring si m6stele sfintulin mucenic George,
611 Domnu Constantin Brlincoveana le da-
rueste la toti cite a basma in care eral le-
gal si mal multT galbenT. Prea malt a imi-
tat acest Domn nenorocit, faptele lui Négoe vodl
Basarab fondatorul frum6seT monastiri de la
=tea de Arges, WI tot dupIt modelul aceT
monastirT a fondat si el SE Bisericii de la
www.dacoromanica.ro
 39

Mitropolie, pe care o Wu catedral, el §e-

dea linga dinsa in easel° sale din p6lele (M-
UM', asta4I casele Brancovene§tT. Una gidul
Astor case amorira dorobanti pe Preda vor-
nicu lui papa Postelnic in rescaa lor 1660,
(ve4/ crucea de piatra in 4id) DeImna Bala§a
fiica sa edifica biserica cu acest nume pe ca-
lea Will sati Calicilor, Mind asil de 15menI
Barad Mitropolitul Filaret infiintéla o ci§-
mea frumósa pe cAmpia de RITA Mitropolie.
Scarlat Ghica, 4ide§te biserica Sf. Spiridon
ce! Ed pe calea Serban-Voda. BarAtia sati bi-
serica catolicilor se fondd41 de un italian, a-
nume Delciaro, in vremea lui Stefan-Voda Can-
tacuzino cu berat de la 'Arta Otomana §i de
acea i sail pus numele de &ratio, adica do-
cument, autorisatie, §i cu conditie BA nu ad-
dice turnul nalt.

Sf. Biserica de la mahalaoa Foi§oru, ce este

Una in dreptul monastiri VAcarescI in par-
tea cea stingl a maluluI DAmboviti, este
aridicata tot de N. Voda Mavrocordat la 1718,
cad line), acésta BisericA era palatele D6m-
neI sale (haremul), §i de acolo fAcuse un pa-
limar lung ca un foilor §i cu invelit6re prin
care mergea Dómna de la Haremul eI ping

www.dacoromanica.ro
 40

Ja VdcAresa la Vodd, acest foisor era aridicat

pe maT mulp stilpT pe un spatid de o oil,
cdlatorie, si cu, feresfre in amindoud laturile
si continua lungimea luT peste luncT, peste
grldinT si chiar peste apa DAmbovip, si de
atuncl s'a numit acea mahala a Foisorulul.
Iraditie acésta se spune de top bdtriniT aceleT
mghalale. Sf. biserica GorganT idita intro
apa DAmboviti si balta cea mare ilisd astIll
a CismegiuluT i s'a pus numele de Gorgan
(asia se numesc mAgarile cele inalte) del ea
se alid pe d'asupra acel mdgure, in miThcul
bIltel cismelelor,, care band coprindea in
vechime si Sf. bisericil ce se numeste Schita
MdgureanuluT. AcestI mitgurenT este o familie
veche a taxi si in acea direcpe d'asupra bAlti
Cismegid, ad 4idit acea Biseried si all facuVo
Schit de maid, care nu se stie cind all apd-
rut. Asemenea In marginea bAlp de la Icóna
s'a gidit Sf. monastire de maid' (iisA la Ic6nd
si 'fad ritmas acest nume, eici se slice cii ar
fi fled o min une lama maici DomnulnT, gli-
sindu-se inteo cii lIcriLmtnd. Acestea fiind cu-
noscintele mele despre orasul nostru, pentru
restul monumentelor si cladirilor vd4ute in
Istoria Romlniel de Tunusli, Sulter, Fotino,
inca!, Aron, Eliad, Laurian) Bdlcescu si alti,
www.dacoromanica.ro
 91

de mal Inaintea lor, care le all descris §i el

tot dupa culegerile ce all putut face.
lar ea ni6 marginesc numaT ping, nu is-
pravese ca sa silt ca Cu reson s'aa scris de
uniT din istorid, ca judetul Ilfov Incepea chiar
de ltnet 'Arta de sus a cetatui Bucurescilor,
cad nefiind ora § pe partea cetatuiel cea des-.
pre apusul greld, adica pe directia stradeT
francese de ast641, se Incepea numele judetuluT
Ilfov ; apoT cum mal tarqiii acel t6rém peste
care se afla situat ora§ul BucurescT, at"' de-
venit mo§iT Domne§tI li DomniT leaa §i In -
chinat locurilor sfinte de la muntele Atos,
Alexandria §i Ierusalimulta. Acestea s'ar pu-
tea descoperi din vechile documente ale ace -
lor monastirT foste chiriarhe, care sunt in ar-
hiva documentelor ; dupa a mea Were insa,
§i pentra acésta qic ca maT tar4iii devenind
tare Islamismul §i care persecuta cre§tinis -
mull aces te locurl s'at tnchinat §i s'ail pus sub
patronagiul diferitelor lavre orientale, care se
protegeaa de catre tmparati otomanl.
Pentru cit am vorbit de ora§ul de bucurie
Capitala RomanieT, voesc a arata ceva in
prescurtare §i despre starea luT cea sociala.
Principiurile religiuneT ortodoxe a Romani
lor par;lit tot-d'auna cu mare veneratiune, pos-
www.dacoromanica.ro
 42

lurile, milostenia, spovedania, sfinta ennui-

caturA., mergerea la biserica faceat reputatiu-
nea cetlténulul; onbrea, fidelitatea, timiditatea
modestia0 lucrul firelor faceat reputatiunea fe-
meilor. Ce lucrécla filta? o OM de ic6na pen-
tru pa§te la maica DomnuluT sat rugavite
pentru archieretlCe lucré 11 nora ta? 40 c6se
rochia. Dar fiul tet ce face? Invata la chriso-
lora sat Esop, la comita sat Omer grama-
tia Lascarios sat Terpsithea.Darbatul tet
unde este? At plecat n taxit cu mart& sail
a intrat in chiverniséla.Dar sotul Mil ce se
face? s'a dus la Ierusalim.Unde este mata?
s'a dus cu tata Tinca Vino la St Vineri sat
la Sf. Lefterie §i de acolo la Herestret la
nalbitorésfi pin1i.-06,nd se cununa sorta? cand
o vrea Dumnellet. Citnd isprevitI casele v6s-
tre? and o vrea Damne4eitDar de ce a mu-
rit tatitl tau? a s'a ispravit 4ilele.Dar
de ce a pAgubit? cad nu rat ajutat Dumne-
.De ce a ajuns vgrul tea In asemenea ti-
calo0e? cad a fost blestemat de parintif
fiind-ca bine cavéntatile parintilor intemeia41
casa fiilor.Cum ati petrecut a séri? am cbe-
mat vicleimul §i stéoa.Unde mergetT la vara?
la Cernica sat la Caldgru§ani?
Clerul pina la venirea Domnilor flinariotI
www.dacoromanica.ro
 - 43
Nicolae Alavrocordat anul 1716 a fost Ro
maDI si Mae putinl GrecT sad Bulgad ; ser-
viciul divin se practica in limba Slavona 0
gréca, pina la Domnia laT Mate Voda Bas-
sarab annul 1640, ape tueepuse pe alocurea
limba Romanéscii, dominata de cea gréca, cad
top cátl nu erad cu obiceiuriIe grece (fanariote)
eral mu4icos.
Guvernele pina la Nieolae Mavrocordat rani
avead acel Romanism, acele obiceiurile vecla
de noblete si fraternitate nationalk boeri mid
tinead en poporul, cumetria, na§ia si cuscria e-
ral principiul lor religios en care se familia-
risa si se popularisa cu clasele de jos, iar
biserica era fraternitatea .cu con -religionarT
lor. Dupa dominatia Irma a fanariotilor a
Inceput luxul si slabiciunile orientale si cu a-
cestea ura si antipathia reciproca,.
Desele invaçlinal In adevar ati contribuit mult
la desvoltarea civilisatiuniT, dar ce folos? ca
ail omorit nationalismul, si industria.
Comerciul si industria eral sc6la de edu-
catiune a Romanilor, cad isnafurile (corpo-
ratiunele) de meseria0 40 avead particulara
lor ogre si activitate, cavafi, selari, cojocari
grosI, croitorY, postovari, tabu! si. lemnarI
concural fail preget, lucru lor era ca soli.
www.dacoromanica.ro
 44

ditate- §i acuratetA, eI Intre din§i se Inmul-

teatt, sa nukaü qi se ajutail unii pe altT, iar
comerciantif, comisionan! marfurilor Europene,
(Lipscani), Marchitan! russe§tI(casacliI) §i com -
portori mOrfurilor orientale, se Intreceail In -
tre dtn§i cu onóre §1 creditul In cel
mare grad, In cat ardicaa uni de la alti capi-
talud adese de mil de olandesT §1 tiler! WI
nid o poli tasaì vre un Inscris.
Asemene credite aveatt §f In streinatate,
cad eI (Romani) tineaa strict la onórea §i re-
putatiunea lor, dovada despre acésta avem
pinit In splele nelstre, cad la aim' 1847, and
arse tot argul Bucure§tilor, onorabili comer-
ciantI roman! platira a doua i datoriile lor
In streinatate, fartt a voi s priméscg vre un
sc141m8nt la care fabricantil europed eraa
dispu§I a le face.
Iata amorul propria al comerciantilor no§-
tri, carora li se envine t6t stima §i lucre-
derea.
Tia ea minte, c pti.O, la anu11828, plat%
Bucure§tuluI, era pensionul de buna educa-
tiunea tinerilor; cine indresnease umble *-
tea pe la petrecerI, cine Indresnea sa, minta,
.cine indresnea sa se preumble cu birja, cine
indresnea BA nu salute pe preot i pc batrld,
www.dacoromanica.ro
 45

cine indresnea sl trécI pin lipscanT sad prin

tirg cu vre un costum mai deosebit de por-
tul set, cacT pe dat4 ii se dicea cg, este flat
peirei; cine indresnea st," -tie Dum'nica sari
serbIt6re pravIlia drschisg i A nu mérgii,
la bisericI In vremea SI. liturgiT ? Se intreba
In pimp, ce pati boieru ala care jefui lumea?
il imbracti, In opincT §i deghe §i il bItu la
falang,I; ce pAti moflusu acela ? 11 inchise la
halmanie, ii orindui erotocrisie §i'l puse In
butuc; cc pati plastografu. Ala? II titia. mkt-
nele sat IL infunda in o na OrAsitA, ce pap,
omoritoru de 6meni, de a. treia, 6r6,? II puse
in VIA sad il spundurA, ce pap brutaru sad
simigid fall, 11 tintui la up prAvAlif luT, dar
viditid de alert copilu Ala? 11 bita la spete,
ce pati resvratitoru (revolutlonaru); il dete On
Virg cu nasul tgiat.
Iatt, dar, Bucuresci cum s2a tinut §i cum
ad resistat atitor calamiati ce ad trecut peste
dinsul, jail §i de ce a fobt iubit de toti
streinii ce l'ad visitat, scedele ereati In ade-
vIr cele maT multe cu crucea, ajutg, pentru
limba Roming §i cea Slavong, iar procopséla
desevii,r§itti érea in limba Meng.; aristocratia
name invata §i. pe latine§te, boierul crea in-
tr7adevar protectorele bargesid, curtea be je-

www.dacoromanica.ro
 46

réscA devenea adese asilul nenorocituluT, boieru

insg pretindea de la mal micul Beg sa'§I cu-
nóscg lungul nasuld.
Aceste tóte erag principiurile RomInilor
§i cele de apetenie era dragostea catre Dom-
nitor §i frica luí Dumnecjeg.
A§a dar oralul nostru de bucurie pg4it de
Dumneqeg, cruttnd orI-c3 nenorocire a venit
asupra luT, calamitItI care adesea-orI l'a de-
secat Bi de chiar popnlatiune pria epidemie,
bajeniI, fómete, rasbóie §i ciume, s'ag pastrat
pina In lioa de ast4I numele luI cel frumos,
fiind a In moralul principal al Rominulul a
fost tot-d'auna drept mg,nglerea sa, a orI-ce
rele II va veni sunt de la Dumnecleti, §i de
aceea el le ag primit cn rabdare §i speranti.
PAstre4 In galeria mea de tablourI mal multe
modele de costumele vechI ale orarnilor I10§-
tri de ambe sexe ale cleruluT, Bi ale olti-
reT, Bi traind, promit compatriotilor meT, cá.
le vol publica dula puterile §i mijlócele mele,
promit a publica i vechia topografie a si-
tuaOuni capitaleI.

Major D. Papazoglu.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro