Ziua Mondială a Statisticii

Statistică în România:
de la Catagrafii
la Recensăminte* –
trecut şi actualitate
Ec. Ioan B. GÂLCEAVĂ
Ing. Cristian Vitty CHIRAN
Prof. Magdalena DRĂGUŞIN
Institutul Naţional de Statistică

Abstract

La împlinirea a 151 ani de

statistică oficială în România (1859
– 2010), stabilirea Zilei Mondiale
a Statisticii (20 octombrie 2010)
pentru a fi celebrată în întreaga lume
– reprezintă pentru ţara noastră, fără
echivoc, recunoaşterea importanţei
şi rolului statisticii, a muncii
statisticienilor de-a lungul vremii,
pentru dezvoltare şi modernizare.
Cuvinte cheie: catagrafii; statistică; recensăminte; recensământ al
populaţiei; ONU; Ziua Mondială a Statisticii.

*Catagrafie – sursă de date demografice, folosită începând cu a doua jumătate a secolului al

XVIII-lea. Catagrafie – cuvânt de origine grecească, cu înţelesul de înscriere pe o listă, desem-
nând un mijloc de evidenţă. (Dicţionar statistic economic, D.C.S./1969)
Recensământ – observare statistică totală ce constă în numărarea ansamblului de unităţi cu
scopul de a obţine date şi informaţii de natură demografică, economică şi socială. Recensământul
poate avea ca obiect populaţia, întreprinderile industriale, comerciale, de transport, agricultura
etc. pe un teritoriu delimitat după criterii / principii bine stabilite. Recensământ al populaţiei
– definit ca un proces de culegere, prelucrare şi publicare a datelor demografice, economice şi
sociale fiind efectuat de obicei la un interval de zece ani. (Dicţionar de macroeconomie/2008 –
Editura C.H. Beck)

Romanian Statistical Review nr. 10 / 2010

 Ziua Mondială a Statisticii

***
Activităţi de evidenţă şi statistică desfăşurate pe actualul teritoriu al
României datează - în fapt- cu mult timp înainte de 1859. Până la perioada
stăpânirii romane în Dacia sunt atestate documente din timpul constituirii
statului dac. Romanii au efectuat înregistrarea locuitorilor şi a bunurilor
(Census provinciae) la intervale de cinci ani. Sistemul de evidenţă şi statistică
a continuat şi după retragerea romanilor din Dacia – pe toată perioada de
formare a poporului român, a primelor formaţiuni statale româneşti, fiind
cunoscut numărul populaţiei, modul de utilizare a pământului, resursele
minerale, numărul animalelor, situaţia comercială şi alte activităţi. Ulterior,
în dicţionarele de specialitate apărute, autorii au formulat definiţii clare,
cuprinzătoare – în opinia noastră – cu privire la statistică – ca ştiinţă, disciplină
care utilizează metode proprii de calcul pentru variate domenii, pentru analiză
şi interpretare a evoluţiei fenomenelor.
S-a subliniat că STATISTICA s-a născut din necesităţi practice. În
diferite epoci, lucrările de evidenţă şi statistică au fost impuse de nevoile
de cunoaştere, în special, în scop militar şi administrativ. Sunt menţionate,
în general: statistica descriptivă, aritmetică, probabilistică, informaţională,
sistemică etc.
Instituţiile de statistică ale statului: oficiile, comisiile, birourile,
direcţiile, institutele etc. existente în majoritatea ţărilor din lume desfăşoară
activitate de culegere, prelucrare şi publicare a datelor şi informaţiilor
statistice oficiale.
Efectuarea de recensăminte şi anchete statistice au fost şi reprezintă
importante activităţi complexe ale instituţiilor de statistică ale statului.
În acest context, ne-am propus să amintim şi personalităţile care au
condus şi coordonat, după caz, activitatea în România, în Instituţia Centrală de
Statistică şi la Societatea Română de Statistică.
Conţinutul esenţial al STATISTICII rămâne invariabil legat în
opinia noastră, de modalităţile practice de investigare a fenomenelor social –
economice şi de informare a organismelor statului.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Statisticii – stabilită pentru data de 20
octombrie 2010 potrivit Rezoluţiei 64/267 a Adunării Generale a O.N.U. – tema
generală a avut şi are o semnificaţie deosebită: “Sărbătorirea progreselor
înregistrate în statistica oficială”
Din istoria statisticii româneşti, ne referim la o serie de lucrări realizate,
la relaţiile de cooperare şi colaborare, cât şi la participarea specialiştilor din
domeniul statisticii oficiale pe plan intern şi internaţional: reuniuni, consfătuiri,
simpozioane, la întâlnirile organizate de Institutul Internaţional de Statistică,
adunările generale ale Societăţii de Statistică, şi la alte organisme de specialitate.

Revista Română de Statistică nr. 10 / 2010

Ziua Mondială a Statisticii

Ne gândim în primul rând la o lucrare reprezentativă de statistică:

“Descriptio antique at hodierni status Moldaviae” – elaborată de Dimitrie
Cantemir, domnitor al Moldovei – istoric, om politic şi analist remarcabil.
“Descrierea Moldovei” este cunoscută ca prima lucrare sociologică
din literatura de specialitate, tradusă în mai multe limbi de circulaţie
internaţională.
Autorul, Dimitrie Cantemir a fost unul din primii gânditori români
care a făcut investigaţii directe, a folosit date şi informaţii statistice. A fost un
adept al statisticii descriptive ocupându-se de monografii şi de alte cercetări
statistice. Elaborând Catagrafia Moldovei, Dimitrie Cantemir a realizat şi o
descriere amănunţită a judeţelor.
A fost o expunere monografică reprezentativă pe plan geografic, economic
şi social care datează din 1716, elaborată pentru prima dată în Ţările Române*.
Alte documente de valoare s-au întocmit de asemenea după anul 1800,
dintre care ne referim la: Condica liuzilor (a persoanelor autorizate pentru
stabilirea şi încasarea impozitelor), în 1803. În Bucureşti s-a efectuat, în anul
1811, Catagrafia cu privire la îndeletnicirile meşteşugarilor şi negustorilor -
grupaţi pe categorii de avere şi venituri. Catagrafia din 1814 şi cea din 1819
– ambele având importanţă pentru procedurile utilizate în stratificarea socială
a populaţiei în teritoriu. Unele catagrafii aveau periodicitate din şapte în şapte
ani, în Moldova.
Au fost elaborate alte importante lucrări statistice ale teritoriului şi
anchete cu privire la învăţământul statistic fiind obţinute date şi informaţii
pentru anii 1828, 1831 – 1832 şi alte perioade. Ultimele catagrafii au fost
realizate în anii 1851 - 1852, fiind înlocuite cu recensămintele.
În lucrarea “Povăţuiri pentru Catagrafia Moldovei”, autorul:
Ion Ionescu de la Brad (1818 – 1891) – cunoscut economist, statistician şi
agronom (conducător al Direcţiei de Statistică a Moldovei) a făcut precizări
cu privire la organizarea Recensământului din 1859 – 1860. În capitolul
introductiv (Elemente de statistică), Ion Ionescu de la Brad s-a referit la rolul
matematicii în metodologia statisticii, elaborând un sistem de indicatori pentru
caracterizarea vieţii social – economice.

***
Din evoluţia statisticii în România, referindu-ne la unele din primele
forme de evidenţă şi statistică, la diferite genuri de înregistrări - prezentăm
cu deosebire date cronologice, aspecte organizatorice şi metodologice privind
recensămintele.
* Catagrafii în Ţara Românească şi Moldova s-au întocmit şi în anii 1769-1774 pentru
judeţele existente.

Romanian Statistical Review nr. 10 / 2010

 Ziua Mondială a Statisticii

Este cunoscut că ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE (O.N.U.)

a acordat, în acest an, importanţă recensămintelor populaţiei – Runda
2010, plasată sub Motto-ul:
“Fiecare contează – Datele corecte şi complete sunt esenţiale
demersurilor de îmbunătăţire a vieţii oamenilor”.
La nivel O.N.U. s-a subliniat că recensămintele prezintă avantaje
comparativ cu alte cercetări statistice efectuate asupra fenomenelor
demografice şi social – economice. Prin recensăminte – observări statistice
totale urmează să se asigure date şi informaţii pe localităţi, regiuni, ţări şi
continente, până la nivel mondial.

• Pe teritoriul ţării noastre, Recensământul populaţiei şi agriculturii

din anul 1838, este considerat primul recensământ statistic modern.
Investigaţia statistică s-a efectuat, de la un anumit moment de referinţă,
cu personal instruit, funcţionari ai statului deplasaţi în localităţi, datele şi
informaţiile statistice fiind înscrise în formulare pe bază de instrucţiuni
elaborate într-o concepţie care să asigure claritate şi certitudine.
• Recensământul populaţiei din 1859/1860 a fost prima înregistrare
efectuată simultan în Moldova şi Ţara Românească – prin care au fost urmărite
aspecte demografice şi cu caracter economico-social.
• Au urmat o serie de recensăminte la anumite intervale.
• Recensământul general al populaţiei din 1899 a fost consemnat
în istoria statistică a României ca o lucrare remarcabilă, de calitate, datele
şi informaţiile colectate evidenţiind locul şi rolul cercetărilor statistice în
proiectarea politicilor de guvernare ale ţării.

Revista Română de Statistică nr. 10 / 2010

Ziua Mondială a Statisticii

• În anul 1912, se realizează alt important Recensământ al populaţiei,

având la bază principii şi cerinţe conforme cu practica statistică internaţională.
Recensământul a furnizat date şi informaţii privind numărul populaţiei şi
pentru alte categorii de indicatori, necesare în contextul istoric şi realităţile
ţării de la începutul secolului XX.
A fost una din primele cercetări statistice la nivel internaţional prin care
s-au obţinut concomitent date şi informaţii privind clădirile şi locuinţele.
• Recensământul general al populaţiei din anul 1930 – s-a efectuat
prin serviciile statistice teritoriale ale administraţiei publice, cât şi prin birourile
statistice de pe lângă prefecturi şi primării. A fost considerat unul dintre cele mai
moderne recensăminte, din perioada respectivă, efectuat în lume, fiind obţinute
inclusiv date şi informaţii privind apartenenţa etnică, limba maternă şi religia.
• Recensământul general realizat în anul 1941 a oferit date şi
informaţii de importanţă deosebită pentru autorităţi privind starea demografică
a ţării, capacitatea economiei – a industriei şi agriculturii la data respectivă.
Totodată a fost efectuat şi unul din primele recensăminte pe probleme
agricole cu adevărat sistemic.
Este de evidenţiat faptul că în România înregistrările totale de tipul
recensămintelor populaţiei s-au organizat în baza unor prevederi din diverse
acte normative: hotărâri, decrete şi acte oficiale emise de organele statului. Au
fost permanent îmbunătăţite programele de înregistrare pentru efectuarea
recensămintelor asigurând obţinerea de date şi informaţii demografice,
economice şi sociale – datele definitive întregind Fondul naţional cu noi
serii de date statistice solicitate permanent de diferite categorii de utilizatori
din ţară şi de la organismele internaţionale.
Începând de la 1838, s-a efectuat în principal înregistrarea populaţiei.
Au făcut excepţie Recensămintele generale din anii 1930 şi 1941, realizându-
se şi investigarea întreprinderilor comerciale, industriale şi agricole. La
Recensământul din 1941 s-au inventariat inclusiv locuinţele şi clădirile. În
anul 1948, a fost efectuat Recensământul agricol şi al populaţiei şi în 1956
un alt Recensământ important al populaţiei.
Realizând o scurtă prezentare, ne referim în continuare la
Recensământul din anul 1966 - o complexă cercetare statistică, cunoscând
că s-a pus accentul pe exactitatea înregistrărilor, faţă de alte lucrări, la toate
caracteristicile prevăzute în programul eleborat. A fost primul recensământ
la care s-a beneficiat de prelucrare electronică.
Din istoria statistică a recensămintelor din România, Recensământul
din anul 1977 poate fi considerat cel mai cuprinzător din punct de vedere
al elaborării sistemului de indicatori, al programului de înregistrare. Au fost
aduse îmbunătăţiri din punct de vedere metodologic, cât şi organizatoric.

Romanian Statistical Review nr. 10 / 2010

 Ziua Mondială a Statisticii

Pentru recenzare, au fost folosite ca bază legală prevederile Decretului

Consiliului de Stat nr. 145/1976, cu precizări importante. Fiecare persoană
înregistrată a fost încadrată într-o gospodărie, preacizându-se situaţia faţă de
capul gospodăriei şi alte caracteristici demografice, economice şi sociale.
Prelucrarea datelor obţinute s-a făcut potrivit unui program modern,
fiind asigurată în detaliu elaborarea şi editarea unui însemnat şi cuprinzător
număr de publicaţii. (volume elaborate cu date definitive)
• Prima cercetare statistică de interes naţional, de mare complexitate,
după schimbările de ordin politic şi social intervenite la sfârşitul anului 1989
în România, a fost Recensământul din ianuarie 1992. Efectuat pe întreg
teritoriul ţării – simultan pentru populaţie şi locuinţe – recensământul a
constituit prin rezultatele obţinute, o sursă importantă de date şi informaţii
necesare pentru multiple scopuri economice şi sociale.
• La început de mileniu, cea mai vastă cercetare statistică desfăşurată în
România, a fost Recensământul din luna martie 2002. A existat un program
îmbunătăţit de pregătire, organizare, efectuarea propriu-zisă a înregistrărilor şi
un program riguros de prelucrare elaborat de specialiştii Institutului Naţional
de Statistică. H.G. nr. 504/2001 şi nr. 680/2001 au stat la baza desfăşurării
înregistrărilor.
Rezultatele preliminare s-au prezentat în mass-media relativ la interval
scurt după încheierea lucrărilor de înregistrare. Rezultatele definitive au fost
publicate în anul 2003, fiind editate mai multe volume cu date generale şi alte
date specifice.
În România vor fi realizate, în următorii ani, două lucrări complexe,
de mare anvergură:
-Recensământul General Agricol (2010)
-Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor (2011)
• Pentru efectuare în România a Recensământului General Agricol
(RGA 2010), cadrul legislativ este prevăzut în Regulamentul Parlamentului
European şi al Consiliului privind anchetele referitoare la structura
exploataţiilor agricole şi ancheta privind metoda de producţie agricolă.
RGA se va efectua în România la un interval de aproximativ zece ani
faţă de ultima investigaţie de acest gen.
Culegerea datelor şi informaţiilor în teritoriu se va realiza, în
fapt, în perioada 2 decembrie 2010 – 31 ianuarie 2011.
Recensământul General Agricol 2010 din România a fost şi este
pregătit pentru efectuare, colaborându-se cu specialişti din Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Administraţiei şi Internelor
şi instituţiile teritoriale, cu experţii EUROSTAT şi ai oficiilor naţionale de
statistică din statele membre ale Uniunii Europene.

Revista Română de Statistică nr. 10 / 2010

Ziua Mondială a Statisticii

• În 2011, în luna octombrie urmează să fie efectuat primul

Recensământ al populaţiei şi locuinţelor – organizat după aderarea
României la Uniunea Europeană.
Prof. univ. dr. Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de
Statistică – preciza recent printre altele:
„ În urma efectuării Recensământului populaţiei şi al locuinţelor
din anul 2011, România va prezenta pentru prima oară prin calitatea sa de
stat membru, Comisiei Europene – date referitoare la populaţie, incluzând
caracteristici demografice, sociale şi economice ale persoanelor, nucleelor
familiale şi ale gospodăriilor, fenomenul privind migraţia externă, precum
şi caracteristici cu privire la locuinţe şi clădiri în care se află locuinţe”.
Recensământul va fi o lucrare complexă, de mare valoare, de interes
naţional, având ca bază legală o serie de importante acte normative: Legea
organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România (nr. 226/2009);
Ordonanţa Guvernului nr. 36/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 5/2008;
Hotărârea Guvernului nr. 1502/2009; O.U.G. nr. 20/2010 prin care se modifică
şi se completează O.G nr. 36/2007, aprobată prin Legea nr. 144/2010.

Din istoria statisticii româneşti consemnăm numeroase alte

evenimente şi activităţi care s-au desfăşurat concomitent cu dezvoltarea
statisticii în general.
• Facem, în principal, referire la învăţământul statistic, la prima
instituţie de învăţământ supeior din ţară (Academia Mihăileană, înfiinţată în
anul 1834 la Iaşi unde se preda dreptul şi statistica). În perioada Regulamentului

Romanian Statistical Review nr. 10 / 2010

 Ziua Mondială a Statisticii

Organic se recomanda folosirea statisticii. În 1843, s-a introdus ca materie

obligatorie şi statistica. La gimnazii şi la Seminarul teologic se preda statistica
– introdusă ulterior în Programa analitică la toate categoriile de şcoli secundare.
De remarcat că actele de stare civilă erau întocmite de preoţi, atribuţie care
le revenea potrivit Catagrafiilor populaţiei care reprezentau la nivel local şi
evidenţe statistice pentru efectuarea recensămintelor. După anul 1859, când
s-au pus bazele statisticii oficiale, a fost revigorat şi învăţământul statistic.
Pentru Recensământul din 1859/1860 s-a organizat o adevărată şcoală de
pregătire şi instruire. Primul curs de statistică poate fi considerată lucrarea
„Elemente de statistică” publicată cu ocazia recensământului. Crearea şcolii
de teoria probabilităţilor legată de numele lui Octav Onicescu şi Gh. Mihoc,
a marcat o etapă importantă în statistica din România. Ulterior, statistica a
fost inclusă în Programa analitică a tuturor şcolilor comerciale înfiinţate în
unele oraşe importante inclusiv în Bucureşti. După reforma învăţământului
care a avut loc, statistica se preda la Cursul de ştiinţa finanţelor şi de
statistică. Începând cu anul şcolar 1949/1950, în România funcţionau ca
şcoli de specialitate: Şcoli Medii Tehnice de Statistică în oraşele Botoşani,
Caracal, Târgu Mureş, Timişoara şi în Bucureşti – adevărate “pepiniere” de
specialişti, tehnicieni cu nivel mediu de pregătire. Instruiţi şi specializaţi în
statistică, contabilitate şi alte materii, elevii şi abolvenţii celor patru ani de
învăţământ au participat efectiv la diverse acţiuni specifice, la înregistrările
organizate: recensăminte şi alte cercetări statistice curente, inclusiv la
nivelul gospodăriilor şi al unităţilor furnizoare de date şi informaţii statistice
din diferite zone ale ţării.
În învăţământul superior, în anul 1951, s-a înfiinţat Institutul de
Ştiinţe Statistice unde au fost pregătite câteva serii de absolvenţi (economişti
- statisticieni), institutul devenit ulterior Facultate de Statistică în cadrul ISEP
Bucureşti.
Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) a funcţionat sub
titulatura respectivă până în anul 1967, devenind Academia de Studii Economice
(actuala denumire) având în componenţă mai multe facultăţi, cât şi Facultatea
de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică. Statisticieni cu studii
superioare au fost şi sunt pregătiţi şi în alte centre universitare din România.

***
În întreaga activitate desfăşurată, reprezentanţii României au fost
prezenţi la diverse întâlniri de lucru organizate pe plan internaţional, în
domeniul statistic. Ca exemplu – participarea din anul 1857, la Viena, la
lucrările INSTITUTULUI INTERNAŢIONAL DE STATISTICĂ (primul
Congres a avut loc în anul 1853, la Bruxelles); România a avut participări

Revista Română de Statistică nr. 10 / 2010

Ziua Mondială a Statisticii

active la Congresele Internaţionale de Statistică de la Londra, Berlin, Florenţa,

Sankt Petersburg, Haga şi altele; participarea la Organizaţia de Cooperare şi
Dezvoltare Economică (O.E.C.D.) – Organization for Economic Cooperation
and Development, cu sediul la Paris; la Oficiul Statistic al Comunităţii
Economice Europene; cât şi la alte organisme.
În acest context facem referire la măsurile şi rezoluţiile importante
în diferite domenii de activitate adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite
(O.N.U.).
Înfiinţată prin Carta adoptată la Conferinţa din anul 1945, la San
Francisco, Organizaţia Naţiunilor Unite (O.N.U.) a avut şi are o serie de
principale scopuri: menţinerea păcii şi securităţii; dezvoltarea relaţiilor
prieteneşti între naţiuni; realizarea colaborării internaţionale.
O.N.U. urma să fie un centru unde să se armonizeze acţiunile statelor
în vederea atingerii scopurilor comune. În anul 1955, România a aderat la
acest organism, care la acea dată avea 76 de state membre. O.N.U. cuprindea
în 1965 un număr de 117 state membre. A coordonat activitatea diferitelor
instituţii specializate, abordând constructiv spiritul principiilor Cartei, al
înţelegerii şi colaborării paşnice.
În anul 1964, O.N.U. a organizat Conferinţa pentru comerţ şi
dezvoltare, adoptând numeroase recomandări. Erau atunci 115 state
membre.
În continuare s-a desfăşurat o intensă activitate, acordând atenţie
diferitelor domenii ale statisticii social-economice prin: Oficiul Statistic al
Naţiunilor Unite (Statistical Office of the United Nations) – Secţia social-
economică (New-York); Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură –
F.A.O. (Food and Agricultural Organization) – cu sediul la Roma; Organizaţia
Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) cu sediul în Geneva; Biroul Internaţional al
Muncii (International Labour Organization) – la Geneva; Comisia Economică
pentru Europa (C.E.E.) – la Geneva.

Evidenţiem în acest context şi alte evenimente din România în

domeniul statistic:
• La data de 23 iulie 1937 s-a constituit SOCIETATEA ROMÂNĂ
DE STATISTICĂ (S.R.S.), ideea înfiinţării fiind susţinută – la data respectivă
– de conducerea INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTICĂ (I.C.S.), de
ACADEMIA ROMÂNĂ, de numeroase şi prestigioase personalităţi ştiinţifice
ale vremii. Iniţiativa creării S.R.S. ca asociaţie profesional-ştiinţifică în
domeniul statisticii i-a aparţinut lui Leonida Colescu, conducătorul I.C.S. (în
perioada 1899-1922), membru al INSTITUTULUI INTERNAŢIONAL DE
STATISTICĂ (din anul 1910).

Romanian Statistical Review nr. 10 / 2010

 Ziua Mondială a Statisticii

SOCIETATEA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ înfiinţată în urmă cu 73

de ani a avut scopul (prevăzut în Statut) de a stimula investigaţii cu caracter
tehnic şi practic, colaborând la câştigarea interesului opiniei publice pentru
orice cercetare statistică. În întreaga perioadă cât şi-au desfăşurat activitatea,
membrii SOCIETĂŢII ROMÂNE DE STATISTICĂ au păstrat permanent
contactul atât cu serviciile publice din ţară, cât şi cu organismele similare
din străinătate prezentând date şi informaţii prin importante lucrări statistice
elaborate privind starea şi manifestările caracteristice ţării noastre, contribuind
inclusiv la realizarea recensămintelor.
În toată perioada, până la încetarea activităţii, membrii Societăţii au
avut o contribuţie importantă în conducerea statisticii publice, în învăţământul
mediu şi superior de specialitate.
Reluarea activităţii SOCIETĂŢII ROMÂNE DE STATISTICĂ, în anii
‘90, a însemnat intensificarea colaborării între specialiştii angrenaţi în diferite
domenii ale statisticii social – economice, ale teoriei statistice, demografiei,
matematicii şi informaticii, între specialiştii aflaţi în activitate cu ceilalţi
membri ai SRS. Seminarul Naţional de Statistică “Octav Onicescu” a căpătat
caracter permanent, prin organizarea prezentării şi dezbaterii unor lucrări
ştiinţifice de interes naţional, a lucrărilor ce surprind problemele integrării
statisticii româneşti în Sistemul statistic european.
În România, de-a lungul vremii s-a desfăşurat în statistica oficială la
nivel central şi teritorial o intensă activitate pentru realizarea şi întreţinerea
sistemului de indicatori statistici, a metodologiilor de calcul; pentru colectarea
datelor statistice, a producerii şi difuzării lor (obţinute prin cercetările statistice
lunare, trimestriale etc., cât şi din cercetările statistice totale: recensăminte şi
alte anchete speciale).
Publicarea datelor şi informaţiilor statistice a fost şi reprezintă o
activitate de maximă importanţă.
Sistemul publicaţiilor statistice a fost îmbunătăţit permanent în
conţinut şi mod de prezentare fiind adaptat cerinţelor utilizatorilor.
• Analele Statistice ale României – prima publicaţie periodică
statistică a fost creată începând din 1860 (150 de ani de la apariţie în 2010). În
Anale s-a scos în evidenţă însemnătatea statisticii pentru opera de guvernare,
s-au prezentat articole importante privind teritoriul, populaţia, actele civile,
informaţii din agricultură, comerţul României şi alte dare statistice anuale.
Ulterior, sistemul publicaţiilor statistice editat de Instituţia Centrală
de Statistică şi la nivel teritorial a cunoscut schimbări prin îmbunătăţirea
conţinutului, al periodicităţii de apariţie. Există, în prezent un număr de
peste o sută de publicaţii, inclusiv Revista Română de Statistică ce reprezintă
unica publicaţie de specialitate în domeniul teoriei şi practicii statistice.

Revista Română de Statistică nr. 10 / 2010

Ziua Mondială a Statisticii

În Suplimentul RRS sunt prezentate periodic comunicările dezbătute la

Seminarul Naţional de Statistică “Octav Onicescu”.
Prin Ziua Mondială a Statisticii s-a adăugat o componentă globală la
acţiunile organizate la nivel naţional de către ţările membre ale O.N.U. care au
sărbătorit şi sărbătoresc în continuare, în fiecare an, o zi a statisticianului.
“Ziua Statisticianului” în România s-a instituit prin Hotărâre de
Guvern. “Ziua Statisticianului” se organizează anual în a doua duminică a lunii
iulie. Institutul Naţional de Statistică a fost autorizat să stabilească măsurile
care se impun pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ştiinţifice şi
culturale prilejuite de acest eveniment.
În România, după integrarea, în 2007, în Uniunea Europeană, s-a trecut
la o nouă etapă de dezvoltare, calitativ superioară, în activitatea de statistică la
nivelul Instituţiei Centrale de Statistică, la cel al direcţiilor teritoriale judeţene
şi a Municipiului Bucureşti. Continuă activitatea de adaptare a metodologiilor
de cercetare la cerinţele şi standardele organismelor europene. Se urmăreşte
consecvent îmbunătăţirea calităţii datelor şi informaţiilor statistice, al
credibilităţii lor.
La 150 de ani de statistică oficială în România, celebraţi în 2009,
s-au desfăşurat manifestări ştiinţifice cu ecou în presa internă şi internaţională.
Au fost editate publicaţii aniversare. A apărut noua lege a organizării şi
funcţionării statisticii din România.
Prin Decret prezidenţial, s-a conferit Institutului Naţional de Statistică
“Ordinul Meritul Industrial şi Comercial în grad de Cavaler”.

Romanian Statistical Review nr. 10 / 2010