Sunteți pe pagina 1din 363

tr.

ACTE si LEGIUIRI
PRIVITOARE LA

CHESTIA TARANEASCA
S=RIA. II
DIN DOMNIA REGELUI CAROL
ADUNATE DE

RADU ROSETTI

VOLUMUL VIII

r
CASSA RURALA LA 1897,

PLOESTI

TIPOGRAFIA PROGRESUL"
1908

www.dacoromanica.ro

Si

CASSA RUNALA DIN 1897

DESESATERILE FIDUNARII DEPUTATILOR.

SedintaAin 18 FeTruarie 1897.

Raportul comitetului delegafilor.

Domnilor DeputO,

Prin programul partidulm liberal-national dela Iasi am pro-

mis tArei c vom creea institutium nationale, care vor aveh de

scop a inlesni rani1or cumpgrarea de propriet4i particulare cu


bung Invoia1, sau la licitatiune pub1ie, prin emitere de bonuri
funciare, garantate de stat, si plgtitoare prin amortizare cu lung
termen". Iar in Mesagiul Tronului, cu care s'au deschis Camerile
in anul acesta de atre fostul guvern, se anunta Parlamentului
ca. i se va trimite in deliberare un proiect pentru instituirea unei
Casse rurale, care va inlesni vnzarea proprietatilor marl in loturi
-mici, .venind astfel in ajutor atAt proprietarilor de mosii, cari nu
ggsesc cumpArtitori, od,t i atenilor ciirora, in cele mai multe cazuri, le lipseste capitalul."
Cabinetul actual, prin presedintele s'au, titularul domeniilor,
a supus discutiunei noastre, alitturatul proiect de lege pentru organizarea acestei Casse rurale.
1

Acte qi Legiuiri

www.dacoromanica.ro

Comitetul delegatilor, compus din :

D. Ferechide M. pentru sectia


77

77

',

Gritdigteanu Gr.

I. I. C. Brktianu

77

Garboviceanu P.
Costinesca Emil
Moscuna At.

27

77

71

11

77

71

77

ICI
IV ;

V;
VI ;

VII, gi subsemnatul pen-

tm sectia I, l'a studiat cu toatk luarea aminte impreunit gi cu


ali deputati din majoritate, cari, degi nu erau delegati, au binevoit a ne da concursul lor luminat in sanul comitetului. Ao, D.
deputat de Patna, V. Missir, ne-a propus o serie de amendamente,
care au fost primite de comitet, cu adesiunea guvernului; iar D.
deputat Ianoovescu a prezentat oarecare observatiuni asupra proiectului, bine deduse i foarte judicioase, insit din alt punct de
vedere, cleat acela al politicei agrare a partidului national-liberal.
Acest concurs dovedegte viul interes ce inspirit acest proiect printre noi, i c toti ne ditm seama cit crearea acestei institutiuni
va deveni odatk istorick in desvoltarea noastrit economick.

Doi minigtri D-nii Aurelian gi Lascar au asistat la toate


gedintele comitetului gi au luat parte gi dangii la desbaterilenoastre.

Cestiunea agrarit e la ordinea zilei in toate


Fiecare stat are politica sa in aceastil privintk.
Este necesar ca astilzi, cand suntem chemati a da o solutiune cestiunei insemnate ce ne-a pus guvernul, sil, cunoagtem

cele ce s'au petrecut in celelalte tkri. E interesant sit gtim, nu


numai punctul de vedere teoretic, din care e privit cestiunea
agrai astitzi in celelalte tkri, dar i problemele ce gi-au propus
guvernele striiine, tintele ce au in vedere, mijloacele prin ajutorul ciirora cred ca s ajungit la ele i rezultateIe ce au obtinut.
In sumara expunere ce voiu face, vom gsi pilde de urmat
gi lectiuni de infatat, pen+ru solutilnea problemelor ce se impun
meditatiunilor oamenilor nogtri politici, de nevoile titrei noastre.
Cat timp economia politick ortodoilt a predominat in opiniunea publick, lumea se conduce& de ideea c misiunea omului,
pe terenul economic, era sit producii cat va pliteit mai mult, gi
era o credintit general, ca prodactiunea e mai mare in acele tttri,
in care statul nu se amesteck prin legi, i tolereazil, ca fortele
www.dacoromanica.ro

economice s functioneze in deplinrt libertate. Nu numai economigtii, dar i istoricii propagau aceastrt doctrinh.

Iatrt ce scrie insdinnatul istoric german Sybel, in vestita sa


carte, Istoria Europei in timpul revolutiunei franceze: Caeace
ne aduce la observarea unei reguli generale, care astazi nu prea
e brtgath in seamh, adicrt oh distribntiunea bogrttiei e supush, in
general, la aceleagi legi casi productiunea. Orce sporire a acesteia isprhvegte prin a aduce o distributiune mai normalh. Din
contra, tentativele facute cu cele mai bune intentiuni din lume
de a regulk arbitrar aceasth distributiune, sau rrtmtin Mfg elect
sau paralizeazh imediat productiunea gi consumatiunea gi compromit, astfel, buna stare a tutulor claseloru.
Aceasth doctrinrt, pe thrhmul agrar, a avut momentul ei de
glorie. In adevhr, sub influenta ei, Anglia a fficut progrese in
agriculturrt, care au atras admiratiunea intregei lumi.
Toath aceast splendoare a disprtrut insh asthzi. Aceastrt
prosperitate e nimicith de schderea preturilor i invaziunea cerealelor din thrile noi, tnct asthzi in Englitera sunt tinuturi intregi, unde lauurile, care produceau altlidatit recolte bogate, sunt
lksate incline, din care pricinh le-au cuprins rahrhcinii. Phmantul
mai ch. nu drt nici a rentrt.
Englezii, vfizand crt sunt amenintati de a pierde cea mai
principalrt industrie a lor, agriculture, s'au ingrijit. Parlaraentul
a numit comisiuni de ancheth. Pe Maga cele parlamentare, s'au
constituit, din initiativa privath, gi alto comisiuni de anchetrt.
Toti, in fine, cauth solntiuni crizei agrare.
lath, in fine, constathrile fhcute: Englitera Ewe .. o clash de
fdrani foarte puternich, cunoscuth in istorie sub numele de Jeomeni, cari se compuneau din mogneni, din arendagi, cari cultivau
phinhnturi strhine in virtute ae contracte de locatiuni ereditare,
care se aseamnli cu embaticurile noastre, i, in fine, de muncitori cari posedau o cash pe phinnturile comunale gi aveau dreptul sh trimith la phsunat, in islazul coraunei, chtevit vite i srt
cultive legume pentru familia sa in gradinita dimprejurul chsutei
lui. Aceasth clash bogatrt, eroich, din care se recrutau vestitele
armate neinvinse ale Engliterei gi care, prin fruntagii siti, a preinoit clasele aristocratice engleze, cumprand mogiile vechilor
familii ruinate, a disprtrut astrtzi.
Coesiunea acestei clase er a. foarte mare ; unirea intre Jeowww.dacoromanica.ro

4.

meni era perfecta, pentruca diferenta de avere intre unul din


aceste elemente ci cel ce'i era superpus, nu era, asa de mare in
cat sa se poatii nacte ura de clase intre ele.
DesVoltandu-se industria, s'a inmultit foarte mult numarul
acelora caH se indeletniciau cu ea. Sporindu-se cererea, agricultura a trebuit sa, se organizeze pentruca s produca i mai mult
ci ieftin, pe deoparte ca s corespunda debuceurilor noi, iar pe
dealta ca sit poatit lupta cu cerealele tarilor noi. Mijlocul era.
indicat s miccoreze munca scumpit Cu bratele, inlocuind'o en
lucrul mecanic.
Agricultura a ,devenit ack o industrie mare, cu capitaluri
insemnate, cu care nu putea. lupth proprietatea mica. Rarii muncitori, care mai salacuiesc pe intinsele domenii ale Lorzilor, sunt
intr'o stare mizerabila. Pe multe mocii, cagi la noi in unele parti
in Moldova, muncitorii primese tainul dela curte; mancarea lor
consta din cartofi fierti cu nitic. stamina.
Citez parte din cateva. rapoarte ale diferitelor comisiuni,
pentruca sa se vada in ce locuinte mizerabile traiesc.
Majoritatea casutelor (cotage) din parohiile rurale este lip-

sita de tot ce poate servi de locuinta unei familii crectine in o


tira civilizata. Numarul camerilor nu e suficient, cea mai mare
parte neavand decat ate o odaie pentru familii cu cate trei ci
mai multi copii. Cele mai multe sunt ach de ruinate, ,in cat nici
nit se mai pot repara". (Fraser asistant agricultural comission).
Altul : Punctul cel mai vrednic de atentiune, este starea intuna a locuintelor. In majoritatea parohiilor ce am vizitat, cad in
ruing, lipsesc de apa si odai de culcare, i sunt de o potrivit
rele". (Stanhope). Notati ca nici aceste casate nu sunt proprietatea muncitorilor, ci le sunt inchiriate de lorzi.
Sub presiunea acestor constatari s'a schimbat in Englitera
punctul de vedere teoretic.
Iata acum Alminjo formuleaza noua doctrina : "S'a intrebat
dacit aceste producte emu altceva, cleat un mijloc ci daca fericirca marei masse a oamenilor nu era scopul adevarat al silintelor
lor, Area mult timp consacrate la prosperitatea excesiva a catorva.
priviIegiati".
Ca Sa, remedieze criza agrara,. Englezii au intreprins o lucrare legislativa foarte indrilsneafit: vor ca prin legi bine chibzuite, sit reconstituiasca clasa sociala a Jeomenilor. Lumea cult&
.

www.dacoromanica.ro

unnhreste cu V1U interes aceasth intreprindere. In chtevit cuvinte


voiu arrith mhsurile ce s'au luat in acest scop i ce rezultate
s'au obtinut prin aceastli politick agrarri.
vrt

Parlamentul a votat trei legi : una in 1882, alta in 1886 gi


cea d'a treia la 27 Iunie 1892 ; toate au de scop d'a face din co
mung 1 o institutiune economich. Prin cele dinthiu douri, zise
legea dllotmentelor, se calif& sh se reinfiinteze bunurile comunale

adich s se redeh satelor un izlaz. Prin cea d'a treia, legiuitorul


Cautit sr% creeze proprietatea mich.
Dece legiuitorul englez voiete srt reinfiinteze izlazurile comunale ? Pentruca s impiedice emigrarea muncitorilor agricoli in

crap. In mice lege comunalit yeti gsI indatorirea push comunelor d'a veni in ajutorul skracilor.
Prin anchetele facute s'a constatat c bugetul unui lucr-tor agricol foarte rar se echilibreazrt i in niciun caz nu lash un
excedent de venituri pe care muncitorul prevrtziitor srt-1 punh de
o parte pentru zile negre.
Legiuitorul a grtsit crt e mai folositor pentru comunii gi mai
-demn pentru muncitorul agricol sii ving in ajutorul acestuia in
altfel cleat cu mila. S'a dat dreptul parohiei sh-gi procure loturi de phmnt .sau pentru ale munci prin sitraci, san pentru
a-le inchiriit la muncitorii vrednici dar farri mijloace, pe o renth
fixata de autoritate. Pentru acest scop orice consilin de district
are dreptul de a obtine prin cumphritoare sau locatiune pe termene lungi, phmanturi destinate a fi parcelate in loturi de un
acru eel mult (aproape o jumfitate de hectar) in beneficiul inertcrittorilor, pretutindeni unde acegtia nu pot sit le obting cu condiiuni
bile prin bunri invoiali dela proprietar. Dach
voluntare nu sunt ind3stulitoare, consiliile de district
.

(consiliul comunal) pot sh, se adreseze consiliului de comitat (consiliul judetean), care prin ordonanta provizorie, obligrt pe proprie-

tari a coda, din prtmnturile ce au sau prin viinz,tre, sau prin locatiune. Pretul, in caz de neintelegere, e fixat de un arbitru.

In. caz and consiliul de district nu face nimic in

a-

ceastit privintri, gease alegittori comunali sau contribuabili au


dreptul de a cere consiliului de district de a-gi procurit piimnturile necesare pentru parcelare in loturi.
Laveley, in cartea sa : Le G-ouvernement dans la Democratie", dii cuvintele acestei politice agrare. Comuna, institutiwww.dacoromanica.ro

une economich cati politic, cand dispune de o proprietate colectivh, retina pe locuitori la tarh, Ii leagii de Alma mater, de

phmnt, prin legatura atilt de puternich a unei folosinti funciare, i mai cu seam previne extrema inegalitate care a fost i
va fi, pe viitor, cea mai mare primejdie pentru democratie".
Pentru aceste cuvinte i subsemnatul a sthruit i nu grit
mare discutiune am izbutit sh se inscrie in programul. nostru
dela Iai acest articol: Acest drept (de a cumphrit paminturi)
va mai puteit fi reclamat de comunele rurale pentru o intindere
ce se va fixii, de lege".
Cred ch a venit timpul s executtuni acest punct din programul nostru.
Sistemul alloirnentelor, a dat cele mai fericite rezultate. A
colo unde s'a aplicat aceast lege, venitul chrciumilor au schzut
i buna stare a crescut.
Parlamentul, prin legea din 27 Iunie 1892, voiete sh constitue Small Holdings, sh reinfiinteze mica proprietate. Aceast
sarcinh s'a dat consiliilor comunale i jndetene. Consiliile cumphrh, spre acest sfaxit, phmnturi, pe care le revAnd, sub oarecare conditiuni prescrise de lege, cultivatorilor doritori d'a exploath ei insii un mic domeniu.

Iath una din dispozitiunile acestei legi: Dach cultivatorul


nu are bani ca s cumpere phmantul ce cultivh, prin art. 17 se
permite consiliului de comitat srt-i avanseze 4 cincimi din pret.
Aceste reguli, zice un autor, care dovedesc intentiunea hothrith
a legei, d-a nu favorizh decht pe steni i d'a proteja, pe-noul
proprietar contra propriei sale neprevederi, sunt aplicabile pang,
la plata deshvArifil i, in orice caz, in timp de 20 de ani".
Aceasth ragsurit ping acum n'a dat acelai rezultat, se zice,
din pricina legei care nu a fost bine conceputit
Din cele expuse trebue sh tragem urmhtoarele invhfaminte.
Lumea crede astrai c prin lege se poate infiinth, o clash
socialh; c
rile care ii desfiintaserh bunurile comunale, recumimosa ch au rhea o greealii i voiesc sit le reinfiinteze; i, in
al treilea, c. proprietatea mica rurala este un element de putere
pentru o natiune, i c acele tali care facuserh, greeala sh tolereze ca s dispara, cauta acura s o creeze.
77

www.dacoromanica.ro

GERMANIA

In G-ermania a fost e epocrt de mare prosperitate pentrn


tgaiinime. In adevrir, iatg ce citim, in marele istoric Jan Janssen:

In sate, brirbati gi femei incep a purt'a postavurile cele mai


scumpe gi igi fac haine de catifeit gi mgtase, adoptg modele cele
mai nebune gi se imbracit ca nobilii". Sunt cgtivit ani, zice Brant,
oamenii dela targ erau inert simpli, bunul simt care pgrasise oragele Ii grisise un refugiu la sgteni; dar toate acestea s'au schimbat acum. Sittenii nogtri nu mai vor sit se mai imbrace cu stambil
i bluzg; le trebue haine de postav din Londra sau din Malines
bine croite, tgiate in colturi; nu mai e simplicitate in lume. Sittenii imbuibati de argint, poartrt haine de mittase gi lanturi de
aur, ; iar mai la vale cg, cu luxul hainelor, triranilor le-au yenit gi alte pofte, beau vinuri strgine, mringncri bucate fine, zidesc case inalte gi joac cri, gi
Nu e locul aci stt. explic pentruce aceastg bung stare a dispgrut gi cum clasa tgranilor, din Prusia mai cu seamg, ajunsese
pela inceputul acestui secol, in situatiunea tristrt pe care ne.-o

descrie Krug astfel : Taranul nu are drept ereditar pe pitmantul pe care ii cultivg. Proprietarul poate sit-1 expulzeze, sit-1 reducrt la simpla conditiune de- salahor, sit-1 mute pe alt loc, sg-i

ia copiii ca slugi in curte


In Pomerania, proprietarul, clack' vede pe tgran prospergnd,
are dreptul de-a spori, din propria sa autoritate, in virtutea unei
/uteri discretionare, claca de,jit covargitoare".
In adeviir, in timpul rilsboaielor cu Napoleon I., t ranu1 era,
dator sg munceascg proprietarului gase zile in sitptilmitnii, Inca
nu-i ritmgneit sitteanului pentru munca lui cleat noptile cu lung.
Cavaignac scrie : Iobagul nu put* fgrg autorizarea proprietarului, &I se stabileascg afarg din sat sau sit se depgrteze.
Dace: obtineit autorizatiunea d-a plecit trebuiit, in orice caz, sit
plitteascg o sumg proprietarului. Era, dator sg ocupe i sg cul-

tive bunul ce-i erk desemnat de stripilnul moiei. Dacit nu e


iobag, ci simplu salahor, e dator s ofere munca sa proprietarului mai inainte de-a se angajit in alai, parte. Nu se puteit insurit
fr autorizarea domnului. Copiii trebuiau sit se fad,' agricultori
gi nu se puteau face meseriagi Para invoirea proprietarului. Copiii erau datori, sau pfing sit se poatit stabili, sau pentru un nuwww.dacoromanica.ro

mgr de ani determinati, sit serveascg, ca slugi la proprietar pentru o simbrie ridiculg". Un contimporan ne spune di din o populatiune de 10 milioane, 2 milioane erau slugi.
Dupg Willie, dela Iena, in care Napoleon I sfgrmg Prusia, man oameni de stat, patrioti ca Stein, Hardenberg, Schn,

Schrotter, gi-au pus intrebarea : ce au de facut pentra a pane


iarrtgi pe picioare regatul prusian.
In privinta aceasta, iatrt ce scrie Cavaignac in clasica sa

carte: Formation dela Prusse contemporaine: Mad Prusia a dizut in fundul prgpastiei, o id ee noug apare, care doming is_
toria Prusiei dupg, 1806. Aceasta este cg numai o transformare
socialg, desliintuind fortele virgine, inchise In reteaua feodalitgtei gi a statului, Provedinta va permite acestei puteri nimicite
de a realize, opera, in aparentg imposibilg, a libergrei sale. Aceste sperante, concepute in ceasul cnd niidejdea chiar so pgrea interzisg Prusiei, se realize,' putini ani in urmitu.
Altenstein a dat formula acestei idei : E necesar de a degtepte, fortele sociale inutilizate (die Idee des Erwechens

des

Schlafenden). Ca sit ajungg, la acest scop, regale Prusiei a pus


in lucrare doug reforme mari : a chemat la administrarea comanelor rurale gi elemental sgtenesc gi a decrotat, la 9 Octomvrie
1807, gi emanciparea economicrt a sgteanului.

Prin acest decret reglementit rgscumpgrarea clgcei decare


sgtean gi se indatorit sg, ramn proprietar pe pgmentul ce caltiva. Zic se indatork cci ere, age, de decitzut sgteanul prusian,
incgt Ii era fric srt deving proprietar gi a trebuit sg-1 sileascrt,
prin autoritatea legei, ca s primeascrt pgmthatul ce i se da. Aceastit din urmrt reformg a mers mai repede pe intinsele mogii
ale statului, iar pe cele particulare a trebuit timp i lupte, pang'
sg se execute intr'un mod foarte incomplect.
Dela anul 1816 a inceput guvernul prusian s viind rt. in loturi pgnagnturi.
Iatrt ce am spas la 10 Decemvrie 1893, Camerei de atunci, in
aceastg privintrt: Prusienii au inceput reforma lor agrarg incg
dela 1816 gi pang la 1848 nu improprietgriserg cleat 70.000 de familii, gi, cu toate acestea, Droysen, incantat de aceastg solicitudine a guvernului prusian pentru clasele tragnegti, scriit: Ele-

mental vital al nouei suveraniti monarhice este puterea tabuniciang".

www.dacoromanica.ro

Dece au mers ask de incet ? Pentruck guvernul prusian nu


este de piirere si se improprietrtreascrt oricine nu are prtmnt ; nu
primegte deckt cererile acelor cari, duprt o anchetrt prealabilk la
locuinta lor, se constata crt sunt buni gospodari gi cti au cevh, in
Madura lor. Ei cred c nu oricine poate fi proprietar, gi acel
care vOieste srt poseadrt acest mijloc de productiune gi putere in
stat, trebue s aib, oarecare calitkti morale gi oarecare mijloace
materiale, cci proprietatea fark capital nu se poate pristrit.
Care este astkzi situatiunea agrark in Germania? Iatrt cum
o expune Blondel, la 16 Septembrie 1896, inaintea societitlei pentru pacea socialk :
In Virile renane proprietatea mica domnegte cu calitatile
gi neajunsurile ei. In partea nordvestick a G-ermaniei, adicrt in
trtrile din jurul Mirth din Nord in Hanovra, marele ducat Oldemburg, Westfalia cu Bavaria, etc., pmkntul e impartit in domenii do 20, 30 gi 40 de hectare in mijlocie, posedate de proprietari
rurali, cari trkiesc pe mogiile kr, cari au o situatiune socialii destul de bunrt, cai trilesc pe piimanturile kr gi le cultiv ii. ei Insisj cu ajutorul copiilor kr gi al critorvit muncitori. Ei sunt proprietari, cultivatori gi chiar lucrtori. Germania se poate felicith
de mentinerea acestor Bauerngiitter sau Bauernhfe, acestei clase
de proprietari, jumrttate burghezi, junititate tkrani, care i prtstreazti cu fidelitate vechile traditiuni gi vechile moravuri. In aceasta regiune e mai mult fericire gi mai multi stabilitate,
domnegte pacea socialk gi prtmantul e mai putin indatorat".
E bine srt ne inspirrtm in politica noastrk agrark de exemplul ce ne oferk aceastrt parte a G-ermaniei.
In regiunea despre rskritul Elbei situatiunea este cu totul deosebitk. Aci domnegte marea proprietate : inteleg proprietatea peste 100 de hectare. Aci 158 de nobili. cari posedit fiecare
mai mult de 5000 de hectare. Printul de Pless are singur 70000u:
In aceast parte datoria ipotecark, contractatii de proprietari
reprezinta, dela 62 Ong la 750/0 din valoarea imobilelor; datoria
merge crescitnd. Dela 1886-1894 proprietarii au contractat noi
datorii, in mijlocie de 250 de milioane pe fiecare an. Din aceastk
pricing o multime de proprietrtti sunt de vnzare gi nu gZisesc
cumpfiritori. Dela legile din 1,886 gi 1891 s'a imbunrattit putin
aceastg, stare de lucruri. Pozitiunea trtranului nu e mai bunk',
www.dacoromanica.ro

10

din cari pricinii satenii din aceasth parte dau contingentul cel
mai mare emigratiunei in America.
..
Aceastg situatiune tristh a atras atentiunea guvernului, gi
iatit cum expuneam, tot in gedinta dela 10 Decemvrie 1893, politica agrara adoptath de guvernul prusian pentru aceasth parte
a tarei lui:
Sigur, marea proprietate este un regim, care poate sa ofere marl
avantajii economice gi sociale. Marii proprietari sunt pionierii
naturali ai progresului culturei, ai imbrinatatirilor de introdus
in exploatatiune. Acesta este singurul lor cuvant economic de
a fi. Dar ca sh fie in pozitiune de a'gi implini aceasta sarcina,
trebue sa alla capital indestulator gi munch de bung, calitate".

De unde conchide a trebue sa dispara proprietatea cea


mare ca nefolositoare din Prusia orientalh, pentruca nu poate
sit aiba nici capitaluri indestulkoare, nici Munca de calitate buna.
La aceste concluziuni au ajuns guvernantii prusieni, sa reduca
marea proprietate, sit propage pe cea mijlocie, pe cea mica gi
parcelara, inlesnind muncitorului agricultor mijloacole de a ch-

path pamant; acesta e programul guvernului prusian pentru


provinciile rasaritene ale monarhiei prusiene gi, ca sregi realizeze

acest program, guvernul prusian a &cut legile din 28 Aprilie


1886, din 27 Iunie 1891 gi 7 Iulie 1891".
Ca sa. scape pe tarani gi de uzura, gi ca sa. reconstituiasca
proprietatea mijlocie rurala, s'a modificat legea divila, creandu-se
o noua desmembrare a dreptului de proprietate, rentele funciare
dupe modelul dreptului feodal. Sateanul prin raijlocul acestei
redevente anuale, cumpara pamant. Rentenbank, creata prin
legea dela 1891, le esconteaza dela proprietari, amortismentul
se face in 60 de ani. Cumparatorul poate sa se libereze cMar de
indath, platind capitalul dobandit prin inmultirea rentei cu
18 ani.
Se pare ca pang, acum sistemul acesta nu a dat toate roadele la care se agtepth.
Din expunerea facutii, vedem ca. gi Germania crede ch se
poate creek o clash socialti prin legi gi ca proprietatile prea marl,
care nu sunt in conditiunile cerute d'a fi un element de progres
agricol, sant o plaga pentru o Ora.

www.dacoromanica.ro

11

RUSIA
Rugii, pentruca s favorizeze extensiunea proprietgtei mici,

au infiintat o bancg funCiarg pentru steni, in scop de a imprumuth pe acei dintre ei cari vor s cumpere mogii dela particulari. Ca sg puteti studia gi sistemul rusesc, am alaturat la anexe
statutele acestei biinci de stat, in traducere.
Tot din pricina aceloragi imprejurgri de care suferim i noi,
Rugii au adoptat aceastg politica agrarg. Proprietatea mare trebue sg hrgneascg pe trei ingi: pe proprietar prin rentg, pe exploatator prin beneficii i pe muncitor prin salariu.
Proprietatea prea mare, din pricina scgderei-preturilor, nu
mai produce cat trebuia, pentruca sg remunereze pe acegti trei
factori economici. Din aceastg pricing proprietatea mare s'a indatorat, creditorii au scos multe mogii in vanzare i cumpargtorii lipsiau. S'a obviat la aceastg lipsg . suscitand, prin banca
funciarg pentru sgteni, noi mugteri de pgmant. Proprietatea
mica poate rezistit, pentrucg beneficiul exploatgrei sale este incasat numai de unul. Afarg de aceasta micul proprietar poate
stegi procure gi hrana i imbrgamintea din mogia lui i astfel
e mai putin expus sg sufere de oscilatiunile preturilor.
Rezultatul acestei politica a fost cit pretul pgmantului s'a
ridicat. Astgzi sgteanul rus tot mai cumparg. Dacg insg anuitatea ce trebue sg plgteascti de diseting la Band', e mai mare
cleat pretul cu care poate lua cu chirie o diseting, in acest din
urmg caz preferg sit ia cu arendg.

ROMANIA
Sg fac i istoria politicei noastre agrare; sg arat ce silinte
ne-am dat gi noi, spre a constitui proprietatea mica gi cea mijlocie. Nimenea nu ne-a intrecut in aceastg privintg, nici ca sacrificiu, nici ca succes. titi cu ce inlesnire, cu ce 1iuite i cat
de repede s'a efectuat reforma rescumpgrarei clacei in 1864.
In 1879, 1880 gi 1881, guvernul, conform art. 5 gi 6 din
legea ruralg, a improprietgrit incg 48.289 de insuratei pe 615 mogii,
danduli-se o suprafatg de 227.992 de hectare; iar de atunci, in virtutea diferitelor legi, s'au mai vandut 594 de mogii la sgteni, in
loturi miei i mari pang la 50 de hectare.

www.dacoromanica.ro

12

Aduceti-va aminte ca Prusia dela 1816 pana la 1848 n'a


improprietarit din taranii sai cleat 70000.
S'au vandut gi mogii in corpuri intregi, conform legei din
12 Aprilie 1881, care glasuia astfel :
Mogiile, a caror arenda, dupil contractele lucratoare la epoca scoaterei in vanzare, nu trece peste 20000 delei, fara darile
accesorii,gicarenu au pe ele o padure mai mare de 100 de hectare,
se pot vinde in corpuri intregi prin licitatiune, iar mogiile en un
venit mai mare sa nu se vanda cleat in loturi".
Cand am avut onoarea de a intl.& la ministerul domeniilor,
iata deco principii a inceput a fi condusa politica agrara a guvernului liberal. Credeam ea in tara noastra proprietatea mare
e Inca utila, caci ei ii datoram progresele agriculturei noastre.
Ea a introdus la noi maginile de treerat, plugurile perfectionate,
plugurile cu abur, maginele de secerat, triorurile, etc. Ea a imbunatatit semintele, cautand in tall gi aducand gi din strainatate pe cele mai curate, mai producatoare, mai grele gi speciile
cele mai cautate pe pietele de desfacere. In proprietatea mare
s'au inceput asolamente rationale, gi. deaceea mogiile bine cultivate au ajuns sa produca in mijlooie an peste an 24 de hectolitri
gran la hectar, pe cand proprietatea mica nu da decat cel mai
mult 14 hectolitri, un gran murdar, care contine peste 250 0
corpuri straine. Proprietatea mare, in toate virile, a introdus
progresul in agricultura.
Iata concluziunea lui Thorold Rogers in insemifata carte,
Interpretarea economica a istoriei, nFara Sri, ne aruncam in afirmatiuni privitoare la viitor, putem asiguri ca., proprietarii din
al 18-lea secol au facut, din micii arendagi englezi, cei dintaiu agricultori din lume".
Bucatele produse in proprietatea noastra mare se vand pe
toate pietele marl de desfacere gi due coneurenta cu cerealele
Rusiei, Statelor-Unite, Argentinei, Indiilor, pe and grtmele productiunei mici, din pricina inferioritatei lor, nu se pot desface
decat la Constantinopol gi la Hamburg.
Cand productiunea noastra agricola va scade gi ca cantitate gi ca calitate, intreb, en ce vom mai plati gcolile, ogtirea,
datoria publica, drumurile de fer; cu ce ne vom mai ihsiingtoi
.

gi infrumusetit oragele?

Afara de aceasta, o societate, in o anumita faza a desvol-.


www.dacoromanica.ro

13

%rei ei, nu poate sa aiba, decal un numar hotrtrit de mici pro-.


prietari. Revolutiunea franceza a pus in deplina lumin acest adevar.

Se tie c intaia repub1ic a confiscat toate pamanturile


nobililor emigrati. i ale clerului i monastirilor i le-a vandut
in loturi la sateni, cu facultatea pentru cumparatori ca sa pltea sat pretul cu moneda depreciata i in rate repartizate pe mai
multi ani. Cu toate c Franta, i inainte de revolutiunea cea
mare, era o tar de mica proprietate, tot* s'a constatat ca toate
aceste pamanturi trecusera in cativa ani in.maini straine; le cumparasera bancherii i a1i ccmercianti din orae, in manele carora
se reconstituise iar marea proprietkte, incat toatrt reforma se redusese la o schimbare de stiipani.
La noi in taxa de nu se vote, legea din 1879, propusrt de raposatul C. A. Rosetti, 1 prin care se dete o sanctiune articolelor din legea rurala dela 1864, care proclamau inalienabilitatea
prunanturilor frizaneti, putin pamant ar mai fi /limas in mama
improprietaritilor dela 1864. Proprietatea mare s'ar fi reconsti-

tuit sub alti proprietari dintre sateni, tocmai casi in Franta.


Asemenea i. acum. Dei legea a proclamat inalienabilitatea i a
primanturilor vandute satenilor, dupa legile posterioare, tot s'au
reconstituit proprietati mari din acele loturi in mainile catorva
srtteni. Mijlocul ce intrebuinteaza astazi pentruca sg, eludeze legea e altul : Nu mai cumpara, ci ia cuarenda pe 60de ani proprietate mica, incat va trebui sa intervina iar odatrt legiuitorul pentruca sa'i apere opera.

Se intelege dece improprietaritii nu pot conserva micile


lor domenii: Pentru o proprietate cat de mica, trebue capital de
exploatare; neavandu-1, sateanul este silit sa dea altuia in arenda
prtmantul srtu pe pretul anuitatei. Aceasta e adevarat, nu numai
pentru micul proprietar, dar i pentru celelalte clase sociale.
Distribuirea proprietatei in societate e in stransa corelatiune
cu difuziunea capitalului mobiliar. Capitalul mobil* la inceput,
are tendinta de a se concentrit in cateva mani ; atunci se desvolta
proprietatea prea mare, latifundiile; cand insa bogatia publica
crete, capitalul incepe o mipare de clifuziune in sanul societroi care clasele mici, pe cand averile mari scad. Acest fenomen e constatat prin statistica in societatile occidentale de
astazi.

www.dacoromanica.ro

34

In societa4i1e care nu au ajuns in aceasta treapta de desvoltare, cum e a noastrit, guvernul nu poate sa se increaza numai
in lucrarea inceata, dar sigura, a tendintelor sociale, pentruca s
aduca pacea sociala, ci e dator ca s aiba o politica agrara.
Care era politica noastra agrara, pe &and aveam onoare de a
fi la domenii: s facem din mogiile cu intindere mai putin de
2000 de pogoane gi cu venit mai mic de 20000 de lei proprietatea
mare, iar pe cele mai man l. sa le vindem in loturi mici, dar i in
loturi mari pang la 150 de hectare, ca sa ajutam gi crearea proprietatei mijlocii.
Ca sa reducem treptat mogiile de peste 2000 de hectare la tipul proprietatei mari din programul nostru, s'au propus doua

legi. Prin cea dintai se prevedei ca nu se pot vinde in corpuri


intregi decat mogiile care au mai putin de 2000 de pogoane i un
venit mai mic de 20000 de lei. Se preferau Ins i pentru aceste
proprietati satenii, dad, cererile br erau in aga numar, incat si
cuprinda intindere.

La discutarea acestui proiect, D. Palade a propus un amendament, ca sa nu se vanda mogiie statului decat la sateni.
Aceasta, propunere a dat loc la o mare discutiune. Amendamentul a fost respins, in urma unui stralucit discurs al D lui M.
Kogalniceanu, pe care il alatur la anexe.
S'a mai prezentat in urma un proiect, care autoriza, guvernul ca cu banii pringi din vanzarea mogiilor in corpuri intregi,
sit cumpere mogii mari particulare, pe care in urma sa le parceleze gi sa le vanda in loturi la Ottani. Se hotarit i limita pretudes guvernul. Venitul moOei trebuia et
lui pe care putea,
aduca 6% la capitalul intrebuintat in cumpiirare.
Acest proiect era inscris la ordinea zilei, in ziva cand s'au
inchis Camerile liberale de dare gnvernul D-lui T. Rosetti.
Dece voiam reducerea intinderei proprietatilor prea mari ?
Pentruca proprietatea prea mare, ca s produca, are trebuinta de capitaluri mari, cum arataiu mai sus, gi in Ora nu se
gasesc. Nu se gasesc nici cumparatori pentru asemenea mogii.

al

Depreciarea lor influenteaza gi asupra valoarei pamantului in genera, care e in mama Romanilor.
Guvernul urmator a abandonat aceasta politica agrara ; acestei lipse de prevedere se datoregte, in mare parte, acuitatea
crizei prin care trece proprietatea mare in Moldova.
www.dacoromanica.ro

15

G-uvernul conservator, prin legea dela 7 Aprilie 1889, a modificat legile anterioare.

Iatii, ce zice art. 2 : Toate mogiile statului se pot vinde in


total sau in parte, ing numai in loturi de cate 5, 10 gi 25 de
hectare, locuitorilor cultivatori de prtmant".
Intre altele grisesc gregit art. 11, aliniatul II, din aceastrt
lege : In fiecare mogie se va 'Astra a patra parte pentru loturile de 10 gi 26 de hectare". Deci stabilegte pe cei mai bogati in
altrt parte. In interesul infrrttirei claselor gi a prtcei sociale, e
bine ca cel care are 25 de hectare, cagi cel care nu are cleat 5
hectare, srt aibri relatiuni de vecinritate.
Afarrt de aceasta, ce face posesorul de 5 hectare cu atelajul
lui ? Pe o mogie de 5 hectare proprietarul nu grtsegte intrebuintare pentru vitele lui, deck cel mult 40 de zile pe an ; restul tim-

pului boii lui di manance Ili ea nu'i mai aduca niciun venit!
Muncind pe plata, cu plugul sau cu carul, la vecinul srtu, igi
procurti, un supliment de resurse prin ajutorul crirora igi va amortiza mai repede capitalul, vite, iar vecinul situ posesorul, de
25 de hectare, va aveit folosul de a nu fi silit sii mai cheltuiascri
pentru a'gi procura un al doilea atelaj. Acest schimb de servicii,
prin care se face vrizut solidaritatea economia intro oam.eni, ar
mentine concordia gi bunele relatii de prietenie intre siiteni.
Plata anuiatilor la hectar s'a dovedit crt ere" prea mare pentru resursele restranse ale acestor mici cumprifatori.
Le-ati adus D-voastrrt o ugurare votand legea propusii de
D. Palade, gi prin care ati prelungit termenul de amortizare de
60 de ani. Scriderea preturilor gi timpii rill au accentuat criza proprietritei maH, mai cu seama in judetele unde munca se face pe

bani. In prima linie au suferit cei datori de mai inainte, dar


criza continuand, au citzut in datorii gi cei cari striteau bine Omit
aci. Din pricina datoriilor o multime de mogii s'au scos in vanzare gi cumpratorii lipsiau. Demi o mare depreciare a prtmantului. Atunci mai multi capitaligti d'aici, atragi de ieftinlitate, au
cumpairat mai raulte mogii. Acolo criza e pe cale de a creeit o multime de declasati; ad color mai multi, ce prindeau pe mogie, nu
le ajungeit sregi plteascrt nici toate datoriile.
Acelag fenomen s'a produs in cateva judete de munte gi din
aceastil parte a tarei. Spre exemplu, in Gorj, proprietatea mare
era age.. de impoiairati cu datorii, incat stripanii lor trebuiau srt
www.dacoromanica.ro

16

le vanda eftt mai iute ; caci dad, mai intarziau en instrEnarea


lor, erau amenintati. Wi piearda gi averile gi s ramana gi datori. Negasind alti cumparatori, proprietarii le-au oferit satenilor.
Propunerea a prins, i astazi proprietate mare mai ca. nu mai
exista in Gorj. Mai toate mogiile au fost cumparate de sateni gi
astfel s'a constituit dela sine proprietatea mica i mijlocie.
Am rugat pe D. I. Carabatescu, inteligentul prefect din
Gorj, s faca o ancheta in aceast privin. Etta ce'mi raspunde
la chestionarul ce'i trimisesem :

Am rasfoit registrele tribunalului pe un numar de 20 de


ani, pentruca s adun elementele trebuincioase lucrarei ce intreprindeti, i va pot da urmatoarele informatiuni :
1 Satenii au cumparat vreo 40 de mogii in acest interval,
a caror intindere variaza, intre 3-4 sute de pogoane pang la 1300;
pretul la pogon le-a revenit intre 150 panala 320 de lei ;
77

20 Mai in niciuna din cumparaturi ei n'au luat parte egala, ci proportional cu fortele contributive ale fiecaruia ;
"3 Vanzarea s'a facut in bloc, nearatandu-se prin contract
partea flecaruia, nici ca teren, nici ca partec:ontributiva din pret.
Toate insa sunt urmate de acte de partaj survenite posterior intre
dangii. Aceasta practica se urmeaza dupa cererea vanzatorului, spre
putee., conserva privilegiul asupra intregei moii, cand pretul
vanzarei nu s'a raspuns integral la instrumentarea actului ;
4 Mai in toate cumparatrile deasemeuea fel s'a acordat se,
tenilor termen do plata in rate foarte scurte ; iar pentru plata
77

lor contribuiesc fiecare in proportie cu ceeace a cumparat din


intreg.
Pentruca s v puteti laanuri mai bine, fa trimit copia de
pe Un asemenea act, ale carui stipulatiuui sant aprope tipice gi
intrebuintate mai in toate actele de asemenea fel.
77

In acelagi interval de timp capitaligtii au cumparat vreo


18 mogii, a caror intindere, in mijlocie, trece de o mie de pogoane gi al caror pret revine la pogon intro 100-180 de lei, netrecand niciodata peste cea mai mare din aceste cifre.
Cea mai mare parte din aceste cumparaturi s'au &cut cu
scop ca mai pe urma cumparatorii sa le precupeteasca &titre sateni, &Are cari au trecut apoi printr'o a doua vanzare cu preturi
indoite, insa cu termene de plata gi in conditiuni cagi cele mai
77

sus descrise".
www.dacoromanica.ro

17

Arittur, perangil aceasta, i o copie tiprtritrt dui:4 contractul


de vilnzarea unei mogii catre ateni.

Degteptat de celece se petreceau in Gorj, am propus comitetului de program s facem prin lege o organizare, care sit inlesneascil viinzarea mosiilor mari crttre sitteni. Ideea a fost pHmitt gi am citit la inceputul acestui raport, cum a formulat'o comitetul de program.
Neaprtrat c i la noi aceastii institutiune va da roade bune;
IMAM, va ridic valoarea piimntului gi in al doilea va coutribui
la opera inceputil, de a constitui o solidit clasii trtriineascrt, element de putere pentru orice societate.
Mai inainte de a intl.& in desvoltarea principiilor pe care se
Intemeiaz aceastrt lege, mit gritbesc s Aspund la o obiectiune
ridicatrt de presa opozitiunei contra ei.
Pretind adversarii nogtri crt aceastit lege va rspndi in tarrt
o nelinigte generalli. Niciun proprietar nu va mai fl sigur pe
mogia lui. Intrigantii sau chiar administratiunea, ca sit scape de
un adversar politic, pot indemn& pe srtteni, pe sub manii, ca sii
faa, neajunsuri proprietarului spre a'l sili sit le vndil, mogia.
Dour", trei focuri, puse la ire, magazii, poate chiar un gloat de
pugcrt, tras noaptea din dosul unui gard, vor fi de ajuns pentru
a desgustit pe proprietar san pe arendag de a mai face agricultura pe ace& moqie.

Aceste temeri sunt inchipuite. Experienta e fcutit. V arritaiu a In Gorj sittenii au cumprtrat 40 de mogii dela proprietari si,

cu toate acestea, niciunul din acegtia nu au fost siliti prin asemenea mijloace ca st'si vandit proprietittile. Dar ca sit inlitturrtm
chiar putinta unor asemenea inconveniente, avem un mijloc sigur : sii, interzici Cassei rurale de a lua parte, in asemenea caz,
la vanzare.
In adevitr, comitetul delegatilor a introdus in lege urmitto-

rul articol : In caz cnd s'ar intrebuint& amenintitri, agresiuni


sau mice alte mijloace, de naturrt a sili sau a influent& pe nna
din pgrti s vnd, sau sit cumpere, vanzarea nu se va pute& face
prin intermediul Cassei rurale".
Iar in contra instigatorilor existrt art. 15: Acei cari, in vederea vreunui folos, se fac mijlocitori promitand locuitorilor sg'i
facii a obtine pitmtmturi prin influentit sau prin mice mijloace, se
vor pedepsi ca escroci".
Acte i Legittiri.

www.dacoromanica.ro

18

Care e ideea fundamentalfi a acestei legi ? Cassa rurala nu


se ocupit cu vnzarea mosiilor. Proprietarul care voiete sresi instriiineze moia la steni, e dator ea el singur s descopere pe
cei cari vor s eumpere, fie si din diferite comune, srt se tocmeasch cu ei. Duprtce se intelege asupra pretului, proprietarul
trebue srei parceleze mosia si sit cearri, shtenilor sresi aleagri lor
turile.
Comitetul a inteles c aceastrt parcelare sh se facti fr cheltuialft mare ; modelul era, grisit. Cum se impart locurile la locuitori,
and yin srt'i primeasch pogoanele dupg invoiealh, ash sh se urmeze i cu aceastrt parcelare provizorie. Interesul era sit nu se
strice vhnzarea, din pricing, c shtenii nu s'au inteles mai dinhinto in care parte a mogiei are sit'i ia fiecare lotul.
Cand shtenii s'au invoit intre ei si ce lot s ia fiecare, se
incheie o conventiune provizorie intre proprietar i shteni, care
ee adeverete de primrtrie ; numai atunci vanzittorul se poate adresh la Cassa rural& Dach Cassa, duprice studiaaa, moia prin o
comisiune, ghseste c pretul este prea mare, fixeazit ea pretul.
Multumindu-se vanzatorul eu pretul hothrit de Cassii, vfinzarea e
perfecth.

Cassa in numele sittenilor, incheie atunci cu vlinzittorul contractul autentic, verifier', parcelarea i fixeaz pretul fiecrtrui lot
duph intinderea lui i calitatea primetaatului, astfel bleat valoarea
tutulor srt corespundii, exact cu pretul intreg al mogiei.
Cassa rurara emite renth garantatra de stat 6% amortizabilii
in 30 de ani. Proprietarul e plata cu aceastrt renal pe pretul nominal.

Chestiunea care meritrt o mare ateutiune din parte-vh, este


cum sh intocmim consiliul de administratiune Inca s punem institutiunea la adhpost de influentele politice.
Am facut chtevh modifichri la proiectul guvernului ; yeti judech valoarea bor.

Am introdus un articol nou, art. 34 : Cumphrittorii de loturi, dupti punerea lor in posesiune, nu vor puteh fi deposedati
prin nici o actiune in revendicare eau. alta ; se va puteh exereith
numai o actiune personal contra Cassei rurale. Ea se va prescrie
prin zece ani dela incheiarea actului definitiv de vanzare dintre proprietar si Cassa ruralrt.
Nu justific aceastri. dispozitiune din punctul de vedere juriwww.dacoromanica.ro

19

dic, nith nu desvolt consideratiunile de alta natura care ne-au indemnat sa facem acest amendament pentruca D. deputatMissir, care
1-a propus, s'a angajat sii, ia cuvantul in Camera spre a-1 sustine. Mi
se pare insii ca acest articol trebue complectat prin o noua dispozitiune: sa sepuna indatorire Cassei rurale ca, prin Moniforul Oficial,
sa puMice mogii1e pentru care are cerere de vanzare, cu o somatiune

&titre toti acei cari pretind ca ar aveh un drept real asupra acelor
proprietati d'a se prezenta la Cassa rurala pentru a gi.-1 justifich.
D-lor deputati, e o datorie de congtiinta pentru mine sa va
arat indoielile ce mi-au ramas gi punctele in care am fost in divergenta de pareri en colegii din comitet.
Vanzatorul are interesul sa-gi vanza mogia. Ca sali acopere
loturile, inscrie fara nicio alegere pe oricine se arata doritor.
Ce-i pasa lui, dad"' printre cumparatori vor lua rand gi nevolnici,
haimanale, cari se gtiu dinainte ca nu vor fi niciodata in stare
s plateasca ; cacti, in asemenea caz, nu el pierde. Ceilalti cumparatori asemenea, nu au interes sa se controleze unii pe altii,
clici fiecare nu raspunde cleat de lotul lui. Nu e sistemul legei,
ca in obiceiul dela G-orj, dupil care mogia intreagli garanteaza
prin privilegiul vanzatorului plata pretului intreg.
Bine e sa miluim gi pe cei nevrednici cu catevit, pogoane de
pamant ? Prin aceasta nu intunecam notiunea de proprietate in
congtiinta masselor ?

*till la ce rigor, e expus cel ce nu-gi plategte anuitatea la


timp. Tot insa va fi o pierdere. Nu s'ar putea obvia la acest inconvenient, indatorand Cassa sa fedi o selectiune printre cei cari
s-au invoit cu proprietarul vanzator ? Bine e sa mai prescriem d'a
se infiinta comune noi, indata ce numarul cumparatorilor va fi
de 150. Nu avem destule comune mici gi fra acestea. i bine
este ca sa impovaram bugetul cumparatorilor gi cu cheltuelile
mai marl pentru infiintarea gi sustinerea unei mici comune noi ?
In orice caz, sa nu mai permitem infiintarea de comune noui, fart'
sti se ia dispozitiuni d'a i se asigura .gi o avere comunala ca o
rezerva pentru viitor.
A fost discutiune intre noi si. D. ministru de finante asupra
tipului rentei ce are sa fie emisa. Ceailalta renta se amortizeaza
in 40 de ani, iar aceasta numai in 30. E un principiu in fmante ca
un stat sa caute a nu aye& dealt un tip de obligatiuni ; altfel,
diferitele tipuri ale datoriei publice igi fac concurenta unele al:.
www.dacoromanica.ro

20

tora. D. ministru de finante strtruind in puterile sale, am primit


proiectul mit cum er, rrtmanand ca, clack' experienta va dovedi
crt dreptatea este cu noi, sit se modifice pe urrart legea.
Articolul 5 din proiectul guvernului a dat loc la o vie discutiune in sitnul comitetului.

Iat6 ce zice acest articol


Mogiile se vor parcelit
a) In loturi mici de gease hectare. Acolo uncle conditiunile
econoniice vor cere, loturile pot fi gi mai mari, Tara insa s treacrt
peste opt hectare ;
b) In loturi mijlocii de 12 hectare, gi
c) In loturi maxi de 24 de hectare".
Comitetul delegatilor a modificat acest articol. A frtcut toate
loturile de o potriva, fiecare de 12 hectare. Dece aceasta" preferinta, pentru numerile 6, 12, 24? Care e cuvantul di nu s'a fixat
un numar mai mare sau altul mai mic? Nu ar fi decat o singura
explicatiune, ca sateanul nu poate munci mai mult. Dar de unde
gtim ? Am &cut noi vreo anchetrt ca s putem gti, din imprejurarile reale, cat poate munci o familie ; dar i cu ancheta nu
putem afl nimic, cci aceastli chestiune atarna gi de la felul pamantului gi dela numarul membrilor din care se compune familia.

In regiunile cu pamantul mare, ca in unele prtrti din Gorj,


in timp de seceta, deabiit 20 de oameni pot pragi un pogon intr'o zi, pe cand in regiuni cu prtmant de Crivina doi muncitori
sunt destui pentru aceemi suprafata. 0 vduv on copii mici dabi clang poate munci un hectar ; iar o familia care are 7, 8 copii
in stare d-a sapi, poate Inuit gi 60 de pogoane.
Observati cum satenii din Gorj se asociazit intre ei srt cumpere o movie gi fiecare din ei ia numal &tat piimant, cat crede el
di are putere. Cu sistema aceasta d'a fixa, noi loturile, ne punem in contradictiune cu principiul legei. Proprietarul poate srt-gi
vanda mogia gi la un singur cumparator ; grisegte insa,' mai avan-

tajos pentru dansul sa vanda la mai multi. El se intelege cu


cumparatorul, fru% interventiunea Cassei. Duprt care logicil ne cre-

dem in drept sa intervenim, ca srt silim i pe cumparritorii, cari


nu au trebuintti de 12 hectare, srt le ia, gi pe cel care are trebuinta de mai malt, sa, se margineasca in 12 hectare ? Prin acest
www.dacoromanica.ro

21

sistem descurajhm orice iniiativ, orice incordare de forte, orice


combinatiuni la shtenii bine inzestrati, ca s meargit tot mai mult
inainte.

Mara' de aceste consideratiuni, mai sunt gi altele cu caracter


national, care trebue sh ne uneasch pe toti in prtrerea de a modificit acest articol.

Eminentul nostru coleg, D. T. Stelian, iath ce ne ziceit in


remarcabilul situ discurs din anul trecut : D-voastrh gtiti, mai
cu seamh cei din Moldova, cum acolo nu existrt decal la suprafata, o foarte subtire phturrt cugetatoare romaneasch gi pe urmrt in

jos, foarte adanc gi foarte departe, o prtturri mare, dar in cumplith mizerie : pritura trtrhnimei. Intre phtura conduchtoare subtire gi intre phtura de jos a thrhnimei, nu existri nicio legaturrt
de unire romaneasch ; existh un gol, pe care nu-1 umple dealt
un element strain, pe care nu-I putem privi farrt ingrijire pentru
existenta Moldovei. (Aplauze).

,Se cuvine, D-lor, continua oratorul, ca, in afarh de orice


preocupare, s vfi indreptati atentiunea chtre Moldova i s eautati remediul, fiindcrt rhul este cu mult mai gray decal vi-1 inchipuiti D-voastrrt, cari nu-1 cunoagteti".
Srt intririm elementul tali:nese, pentruert, intrtrindu-1 pe el,

intrtrim tara; dar sh nu pierdem din vedere, in acelagi timp, gi


celelalte lipsuri ce grtsim In societatea noastra. De ce in acelai
mod sa, nu chutrtm a forma aceit clash mijlocie in Moldova? Mi
s'a rrispuns c statul nn poate garanta decat pentru shteni.
Dar dach este un interes national, dece nu ar garantit statul gi pentru cei cari ar dori 100 sau 150 de hectare.
Se poate insrt face o deosebire. Sri, indatorhm pe doritorii
de a cumphra loturi mari, s rrtspundrt o parte din pret la inceput.

Situatiunea Moldovei, precum a descris'o D. T. Stelian, e


foarte primejdioasrt: exemplul 11 avem langh noi. In Ungaria o
natiune este pe cale d'a se desfiintit. Acegtia sunt Rutenii, cari
au ajuns intr'o stare atat de mizerabil, in cat au atras atentiunea
comphtimitoare chiar a guvernului ITngariei. i la ei aceleagi lipsuri sociale : Jos 'Altura poporului, d'asupra o pfitur subtire de
oameni cu culturh, si intro amandouh un strat gros de Evrei, cari
fac functiunea de clash mijlocie. Pritura de sus pierzand contactul cu poporul yuinat, s'a maghiarizat ; iar poporul lipsit de conwww.dacoromanica.ro

22

gtiinta, nationala, de increderea in sine, e pe cale do a dispare.


Cei mai cu energie eraigreaz in America..
Noi nu putem impune prin lege o egalitate brutala. Ceeace
avem" datoria s facem, e sa lucram ca contrastele sociale sa nu
fie prea brusce.
SO, nu avem pe lang ). extrema bogktie, extrema caracie.

Idealul nostru este un popor multumit, avand traiul asigurat pentru el gi familia lui. Calle deschise pentru cei mai vrednici d'a se ridica. Dela aceasta baza solida diferentiarea ascendenta a straturilor sociale, superpuse unele altora, sit fie atilt de
mica, in cat sa nu poatk, patrunde ura de clack, intre Romani.
Sa votam legea, caci ideea pe care se bazeaza e a intregului partici national-liberal, iar la discutiunea pe articole vom yedeit cura putem s o imbungdatim gi mai mult.
Aceasta lege are in sanul sau i samanta reformei electorale.

De &and ati venit la putere, ati facut trei lucruri marl : ati
creeat Cassa gcoalelor ; ati facut o armata dea doua linie, tot aga
numeroasi cagi cea dintaia lithe; ati realizat o reforma fericitk a
impozitelor, care a marginit intinderea alcoolismului. Votati gi
legea Cassei rurale, cad i aceasta lege va deveni odata istorick
in istoria neamului nostru.
Raportor, A. Stolojan.

www.dacoromanica.ro

23
Auexa No. 1.
Extras din legea ruseasci asupra Bincei funclare pentri Wald.

Banca funciar& pentru tgrani este fundatrt, in scop


Art. 1.
d'a facilit tgranilor de toate categoriile mijloacele de a cumproit
prtmtmturi, in cazul and proprietarii vor voi srt le vnzet i titranii s le cumpere.
Banca funciar& pentru trtrani este o institutiune
Art. 2.
de stat, dependent& de ministerul de finante.

Art. 3-8 aratrt modul de a fund& succesiv sucursale ale


Biincei in diferite provincii ale imperiului
Art. 9. Imprumuturile se fac de Bana, cu bani in numerar
stritni de bana prin emisiune de titluri numite : certificate de
stat pentru Banca funciar& a trtranilor.
Art. .10. Ministerul finantelor este autorizat a decide emisiunea der certificate din partea Wm funciare ptuattla suma de 5
milioane de ruble pe an. Daa e trebuint& de o emisiune mai mare
autorizatia impttratului este necesarit.
Art. 11. Certificatele vor fi emise in titluri de 100, 500 i
1000 de ruble.

Art. 12. Certificatele Btmcei funciare pentru

rani produc

dobtmda 51/20/0 pe an.


Art. 13. Certificatele se amortizeaztt prin trageri la sorti anuale

corespunzrttoare cu sumele plrttite de imprumutati in cursul color


doutt semestre precedente.
Art. 14. Regularitatea ploi dobAnzilor 1 a capitalului cer-

tificatului este garantat de ptim&nturile angajate la Bana cl


de resursele generale ale statului.
Art. 15. Statueadi modul duprt, care cassele statului primesc
certificatele Btincei cu platrt, sau garantie.
Art. 16. Titranii, doritori d'a profit& de imprumuturi la Bana
pentru cumprtrare de ptimtmturi, asupra pretului arora, tocmindu-se, s'au inteles, se adreseazi la Banc& situ la sucursala din
localitate i indict+, suma i termenul amortismentului imprumutului cerut.
Art. 17. Ttiranii, certtnd un imprumut, trebue s prezinte
proiectul de contract cu vitnzfitorul pinftntului, isalit de ambele
www.dacoromanica.ro

24

prti i autentificat de judecrttorul de pace san de autoritatea


comunalh. Acest proiect de contract trebue s indice cu preciziune
numhrul efectiv al thranilor care cumphrh prtmnt ; cantitatea de
desiatine (o desiatinr3, este egalrt cu aproape un hectar) cumpgrate
i pretul de curapttratoare de fiecare desiatinri.
Dach pretul convenit cu vfinzrttorul trece peste suma imprutului ce poate acordit Banca, contractul trebue s indie modul
i mijloacele de plath ale excedentului pretului ; dad, intreaga
comunitate a satului este care cumphrri phmntul, trebue srt se
prezinte i deciziunea comunithtei, votath cu dour', treimi cel putin
a tItranilor avand drept de vot.
Dach dourt sau mai multe comunitati incheie contractul, deciziunile tutulor acestor comunith# Bunt necesare i ele trebue
srt conting obligatiunea garantiei solidare.
Art. 18. Dach proiectul de contract este garantat prin arvunrt,
cumpilrittorul poate s depunii, aceast arvun la sucursala Brincei
care trebue srt fad, imprumutul.
Art. 19-36 aratrt formalitritile i procedura la Bancrt i la
notar.
Art. 37. Imprumuturile, pentru a facilith trtranilor cumph-rare de phmanturi, sunt acordate :
1). La twig comunitatea compush de mai multe sate, dintr'un

singur sat sau dintr'o parte de sat;


2). La mai multe comunithti shteti, pentruca sit cumpere
piimnturi in comun sau in indiviziune ;
3). La o populatinne care nu formeaza o comunit intreagrt ;
4). La societhti compuse de cel putin trei shteni i garantand
unul pentru altul ;
5).

i in parte fled-1,mi thran.

Art. 38. Suma imprumutath e calculatrt, dach folosinta e comunrt, pe fiecare cap de om ; dach folosinta e pe loturi, pe fiecare
proprietar de cash separat.
In toate cazurile, sums, imprumutului nu poate s treach,
dacri folosinta e in comun, de 125 de ruble de om; iar dach folosinta
e pe loturi, de 500 de ruble de fiecare proprietar de cash.
Art. 39. Ministrul fivantelor, in intelegere cu cel dinrtuntru
i cel de domenii, va fixit pentru fiecare provincie scara imprumutului.
Art. 40. In cazuri particulare i cand phmiinturile cumprtrate
www.dacoromanica.ro

25

prezintit o valoare particularrt din prichia compozitiei lor, cum :


livezi, grrtdini, plantatiuni de citneprt, hameiu, etc. scara poate se
fie mai ridicatit in urma unei estimatiuni i in virtutea deciziunei
ministruhii de finante.
Art. 41. Pantila amortizarea complectil a imprumutului, prtmitintul angajat nu poate sri, fie viindut decat en consimtiLmitntul
Bancei.

In caz de vitnzare, se retine mai intiliu suma neamortizatii


a imprumutului.
Art. 43. Dacit debitorul nu plitteste regulat, drepturile Bitncei

de a lua mitsuri executorii nu sunt limitate prin niciun angajament luat de debitor &atm altii.
Art. 44. Duprt dorinta imprumutittorului, imprumuturile sunt
facute pe termen de 24 1/2 am sau 341/2 ani.
Art. 45. Imprumutiitorii plittesc pe semestru 238/ 0/0 (ca dobandit); al doilea ca amortizment 1 0/0 pentru imprumuturi pe
termen de 24112 ani i 1/20/0 pentru imprumuturile pe 34119 ani
.

si al treilea 1/20/0 ca cheltueli de administratie.

Art. 46. Imprumutittorii pot sit amortizeze datoria lor prin


plati extraordinare.
Art. 47. Pentru p1i1e intArziate debitorii plittese o amendrt
de 1/20/0 pe !unit pentru sumele intarziate.
Art. 48. Amenda poate sit fie iertatil in circumstante particulare, calamitAti, ca : incediu, inundatie, piatril, epizootie, invazia
insectelor, lipsrt absolutit de recoltrt, moarte subitrt i maladie gravrt
a debitorului.

Art. 49. Iertarea amendei nu poate sit fie acordatrt dect


pentru patru semestre.
Art. 50. Ratele intitrziate trebue sit fie plrttite dupii acest
termer; in mai multe scadeute ; in caz contrariu, se pune in vanzare prtmntul.
Art. 51. Vttnzarea plimantului poate sit fie inlocuita ca mijloc

de executiune prin arendarea pmftntului sau prin institutiunea


unei administratiuni.

Art. 52 79 prescriu formalitiltile vnzitrei prin licitatie a


piimanturilor ai citror proprietari nu indephnese obligatiile luate
cittre Banat.
Art. 80 statueazit c regulamentul interior al Biincei este

www.dacoromanica.ro

26

facut de ministrul de finante Iii intelegere cu minigtri de interne,


de domenii gi de justitie.
85 reglementeaza situatiunea functionarilor
Art. 81
BAncei.

Anexa No. 2.
Discursul rostit in pdinta Camerei dela 3 Fevruarle 1886.

D. .21/. Kogdlniceanu. Eu D-lor, vorbesc in mod franc; nu am

mijloace sa. cumphr din aceste mogii care se pun in vanzare, gi


m-agi multiuni sh pot tine pe cele care le am.. Dar vfi pot asigura
de un lucru, ch acel care a decretat acee, lege mare gi a plhtit-o
murind in exil, gi eu care i-am prezentat-o ca s o subserie qi
am pratit-o cu amare lacrimi, nu am inteles, nici el, nici eu, srt
sframam privilegiile proprietii celei maai, ca s creem privilegii
pentru proprietatea mica. (Numeroase aplauze).
Onor d. Palade se face advocatul micilor proprietari, gi pune
la pilori pe proprietarii cei mari, zicand c acegtia au sh cumpere
toate aceste mogii, de care au nevoie micii proprietari, micii cultivatori.
Dar en, dach agi fi gtiut crt, in urma aplichrei legei din 1864,
avek sh, vin un timp in care sh, nu mai rinnani o proprietate mare
in Romania, mai bine mi-agi fi thiat mama,. ca s nu mai subscriu
acea lege. (Aplauze).

Ei, d-lor, proprietatea cea mare a phstrat nationalitatea gi


patria romana. (Aplauze). Acei blitrani proprietari mari, cari erau
in tot momentul amenintati degi piard capul sau srt, fie surghiniti peste nouh mari i noug, thri, s populeze insulele Mfirei
Mediterane i Mgrei Egee, aceia au aphrat tara aceasta, aceia
cari mergeau nand cu rogojina in cap, cand cu petitiunea in manrt,

alergand in toate phrtile lumei pentru apararea acestei gni.. (Aplauze). i nu am cleat s aduc aminte d-lui Palade de acei "Atrani, man i. proprietari ai threi, cari au refuzat marelui imphrat
al tutulor Rugilor s ischleasch ace& clauzli, din Regulamentul
Organic, prin care se subordona vointei imphratului Rusiei garantia autonomiei acestor trtri. (Aplauze).
www.dacoromanica.ro

27

D-lor. tara noastrii, gi mai cu seamii Moldova, a fost sfAgiata",


ruptrt, innat o paite din Moldova face astilzi parte din marele im-

periu al Tarilor, gi o alta, Bucovina, face parte din statele mogtenitoare ale Habsburgilor. Ei bine, onor. d-le Palade, duceti-v6,
In Basarabia, in Bucovina, gi vedeti eine tine, eine apiiril nationalitatea roman& Bucovina era, Tolonizatii ; gi dad, nationalitatea

a sciipat, aceasta se datoregte vechilor familii de proprietari romani, ca Hurmuziichegtii, Costinegtii, nucestii, Vasilco, Flondor
gi altii (Aplauze).

Anexa No. 3.

Contract de vinzare.
Intre subsemnatii, Joan Carabatescu, de profesune proprietar gi advocat, domiciliat in oragul Targu-Jiu, de o parte, gi G.
Sgarburii, Ion I. Sgarburg, Alecu. I. Sgarburil, Ion Mih. Sgarburg., Mihaiu M. Torop, Ion V. Diinitricu, Anastasia V. Dangricu

Gr. Mihaiu Ionici, Preotul Adam Beuran, Ion D. Mischiu, Procopie Huica, Barbu Ionici, Andreiu B. Ionici, Ion Stanciu Dan-ricu, Gh. Huica, Ion Gh. Huica, Vasile Gomoiu, Petre N. Cotoban, Ion N. Cotoban, Gr. N. Codoban, Zamfir Carat, domiciliati
in comuna Bairtnegti, plasa Ocolu, judetul Gorj, Const. Tornoiu,
domiciliat in corn. Petregti-de-Viirstituri, plasa Ocolu, jud. G-orj ; Mih.

I. Torop, Ion Radu Ionici, Mih. cap* Ion Neagu Groza, Maria
I. Groza, Gh. P. Chochinii, Pantilimon D. Pungan, Paraschiva P.
D. Pungan, Gr. Metea, I. C. Chochinii, Marin Negrescu, St. Negrescu, Toma Bugg, Vasile B. Gutii, Barbu D. Gutii, Gr. Tradut,
Gutti Ion, G-r. Negrescu, Scarlat Gutescu, domiciliati in comuna
Batinegti, plasa Ocolu, judetul Gorj; Gr. Braia, Ana I. Negrea,
ambii domiciliati in comuna Copiicioasa, plasa Ocolu, judetul
G-orj ; Preotul I. *oropu, domiciliat in comuna *easa, plasa Ocolu,
judetul Gorj; Const. Magherescu, domiciliat in comuna PetregtiVrsilturi ; G-r. Motomancea, domiciliat in comuna Curtigoara,
plasa Vulcanu, judetul Gorj ; Preotul P. Prmoiu, Preotul Iacob
www.dacoromanica.ro

28

Negrescu, ambii domiciliati in comuna Petresti-Varsrituri; Preotul C. Diaconescu, Gr. V. Pgunoiu, Ion Al. Nanu, N. Trantea, N.
Driguti, domiciliati in comuna Copricioasa; Barbu Ceocrt, Mih.
N. *oropu, domiciliati in comuna Petregti-Virsitturi: Nic. Daianu,
Dumitru G-oiceanu, Mateiu Plcinth, Nic. tefgnoiu, domiciliati
in comuna Vgdeni, plasa Ocolu, judetul G-orj ; Dumitru I. *tefgnoiu, domiciliat in comuna Novaci, plasa Novaci, judetul G-orj ;
Ion Blgjescu, Ion Luca *erban, domiciliati in comuna Vgdeni;
Gr. Ivrinescu, domiciliat in Strtnegti, plasa Vulcanu, judetul G-orj;
I. P. Munteanu, N. Durba, Simion Butulescu, Vasile sin Surdu,
Ion G-r. SuPdu, Ion Pgdureanu, Luca Comgnescu, Nicu Rgchiteanu, domiciliati in comuna Vgdeni; D. C. Bugg, C. I. Trufelea, I. C. Prinoiu, Ioana, sotia lui I. C. Pfinoiu gi I. Gh. erpe,
domiciliati in comuna Budieni, plasa Ocolu, judetul Gorj, toti
de profesiune proprietari, de altg parte, am intervenit -uringtoarele :

Eu, Ion Carabatescu, valid &are cei mai sus saran* cari
acceptg, mogia ce am in hotarul comunei Petregti-Varsgturi, in
intindere de 540 de pogoane, cettrt este descrisg in planul gi relatiunea inginerului Ion Barbovici, lucrate cu ocaziunea partajului averei mogtenitorilor defunctului. Z. Pgrgianu, despre care
trateazg sentinta de partaj No
a onor. tribunal Gorj, i cu
vecingatile despre Nord Preajba, despre Sud mogia defunctului
Gr. Urlriteanu, despre rgsgrit cumpArritorii mogiei D-nei Nisa Crtmrtrrqescu gi despre apus mogtenii Monegti, astfel dupg cum gi
eu am cumpgrat'o prin ordonanta de adjudecare No
a
onor. tribunal Gorj, riimasrt definitiv i executatg.
In aceastg vrtnzare insg, nu intr bucata de primnt numitg

Delnita, care este alipitg pe laturea de apus a mogiei ce vgnd gi


descris in planul mai sus ariitat, intro movilele 17, 18, 19, 20,
21 gi 22, tragandu-se o linie dreaptii din movila 17 in movila
22. Aceastrt delnirg ramitne pe seama mea, vainzgtorul ; asemenea
rilmn pe seama mea i toate ecaretele cu imprejmuirile gi acessoriile lor, pe care mi le voiu ridic pima la 1 Martie viitor.

Prezenta vfinzare s'a &cut mijlocind pretul de lei 161000,


din care cumprirgtorii au rgspuns acum lei 41000, obligfindu-se
cumpgrittorii sg pliiteascit vinzittoruhi restul in patru citgtiuri,
astfel : la 1 Martie 1896 lei 45000, la 1 Martie 1897 lei 25000,
la 1 Martie 1898 lei 25000 gi la 1 Martie 1899 lei 25000.
www.dacoromanica.ro

29

Cumprulitorii se mai obligii a pliiti dobanda de 6 la sutii pe


an la toate sumele ilmase nephitite din pretuL pang la achitare ;
aceste dobanzi se vor plati regulat la termenele mai sus argtate
pentru timpul trecut, micorandu-se suma dobanzilor in propor-

tiune cu fiecare *till achitat.


Dobanzile vor incepe a curge i se vor calcula numai dela
1 Martie viitor, pang cand i cumparittorii vor respecta invoielile
la pitune ce am contractat cu locuitorii ce au vite pe acea
moie.

Cumproiltorii cunosc bine imobilul vandut, in a crtror plinti


proprietate intrit cu incepere de astazi, i fiindca acest imobil se
gasete afectat cu ipotecit inscrisit sub No. .. . a onor. tribunal
Gorj, pentru garantarea imprumutului de 35000 de lei catre prima
societate de credit funciar roman, mg. oblig, en vanzatorul, sa
achit acel imprumut i sil radiez acei ipoteca mai inainte de scadenta catiului dela 1 Martie 1898, pang' cand voiu plati regulat
i ratele &titre ace?), societate.

Cumpileatorii vor pierde beneficiile termenelor mai sus stipulate, clack' nu vor urma cu plata regulata a catiurilor i a dobanzilor la epocile mai sus stipulate.
Subsemnntii cnmpitriitori acceptilm prezenta vanzare cu
stipulatiunile aternute in prezentul contract.
Facut asfazi, 4 Octomvrie 1894, in Targu-Jiu.

www.dacoromanica.ro

30

PROIECT DE LEGE
pent.

INFIINTAREA CASEI RURALE


Cum s'a propus de guvern.

Cum a fost modificat de comitetul


delegatilor.

TITLUL I.
SECTIITNEA I.

Dispozitioni generale.

Art. 1. Se infiinIeazii, pe Linea

ministerul agriculturei, ind ustriei, comertului gi domeniilor


statului, o Cass ruralii, in scop :

a) De a inlesni cultivatorilor

romni cumpiirarea de mogii de


la proprietari ;
b) De a dirige, controlh gi exe-

cuth toate operatiunile relative


la parcelarea gi plata loturilor

cultivatorilor romani, pe mogiile


cumparate dela particulari.

Art. 2. Cassa ruralit se admi-

Nemodificate.

nistreazil de dare un director,

numit de ministrul agriculturei,


industriei, comertului gi dome-

niilor, sub autoritatea acestui

minister gi sub controlul unui

consiliu de administratiune.
Art. 3. Bugetul Cassei rurale
va fi supus in fiecare an, de ciitre
ministrul domeniilor, la aprobarea Adunttrei deputatilor, iar
conturile de gEstiune la Curtea
de conturi.
SECTIUNEA II.

Consiliul de administratie.

Art. 4 (modificat). Consiliul


Art. 4. Consiliul de administratie se compune din geapte de administratie se compune din
www.dacoromanica.ro

31

Cum s'a propus de guvern

Cum a fost modificat de comitetul


delegatior

membri, si anume : doi membri


din consiliul de administratie al

seapte membri, si anume : doi


membri din consiliul de admi7

primei societati de credit funciar roman din Bucuresti, unul


dintre directorii Bancei Natio-

nale din Bucureti, alei de con-

siliile de administratie ale ace-

stor societti ; directorul conta-

nistratie al primei societati de


credit funciar roman din Bucu-

reti,unul dintre directorii Bauch


Nationale din Bucures,ti, un delegat al Bancei Agricole, toti
acestia alesi de consiliile de adm inistratie ; directorul col Lta-

bilitatei generale a statului, directorul domeniilor i doi pro- bilittgei generale a statului i
prietari de imobile rurale, de- doi proprietari de imobile rurale
semnati de D. ministru al do- numiti de ministrul agriculturei,
meniilor.
industriei, comertului 1 domeToti membri consiliului de niilor.
Toti membri consiliului de
administratie sunt alesi sau numii pe 4 ani de zile.
administratie sunt alesi sau nuAnul se incepe cu ziva de miti pe 4 ani de zile.
intaiu Ianuarie.
Anul se Incepe cu ziva de
intaiu Aprilie.

Art. 5. Membri consiliului

de administratie primesc marci


de prezentrt, a cator valoare se
fixeazii ptin buget.
Art. 6.
Un regulament de
administratie interioar va fixit
modul intrunirei i delibefarilor
consiliului de administratie.

Nemodificate.

Art. 7.Nici o hotarire nu se

poate lua, dac nu sunt prezenti


eel putin patru membri.

Hotairirile se ian cu majoritatea voturilor.


Cu toate aceitea, hotaririle
privitoare la aprobarea cumparfirei proprietatilor de crttre cultivatori, emisiunea titlurilor i
parcelarea loturilor, trebue sa se

voteze cu majoritate de 2/8 a


voturilor tutulor membrilor consiliului.

Cu toate acestea, hotaririle


privitoare la aprobarea cump-farei proprietatilor de catre cultivatori, emisiunea titlurilor qi
parcelarea loturilor, trebue sil se

voteze cu majoritate de cel putin cinci voturi din numitrul tutulor membrilor consiliului.

www.dacoromanica.ro

32

Cum s'a propdi de guvern.

Cum a Lost modificat de comitetul


delegatdor.

TITLIIL II.
Despre cumpiirarea imobilelor.
SECTIITNEA I.

D esp re ofer te.


Art. 8. Cumprarea mosiilor
Art. 8 (modificat). Nu se vor
de &atm cultivatorii romani se puteit cumparit mogii sau porface prin intermediul Cassel ru- tiuni de mogii, decat numai in
baza unei conventiuni prealarale.
Tratarile se fac_direct cu Cassa bile intervenite intro satenii culrural&

Intrebuintarea de mijlocitori

este oprita sub pedeapsrt, in caz

de descoperire, de Incetare a

orice relatiuni gi a once operatiuni clintre Cassa rurala cu proprietarii gi cultivatorii.

tiyatori gi intre proprietarul vanzator, legalizate de primaria locala a domiciliului satenilor numai intru cat privegte pe satean.
Aceastrt conventiune va con-

tine gi modul de imprtire a


mogiei intre cumparatori, con-

Art. 9. Proprietarul, care vo-

form dispozitiunilor legei de fata.


Art. 9 (modificat). In caz cand

iegte a-si vinde mogia, va inaintit


Cassei rurale o cerere, insotita de
acte care sit dovedeasca:

gresiuni, sau orice alto mij/oace


de naturr3, a sill sau a influent&

1) Capacitatea lui de a vinde;


2) Drepturile sale de proprietate asupra mogiei ;
3) Planul gi hotarnicia mogiei ;

4) Certificatul duprt rolul de


impozite, gi
5) Certificatul grefei tribunalului respectiv de sarcinile gi procesele care exista asupra mosiei.
Art. 10. Oferta nu se primegte

daca asuitra imobilului exista

s'ar intrebuinth amenintari, ape una din pfirti, sit vanzii sau
sii cumpere, vanzarea nu se va

puteit face prin intermediul Cassei rurale.

Art. 10 (modificat). Proprie-

tarul, care voiegte ali vinde

vreun proces pendinte relativ mosia, va face oferta printeo cerere scrisrt catre Cassa rurala,
la titlul de proprietate.

insotita de urmatoarele acte :


1) De conventiunea prealabila
gie, ace& parte se va exclude din incheiatrt cu satenii cultivatori,
vanzare.
impreung cu planul de impartire ;
In caz cand procesul ar fi pri-

vitor numai la o parte din mo-

www.dacoromanica.ro

33

Cum s'a propus de guvern.

Cum a foot modificat de comitetul


delegatilor.

2) De titlurile de proprietate
ale mogiei ;

3) De planul i hoarnicia mo;

4) De un act doveditor capacitrttei de a vinde a proprietarului


5) be un certificat duprt rolul
de impozit, gi
6) De un certificat al grefei
tribunalului situatiunei imobidespre sarcinele gi proceseie care ar existit asupra mogiei.

In caz cnd mogia va fi afectat'a la prima societate a creditului rural, se va prezenth, un


certificat al acestei societitti in
locul actelor cerute la No. 2 gi 3.

Art. 11. Dacrt, duprt examina-

Art. 11 (modificat). Dacrt, duprt

tar, se constata c ele sunt in

proprietar, se constatrt &It ele

rea actelor propuse de proprie- examinarea actelor produse de


sunt in regulii, consiliul de ad-

regu IX, consiliul de administratiune decide ca o comisiune spe-

ministratie decide ca o comi-

nisterului domeniilor, srt se trans-

al Cassei-rurale, srt se transporte

prietar gi a-gi da avizul asupra


calitatei prundatului gi asupra
diferitelor imprejurgri care ar
av e inraurire asupra valorei mo-

intinderea fiectirei categorii de


va da avizul atat
pgmnt
asupra valorei fiecarei categorii,
cat gi asupra valorei mogiei in-

siune speciala, compusrt din an


hotarnic gi un inspector al mi- inginer-hotarnic gi un delegat
Malt, compusrt din un inginer-

porta la fata locului pentru a la feta locului pentru a verificit


'verificA, planul "inaintat de pro- planul inaintat de proprietar,

giei.

trap.

Art. 12 (modificat). La randul


Art. 12. Raportul comisiunei
speciale se supune, de directo- 5, duprt cuviintul mogiei," s.
rul Cassei rurale, consiliului de se adauge cuvintele : improtiadministratie, care, a scultitn d p rt- rea ei in categorii dupri calirerea directorului, avand in ye- tate u .
dere expunerile comisiei speciale, lud,nd in cdnsideratie intinderea mogith, impozitul funciar, arenda moiei, arenda uzi3

4c: fi Legiuiri

www.dacoromanica.ro

34
Cum s'a prOpus de guvern.

Cum a fost modificat de comitetnl


delegatilor.

tag in localitate, pretul van-

zarei imobilelor in vecinatate si


evaluarile facute de creditul funciar, fixeaza cifra pang, la care
imobilul poate fi cumparat de
locuitorii cultivatori.
Art. 13. Deciziunea consiliului
de administratie se comunicrt
proprietarului vanzator gi primarului comunei uncle este situata
mogia.

Proprietarul poate incheik atunci pe un pret, care sa nu fie


superior celui fixat de Cassa ru-

ralfi, un act de vanzare pentru

totalitatea imobilului, cu tati locuitorii cultivatori desemnati inteinsul, din aceit, localitate sau
de aiurea.
Prin acel act locuitorii vor autorizit pe Cassa rurala at incheie,

Art. 13 (modificat). Dup a. declaratia inscris a vanziaorului,

ea consimte la pretul fixat de


consiliul de administratie, acesta

va aprobe, cumpararea mogiei.


Actul definitiv de cumpararevanzare 8e va ineheik de proprietar cu directorul Cdssei rururale in numele cumparatorilor.
El- se autentifica de tribunal
numai cat privegte pe proprietar.

Din momentul incheierei actului definitiv, fiecare cumparator e de drept dator a plati pre-

tul lotului sau dare Cassa rnin numele kr, cu proprietarul rala, conform dispozitiunilor prevanzator, actul definitiv al vanzarei cu formele cerute de lege
gi vor declarh, cii, se obliga a
plti crare &Ansa pretul stabilit
en proprietarul, conform cu grasuirea legei actuale gi fiecare in
proportiune cu lotul ce i se va

zentei legi.

alege gi in conclitiunile prescrise

prin prezenta lege.


Art.14. Actul de vanzare, prevazut la articolul precedent, legalizat de primaria locala, se va
supune de directorul Cassei ru- t
rale consiliului EAU de adminis-

Suprimat.

tratiune, care va decide inche-

kJ-ea actului de 'vanzare definitiv de eiare directorul Cassei ru- 1


rale cu proprietarul vanzator. '

Art. 15. Taxa timbrului gi a


inregistrfirei se va plati pe juArt. 15, devenit 14, nemodimatate de vanzator, iar cealaltii ficat.
jumatate se va Oral. de Cassa
www.dacoromanica.ro

35

Cum s'a propus de guvern.

Cum a Lost modificat de comitetul


delegation

ruralt, punandu-se plata ei in


contul fiecaruia lot, cu ince-

pore dela al doilea an dupa efectuarea vanzarei gi impartindu-se


taxa, dimpreuna cu dobanda de

4 /,:, afectata la ea, in timp de

trei ani in portiuni pe cat se


va putea egale.

Art. 15 (art. nou). In tot

co privegte cumpararile &cute


prin Cassa rurala, tratarile se fac
direct de dansa cu cumprtratorul, sau cu unul sau mai multi
delegati dintre
Acei cari, in vederea vereunui
folos, se fac mijlocitori, promitand locuitorilor si-i fad, a ob-

tine pamanturi prin influenta


lor sau prin orice alte mijloace,
se vor pedepsi ca escroci.

SECTIUNEA II.

Plata prefului cdtre proprietar.

Art. 16. Indata dupa transcrierea actului de vanzare, con-

siliul de administratie decide


remiterea in mainile vanzatorului a totalului pret in renta
rurala 50/0 garantata de stat.
Art. 17.

Dad', mogia este

grevata de ipoteci, privilegii


situ alte sarcine, renta rurala

cuvenita, proprietarului, calcu-

lath pe cursul zilei, pang la

Nemodificate

concurenta sumelor datorite de


dansul, se va depune la cassa
de depuneri gi consemnatiuni
in capital gi dobanzi, iar reci-

pisa de depuneri se va lucre-

dint& tribunalului locului unde


s e afia situat imobilul, spre
deR-Hintarea sarcinelor c e ar
existk asttpra imobilului.
www.dacoromanica.ro

36

Cum s'a propus de guvern.

Cum a Lost modificat de comitetul


delegatilor.

SECTIUNEA III.

Despre renta rurald.

Art. 18 (modificat). Renta


Art. 18. Renta rural emisrt
de Cassa rurali este la purator. ruralrt este la purtator i garanArt. 19. Renta ruralri se e- tatit de stat.
Art. 19 (modificat). Renta
mite in proportiune cu oiampt-

ride frtcute de Cassa ruraill, iar rural se emite in limita presuma acestei rente nu poate co-

Wu* pretul moiilor cumpit-

rate.
Art. 20. Renta ruralrt, emisrt
de Cassa ruralrt, va purtit o do-

bandit de 5% pe an, plrttibilii

pe jumritate la fiecare semestru.

tului mosiilor cumpilrate.

Art. 20. Renta rural emisri de


Cassaruralii, va purtit o dobandit
de 5010 pe an, pratibiltipe jura6.-

tate la finele fiecrtrui semestru..

In fiecare an se va trage la
In fiecare an se va trage la
sorti o sumrt de rent ruralrt sorti o suing, de renal, rurare,
corespunzittoare cu suma amortizarilor incasate.

Art. 21. Toate dispozitiunile


privitoare la renta amortizabilit
a statului de 40/0 in ce privete plata cupoanelor, tragerea la sorti, prescriptibilitatea,
falsificarea i toate drepturile
de care se buena acele efecte,
vor fi aplicabile i rentei rurale.

corespunzrttoare cu suma amortizrtrilor datorite.

Nemodificate.

Art. 22. Aceste titluri vor

fi subscrise de mini,trul de finance, directorul Cassei rurale,


un membru din consiliul de administratie i casierul central.

TITLUL

m.

Despre impartirea moVilor cumpiirate.


SECTIIINEA I.

Despre parcelare.

Art. 23. Indaa ce Cassa ruran, este in posesiunea actului

Art. 23 (modificat).Consiliul
de administratie va verific'a i

www.dacoromanica.ro

37

Cum s'a propus de guvern.

Cum a fost modificat de comitetnl.


delegatior

de vtinzare, transcris in regul,


con siliul de administratiune,
dupii raportul directorului, de-

indrepti parcelarea fficutil in loturi, precum gi va frith pretul

fiearui lot in raport en pretul

total al imobilulta i calitgtei


pus/ dintr'un ingmer-hotarnic primantului.
Spre acest sfargit, consiliul
at un inspector al ministerului
domeniilor, Ca in unire cu pri- va uzit de toate mijloacele ce
marii comunefor unde se afitt va crede necesare pentru luinileagirt o comisiune specialit, cora-

agezat imobilul, s

faa parce- narea sa, transportandu-se chiar

larea lui in conditiunile pres- la fata locului sau delegind o


crise prin prezenta lege.
comisiune.
Art. 24. Comisiunea transArt. 24 (modificat) Consiliul
porandu-se la fata locului, a- de administratie, dupri lucritrile
Wind in vedere nunittrul i ce- din articolul precedent, va imrerile locuitorului, va forma, lo- pietri fiecare lot gi va pune in
turile, le va hoarnici i impie- posesiune pe cumprtratori in lotri, desemnnd la fiecare lot turile lor.
numele proprietarului cultivator.

Art. 25. Mosiile se vor par-

celit :

a) In loturi mici de gase hec-

tare.

Art. 25 (modificat).Loturile
cumparaitorilor nu vor fi mai
maxi de 12 hectare.

Acolo ins unde conditiunile


economice vor cere, loturile pot

fi gi mai mari, fret insii srt


tread, peste opt hectare;
b) In loturi mijlocii de 12
hectare, gi

c) In loturi mari de 24 hec-

tare.

Parcelarea in loturi mijlocii

gi mari nu se va face dect in


caz and nu se vor gsi cumpririttori de ajuns pentru loturi
mici.

Art. 26. In interesul exploaArt. 26. Pildurile numai intilrei unor constructiani mai in- tregi ae vor puteit cumpilrit de
semnate ce s'ar aflit pe mogie, stat sau de comunii,
se va puteit emit imprejurul aHelegtaele asemenea numai
calor constructiuni un lot Omit intregi Pe vor putea, cumprk
la 60 hectare, daa ar fi pentru de comung.
acestea cereri de cumptirare din
Judetul sau comuna va puteit
partea statului, judeitului sau cumpara, gi constructiuni care
www.dacoromanica.ro

38
Cum s'a propus de guvern.

Cum a fost modificat de comitetul


delegatilor.

comunei, sau, in lips de ce- pot fi destinate la un servicin


reri din partea acestora, parti- public sau de utilitate publici.
cularilor amatori, preferindu-se
cultivatorii.

Art. 27. De asemenea se vor

puteit vinde statului, pentru

infiintarea de ferme model, loturi, piing la 100 de hectare.


Art. 28. Piidurile se vor vinde
numai intregi sau statului sau
comunelor respective. Helegtaele se vor vinde numai intregi
comunelor respective.

Art. 29. Cand numiirul lotuiilor nou creeate va trece poste


150, se va rezervit terenul ne-

cesar pentru infiintarea unui


non sat, dacti nu va fi preferabilii alipirea acestuia de vre-

unul din satele vecine.


Aceastil,

Nemodificate

dispozitiune se va

pute aplic chiar la localitti


cu mai putin de 150 deloturi, acolo uncle pozitia topograficri a
noei mezgri o va impune.
Vatra satului se va hotrtrnici
gi pietrui, lrigndu-se loc in intenorul satului pentru coalii,
biserict, primrie qi strade; iar
in afaril de vatra satului se va
determinii, locul cimitirului, al
drumurilor vicinale, precum qi
a loturi decide 12 hectare; cdde
douli, loturi de ate 12 hectare
fiecare, unul pentru biseric i.
cellalt pentru ricoara.

Art. 30 Valoarea totaltt a acestor loturi comunale se va


impttrti proportional cu valoarea
lotului fiectireia intre cumpiiritrfitorii loturilor, adrtugiindu-se

Nemodificat.

la pretul acestora prin mgzirea

rate' de antitriti datoria.

www.dacoromanica.ro

3'4

Cum s'a propus de gavern.

Cum a fpst modificat de comitetul


delegatilor.

Art. 31..Infiintanclu-se unnou

sat, cumparatorii loturilor vor


fi obligati a'gi stabili locuintele

kr in noul sat, in termen de


doi ani din ziva confirmarei

vanzarei, sub pedeapsa, in caz


de a nu o face, de a pierde lotul atribuit, i aceasta de drept,
fr somatiune sau judecata, ci
uumai pe cale administrativa.

Suprimat.

Lotul acesta se va revinde

altui cultivator roman.

Art. nou. (devenit 31). In cazul prevazut de art. 27 cumparatorii loturilor vor fi obligati
a'gi stabili locuintele kr in noul

sat, in termen de trei ani din


din ziva punerei lor in pose-

sinne, sub pedeapsa, in eaz de


a nu o face, de a putea fi deposedati din loturile lor de care
Cassa rurala, fart somatiune sau

judecata, ci numai pe cale administrativa, gi de a li se vinde


acele loturi altor cultivatori.
Art. 32. Toate lucrarile de
parcelare se vor supune, de directorul Cassei rurale, la aprobarea consiliului de administratie.
Dad nici o contestatie nu se
va ridice, contra acestei lucrari
de care cei interesati, in termen de o lung, dela terminarea
ei pe fate, pamantului, sau daca
contestatiile se vor respinge ca

Suprimat.

nefundate de consiliui de administratie, acesta, gasind lucrarile regulat facute, Ii va da


aprobarea sa, gi se va stabili
parte& de plait pentru, fiecare
lot.

Art. 83. Un exemplar al pla

nului de parcelare se va depune


in primaria bocal
i cellalt

Art. 33, devenit 32, nem.clificat.


1

www.dacoromanica.ro

40
Cum s'a propus de guvern.

Cum a fost modificat de comitetul


delegatilor.

exemplar se va 'Astra, de Cassa


rural.
Copii legalizate de pe fie-

care lot se vor da, in mod gra-

tuit, posesorului s'au.

Art. nou (devenit 34.) Cum-

pitriitorii de loturi, dupil pu-

nerea lor in posesiune, nu vor.


puteit, fi deposedati prin nici
o actiune in revendicare sau
alta. Se va puteit exercitit
numai o actiune personalii contra Cassei rurale. Ea se va pros-

crie prin 10 ani dela incheie-

rea actului defmitiv d6 viinzare


;Entre proprietar gi Cassa ruralL
SECTIUNEA.

Despre maul plettei.

Art. 34. Cumpiirittorii loturiArt. 34, devenit 35, modificat.


lor vor plti pretul lotului cum- Cumpkittorii loturilor vor plAti
parat Cassei rurale, in decursul pretul lotului cumparat Cassei

rurale, in decursul unei perioade de 30 de ani, in anuit'ati

unei perioade de 30 de ani, in


anuitati.

trimestriale.
Ar. 35. Anuitatea va cuprinde:
a) Dobilnda de 5%;

b) Amortizarea determinatil

prin Llobitnda gi prin durata


rilspunderei pretallui;

Art. 35, devenit 36, nemodificat.

c) 0 alocatiune anual pen-

try. cheltuelile de parcelare, de


administratiune gi pentru constituirea unui capital de rezervil.

Art. 36. Pentru mice intar-

ziere de plata la termenele stipulate se va pltI dobandri de


50/0.

Art. 36, devenit 37, nemodifloat.


ft

Art. 37. Comunele vor plti


Art. 37, devenit 38, modificat.
pretul, pentru padurile gi he- Comunele vor puteh prati prewww.dacoromanica.ro

41

Cum s'a propus de guvern.

Cum a fost modificat de comitetul

legtaele famase in sarcina lor,


in donditiunile prevrtzute in articolul precedent.
Tot in aceast . conditiune va

ul pentru prtdurile, helegtaele


gi constructiunile rrtmase in sar-

delegatilor.

cina lor, in conditiunile prey&


zute in articolul precedent.
plidi gi statul gi judetele buTot in aceastrt conditiune vor
nurile cumpgrate de dansele.
plti i judetele bunurile cumPlata anuitritilor se va socoti Orate de dansele.
dela cel dintaiu trimestru.
Art. 38. Cumprordorii au fa-

cultatea de a plrdi cli anticipatie toate ratele viitoare sau


parte din ele.

In asomenea caz ei nu vor


plAti dead capitalul cuprins in
fiecare rata, plus cheltuielile de
parcelare.

Art. 38, devenit 39, nemodifloat.

Art. 39. Cumprordorul poate


cere de a plAti ratele datorite
cu incepere din al doilea an
dupii efectuarea viinzrtrei.

Pentru intarziarea platei de

Art. 39, devenit 40,

so su-

prima.

un an se va plrdi In anul al

doilea Cassei rurale dobAnzi de


50/0.

Art. 40 (modificat). Cassa ruArt. 40. Casa ruralrt va iiber proprietarilor titlul pro- ral va liber proprietarilor lovizoriu de proprietate pgna la turilor iftiul provizoriu de procomplecta rriscumprtrare a prt- prietate pang la complecta plata
mitntiului, and vor obtine titlul a piimntului, and vor obtine
titlul definitiv.
defin tiv.

Art. 41. In caz de neplatri a

ratelor la termenile fixate, Cassa

ruralii, are dreptul, pentru in-

casarea lor, a urmrtri conform


Art. 41, alin. I, nemodificat.
legei de percepere a dririlor
ctre stat, venitul parnantului,
precum gi orice alert avere a
debitorului.
Cnd ratele vor ramtmeib neArt. 41, alin. II (modificat).
platite trei ani consecutivi, Cassa Cana ratele vor riimneit neruralri, va ave dreptul, fr ju- plidite trei ani consecutivi, Cassa
decatrt, somatiune sau punere rural va avek, dreptul, fiirrtjuin intarziere, srt departeze pe decatri, somatiune sau punere
posesorul lotului pe calea admi- in intArziare, sri deprtrteze pe

www.dacoromanica.ro

42

Cum s'a propus de guvern.

Cum a Lost modificat de comitetul


delegatior.

nistrativrt i s vndrt lotul altei persoane.

TITL

posesorul lotului pe cale administrativi i sa vnd lotul


altei persoane.
U L m.

Dispozitiuni particulare.

Art. 42. Loturile stint inalieL

nabile, conform art. 132 din


Constitutiune.

Art. 43. Se deschide Cassei:


rurale un credit pnfi la concurenta de un milion de lei.

Art. 42 (modificat). Loturile


sunt inalienabile In timp de 30
de ani dela cumpgrarea bor.

Cassa de depuneri va deschide

Cassei rurale un credit de un


milion sub forma,' de cont cu-

rent, de dare va uz potrivit cu

cheltuielile la care va da loc

Nemodificat.

primele cheltuieli de administratie.. i de operatiuni puse in


sarcina sa prin prezenta lege.

Acest capital se va restitui

din excedentele cheltuelilor de


administratie.

Art. 44. Incaarile, plile

urmirtririle ale Cassei rurale se


se vor face de &titre agentii mi-

nisterului de finante, in condiiunile prevrizute in legea pen-

tru vanzarea bunurilor statului.


Art. 45. Cassa rurali, pentru
diferitele operatiuni puse in

sarcina sa prin prezenta lege,


se va puteit servi i de advo-

catii, inginerii silvici i toti


ceilalti functionari ai ministe-

rului domeniilor.
Art. 46. *On regulament special va determinit modul de aplicarea dispozitiunilor prezentei legi.
MinistruI agriculturei, industriei, comerciului i domeniilor,
P. S. AURELIAN.

Nemodificate.

Raportor, A. STOLOJIAN.

www.dacoromanica.ro

43

D. prepdinte. Discutiunea generala este deschisg.


D. B. Iepurescu. D-le preedinte, v'ai ruga, ca mai inainte

de a incepe discutiunea generala, sa binevoiti a procede la regularea unei liste de d-nii deputati, cari au sg, vorbeascg contra
si pentru proiectul de lege. Aceasta in interesul discutiunei.
D. prefedinte. D. Iancovescu are cuvantul.
(Aici urmeazg discursul D-lui Iancovescu, care nu s'a trimes),
Sedinta se suspendg pentru cinci minute.
La redeschiderea edintei d. vice-preedinte A. Lupacu
ocupg fotoliul prezidential.
D. B. Iepurescu. D-lor deputati, eu dei nq sunt partizan al
ministerului, o titi.
n'am votat pentru motiunea de incredere

aceastg imprejurare tot* nu mg poate popri ca,


atunci and acest guvern vine cu o masurg, folositoare pentru
Costinescn

targ, se prezinta parlamentului cu o lege bung, s'a nu-1 sustin cel


putin deastadata i sg, nu-i apgr legea dins toate puterile i en
toata energia. (Aplauze).
Or, proiectut de lege, care face obiectul desbaterilor noasire
astgzi, este, d-lor, dupa pgrerea mea, o mfisura de o inaltg inte,
lepciune, i politica i economick. (Aplauze).
Acest proiect este menit a da satisfactiune unor trebuinte,

unor nevoi reale ale tgrei. '(Aplauze). Este in stare a asigura


statul in viitor i pe timp de mai multe decenii, in contra oricfiror
incercgri de agitatiuni ttirfineti agrare. (Aplauze).
D-lor, in urma acestor declaratiuni, sa-mi dati voie ca deocamdata sa nu rgspund cuvantgrii oratorului, care m'a precedat,
pentru doug, cuvinte : in primul rand pentrucg mi-ar fi cu greu
sa-1 urmitresc in toate detaliile in care d-sa s'a complacut sa intre

i. in al doilea loc, fiindca d. Iancovesou, prea bunul meu amic


s'a ocnpat mai mult de o singurg parte a cestiunei, lasand astfel
cu totul la o parte celelalte cestiuni, tot atat de importante cai.
teza d-sale favoritg. (Ilaritate).
D-kr, recunosc chiar din capul locului cum di este adevarat,
recunosc, ca dela o vreme incoace pe drept sau pe nedrept i
en socotesc ca pe nedrept,
populatiunile noastre rurale, muncitorii notri de pamant, trtranii notri, i-au 'Apt in cap ideea
a mai toate moiile tarei li se cuvine numai kr, atat acelea ale
particularilor cat i acelea ale statului; i la alimentarea acestei
credinte, din nenorocire, am contribuit chiar noi cu
i presrt,
www.dacoromanica.ro

41

gi parlament gi guvern. Sunt vinovate gi responsabile ambele


partide istorice ale acestei tari, dar mai vinovat cleat orcine este
partidul conservator gratie teoriilor hazardate ale d-lui P. Carp.
(Aplauze).

Credit*" aceasta insa, D-lor, rezemandu-se pe o notiune


falga, pe o idee antitiinific i antisociala, pe o idee subversiva
periculoasa,, trebuia, in cele din trina, aiba un termen i sa
sfargeasca odata gi and legiuitorul actual in alcatuirea proiectului
sau de lege, se departeaza dela principiile agrare ale legei din
1864, ale legei din 1878-1879 gi a aceleia din 1889, face nu numai
intelege
o buna gi sanatoasa politica, dar d chiar dovada ca
bine misiunea de guvern responsabil de viitorulacestei taxi (Aplauze).

ca sa v fac acum, D-lor; ideia mea gi mai vadita, sa va


pun gi mai bine in relief deosebirea, caracterul juridic distinct
dintre legiuirile ce avusel onoare a va cit e. i actuala lege in desbateri ; imi yeti permite sa ma slujesc de o comparatiune.
D-lor deputati, toata lumea juridica, dar toata gi farrt de ex:
ceptie ; intreaga lume politica, toti jurisconsultii gi oamenii nogtr1

de stat, prin urmare, sunt de acord, sunt unanimi in a gasi la


baza legei din 1864,legei de rascumparare a clacei,expropriarea fortata a dreptului de proprietate. Sub domnia acestei legi
proprietarul mogiei nu a fost nici intrebat (lack' vrea s vanda,
nici consultat ; mogia i s'a luat de staptmire cu sila gi prin simpla
brutala vointa a legei, dandu-i-se, at, e mai regretabil, o despagubire aproape derizorie ! (Aprobari).
Facand aceasta constatare, flu inteleg insa- de loc, D-lor, a
intunerici catugi de putin trecutul nostru politic, nu inteleg k;27
nu intra in intentiunile mele a face act de irnpietate catre nigte
evenimente politico atat de bogate n consecinte destul de salutare pentru aceasta Ora. (Aplauze).
IsTu intra de asemenea in intentiunea mea sa aduc nici o atingere autorului legei dela 1864, acestei ilustre i neuitate figuri
istorice numita Mihail Kogalniceanu. (Aplauze).
Fac, D-lor. o simpla constatare i nimic mai mult, gi degi la
rigoare gi in fata rezultatelor date de legea rurala s'ar putea, gasi
destule cuvinte, daca nu pentru a absolvi lovitura de stat dela 2
Maiu, precum gi procedura intrebuintata pentru rascumpararea
clacei, dar cel putin pentru a scuzit, pentru a justificit aceste acte
politico.

www.dacoromanica.ro

45

La 1878, D-lor, prezideazit, din nenorocire aceleagi principii


juridice gi nu se constatg nici o preocupare economia. Oamenii
politici ffigiiduiserit soldatilor c li se va da pmnt, dac rt. se vor
bate bine gi voinicegte in Bulgaria, iat totul !
*i. sunt convins, c dacti, la 1878 statul nu ar fi avut la dispozitia sa mogiile secularizate dela monastirile inchinate, desigur
gi mai mult ca probabil, c nu s'ar fi dat inapoi gi de astitdatii,
din fata. unei a doua editie, din fata unei a cloud legi de impropnetanre din mogiile particulare. (Emotie).
La 1878 aga, dar ca gi la 1864 nu s'a avut in vedere nicio
consideratiune economicii, ci numai scopul politic, numai necesitatea politic (Aprobari).
Tree paste celelalte legiuiri in materie de vnzare a bunurilor statului, precum legea dela 1886, gi m popresc asupra legiuirei conservatoare dela 1889.
constat acelagi lucru, aceleagi preocupgri, aceleagi principii juridice, aceiagi tendintli.
Voci. AO, este.
*i.

D. B. lepurescu.. Legea conservatoare dela 1889 indriisnesc


a sustine, n'a egit din conceRtia omului de stat ; ea a fest provecat mai lesne de sitngele Oranilor emeriti de partidul conservator
decal de convingerea profundil a unor oameni in veci vrjmagi
ai muncitorului de pmtint. (Aplauze).
Si mai curand sau mai thrziu istoria Ii va zice cuvantul stiu
asupra acestor evenimente politica i acest cuvnt are sii, fie aspru,
foarte aspru pentru aceia cari gi-au asumat aceastii mare riispundere (Aplauze).

Sft fiu ins`a bine inteles, nu critic pe conservatori c au intrebuintat forta pentru a restabili ordinea i linigtea trirei turburatil
gray, ordinea gi linitea, frirrt de care un stat nu poate srt existe,
dar Ii condamn, Ii judec sever, and gtiu cit tot victimele au trebuit s spele, vai, cu sangele lor, gregelile gi duplicitatea unor politiciani ordinari i fail de scrupul ! (Aplauze).
Dacti, examinam acum Ins economia actualului proiect de
lege, dacii analizam dispozitiile sale cola mai principale, fAr mare
biltaie de cap, gsim cu totul alte principii juridice, alt tending.
Dugs, economia legei actuale, legei in discutie, proprietarul
de mogie n'are s'a vftnd cleat numai atuaci &laid va crede al de
cuviintti, c trebue s vandgi, proprietarul nu va vinde deal atunci
www.dacoromanica.ro

46

and el va fi pe deplin fixat atat asupra pretului cu care o sa-i


plateasca, ca echivalent al dreptului au de proprietate, cat gi asupra persoanei, asupra careia intelege s transmita dreptul situ
de proprietar.
Duprt actuala lege proprietarul nu are srt vanda cleat dupri
ce va fi desbatut in tihnit gi in chip minutios toate clauzele contractului, dupa, ce
va fi luat, intr'un cuvant, toate asigurarile,
toate garantiile di parte din pretul vanzarei o sa-i fie platita la
timp gi in, conformitate cu clauzele contractului.
hat in ce privegte pe vanzator.
Pe dealtri parte, cealalta parte contractanta, cumparritorul,
taranii de asta data, vor fi i dnii intrebati gi consultati, ei vor
gti pe ce pret, au sa. cumpere, gi ce anume teren li se cuvine fiecrtruia

-Cu alte cuvinte ei vor jucit rolul de adevarate parti contractante. Cevit mai mult, actul de vanzare se va face in numele br
gi al proprietarului; prin urmare, totul se va petrece ca in cazul
cel mai obicinuit, ca cu ocazia orcarui act ordinar de vanzare.
Independenta partilor contradante va fi deplina, caci ele nu
se vor 1eg cleat dupa ce vor conveni i asupra mogiei de vandut.
.

(Aprobari).

Statul, tara, va avea gi de asta data rolul s au; Ina, nu ea


a1t

datil, ci un rol mai moderat, mai intelept, mai putin violent.


Interventiunea statului deastadata va fi mai slaba, mai

accesorie. Motivele care '1 determina nu mai sant excluziv de ordine

numai politica ; motivele care legitimeaza de asta data interveatiunea sa sunt de o ordine superioara, de o ordine morala.
Statul intervine, ce e drept, i deastridata, Inca nu pentru
a lua cu sila dela unul gi a da celuilalt, ci inteun scop mai inalt
in intentiunea de a protege pe taran, de a-t. feri sa nu fie frustrat
ingelat. (Aplauze).

Mai intervine din nou, intervine insa, pentru a complet


opera sa binefacatoare, intervine ca sa cornpleteze solvabilitatea

taranului, care desigur ca n'ar fi fost luat in serios, n'ar fi fost


bagat in seamrt de proprietar fruit', de aceasta asistentit, insolvw
bilitatea sa fiind notorie. (Aprobiiri).

Vedeti dar, D-lor, cat de nedrept era d. Iancovescu, and


se trudia sa ne convingil, cum ca intre actuala lege i cele trewww.dacoromanica.ro

47

cute n'ar fi existand nici o deosebire juridica, nici o demarcatiune de principin., nici o inrudire. (Ilaritate).
Dar D. Iancovescu a comis i un alt pacat gi mai mare,
cnd mai adineaori, nemultumindu-se in a confunda principiile
conducatoare ale actualului proiect cu acelea ale legilor din 1864,
1879 gi 1889, indrasnia sa sustina, c aceasta lege ar aveh aceeasi
original aceeagi obftrie, socialismul de stat.
Din contra, actualul proiect de lege face un pas mare Ina-

inte, catre adevaratele principii, un pas series catre dreptul comun, catre libertatea conventiunilor. (Aprobari).
Actualul proiect de lege face Inca gi mai mult, se apropie,
se indrumeaza, fara govaire, de spiritul gi de prescriptiunile pactului nostru fundamental, care proclama inviolabilitatea proprietatei. (Aplauze).

D-lor, treand acum la o alta ordine de idei, ma Intreb: se


simtik [care In tara trebuinta, de aceasta lege? Era nevoie de
damn? Legea aceasta era ieita, daca ma pot exprima astfel, din
insagi ritrunehii tarei D-lor,
an fost la 1864 improprietariti 408.000
I
muncitori de pfimant,408.000 tarani clacasi. Dad, la aceasta cifra
acum vom adauga pe deoparte cei patru-zeci gi opt de mii de insuratei, improprietariti dupa legea din 1878.-79, iar pe de alta parte,
tot la aceasta suma, vom alatur i pe cei geapte-zeci gi doua de

mii, alti tarani, ali muncitori de pam&nt, cfirora Ii s'a vndut


parnnturi de stat tot din mogiile domeniilor, gi gratie legilor
posterioare celei dela 1878; atunci ajungem s avem cifra generala de 500.000 trtrani improprietariti prima astazi in tara noastra.
Acum daca gi aceasta cifra, acest total general, 11 vom sbadea din suma generala a contribuabililor nogtri rurali, cifra care
se urea, in total la 920.000 contribuabili, avem, dupa cum vedeti,
o diferenta de 400.000 gi ceva cexani contribuabili, pe cari Ii putern consider& ea fail nici o palma de pamnt in aceasta tara.
observati ca in aceasta socoteala, cifra; oficiala de altmintrelea, . nu se afla cuprinse cele cinci contigente de rezervigti, cari,

ca atari, nu se gasesc trecuti in matricolele de contributie ale


statului, gi contand ca i acegtia se pot ridicit la cel putin 80
90.000, ajungem sa avem aproape 600.000 tarani, cari n'au astazi
in aceasta tara de loc pamint. (Migcare).

Dar sa ne inchipuim, pentru a fi mai exacti, pentru a ne


apropik mai mult de adevar, ca nu toti acegtia ar fi lipsiti de
www.dacoromanica.ro

48

orce pamant, ca cei mai multi ar aveh un pogon, maximum doua


pogoane, tot ne ramane pe jumatate din aceasta suma, cel pirtin
200 de raii, carora trebue sa le lipseasca cu desavarire orce palma

de primant, en alte cuvinte nite adevarati proletari agricoli.


(Emotie).

Atunci ne intrebam: mai poate oare guvernul, tara, sit sufere o atare situatie? Am face o bung i. inteleapta politica, lasand acest insemnat numar de cei mai buni i. mai viteji fii ai
patriei in voia intamplarei ?
Lasandu-i fail _nici o legatura de tara, in. voia tutulor ispitelor cele rele, in voia tutulor curentelor bolnave .1 bolnavicioase?

Desigur, D-lor, ca nu ar fi bine i. nu am face o buna po litica ! (Aplauze).

Prin urmare, i. din acest punct de vedere legea actuala se


impunei atentiunei legiuitorului i. se impunea. In mod imperios
i fatal. (Aplauze).
D-lor, dupa cum vedeti, ai fi putut sa ma opresc aci i Inca
aceasta lege ar B. fast pe deplin satisfacuta, i interventia loginitorului pe deplin de asemenea legitimata.

Imi yeti permite inst. a prti 1 mai departe, pentru a vii


demonstr ca aceasta lege este totdeodata i. economica ; cft ea este,

prin urmare, succeptibila de a pastr, i inmulti fortele de bogatie


ale tarei.
D-lor, cestiunea latifundiilor, precum i aceea a imbucatatirei proprietatilor rurale, cestiunea marei i. micei proprietati, e
o cestiune delicata, o cestiune complexa., aa ca ea a impartit in
dour', tabere intotdeauna lumea economica.
Economitii insemnati, agronomii practici i. rationali au sustinut cand o sistema, cand pe altai cn un cuvant aceasta cestiune
e tot ce poate fi mai controversat din punctul de vedere i.intific,

i rau face onor.. d. Iancovescu, and vine sa prezinte sistemul


domeniilor celor man ''. ca iie eel mai bun sistem, atilt din punctul
de vedere tiintific, cat i din.cel practic. Foarte eau face ! Aceasta
insemneaza .cit d-sa nu-i da bine seama de importanta lucrului ;

dar in sfarit il privete.


De aceasta parte a cestiunei s'a ocupat Ina', i d. raportor i
ai patea sa sustin ea nu.mai de aceasta parte a cestiunei d. Stolojan s'a ocupat mai serios.
www.dacoromanica.ro

49

Raportul cl-sale, care dealtminteri este o opera meritorie,


si poate ca ar fi fost i mai pretioasa, daca n'ar fi fost incomplecta,

daca n'ar fi insistat aii, de mult asupra unor lucruri cu totul subjective i personale, daca, intr'un cuvant, raportul ar fi ramas
pe un teren .obiectiv.
Cu toate acestea, nimic n'am de zis, i opera colegului nostril
e plina de merite, pentru care eu nu lipsesc de a-I felicitii. (Surasuri).

D. Stolojan insa, dupa ce face apologia marelor domenii,


pare-mi-se conchide in favoarea sistemei de cultura a micei proprietati, prezentand-o ca cea mai avantajoasa pentru o Ora agricola ca a noastra.
Si in sustinerea tezei d-sale, ne citeaza pe Franta, atat inainto de revolutiunea cea mare, cat i dupa acest eveniment ; ne
mai citeaza o parte din G-ermania, unde experienta culturei pe
proprietatile cele mici a fost deasemenea plina de izbanda.
Darl d-lor, dece 6, fim oare nevoiti, daca avem trebuinta de
exemple, sa alergam in alte triri ?
Dece n'am cauta aceste pilde chiar in tug, la noi ?
On noi nu avem un trecut agricol ?
Si la urma urmei, nici chiar n'avem trebuint6 sa scormonim
tocmai adanc in trecutul acestei trtri, pentru a stabili diferenta
dintre sistemul latifundiilor si acela al proprietatei mici.
D-lor, lucrul este tiut i cunoscut de noi totd, ca incepand
dela Regulamentul Organic, atunci cand marele domenii erau in
floarea lor, atunci and taranii nu se improprietrisera, i apro-

piindu-ne cat mai mult de timpurile in care traim, agricultura


noastra, putem sa sustinem, care nu insemn nimic pe atunci,
astazi a ajuns sit exporteze trei paid din productia genera% a
tarei, adica atata cat ar pute:1 sa hraneasca de trei ori populatia
noastra, 9U alte cuvinte painea pentru aproape 18000000de suflete.

Si acest colosal progres Ii datoram i domeniilor maH, nu contestez acest lucru, dar sustin ca in cea mai mare parte il datodorim proprietatei taranesti, avantului acestei proprietati. (Aplauze).

Exemplul ales de mine, convin, nu este ireproabil. Dar


ar ca a noastra, saraca de
capitaluri, cultura mica e cu mult mai preferabila, cleat cultura
cea mare, care reclama capitaluri insemnate.

imi -yeti concede un lucru : Ca intr'o

Ack i Legiuiri.

www.dacoromanica.ro

50

In tot cazul, aceastr cultura are mai niulta forta de rezistehtrt fatil de criza agricola de care suferim i noi, ca mai toate
celelalte tr.ri agricole ale lumii ; caci ii vine mai lesne micului agronom sigsi vanza productia sa pe un pret putin remuneratoriu
cleat i-ar conveni proprietarului celui mare, care astazi nu'si mai
gaseVe socoteala. (Aprobrri).

Prin urmare, nu cred d-lor, pentruce onoratul nostru coleg,


d. Iancovescu, se alarmeaza atat de grozav, inert sa gaseasca de
cuyiinta, sa ne ameninte cu ororurile incetilrei oricrui progres
in aceasta Ora i. cu reintoarcerea sa in timpurile barbare !
Opinia mea este : ea cher, proprietar mare, sau mic, isi va
face datoria i. de aci inainte cai in trecut, tara va fi tot atata
de bogata i pe viitor, daca nu chiar mai mult bogata.
Si statul, d-lor, care a ajutat in patru, cinci randuri, pe
taran, care i-a intins necontenit mana sa binefacatoare, nu put*
de astadata, sa nu se gandeasca i la marii sai proprietari, cari
simteau nevoie de aceasta lege, tot aa., de mult i imperios cai
muncitorii de pamant. (Aprobari).
Inca o observatie i voiu terminit cu partea economica a
legei.

D-lor deputati, tara noastra este datoare in strainatate peste


un miliard. Ne am intrebat pang astazi, ce i-a fcut pe streini
sit ne acorde acest colosal credit ?
De bung seama, eu cred, ca. numai calitatea pamantului nostru, creterea rentei pamantului nostru cel manos. Or, criza pedeoparte, legile noastre restrictoare pe dealtaparte facusera ca
amatorii de a cumpara moiile noastre sa se imputineze. Acest
fapt economic daunator, din multiple puncte de vedere, era i
mai gray din acela al creditului nostru general.
0 lege care sa ridice chiar in mod factice valoarea Omantului national, se impunea, i peste 500000 de cumparrttori, ahtiati dupa pamant, dupacum sunt taranii nostri, nu credeti, vrt

rog, ca nu e putin lucru i a o sa aiba o salutara influent.rt asupra valoarei teritoriului nostru ?
lath' pentruce ziceam cr. aceasta lege este i eminamente economica. (Aplauze).

D-lor, contra acestei legi insa s'a adus o serie intreaga de


obiectiuni, bineinteles i de o alta natura cleat acea relevata de

www.dacoromanica.ro

51

onor. nostru coleg d. Iancovescu, care s'a multumit, o repet, sit


facrt mai mult obiectiuni de doctrinii, teoretice.
AO, de exemplu, s'a zis de pre* a aceast lege ar ascunde
in stinul ei germenul unei anarhii eventuale, a' titranii nogtri,
dui:4'mo vor incera in zadar sit' convingii pe proprietari prin
mijloace licite, ca sit le vndit lor mogiile, nu se vor da inapoi la
rigoare gi dela mijloace violente.
D-lor, cei cari formuleazit aceste obiectiuni, ami permitit
sit le o spun, a nu cunose deloc populatiunile noastre rurale,
caracterul gi cinstea titranilor nogtri.
D-lor, titranii nogtri sunt cei mai reactionari oameni sub raportul proprietrttei ; mi s'a inamplat, in viata mea de avocat, srt
cunosc Omni cari uciserit numai pentru dou palme de piimitint,
gi acegti oameni, cari au simtal proprietatei at'at de desvoltat,
credeti cit pot fi vreodatii capabili s' punii in joc dreptul de proprietate al altora ?
Trtranii nogtri, in timpul revoltei lor din primilvara anului
1888, au fitcut in totdeauna distinctie intro proprietarul cinstit de
cel necinstit, chiar intre arendagul grec cinstit de arendagul grec
necinstit.
Si. acegti oameni srt jefuiastil pe proprietar !

S'a mai zis, a aceastrt lege ar ascunde gi agtiguri ilicite,


chiar ghegefturi. Care sunt, ma rog, acele ghegefturi ?
Le caut in zadar gi nu le vrtd, nu le grtsesc!
Pe eine au s'a jumuleascit ghegeftarii ? Pe proprietari ? Dar
proprietarii sunt liberi sit viindii, ori sit nu vandit ! Atunci, and
Cassa ruralrt va ave mijloace sit cumpere pitmantul oferit de proprietar, il va cumprtrit i- ctind nu va aveit, 11 va refuzit, iatit totul.
Dar in definitiv, nu poate fi lege, care sa nu contrarieze o
stare de lucruri existentri, care sit nu-gi ail:4 detractorii srti, calomniatorii sal., insrt legiuitorul nu e tinut srt se impresioneze la
cea dindti goaptrt! El trebue sti planeze in sfere mai inalte, sit rile
milie acolo sus, gi fitra a se lash sa fie influentat gi turburat in
seninittatea sa, de consideratiuni de asemenea naturrt. (Aplauze).
Deaceea, d-lor, eu -voiu voth cu dragoste gi din toatrt inima
acest proiect de lege. (Aplauze).
D. G. A. Scortescu. D-lor deputati, and m'am inscris pen-

tru a vorbi la acest proiect de lege, m'am inscris intre oratorii


cari vor combate legea gi aceasta din cauza unei sumi de lipsuri
www.dacoromanica.ro

52

care dupa mine sunt In legea prezentata de guvern i o fac improprie cauzei rurale, cauzei tfirrmimei, pe care dupa firma pusa
pe proiect, este destinata a servi. Dar fa marturisesc c acum,

dupa cuvantarea d-lui Iancovescu, care a combatut legea din


punctul de vedere opus, adica. din punctul de vedere al marei
proprietati, v marturisesc c stau a ma intrebit daca n'am comis cumvA, vreo eroare de apreciare, daca nu m'am pripit in judecata mea.
Aduc aci, d-lor, omagiile mele colegului nostru d. Iancovescu, pentru modul stralucit ca forma gi ca eruditiune, In care

a prezentat teoria ce a sustinut, dar sunt dator totdeodata a va


declarit c argumentarea pe care s'a rezemat, motivele pe care
s'a sprijinit, pentru a combats aceasta lege, tocmai ele pentru

mine unul, ar milit pentru apararea ei ; Incat ascultand rechizitorul d-lui Iancovescu, ma intreb cu Indoiala dad', legea In
realitate e atat de rea, incat ambii purcedand dela idei diametral
opuse sit nu gasim niciunul nicialtul ceeace cautam, i s fim
siliti a combate.
Aceasta, d-lor, arata c nimic pe acest pamnt nu e perfect,
ca totul e perfectibil gi c. legea de fata, degi raspunde la necesitatea reala, adnc simtita de intreaga populatiune a acestei tari,
insa din cauza ca nu a fost alcatuita intr'un spirit de unitate de
vederi, on tendintele economice pe care trebui sa le aiba, marturisite pe fata, astfel ca fondul sa raspunda ls forma este astazi obiectul criticilor celor mai diametral opuse. D. Iancovescu
o combate din punctul de vedere conservator, taxand legea de
anarhista gi periculoasa ; noi o combatem reprogandu-i lipsa de
curaj in conceptiune, de unitate de vedere de aplicare, de ingrijire reala pentru trani In dispozitiunile sale.
Acest fapt e eel putin straniu gi nu se poate explich dect
prin un singur lucru; legea de fata e inainte de toate o lege de
expedient, de conceslune, care doregte a se Impach, toate ideile,
toate parerile, sa satisfaca i pe sustinatorii taranilor gi pe aparatorii marei proprietati.
Aci dupa mine e explicalia : coincidenta stranie a combat erei d-lui Iancovescu alaturi de noi; aci e defectul legei. Yroind
a impach pe toti, nu a Impacat pe nimeni i s'a expus la critiba
justa a tutulor. Dar sa venim la chestiunea in sine.
Eu, d-lor, nu voiu face un lung istoric ca d. Iacovescu.
www.dacoromanica.ro

63

Eu cred C ri in aceasta privin ta. d-sa a gregit, pentruca datele pe care ni le-a prezentat n'au ajuns la concluziunile la care
trebuiau sa ajungit gi astfel au ramas inutile.
D-sa a vorbit contra teoriei latifundiilor, stabilita de Pliniu,
gi pentru a'gi sprijini parerea ne-a citat cele zise cu 7 secole dupa
Pliniu, cagi cum Pliniu ar fi putut prevedek ceeace aveit sa urmaze 7 secole dupa dansul. Nu insist pentru a va, arath cat e de
gtibredit intreaga cladire edificata pe o atare ar gumentare.
Nu voiu reveni dar, d-lor, asupra faptelor istorice, citate de
d. Iancovescu gi imprumutate atat antichittei celei mai indepartate, cat gi Evului mediu.
Timpurile moderne, timpurile de fata, in care traim, ne intereseaza mult mai mult in cauza noastra, decat ceeace se petrecea sub Clovis gi Hilperic, gi eu cred Ca mai bine faceit d. Iancovescu, dad, ne-ar fi dovedit ca citatiunile d-sale se pot aplick
la tam noastra, gi in caz afirmativ, la ce concluziuni am fi ajuns
fata cu actuala lege.
Marele defect al legei de astazi este ca nu se prezinta intr'un mod det6rminat ; nu este nicio lege de interventiune de
stat, nicio lege de simpla intermediare intre stat gi than, precum
este legea ruseasca, pentru care multumesc D-lui raportor, pentruca

a avut ingrijirea a o anexh, la dosar. Cititi, d-lor, cu amanuntul


legea ruseasca gi yeti constatit cu nimire poate, ca e mult mai liberala, mult mai inaintata ca idei gi conceptiune, mult mai democratica ca tendinti, cleat legea pe care o discutam.
Legea de astazi este o lege impestritata ; in unele parti
prevede interventiunea statului, face socialism de stat ; in altele
devine modesta gi se prezinta sub forma unui simplu intermediar. Aci este defectul legei gi sub acest punct de vedere o voiu
combate, caci este o lege cu firma numai rurala, ca in favoarea
populatiunei rurale, pe cand in realitate ea nu e facuta decat in
favoarea proprietarilor mari gi nu are cleat un singur scop : facilitarea pentru marele proprietar a desface proprietatile sale cu
preturi favorabile la tarani...
D. C. Politimos. *i. ale proprietarilor faliti.
D. G. Scortescu. Sub acest punct de vedere gasesc ca legea
este rea, gi in segiuni, unde erau d. prim-ministru gi d. ministru
de interne, pentru a o sustine, i-am intrebat daca aceasta lege e
facuta in realitate in favoarea taranilor,pentru a le inlesni cumwww.dacoromanica.ro

64

pararea de imobile, pentruce in niciun articol nu prevedeti ca


initiativa sit fie cel putin impartita, dad, nu srt derive exclusiv
dela Oran pentru cumpArare ?

D-lor, d. Iancovescu, and a vorbit cu statistica, ne-a arktat ea la noi numarul proprietarilor rurali este mai intins decat
in celelalte tali.; d-sa insa a uitat sa ne spuna un corolar, anume:
cii in celelalte taxi, tocmai din cauza ea nu se poate aliment& intr'un mod constant populatiunea rurala, dandu'i instrumentul necesar pentru hrana, pamant pentru cultura, tocmai din aceasta
cauza, zic, in celelalte taxi, ca in Anglia gi Irlanda, chestiunea
agrara e vecinic periculoasa gi amenintatoare pentru stat, sau ca
in Germania, unde emigrarea riipegte Germaniei o suta de mii de

suflete pe an, pe care le trimite in intunecimile Africei sau in


America.

Emigrarea este supapa care impiedica chestiunea agrara de


a fi sangeroasii, in Germania, precum este in Irlanda, gi. astfel
Germania a fost silita a'gi face colonii, pentru populatiunea rurali prea numeroas pentru teritoriul sin.
Romania n'a ajuns sA aibA colonii gi daca noi nu avem chestiunea agrarA, aceasta se datoregte legilor succesive care au impartit mogiile statului la tarani. Dacit n'ar fi fost aceste legi, am
B. avut migcAri taranegti periculoase. Legea de'fata a fost salutatii, mai cu seama de noi democratii, cu o adevarata bucurie,
cAci am crezut cA aceastA lege vine gi. suplinegte un mare defect
al fostelor legi de improprietArire, gi in acest sens am primit legea de fata. Fostele legi aveau un defect : acela de a creek centre noi de populatiune, de a transplant& tAranul din sediul sail,

din locul unde era agezat el gi familia lui, pentru a'l aduce in
campii mai depArtate gi a'l sili acolo sit se aclimatizeze cu o
viata nou.A. gi un mediu nou. E evident cA in aceasta lupta de aclimatizare, puterea productivA a acestei populatiuni rurale, care
o transportA din mijlocul situ intr'un mijloc strain, e evident crs

era o putere slabita, gi. o putere pierduta pentru intrega tail,


pentru intreaga Romanie. 0 lege care sA villa sa remedieze la
acest mare neajuns al fostelor legi de improprietarire, erk binevenita gi astfel am agteptat sA fie conceputa legea rurala, anuntata
de guvern!
In acest sens rolul statului roman putek sa fie in doua moduli inteles : sau in mod interventional, gi atunci decurgek, odatA
www.dacoromanica.ro

55

primit acest principin, decurgea dela dansul intreaga economie a


legei interventioniste gi socialiste de stat, sau precum in Rusia
sistemul intermediar. D. raportor, in savantul memoriu pe care
1-a Rent asupra acestui proiect, a avut, o repet, bungtatea de a
ne anexit legea ruseascri.
Eu o adusesem tocmai pentru a dovedi crt, in Rusia, uncle
aceastg, chestiune a fost la ordinea zilei, ea s'a trangat in sensul
pur i simplu intermediar ; statul nu are decat un simplu rol :
el e capitalistul, bancherul care acrediteaz pe rau, pentru cum- .
pgrarea unui imobil. Tgranul socotegte catimea de pfimant de care
are nevoie ; trtranul igi alege locul, Ii pune conditiunile sale;
tgranul ffind cumpgfator e natural crt srt fie intreg stapan asupra

pretului. Statul nu intervine cleat pentru a'i da un sprijin

bg,-

nese de credit.
Tot in acest raport al d-lui raportor, tot la anexe, se ggsegte un document pretios, actele pe care le-a inaintat d. Carabatescu, relative la cumpgrari de mogii de tgramii. din G-orj.
E add de adevgrat ea necesitatile econoniice i sociale se
impun gi igi indica dela sine norma dupg care trebue sit mergi,
incat in judetul Gorj tgranii frog nicio lege, fad" niciun sprijin
al guvernului, an ajuns de a indica modul cum trebue sa fie indreptat ajutorul care trebue srt li se dea.
Proprietritile care le cumprg tgranul in G-orj nu sunt de
ate 12 hectare ea in legea de azi, ci cel care are putere sg, cumpore 25, cumprith 25, cel care nu poate cumpgrit decal 6, cumparg
6. In acelag act o sumg de trani sit angajazg, se leagg", pentru
o sumg de pogoane impgrtite intro dangii, nu dupg o normg uniformg, dar dupa norma nevoilor gi puterilor kr individuale !
Pentruce veniti azi i puneti la art. 27 ca loturile vor fi uniform pangla 12 hectare ? 0 sigmi rgspundeti: dar poate sit' cumpere mai putin.
Foarte bine ; dar observati cg, prin aceastg normg de 12 hectare maximum, niciodatg tgranul nu e liber s cumpere catimea
ce neVoile familiei sale, puterei sale bgnegti gi de productimne
ii determing a cumpgra!
Dar dad, vrea i poate cumparit 20, cu ce drept interveniti?
D. V. Lascar, ministrul de interne. Poate sa cumpere cat de
putin ; pang. la 12 hectare.
D. G. A. Scortescu. Dar mai mult dealt acest maximum fixat?
www.dacoromanica.ro

56

In tot cazul, d-voastra pentruce interveniti? D-voastra, nu aveti


decat rolul ca s'a, garantaiti plata, prin urmare, lasati sa cumpere
dupg posibilitatea fiecaruia. Daca familia lui este mai numeroasa
gi vrea sit cumpere mai mult, pentruce '1 opriiti gi mai cu seama
in spiritul acestei legi nu poate fi altul decat a permite tftranului
ca sa se stabileasca acolo unde se afla, agit incat sii, se foloseasca
gi el gi intreaga taxa, ; caci mutandu-se in alta parte, precum v'am
aratat, o parte mare din puterea de productiune a triranului trans-

-mutat se pierde in o luptil sterila de aclimatizare, de stabilire,


de inradacinarea intr'un mediu nou, inteun centru nou gi aceasta
in dauna gi a tarei gi a triranului.
Dar daca va marginiti la simplul rol de intermediar, daca
va lepadati de gcoala- socialismului de stat gi a interventionismului
atunci, d-le ministru, pentruce interveniti ca socialigti de stat,
prin art. 29, in care ziceti : ca unde se vor cumpara 150 de loturi,

se va face un sat nou. Dar daca cumpara proprietatea uncle tarand se afla deja stabiliti, pentruce sa fac sat nou ? Agit dar de
ce interveniti cu asemenea lucruri ?

In raport vad asemenea cu multa logica, laudata de d. raportor, cestiunea izlazurilor. D. raportor in cestiunea izlazurilor
ne arata, ca in Englitera la 1882 a intervenit o lege ca sa formeze
izlazurile, caci disparuse o clasa intreaga de Jeomerd, mici agricultori englezi, din cauza lipsei de izlaz. D-voastra astazi interveniti ca sa dati ajutor clasei taranegti si tocmai cestiunea izlazului nu o prevedeti. Prevedeti padurile, zavoaiele, zieand ca se
pot cumpar a. de comune gi nu prevedeti izlazurile. Ei bine, aceste

toate sunt lacune maH ale legei.


Ati Lost intr'o parte interventionigti gi in alta parte nu, ash
incat tineti cumpana cu &ma masuri gi faceti o lege care va fi
atacata gi de o parte gi de alta. Ar fi trebuit sa veniti cu o singura formula gi atunci yeti fi fost sprijiniti de unii gi combatuti
de altii, dar sit' nu veniti cu o lege inspirata de douil formule
deosebite. Dar, d-lor, ceeace giisesc mai fenomenal este art. 31 :
ca daca cumparatorul nu voiegte sa faca casa pe locul cumparat
i se confisca pamantul.
Va marturisesc di nu mai gtiu unde ma aflu. Ori voiti sa
faceti ca legea veche, sit alcatuiti centralizatiuni noi de populatiuni, ori voiti sa ajungeti la aceasta: ca trtranul sa cumpere
www.dacoromanica.ro

57

pamant pe locul unde el muncete astazi si care face de mult


obiectul dorintelor sale.
Daca, voiti s faceti ca trtranul s poata gasi mijloace legale
ca sa cumpere in folosul lor aceste proprietati, care poate de mult
timp fac obiectul dorintelor lor i astfel s preveniti i s inla-

turati pericolele unei cestiuni agrare pe viitor in Romania, atunci fiti logici i acesta sa fie firul conducator al legislatiunii
d-voastra !

Nu mai copiati prescriptiunile invechite ale vechilor legi de


vinderea moiilor statului, prescriptiunile care nu mai au ce
cauth aci; cci lege& de fafa, trebue sa inlature un neajuns inerent fostelor legi de vindere a inciilor statului, acel de a muth
centruri intregi de populatiune rurala, de a creek, centruri noi,
fractice, de aglomeratie rurala ; nu mai prescrieti penalitati de
aceasa natura.
D-lor, Iii proiectul primitiv, trebue s'o recunosc, spiritul
predominant era de dourt ori mai in favoarea proprietarilor de-

cal cum este acum. In proiectul primitiv nici nu se vorbia, de


posibilitatea de initiativa pentru tarani.
Comitetul delegatilor a introdus o modificare in acest sens
la articolul 8, unde se zice: nu se vor puted cumpdret moii ori
portiuni de mofii decdt nuniai in baza unei conventiuni prealabile
intre tdrani i proprietari".
Dar nici nu se prevede clar c initiativa vine dela triran,
iar nu dela proprietar, care are nevoie sa-i vfinda mo0a. i eu
ma tern de aceasta, c proprietarii obositi se vor uni cu cativit,
tg.rani, cari sit se arate doritori de a cumparit moia. Art. 10,
chiar cu modificarea care s'a facut, zice cia Proprietarul care voi..
elte nfl vinde viofia, se va imp itch pentru prep cu Cassa rurald.
Aici troanul dispare cu desavarire i cu toate acestea eine
oare e mai interesat decal dansul in chestie, caci la urma urmei
el cumpara, el platete, in interesul sau, draget Doamne, s'a fcut legea! i numai el n'are dreptul a se rosti, a zice cuvantul
sau! E logic aceasta ? Trebue s vg Mai spun &gin sectiunea II-a
din care fac parte, am avut o discutie cu d. ministru de interne
In aceastrt privinta, i d-sa a zis c nu admite initiativa trtranilor caci atunci ei s'ar nripusti pe proprietati i se va face un fel
de jaquerie.

Eu unul, nu m-it, satisfacut raspunsul d-lui ministru, caci,


www.dacoromanica.ro

58

d-lor, daca aceasta e convingerea d-lui ministru de interne, dacii


crede c legea de fata va produCe dezordinea, revolta gi varsarea de sange, atunci inteleg perfect pe d. Iancovescu, i d. ministru face rau de prezinta o atare lege atat de periculoask
Dar, d-lor, sa!mi dea voie d. ministru sit-i raspund c eu
cred c sunt mai mult cleat himerice temerile d-sale, gi proha
cea mai bung o an in faptul ca d-sa a prezentat legea fara a B.
retinut de frica jaqueriei; ar E. absurd de a crede c trtranii, atunci cand le oferi mijlocul pacinic, legal, de a aveit pamant, vor
recurge la revoltk la varsari de sange inutile gi fr scuza. Daca
nu le dati pe calea legala mijlocul de a satisface nevoile lor de
pamant de hrank atunci poate veti fi expugi la o jaquerie, dar
niciodata and veti prevedeit migcarea gi pericolul agrar, dandu-i un derivativ legal.
Tocmai deaceea doresc s venim cu o lege complecta care
sa fie inspirata de dorul de a aline, trebuintele taranilor, iar flu
de a putek despovara, creditul financiar de mogiile ce i-au ramas
in sarcink Deaceea agi dori ca legea sa fie inclusiv facuta in
favoarea caranilor.

Acestea, d-lor, sunt observatiunile mele; ele v arata ca legiuitorul nu a avut curajul de a afirmit dorinta sa, principiul
care-I conduce in alcatuirea legei.
Inca o observatiune gi am terminat. In oHce caz este un
articol, articolul 4 privitor la consiliul de administratie, pe care
Ii voin combate din toate puterile. Acest articol prevede ca administratia va B. intreaga in mana Creditului funciar gi a Wmcei Nationale.

*titi abuzul &cut de puterea acestor administratiuni, gtiti


plangerile care se aduc din toate partile in contra acestei institutiuni, gi nu cred c ar fi bine ca cu aceasta ocaziune s dam
acestei. institutiuni o putere mai mare, 0;4 facem cumparatori ai
intregei tari romanegti.

Deaceea voiu combate art. 4 din toate puterile, precum


voiu combate articolele : 28, 29 i 31.

Dila se vor admite amendamentele pe care vom aveit, onoarea sa le propunem, vom Ii pentru proiect; daca nu se vor
admite, vom B. silii cu parere de rau sa votam in Contra lui.
Caci Inca odata, d-nii mei, noi nu mutt:5m calauziti in atitudinea noastriparlamentara decat de un singur lucru : apararea si
www.dacoromanica.ro

59

aplicarea negtirbita a principilor liberale

i democrate ! (A-

plauze).
D. viceprefedinte. D. Nicolgescu are cuvantul.

D. C. I. Nicolaescu. D-lor deputati, discursul onor. nostru


coleg, d. Iancovescu, pe mine Ln-a surprins, pentruca eu -mrt ag-

teptam ca aceasta lege sa nu fie combtut i srt fie votata nu


cu bile, dar cu aclamatiuni daca s'ar putea.
0 consider, in adevar, de o importanta .capitala, o consider
ca o lege care poarta intr'insa semnul unen inalte preocupatiuni
politice pentru viitor, gi in acelagi timp dovada vie a solicitudinei, a iubirei noastre calde gi sincere pentru taranime, pentru
buna ei stare materiala gi sociala, i, prin urmare, pentru intgrirea gi desvoltarea ei.
Ideea cea mare a improprietarirei Ii urmeaza astfel, d-lor,
evolutiunea ei fireasca gi este foarte explicabil ca tot sub partidul liberal-national, care,. gi chiar daca nu a conceput'o el singur,
degi am B. autorizati a revendich gi titlul acesta, fiindca
Kogalniceanu, sub egida caruia se punea d. Iancovescu, ne apartine nouk dar a imbratigat'o totugi cu clldur gi s'a devotat realizarei .ei, este foarte explicabil, zic, ca aceasta idee S capete astazi o nou i puternica consfintire i s faca un pas agh
de decisiv inainte.
Posibil, d-lor, ca dintr'unele puncte de privire, trebuinta acestei legi sa nu fie tocmai urgenta gi imediat simtita.
Posibil ca statul sit aiba Inca. mogii intinse, rezerve insem-

nate de pamant, cu care sa fie in masura de a preintampina in


mod indestulator exigentele prezentului.
Sta. nu uitam insa; d-lor, ca. o adevarata gi inteleapta
ticS consista nu numai in a vedeet, ci mai cu seama in a prevedea
ca viitorul se confunda aci cu prezentul; c populatiunea cregte
necontenit gi c pe o .scara gi mai intinsa, intr'o proportie geometrical cresc gi nevoile ; c sistemul nostru succesoral imbunatategte prea repede portiunile cele mici de pamant gi le face
inutile, gi c daca statnl nu se va grabi sa.gi mareasca gi el
patrimoniul san pe cai linitite i normale, va fi silit s recurga
mai tarziu la mijloace revolutionare, la exproprieri fortate, pentru a scoate mogiile din mainele acelora cari, cumparandu-le astazi, prin urmare, oameni cu dare de mama, nu ar mai fi dispugi
sau nu ar mai fi constrangi sit le revanda din nou, astfel ca penwww.dacoromanica.ro

60

tru aceste pamanturi mice perspectiva ne ar fi inchisa, pentru


cel putin 50 60 de ani, i stocul nostru de improprietarire nu
numai tinut in loc, dar micsorat, pe cand cererea devine din ce
in ce mai forte i mai mare, cu fiecare zi care trece.
Legea de fata nu e deci o lege inutila. Ea 'este din contra
o lege necesara ; onor. d. Epureanu v'a dovedit'o -cu cifre i cu
statistica in mana, o lege, cum spuneam, de inalta prevedere politica, o lege in adevar tuielara pentru taranime, ale carei interese superioare ea le garanteaza, le aseaza pentru multa vreme,
pentru totdeauna, daca vreti, pe niste baze largi i solide; caci
nimeni nu va mai indrasni sa se atinga de ceeace facem noi
acum, nimeni nu va mai indriisni sa puna in discutiune principiul improprietarirei permanente i continue a faranilor, a acelei
paturi adanci din populatimuea noastra, care, in prima linie,
prin munca ei, prin sudoarea fruntei ei arsa de soare i de griji
face sa rodeasca brazda manoasa, dau o valoare, dau un pret
oarecare pamantului tarei! (Aplauze).
Si pe nand gandurile noastre se inakta, d-lor, ait de sus,
pe and nu suntem procupati cleat de trebuintele cele maxi i
inexorabile ale viitorului care ne apasa, adversarii notri ne vorbesc de capatuiala, adversarii notri sinceri i leali, ca totdeauna,
ne acuza prin presa lor,`ca, nu voim cleat a scaph de datorii pa
favoritii partidului, cumparandu-le cu preturi avantajoase moiile.
Nu voiu discuta, d-nii mei, eine sunt aceia cari continua

a-si vinde moiile lor in tara romaneasca,pentru ca miscarea


proprietatei, transmisiunea, modul de circulatiune al averilor, i
in special al averilor imobiliare, care sunt mai vizibile, imbogatirea i ridicarea claselor, a unora in locul altora, in sanul societrttei noastre,ne sunt tutulor pe deplin cunoscute.
Examinati numai cate garantii s'au luat: comisiuni, expertize, verificari, controlul cel mai sever, nimic neglij at, nimic lasat la voia intamplarei sau a arbitrariului.
Ce exit sit' se faca mai mult?
Aveh i are cineva vreo idee, vreo masura noug de recomandat, care sit' garanteze mai bine sinceritatea si seriozitatea
pretului? Pentruce nu ne-a propus'o prin pres, pentruc3 nu ne-a
propus'o prin intruniri publice ? Pentruce nu ne-o propune acum
dela tribuna aceea, i noi o vom examink o vom discuth, qi daca
va fi bung, daca va fi de vrun folos o vom admite cu placere.
www.dacoromanica.ro

61

Pe terenul acesta discutiunea ar

fi

la locul ei. Ca

sit'

combati insa legea in principiul gi existenta sa, pe motiv crt ar


puteb, fi rau aplicata, aceasta, eu unul va marturisesc, ca nu o Intel eg sau c o inteleg prea mult: este boala, este pasiunea, este furia

opozitiei cu orice pret, a opozitiei la extrem, a opozitiei dusrt cand


panala absurd, cand panala ridicol, numai ca s. zicrt ca este opozitie.
crt unii sau altii vor cagtigic prin legea aceasta, crt mud sau

altii Ii vor vinde cu pret mogiile, ma importa foarte putin. E


partea cea mica, cea secundara a cestiunei. Partea cea mai mare
ramane: rezerva statului, capitalul situ de improprietarire va fi mai
menajat ; el se va adaugit, el va cregte cu o molecula, gi pe aceeagi
masura ce cregte i forta de rezistenta a statului, capacitatea sa de
a satisface lesne generatiunile de azi i generatiunile de maine.

Economistul Gide, care nu e socialist gi care are un nume


in gtiinta, propunek ca statul francez s cumpere intregul domeniu al particularilor. Propunerea erit ca cumpararea sa se Lc
ferm, adica acum, iar predarea s. aiba loc peste 90 de auf. Nu
merg mai departe. Enunt numai principiul fara a intr.?" in martnunte, pentru a va arath cum ideea nationalizitrei solului, in limite rationale gi convenabile, trebue, cii drept cuvant, sa precoupe spiritele serioase gi prevrizatoare ale cugetatorilor gi ale
barbatilor de stat.
0 alta obiectiune care s'a adus legei a fost, d-nii mei, ca
odata ea votata, taranii vor profith pentru a se pune ran cu proprietarii, ale caror mogii ar voi sit' le cumpere, transformand astfel vanzarile voluntare, in nigte vanzari fortate.
Acei cari vorbesc ash, nu cunosc indestul pe taran. Propritarul care se va purtit drept gi parintegte cu el, nu va aveh a se
teme de nimic dela el. Toate migcarile, toate framantarile Varanegti, nu s'au facut pentru a se dobandi drepturi, ci pentru a se
protesta in contra injustiliilor gi a apasarilor, i numai In urmrt,
gi in mod accesoriu, ele s'au parut a lua caracterul unor revendicari. Taranul nostru sufera gi se plange, dar el nu ia rdcio initiative',

panace nu e provocat, panace nu e scos din rabdaril

cum se zice.
Taranii vor gti apoi i ei ca toata lumea, ca nu e destul ca
proprietarul sa vrea sa vanda. Ei vor gti ca mai trebue ceva : ca
mai trebue cagi statul sa vrea sa cumpere. i oric'at de ran s'ar
pune ei en proprietarul, aceasta nu i-ar inaina la nimic, dad" nu
www.dacoromanica.ro

62

i-ar vfitamit chiar, fortand pe stat a nu incurajk spiritul acesta


de rasvratire gi de anarhie prin vreo cat de mica concesiune.
Va a dar o temere nefu.ndata, o temere iluzorie. Se vor ivi
poate cazuri izolate, dar nu va fi o stare generalfi, nu va fi un
pericol. Simple le greutati, simplele neajunsuri al oricarui inceput, gi atata tot.
Inainte de a intraf in examinarea discursului d-lui Iancovescu, sa2mi permite-ti a atinge, D-lor deputati, Inca o chestiune
care nu cred a fi deplasata, fiind vorba 'de pamanturi care se vor
imparti. in loturi mici.
Se gtie c o multime de improprietariti nu'gi platesc regulat ratele i c o bung parte din ramagitele casieriilor se corapun tocmai din aceste cifre.

Nu e momentul a discutit acum cauzele. In unele cazuri


bieii oameni nu sunt deloc de villa. Cand nu d D-zeu, nu au
nici ei de unde da, gi nu avem nici noi de unde lua, i va trebui
sa mai agteptam.
Datoria noastra ea stat este de a'i ajuth cat mai mult. Ca

srt le dam pamanturi degiaba, nu se poate. Statul are gi el greutatile lui, obligatiunile lui, gi apoi nu e nici drept, nici moral,
ca unii s plateasca pentru ceilalti.
Din parte-ne, noi liberalii-nationali, nu am ezitat de a ne
face datoria. Cateva, luni numai dupa ajungerea noastra la guvern, onor. D. Palade, fostul ministru de domenii, a si venit cu
eminentul proiect pentru micgorarea anuitatilor de plati, prin
prelungirea termenului de achitare. Un sacrificiu actual destul de
insemnat, caci suma globala anuala va fi mai mica, sacrificiu cu
suficienta insa compensat prin ugurarea ce se va aduce atator
mii de muncitori, siliti a asuda din zori i pang in noapte pentru bucatica kr de pamant.
Dar mai este o parte, din nenorocire numeroasa, care nu
Ii munceste loturile, care le dau cu chirie gi se marginesc a incase, pur gi simplu areuzile, fara nicio alta osteneala.
Ei bine, pentru trantorii acetia trebue s fim, D-lor, aspri
i neingaduitori. Daca am dat gi continuam a da pamanturi, de
scopul nostru nu a fost gi nu este de a incurajit asemenea specula.
Ceiace s'a urmarit prin complexul acesta de legi, a fost, in
prima linie, desvoltarea instinctului de proprietate, formarea educatiunei taranimei in acesf sens, gi., prin urmare alipirea, conwww.dacoromanica.ro

63

topirea ei mai intimg cu solul patriei, cu idealul, cu aspiratiunile i cu trebuintele ei, intgrirea sentimentului de familie gi de
cgmin, aceast g. parghie puternicil a oricgrui edificiu social solid
gi bine organizat.
Acei cari nu-si cultivg, prin urmare, pgmanturile lor, aceia
sunt elemente inutile, elemente pierdute, iegite in afar g. din scopul in afarg din drumul legei, i nemeritand catusi de putin solicitudinea noastrg.

Nu gtiu astfel dad, n-ar fi oportun gi prudent de a se lua


cevit, mai in serios ideia acelora cari sustin ca facultatea arendgrei sg fie opritg pentru aceste pmanturi, sau, in mice caz, sg,
nu fie acordatg, cleat in anumite cazuri exceptionale gi bine preciz ate.

Pe cat imi aduc aminte o propunere in acest sens 0-a gi


Mout deja in Senat, printr-un proiect de lege din initiativg parlamentarg,, datorit stgruintelor eminentului meu coleg flela Dambovita, onor. d. Costescu-Comneann, gi dacg nu mg ingel, &Ansa

figura, gi intr'un proiect propus in Camera englezg, acum cativa


ani, intr'o materie cam analoagg, de ciartt fostul ministru al agriculturei Chaplin.

Nu este, prin urmare, o inovatiune hazardatg, gi in acelas


timp nu este nici o atingere directg gi imediatg, ce s-ar aduce
dreptului de proprietate, pentrucg tgranul nu devine de indatg
proprietar definitiv, ci numai dupg achitarea tutulor ratelor, astfel c el nu este pang, atunci iesit de sub sfera de influentg a
statului, care se ggseste Inca in termen de a-gi exercita rolul
sga de control gi de educatiune, de tutelg socialg.
In orice caz, se cuvine srt fim mai indulgenti, mai pgsuitori
cu cei cari 'gi muncesc pgmanturile, cand nu s'ar inlesni sg plfiteascg exact la termen ratele i sg, fim de cea din urmg rigoare
cu ceilalti, cu cei lenesi gi speculatori.
Sg-mi dati voie, D-lor deputati, a veni acum la discursul onor.
D. Iancovescu, atat de bine documentat gi convinggtor in aparentg
dar care nu va putea rezista nici celui mai mic examen de logieg
gi de stiintg economicg.

D. Iancovescu ne-a vorbit de monopolul ce se creeazg in


favoarea unei clase, de scoaterea unei portiuni considerabile de
pilmant ale tgrei din comert, de atingerea adusfi marei proprietgti, de atingerea gi mai simtitoare ce se va aduce exportului
www.dacoromanica.ro

64

de cereale, de slabirea factorilor de cultura gi de civilizatiune, gi


a strigat in fine gi la socialismul de stat, facand fel de.fel de conjecturi gi de profetii sinistre pentru viitorul nostru politic gisociaL
Ia sa examinam, D-lor, mai de aproap e lucrul gi sa vedem
ce se ascunde sub aceste cuvinte bombastice, cu care rutina gi
doctrina economica ortodoxa ne tot ameninta intr'unc, degi nimeni
nu se mai cutremura la auzul bor.
Monopol in favoarea unei clase !... Ma rog, uncle vedeti
d-voastra acest monopol? Proprietarul nu este de loc obligat sa-gi
vanda mogia sa numai statului. El ra'mane liber cagi pang, a-

cum de a o vinde aceluia care li va oferi un pret mai mare.


Comertul, libera circulatiune a bunurilor nu se schimbii in ni-

mic, ele continua de a fi acelemi cagi mai inainte, cu singura


deosebire ca, va fi un concurent mai malt, gi astfel cererea find
mai mare, valoarea pamanturilor se va ridich, va creste gi proprietarul dispus a vinde, in loc de paguba va aveit un folos, va

aveit o situatiune mai bunii, iar Statul nu va deveni proprietar


decilt pe acele mogii pentru care nu se va fi aratat nimeni dispus de a 'de mai mult. Cata departare dela exproprierea fortata
a legei rurale gi cum nu iegim cat* de putin din cercul principillor gi regulelor economice Dormale gi sanatoase.
A! dar statul va imparti mogia, cumparata numai la tarani.

Aga e. Ei, aici vedeti faimosul monopol? Mi se pare ca ne jucam cu vorbele. Dar ce e in realitate statul, dealt un simplu
intermediar intro *an gi proprietar, un mandatar, un vechil care
liciteaza pentru cinevit? Si nu se. urmeaza tqt astfel la toate licitatiile, la toate cumpararile, fie prin mezat public, fie voluntare ? Proprietar nu devine intotdeauna acel care pang in cele
din urma ofera pretul cel mai avantajos, aril ca aceasta sa fie
cat pe .de departe un monopol? Ce? Vreti sa interziceti taranilor gi dreptul de a licith, de o potriva cu ceilalti? Atunci ati
creia, in adevar un monopol in beneficiul celorlalte clase gi in
detrimentul exclusiv al taranimei, ceeace n'ar B. nici moral, nici
j ust.

ca. statul garanteaza pretul pentru tarani gi ii acopera cu


creditul situ... Care e raul? Si nici Etat nu voiti? Desfiintati atunci Creditul agricol, care imprumuta numai pe tarani, desfiintail. Banca agricola, care imprumuta numai pe agricultori, desfiintati Bauca nationala, de care beneficiaza in prima linie numai
www.dacoromanica.ro

65

comerciantii, fiindcrt fiecare din ele ar prezenta un monopol... Ce


vrt importrt de undo vine creditul trtranior? Ce? voiti sh, agteptrim zecimi de ani, pang, and thranii s ajungri, admitand incml posibil, a aveit ei singuri capitaluri brtnegti indestulfitoare?
Si cum pretindeti sh le aibri vreodati, dacrtle refuzati mijlocul
eel mai sigur gi eel mai eficace de a le adunit? i apoi munca

nu este gi ea un capital, ba inch capitalul cel mai solid gi eel


mai legitim? i vi se pare eh statul a comis o crima, o erezie,
eh a primit aceastrt munch ca depozit, ca asigurare a sa, transformand-o in capital brtnesc fatrt de proprietar !...

Ce principiu fundamental s'a chlcat prin urmare gi ce catastrofh a inceput srt ne ameninte din aceastrt pricinfi?
Eu caut gi nu grisesc nimic, absolut nimic. Ghsesc numai
un singur lucru; grisesc c statul a voit gi a gi reugit in adevfir,
srt puie i pe trtran pe picior de egalitate cu ceilalti concurenti
ch a egalizat gi pentru ei conditiunile luptei.
Dar acesta nu e un monopol. Aceasta e cevit cu mult mai
mare gi e cevit Obit aceasta e dreptate...
Scoaterea din circulatiune a prtmanturilor ? Dar aci ne lovim de Constitutie. Leginitorul constituant a dispus in adevar,
in interesul conserviirei nationale gi in interesul superior al fa,
milii gi al chminului, ca vatra casei gi locurile de munch, sh, nu
mai poatrt iegi din mainile thranimii, s rhmanh ale ei chiar frail
voia ei, creand astfel traditiile, creand iubirea solului strrunogesc, creand o pilturrt socialrt puternich, adanc infipth in primantul rei, o stanch de granit care sh, infrunte toate vitejiile
gi care sa stea neclintith in mijlocul valurilor! (Aplauze).
Voiti D-voastrrt ca comertul gi libera circulatiune a bunurilor sa primeze interesele superioare ale patriei gi ale familiei?
N'aveti decat s o faceti. Convocati Constituanta i desfiintati
dispozitiunea aceasta tutelara.
Cassa ruralh, va riimanea, insa neschimbata. Se va schimbh
numai situatia juridich a pamanturilor i atata tot.
Dar sa nu ne alarmitm, D-lor, degeaba. Tara Romilneascrt
are teritoriu pentru eel putin inch odata populatiunea gi deaceia

libera circulatiune a bunurilor, principiile gtiintei


ortodoxe, nu -vor avail, a suferi nimic. Ne ramane inpa destula
margine, destul camp in care proprietatea sa evolueze gi sa se
comertul,

migte.
6

Acte i Legitari.

www.dacoromanica.ro

66

Pentru aceste pmnturi, cred, D-lor, c sit opreasc5, o circulatiune economicil suficientg prin legile muncei, ale succesiunilor

si c niciun interes superior i urgent nu reclamg scurtarea


timpului de 32 de ani al inalienabilitalei, care in viata unei natiuni 'nu insemneaza absolut nimic.
Se izbeste, D-lor deputati, in marea proprietate. ia s ne
oprim asupra acestui punct. Nu eu voiu fi acela care sh' tagAduiesc importanta capitalli a marei propriet4i, in miscarea social gi economic ii. a unui stat i in particular a statului nostru,
tnfir i neinchegat inch' pe deplin. Nu eu voiu fi acela care s'a
agilduiesc crt exportul nostru agricol se bazeazg,in prima lithe,
pe existenta marei prprietAti, singura in mrtsurit a ne da astitzi o
culturii mai intinsii, mai unitarii, mai sistematicii.
Mica proprietate isi aveit inca si ia meritele ei necontestabile, si principalmente pe acela e face pe micii agricuitori,
pe muncitorii de pilmnt, cari constituiesc clasa cea mai nume-

ii face mai independenti, si prin aceasta Ii pune in conditiuni mai bune de travaliu, cum si de a trage foloase mai mari
din munca lor; iar in ceiace priveste felul muncei, ea compenseazit calitatea prin cantitatea, prin intensitatea culturei, ceeace
insemneazii tot ah de mult, chiar din punctul de vedere al exroastt,

portului.

este un fapt absolut in afara" de mice discutiune, c


migcarea, c transformarea se opereazii, astgzi dela proprietatea
.i.

cea mare, &titre proprietatea cea rnic. Aceasta e fenomenul dominant.


Cauzele explicative sunt numeroase i nu e locul a le discuth

pe larg. Unele de ordine mai secundaril, -cum ar fi de exemplu


sistemul succesoral al codului Napoleon, existent, mai cu seamii
in Varile latine, on principiul egalitittei absolute intre motenitorii directi, afarti de slaba exceptie a cotifatii disponibile.
Dar e o cauzii generata, inexorabilii, care decide creterea
prodigioasg, a populatiunei globului; srt vit dau catevh cifre. In
doi ani numai dela 1886-1888, populatiunea primantului a orescut cu vre-o 88 de milioane, adica cam cu 61/2 la I ea fiind
astki aproximativ de vreun miliard i jumatate.
Populatiunea Europei singure, a crescut in ultimul secol
cu 1400/0, ajungnd dela 144 de milioane la 350 de milioane.

www.dacoromanica.ro

67

Multi prevad chiar eventualitatea c, lucrurile mergismd tot


astfel, intr'un secol sau douii, bietul piimant garbovit nu va mai
puteit sa'gi hritneasca, pe locuitorii sai. Afacerea in orice caz va
privi pe nepotii nostri. Populatia Romaniei a crescut, D-lor,
ea in mod considerabil. D. Dimitrie Sturza, venerabilul nostril gef, care pe lng inaltele gi multele sale preocupari politice nu inceteazit de a se face folositor tarei sale gi pe terenul
stiintei, in recenta gi interesanta sa monografie asupra acestei
cestiuni, ne arat c numai in ultimii 30 de ani, populatia Romaniei sporit cu 2 milioane, adica cu 50 la suta, urcandu-se
dela 4 milioane la 6 milioane, cifra obtinuta, conform regulei
cunoscute, prth inmultirea numarului capilor de familie cu coeficientul 5.
E deci absolut logic, di cu cat numarul aspirantilor la proprietate se inmultesc, cu atat marea proprietate sit,' se clatine gi
cu &tat mersul firese al lucrurilor sit se indrumeze mai mull sp. re
mica proprietate, cleat spre ceailaltii.
S Inam, D-lor, ca sa urmam pe colegul nostru, i exemple.
Va citez mai intaiu Englitera, tara prin excelenta, a marei
proprietati. Avem in Englitera un proprietar la 20 de locuitori
gi 5 proprietari pe kilometrul patrat. A. gasea parte din pamantul regatului apartine aci numai la 91 de persoane, Iii fruntea
carora vine Ducele de Sutherland cu peste un milion de pogoane
pe langa cele 120 de mii de pogoane ale 8otiei sale.
Faptul se explicit istoricegte din cauza pastr rei tipului
.
feudal al cucerirei normande si in distributiunea pamanturilor
gi in regulele sucCesiunei, cu dreptul primului-nascut; iar economicegte prin imprejurairea ca solul Engliterei convenind mai mult

regimului de Aline, care cere brate mai putine, seniorii au


desfiintat privilegiile acordate Jeomenilor, sau cultivatorilor ereditari de pamanturi, in felul embaticarilor nogtri, cari s'au retras atunci prin orage, dedandu-se industriei, astfel ca prin secolul al 18, in Englitera aproape ca nici nu existau ceeace numim noi rarani.
Ei bine, Englitera, tara marei proprietati, lupta astazi din
ritsputeri pentru a intemeia din nou clasa laborioaset a Jeomenilor, pentru a creit subt o forma sau alta, mica proprietate, g1
comuna rurala prin legea allotmentelor, din 1882 gi 1886, i prin
www.dacoromanica.ro

68

legea din 1892, de care ne vorbegte i onor D. raportor, in eminenta sa lucrare cu care a insotit proiectul.
S no uitm ileum la Frantar tipul proprietritei imbuniitrttite al propriethlei mici. Avem in Frant.a un proprietar la 6 locuitori, in loc de 1 la 20, ca in Englitera, i avem 14 proprietari la kilometru patrat, in loc de 6 la kilometru piitrat, ca In
Englitera.
Principiile marei revolutiuni franceze i sistemul codului
civil au contribuit de sigur considerabil la producerea acestor

rezultate. Cucerirea s'a flout aci cu secole mai de timpuriu gi


evolatiunea a avut mai mult timp a.se opera in linigte i la
cursul ei.

Ei bine, Franta, tara micei proprietriti, nu simte de loc trebuinta gi nu manifestrt prin nimic tendinta de a'gi modificit regimul gi de a evalua dela mica spre marea proprietate.
Ce s insemneze oare aceasta? Iat dou r'. taxi, cu regimuri
contrarii de proprietate, i totugi amOndourt fericite, prospere,
Va sii zicrt puterea de civilizatiune, posibilitatea culturei,
nu se leaga' in mod exclusiv de cestiunea marei sau micei proprietlgi... va srt zicrt gi marea proprietate gi mica proprietate
sunt de o potriv compatibile cu stare det civilizatiune mai
inaintatti, cu un nivel culturistro mai ridicap... Facultritile, aptitudinile unui popor, se pot manifest& liber i deplin gi subt un
sistem, cagi subt celrdalt, totul depinzand principalmente de vi-.
goarea, de forta lor intrinsecrt gi fireascrt, circumstantele exte-,
rioare fiind accesoriul.
Si marea cagi mica proprietate, cagi proprietatea mijlocie,
i are importanta gi rolul lor i ele pot coexista in raporturi
gi in proportiuni din cele mai variate, cu deosebirea crt, celelalte conditiuni ecuale, in trtrile de regim industrial, tendinta de
la marea proprietate la mica proprietate va fi accentuatii mai

putin, pe and in tilrile de regim agricol, cum suntem *noi, aceastrt tendintri va fi accentuana mai mult.
Onor. d. Iancovescu no a fcut o multime de citatiuni. Ne-a
citat intre altii gi din De Foville. S vrt reproduc gi eu catevit
tinduri tot din De Foville, pe care le am aci : Acolo dar unde
e lupti angajat, zice dansul, intro marea gi mica proprietate,
una citutand a diviza pe ceailalt, ansele sunt obicinuite in fawww.dacoromanica.ro

69

voarea imbundtatirei" . Iar D. Franois Bernard, vorbind de acelasi lucru, dintr'un al+ punct de privire, se exprima astfel, undevil,: /. S.-Mill se intreaba dacit mica cultura e un frau sou
un stimulent la cregterea proletariatului. Mak-Culloch inaintea
lui, nu ezitase sit rezolve cestiunea, el care, in 1823, socotind
mica proprietate ca deja prea raspandita in tara noastrli, Franta,
prezicei ca peste o jumatate de secol Franta va ajunge eel mai
mare cuib de saracie din Europa. Probabil di gi unul gi celalalt
din acegti autori, or fi de aceiagi parere astazi. Dar judecandu-se
dupit eforturile care se fac in strainatate, in Rusia, in Romania ,
in Englitera chiar, pentru desvoltarea micei proprietati, cestiunea
nici nu se mai pune, ea este rezolvata in contra lui Mak- Culloch"
Sri, ne ocupam putin acum gi de cestiunea exportului.
Negregit, D-lor deputati, ca vanzarea cerealelor este gi va
fi incit pentru multa vreme, sursa de capetenie a bogatieinoastre
nationale gi di- ar fi o curata nebunie din parte-ne sit caufam a
lovi intr'insa.

Lucrul ni se prezinta insa astazi sub nigte puncte de privire noi.

Cestiunea cea mare se complicit cu alte cestiuni laterale,


care o modifica gi ii dau o alta intorsatura.
AO avem mai intai cestiunea monetara, deprecierea hrgintului fatlit de aux. Nu sunt partizanul argintului: 11 consider din
contra ca un rau, ca o maladie a monedei. Nu e ixtai putin adevarat insa cit argintul, Bind instrumentul micilor tranzactiuni
interne gi al eliberarei proprietarului fata de cultivator, rezulta
de aci cit" celelalte tari agricole, Rusia, Argentina, India, etc.,
prin diferenta aceasta intre aur gi argint, au o adevarata prima

de export fata de noi, pentruca aceiagi cantitite de aur va reprezenth 0 cantitate mai mare de-cat la noi; nu intru in alte detalii, nefiind momentul acum.
Avem apoi cestiunea conventiunilor comerciale incheiate cu
statele straine gi prin care suntem pugi pe picior de egalitate cu
celelalte triri agricole, mai civilizate gi mai bine organizate cleat
noi, ash ca lupta, concurenta, devine foarte grea pentru noi.
Avem duxii aceia perfectionarea gi inmultirea mijloacelor
de munch gi de transport, specula de acaparare, care se face pe
o scara intinsa, supraproductie gi altele.
Toate acestea au lucrat impreuna gi au schimbat considewww.dacoromanica.ro

70

rabil fata taxgului de cereale 'al lumii, iar nouti, in particular,


ne-au micgorat in mod simtitor gi cantitatea exportului gi preturile.
*i cilnd ne gandim, D-lor, cit beneficiile trebue sti se impartil intro trei factori: proprietar, arenda f Ittrani, cilnd ne
gandim c, in partea de peste Milcov mai cu seamtt, munca se
face numai in bani gi C capitalurile se impreunit cu dotbanzi
exagerate, and ne gandim, in fine, di cele mai multe mogii
sunt ipotecate la creditul funciar san la particulari, lesne, foarte
lesne, se explictt atunci pentruce aceste beneficii nu mai pot fi
in just raport ca sacrificiile depiAe, nici nu se mai pot repartizit
echitabil intre factorii de productiane.
A trebuit anal acesta foametea teribilg din India, care, in
piata de 6erea1e se gtie c ocuptt tin rang insemnat gi ca export
gi ca consumatiune intern, gi a mai trebuit i neintelegerea in
sanul sindicatului american de cumpiirare, pentruca sit avem o
urcare ex ceptionaltt a cererei gi a preturilor.
Celelalte cauze rmn ins permanente, exportul va continu a. sri, renteze din ce In ce mai putin, i suntem deci datori
a ne gAndi serios i matur la ceeace este de fkut. Activitatea
noastrii agricolti urmeaztt neaparat sit' fie indreptattt gi in alte
directiuni mai profitabile.
Aip puteit exporth de exempla cantiati insemnate de pc.,

rumb sub formg de spirt, care ni se cere foarte milt in Orient


mai cu seam, i mica proprietate a tiiranului se gtie cti 6 ininunat de aptii, mai aptki cleat cea mare, pentru. cultura porambului.

Zecimi de milioane ies pe fiecare an din tArtt pentru. zaMir. Ei bine s'a ne ocuptim serios de cultura sfeclei, pentru care
Mica proprietate este asemenea nu se -pat.) mai proprie.
Dar berea? Berea, care e o bautura mai putin primejdioasii.
cleat basamacul cu care se otravesc nenorocitii titrani, gi cu mult
mai ieftinti dect vinul, care s'a imputinat i s'a scumpit din cauza distragerei viilor, berea cu care Belgienii, Bavarezii, etc.
agtigit' zecimi de milioane, pentruce nu am putea-o vulgarizit gi
noi, pentruce nu am cultiv a. gi noi pe o sutra intinstt orzul, hameiul, care ne mai trebuind fiind exportate, mic proprietate
nu ne-ar mai prezinth niciun inconvenient.
SA' nu ducem apoi, D-nii mei, argumentele noastre Omit la
www.dacoromanica.ro

71

absurd. Numai daca ne-am inchipui c toate mogiile particulare s'ar cumpara, imediat de Cassa rurala gi se vor imparti iafa* imediat la trtrani, exportul se va desfiinta sau va suferi.
In realitate Ins lucrurile se vor petrece altfel. Mogiile se
vor vinde treptat, vor trece ani la mijloc, gi in intervalul acesta
taranii se vor desvolta, gi ei, cultura lor teoretica i practica va
progresit, spiritul de asociatiune asemenea ; statul din parte-i, va
continua, gi el sa intervina pe diferite ci, inlesnind mijloacele
de mune& gi de productiune, formand sindicate, comiii. agricole
gi alte agezaminte, agh ca n'ar fi de loc temerar a afirma, di intr'un viitor relativ apropiat, recolta micei proprietati va putea fi
gi ea exportata pe o scara' larga, nu ca acum in cantitati neinsemnate.

St avem, D-nii mei, nitel mai multi incredere in viitorul


nostru, in vitalitatea noastra, in izvoarele noastre nesecate de avutie gi de prosperitate gi sa nu ne alarmam, nici s ne descurajam cu atata ugurinta.
S'a vorbit, D-lor deputati, de socialismul de stat. Mi se pare
c. ne-am degteptat putin cam tarziu, intocmai cagi celebrul Jourdamn al lui Moliere, care a ramas foarte mirat, cand profesorul sau

de filozofie i-a spus ca de 40 de ani de cand vorbia, el faceii,


proza fr s gtie ; facem gi noi socialism de stat fr s'o gtim
tot cam de vreo 40 de ani.
Am facut socialism de stat gi Inca ce socialism !... la 1864
cu legea rurala. Am facut mai tarziu cu insurateii. Au gout socialism de stat conservatorii la 1889, cu legea vanzarei bunurilor
statului, ministru de domenii find fostul coleg al D-lui Tache
Ione sell; D. Alex. Lahovari, chintesenta doctrinei conservatoare.

ortodoxe... Socialism de stat au facut iri conservatorii, cu legea creditului agricol : gi e remarcabila expunerea de motive a
onor. D. Ghermani, fo stul ministru de finante gi fostul coleg al
D-lui Tache Ionescu, expunere in care nu se sfiegte de a denunta

ca ar fi un adevarat pericol, ca soarta populatiunei rurale sa fie


lasata la dispozitia gi la bunul plac al creditului particular, scotand, prin urmare creditul taranimei din jocul, din migcarea fortabor economice naturale, gi creandu'i o situatiune privilegiata gi
exceptionala'. Socialism de stat s'a facut, in fine, cu toemelile a_
gricole.

www.dacoromanica.ro

72

Dece s ne oprim dar astki, tocmai in mijlocul drumului ?


Dact s'a admis odatt principiul cit moiile statului st nu poatt
fi vandute cleat la tarani, unde este inconvenientul ca acela
stat s nu poatt, cumptrit moii, tot pentru trtrani ? Admiteti ca

le cumprtrit- pentru. el, nu era, sit fie, conform legei din 1889, tot
ale ttranilor ? Satisfacem i tartnimea, mai menajand in acelai
timp i domeniul statului, flirt a iei cu o iota mrtcar din spiritul legei conservatoare dela 1889.
Socialismul de stat! Ce teorie, d-lor! *tin ct nu sunt tocmai
in chestie ; dar fiindet mai ne ritman catevit momente libere pant

la ridicarea edintei, st-mi dati voie s'o ating in treactt.


Nu sunt partizanul ducerei la extrem a lui ca sistem de
guverniimant. El Ii are bast, ratiunea lut, explicatiunea lui planzibila.

Dela Adam Smith i dela Bastiat a curs, d-lor, apt, mult


pe Ora Interesul personal, individualismul, a incetat de a mai
fi considerat ea marele regulator i ca marele conducttor al activitttei omeneti, facand loc altor idei mai inalte i mai generoase, mai demne de inteligenta i de elevatiunea moralt a omului modern.

In locul interesului personal, stramt i nepitsittor, avem astazi interesul i dreptul social, avem notiunea altruistt, notiunea
fraternitttei i a solidaritatei universale, ridicand societatea dela
un simplu contract, dela o simpl tovartie legalk la conceptiumai superioart, a unui orfanism, a unei fiinte proprii, cu idealul,
cu tendintele, cu aspiratiunile, cu legile ei, dominand i subordonand pe toate celelalte.
Statul, in teoria moderml, nu mai este ea mai inainte un jan-

darm, avand rolul numai de a ne pzi, sit nu ne fart= unii pe


altii, las'andu-ne in colo liberi a ne face treburile cum vom puteit,

i a ne strivi intre noi, in numele principiilor, in lupta, concurenta grea a vietei.


Cum zieek Imparatul Vilhelm I al Germaniei, In expunerea
de motive a proiectului de lege pentru asigurarea luergtorilor in
caz de accidente : statul nu este numai o institutiune necesard,
ei i o institutiune utild.
El trebue dar sit intervint, el trebue sit se punt, la mijloc
intre cei maxi i intre cei mid, intre cei bogati i intre cei sraci, Intro cei cari aduc munca i cei cari aduc capitalul i sit
www.dacoromanica.ro

73

tine, cumpana dreaptrt., srt nu lase ca balanta sa se plece prea

mult deoparte gi sit se ridice prea mult de ceailalta, pastrand astfel echilibrul, mentinand linigtea gi ordinea social, indulcind asperitatiile i contrastele, imblanzind i fortificttnd spiritele. (Aplauze).

Dacrt inteligenta noastra s'a ridicat, d-lor, agit de sus, &Ica


moravurile noastre, daca sentimentele noastre s'au purificat gi s'au
umanizat Etat, clack' ne-am constituit in societate i dacrt marital

triiim in societate, este tocmai pentru a face o reactiune in


contra legilor de fier ale naturei, este tocmai pentru a &anti di
srt

iegim de sub tirania darviniana, este tocmai pentruca mizeria, exploatarea omului de catre om, s inceteze de a mai fi considerate
ca maladii incurabile, ca fatalitati ale lumei, inaintea &kora sti

nu ne ramanrt decat a ne incrucigh bratele i a le suportit cu


resemnatiune, ci dinpotrivrt suntem datori a le privi cu ur, drept
in fatrt, a le considera, ca pe nigte inamici redutabili, nu insii neinvincibili, gi tocmai in combaterea, tocmai in modificarea, tocmai in distrugerea lor, s. flni convingi c consista principala gi
nobila noastra misiune, ca fiinte libere i inteligente, ca socieculte gi democratice ! (Aplauze).
Iata de unde pleaca, d-lor, socialismul de stat i iatrt cat
sunt de generoase tendintele sale.
Revenind la lege, vrt rog sa-mi permiteti, d-nii mei, catevit
consideratiuni finale. i aci regret crt hazardul inscrierei nfa facut srt am cuvantul Inaintea onor. d. Tache Ionescu.
D. Tache Ionescu. Dece, m rog ?
D. C. I. Nicolaescu. Pentruca legea de fata, voiesc sa arat,
di este continuarea gi desvoltatea uuui intreg sistem de guvernamant a partidului liberal-national in chestiunea rurala, gi ca ea
precizeaza astfel din nou, la randul ei, pozitia politica a partiduhii nostru fatrt de conservatori, in numele carora va yeti ridich
gi deaceia agi fi dorit srt vrt ascult mai intaiu pe d-voastra gi pe
urnia srt vrt rrtspund, opunandu-vrt, program la program.
Legea aceasta nu e, in adevrtr, decal un in'el mai mult, in
lantul activitatei noastre, gi ea vine sit confirme din nou solicitudinea noastra, preocuparea noastra sincera gi reai. pentru Itranime, pe care noi zilnic gi prin fapte piprdte dovedim c o iubim, nu numai din gurrt, ci gi din inimrt, gi ca tindem gi intelegem a o consolida, in mod serios gi durabil. (Aplauze).

ti

www.dacoromanica.ro

74

Deabia, un an si jumhtate a trecut dela sosirea noastrit la


guvern, i dejk intr'un interval ash de scurt, avem la activul

nostru un capital relativ insemnat de reform& gi de imbunhtlitiri


in directiunea aceasta, de naturi, a da tutulor, gi in prima linie
adversarilor cari ne denigreazii gi, ne thgilduieso orice capacitate
de guverniimiint, mrtsura si a destoinicei gi a puterei noastre de
conceptiune gi de munch.
Ce am facut, d-lor, in acest timp pentru tgxani ?
Rhspuns-am sau nu agtepthrilor generale si sperantelor care
se puneau in noi ?
Eu cred crt am rhspuns, d-lor, gi Inca cu prisos.
Voiu lash pentru aceasta ca faptele sa vorbeasch ele singure
si S protesteze pentru noi.
Este sau nu'exact, cum am mai spus, ca am. inlesnit considerabil cumpararea loturilor gi sporirea numarului kr prin desBintarea loturilor maxi, prin ridicarea impedimentului pentru preoti
vi invhfatori gi prin micsorarea anuitatilor, gi aci e punctul culminant al legei ?
Este aceasta o usurare, o masura utila si binefacatoare, ale

carei efecte salutarii nu vor intarzia de a fi simtite de chtre


cei interesati gi de care avem tot dreptul de a fi mndri?
Negregit ea da; gi e dad', nu ne pricepem gi noi a bate
toba cea mare, clack' hu ne pricepem si noi a uzh, ca a1ii, de reclama americana, aceasta nu insemneaza de loc ca meritul nostru ar fi mai mic gi c ne ar lipsi si intelegerea nevoilor si aspiratiunilor reale ale threi, si putinta de a le satisface.
Merg, d-lor, mai departe.
Este sau nu exact ca am desfiintat impozitul odios si neconstitutional al clerului, care aphsh greu i asupra cont. tiintei
thranului gi asupra pungei sale, gi ca am preferit a deschide mai
bine un gol bugetar de 3
4 milioane, cleat sa punem la bir
credinta stramoseasca, gol pe care am reugit a-I acoperi fara a
alergh la alte dari, ci numai printr'o inteleapth i bine chibzuita
conducere a fiffantelor tttrei, ba inch am mai sporit gi soldele
ofiterilor ?

Nu este aceasta dovada netagaduita a solicitudinei noastre


pentru populatiunea ruralk i dovada si mai netagaduita inch a
aptitudinei, a capacittei noastre de guvernamant?
Dar in invittamantul public? Nu am acut noi Cava roalelor
www.dacoromanica.ro

75

rurale? Nu a fost aceasta o reforma fericita, a direi importanta


capitala nu au putut-o tagadui nici chiar adversarii nostri, si
care ea singura era, de ajuns, nu numai pentru a face gloria unui
ministru, ci a constitui un titlu chiar pentru un partid intreg?
Nu am organizat noi in mod real obligativitatea, si nu am
desfiintat acele bariere reactionare pe care conservatorii, prin
diferentiarea programelor, le aruncasera trixanimei, in drumul
ei catre cultura gi aft() progres, izoland-o de restul natiunei gi
insemnadu-i de mai inainte, pentru evolutiunea ei, un cere strans,

din care sa-i fie aproape cu neputinta de a mai iesi?


Nu sunt acestia pasi mari democratici, i partidul nationalliberal nu s'a aratat gi aci la inaltimea traditiunilor sale, nu a
lucrat i aci ca totdeauna cu demnitate i cu un patriotism luminat ?

Ne-am ocupat asemenea cu un egal succes de reorganizarea justitiei populare. Pentru micile Ade daraveri taranul are
acum la dispozitie o instan t.g. mai apropiata, mai ieftina si mai
expeditiva, in locul formalitatilor si stragitnirilor costisitoare de
pang acum. Pe lane . ca-1 am scapat de faimoasa interventie a
zapciilor in materie de posesiune, interventie care, in afara ca
paralizit mersul administratiei in sine, ajunsese apoi un adevarat
flagel prin abuzurile i nedreptatile scandaloase la care dedea, loc.
Dar, in fine, intr'o ordine deosebita de idei, rid icarea impozitului pe alcool, ridicare numai aparenta, caci in realitate, prin
asezarea primei de export gi micsorarea consumatiunei interne,
avem un deficit de aproipe 800.000' de lei fata cu incasarile trecute,

numai 'Ana la Decemvrie 1896 modificarea aceasta, cu riscul de


a ne produce chiar pagube banesti, nu am luat-o tot in interesul
sanatatei taranului, minat de alcoolism si povarnit catre degenerarea lui fizica si morala ?
Ce ? Nu ne-am fi priceput i noi sit ne pastram reprsa aceasta bugetara ?
Era, vreo filozofie, era, vre-o greutate ? Absolut niciuna.

Ni se parea, insa ca se admitea, o adevarata crima de lesnatiune, speculandu-se astfel asupra sanatatei, asupra trupului 4i
-asupra mintei taranului, si oricare ar fi fost consecintele fiscale,
spectacolul acesta scandalos al unei astfel de zarafii funeste trebuiit sa inceteze si el a incetat.
Iar presa conservatorilor ne injura si ne spune ca e vorba
www.dacoromanica.ro

76

tot de un bir nou, a au aface tot cu minciuna i. cu arlatania


liberal!
Luta ce am lucrat noi, iata capitalul nostru politic rata de
tarani, intr'un an numai i'jumatate de guvernamant.
$. acum, D-lor deputati, and prin legea de fata, vedem un
inel nou adaugandu-se, and opera noastra Ii urmeaza mai departe desfaurarea ei progresiva i metodia, nu este ait a avem tot dreptul de a ft mandri, uitandu-ne inEipoi, i a ridica

fr

sfiala fruntea sus, uitandu-ne inainte ?


Chestiunile Ghenadie tree, D-lor, cum tree toate agitatinnile sgomotoase i artificiale; ele se sparg cum se sparg toate
haicile de sapun la cea dintai suflare a vantului.
Ceeace va ramaneit dupa noi va fi altcavit.
qi cu toate acestea incheiu,
vor
Vor ramaneh, D dor,
ramanea fapte pozitive, va xi-mane& munca cinstita i spornicrt,
prin care partidul liberar-national, zi eu zi .condus de barbati intelepti si destoinici, cu ureehea necontenit aplecatit" la pulsul, la
bataile de inima ale tarei, identificandu-se cu ea i pricepandu-i
adanc marile ei necesitati i marile ei aspiratiuni, acest partid
va fi dovedit c pururea a tiut a B. la inaltimea trecutului sau,
la inaltimea chemarei, la inaltimea grelei sale misiuni politica si
sociale L. (Aplauze 'prelungite).

Sedinta dela 19 Feyrnarie 1897.

D. prefedinte. Petitiunea se va trimite la comisiunea de petitiuni. Acum, d-lor, intram in ordinea zilei, care este continuarea
discutiunei asupra proiectului de lege relativ la infiintarea Cassei
rurale.
D. Aslan are euvantul.
D. N. Ceaur-Aslan. D-lor deputati, de asta data, mai mult
dEfat oriand am nevoie de indulgenta i de binevoitoarea d-voastra atentiune. Chiar in momentul and iau euvantul, sunt in mijlocul unui acces de friguri, i numai prin bunavointa d-voastra
imi va fi posibil sa-mi indeplinesc sarcina ce mi-am luat de a
vorbi in aceasta cestiune atat de importanta,
www.dacoromanica.ro

77

D-lor, cestimiea care face obiectul deliberatiunilor noastre,


este o tinere de promisiune, promisiune continutil, in Mesagiul
regal de deschidere al sesiunei actuale. D-lor, s'a facut gi se
face mult sgomot In jurul acestei cestiuni; gi ieri am asistat la o
desfagurare de talente gi de docte interpretatiuni, care de sigur

au avut meritul sa fie foarte interesante, dar care n'au avut pe


acela, dupe% parerea mea, de a pune in relief lipsa de un interes
serios; da, d-lor, lipsa de un interes serios al acestei legi. De sigur
justele, judicioasele critici aduse de cei cari au combatut pro-

iectul de lege, criticile aduse de dare stimatul meu coleg d.


Iancovescu, gi de dare colegul meu dela Iagi, au fost de un merit necontestat.
De sigur gi sfortarile celor cari au sustinut proiectul, au
fost meritorii. Dar, d-lor, mi se pare crt gi unii gi altii n'au fost
in miezul insugi al cestiunei. i de sigur o discutiune nu prezinta niciodata o utilitate realrt, decat atunci and obiectul care
este adus in discutiune, corespunde exact cu principiile sau cu
tendintele continute in proiect.
Mai inainte de toate, d-lor, sa-mi permita onor. pregedihte
al consiliului a face urmatoarea observqiune: cum este posibil
ca un proiect de lege, de o valoare oarecare, sit nu fie deloc insotit de vreo dating care sit fie de natura a ne pune in pozitiune d discutam in cunostinta, de cauza ?
Apoi, D-lor, numai simple considerente, nesprijinite pe

vreo cestiune de fapt, sa

fie

oare suficient pentru a justi-

fich prezentarea until proiect de lege ? Tin proiect de lege pentru


a fi util, mai are, mi se pare, nevoie de a corespunde unei necesitati, cxci astfel a legiferit numai pentru placerea de a legiferit,
nu in aceasta poate consist& misiunea noastra de legislatori !

Pentru ce sa adus acest proiect de lege ? Care sunt motivele care au dat nagtere obligatiunei pentru guvern, de-a veni cu
el inaintea Parlamentului ? Care sunt faptele exterioare care 1-ar
justificit ?

In lips, dar, de vreo motivare bazata pe fapte, de vreo


necesitate realrt, adanc simtitrt, siliti suntem sit recurgem la a-

precierile continute in insagi expunerea de motive, .cu care acost proiect este insotit, sit vedem ce grtsim acolo.
,Cu toata bunrwointa statului, zice d. prim-ministru, de a
intinde cat mai mult proprietatea mica, totugi intr'un timp mai
www.dacoromanica.ro

78

apropiat decal- se crede, insugi el, statul, nu va mai dispune


de mosii pentru a le vinde cultivatorilor Otani."
Statul igi va fi facut datoria de a inlesni satenilor cultivatori dobandirea pamantalui, panala concurenta vanzarei mosiilor
de care a putut dispune pentru acest scop. S'ar pare& c aci inceteaza actiunea de ocrotitor i prevazator gi c pe viitor ar trebui sit' lase ca trtranii srt dobandeasca pamant pe chile obicinuite
in afacerile private.
In bund dreptate, statul s'ar puted opri aci fard ca Tsei i. se
poatd face vreo imputare de on i ce naturd ar fi i, in adevar,
crici statul i proprietarii particulari s'au supus legei din 1864,

and mai in urma statul a pus in vanzare toate moiile carora


le puteit, da aceasta destinatiune, ce s-ar mai puted pretinde dela
ddnsul ? In bund dreptate absolut nimic, caci la urma urmelor,
statul ' fi-a fdcut cu prisos datoria".
A dar in bund dreptate, spune d. ministru, statul s'ar puted opri ad. Dacii convingerea d-voastra a fost ca statul 'i-a facut
datoria gi c aceasta datorie a fost facuta astfel c cu bung droptate, cum ziceti d-voastra, s nu-gi poata face vreo imputare de
nicio natura, apoi ce insemneaza prezentul proiect de lege ? Ci-tind cu atentiune expunerea de motive, vom parveni, cred, cu
inlesnire a ghici la ce soiu de preocupatiuni el pare a raspuude.
Paton, dan sd alteptdm in linifte, continua expunerea de motive, momentul cand statul nu ar mai puteh, pune in vanzare
mogii.

Apoi daca puteti agtepth in linite, de. ce nu agteptati? A-.


ceasta probeaza clar, c nimic actualmente nu va impune obligatiunea de a va ocupi de infiintarea unei Casse rurale, nesolicitata de nicio imprejurare serioasa.
Cu toate acestea, ziceti d-voastra mai departe, eu cred ed gu-

vernul poate inlesni intinderea proprietatei mici, oricand poate


contribui la ameliorarea starei satenilor".
Ameliorarea stdrei sdtenilor I!

Apoi sa-mi dati voie, D-le ministru, a va spune C cu o


fraza simpla nu se rezolva o cestiune. E clar ca de cate ori statul

poate s via, in ajutorul satenilor, e clar de ate ori el poate


contribui la ameliorarea soartei steanului, este de datorie, este
de esenta sa, ca in marginile posibili.iui, s dea in adevar acest
ajutor. Dar eu ma intreb : care este ratiunea pentru care statul,
www.dacoromanica.ro

79

cu toate a poate asteptd, a fost impins srt renunte la afteptare?Pe


ce se bazeazg statul ?
Nicrderi nu intalnim un rgspuns la aceasa simplrt 1 legitimil
Intrebare.

Pentruce, spre pildit, acest proiect ar contribui la ameliorarea strtrei sAtenilor?


D-lor, WI mrtrturisesc .crt en unul nu am priceput niciodatrt
cum prin cumprtrrtri, frirri a posedit vreun capital altul cleat implicit,
trtranul la noi ii poate imbunfitrtti soarta ?

Care este capitalul tgranului?


Munca !

Acest capital este mrirginit la fortele lui fizice; importanta


lui mai atitrnit i de imprejurrtri exterioare : boale, incapacitriti
intrtmplrttoare.

Ei bine, on acest capital-muncd, el trebue, in primul loc s-i


intrebuinteze pentru necesitittile traiului, pentru achizitinnea vitelor, uneltelor, orat de restranse, si pentru plata ddrilor cdtre
stat ! Pentru a preface aceastrt muncd-capital in un capital sundtor,
bdnesc, el trebue sii-si viinzrt munca la altii.
Acura, in ce consistri legenda acelora cari ne spun mereu crt
a pune primnt prin oriice mijloc la dispozitinnea cultivatorilor
trirani, am contribui la imbundtdtirea soartei lor ?
Rationamentul kr nu poate fi deal urmiltorul : in kc ca Viranul siiii vanzrt munca aiurea, el sit qi-o vanda siesi ; procedfind
astfel, el peste 30 de ani devine proprietarul lotului.
Atnnci intreb : care va fi capitalul cu care el va fi in stare
a intampinit celelalte nevoi semnalate de mine ? Cu ce va acoperi
nevoile lui de traiu, &true lui dare stat ?
Sri, mergem mai departe.

S'a vorbit ieri, D-lor, despre marea i mica proprietate, s'au


frtcut teorii asupra avantajiilor marei proprietrtti i asupra acelor

ce ar decurge din sistemul micei proprietrtti ; ni s'a vorbit de


conditiunea proprietrttei rurale din Franta i din Anglia. Atunci
unii din D-nii oratori au sustinut, crt starea prosperrt a acelora, se
datorete and marei proprietriti ca in Anglia, cruld micei propriettiti ca in Franta ; adevrtrul, duprt mine, este cri conditiunea pro-

prietrttei rurale, in virile citate, nu a avut nick inrilurire asupra


prosperifelei agriculturei ; i o probrt mai izbitoare dealt tocmai,
cu regime diferite, ambele troi au prosperat!
www.dacoromanica.ro

80

Cauzele deci ale acelei proprietati sunt aiurea, dealt in faptul


existentei marei sau micei proprietati.
apoi nu e exact, D-lor, c sistemul marei i micei propri-

etati tine la vre-o legislatiune agrara oarecare in ambele taxi :


formatiunea proprietalei este efectul legislatiunei lor civile.
In afara de regularea legala a motenirei, nu exista nicio
lege care s'ar referi la constituirea proprietatei rurale.
Marea proprietate in Anglia, casi cea mica in Franta, sunt
efectul legislatiunei civile generale, cu privire la modul de a moteni, i aceasta fr distinctiune de avere imobilro sau mobilL
Va. mai atrag atentiunea, D-lor 1 asupra capitalei imprejurari, ce se pierde din vedere de &atm acei ce so opresc numai la
intinderea proprietatei ; in preocuparea lor de a preconize, unul
sau altul din aceste douii sisteme, ei uita ca mare ori mica, acea
proprietate intra in patrimoniul noului proprietar, fara sa-1 coste
nimic, constituind astfel o augmentatiune, iar nu o sarcina in averea lui.
Este o imbunlitatire, iar nu o inasprire a soartei sale.
Ce deosebire cu ceeace se petrece la noi, cu pozitiunea micilor proprietari, ce decretam necontenit, sub pretext de a imbunattrti soarta lor ? !
El doarti, nu motenete, el cumpdrd : cu cc? Cu vreo economie

Nu, caci undo sunt acei ce s'ar puteit gandi numai la strangerea
vreunui ban'?
Dacit pentru Omni, conditiunea in care ei se afli astazi, cum
voiti ca oferindu-le nimic, decal ca tot prin munca lor sit cumpere
un lot de pamant, s credem ca. s'a facut ceva ca sa, fie priincios
intereselor sale reale ?
Nu ma indoiesc ea se vor gasi cultivatori, cari, ademeniti de

instituirea Cassei, rurale, se vor grabi a se face cumparatori de


pamanturi ; dar pe urma ?
D. D. Schileru. Voiti s fim tot robi ?
D. N. Ceaur-Askin. Socotiti D-voastra, D-lor intrerupatori,
c punand plimantul la dispozitiunea taranului, puneti in acelai
timp In mainile lui i unealta care sit 'i serve la emanciparea lui mo-

rala i materiala ? Val inelati amar ; nu prin prunantul care i se


da, ci prin muncd qi economie se prepara transformatiunea morala
i materiala in o natiune ! i cuvintele marelui Fran din vor ramane etern adevarate : 'nu cunosc o specie de arlatani (cuvantul
www.dacoromanica.ro

81

nu este al meu), zicea el, decal aceea a acelora cari prppovaduiese c ridicarea unei natiuni poate fi aiurea dead in munca g,i
economie .

Nu este adevrtrat di am emancipat pe Oran prin faptul ca-i


am dat pathant ; i ceeace m mirk mult este ca. aceastrt legenda
a durat i dureaza, Inca! Daca v'ati da osteneala a cugeta, la sta-

rea in care se afla taranii acum, dup.& 30 de ani de and ii s'a


dat pamant, atunci yeti trebui s constatati cu mine, ca el gi astazi
nu este desrobit.
Ce semn de emancipare putem consemna in acest lung period dela 1864 gi pang, in prezent?

Putem, de sigur, ingira cuvinte cite voiti; nu-mi veti cita


insa un singur fapt care sa denote ca cu achizitiunea de pamant,
trIranul nostru a intrat in acelagi timp pe calea imbunatatirei
soartei lui! (Intreruperi).
Intreruperile nu ma supara cand sunt intemeiate; intreruperile insa nefundate, supara discutiunea, caci o intrerup fara
folos.

D-lor, sa lasam deci cuvintele mari de sclavi, de robi, ca acele intrebuintate de onor. d. intrerupator; un singur fapt, adus
de domnia sa, ar fi servit mai mult, i ar fi modificat poate chiar
convingerea mea.

Dar sa revin la proiect, cerand iertare de parantezele ce am


deschis din cauza intreruperei.
Din economia acestui proiect de lege ar rasari acest fapt:
et guvernul insugi constata, c motivul pentru care s'a facut acost proiect de lege, nu e de un caracter urgent, ca deci nu reprezinta un interes actual.
Voiu mai da citire unui alt pasagiu din expunerea de motive, pentru ca astfel sa ne facem o idee pe cat posibil de complecta asupra realului scop &are care tinde aceasta lege :
Ati observat, se zice in ace& expunere, cagi mine, dela
un timp incoace se scot in vanzare sum.e de mofii particulare

nee se valid cu preturi mai mult decal moderate, ba unele cu


preturi neinsemnat de mici".
Aga dar rezulta in mod evident, ca motivele care au facut
pe d. ministru ca sa legifereze sunt ca, pe de o parte taranii sa
poata dobandi, loturi chiar la locul unde se afla agezati, gi pe de
alta parte la proprietarii cari nu le pot vinde in conditiuni bune,
deie

Legiuiri.

www.dacoromanica.ro

82

sa le vAaitzit' trwanilor prin intermediarul Cassei rurale, Infiintrun


o cassii, inin ajutorul cAreia proprietarul sa vanda i si valid?'"
cu pret avantajos, i cultivatorul s cumpere cu pret urcat, adicli
cu un prat, ce nii este acel obicinuit.
*i. aceasta se numete a contribui la imbunatatirea soartei
claselor muncitoare agrare!
Atunci, vii mai intreb Inca odata, care este interesul acestei legi?
Cum, d-lor, pentru simplul motiv cii, ar exista troani cari
in loc srt mearga in alt judet, ar preferi sii ia loturi pe mosia
unde se dirt, acest motiv ar ii suficient pentru a justifica facerea unei legi speciale?
Apoi munca cea rodnica i inaltatoare, aceh inuna infruntA
i trece oceanul, ea se duce peste fari 1 mAri, paste tot locul,
uncle samanta aruncatrt de ea, va incolti i promite o remuneratiune care srt corespunda la nevoile actuale i la asigurarea viitorului familiei.
*i. la noi cultivatorul nici se erode dator a trece peste vreun
hotar ! Atunci nu existrt necesitate, dece proiect de lege'?
In numele croui interes economic, sau de online publicA,
se poate oare legitimit necesitatea proiectului in discutiune ?
Oh ! Ai fi inteles sit' veniti cu creearea de institutiuni care
sii ducii unele notiuni, absolut necesare, la vatra steanului; care
sit fi pus la indemana agricultorului mijloacele pentru imbunrttAtirea uneltelor agricole, a semlntelor, a vitelor ; pentru creearea

de industrii, dup localitati, care A utilizeze indelungul timp


al iernei, petrecut actualmente intr'o intristatoare trandavie !
Dar sit n-aveti alt obiectiv, decat acela de as nu deranjet pe
taran, neobligandu-1 a trece in alte judete spre ali cumpara un
lot de piimant i srt inlesniti unora din proprietari a'i vinde cu
pret avantajos moiile lor i a numi aceasta, D-lor, o imbunAtiltire a starei trtrAneti, aceasta depAete puterile comprehenziunei mele!
Ckte, d-lor, nu au fost incercitrile facute pentru a ameliori"
i a face srt prospere interesele agricole la noi!
Eu, unul, nu ezit a declari" crt nu am reuit cu niciuna.
Pentruce?
Pentruer" -am. voit sa creiem lucrul, fru% a ne da seama de
mijloacele de care dispuneam, i fail a tine mai ales seam?" de
www.dacoromanica.ro

83

experientele &cute aiurea gi de modul cum se procedeazil pe


acolo.

sit art citez, D-lor, exemple. Ce v sunt creditele agricole ? Ideia mumii a fost de sigur bun, dar ce au devenit aceste
credite ? 0 adevrtratg calamitate pentru steni. Aceia cari merg
prin judete, aceia cari asistg, la operatiunile acestor credite gi

cari se pun in contact cu tranii gi ii intreabg ca ce fel de ameliorare a intervenit pentru ei, de cnd s'au infiintat creditele
agricole, yeti primi acelagi rrispuns : c ele au inertutsatit starea
kr materialrt. Peste tot locul veti inthlni oameni cari stau cn
zile intregi ingirati inaintea localului de credit, pentru a obtine
imprumuturi sau a regulh cfind pot ratele intfirziate: chta' pierdere de timp gi prin urmare de capital!
Apoi s v mai vorbesc de incorectitudinile, de operatiumile impovrtrittoare i jefuitoare, ce se intAmplit cu ocaziunea acelor operatiuni de imprumut ?
Creditele agricole au fost o idee bung, ca principiu, dar au
devenit o adeviiratrt calamitate ca aplicatiune.

Care este tara in care yeti ggsi o institutiune similarg, in


aceste conditiuni?
Nicieni statul, din initiativa lui, nu participri la asemenea institutiuni.
Pentruce ? Pentru motivul c ele sunt esentialmente institutiuni de interes local; pentru intemeierea i desvoltarea kr,
concursul indivizilor din localitate este necesar ; ei se cunosc
intre ei, fiecare din ei cunoagte bine solvabilitatea moralh' i materialA a vecinului sau. Priviti la ceeace se petrece in G-ermania,
unde sutimi de asociatiuni, de tiirani, functioneazg spre marele
bine al tutulor.
Agh cu bdnca noastrii agricolrt ?
0 bancit agricoltt unicrt, generalg, la care participrt statul!
Intrebati care sunt rezultatele care le-a dat aceasta bancrt agricolrt? Nu am intalnit Inc pe niciunul care srt se laude de
aceste institutiuni!
Pentruce ?
Pentruc i pentru aceasta am alergat la combinatii proprii,
cu toate c. instituirea kr face gi astrtzi obiectul color mai scrupuloase cercetitri, fara sri, se fi ajuns la vrun rezultat satisfrtclitor !

www.dacoromanica.ro

84

Dar, la noi : zis gi fdcut


Fcut, cum ? Aceasta este o alt cestiune !
Rezultat, care ?
Sit trecem peste rgispuns !
Sedinta se suspendil pentru zece minute.
La redeschiderea gedintei, D. vicepregedinte C. Nacu
ocupil fotoliul pregedentiei.
D. N. Ceaur-Aslan. D-le pregedinte, scuzele mele onor. Aduniiri, de a nu putegt, continuit cu cuvitntarea mea ; indispozitiunea

mea, in kc de a ince* a sporit.


Renunt dar la cuvant, famntind ca observatiunile ce mai
aveam de facut, sit le produc la articolele respective.
D. viceprefedinte. Atunci D. Popovici are cuvantul.
D. C. Popovici. D-lor deputati, este imbucurkor, gi un semn
foarte bun, c in mijlocul certelor politice zilnice gi al luptelor

de partid, care nu au alt scop deck scoald tu sd fed eu, s se


ving din and in cand i cu eke un proiect de lege de interes
general, care satisfaee cerinte sociale urgente gi care aduce binele,
pacea, dreptatea i consolidarea acestei faxi.

Cred c legea de fatrt e una din aceste legi, o lege care


imbrgtigeazil, principiile Angtoase ale secolului in care traim, care

are in vedere necesitriti sociale de cea mai mare importantil gi


prevede chiar viitorul, agit c generatiunile care vor veni dupil noi,
vor ggsi-o cu totul conform cu principiile timpului in care vor
trill. (Aplauze).

D-lor, nu pot fi acuzat c sunt galantom in laude, gi mai


ales in laude la adresa guvernului ; deaceea nu voiu fi suspect
cand voiu zice c'e. acest proiect de lege e menit a face coroana
de aur acelora cari Pau adus, gi tara cred c va nit& toate relele
fricute de partidul liberal, pentru acest proiect de lege : cci ara
e bung, e blnd i rAbdkoare, gi oridecteori i se pune mna pe
ran i i se vindecil, rana, ea este recunoscatoare. Ca dovadtt despre aceasta, sii'mi dati voie s vtt citez un fapt.
In Camera trecuta, un ilustru membru al partidului conservator a spus cg, partidul conservator in opozitiune, se redusese
agi, incat nu putek s inconjoare o mash ; ei bine, acest partid
venind la putere, cu toate sfAgierile crancene care existau intro
conservatori i junimigti, a stat la putere geapte ani, i azi in
opozitiune este mult mai numeros decat ar puteit s inconjoare
www.dacoromanica.ro

85

mai multe mese, gi aceasta D-lor, pentru cuvantul c partidul


conservator a facut mai multe legi bune, intre ,care gi legea de
la 1889 pentru vinderea mogiilor statului la tarani.
Se intelege, D-lor, ca in obiceiurile noastre parlamentare gi

ale tttrei noastre, mice lege care vine din partea guvernului e
combatuta de opozitiune. Nu s'a pomenit nicio lege in tara aceasta, pe care opozitiunea s n'o combata, gi pentru aceste cuvinte nu voiu zice nimic la adresa opozitiunei, care combate aceasta lege; caci de multeori opozitiunea combats un proiect de
lege, numai pentru cuvantul c nefiind ea la putere, nu poate 134'1
prezinte.

Si in adevar, ati vazut cu cata invergunare s'a combatut de


liberali legea minelor, legea clerului, legea maximului, legea jandarmeriei gi chiar legea dela 1889. Ei bine, liberalii le-au COMbittut, fiindca erau in opozitiune, i cand 'au venit la putere le-au
mentinut i azi sunt legi bune.
Tot aga au &cut gi conservatorii.Vii aduceti aminte cu cata
invergunare au combatut fortificatiunile, Domeniul Coroanei, Creditul agricol, etc. Ei bine, geapte ani au stat ei la puters i nimic din toate acestea n'au desfiintat.
Opozitiunea combate toate legile, fiindca numai ag crede
cregi indeplinegte rolul de opozitiune. Deaceea m voiu opri numai la opozitiunea facuta acestei legi de &are onor. nostru coleg
D. Iancovescu.
D-sa n'a combatut aceasta lege, din spirit de opozitiune, nic
pentru scopul de a rasturna guvernul. D-sa a combatut'o pentru

a convingerile D-sale intime, pe care eu unul le respect, sunt

cu totul altele cleat ale noastre, ale Camerei, ale guvernului, gi


poate in aceasta privinta, ale intregei taxi.
Deaceea, D-lor, magistralul D-sale discurs merit o importanta mai mare, merita, o atentiune din partea noastr i noi suntem datori, dad, nu va fi posibil s facem pe D. Iancovescu sregi
sehimbe parerea, cel putin srei aratam ad, c ceeace D-sa crede
ca in aceasta lege este un pericol pentru tara, noi dovedim din
contra, ca. nu are alt scop decat de a consolidit natiunea romana.
D. Iancovescu incepe remarcabilul D-sale discurs, prin cuvintele : prin aceasta lege cu lacrimi gi en durere se desparte de
marea proprietate care dispare.
D-le Iancovescu, eu cred crt aceste lacrimi sunt zadarnice,
www.dacoromanica.ro

86

sunt lacrimi dup un mort, care este 'Inca viu, care traiete i va
trl mult Inc, i cand va fi s moara, nu va marl cleat din cauza
pacatelor lui, iar nicidecum din cauza acestei legi.
Crtci, D-lor, s ne explicam : facem noi oare o lege cu care
sa fortam sau sa obligam pe proprietarii marl sa,'i vancla proprietatile ? Absolut nu ; in aceasta, lege nu exista a cevii. A!

dar D. Iancovescu a zis ca se poate fntamplit, i D-sa a mers


chiar pang a asigurit, c
ranii dupa .moia unui proprietar mark
vor face atatea icane marelui proprietar, incat acesta va fi .nevoit
sa'i valuta moia sau s o lase i s piece.
0 voce. Nu a zis (Wt.
D. C. Popovici. D. Iancovescu este aci i nu ma, Intrerupe ;
i apoi aceasta afirmatiune este chiar in lege.

D-lor, a zice aceasta, este a insult& pe taranul roman, fara


a'l cunoate.

Inainte de 1864, de 1879, de 1889, oare taranii nu au fost


mai lipsitd de pamant decat astazi? Aratati-mi un caz, uncle taranul roman a gandit macar siggi insueascii, proprietatea
Aratati-mi Un caz, unde Oranul roman, cu toata mizeria, cu toate
lipsurile, cu toate nedreptatile ce indurit, s'a revoltat vreodata ?
Chiar D. Iancovescu a spus ca D-sa a constatat, ca inspector, c

la tara legea nu exista, eh la tara nu este nimeni, care sa se


uite asupra taranilor, gi cu toate ca trtranul sufera mai mult de
cat toti, totui el este bland gi ascultator, el nu'i indreapta ochii
decal spre Dumnezeu i cats() D-voastra, puterea conducatoare.
Niciun taran nu s'a revoltat, niciunul nu a mers sa ia

avutul altuia pe nedrept, i de multe ori nici chiar dreptul lui


nu i-I cere, nu i-1 ia.
Cum veniti dar d-voastra cn astfel de presupunerivcu astfel
de acuzatiuni nedocumentate, neprobate, i sustineti a prin aceasta lege are sa se desfiinteze proprietatea mare?
D-lor, toti proprietarii marl, cari nu vor voi sa'i vanda moia la tarani, absolut nimeni nu-i va forta sa i-o vanda, i eu

unul cred, i ca mine i toti D-voastra, ca veti fi multumiti i


bucuroi, cand se vor gasi in aceasta taxa proprietari mari, ale
caror moii sa nu fie ipotecate i indatorate cu mai mult decat
face evaluarea lor, sa le poata stapani ei singuri, sa le poata
cultiva ei singuri, pentru binele i prosperitatea agriculturei acestei taxi. Din nenorocire Insa cazul nu este agi, i poate ca
www.dacoromanica.ro

87

chiar aceasta,' lege va face un bine proprietarilor cari se afl ro. in


pozitiuni dificile.
D-lor, dei se zice ca legea aceasta e o lege venita in urma

unui curent, i cum zice D. Iancovescu, unui curent nesanatos,


care de atata timp s'a introdus in taxa la noi, ca sunt nevoit
sa afirm ca acest curent e curentul cel mai sanatos din
tara dela noi, i dovada este cii, chiar dupa marturisirea D-lui
Iancovescu, acest curent a prins rathicini in aceastit tail, i acest
curent il gasim ca a prins radacini 1 in partidul liberal, ba
chiar i in partidul conservator i in toate partidele din aceastit
tara, dici partidul eonservator dela 1889 nu a facut cleat ceeace
face astazi partidul liberal, poate chiar mai mult.
Va sa zica' acest curent nu este bolnav, este sangtos, de
oarece a prins radacini, i numai acele curente care nu prind
radazini sunt nesanatoase.
Deaceia zic ca o lege venita pe asemenea curente este o
lege binefacatoare, i aceasta lege dupg mine unul, clack' impaca
necesitatile taranului roman, apoi vindeca foarte multe rani ale
marilor proprietari, i nimeni nu are mai putin drept de a se
plange contra acestei legi decat marii proprietari.
D-voastra titi foarte bine ca, mai cu seamil, la noi in Moldova, majoritatea proprietarilor mari au ipotecate proprietatile
kr i sunt indatorati cu mult mai mult cleat valoreaza proprietatile lor. Sunt proprietari cafi nici nu mai tin minte de &and
nu au vazut bani din venitul moiilor kr, pentruca acest venit
se impartete intre arendai, intre credidori i muncitorii de pamant i ei sunt proprietari numai cu numele. *i. .astfel fiind lucrurile, ce credeti d-voastra ca tara, guvernul, noi parlamentul,
trebu9 sa facem ? Sunt capitaluri romaneti care pot veni sa
desrobeasea proprietatea mare? *titi foarte bine ca nu. Avem deja
probe cii, cele mai intinse moii sunt in mama strainilor, i multi
din aceti straini, cari au cumpa'rat moii pe nume strain, yin aci
sa capete impamantenirea pentru a deveni apoi propriecari, i ei
dupa ce mor, toata averea lor se trimite in strainatate.
Exemplu Zapa, Bedmar i altii.
Ei bine, in astfel de conditiuni gasiti D-voastril ca aceasta
este o lege rea i o lege contra proprietatei maxi?
and vin,eu i zic : D-ta proprietar mare, care nu mai poti
sa tii moia, care eti dator pang in gat i te aflii dat pe mama
www.dacoromanica.ro

88

strinilor gi a camatarilor, de ce saIl fi multumit, cand statul


vine gi'ti d pretul cuvenit pe mogie, pentruca in loc sa treaca
ea in mana strainilor, sa treaca in maim taranului roman, care
ti-a muncit'o dela inceput pang acum gi care ti-a aparat'o ori
de cate ori a fost necesitate?.Apoi o astfel de lege este o lege
rea? Lovegte ea in marea proprietate.
Dar, D-lor, sa, :venim la alt pnnct pe care I-a ating D. Iancovescu. D. Iancovescu a zis: ca aceasta lege mai este dezastrcasa
gi din alt punct de vedere: ca adica ca congecinfa, a sfaramarei
marei proprietati va aduce dupa dansa i reducerea productiunei noastre agricole, reducerea exportufui gi prin urmare
saracia tei pe calea econornica.
Apoi, D-lor, inainte de 1864 proprietatea mare nu era mai
mare gi mai puternica. Dela 1864 panii la 1878 ttli 1889 aceasta
proprietate nu era mai puternica. decat este astazi? Da. Va srt
zioa, de la 1864 pang la 1889 proprietatea cea Imre a inceput
sa se parceleze. Atunci, dupa principiile D-lui Iancovescu, trebuth ca in proportiune cu parcelarea mogiilor sal mearga alaturi
scaderea productiunei gi a exportului. Ei bine, eu am curajul sa afirm c productiunea noastra agricola gi exportul a
mers crescand in raport miners cu parcelarea marei proprietati.
Prin urmare, gi acest argument al D-lui Iancovescu dispare.
Dar D. Iancovescu a mai atins Inca un punct foarte gray,
pe care sunt sigur ca, are sit'l atinga gi altii. D-sa a zis : D-lor
ganditi-va, c dand pamant taranilor Yeti face ca ei sa nu mai
dea contigentul necesar populatiunei din orage pentru comertul gi industria tarei romanegti, gi atunci intre marea gi mica pro-

prietate, intre partea culta de sus gi intre cea de jos nu vom


mai avea o patura mijlocie romaneasca, ci vom aveh, cum ziceit
D. Iancovescu, o patura de Ovrei! Dar oare sa. fie mil, ? Oare cauza

acestui rail este darea de piimant la tarani? Eu cred di nu.


Cauza pentru care taranul roman nu poate s ne dea contigentul
sail la comertul ci industria romana este lipsa de instructiune,
instructiune pe care D-voastra nu i-o dati trtranului roman. Cum

voiti D-voastra ca taranul roman, in starea inculta in care se


gasegte, sa vin sa ia in mama comertul gi industria? Dati
instructiune, preparati'l pentru aceasta gi atunci Yeti vedeit ca
taranul roman, cap de familie, care are 5 copii, pe unul ii va
opri la munca pamantului, iar pe ceilalti Ii ya trimite la orag
www.dacoromanica.ro

89

pentru a face comer i pentruca taranul va aveit prtmant, va fi


in stare mai prosperrt, ca sa' poatrt da, copiilor sai o instructiune
pregatitoare pentru industrie gi comert; crici d-voastrrt gtiti
foarte bine, ca cinci hectare nu sunt suficiente pentru toti copii
unui taran spre a-i face pe toti agricultori; prin urmare pe unii
dinteingii Ii va instrui gi Ii va trimite la orag. Vedeti dar, dacrt

acest ran ar exista, cauza nu e darea de pamant la trtrani, ci


lipsa de instructiune specialrt care nu se da trtranului roman.
Oath, D-lor, daca lucrurile sunt agit gi taranului roman nu

i se dit instructiunea pentru a puteit face comert, nici 'Ambit


de lucru, apoi atunci spuneti D-voastra ce va deveni el? Va deveni proletar, vagabond in tara lui.
*i.

azi taranul care alearga inainte la toate nevoile irtrei, a-

tunci and va deveni paria in tara lui, nu va mai aveit pentru


tara, dragostea care o are acum. Vedeti c tocmai aci e pericolul.
D. Iancovescu ne-a facut tabloul comparativ intre proprietatea mare gi mica din alte trtri ; D-sa ne-a vorbit de Franta, de Anglia

de Germania. 0 fi cum spune D-sa ; nu am nimic de zis gi nici


nu vreau sm amestec in daraverile Frantei, ori G-ermaniei, mai

ales crt ele sunt taxi industriale, pe and noi suntem o tart' agricolit Noi, dela mare panala mic, n.e uitam de dimineatti, pan
seara la bucrttica de primant, de unde vine hrana noastra, gi, prin
urmare, fiecare Roman trebue sa aiba, o bucaticil de pamant in aceasta tara.
Dar chiar gi in acele tari oare exista fericirea ?

Daca am lua de exemplu Anglia, de care ne-a vorbit D.


Iancovescu, oare starea de lucruri din Anglia unde sute de mii
de hectare se aiirt in mainile a doi, trei proprietari, e aceasta o
fericire pentru taxa aceia ? Oare daca Anglia nu ar avea, Asia,
Africa gi toate celelalte parti ale lumei, undo sregi trimita milioanele de proletari, daca nu ar fi aceasta supapa a emigrarei, credeti D-voastrrt cit starea aceasta de lucruri ar mai exista gi milioanele acelea de hectare ar mai sta in mainile acelor doi, trei
proprietari ?

Dar la noi nu este agit. Romanul nu emigreaza, &lei tine la


aceasta tarrt, care a aparat'o cu sangele lui gi intr'insa voiegte sa'gi
cagtige painea, sa triliasca gi s moara.
D-lor, D. Iancovescu ne-a vorbit de G-oti, Ostrogoti, Visi-

goti, etc. Este cam mult timp de atunci gi poate vor fi avut awww.dacoromanica.ro

90

cegti venerabili strain* motivele lor de a parasi pamanturile ;


dar cit aceste motive nu erau proprietatea mare sau mica, ci razboaiele necontenite gi sclavia care domina, starea de lucruri in
care aceste popoare titian si care veti conveni c era ceva, deosebitit de cea actuala. (Ilaritate).
Astazi, D-lor, taranul nu'gi paraseste pilmantul, ci agteaptil

cele cinci hectare care i se vor da dela stat sau de proprietar,


gi astfel fiind, cred c aceasta lege este imposibil de combatut gi
cu totii o vom votit.
Dar este un lucru, gi in privinta citruia mil adresez D-lui primministru gi ministru al domeniilor : Este incontestabil ca legea
de fatit este una din cele mai bune legi care s'au Fotat in aceasta
tarit; dar sa nu uitati, D-lor, c legea cea mai bunk' Ii pierde
din valoarea sa, din meritul sau dad, are o singura dispozitiune
rea intr'insa. Dovada ne-a dat'o D. Nicolaescu in splendidul sau
discurs de ieri, care va, aduceti aminte cu ct mandrie aducea,
laud partidului liberal, pentru cuvantul ca a gters din legea clerului, votata i facutit de conservatori, taxa de 4 lei pus pe
rani.
Ati vazut o lege facuta de conservatori bung., gi pentru on-

vntul ca a continut un articol ran, care sdrobia tot meritul acestei legi, a venit partidul liberal gi indreptand acest articol lumea a limas mai recunoscatoare partidului liberal, care a indreptat
legea, decal partidului conservator care a facut'o.

Asupra acestui punct imi permit, D-lor, a va atrage atentiunea i cu aceasta lege, care in detaliu contine cateva lacune,

catevit dispozitiuni nenorocite. Agit s nu liisati a se putea zice


o legea aceasta este o lege de inlesnirea proprietarilor faliti, ci
sit ramang o lege pentru vanzarea de pamanturi la tarani, sau ca
sit m explic mai bine, sit facem ca aceastit lege sa fie o lege care
s inlesneasca vinderea mogiilor particulare la titrani, iar nu cumpararea cu preturi exorbitante a mogiilor proprietarilor faliti gi
favoriti, i pentru acest scop trebue ca toate articolele din ea sa
se puna in acord cu principiul legei, caci intrucat D-voastrit inlitturati pe taran cu totul dela facerea contractului, de a lua parte
in consiliul de administratiune al acestei casse, aceasta insemneaza c pe dansul nu'l consultati gi c toata daravera se face
intro Cassa rurala gi marele proprietar.
In ce targ ati mai vazut D-voastra, c cumparatorul sit nu

www.dacoromanica.ro

91

ia parte la targ, la tocmeala, la administrarea averei ce cumpark?

Eu cred ca in niciunul, si deaceia este absolut necesar sa introduceti in lege dispozitiuni prin care sa se asigure aceasta.
Al doilea, a fOst in proiectul de lege al guvernului un articol foarte bun, pe care vgd crt, comitetul delegatilor 1-a suprimat, anume art. 10. Acest articol prevede ca orice movie care are
un proces asupra ei, sa fie scoasa din vanzare. Comitetul delegatilor .a, ters acest articol si a admis sa se adune toate actele i
sa se dee advocatilor sa, cerceteze, i dad, se va constat& a este
numai icana, srt fie scoase in vanzare. Dar se poate foarte bine
ca advocatii sa gaseasca ca nu este dreptate, pecand justitia sa
se pronunte contra; ei bine, in cazul acesta eine platete ? Aceasta
este o dispozitiune foarte nenorocita, pe care D-voastra ar tre-

bui sa o schimbati.
In fine, D-lor, eu, in speranta cti micile lacuna care aceasta
lege le are, au sa fie indreptate, voiu voth din toata inima legea,
si ca reprezentant al colegiului al III al taranimei din judetul
Suceava, sunt dator sa aduc multumirile mele guvernului i partidului care a venit cu aceasta lege.

tiedinta din 20 Avrnarie 1897.

D. Tache Ionescu are cuvantul.


D. Tache Ionescu. D-lor deputati, luand cuvantul in aceasta
discutiune, cea dintaiu regula, care cred di se impune, este de a
nu cerceta proiectul de lege dintr'un spirit de partid. Acest pro-

iect in adevar, nu poate sa intre in cadrul luptelor de partid.


Pentruca sa-si dea roadele ei, bune sau rele, incete sau grabnice,

institutiunea ce ni se propune are nevoie de un numar de ani


mult mai lung cleat poate nadajdui vreun guvern sau vreun
partid di ii va avea la dispozitiunea sa.
i cred
Aceasta institutiune, D-lor, nu se poate sustine
ca
face
parte,
ca
a
izvorit
din
poca va voiu dovedi aceasta
litica vreunuia din partidele noastre.

Legi agrare au fost la noi, ele au fost facute de ambele


partide, iar cea mai mare lege agrara, cea mai insemnata ce s'a
www.dacoromanica.ro

92

&cut in tara aceasta, s'a facut in alma de, s'a facut in contra partidelor noastre istorice ; aceasta lege insa oricat s'ar pretinde gi
orcat s'ar sustine ca procede din desvoltarea fireasca a unei idei

de partid, nu s'ar reugi. 0 astfel de afirmare s'ar datori numai


necunogtintei trecutului nostru legislativ In aceastrt materie, iar nu

unei adevarate patrunderi de ceeace am facut pima astazi.


Mai este un cuvant, D-lor, pentru care nu se poate cercetit
acest proiect de lege dintr'un spirit de partid. Este ca ne aflam
in una din acele materii, in care nu se poate repetit frog de dureri prea maxi, operatiuni age, de des repetate in viata noastra
politieft, operatiunea facerei gi a desfacerei gi care ne aduce aminte

de pedeapsa lui Sisif,


bolovanul ce-1 suia mereu gi care mereu
se rostogolia in vale.
Cand este vorba de a inmulti sau de a scadeit numarul subprefectilor sau al jandarmilor, de a se infiinta sau de a se desfiintk comitetele permanente sau judecrttoriile de ocol, dupa cum
guvernele se succed, acestea degi spre paguba tarei, se pot face
ugor. Legiuri insa de felul celei pe care o examinam, oricare ati
crede ca vor fi urmarile ei, nu se pot cu inlesnire, nu se pot fara
primejdie, srt fie supuse aceluiagi joc de infiintare gi desfiintare
intermitenta.
S ne desbritclim deci de orice consideratiuni de partid gi
sa cercetam lucrurile cu sange rece, sa le cercetana chiar cu bungvointa, crici daca urmrtrile proiectului de lege, aga cum le cred in
adancul convingerilor mele, sunt rele, nimeni nu poate s trioduiasca ca atat acei care 1-au iiitocmit, cat i acei care il sustin,
pe langa celelalte argumente, trebue s fi fost impingi gi de un
nobil sentiment, de dorinta pornita dintr'o inim calduroasa, pentru
indreptarea relelor de care suferrt priturile cele numeroase.

0 astfel de pornire este simpatica, chiar atunci and se ingeala cineva in priceperea acestor rele, chiar atunci cand cineva
se ingeala gi mai mult in leacul lor.
Iatrt, D-lor deputati, in ce duh agi dori eu sa cercetez acest
proiect de lege.
Inainte de toate, D-lor, and dati voie sit v spun, daca
imi dau bine seama, ca in aceasta Camera e o mare nedumerire
asupra tendintelor proiectului. Am auzit, spre pilda, pe D. Nicolaescu caruia ca srei fac laudele mele, nu am agteptat ca srt
ma aflu pe banca aceasta, i le-am adresat acum cativa ani de pe
www.dacoromanica.ro

93

banca ceailaltri, am auzit pe D. Nicolaescu zicand c proiectul


de fat,rt ar fi o continuare a leginirei din 1888. Aceasta constatare cn desitvarire neexacta, mi-a explicat celelalte rationamente
ale D-sale, foarte nepotrivite cu proiectul ce'l desbatem astrizi.
Dar eel" mai nedumerit dintre toti e D. raportor, pe care m'am
obicinuit sa'l ascult cu multrt luare aminte, i sri'l apreciez cu
multri bunrivointa.

D. raportor, intr'un proiect de lege menit, dupri, cum v'a


dovedit'o D. Iancovescu, i cum vri voiu dovedi'o i eu, sri desfiinteze proprietatea cea mare din aceastri tail, D. raportor adauga
ca anex discursul ce l'a rostit D. M. Kogrilmceanu la 1886 in
folosul marei proprietati.
La un proiect de lege, prin care se care sit se fang. de dare
stat un credit iliwitat i frira, nicio conditiune la intreaga **anima din tara romaneasca, D-sa adaugrt ca anexa un contract particular de vanzarea care trirani a unei mosii a D-lui Carabatescu,
aliiturare a Arai consecinta, ar fi c proiectul acest e de prisos
crici cumprirarea moiilor de &are trtrani se poate face fruit acest
credit, ffirri, aceastrt bancrt, i fara toate aceste inlesniri ce le propune proiectul de fatri.
In raportul D-sale aceeai nedumirire : proiectul vorbete de
un maximum de 12 hectare. D. raportor spune c ar vrea srt
meargh,' pang la 160 de hectare. Proiectul se bizuie pe credinta ca
se poate schimbit economia generala a unei tri printr'un proiect

de lege ; D. raportor spune crt nu vrea egalitate brutalrt, ci ca


toate stratele sociale sift se tina rand, unul dupa altul, i cg. mimic nu se zidete sal-Altos, cand se zidete fart', vreme. Proiectal
de lege face credit iliraitat farri niciun fel de avansuri ; D. raportor spune c economistii german,i pe cari i-aprobri, nu vor sit
dea credit decat numai acelor cari au dat deja dovadri de destoinicie prin economiile ce le au realizate. Cum vedeti,D-lor deputati, existil in mintea D-lui raportor o mare nedumirire, i aceastrt nedumirire nu este de mirare crt ne cuprinde pe multi
dintre noi; ea reiese din insrii expunerea D-lui raportor.
Nu este unul din cole mai mici cusururi ale acestui proiect
de lege, crt a starnit a nedumirire. Nu putek sit nu o starneasca.
Acest proiect e o adevarati surprindere legislativa. D. raportor
pretinde cri, el se afirt in programul partidului; se inlealrt. Nici
oda* dar absolut niciodatrt pang anul trecut, adicri pang, la diswww.dacoromanica.ro

94

cutarea legei D-lui Pa lade, nu s'a vorbit despre vreo cassa ruradii, in Romania. In adevar, nu s'a vorbit decal anul trecut de
care D. Grigore Macri, cu ocaziunea discutiunei legei D-lui
Pa lade. Incolo, fa rog sit cercetati toate desbaterile urmate in
tarti asupra cestiunilor agrare, cele dela 1862, dela 1864, dela
1887, dela 1889 si nu yeti gasi nimic in aceasta privinta. Veti
OW. altcevit. (Intreruperi). VA rog nu ma intrerupeti, este ad o
o materie ak de vasta, incat cred oa i Camera ar catigh, i pe
orator l'ati inlesni, dad, nu l'ati intrerupe.
D-lor, niciodata nu a fost vorba despre ceva care sa se asemene cu proiectul de fatil. A fost vorba in aceasta Ora de altceva, a fost vorba de marea cestiune agrara a rascumpararei clacei; a fost vorba despre alta cestiune agrara: cestiunea vanzarei
moiilor statului, cu apendicele cumpararei moii.lor particulare de

dare stat. Dar despre ceeace este in proiectul de fatit, cu caracteristica lui, nimic. Nu s'a vorbit in niciun discurs politic, nu s'a
vorbit in niciun articol de ziar.
Din potriva, tacerea a fost ait de desavarita, chiar din partea acelei opozitiuni, ait de invinuite inainte de a se fi pronuntat
de D. Nicolaescu, incat afara de un articol in L'Independ,ance
Roumaine i unul in Tinzpul, nu cunosc niciun ziar, care sa se fi
ocupat de cestiunea Cassei rurale.
La 1862 i 1864, cand s'a discutat marea cestiune a legei
rurale, terenul era pregatit; fusesera discutiunile dela 1848, fuseserit discutiunile din Divanul Ad-hoc ; exista o literatura intreaga asupra materiei ; toti cunoateti broura lui Boerescu, asupra originei i organizarei proprietrttei in Romania,exista, repet,
o literatura intreaga pentru i contra.
Se cernuse cestiunea. Se ivisera toate parerile, toate temerile. Unele din ele cazusera, altele din potriva se adeverira. Se
lamurisera insa lucrurile in contiinta publica. Era dar posibil
sa se vorbeasca, aici, cum trebue sit se faca in orce Parlament, nu
discursuri academice, ci cercetarea lucrului din punctul de vedere
al omului de stat.
Tot ait se discutase multa vreme 1 din vreme, cestiunea
vinderei moiilor statului.

i atunci totul era cernut i nu mai

ramanea Parlamentului, cleat sa aleaga intre pareri de mult cunoscute.

Deastadata nu este ao, deastadata nimic nu e pregatit. De


www.dacoromanica.ro

95

aceea, D-lor, am avut rrtbdarea sit cercetez, deaceea am citit discursurile lui KogAlniceanui intotdeauna este folosi tor sit' citegti
discursurile riposatului M. Kogrtlniceanu,
am citit discursurile
lui Ion BrAtianu, am citit toate desbaterile dela 1862, cai pe
cele dela 1864, i credeti-mrt crt putine pagini sunt mai interesante in istoria noastrit, dead edintele dela 13 Aprilie 1864, de
la 15 Aprilie 1864 i dela 2 Main 1864 Am citit desbaterile din
1886, cuvAntarea lui I. CAmpineanu, discursul D-lui Stolojan, pe
atunci ministru de domenii, discursul magistral al lui M. Kogiilniceanu, am citit manifestul D-voastrit, dat critre tar g. dupri ce
v'ati retras dela putere in 1888, am citit programul dela Iasi, pe

care 11 uitasemi cred crt toti intelegeti de ce 11 uitasem,am


citit discursul D-lui Stolojan dela 1893, cel despre care vorbete
in raportul situ, i nu am giisit nicrtieri trei vorbe mrtcar de explicatiuni asupra unei institutiuni ca aceasta a Cassei rurale.
Dar ia s vedem, D-lor, ce se grisete in programnl D-voastr
dela Iai, cid la el se referit D. Stolojan.
Punctul intAiu : Fiecare titran care nu posedit in a sa deplina i realit proprietate un lot de pitmant cultivabil de 5 hectare
este indreptelfit a reclamit pe domeniile statului un lot de aceastrt
intindere. Acest drept 11 vor aveh 1 invatittorii, marginaii oraelor, preotii, etc., etc.
D-lor, v intreb, acest articol 1, cAnd ii citegti, gi cAnd ai cea
mai mica cunotinta de datele statisticei, Ii poate face impresiunea unei propuneri care sa fie vreodata transformatii in proiect
de lege ? sau iti face aceiai impresiune cai cunoscuta suspendare a tuturor minitrilor i inlocuirea cu trei consilieri dela Curtea de casatie in timpul alegerilor ?
Neaparat cit da, i iota de ce : nu sant exacte cifrele D-lui
Iepurescu, care a zis ca sunt 400.000 de capi de familie Para prtmAnt. Dar dacrt n'ar fi 400.000 i 150.000 poate adevitrata cifrA,
i daca mai puneti si pe cei eel putin 100.000 cari nu au 5 hectare,
face in total 250.000, adicit 1.300.000 de hectare, 1 prin urmare,
nu mai avem primanturi in moiile statului pentru toti acetia,
omit ati voi D-voastra srt intindeti tara, cad nu este de gumelastic. A dar din acest simplu calcul, mice om care ii d seama
de mersul ideilor in tara lui 1 judecit ce are srt propuna, a putut sail. facit socoteala crt punctul I din programul dela Iai nu
www.dacoromanica.ro

96

este din sfera lucrurilor care au sk se traducti vreodatk in proiect


de lege gi nu s'a tradus,
Punctul al II-lea :
Se vor creek institutiuni nationale care vor avek de scop a
inlesni trtranilor cumprtrarea dc proprietati particulare prin emitere
de bonuri funciare, etc".
Atat, nimic mai mult. Veti recunoagte, cred, crt atilt sau
nimic este tot una. (Intreruperi). Credeti-mk crt nu fac cestiune
de partid, m'am hotkrit dela inceput s nu atac pe nimeni, din
potrivg m'am supus chiar de azi de dimineatk la urmkoarea disciplint mintalk, ca sk nu fac nicio exageratiune. Mi-am adus aminte de un incident in Camera comunelor. titi c aproape un
secol vinurile frantuzegti nu mai prttrunseserrt in Englitera, nude
nu se consumau dead vinurile din Portugalia gi Spania. Mai tar-ziu a venit tratatul de comert cu Franta. Opozitiunea de atunci,
intre alte critici contra acelui proiect, ziceit crt odatrt cu vinurile
frantuzegti vor intl.& in Anglitera i viiilo frantlizegti, i de aci
tot felul de prorociri asupra deteriorlirei virtutilor britanice, prin
viiirile fa-antuzegti, care aveau s prttrundk sub forma de sticle
de vin de Bordeaux gi de Bourgogne. Aducandu-mi aminte de
acest incident, m'am hotgrit i eu srt-mi temperez expresiunea
temeriior ce-mi iflspir proiectul de lege ; n'agi voi ca paste cativk
ani, vorbele mele s suscite aceiagi veselie ca cele ce s'au spus
atunci In Camera comunelor. Vedeti c intreruperile D-voastrri
sunt de prisos.
i credeti-mii
Voiesc s cercetez cu buns credintg legea
dintr'un punct de vedere cu totul in afark de
ca voiu s'o fac,
grupkrile noastre politice. Dar and D. Stolojan, oars a uitat crt
nu era, raportor al partidului liberal, ci al Camerei, spune in doug
randuri in raportul situ, ch. face opera partidului, crt aceastrt lege
este o desvoltare fireascii a unui program de partid, sunt dator
st examinez dack afirmkrile acestea sunt exacte.
D-lor deputati, atat cat este in program, este foarte putin.
Dacil cilutati la comentar, pagina 21 a brogurei, nu veti gsi absolut nimic asupra acestui aliniat a, dela punctul II; prin urmare
dupti, citirea programului dela Iagi, ritman tot agh de nedumerit,
gi nu trebue s v mirati dacrt nu ne intelegem asupra tendintelor, nici mrtcar in conversatiunile paiticulare ce le avem aci,
dici, din fericire, moravurile noastre politico s'au indulcit, aga, of
77

www.dacoromanica.ro

97

dreapta i stanga, folosindu-se de suspensiunile de sedinte, pot


discuth ctt viu grain cestiunile la ordinea zilei.
Va. asigur ca nu yeti .gasi cinci insi in aceasta Camera, cari
sh inteleaga la un fel profectul de lege si tefidintele lui. Lipseste acestui project acea opera care se produce in societ4ile omenesti imprejurul orcarei idei, opera de cernere. Caml o idee apare in public, inainte de a fi formulat'a intr'un proiect de lege.
ci

se fac in contra ei tot felul de critici, unele drepte, altele nedrepte, unele exagerate, altele ciunpatate ; se produc i pareri
favorabile i, din ciocnirea acestor pareri ideea se come ; ce este

neghina se duce, ce e bun ramane, i pe urma se formeaza un fel


de cunostinta publica care domina i pe unfi i jpe alii, care
singura poate da reformelor noastre stabilitate, cami fara convingerea celui mai mare numr de cetkteni, nimic stabil nu se. poate
cla di.

Lipsiti, D-lor, i D-voastra i eu de acest avantaj de a nu

ne afla in fate, unei idei cernute, va rog sa fiti indulgenti pentru


cele spine pana acum si sa nu va mirati daca unele din observatiunile ce am sa fac, vi se vor 'Area la prima vedere cam ciudate, cam exagerate.
In'ca un lucru, inainte de a intra, in cercetarea proiectului.
Fiind lucru foarte nou, find lucrul prezentat de D. raportor cn
neclomirire, e evident ca, a incercat si D. orator alta cale de patrundere, comparatiunea,comparatiune cu ceeace s'a facut iu alto tari.

Eu cred c trebue sa eliminam acest mijloc de a ne lumina


dela inceput. COmparatiunea cu ce s'a facut .in alte t.ari, nu poate
sa fie decal in detrimentul acestui proiect de lege.
Nu exista nici o Igislaie, in nici o itara din lume care sa
se asemene cu proiectul de fata, a;fara de leginirea ruseascil a.
carei deosebire cu proiectul D-voastra cred ca sare in ochii..tuturor.
D. raportor compara cu Englitera, du Germania si cuRusia :

unul din oratori a adaugat i Irlanda, mi se pare D. Scortescu,


si mai cu drept cuvant,' caci cu Englitera comparatiunea nu se
potriveste deloc. Dar, ducand mai departe luerurile se vede ca
raportorului aceasta nu era cunoscut se putea mai bine compath cu legislatia recenta din Noua Zeelanda.
D. Stolojan ne compara cu Englitera i uita sa ne spuna
ca jumatate din solul Engliterei apartine la 150 de proprietari ai
jumatatea ceailalta la cateva mii ; ca jumatate din solul Scotiei
liege

Legiuiri

www.dacoromanica.ro

98

apartine la 10 persoane i jumatatea ceailalta la o mama' de oameni, c sunt in Scotia mash de 400 i de 500 de mii de pogoane. D-sa uita Inca un lucru, uit sa va spunri c, desi Eng litera e o tara de aa mari proprietari, e mai putin o Ora de mari
cultivatori; ca, in afara de putinele comitate din rasarit, comi-

tatele de pe langa Mama Nordului, resful e tara de mica cultural ca este impartita in ferme de 50, 60 pang la 70 de pogoane,
in care se face o cultur foarte intensivA. Ce are aface dar aceasta
tara cu Romania? Si ce mai uita D. raportor? UitA ca proprietatea rurala, in Englitera, in avere publicA, este o catime neinserunata i ca, prin urrnare, s'ar putea face transformari mari fr
ea sa se turbure mult nici starea sociala, nici echilibrul social si
politic al acestei ri. Si ce s'a faciit in Englitera? Ne vorbeste
D. raportor despre legea lui Jessie Collins? Dar n'are aface una

cu alta. Stiti despre ce e vorba in legea lui Jessie Collins? E


vorba de cumparare de locuri in jurul oraselor, ca sa se faca gra-

dini de zarzavaturi pentru lueratorii din fabrici. (Intreruperi).


Imitez i en pe un om celebru i vfi spun ch cunosc si im numai legea, dar i pe Jessie Collins, i 'i am dat chiar in traductie legile noastre agrare, pe care le-a cunoscut pe deplin. A vrut
sa dea uvrierilor din oraele mari doua putinti : putinta de a
avea imprejurul oraselor &radini de zarzavaturi si sa'si intrebuinteze acolo orele de prisos, i putinta de a intretine o vacri pentm
nevolle familiei, deaceea .cel mai mare allotment e de un
pogon. E vorba de un supliment la ocupatia uvrierilor, de o recreatie a spiritului si a trupului. Cu toate aces tea, in Englitera,

la prima alegere care s'a facut dupa ce se vanturase ideea poreclita un pogon si o vaca", an gasit alegatori cari s'au dus la
vot cu o franghie in mana i cari cereau sa li se dea vaca s o
dual acasa.
Irlanda? Aci regret sa, spun D-lui ,Scortescu ca se insala.

Irlanda nu e deloc o tara de mare cultura, ci de mica cultura ;


e impartita in peste 900000 de ferme ; jumatate din ele mai mici
de 10 pogoane i jumAtate mai mari de 10 pogoane. To.ti acesti
fermieri sunt ab antiquo stabiliti in fermele lor. Toatfa lupta in
Irlanda sta intr'aceasta: ca fermierii pretind ca cu drept de cutcerire proprietarii actuali an venit poste capul lor si ei cer drep-

tul sa rascumpere renta, chiria ce dau proprietarilor, cum am


zice noi dijma i claca. Legile agrare %cute in Irlanda au fixat
www.dacoromanica.ro

pe fermieri pe terenul bor. Nu poti s scoti pe un fermier fara


voia lui i, &tea renta e exagerata, 'ferraierul are drept sa se
dneAa o carte. dc. justitie gi in ecbitate s i se,r-scada rents,
duPte cum 'stint imprejurfirile, dupa cum sti targul bucatelor.
Era, insa, D-lor, o lege in Irlanda, cu care puteati sa faceti
comparatie, e singura comparatie, e singura lege pe care nu am
gasit'o in raportul D-lui Stolojan, e legea Abs-hourne. Prin aceh
lege s'a pus creditul statului
dispozitiunea' fermierilor, ca s
se rascumpere de renta, dar s'a pus conditionat, limitat gi pentru o sumil foarte mica. Acest credit era produs din marele
fond rams disponibil de cand s'a desfiintat in Irlanda orianizatia
gi, prin urmare, gi averea bisericei anglicane. A 'limas o economi e de multe, foarte multe milioane de livre, gi din acel fond,
s'a pus o parte la dispozitiunea fermierilor, ca sa &c aceasta operatie a rascumpararei rentei foarte Meet, foarte prudent, foarte
temperat.

dar, D-lor, cred c on drept cuvant gi in bun pace


putem sa gtergem din desbaterile noastre mice comparatie cu
ceeace -se petrece in Englitera.
.Ati %cut comparatii cu. Germania. Ciudata, coMparatie ! D.
raportor spune ca s'au %cat lucruri mari in Germania. Dela 1812
pang la 1848 s'au improprietarit 70000 de farani, gi la noi, in 6
ani, dela la 188.9 pana acum, s'au improprietarit deja rault mai

mult, gi in 4-5 ani ispravim cu. restul; 70 de mii de familii in


Germania cu 50 de milioane lecuitori dela 1812 pana la 1848 !
ni se da exemple de ceeace se petrece in Germania, ca sit ne
zorim in opera noastra !

Tree la un art stat. Ati comparat cu Rusia ? Foarte nenorocita, comparatie. Ce spune anexul pus de D-voastra la raport
asupra legei in Rusia ? Spune c p e aceasta imparr3,tie de 120 de milioane de locuitori sa se faca un credit de 5 milioane do ruble pe an
trtranilor ce vor et cumpere mogii dela particulari. Ati facutsoco -

teala cat re.prezinta aceste 5 milioane de ruble pe an, dad le-am


traduce in Romania? 400 de mii de lei! Apoi despre aceasta este
vorba, despre 'o operatiune aga de minima, incat pot zice ca
este aproape nula, dOspre aceasta se trateaz a. in proiectul de
lege actual ? i este lucru drept gi leal ca s aduci un exempla
dilate() imparatie uncle 80 010 din proprietati apartin proprietarilor nObili gi numai 20 010 apartin taranilor ? Din aceasta impawww.dacoromanica.ro

100

ratde cade d mult mai multe milioane per an beincii nobililo


pentru ca,acestia sa'Lsi pastreze proprietatile: i apoi bazatg pe
autocratism, Rusia are interes ca toate paturile: sociale in organizarea ei politica s e niveleze,fs fie unul sus, multi,' ,foarte
multi la val:cle se poate toti.sa fie doopotriv i nimeni s nu
rgsara.

Dar comparatia cu legea ruseasca nu Lse potriveste ,nici din


alte puncte de vedere. Acolo banca funciara nu: se amesteca. do
loc in tranzactiile dintre fAxan si proprietar: ea doar d bani
cu ipoteca taranului; apoi ea nu'i clg, tot pretul cw care cumpara taranuhl ci numai o parte. Banca core o solidaritate intro
tarani t prin aceasta, inlatura aglomerarea cererilor, caci numai
cei harnici se pot solidariza, astfel. In sfarsiti In Rusia, nc. este
nici.inalienabilitatea, adica stagnatiunea din proiectul, D-voastra.
Acum sg'mi permiteti sa fac eu o alt comparatiesi inainte
de a examina in amanuntele ei ideea-muma a acestui project

de lege si de a VA arata, pe cat sunt en de convins, funestele


roade ce el este ehemat sa le produch,,
permiteti stt'l cora,
par cu altceva: en cele doug mari legiuiri agrare ce s'au facut
in tam, noastra. Mi se pare .ca comparatia cu ceeace ,s'a facut la
noi este singura comparatie adevarata, este singura care ne
poate da toate elementele problemului si care ne poate dovedi
daca legiferand astfeh gandim romaneste, iar nu prin imitatiuni
din alte tari.
Si in aceiasi ordine de idei dati-mi voie s va spun ca poate
sa fie proprietate mare cea de 10 hectare in insula Jersey, undo
se fac numai poame, poate sg. fie proprietate mare cea de 5
hectare langa Monte-Carlo, unde nu se fac, cleat mandarine si
portocale, pe and mica proprietate ar fi cea de 200 de pogoane
in stepele Australiei, unde nu pot sa pasca decat turme de berbeci..In altecuvinte expresiunile de proprietate mare, mijlocie
sau mica sunt cu totul relative; totul atarna, de imprejurarile
locului, de nevoile economice si sociale ale tarei, de desimea po-

pulatiunei si mai ales de acele urme pe care le a intiparit istoria i pe care nu le poate sterge un proiect de lege.
Ei bine, sa cercam acum sa asemanam proiectul de fata en
legile anterioare, sail punem in cadrul legilor agrare ce s'au fa-

cut la noi in tail.

D-lor, exist mai intai o mare deosebire in ceeace s'a Malt


www.dacoromanica.ro

101

altdata; de dourt ori i in dourt intelesuri cu totul allele, sa legiferat in taxa aceasta in cestiunea agrara.
A fost intai marea reforma dela 1864, ale carei ultime consecinte v ngelati chnd credeti ca s'au terminat ; caci legea
tocmelilor agricole care ne guverneazg, nu este decal o urmare
a legei dela 1864. i cnd D-voastre ati legiferat asupra tocme-

lilor agricole, ati dat dovada ca inert nu s'a 'ispravit cu toate


urmarile sociale gi economic& ale reformei ce are aerul sa fie
desavhrgitrt Inca dela 1864.
Ce a fost la 1864? i inca odata va rog srt ma scuzati daca

ma intind asupra acestui lucru; eu cred e stint dator sa va fac


dovada ca legea dc fa seamana mai mult cu legea dela 1864,
cleat cu cea dela 1889.
La 1864 aveam o organizare a proprietatei en desavargire
contrara spiritului modern, mai ales cu desfivgirsire .contrara spi-

ritului occidental. Nu pot sfi ma scobor pang in secolul al XIV


ca sa dau de origina alcatuirei proprietatzi in tara noastra; curiogilor de aceste lucruri le recomand, intre altele, admirabilul
studiu a d-lui Radu Rosetti, publicat iu Revista Noud. Or cum
va fi fost, en Oia un luera: ert proprietatea Turala, phnala 1864,
se prezinth la noi sub aceasta forma foarte intinsa gi foarte.concentrata in putine mAini ; in acelagi timp ea erh supusa la o
servitute: fie care om, pentrucit locui pe proprietate, aveh dreptul
la casatorie, la o anume cantitate de pamant, cantitate care vari

dupa puterile lui, dupa mijloacele lui. In schimbul acestei servituti a proprietrttei, aveau gi proprietarii o servitute asupra locuitorilor: locuitorii erau datori sa'i dea un numar .oarecare de
zile de muncrt. Era, dar o proptietate, dar o proprietate complexa,
nu cum o invatilm in codul civil, nu dreptul de a te bucurit cum
vrei si a dispune cum vrei. i marele i deapururea regretatul
Kogalniceanu, intr'un discurs admirabil, a citat urmatoarea conversatie petrecuta in Moldova intro D. Bdclard i Manolache Costache Epureanu. Kogalniceanu spune ca odata mergand Manolache Epureanu in Moldova, insotit de d. Belard, acesta, vazilnd

adunati mai multi copii de trtrani, intreaba pe Manolache Cosstache Epureanu : Ce sunt acegtia?
Acegtia sunt mogtenitorii
mei; fiecare din ei, cnd se va insurh, trebue sa'gi primeasca
un numlir de falci pe proprietatea mea gi nu gtiu dad, la moartea
mea am sa mai las cella, gi pentru copii mei.... (D. Delimarcu
www.dacoromanica.ro

102

intrerupe). tiu ca D. Delimarcu este pentru lege, gi deaceea nu


yid de ce sa supara.ca am omis chestia treimei rezervate proprietarului. Omisiunea aceasta n'ar fi putut, de sigur, dada sa.
ajute pe partizanii legei.
La 1864 cestiunea era ca., claca sa dispar i odatg cu rscumprarea clacii sa li se recuoasc i ranilor dreptul de

proprietate absolutli pe pamantul pe cara aveau dreptul sit


lncreze. *titi cum s'a inchegat lucrul? La 1848 s'au rostit frumoase discursuri; in Divanul Ad-hoc s'a incercat rezolvirea cestiunei agrare. Nu s'a rezolvat pentrucg tgranii gi proprietarii an
avut patriotismul s amane cestiunea care li diviza gi sit se prezinte Europei uniti asupra celorlalte dorinti ale tarei. In 1862
s'a discutat in Parlament cestiunea rurala in intregul ei. Barbu
Catargi voia sa. se declare ca, satenii sunt liberi pe munca lor
si proprietarii pe proprietatea bor.. Kogalniceanu, inteun lung
discurs care a tinut trei zile, terming cuvantarea sa prin unul
din cele mai frumoase sfargituri de cuvantare, pe care istoria
elocintei le inregistreazg, and spunei:
Asta nu se poate. Sunt Romani in Basarabia, Bunt Romani
in Bucovina, sunt Romani in Transilvania, sunt Romani in alte
impfiratii i toti acegti txtrani au devenit sau devin proprietari,
gi numai Romanii din Romania libera nu pot deveni proprietari.
Thick* am face aceasta ne-ar blestema toate neamurile pamantu-

lui gi ar fi un blestem care niciodata, dar niciodata nu s'ar


gterge.
.

S'a votat totugi legea dela 1862, lege nedreaptii, i sit nu


vg, mirati ca va o spun eu, conservator, caci dacg suntem datori
toti sa lum trecutul intreg al partidului nostru, nimenui nu'i e

permis sa nu recunoascg graphic) facute de partidul din care


face parte. E destul a spune insg ca legea din 1862 nu s'a aplicat. La 1864 gtiti bine ca, in Camera, care a examinat cestiunea rurala, erau reprezentate toate partidele. Ion 0-hica, Ion
Bratianu, Cornea, Lascar Catargi gi Yasibe Boerescu compuneau
comisia Camerei ; iar, in parlament, principele Dimitrie Ghica,
regretatul pregedinte al Senatului, pe care cu atata durere il am
inmormantat alaltgieri cu totii, era leaderul Camerei.
Camera avea o parere asupra improprietarirei, guvernul lui
Cuza, ministrul Kogalniceanu, ave alta parere, i atunci gtiti ca

s'a facti lovitura de stat in contra ambelor partide.


www.dacoromanica.ro

103

S'a discutat mult, D-lor, daca loviturar de stat era necesara


sau nu, daca era adevarat c voise Camera sa rezolve chestiunea
agrar i totugi guvernul a facut lovitura de Stat. C. A. Rosetti
a spus de atatea ori in urma, cit fusese gata Camera sit faca reforma, Kogalniceanu a sustinut totdeauna contrariul.
Putin importa ; ceeace este adevarat, e ca chestiunea s'a
rezolvat prin lovitura de stat gi ca en drept cuvant a spus Kogalniceanu : N'am desrobit numai pe Omni, am desrobit i pe
proprietari, caci daca am dat proprietate taranilor, am desrobit
gi proprietatea de servitutea care sta asupra proprietatei.
Aceasta proprietate desrobita cu pretal mutilarei, voiegte
proiectul de lege prin cai piezige sa o desfiinteze astazi.
Se va face poate intrebarea 0 astfel de transformare economica Si sociala cum de n'a adus o turburare mai adanca in
organismul, tirtrei acesteia? N'a adus-o gi va -Voiu arata. indata pen-

truce gi din aceasta voiu trage o lectie pen= proiectul de &tit


anume: ca pilda color urmate dupa reforma -din 1864 nu poate
fi data spre sustinerea reformel ce se propune. Nu s'au creiat la
1864 nici noi proprietati, nici noi proprietari; tot aceia au continuat sa fie ; taranul care cultivit ca clacag a continuat a cultivi
acelagi pamant ca proprietar. Turburarea nu s'a produs in raporturile dintre proprietarii mod t cei mici, s'a schimbat numai un
lucru : de unde pantry pamantul ramas proprietarului munca era
obligatoare, ea a devenit munca libera.
.Ei bine, in asta privinta consecintele reformei au fost agit
gi

de maxi incat anul urmator, in 1865, pamanturile au ramas ne


lucrate ; iar in 1866, dupa 11 Fevruarie, cea dintai lege care s'a
votat a fost legea dela 10 Martie 1866, a fost legea toemelilor
agricole, care, pentru eine vrea sa vada fundul, nu aparenta lucrurilor, reinfiinta claca sub o aka forma.
Atat st e de adevarat, d-lor, ca, nu se pot turbura deodati
gi in pripa alcatuirile muncei nationale alit cum le-a Meat istoria.

Legiuirea dela 1865 a mai avut o urmare care v poate


servi de lectie, acum and voiti sa o complectati, expropiand pe
cai piezige pe proprietari de restul proprietatilor bor.
Sarcina care au avut-o triranii ca sa plateasca rascumpararea
clacei, desi titi c s'a pretuit pogonul destul de ieftin, in anii
dintai a apasat prea tare asupra unor oameni cari nu se obicinuisera sa economiseasca in anii din plin pentru anii de seceta.
www.dacoromanica.ro

104

A apasat aga de tare aceasta sarcina, Inca unii cred ca acestei


Ficini se datoregte scaderea excedentului nasterilor dupa aplicarea Jegei rurale.
Iata dar prima reforma agrara din aceasta lara. Ce caracterizit aceasta reforma agraral Q caracteriza pastrarea armoniei din

tre marea gi mica proprietate, a echilibruluidintre paturile sociale, neturburarea brusca a raporturilor economice gi mai ales
neturburarea ordinei sociale.
A mai fost tn urma o a, doua intreprindere agrara, dar germenele ei se afla deja, in legea din 1864. In legea dela 1864 se
anuntase deja pentru viitor improprietarirea insurateilot pe mogiile statului in conditiunile in care se. facuse noua improprietarire Si vanzarea bunurilor statului in loturi mici.
Ar fi fastidios, degi foarte interesant, s vEl amintesc diferitele idei care s'au emis in 1864 in aceasta privinta: cum sa, se
vanda loturile, cum sa. se faca, satele noi, etc. Ceeace credeti c
sunt noufati, nu sunt noutati deloc.
0 serie de legi mereu schimbate gi niciodatii aplicate au
prevazut vanzarea in loturi mici a mogiilor statului. Ar fi prea
lung sa le analizam ; e destul s constatam ca nu s'a Null mai
nimic dela 1866 Omit la 1886.
Sunt, prin urmare, In dreptul meu and zic, aratandu-va acest trecut, ca nu este adevarat c partidele noastre politice s'au
deosebit gi ca fiecare a avut o politica agrarii deosebita. Atat
conservtorii dela 1871 pang la 1876, cat gi liberalii dela 1866

1880 gi dela 1876,1886 nu au dat urmare ideei de a se face o


mare migcare agrara pe domeniile statului.
*titi c Ia inceput s'au vandut loturile prin licitatiune gi ca
se cerea un avans de o treime din prat, treime care s'a redus la
o cincime, i prin legea dela 1866, la o zecime. *titi di se mai
cerea o solidaritate intro tarani, solidaritate care s'a desfiintat
tot prin legea dela 1866.

S'au vandut apoi intr'un mod indiferent fie in loturi intregi, fie in loturi mici, i acela care va descoperi in toate acestea vreo doctrina polit1ic, desigur o va fi un mare artist.
La 1886, D-lor, s'a schitat o politica agrara. Sunt foarte interesante desbaterile dela 1886. Cu cat legea dela 1886 era. sustinuta de D. raportor de astazi, atunci ministru al domeniilor,
cu atat era combatuta de care D. Ion Campineanu, care fusese
www.dacoromanica.ro

1 05

ministru al domen,i.ilor 1 facuse legile anterioare. Era combrituta


i :de Mihail kotgalniceanu, ale carui vaste cunostinte in materie
agrarrt erau de toti recunoscute, i a caruj dragoste profunda
pentru populatiunea noastra rurala desigur c nhneni au a banuif o.
Iata politica agrara dela .1886 : s'a continnuat vanzarea atat
in loturi mici, cat i in corpuri intregi : s'a facut o deosibire
:
moiile dela o intindere pandla 2000 de pogoane, care s'au vandut numai in corpuri intregi, nu in loturi, i pentru unele i

pentru altele se, cerea un avans. Tot atunci. s'au mai bine peste
un an de zile, s'a mai propus un lucru : dreptul pentr,u stat,
dreptul, nu obligatiunea,
de a incepe srt mai alimenteze stocul s5u de moii, dreptul pentru stat e a cumpara mosii 1 prtduri dela particulari, din acelea care au fost puse la licitatinne.
tocmai pentru a le putea revinde, probabil in loturi mici. S'a votat legea din 1886 ; nu s'a votat legea care autoriza cumpararea
de mosii de dare stat, i care era greu de priceput, de vreme
ce statul continua a vinde in corpuri intregi. A avut aceasta lege
vremea sau nu sa'i dea roade ? Evident c nu, pentruca la 1889
s'a frtcut o alta legiuire cu un caracter en totul deosibit.
La 1889 s'a hotarit vanzarea tutulor mosiilor statului numai in loturi mici i numai la tarani i s'a hotarit vanzarea, fara
niciun avans din partea satenilor, din potrivrt, s'a hotarit ca, in
anume imprejurari, sa se faca un avans locuitorilor, s'a facut
prin aceasta o opera cu totul deosibita de sprijinul legiuirei anterioare. Ia sa caracterizdm si aceasta opera, de vreme ce se pretinde ca in legea dela 1889 se gaseste izvorul proiectului de fata.
Legea dela 1889, cu totul deosibita de reforma dela 1864,
este o lege de colonizare interioara. Aceasta este adevaratul ei
caracter.

Vaud pe pret fix, vand pe credit lung fara niciun avans,


valid insa numai acelora cari au prunant, nu la toata lumea ; nu
vand cleat un lot fiecaruia i'i dau toate mijloacele ca sa se
transporte din localitatile prea populate, in acelea care sunt mai
putin populate, si astfel s formeze noi centruri de populatiune :
este dar, D-lor, o adevarata lege de colonizare interioara pe intinsele domenii ale statului, pe care unii D. Carp, eu i altii,-voiam sa le sporim Inca prin cumparare de mosii intinse dela
particulari.

Acum, D-lor, ca am caracterizat cele doug reforme agrare


www.dacoromanica.ro

106

fAcute la noi in tarli, demi dati vole s examinAm reforma care


se propune astazi, sA vedem care este caracterul ei, clack' se aseamAng, cu cea dela 1889, dacii ea Ii gAsegte sprijinul in trecutul nostru legislativ.
Ce se propune prin legea de fatrt? Se propune o institutiune noug., a cArei caracteristica este triplit : intAiu, raporturile flu
mai sunt intre stat gi ozan, ele sunt directe intre tAran gi proprietar. Pentru primaoarA de cand facem noi legiuiri agrare punem aceste dour' elemente in fatA : pe proprietar i pe tran.
A doua caracteristica a proiectului de lege este aceasta : se
vinde pAmant nu piranului care nu are plimant, dar orthirui Oran care vrea s cumpere : nu este vorba nici de a face cuivh un
lot de 5 hectare, nici de dgi intregi vreun lot mai mic ; e vorba
c oricine, prin faptul eh e cultivator de pAmnt, are san nu are
mosie, are dreptul sft cumpere pAnAla un maximum de 12 hectare prin proiectul acesta de lege. IatA dar a doua caracteristicA a proiectului de fatA.
A treia caracteristicA a proiectului de lege : nu mai este
vorba de a resfir populatiunea intr'un mod mai mult sau mai
putin de o potrivg, pe toatA snprafata tArei, ci fiecare, acolo unde
se aflii el, s fie populatiunea deash sau rara, va rAmAne dcolo ;
fiecare va cumpAr cat va puteit ; nu este deloc vorba de o colonizare interioarA. Nici nu se zice macar di este un minimum cat
trebue s cumpere un om, absolut nimic. Daeg sunt disponibile
100 de hectare de pamant, proprietate de sigur mijlocie, gi tAranii sunt trei sute, fiecare va cumpAr cat va puteA. o jumAtate
de pogon de orn chiar.
Prin urmare, absolut nu este ath operA de creeare de noproprietkti, ci o adevAratA opera de trecere a proprietAtei actuale
in alte mAini, de impArtire intro tArani a proprietAtilor particulare, pe care ei le lucreazii astAzi sau pe care proprietarii le lui
creazA pe socoteala lor, de impartire obligatorie, cum voiu dovedi-o, de impArtialA care de sigur semAnii mult mai mult cu cele
ce s'au petrecut la 1864, decat cu ceaece s'a petrecut la 1889 gi
se mai petrece inch' in baza legei din anul 1889.
Aceasta este caracteristica proiectului de &tit.
AgA fiind, sA ne intrebAm, din punctul de vedere financiar,
de sigur eel mai neinsemnat, din punctul de vedere social si po-

www.dacoromanica.ro

107

litic, din punctul de vedere economic, care ar fi roadele unei asemenea legi, child s'ar aplich in toate tendintele ei.
*till cri, sunt multi cari zic : e de prisos sii ne turburiim en
roadele posibile sau probabile ale acestui proiect de lege, pentru
ca aceastrt lege se va aplich ash de incet incht transformarea la
care tinde deabia va incepe in generatiunea noastrii : iar ca sli
se producrt complet urmrtrile ei, vor trebui sil treacii atiltea generatiuni, incht de sigur di este abuz de prevedere ca sit' ne ocuprun de ele.
Dac ar fi ash, D-lor, atunci acest proiect de lege ar suferi
de un vitiu si mai primejdios : el ar produce dou turburriri in
spirite flirt" de niciun folos.
Chnd se va promulgh aceastit lege, D-lor, nu VA' faceti iluzii, cii la tarrt se va pricepe at au sil se vandli o moqie sau &mil
pe an, o daraverri, de un milion sau doug, pe an. Ceeace se va
pricepe la tail va fi c oriunde filranii vor voi srt devina proprietari desrivarsiti pe piimntul pe care lucreazil astazi prin invoieli, vor aveit putinta sit' devintt, pentructi sunt destule mijloace
sh se forteze mna celor recalcitranti. Ash dar, ar fi mare gimala

A, ne inchipuim at este posibil ca acest proiect de lege srt se


aplice mit de incet, incht sa, semene cu neaplicarea, ceeace ar

insernnit at stdrniti tot felul de nadejdii pe care nu le puteti


indestulh i care ar lash in urma lor numai neintelegeri intre
proprietari i tarani, in loc de infratirea dintre clase, Para de cari
ele nu pot lucti, impreun la sporirea bogatiei nationale.

Deaceea eu examinez proiectul din alt punct de vedere.


Imi inchipuesc crt acest proiect de lege se poate aplich, imi inchipuese cii autorii si-au da tseamrt de urmrtrile lui, imi inchipuesc di ei n'au inteles sii, destepte nadejdii desarte, ci sr!, fac o
reform reaill. Cu alte cuvinte imi inchipuesc cg, acest proiect
de lege este menit sii palrundii in toate colturile tarei i sii adual o transformare intreagh economica si socialii.
Ah fiind, sa ne intrebrtm intaiu clacti legea convine finantelor noastre. SA, presupunem, pentru un moment, ca ar fi bine
ca sh grtsim mijlocul srt transformlim deodatri,caci de aceasta

este vorba,intreaga tarii aceasta in o tail de loturi de ate

cincizeci, dourisprezece hectare, at ar fi bine ca intreg solul Romhniei sii inceteze a mai fi unul din mijloacele de plasament
de capital 1 pentru alte pfituri sociale cleat taranii, O.' s'ar rewww.dacoromanica.ro

1.08

duce la un instrument de munca al acelora can Ii munceso en


bratele ? Vom yeah in urmil, daca este bine sau nu acest lucru.
D.. Tancovescu spunea ca mai avem azi 3 i jumfitate milicane de pogoane primant al proprietarilor, afar de proprietatile
taraneti eare se urea la peste 8 milioane pogoane: In contra acestei cifre a protestat d. Iepuresch i altii: dar,sa mai dam juniatate milion, sa fie 4000000 de hectare. Sfi presupunem

legea ar merge destul de incet; ea in cei 30 de ani cari au sa


urmeze, numai jumatate din aceasta proprietate va trece prini operatiunile acestei Casse rurale, 2 milioane de pogoane umai
sa se. vanda ; dar in 30 de ani! Sunt foarte modest cand zic ca
numai jumatate proprietate ar trece in. 30 de ani; Kant foarte
modest cand vedern c un milion i jumatate de pogoane din mogiile statului s'au dus in zece ani numai, dei. satenii trebuiau sfi
se deplaseze, sa se mute, ceeace nu se face cu inlesnire.
Stim de asemenea c aranul este doritor mai mult cleat
de orice sit cumpere prunant, deci va fi foarte lug la pret.
se: pun insa un termen mediu scazut de tot: 300 de lei de
pogoh. Aceasta face, pentru 2 milioane do pogoane, 600 milioane
de lei, ceeace reprezinta o emisiune constanta de 20 milioane de
lei renta pe fiecare an, i o renta cu 5 la suta, al ,citrei efeet

imediat va fi ea sa, se scada cursul rentei noastre de 4 la suta.


0 renta amortizabilii in 30 de ani en cursul ei de 5 la suta
are o consecinta financiarli indiscatabila: o scadere a rentei de
4 la swill. i o impiedicare a conversiunei. Tata dar statul roman
care se obliga ca in 30 de ani sa tina deschis robinetul i in

mod constant, gra putinta de a intrerupe, sa emita ate 20 de


milioane pe an. renta care sosete eu o regularitate matematica
i care cred c va fi cu mult mai mut* fiindca nu 2 milioane
de pogoane vor trece prin Cassa ruralft, ci mai mult. Ei bine,
putem noi, statul roman, atunci and datorim mai bine de un
miliard, and avem multe alte nevoi de indeplinit, nand sunt
drumuri de for de facut, cand maine poimaine Va trebui s ne
canalizam. raurile, putem noi, financier vorbind, s ne obligam
la o emisiune de rent& constantr3, in timp de 30 de ani, cu 20 de
milioane pe fiecare an i. Inca' nu pe vreme de 30 de ani, ci de
GQ de ani? Tar dacrt, Cassa rurala va limit, cum cred au de repede, la o emisiune de 30-40 de milioane pe an?.
A 'spune o asemenea intrebare, este ered a o rezolvit.
www.dacoromanica.ro

109

Apoi, D-lor, 'aceasth renth t faceti. d-voastrd iluziunea crk


va farnaneL nil singur minut in targt? Credeti d-voastrh c aci
proprietari pe can ii descrieti atat de oberati, atat de dorktori
de a s'e schpa de propriethtile lor, vor fi cu dragh inirda mai
stransi la pungfi si mai cuminti and vor avea in ,bitzunaro Mrtie, de 4ht, and au avut propriethtile lor ? Jurntate eel putin din
aceasth renal va trece de sigur peste garantie i va sporl in fie
care an cu cateva milioane snma de bard ce tTebue sh o trimij
tern la creditorii nostri.
Pe cand se: consumd aceasta o'peratifine finAnciarli a datoriei Statului, care creste, ia s lufim partea cealalt: inthririle
sunt ele sigure? Stitt eh thranul este bun platnic, dar uitati-vh
ce conseeinte ciud ate !
S'au impropriethrit pe 5 hectare th.,rani earl nu aveau nimic:
s'au impropriethrit deabia dela 1889, s'au impropriethrit en prenni mioi i anul trecut;,totusi aceasth majoritate a vbtat o lego .
prin care prelungeste plata anuithtei de 60 .de ani, chci a plitti
in mai putin. de 60 de ani, spunea d. ministru al domeniilor, d.
Palade, e imposibil; Viranul e prea oberat si nu poate p1tI. i
nu putea s. plateasch anuithtile.nnui phmant cumphrat duph-tabelele. din 1889, care stiti ca contineau Un pret foarte mic, pret
cu care de sigur nu vor vinde proprietarii niciodath !
In anul trecut, in 1896, thranii n-au putut plati anuitatea
unui prnant carnphrat ieftin si ati fost si1ii sa prelungiti anuitatea; cum voiti s crecleti eh cu aceasta lege noii improprie.

thriti, si nu veti improprietari pe cei mai harnici, ci yeti lua


pe toti, vor putea sh plateasch o anuitate mult mai grea i nu .
mai in 30 de ani?
Dar sh mergern mai departe. Veti transforma 2 sau S milioane de pogoane .intr-un fel de proprietate turceasch. Caci in
timp de 30 de ani, panh, vor plati toate anuithtile, proprietatea
va fi orientala. Proprietatea orientalh e aceea in care proprietanil munceste, dar produsul ii imparte en statul. Aici va fi mai

tot al statului. Astfel dar in timp de 30 de ani vero 3 milioane


de pogoane vor fi transforrnate in proprietate orientala. Ash fiind, va intreb : ce consecinte are sh sufere statul in cazul unei
role recolte?
Dar yeti spune ca. taranii vor invh.th sh puna de o parte in

anii cei buni pentru anii cei ri. D-Ior, pretal cu care vor cumwww.dacoromanica.ro

110

par& va fi limita extrema' ce se poate stoarce dela tarani, si atunci


mind vor fi 2-3 ani rai, 2,--3 ani intarziere, ce yeti face ? Proiectul spune ca dup.& 3-ani Ii yeti da afara,
mrt indoiesc,

veti pierde trei rate qi veti da parnantul altuia : D. Nicolaescu,


mai prevrizator, spune : Vom iertel. Dar de unde ? Ce! credeti ca
exista intr'o gaura de pamant o suma de saci de aur de uncle
yeti scoate rand pe rand pentru pi, pedeoparte a imprumutului cu renta ce yeti contract& pentru facere de cai ferate, iar pedealtaparte ea sa platiti renta la proprietari, cand se vor duce
sa o cheltuiasca ; cad dac a. danii n'au putut sa'i pastreze moiile, de sigur nu vor puteit sa pastreze bonurile care le an 'in

lzi!

Si sa fiti siliti, D-lor, s scoateti mii, zeci de mii de oarneni


duprt locurile unde au fost improprietariti ! Rat perspectiva.
Indatorire fara socoteala, emisiune de rentrt nesfarita, scadere a creditului statului, scadere sigura, si in schimb, venituri
aleatorii, venituri care nu atarna decat de recolte i care legea
insagi recunomte ca se pot pierde pe serii de cate trei ani. Statul incasatorul recolteIor Et inert 3 milioane da pogoane pelanga
cele un milion j jumatate ale legei 'din 1889 !
Dar inainte de a examina celeralte rele ale proiectului de
lege, D-voastr spuneti crt pornim dela un punct de vedere fal;

ca Cassa ruralli nu va face rascumparari pe o scara intinsa, ca


proprietarii nu vor navali la dansa, crt triranii de asemenea nu
vor da navala.
Va voiu dovedi, D-lor, ci pnnctul meu de vedere este
foarte adevarat.
In adevar, D-lor deputati, la observarile cele face m acestei
legi din punctul de vedere financiar i la observarile care am sit'
le fac din punct de vedere economic, social i politic, e de sigur
cum ziceam adineaori un prim punct de stabilit. E evident ca

dad', Cassa rurala ar pute& sa lucreze Intot, criticile care le a-

dresam noi s'ar prezinta uele dintr'o ak da slaba masura, in


cat nu ar meritit srt se tint& pe loc, iar altele ar trebui sa dispara cu desavarire. Eu ored Ihs, D-Ior,---i acesta e punctul
pe care acum vreau sa-I invederez,eu cred ca Cassa ruralrt,
ma cum e alcatuita, in spiritul ei, va opera cu repeziciune mai

mare chiar cleat Ii inchipuiese cei m:al iui dintre d-voastra.


www.dacoromanica.ro

111

Cel putin, D-lor, verbose despre Muntenia, pe care o cunosc economicegte mult mai bine cleat Moldova.
Cassa surl va oper4; feArte repede. Iata dece pentru un
cuvant istoric gi pentru un cuvant economic. Taranul nostru nu

are ideia proprieatei quiritare, aceia din codul nostru civil, ci


credinta c proprietatea pamantului e un fel de atribut al indiidualitatei lui de om. Acest om, psihicegte vorbind, nu are aceiagi conceptie asupra proprietatii rurale pe care o aveti d-voasstra. Conceptia lui despre proprietatea pamantului e foarte simpla : pamantul e al aceluia care il lucreaza cu mana. Aceasta
credingt este rezultatul vietei lui rurale de sute de ani in care,

cum v'am amintit deja, el, prin faptul ca s'a nascut gi s'a insurat, a avut drept la bucata din pamantul pe care se nascuse.
Aceasta credinta este isvorita din alcatuirea care a durat atittea veacuri gi care s'a infipt in mintea lui cu tenacitatea cu care
se infig ideile la cei simpli. lat.& D-lor, teoria taranului nostru.
pe care de sigur nu slabele noastre manuale gcolare i-a schimbat'o panfi acum.
Mai sunt gi doua envinte economice : Cel dintai cuvant e

ca la noi cultura e foarte primitiva gi ca din aceasta cauza toti


cultivatorii au nevoie de un spatiu cat mai intins. Apucaturile
de a schimbh, de a varia cultura nu se decrediteaza i nici nu
se capata fara indelunga vrem3, fat% indolungi nevoi, aga ca astazi taranul nostru, cand credo ca are nevoie de primant mult,
nu se ingala.
In cultura lui de astazi, singura pe care o cunoaste, este de
sigur un avantaj pentru dansul siegi sporeasca suprafata de pamant.

Al doilea motiv economic gi a carui marturisire la prima


vedere s'ar parea curios din partea unui adversar al legei, dar
care nu este curios din partea cuiva care vrea sa spuna tot adevarul,
este ca in actiunea gregita a taranului asupra proprietatei rurale gi proprietarii sunt vinovati.
Caiti proprietari cari nu locuiesc pe proprietatile lor, cati
cari n'au nicio legatura vizibila cu pamantul lor ? Cum voiti ca
acegti proprietari sit apara in ochii cultivatorului altfel decat ea
un fel, de adunatori de impozite ? D. Mortun ma noteaza ; D-sa
are sa traga 0 consecinta gi eu am sa trag altele.

www.dacoromanica.ro

112

'Cit ltnra prin nit3tditij este E;i ea un imbord pentru tgran ca sti
se repeada la cumpararM proprietAtei particulare.
Difi mornentul ce proprietaird sau arendasul lucrdazA cu
plugur tAranttlui si de mtlteori cn sAmnta lui. cum N',oiti s nu
se punk Iti rhintea 1i aceastA intrebare : pentruce 46, cultiv pro-

prietatea altuia, stei dan o parte din rodnr meu i sa nu dau


mai bine' aceastrt dijm statului timp de 30 de ani, pimatruca 1De
urmA s rAm'an cu proprietar?
VeVi vedeh tArAnimea noastrA repezindu-se la proprietar
tinAndu-i limbajul urmAtor : .,PAmntul este dela D-zeu si roa-

dele pamntului sunt ale aceluid care '1i pune bratele lui ca al
munceascil.' Este acolo, la stApAnire, o casa, unde vi se va da bani
multi de hArtie pontru proprietatea D-vbastrA; ID-voastrA duce-

ti-va de vit luati paralele, pe noi lAsati-ne cd'ptimantui .


Ce au sa raspunda proprietarii la acest limbagiu ? Vor rAspunde eh' aceasta este o teorie gresit? TAranilor din Teleorman
li se vor spune ch, este o aglomerare prea mare la Cassa rurala
din Bucuresti, cAci au cumpArat tAranii dela DOrohoiu, cA deaceca nu' mai' se poate emite renta pe anul acesta i cA. trebue
sA mai hstepte inert ativh ani ?
Cari dintre D-voastrii ar vrea sa fie in pielea proprietaralui
care va parlomenth astfel?
Consecintele adevArate ale acestei legi vor fi ch. nri va aveh
timp, nici tipografia s tipAreascA titlurile de rentit pentru pa&
mnturile cite se vor cere de populatiunea ruralA.
Vedeti, D-kr, c nn ma ocup de amenintarile ce s'ar putea,
ivi ; de sigur, nu este nevoie de amenintAri ca sa ajungem la
acest rezultat.
CAnd va fi in proprietar mai darz, credeti' ii va f usor
s se opuie, atunci cand, in constiinta popular* se va naste aceasta credint, ca, el, taranul, poate sA fie proprietar pe Omantul pe care 1-au muncit parintii lui, nu pe altul, pe prtmintul
dela vatra lui, nu peste 15 sau 20 de kilometri, i cA la realizarea acestui vis nu se opune deck indaratnicia unui singur om,
a

unui om care nu voieste sa ia in bani o valoare mai mare

chiar deck averea pAmAntului.

Credeti ca, in asemenea imprejurki, proprietarul va mai


aveh train bun cu taranii? VA inselati! Ati pus in lege, stiu un
www.dacoromanica.ro

113

articol care spune c vanzarea nu se mai face and sunt amenintari i amenintarile sa fie denuntate Cassei rurale? Dar daca
vreun nenorocit de proprietar ar face o asemenea denuntare, ai
vrea demi spuneti care va putea, sa fie in urma viata lui pe
mosia sa, cu acegti tarani cari s'ar gti pe vecie inlaturati dela
cumparatoare? AmenintArile, ate odata de sigur pot sa. se CC/1%s-

tate, dar proprietarui va fi atun6i in rezbel perpetuu cu. taranii.


sit nu Ara faceti dar iluziune cu rezultatele legei ce se propune, find date apucaturile taranilor nogtri, apucaturi care se
explica istoriceste gi economicegte. Cassa rurala va lucrit cu o
repeziniune grozava. Nu vor trece 50 de ani, cum ziceam adineaori, ci va fi de ajuns o singur generatiune, pentruca intreaga .proprietate ce mai ramane, sa fie expropriata, ca sit se
savargeasca o expropriere generala.

Atunci, D-lor deputati, dad, este ash, sa ne intrebam care


pot di fie consecintele unui asemenea lucru, i pe urma, s yedeni ce va face pe D-voastra sa voiti votarea acestui proiect de
lege, precum i daca nu puteti ajunge prin altcevh la satisfacerea aceloragi nevoidaca se vor ivi-- fara primejdiile ce v'am
semnalat.

Sa presupunem pentru un moment ca a reugit operatiunea


Cassei rurale, ca nu s'a intamplat nici o imbulzeala in emiterea
rentei, ca aceasta tiparitura, periodica gi hotariti, de hartie la
zi fixa, ca un robinet de apa, care nu se poate opri sau mai
bine ca o cascada de munte, sa presupunem ca va fi gasit campul financiar deschis, fr sa perioliteze creditul statului i fart
sa se intrebe omenirea din Occident ce insemneaza aceasta vecinica tiparitura ; sa mai presupunem ca vor lucrit atat membri
Cassei rurale cat gi creditul strain, in concordanta cn dorintele
taranimei, ca vor dispare in catevh decenii proprietatea mare gi
mijlocie, i ca nu vor ramane in Ora aceasta cleat taxani cari
sa BMA cate 24 sau 12 pogoane de pamant.

V intreb : in acest caz va fi Ora aceasta mai bogata sau


mai saraca?

Nu ezit un moment a spune c va fi mai saraca, i afirm ca.


acest lucru este gi in congtiinta D-voastre. Pentruce, D-lor, va
fi mai saraca? Pentruca va fi disparut, fara vreme i pripit, unul din cele mai marl imbolduri la munch, care -este nevoia;
pentruca va fi disparut, fr vreme gi pripit, un alt stimulent
8

Acie i Legfitiri.

www.dacoromanica.ro

114

care este concurenta, pentrua fiecare va fi stgpan pe lotul lui,


-an lot din care nu se poate irabogati, dar cu care nu poate nici
fi imboldit de foame. Idealul economic al fiecgruia se va cobori;
fiecare se va multumi cu o viata mediocrg, dar ugoara.
Nevoia bunului traiu nu se va nagte deodata, nevoia unei
vieti mai pline nu se rgspandegte intr'o generatiune doug. Cea
dintaiu urmare va fi o generalg nivelare a traiului prin, scoborire, iar nu prin ingltare.
Credeti, D-lor, c inventez? Nu. Existg, o targ, AntileIe,
unde a dispgrut cultura cea mare, undo au disparut bogatiile.
Acolo fiecare posedrt catevit pogoane, cultiv at trebue pentru
hrana familiei, o hrang pacatoasa gi atat. Rezultatul a fost Ca
intreaga desvoltare s'a oprit in loc, i a in alive, ani productiunea i bogatia generala au scazut la jumatate.
Dar cultura pgmantului? Credeti D-voastra a se va puteit
face un progres in cultura ,numai cu proprietatea mica gi cu
populatiunea pe care o avem astrizi1 Nu ma ocup de transformgrile pe care le va educe vremea. Mg, ocup de aceasta transformare pripita gi. zoritrt, la care ar duce de sigur aplicarea
proiectului de lege.
D-lor, credeti. D-voastra ca i maginile s'ar fi introdus la
noi, daca nu aveam pe langa proprietatea cea mica gi pe cea
mijlocie gi pe cea mare? S'ar fi intins la noi agit de repede o
cultura ceva mai superioarg? Moldova e tara de mare culturg,
Muntenia de culturg mica. Uncle este cultura mai bung? Este un
lucru pe care il oiti en toti, ca atunci and vreti sr% cumparati
boi buni Ii luati dela Botogani, ad in nordul Moldovei se gasegte cea mai bung rasa de vite...
D. Gr. Macri. Numai taranii cresc bine vitele, nu proprietarii mari.
D. Tache Ionescu. Am citit pe D. Maori in discursul sitn de
anul trecut i nu m'a convins. Mai putin. ne vor convinge intreruperile sale.
Raportorul nostru, D. Stolojan, aparand la 1893 ideile agrare
ale lui Ion Bratianu, zicea:
Istoricegte este dovedit o mogia mare este necesarg unei
societati, numai pentruca prin ea se. propaga Ecu incetul imbunatatirile pang gi in cultura mica. Proprietatea mare a fost
este un element de progres agricol.
www.dacoromanica.ro

115

Vedeti, prin urmare, afirmarea facuta in parlament, crt In rea-

litate marea cultura imbunitategte la randul ei cultura mica, gi


a la noi in tara progresele agriculturei nu s'au facut de mica
cultura, ci au pornit dela cultura cea mare.
va rog sa nu uitati un lucru. In urma crizei din anii din
urma s'a produs un excelent rezultat ; arendagii s'au imputinat,
i multime de proprietari s'au pus sa, cultive singuri. De sigur
acest fenomen va imbunatati i cultura, va avantaja gi pe trtrani.
Dar, D-lor, cu aceasta improprietarire, agit deodata, agit repede, aga generala, credeti D-voastra a nu ar dispareit vorbesc
din punctul de vedere economic,
nu ar dispareit pentru muit
vreme gi un alt element, care gi el e necesar ?
Vedeti ca nu este tara in lume care, pe Maga proprietarii
de pamant, sa nu aib i lucratori de paraant. *titi cI mognenii
nogtri, pe care ii cunoagteti gi care sunt proprietari, intrebuinteazit lucratori cari nu sunt proprietari. Din punct de vedere economic, ar fi dar o a doua suprimare pripita a unui element
necesar economiei rurale. Ce di mai vorbesc de imposibilitatea
de a infiintit industrii la noi, dad nu vorn mai aveit in tara Inca
un prisos de brate, toate ocupate pe ogoarele lor proprii ?
0 prima consecinta a acestei legi va fi dar o scadere a productiunei generale, cel putin in ce privegte calitatea, gi prin urmare, o scadere a averei nationale.
Nu va fi insa numai atat, va fi i o deplasare a averei nationale.

Ilitati-vii in aceasta Camera, in cercul amicilor D-voastra, i

intrebati-va ate averi au servit de temelie pentru urcarea lor


pima in varful piramidei, gi cate din aceste averi ar fi existat
fr cultura pamantului ?
Nu este nimic din ceeace avem azi in tara aceasta, care s'ar
fi putut produce, daca nu exista putinta i pentru alti, dealt din
cultura pamantului, un mijloc de acumulare de capital, un mijloc
de sporire economica.

Fara aceasta, proprietate mijlocie gi mare, care tinde sa


se distruga. nu am avea nici partid socialist, cad partidul socialist, nu ar fi avut nagtere dao . nu ar fi fost D. Mortun gi fr
proprietatea mare nu ar fi fost D. Mortun.
Credeti D-voastra insa, c suprimand proprietatea rural* alta
decat cea tarfineascii, ar dispare i averile ? Nu. Averile n'ar diswww.dacoromanica.ro

1/6

pare, dar s'ar deplash. i unde s'ar duce ele ? In orice stat capitalurile se acurnuleazil, dar and veti desfiinta pripit singurul
mijloc pe care pada acum, ii an autohtonii de a acumula capitalurile, adica cultura pmntului, acegtia nu vor mai acumula ayerile, gi in cei treizeci de ani cari vor urm aplicarea legei, ayerile care azi se string in jurul autohtonilor, yeti vedea a se vor
strange in jurul acelora caH sunt depringi cu celelalte mijloace
de a face avere, acelora cari se pricep in. ale industrial gi cornertului, pentru care Romatiii nu sunt decat abia pe sfert pregatiti.
Dar mil yeti intreba de sigur daca aceastittransformare economica, dad, micgorarea din ce In ce a marei proprietati nu este
probabilrt, dacit sporirea i intruirea clasei fitranegti-proprietare nu
este de dorit. Cine trigiduiegte aceasta ? Eu insit voiesc ca toate
lucrurile acestea s se facii treptat, ca inmultirea proprietAtei tara'negti s meargii mangt in manit en ingtarea nivelului targinimei
gi cu indemanarea Romanilor la comert gi industrie. Cassa rurani., ash cum este conceputa, nu o transformare inceatii este menit s opereze, ci o schimbare bruscit i zoritrt.
Cu Cassa ruraltt, D-lor, ne-am ga'si in curand cu aceasta formatiune socialg : jos o paturit truilneasca. in adevrtr mai bogatit
decal astazi, dar nu mult mai bogatrt; d'asupra acestei paturi, o
patura bugetivora, cu atat mai II:Amanda cu cat va fi reprezintatti
prin fogtii stapanitori, cari daca vor fi pierdut renta, nu vor fi
pierdut i pofta de a till bine, gi vor reprezentit elementul gillgios al Orli; iar adevrtratele class puternice, cele care vor detine
averea, compuse din elemente straine pe care pang acum v'ati
declarat in neputintit s le asimilati.
D-lor, eu nu doresc o asemenea organizatiune social pentru
tara aceasta. Nii este neam pe lunae care s propageascii gra existenta tuturor paturilor sociale ; nu este neam pe lame care srt nu
se deterioreze cand praturile de sus dispar sau se instrrtMeaza.
Ia s'a trecem Carpatii, s ne uitgm la Romanii din regatul
ungar, cari reprezintg agh de putin in destinele acestui regat gi
at ne intrebiim de ce este ma,. Taranul roman din Ungaria este
mai puternic, mai instruit decat al nostru, Romanii de acolo au
qi ceiace se numegte profesiune liber. Casi noi Ins, nu au comertul i industria care sunt ale altora, dar cu deosebire de noi,
le lipsegte proprietatea mare, singurul contrapond in societatea
modern, fatti de averile ce se produc prin comert i industrie.
www.dacoromanica.ro

1 17

Le lipsegte Romilnilor din Ungaria clasele conducatoare, gi


de aceea lupta lor este agh de grea.
Dat, D-lor, s trecem dela Romitnii de poste Carpati aiurea ;
nitati-va in Bucovina, Romtmii nu mai sunt cleat o trebne a populatiei gi cu toate acestea se mai tin. Prin ce se tin ei ? Prin
cele catevit familii vechi moldovenesti, care au mai pastrat din
marea proprietate ; i daca se slabegte cevit in Bucovina, este ca
tocmai unele din acele proprietati tree in mtlinile Polonezilor.
Cunoagteti Serbia, tara de tarani ft.ra clase puternice i bogate.
Este oare idealnl D-voastra sit vedeti tam noastra transfor-,
mate pe calapodul Serbiei ? Se poate ca troani Arbi, indivizii stt

fie mai bogati in Serbia cleat la noi: nu gtiu. Dar ceeace gtiu
este a n'am drept ideal ca societatea romAneascrt sa se transforme dupa, calapodul Serbiei. (Aplauze).
D-lor, -c,orbeam iarna aceasta Cu unul din Sarbii cei mai inteligenti, cu cel care de sigur cunoagte mai bine tara sa. Exit plin

de admiratiune pentru progresele noastre gi imi spuneit: Atiti


care este secretul c mergeti agh de repede gi noi mergem ash
de incet ? D-voastra sunteti o societate omeneasca desavarsita; noi

nu suntem cleat o tara de tarani gi de subprefecti".


Dar imi yeti zice : nu sunt alte cazuri, nu se cunosc tari
fara mare proprietate, gi care au totugi o organizatiune sociala
sanatoasii? Imi yeti arath Elvetia. imi yeti arath Norvegia. Dar
in Elvetia exista industria gi comertul, i daca Elvetienii n'au
marea proprietate, ele Ii tin locul. In Norvegia, nu exista marea
proprietate, exista insfi clasa cea mare a armatorilor, care gi ea
reprezinta un element social foarte puternic.
Dar uitati lucrul de capetenie: Elvetia gi Norvegia, sunt agh,
fiindca le-a facut istoria agh; au iegit agh din opera indelungata
a timpului, gi timpul gtie sa netezeasca colturile, dupa cum raurile rup o bucata de teren dintr'o parte gi o lipesc intr'alta parte.
D-voastra insa, vreti s lucrati fara vreme, s v substituiti
operei cuminte a vremei: voiti, prin o simpla masura arbitrara
sa decapitati o natiune, s o inpingeti cu o suta de ani inapoi,
sa scoboriti idealul san national gi social gi sa o transforniati
agh cum nu ati mai recunoagte-o!
Si mai este un lucru : Elvetia gi Norvegia fac politica provinciala, cantonala. Una pitulata printre munti, alta strnsa intre munti gi mare, Elvetia gi Norvegia sunt in afara din con:
www.dacoromanica.ro

118

curenta dintre neamuri, streine marelor curenturi

i rivalitati
care brazdeaza lumea.
Neamul romnesc nu este chemat de Istorie la politica cantonala, la viata provinciala. Neamul romnesc este, in afara poate

de Polonia, neamul eel mai inghesuit de imprejurari, cel care,


are mai mult de luptat ca sit se mentie dupe ce a fost cel mai
nedreptatit de Istorie. Suntem singuri in Europa cari, pe orice
hotare am iesi, nu e cu putinta, daca avem un pic de inima, srt
nu ne intristam, Ei bine, neamul acesta este chemat, este silit sa
fad nu politica cantonalit, ci ceeace in politica moderna se
chiama politica imperiala, politica cea mare, si aceasta politic&
nu se face cu o republic& de trtrani?
Ia mai uitati-vil, D-lor, si la alto invataminte. Ia amintiti-va
istoria Poloniei.

In ziva in care ea s'a vrtzut ingenunchiata, ce au facut cuceritorii ca s o slabeasca, ca sa fact:" orice renastere imposibilil ?
Au decapitat natiunea, au suprimat clasa conducatoare, au desfiintat marea proprietate, au facut o lege ea aceasta.
Mai cunosc, D-lor, o lege ca aceasta: aceia care lucreazit in
provincia de Posen pentru a se nimici constiinta nationala
la Polonii de acolo. Va s zic Si acolo s'a inteles c cel mai
bun mijloc de a desfiintit un,neam, este a'i decapitit, a'i lua pe
conducatorii firesti, i deaceia se face acei opera gigantic& pentm a se suprimit marea proprietate polonit.
Trecetti peste Carpati; stiti c Romttnii de dincolo, de nimie

n'au suferit mai adanc, decat de incerarile de colanizare ale


statului maghiar. Vorbiti cu conducatoiii lor i v vor spune ca
cleat este lucra de care se tem, nu sunt azilurile de copii, c
legile de colonizare, brilurile de colonii pe care vor sit*, le vire in
masele lor compacte.
Si. atunci, D-lor, s recunoastem un lucru: tara aceasta, cu
forma ei econoraica si socialrt, este iesitrt din framntarile vre-

mei; asit au facut'o veacurile, au facut'o on bogati si cu saraci


cu toate puterile sociale si nu pentru a ne da placerea unor experiente de laboratoriu sociologic, este permis cuivh, sa rstoarne
opera vremei, opera istoriei!
Dar cu vremea are sit se transforme i alcrttuirea economic&
i alcatuirea sociala. Se poate! Lasati inch vremei sa'si fad, o-

pera, nu o pripii cu decretele D-voastra


www.dacoromanica.ro

119

atunci ye intreb: ce doriti D-voastrg?


Doriti s veniti in ajutorul proprietarilor oberati? Ei bine,
v'o declar, o asemenea categorie de proprietari mie nu-mi sunt
simpatici.

Daa sunt oameni cari nu gtiu sg-gi pgstreze nioii1e, atilt


mai reu pentru Ai ; vor veni alii cari se, le cumpere, alii cari
gtiu se munceasa, fiindca au gtiut s strange.
Poate D-voastre, doriti sa," sapati catev it. mogii din Moldova

de o vanzare prea iefting? Apoi tocmai in Moldova taranii cari


vor s cumpere sunt foarte putini : cererile cele maxi vor fi
sunt in Muntenia.
Este ciudatg procedarea D-voastrg. In Moldova se afle, mogii
gi nu sunt cumperetori; in Muntenia proprietarii vor s pestreze
gi tgranii vor s cumpere. i luati aceste doug tendinte care se

gasese in doug parti deosebite ale terii i credeti ca le puteti


pune fati, in fa t. prin legea D-voastrg. (Aplauze).
Din potrivg, prin. legea ce voiti s'o faceti, veti zadarnici gi
opera de colonizare intern e. incepute; nu veti mai pute sili pe
locuitorul din Teleorman se, se deplaseze la distante de zecimi
de kilometri, and el va gti c poate lua pgmant in vatra lui,
lenge interesele lui; acolo el va cere gi va cere cu toate mijloacele, dar nu se va duce pe vastele domenii azi nepopulate. (Aplauze),

D-lor, ce mai voiti, D-lor? Voiti a satisface o idee utopia.


Din discursul D-lui Nicolaescu am inteles c ceeace ar vrea D-sa
este sit -yacht in totdeauna pe toti teranii avand atat pgmant cat

le trebue pentru traiul lor. Dar bine nu vedeti a nu se poate


realize, aceaste, utopie ? Luati cele 12 milioane de pogoane de pa-

mant, luati tot pamantul i Ii impartiti, credeti ca prin aceasta


ati reugit ? Ati reugit poate pentru ziva de astazi; dar ce veti face
maine, ce veti face in viitor ?
Le veti mai da Inca pamant? Dar de uncle? Veti imparti gi
pamanturile lor? Dar prin aceasta veti mentine de sigur egalitatea, dar egalitatea in mizerie. Intreaga Romanie, egal impartitg
in atatea bucetele cat va spori populatiaruralg, toate inalienabile,
toate asigurand un traiu de mamaliga pusesorilor lor. De pretutindeni insg lipsind migcarea, lipsind viata, lipsind toti acei
factori cari imping, cari impun progresul.

www.dacoromanica.ro

120

Eu, D-lor, nu tate leg idealul social astfel. Eu zic, D-lor, c.


s'a facut deja in aceasta tar ii. mai mult deaf in orice alta tar

din lume, pentru a impune sporirea micei populatii, pentru a


ajuth la inaltarea tutulor paturilor, pentru a savitri transformarea economica i social.
Legiuirea dela 1864 a desrobit munca, a creeat trei milioane
i jumatate pogoane de proprietate mica i taraneasca. Este aceasta o (Vera neinsemnata ?
Legiuirea dela 1889 a pus la cale creearea a Inca un milio

i jumatate de pogoane de proprietate mica, improprietarirea a


peste o sued de mii de familii, schimbarea economiett si sociala
a unei populatiuni de pests o junagtata de milion de suflete. Jumatate din aceastil opera s'a savarit deja in eapte ani de zile,
restul s'ar fi savArit in patru cinci ani, deacum inainte, dacii
n'ar veni Cassa rurala sa turbure raporturile economice din Ora
aceasta. Este aceasta lucru neinsemnat? Dar in ce tara s'a mai
facut o astfel de transformare in folosul taranimei? Dar macar
tim noi rezultatele acestei uriae colonizari interne, tim noi
cum s'a aplicat legea, ce roade a dat, ce schimbari economics a
produs ?

Dar se zice c aceasta opera nu este de ajuns ! Fie ! Fie ca

acum, and mai sunt sute de mii de pogoane ale statului inca
neparcelate, dud deosebit de pamantul statului mai avem cele
doua sute de mii de pogoane ale Eforiilor, care i ele, dupa cum
deja am facut noi acum trei ani, pot servi la opera de colonizare
interna, ar fi oportun, ar fi la vreme, sa ne ocupam. en creearea

unei noi rezerve in mnele statului, pentru nevoile reale ale


zilei nu. de ratline, ci de poimiline.

Ei bine, i in acest caz nu este nevoie de a nfiscoci o organizatie noug ca aceit a Cassei rurale, cu toate neajunsurile de
care v'am vorbit ; se gasete in traditia noastra legislativa o idee,
este ideea lui Barbu Catargi dela 1862, care autorizit pe stat,
sit
ce e dreptul in ipoteza 'neimproprietarirei fogtilor clacai,
cumpere moii dela proprietari, este ideea lui Ion Bratianu dela
1887, care autoriza pe stat sa cumpere dela licitatie moiile cele
mari, este ideea lui Carp dela 1888, care propunea ea la nevoie,
inde n'are moii statul, sa cumpere dela particulari, este ideea
)e care eu la 1889 o propuneam cu stnga de atunci, ca sa cumpere statul moii cu produsul amortizarei pamanturilor ce va
www.dacoromanica.ro

121

vinde, adica treptat, treptat, foarte putin la inceput, mult mai


mult in urma.
Si dad, aveti un mijloc fara Cassa rurala, fax% a pune pe
proprietar fatrt In fata cu trtranul, pentruce Cassa rurala, pentru
ce acest nou sistem necunoscut pang acum9
Dar credeti crt cu Cassa rural& ne vom scapit... de... cum sa
zic?.. de micile neajunsuri ce se pot produce cand cumpfira statul? Mica obiectiune pentru o cestiune mare. Dati-mi voie s vrt
spun, crt daca este vorba de necinste, .necinste poate sit fie gi la
Cassa rurala a D-voastre, cagi in legea dela 1887. Tratez cu Iiranii pretul, dar pretul este majorat pentru... ati intales D-lor.
Dar este, D-lor, mijloc de a evith putinta abuzurilor. De ce

in local statului nu ar cumparit o institutie privatrt, in genul


creditului funciar rural?
Ma yeti intreba insa ce deosebire este intre cumparatoarea
de mogii de catre stat gi mecanismul legei ce se propune ? Deosebirea intre una gi alta este enorma.
Dupa proiectul din 1887 statul cumpara i vinde cat vrea,
colonizeaza cat vrea, cat trebue, iar nu cat se cere. Cu legea din
1889 statul cumpara pamant nuatai celor cari nu au, numai uncle
este prea mult, numai calor harnici, caci numai cei harnici se
hotarasc srt se mute, sa'gi duea energiile aiurea. Cu Cassa rurala
vor cere toti, gi cei ce au i cei ce n'au i cei harnici gi ceilalti
gi vor lua toti, gi vor lua tot, gi vor lua repede, caci agh se va
pricepe, aga fataLva opera legea aceasta.
Cu Cassa rurala nu se va continua opera din 1889; cu dansa
se va face o expropriere generala i o expropriere pripita i, prin
urmare, plina de priniejdii.
Iata, D-lor, pentruce, fail, a ascunde nimic din adancul convingerei mele, fara nici o preocupare de partid politic, credoti-ma, iatrt pentruce combat acest proiect de lege.
N'are nimic din politica de partid proiectul i totugi poate
ca are cevit; poate ca in gandul multora la conceperea acestui
proiect a intrat un fel de dorintrt de a face mai mult decat ce
am facut noi conservatorii pentru tarani. Daca aceasta ar fi ideea,
ei bine, credeti-ma, faceti o rea socoteala ; experienta am facat'o
noi ; legile cele bune, ce le putem face and suntem la guvern,
mai ca nu ne dau alta satisfactiune dealt o cougtiinta impacata;
recunogtinta pe care o agtepti, este socoteala gregita.
www.dacoromanica.ro

1'22

Cu aceste siratiminte si cu aceste preocupari ma intorc si


zic: Nu ne asvarliti intr'un necunoscut. Lasati cursuluivremei
sa-gi fad. opera. Deja s'a imbunatatit proprietatea mare din Rovrt

mania. Inainth cu 30.-40 ani multe din proprietatile de azi nu


faceau dada un trup. Lasati cagi in proprietatea pamantului at
avem scara intreaga : proprietate mare, proprietate mijlocie, proprietate mica, fiecare din ele in prop ortille pecare le impun imprejura-

rile, imprejurari economice gi trecutul social. Numai o astfel de


alcatuire poate conveni unei adevarate gi sanatoase societati omenesti.

Ei, D-lor, cred ca nu este unul dintre d-voastr a. care sa nu'l


doara, and se vede in Occident confundat cu celelalte popoare
balcanice.

Pentruce aceasta durere, daca nu am simti c cn desavargire ne deosebim de dansele. Ei bine, D-lor, ceeace ne deosebmte de ele, este ca noi am gtiut s pastram in decursul veacurilor nu numai existenta noastra de stat,dar gi o adevarata organizatie sociala ; c la noi nu a dispazut niciuna din acele paturi din care se compune o societate omeneasca, c astfel la noi
am avut in totdauna, oricat de redus, un organism social cornplect gi armonic..

Deaceea am putut noi sa ne ridicam ma de repede, indata


ce am. deschis ochii catre Occident. Bulgarilor, redugi In randul
de raiale, le-au lipsit gi le lipsesc aceste conditiuni ; gi daca Bulgarii reugesc totugi sa alcatuiasca un simulacru de societate, este
ca au imprumutat pe Bulgari de aiurea i crt cu ei gi-au incro-

pit un inceput de burghezie. Dad. Grecia a pant a, faca nu


progresele noastre, dar sa nu. ralnana cu totul indarat, este a au
venit Grecii bogati de prin alte tari, s'au stabilit in Grecia gi au
dat astfel societatei grecmti un echivalent pentru ceeace noi am
gtiut sa pastram, orcare au fost greutlitile prin care am trecut.
Incheiu, D-lor.

Una din doua : ori legea aceasta nu se va aplica, ma cum


vor nadajdui, curia vor cere taranii nogtri sit se aplice, gi atunci
se vor dmtept it. doar nigte nadejdii nesatisfacute, i atunci punem prin votul nostru nra i desbinare intre paturile sociale, ori

legea se va aplic ai cum patura pentru care o faceti va core


sa se aplice gi atunci in urma ei nu via decat un dezastru social i national.

www.dacoromanica.ro

123

"PK rog incrtodatti, nu faceti experiente ; am ieit din fritmntrtrile vremei mit cum suntem; nu ne aruncati in noaptea
necunoscutului.
Dac ii. este o insuire adevrtrat romttneascii, care reiese din

studiul istoriei noastre, este cumintenia; nu este cumintenie la


temelia acestei legi. (Aplauze).
edinta se suspenda. pentru 5 minute.
La redeschiderea sedintei, D. vicepreedinte C. Nacu ocuprt fotoliul preedentiei.
D. B. M. Missir. D-lor deputati, dac . ar fi s m rezum in
dour', trei cuvinte, la magistralul discurs al D-lui Tache Ionescu,
ar fi srt incep cu cuvintele D-sale dela sfilxit.
D-sa a terminat zicand s nu votati acest proiect de lege,
crtci creeazil o institutiune agrarrt, care are srt produa, un dezastru financiar, un dezastru economic i, ce e. mai gray, tixe s pro
dna, chiar un dezastru national.
Dacti prezicerile sale pesimiste ar fi adevrate, dacii chiar
proiectul de fa pi. ar produce numai unul din dezastrele, din relele pe care D-sa le-a prorocit, ar fi suficient ca s nu se voteze
acest proiect de lege. Dar este adevarat c proiectul actual are
sii poata da natere la asemenea dezastre ? Sri, fie oare a devgirate
aceste preziceri pesimiste ?
0 singurrt consolatiune avem, crt prorocirile D -sale se re
ferrt la un alt proiect care exist& in alte taxi, dar care nu are
nimic de comun cu proiectul ce este in discutiune.
Inainte de toate, sit nu confundrtm institutiunea in sine, care
se creeazii prin proiectul de lege, cu organizarea ei, cu modul
cum se propune a se formit aceit institutiune. In aceastrt discutiune generairt m voiu mrtrgini a examinit ce este in sine institutiunea despre car% este vorba.
Institutiunea in sine este ea rea, sau nu? Apoi, dad vom
discutit proiectul de lege pe articole, vom examinh &tat el este
bine organizat, dacii, toatrt economia legei e bine chibzuitrt sau
dacrt sunt oarecare neajunsuri i trebue a se face oarecare modificrtri ?

Cred c i Camera 1 guvernul vor consimti la acele modifiari, dacit ele vor fi necesare, dacil ele vor introduce reale imbunit'atiri !

www.dacoromanica.ro

124

Ramne dar acum a se sti daca, institutiunea Cassei rurale


e bunk dacrt scopul pentru care se creeaza este bun.
Institutiunea este ea dezastroask din punctul de vedere financiar, economic gi national, sau srt spun toate acestea numai
pentru a face opozitiune ?
In ce se rezuma institutiunea aceasta ? Creeaza ea oare
proprietatea mica, transforma proprietatea mare in proprietate
mica? Este adevrtrat aceasta?
Iatk in dour, cuvinte, ce este institutiunea aceasta.
Statul observa, vede ca sunt proprietari cari vor sa vincla
mogii, dar n'au cui; cri, dealtrtparte, sunt cumparatori, dar n'au
cu ce. In adevar, toata lumea are dreptul de a vinde, toatrt lumea de a cumparit o proprietate, dar nu toatrt lumea poate sr,
cumpere o proprietate mare, fiindca lipsegte capitalul gi nu poate
sa cumpere portiuni nici dinteo mosie, pentrucrt niciun proprie-

tar nu vinde in parte la fiecare locuitor, awi nu'i vine la soco


teala.

Atunci statul intervine gi inlesnegte aceste tranzactiuni,


care, dupa principiile de drept, ar puter sr, se saviirgeascrt, dar
care, din cauza lipsei de capital, in starea actuala a locurilor, devin nerealizabile.

El zice: eu nu cumpar mogii ca sa le .distribui satenilor ;


eu ofer numai capitalul necesar, creditul necesar, ca sa le cumpere satenii, cnd gasesc proprietari ca sa le vanda. Absoluta libertate intre proprietari gi srtteni de a vinde gi cumparh, mogii :
niciun proprietar nu este silit sa'si vanda mogia!
Cassa rurala este un fel de blanch' care da capitalul situ
creditul srtu, gi deaceea daca intervine in aceste tranazctiuni, este
ea are interes de a lua toate masurile, ca sa nu se pericliteze
banii sai, creditul sau. Iata dece. statul se preocupa de fixarea
pretului, gi aparrndu-se pe sine protejeaza gi pe srtteni, ca sa nu
se ingele, nici ca sa nu fie asupriti.
Din cauza acestei interveniri a statului, D. Tache Ionescu
a conceput ideia ca, are sa se intample urmatorul lucru : toatrt
tara are sa se fragmenteze si are sa devina o proprietate Oraneasca.

De uncle deduci D-ta aceastrt presupunere, caci e o presupunere a D-tale ?


Negresit crt statul procurnd creditul sau, are s faca posiwww.dacoromanica.ro

125

bile cumpararile de mogii de care sateni. Dar aceasta va sr, zica


ca toatr, proprietatea mare se transforma in proprietate mica ?
Este o mare deosibire dela o ipoteza la alta.
Transformarea proprietatei maxi in proprietate mica are sa
se facrt potrivit intereselor private al partilor, in plina lor libertate. Acest proiect de lege nu caracteriza niciun mijloc nou pentru a face pe proprietarii maxi sa vandr, proprietatile bor.
Nici nu'i silegte sa vnd i nici nu'i va atlemeni prin preturi avantajoase ca sa vanda. Au s vanda cari vor aye& interes,
sau eari vor aveh nevoie de vndut, gi cari ar fi vndut gi pana
azi, daca ar fi gasit cui sa .sql,rida. Nu e cu putinta sa'gi inchipuiascr, cinevh ca proprietarii mari au s fie siliti s vanda. Legea
nu dr, nimanui dreptul sa exproprieze pe proprietari, gi orice guvern va gti sregi faca datoria de a se executh legea.
Iata tot, D-lor. Ce poate acum s rezulte din libertatea
tranzactiunilor, din posibilitatea ca i cultivatorii au sa poata
cumparh mogii ? Are sa rezulte ceeace vor hotari interesele partilor, ceeace rezulta totdeauna din lipsa ofertei i cererei.

Daca va este teama ca are sa se transforme proprietatea


mare in proprietate mic i c aceasta ar fi un pericol, ar trebui sa va preocupati mai mult de altcevh dealt de acest proiect,
sa Ira preocupati de libertatea tranzactiunilor, i s cautati sr, asigurati proprietatea mare, sa veniti sa creiati imposibilitatea de
a vinde, sa instituiti majoratele, substitutiunile, fidei-comisurile, gi
atunci yeti asigurh conservarea proprietatei mari.
Agh se face in Englitera, agh erh in Franta. Cand a venit
codul Napoleon sr, desfiinteze toate aceste institutiuni, au fost
proroci ca D. Tache Ionescu, can i. au inceput sa spunk' ca toate
proprietatile maxi au sa fie fractionate, cr, are sa fie un dezastru
colosal. Toate aceste prorocii %cute contra codului Napoleon,
care a introdus posibilitatea de a se divide proprietatea mare,
care a desfiintat toate garantiile ce asigurau proprietatea mare,
toate aceste preziceri nu s'au intamplat. Se va zice ca la noi pericolul este mai mare, pentruca pe langa libertatea tranzaciiunilor, pe langa diviziunea mogiilor din cauza mogtenirilor, statul
ofera un credit nemarginit, ash inert se creiaza o mai mare posibilitate de a se transformh toata proprietatea mare in proprietate
mica. Eroare. Nu e destul sa dai credit taranului ca sa cumpere,

nu e destul ca el sr voiasca sa cumpere, trebue sa mai fie gi


www.dacoromanica.ro

126

proprietarul mare care sr, gseatcr, interes de a vinde, care srt


voiascrt de a vinde.
(D. Macri intrerupe).
0 intrerupere foarte inteligentr, dar de tot elementarr. 0
conventiune negregit nu existri fr consimtimantul ambelor parti.
Dar ad nu este vorba numai de ideea ce este o conventirtne, ci
c n'are sr se poatti intOmplit, un lucru frail sr se incheie o conventiune. Nu este destul ca legea sr proclame principiul c de:
credit, a drt fonduri ; mai trebue ca s. puteti cumprirh, s eziste
cinevit care s yandri, gi nimeni nu va fi silit de a vinde, i nimeni nu va aveit interes de a vinde, crici preturile nu vor fi de
naturr a ademeni pe nimeni ca s fang, afaceri. Nu existr, dar pericol de ta-ansformarea complectr a marei proprietriti in proprietate micrt.
Credeti c mitsurile prevrzute in lege nu sunt suficiente ?
Nu aveti cleat s prevedeti tot ce ar puteit fi folositor, pentru a
garant'a gi mai bine libertatea tranzactiunilor, dar nu puteti cornbate institutiunea acestui proiect de lege.
Srt vedem acum ce dezastre are sr poat s urmeze din creditul pe care 11 da statul ca s inlesneascr pe steui sr, cumpere
mogii.

D. Tache Ionescu a zis cri are s rezulte dezastru financiar.


Deoarece va fi nevoie de emisiune de rentri? D. Tache Ionescu a

inceput cam tarziu, ca om de stat, sr se gandeascr la pericolul


c prea multe emisiuni de renal. s'au &cut! Dar uncle ati grtsit
acum crt aceastrt renal care are sr" se emit pentru Cassa ruralg,
este cea de pe urrart picriturrt de apr", care are sr lack' s se verse
apa din pahar ?
D. Tache Ionescu. Nu am zis aceasta; am zis c trebue sr
emitem reflt i pentru alte nevoi.
D. B. M. Miss*. Dar dece credeti cri' nu am puteit srt mai
emitem renta? Dece ne-ar incetit creditul? D-lor, aceastrt rentr
care are s se emitr, este malt mai sigurri cleat aceea care o emit
creditele rurale gi creditele agricole, i vedeti c. aceste efecte
sunt toate crutate in strrtinrttate. Nu este absolut niciun pericol
pentru creditul nostru. In adevitr, aceasfet institutiune nu are sr
Ong, seamil, la emisiunea rentei, de cursul ei, de creditul de care
se bucurr statul, de siguranta operatiunilor care se fan, gi nu are sr

www.dacoromanica.ro

127

caute sa nu faca o emisiune de rent& pagubitoare creditului statului ?

S'au gasit chiar in sanul comitetului delegatdlor, unii, precum este D. Ionel Bratianu, cari au si avut asemeni preocupki,
si se propusese a se fixit un maxim pang la care sa se poata
emite renta, in cursul unui an. Aceste preocupari insa, s'au pL
rut neintemeiate. In orice caz, ele sunt cestiuni de detaliu, iar
nu de principi I general, caci cu sistemul acesta nu exista nici
un credit, nici o institutiune, pentru care srt se faca emisiunea
de renta, ca obiectiunea srt nu fie fundatrt !
Dar s'a mai adaugat : titi ce are srt se intample proprietarilor caH au sa vanda moiile? Pretul au srt'l cheltuiasca i renta
are sa treaca in strainatate !
Apoi, D-lor, de cand statul are sa ajungrt sa se faca tutorul
oricaruia care iqi vinde proprietatea? Cum ? eu, astrtzi vand mogia qi iau pretal, i nu este niciun pericol alarmant ! Pentruce
ar fi, cand voiu primi acel pret dela Cassa rurala ?
Dece cand iau pretul dela un proprietar are srt fie conservat
de mine, si dece cand il ian dela Cassa rurala are sa fie cheltuit ? Fiecare este stapan sa dispuna de mijloacele si avutul situ,
fiindca inainte de a gandi srt ajutati pe oameni, trebne sa respectati libertatea fiecaruia! Nu puteti merge cu masura pang acolo incat sa va ingrijiti dece au sa se fad, cei care ii valid
proprietatea.
Alt dezastru, dezastrul economic, caci transformandu-se toata
proprietatea mare in proprietatea mica, are sa inceteze bogatia

agricola din tail !


Ati vrtzut tabloul care l'a facut d. Ionescu. D-sa ne-a zis :
toata tara are sa fie transformata in proprietate titraneasca, nu
are sa mai existe deloc proprietate mare !
Dacia', ar fi adevarat c proprietatea mare are srt dispara,
dad, ar fi adevarat ca proprietatea mica are sa cotropeasca toate
interesele mari, ar fi un pericol social, dar credeti ca aceasta
stare de lucruri are ski se intample ?
0 voce. Nu va fi nici atunci, niciun pericol !
D. B. M. 111issir. *i eu cred ca nu exista niciun pericol,
insrt eu ma pun in sistema d-lui Ionescu i zic : daca ar fi adevarata imaginatiunea d-sale, atunci obiectiunea ar fi posibila.
D-lor, sunt dourt sisteme de a argumenta, sau sa admigt de
www.dacoromanica.ro

128

adevarata afirmare, ipoteza, Ca toata tara s'ar transformit intr'o


tara de tarani i s argi c niciun pericol nu va fi, ca Ora nu
va suferi economicete, sau sa cedez ca in aceasta ipoteza s-ar
pierde agricultura, bogatia tarei, dar ca ipoteza nu este posibila,
cum imi dovediti lucrul acesta ? De unde deduceti ca are sa
se realizeze aceasta ipoteza, ca proprietatea mare are sa se transforme in totul in proprietate mica ? Nu este destul sa afirmi un
lucru, trebue sa ne i convingi! Logica omeneasca este foarte
elastica, cugetarea omeneasca foarte bogata, mai cu seamd child
se ocupa cu abstragiuni, cu generalitati i cand mai ai i o imaginatiune vie, treci lesne dela o idee la alta si vezi pericol chiar
uncle nu este.
Dar stiti cand este adevarata tiinta ? Adevarata tiinta, adevarata prorocie este atunci, cand te bazezi pe lucruri care au
sa se intample fatal ! Ei bine, co lucru ma face sa cred ca cu
legea de astazi toata proprietatea mare are sa se transforme in
proprietatea mica ? Da-mi cheia acestui secret, ca sa vad cum are
s se opereze aceasta transformare ? Am spus ca este cunoscut
ea oamenii nu lucreaza de cat imbolditi de un interes.
Este interesul proprietatei mare de a se transforma in proprietate mica ? Daca proprietarii maxi gasesc in interesul lor
ca sa se desbrace de proprietatea lor i s o dea micilor cultivatori, atunci repet, n-aveti decat sa veniti d-voastra cu o lege
In care sa spuneti ea nimeni nu are dreptul sa-i vanda moia
taranilor, fiindca so fractioneaza proprietatea mare. Dar nici d.
Tache Ionescu nu contesteaza ca este bine sa fie i proprietate
mica! Ar dori numai sr), nu fie toata tara o proprietate mica.
Uncle are sa se opreasca limita pe care o core ? Cand are sa fie
destul i chid are sa fie mult? Unde are sa inceapa multul d-sale1
Masura are sa fie capriciul, arbitrarul d-sale !
Atunci sa-mi permiteti sa va spun, ca de cat sa fixati uncle
are sa se opreasca multul, lasati mai bine libertatea tranzactiunilor intre oameni i ea va regula aceasta limita.
Toata garantia o avern in lupta de interese, i cand nu va
fi niciun folos, niciun avantaj, evident ca, nu are sa se vanda
toata proprietatea mare 1 n-are sa dispara en desavarire.
Obiectiunea cea mare insa, ce a facut d. Tache Ionescu, acestei legi, este ca ea ar fi antinationald.
D lor, la toate obiectiunile se puteit atepta cineva, i toate
www.dacoromanica.ro

129

obiectiunile se puteau face, numai aceasta ins nu. Dece s'a zis
ca este antinationala ?
D. Tache Ionescn a citat Polonia i Posen, i a aratat ca
si acolo s'ar fi facut legi identice. D-lor, tocmai aceasta probeaza
ca nici o lege nu este mai avantajoasa pentru nationalizarea pamantului de cat atunci cand faci proprietari pe autohtoni. In
Polonia pe care au voit sa o nimiceasca, proprietarii mari au fost
nevoiti s vanda proprielatile lor, iar cumparatorii, proprietarii
cei mici, nu erau Poloni. Asemenea i in Posen, era, cestiune
de desnationalizare.
Un asemenea pericol nu existii la noi. Proprietarii mici
sunt autohtoni. Oare taranii cafi vor ajunge sa stapaneasca a-

ceste pamanturi nu sunt autohtoni? Din contra dar, pamanturile vor ramane in mama taranilor, cei mai autohtoni locuitori,
cari pot sa fie.
S'a mai dat un alt argument: intre actele alturate pentru
sustinerea legei, onor. nostru raportor a pus i un discurs al unuia
dintre cei mai ilutri barbati de stat ai Romaniei, Mihail Kogalniceanu, in care se gasese vorbele acestea : ca proprietatea
mare trebue sa o pastram, pentru ca. ea ne-a pastrat nationalitatea noastra.
Primesc premiza ca foarte adevarata, si nu ca o simpla figura oratorica, ci ca o cestiune de entusiasm sau un omagiu a.
dus trecutului. Dar care este acum concluziunea, daca proprietatea mare este care a pastrat nationalitatea? Putem trage concluziunea ca proprietatea mica nu o va pastra? Antiteza aceasta
poate sa existe in capul cuiva ? Si apoi sa ne mai intrebam : de
ce proprietarii maxi au pastrat nationalitatea ? Stiti de ce? Pentruca ei aveau in mana lor toate destinele tarei. Precum erau
singurii stapani pe proprietater ait erau stapani i pe destinele
tarei, si de signr ca cea dintaiu datorie a lor era sa pastreze
taxa, pentruca astfel ii pastrau i proprietatea. Dar oare cultivatorii de pamant deveniti proprietari, n-an sa-i pastreze i ei
tara lor? Apoi dad', proprietarii cei mari ii pastrau proprietatile
adesea fara sa le tie hotarele i nici pe unde sunt... (aplauze),
cu atat mai mult ii vor pastra-o proprietarii cei mici, cari-i cunose hotarele pada la un deget de pamant. (Aplauze). De ce s'a
pierdut Egiptul ? Fiindca cei chemati sa apere taxa nu aveau o
bucata de pamant al lor. _Este absurd, zice Diodor din Sicilia,
Acte

Legiuiri.

www.dacoromanica.ro

130

a incredinta apararea unei tari la nite oameni, caH nu posed


nimic in aceh tara". Si iata dece fundamentul proprietatei mici
este national, este conservarea nationalitatei.
Dati-mi voie sa va citez in privinta aceasta ce zice tin profesor de economic rurala, child e vorba de avantajiile proprietatei mici.
Proprietatea mica poseda un avantaj pretios asupra celei
mari i anume acela de a stimuld industria cultivatorului in gradul
cel mai inalt, etc. Young era constrans s recunoasca aceasta".
Si D-voastra titi ca acesta erk un mare partizan al proprietatei mari.
,.Ea mai are i o alt calitate, nu mai putin pretioas. aceia
de a moralith pe om, de a'l alipi de tam sa, de a'i inspird pldcerea
de muncA fi de linifte. Din sanul proprietarilor mici s'au nascut
acele generatiuni ah de bine inzestrate, atat din punctul de yedere moral, cat i fizic, care fac forta statelor."
Un singur neajuns are proprietatea mica : .,Singurul per-col, zice acela scriitor, la care se expune desvoltarea proprietatei
mici, este crefterea prea repede a populatiunei". Acest neajuns la
noi devine un avantaj.
Noi, in kc de a ne tame, trebue sa ne bucuram ca vom produce o repede cretere a populatiunei rurale. (Aplauze).
fag pentruce proprietatea mica va asigura qi mai mult nationalitatea. Cuvintele de apararea tarei nu vor fi numai o forma
71

oratorica, ci vor fi in realitate un adevar; micul cultivator proprietar, aparand tara, Ii va aparh adesea tara sa, piimantul sau,
nationalitatea sa. (Aplauze).

Acestea zise, vedeti, D-lor, ca in materia aceasta daca ne


marginim in generalitati, toti pot sa aibrt dreptate. Ceeace trebue sa facem este sa lasam libertatea tranzactiunilor, sa le ajutam in marginea libertatei kr, i jocul natural al intereselor va
regulh mai bine cleat oricine chestiunea proprietatei mici 1 nu
va fi cu putinta a se intampl ceeace a spus D. Tache Ionescu.
Acest proiect de lege are in destul merit de a fi liberal si
national. Este liberal, pentruca asigurii adesea libertatea de a cumpr i a cultivatorului, dandu-i posibilitatea de a rascumparh o
movie cat de mica : este i national, pentruca asigura proprietatea in maim agricultorilor.
Intru cat priveste critica ca se vor face o multime de abuwww.dacoromanica.ro

131

zuri in aplicarea acestei legi, observ c atunci ar urmh dupa aceasta teorie, sa nu se mai fiat nici o lege, nici o institutiune.
Temerile de felul acesta sunt numai temeri personale. Cred
ins c gdvernul ii va da toata osteneala ca legea sa, fie bine
aplicatrt, iar nu sa fie fatala, duprt cum prezice D.Tache Ionescu.
Acestea sunt motivele pentru care rog Camera sit voteze
proiectul de lege, &toil el, sunt sigur, c va da rezultate binefacatoare !

D. N. T. Popp. D-lor, conversatiunile care se tin in unele


colturi ale Camerei, mi se pare ca coboara importanta acestei
discutiuni, i v'ai rugh sit binevoiti a'mi da putina atentiune,
caci dela inceput v declar c voiu fi foarte scurt i chiar foarte
concluant, pentruca s'a vorbit destul i in favoarea i contra acestei legi.

Eu, D-lor, va marturisesc ca dacrt ar fi fost vorba ca dispozitiunile legei sa fart de obiect a inlesni mijloace pentru a cumparit cdranii pamant, adica acei cari nu ar aveh deloc sau cari ar
aveh mai putin de dourt hectare, precum daca aceste cumparari
de mosii s'ar tinde din economia legei, ca sa se fad, numai in
aceh regiune undo statul nu mai are moii pentru a vinde, intelegeti D-voastra c in asemenea conditiuni desigur c nimeni
din aceasta Camera, fie liberal, fie conservator, nu s'ar fi putut
ridich in contra legei, pentrucii principiul este deja creeat prin
anterioarele legi, principiu ce se aplica pe o scara foarte intinsa
intim cat priveste proprietiltile statului de a fi vandute la trirani.
Dar, D-lor, cand prin aceasta lege se face inovatiuni, unele
interpretate cu multa seriozitate, i din care se scoate ca concluziune o.ingrijire profundrt; iar allele interpretate intr'un mod
mai blajin, i din care se conchide, cg, nu este absolut niciun perico4 nici pentru ordinea sociala, nici pentru economia generala
a tarei, aceste contradictiuni reclamrt, sa ne explicam, crici explicatinnile ne pot duce la un folos, la o solutiune care sa inlature
qi ingrijirile celor ce au combrttut legea, 1 nu mai putin adevarat, sa facri i pe aceia cari au aparat legea in conditiunile in
care ea s'a prezentat, srt convina de a se modifich, pentruca in
definitiv, scopul pe care trebue sa'l urmarim cu totii nu trebue
srt fie altul dead a da tarei o lege bung, care sa inlature i ingrijirile ci sa satisfaca i scopul ce'ci propune. Ca sa dam in adevar, tarei o lege bung, care sa inlature ingrijirile i sa satiswww.dacoromanica.ro

132

face; scopul, este indispensabil ca sa inlaturam inovatiunile i sa


continugm cu principiile deja stabilite, ca legiuitorul sa intervina
in ajutorul taranului ca sa face; aehizitiuni de pamant prin cumpgrritoare.

Fate, de modul cum se cultiva, la noi pamantul, s'a crizut


de acord ca o bucata de pamant de 5 hectare este suficientrt la o
familie tAraneasca, pentru a o cultivh.
Daca, D-lor, nu facem o inovatiune i continuem cu principiul de a aplicit si in dispozitiunile legei de feta, acel principiu care se aplica pentru vanzarea bunurilor statului in loturi
mici, intalegeti bine c acordul este posibil i ingrijirile mari de
care ne-a vorbit D-1 Tache Ionescu, vor dispare, scopul ce'l urmarim ii vom atinge.
Prin urmare trebue in prima linie sa ne irrtelegem si intreb : Legea aceasta a Cassei rurale, va acordit credit pentru cumperare de primant acelor agricultori romani cari nu vor aveh pamant, sau vor aveh mai putin de 2 hectare ? Legea Cassei rurale
va interveni pentru a se cumparg de cat e muncitorii de pamant
mosii in acele regiuni, numai unde statul nu va mai avee, mosii
pentru a vinde in loturi mici la Varani? Dacrt respnnsul este afirmativ, atunci in asemenea conditiuni nu mai este absolut nici
un pericol, nici economic, nici national, nici social; ingrijirea ca
proprietatea mare se va distruge, calculele ce s'au facut ca am
aveit Inca 100000 san 150000 de tarani muncitori cari sa nu aiba
pamant. cred ca sunt putin intemeiate si ca numarul lor nu se
poate ridich la aceasta suma.
Dar admitand ca ar mai fi inca de facut proprietari prin
vinderea de pamant chiar 150000, totusi nu va fi absolut nici
nil pericol, pentruca ei nu vor lua de cat 1/3 parte din pamant,
iar 2/3 parti vor ramnea pentru marea proprietate.
Vedeti dar, ca nu exista niciun pericol pentru clesfiintarea
proprietatei maxi. Dace', d. ministru, care ne-a prezentat acest pro-

iect de lege, va declare, ca primeste amendarea legei in conditiunile ce am avut onoare a aratit, atunci eu votez legea; iar
dace, d. ministru voieste ca prin legea actuala sa constituiascrt
credit pentru formarea unei proprietati mijlocii si daca D-sa intelege ca toti taranii, dupa cum in lege este, pot cumpare, mosii
gi ca creditul Cassei rurale este deschis pentru toti acei cari au
Inca pamant, atunci voiu vote, contra acestui proiect de lege si
www.dacoromanica.ro

133

pot spune d-lni ministru c proiectul de lege este ran venit atat din punctul de vedere financiar si economic, cat si social.
D-lor, cand taranul nostru va vedek o asemenea lege votata i sanctionata, cu dispozitiuni ca acele cuprinse in art. 25,
ca ei pot sa faca achizitiuni de pamant dela 6 pana la 24 de
hectare; el va intelege ca desi are 4 sau 5 hectare, poate insa
st uzeze de creditul Cassei rurale ca sa-si complecteze suma de
de 24 de hectare.*i. multe sunt 'mijloacele care pot face pe proprietar a uri proprietatea sa si a fi silit sa o vanda d-voastra cunoasteti tara foarte bine, si eu unul nu voiesc a enumerk aci
multiplele mijloace de sfortare.
D. Nicolaescu a zis : dar nu avem noi legi exceptionale,
nii avem Banca nationala, Creditul agricol, Creditul rural; nu avem institutiuni de asemenea natural? Da, le avem create. Binevoiti insa a-mi spune care din aceste institutiuni avanseaza plina
valoare a gajului ? Creditul rural avanseaza o treime din valoarea proprietatei. Banca agricola avanseaza asemenea o treime
din valoarea obiectelor oferite ca gaj i, Banca nationala, care
spun eti ca este 'un privilegiu pentru comert; dar ce privilegiu
poate fi, cand trei persoane, bine cunoscute si solvabile, se cer
sa fie solidare, responsabile.

In dorinta de a cumpar pamant, triranii vor oferi preturi


mai mari decart face, bazandu-se pe vigoarea lor i sperand in
productiunea timpului.
Ce ar face insa Cassa rurala, care acorda deplin credit al
valoarei pamantului, cand ar veni un timp ran unde nu ar putek
sa plateasca taranul ?
Pe langa acestea, nu trebue a pierde din vedere ca toata
emisiunea de renta nu mai are o garantie speciala ; emisiunea
de renta are ca garantie averea tuturor locuitorilor tttrei !
Inteleg dar sa facem Cassa rurala, sa venim in ajutorul ttranilor cari n'au pamant de loc, san au mai *putin de doua hectare, ca s poata cumparit din mosiile particulare fiecare taran
Tana la cinci hectare, unde statul n-ar mai avek mosii; aceasta
cred ca este bine sa facem in interesul economic, national si
social.

Nu inteleg insa rolul statului a creik proprietate mijlocie


de 12 sau 24 de hectare, cum se propune, prin a se emite renta de
www.dacoromanica.ro

134

stat pentru intreaga valoare a prtmantului i in rizicul statului,


i sunt cu totul in contra unor asemenea inovatiuni.
Guvernul, si in special d. prim-ministru care a prezentat legea, trebue sA se pronunte in mod categoric dacA prim ete sau
nu modificarea legei, in sensul cum am avut onoarea a sustine
ca admisibil, i numai dela acest raspuns al guvernului va depinde votul meu.

,,,edinta din 21 Fevrnarie 1897.

D. prefedinte. Acuin la ordinea zilei avem continuarea discu-

tiunei generale asupra proiectului de lege relativ la infiintarea


Cassei rurale.
D. Buescu are cuvAntul.
D. Panel Buescu. D-lor deputati, proiectul de lege ce se pre-

zinta onor. Adunari de actualul guvern, este un proiect de lege


al partidului liberal. Este trecut in programul nostru. De mult
timp partidul liberal a discutat principiul acestui proiect de lege
i ministerul actual nu a facut cleat s formuleze proiectul, spre
a da astfel satisfactiune la fagaduielile facute de partidul liberal
national, fagaduieli date prin program, de a improprietari pe sateni, prin cumparare de proprietrtti.
Ara aduceti aminte ca deosebit de aceasta, guvernul a mai
promis Camerei aducerea acestui proiect de lege, Inca dela deschiderea sesiunei actuale, in scop de a se cumpara moiile prin
o cassrt speciala, pentru improprietarirea satenilor.
Dar D. Tache Ionescu a zis in Camera, ca nicaieri nu a gasit
in programul nostru principiul acestui proiect de lege. Tot D-sa
insti, mai pe urmA, a fost nevoit ca citind cateva randuri din programul partidului national-liberal, sa citeze chiar partea din program, unde sunt principiile din care a izvorit aceasta lege.
Iata aceastri, parte a programului :
Se va inlesni trtranilor cumpararea de proprietati particulare cu bung; invoiala sau la licitatie publica, prin emiterea de
bonuri funciare garantate de stat i platitoare prin amortizare,
cu lungi termene".
www.dacoromanica.ro

133

D-lor, s vedem daca acest proiect de lege pe care-1 critic&


intr'un mod Etat de elocvent D. Tache Ionescu si D. Iancovescu,
cari au emis ideea cal el ar aveit de efect o mare nenorocire,
pentru progresul agriculturei noastre, caci s'ar desfiint a. proprietatea cea mare ; sa vedem clack aceste critici sunt fundate, caci
ideea desfiintarei proprietatei mari s'a sustinut de D. Iancovescu
cu mult talent.
Este invederat c, dac D-lor nu combateau din acest pullet
de vedere proiectul de lege, discutiunea nu ar fi luat proportiuni ash. de largi si de serioase. Din parte-mi le sunt recunoscator ca au dat discutiunei acestui proiect de lege o ash de importanta
discutiune.
Marturisesc, D-lor, ca. din scurta expunere, cu care guvernul
a prezentat itcest proiect de lege, nu ar fi iesit toate elementele
acestei discutiuni si nu am fi fost destul de luminati.
Lipsesc din aceasta scurta expunere de motive data de gu-

y ern, unele puncte de capetenie. Lipseste o statistica pe care


numai guvernul puteet sa ne-o dea, i cu care am fi liutut mai
bine discuth a Gest proiect de lege, adica o statistica a satenilor
neimproprietariti si a acelora care au nevoie de improprietarire si
care nu &ant Inca improprietariti.
Din norocire raportul D-lui Stolojan ne-a luminat mai mult.
Raportul D-sale, in adevar, e un raport de un om politic care a

luat parte mult timp la discutiunile parlamentare si in adevar


ne-a dat multe date, dar totusi raportul D-sale nu e Inca complect,
pacatuieste prin lipsa acelorasi date casi acela a ministerului.
D-lor, D. Tache Ionescu a venit cu doua cestiuni ; mai intalu
a combatut proiectul de lege din punctul de vedere financiar qi
l'a combatut in acelasi caz casi D. Iancovescu, pe tartimul primejdiei care o vom aveh prin desfiintarea proprietatei celei maH.
-vrt voiu probh ca prin acest proiect de lege nu se desfiinteaza proprietatea cea mare.
Va voiu dovedi c cu timpul, prin progresul care se va face
in aceasta tara, se va mari numarul proprietatilor maH.
D-lor, sa incep cu cestiunea fin anciara a D-lui Tache Ionescrli
D. Tache Ionescu ne-a spus, ca, din punctul de vedere financiar, acest proiect de lege e foarte vatamator, pentruca se emite

o renta de 5 0/0, care renta are sa fie o nenorocire, deci un rau

www.dacoromanica.ro

136

mare, pentruca statul are o renta de 40 i astfel cu aceast renta


de 5 % care o emitem, va fi o depreciere a rentei statului.
Aceasta cestiune mi se pare cu desavarsire nefundata. Toti
cari s'au ocupat putin cu asemenea cestiuni, stiu Ca ifl deosebite
TIM,

tipurile de renta sunt foarte variate, ca tipurile de renta

care s'au emis, au fost conforme cu creditul public care erh in


acele tari pe timpul cand s'au emis.
In Franta au fost tipuri de 7 %, de 6 % si de 5 0/, i mai
tarziu, cand creditul public s'a mai imbunatatit, s'a facut conversiunea de creditul care erh in acel moment, ah s'au convertit titlurile 7 0/0 cu titlurile 6 %; si pe urma cu titlurile de 5 % i mai
tarziu cu titlurile de 4% si de 3 %.
Prin urmare nu are a face de loc tipurile care se emit cu
cele care erau emise, nu un tip desfiinteaza pe celalt, din contra
tipurile care vin in urma, care sunt date in conditiuni mai avantajoase i pun pe stat in pozitiune ca, prin deosebite conversiuni
sa le prefaca in tipuri mai mici i statul castiga asupra capitalului sau asupra dobanzilor. lath principiile pe care d. Tache Io-

nescu, se vede, ca nu le-a luat destul in consideratiune i s'a


precipitat in aprecierile care le-a facut. Dar este a dona cestiune
care a pus'o i care este foarte grava. D-sa a zis ea statul care

garanteaza aceasta renta, dupii mine rau numita renta rurala,


statul garantand-o are sa vina un timp cand sa plateasca sume
insemnate. pentruca in timpurile rele satenii nu vor puteh plati
i statul va fi silit sa plateasca pentru. ei. fiindca este garant.
Aci este o eroare mare a D-lui Tache Ionescu. D-lor, ceeace
se face prin aceasta lege sunt obligatiuni funciare intemeiate pe
garantia pamantului. Cum, D-lor ? Credeti Ca noi am fost ash de
usurei sa punem principiul acestei legi in programul partidului
liberal, i astazi sa o traducem in fapt, expunand pe stat la pagube mari? D. Tache Ionescu nu a voit sa tina seama de principiile creditului funciar
si prin legea aceasta nu se face
cleat un credit funciar
care se bazeaza pe garantia pamantului, care este garantia cea mai solid& Ce am facut noi cu
creditul rural ? si ce este acest credit? Creditul rural este proprietatea ipotecata i valoarea sa mobilizata prin serviciurile
funciare, care se emit pe piafa de creditul rural. Ce efecte mai
solide i mai sigure exista in tara romaneasca decht acestea
De and exista creclitul funciar. platit-a statul cevh? Nu, fiind-ca
www.dacoromanica.ro

137

cea mai bung, garantie este phmntul si valoarea lui merge cres-

and.

Ace lasi sistem este si in legea actual, si este evident ca


nu avem srt ne temem de pagubele ce ar rezulta din scrisurile
funciare ale Cassei rurale, cki i acestea sunt garantate prin
piimant. Prin lege s'au luat toate ingsurile ca cei impropriethriti
cari nu vor plti un an sau doi, proprietatea lor se va vinde
altora, ash incht valoarea scrisului funciar va famnei aceiasi si
statul ca garant u va avea nimic de plAtit. D. Tache Ionescu
nu a observat c toate institutiunile de credit au luat precautiuni
ca atunci child acei cari au pus ca garantie phimnturile lor nu va
puteh plti, an aceasfa garantie a pttmantului. ash incht nu o SA
se teamil de nimic. Afara de aceasta, toate institutiunile de credit au un capital de rezervii pentru a preintampinh indat ii. pagubele ce ar rezulta: si nu este nici o institutiune linanciar
care s nu aib h. acest capital de rezervri: chiar Banca nationalh,
care desi nu a avut nici o pagubit mare 'Yang acum, are un capital de rezervh de aproape 9 milioane.
Stint asthzi garantii in toate institutiunile financiare asa de

mari, Inca nu este nici o temere de pagubit ca statul s pliiteasch; statul este un fel de girant, nu RI decht o garantie pentru a ridich prestigiul acelor efecte, dar nu va aveh el srt plitteasch
vreo pagubh. Astfel eh nu sunt intemeiate contradictiunile D-lui
Tache Ionescu. Dar, D-lor, orice lege e supush la o contradictie.
Cnd s'a Ault legea creditului funciar, a venit un proiect

de lege din initdativa guvernului conservator. D. Epureanu era


prim-ministru. Legea aceia a fost o lege prin care se da in exploatare creditul funciar unei societhti de capitalisti striiini. 5i
atunci partidul liberal s'a alarmat; atunci a venit ideea care a
predominat la facerea legei si atunci am adus noi alt proiect de
lege; atuncine-am zis: daca se va da exploatarea creditului funciar unei societati de capitalisti strilini, nu vedeti un pericol
pentru tara aceasta ? Pericolul ar fi c acesti capitalisti au sh
pung mita, pe propriethtile noastre si au sh le imparta chiar la
strini. 5i atunci am zis: aceasta poate sh fie un pericol national; sit' punem un alt principiu pentru infiintarea creditului
funciar.

5i atunci am zis c asociatiunea proprietarilor rornitni srs se

www.dacoromanica.ro

138

facrt de creditul rural ; asemenea erAditul s emitit el serisurile fun-

i ash agi poatrt plati tot proprietarii romni datoriile ce


au contractat pentru moiile bor. Discutiune insemnatrt a fost si
atunci, caci cele dinti cuvinte care s'au opus au fost : cum puneti D-voastrk D-lor, ca proprietarii cari an datorii pe moiile lor,
chiar ei srt se asocieze Si srt formeze creditul funciar ?
Vedeti, crt ceeace pitreh atunci parodoxal, astrizi proprietarii
asociati cari au avut nevoie sresi ipoteceze moiile bor, sant constituiiti in institut de credit si platesc en succes datoriile bor.
(Aplauze). lath principiul ce a predominat la infiintarea creditului funciar.
Legea ce ni se propmte astrizi nu este fundatti deckt pe acelas principiu, ca proprietktile care se cumpiirk pentru srtteni,
sit se emitg pentru ele scrisuri funciare en amortisment. Sistemul este identic si prin urmare i garantia este aceeasi.
Am terminat, D-lor, cu chestiunea financiarti. Yin acum la
a doua chestiune.
Pe ce temeiu, pe ce iogic, pe ce utilitate, pe ce necesitate,
ni se zice, voiti D-voastrri, srt cumpArati mosii particulare i sit
ciare.

le datd stitenilor ?

Chestiunea aci se divide in douk Aci e o chestiune economica si agricold si al doilea principiul de ordin social si de ordin politic. Principiul economic ni'l arat necesitatea satenilor.
Ei sunt cari alerg, cari cer ; mizeria lor ne spune eg, au nevoie
de prtmant.

D-lor, dacrt veti examinh invoielile satenilor, chiar aceia


cari au mici propriettiti, yeti vedeh necesitatea care o au de a
merge la proprietar si arendas s'it le cearrt pamitnt ; yeti vedeh crt
de sine se desemneazrt marea necesitate de a fi impropriefariti
srttenii, ca s nu ramkna clasa de srtteni neimpropriearitk
Vit aduceti aminte c nu de bunrtvoie sktenii an fricut in
taxa aceasta chiar revolutiuni.Vrt aduceti aminte de anul 1888.
Nevoile lor erau ash de maxi, incat sgtenii din Ilfov au fost ne-

voiti sk se punit in grevrt si nu s'au dat inlturi nici in fata pericolului, cand se da cu gloante in pieptul lor, chiar farii cele
trei avertismente legale, cum ziceh D. Carp.
Necesiattile Ii fceau s primeascit invoieli en arendasii pe
care in urmrt nu le puteau indeplini.
Indeplinirea datoriilor erh ash de grea, incht au facut revowww.dacoromanica.ro

139

lutia din 18887 si aceasta a facut pe nemuritorul Kogalniceanu,


care intelegandichestiunea aceasta atat de grava i intelegand
dreptatea ei, a facut o interpelare, cerand sa i se aduca toate
contractele de invoieli agricole din judetul Ilfov.
Am vfizut eu dosarul si am studiat contractele acelea i vrt
pot spune in cateva cuvinte cat erau de grele invoielile 1 cata
dreptate aveau satenii ca s5 se revolte, i numai Kogalniceanu a
inteles si a cerut dosarele, ca sa fad, o interpelare pentru ca sa
arate dreptatea ranilor cand au facut revolta. Am tras o concluzie, am vroit sa calculez renta ; sa nu confundati renta cu
arenda.

Renta va sa zica dreptul, fertilitatea pamantului, i Omantul care se d5 sateanului, este un pamantul gol, fr nicio umbra de capital depus intrinsul.
Calculand aceasta fertilitate naturala a pamantului am ga
sito ca in judetal Ilfov renta unui pogon nu este decat de 12 lei.
S:titi cat plateste sateanul ? PlAtegte dela 33 panala 48 de lei pe
pogon. Apoi atunci unde mai este egalitatea schimbului ; a schimbh

munca pe o valoare ega1, dreptul de a schimbh producte de o


valoare, pe alte producte tot de o valoare egala ?
Cnd pentru o renta de 12 lei plateste dela 33 panala 48
arenda, paguba este.prin urmare intre 21 panala 36 de lei.
Paguba foarte mare, ceeace a facut deficitul lor, totdeanna,
nenorocirea lor, si mizeria satenilor, aceasta a fost in totdeauna
cauza revolutiunilor.

Dar sa va dau un alt exemplu mai practic, ca sa vedeti de


ce sfitenii sunt in mizerie si dece an fost nevoiti sa se revolte.
Poate c ideea aceasta de renta o s'o credeti ca. este cam tiintifica si ca nu ar fi destul de probata in momentul actual.

Luati, D-lor, arenda in trecut

yeti vedek cat a ajuns

astazi.

Arendele acum 25-30 de ani erau pe a treia, a patra, a


cincea parte de ceeace sunt astazi i fara, ca acele pamanturi sa
fie ingraate, sa fie cultivate mai bine sau sa aib o atmosferfi
mai prielnica, arenda s'a urcat de trei, patru i cinci oH mai
mult.

SA v mai spun Inca un fapt : imi aduc aminte de un arenda,

Leafe, din Romania mica, care a venit in Camera de pela 1869


din care faceam i eu parte,
si a cerut scazamant la moqiile
www.dacoromanica.ro

140

ce le aveit in arenda dela stat ; si pe atunci trebue srt stiti cri arendasii cereau foarte des asemenea scaderi de arenda, crtci se
grisiau foarte des in paguba.
Acest Leafes a fost inlocuit i arendasul cel non in loc s
se ruineze, s'a imbogatit. De atunci se obserfa c cererile de seaderi de arenda au incetat si nu numai atat ; dar arendasii au me:rit veniturile statului de trei i patru ori prin licitatie, ceeace a fa:cut c i arenzile particulare s'au urcat de trei ori si patru ori.
Oare urcandu-se aceasta arenda, aceasta provine din cauza Ca
s'au mArit preturile granelor? Dupa statisticele care le am consultat de 25-30 de ani, pretul grianelor a oscilat, dar in mijlocie nu s'au mrtrit, incat duprt pretul productelor nu se justificA
intru nimic sporirea intreitA, si impatrita a arendei.
Stiti prin co s'a mrit ? S'au marit arenzile prin aceid c
s'au incArcat in mod ingrozitor invoelile agricole; ori acum 20-25
de ani invoielile agricole erau de 1/8,1/7 din producte, in urmrt
s'a facut 1/5 si 1f4; azi e 1/3 hat ce dau astazi bietii sateni. IatA
pentruce s'au indoit Si s'au introit arenzile moiibor, pentruca arendasii au facut invoeli de 3,4 si 5 ori mai grele. Iatrt nenorocirea
care a facut ca trtranul sa se afle in mizeria in care se afla, iath
ceeace face ca el vine azi srt vA c.eara de sus pang jos improprietarirea, primant, ca s scape de jugul cel greu al arendasului. Prin urmare, D-lor. vedeti ca improprietarirea srutenilor, ash
cum o prevedem noi in acest proiect de lege, o facem pentrucA
ea se impune de trebuintele sritenilor de a scapit de jugul arendasilor. Dar o sa ziceti, o obiectiune care in adevrir o puteti face
credeti c o srt puteti seriph pe taran de mizerie cu aceasta improprietrtrire ? Eu sunt cel dintain a recunoaste si a zice cA nu
Nu ati scrtpat pe sAteni, ne puteti zice, de mizerie cu legea ruroll, nici cu improprietArirea insurAteilor. si tot mai an nevoie
de pAmant? Da, pentrucri la noi sAtenii au un pamant de cultura eminamente sterilizat, pentrucrt el a fost cel mai mult timp
cultivat. Cu sistemul lui de cultura. prtmantul ce ii s'a dat nu
poate srt-i produca nici mijloacele de hranrt, necum srt mai phi..

teasca si darile catra stat, in cat e nevoit srt se duca sa ia pamant dela arendasi, si voieste sA scape de jugul arendasilor.:Evident crt pang cand va ajunge siiteanul sa prtfaseascrt sistemul sAude culturA, el care face o culturrt foarte extensivrt azi, pang atunci are nevoie de o mai mare intin d me de primhnt. Dar schim
www.dacoromanica.ro

141

barea sistemului de cultura extensiva

iarasi o grija a guver-

aului, ca nu e destul s dam numai pamant, dar guvernul sa


vine, 1 cu acele proiecte de legi ca s facem pe sateni sa ptraseasca nenorocitul sistem de izlaz care il vad ca il mai sustin
unii dintre noi. Azi el ar trebui sa paraseasca sistemul saracitor de cultura i exernplul cel bun este aproape de noi, In
Transilvania.

Acolo veti gasi sateni romani, cu 6, 7, 8 pogoane i ei an


si vite bane si o prosperitate care nu o an satenii notri, pentrue an adoptat de mult timp un sistem de cultura furajer, parasind nenorocitul acela de izlaz : ei isi pot procura astazi hrana,
si imbunatatirea vitelor i-a facut ca sa fie mai bogati i Omantul lor prin acele plante furajere s'a imbunatatit foarte mult.
Aceasta sa o aveti in vedere, si s o avem en totii, ca este
a doua problema economica agricola care se impune acestei -tari
i pentru care guvernul trebue sa aiba toata ingrijirea, ca sa
scape pe taran de aceasta cultura extensiva care sleieste puterile
sale i care face nenorocirea sa.
0 a doua cestiune, care se impune pentru improprietarirea
satenilor. este cestiunea sociald.
Cestiunea de ordine publica, cestiune de nationalitatea pamntului. Acest principiu este mult mai mare, de cat principiul
economic.

D-lor, cand am venit in tail, dupa studii in. strainatate,


era pela 1860-61, mi se pare, am gasit o cestiune mare, am grtsit cestiunea colonizarei.
Era la putere guvernul conservator: atunci in Camera se
puma cestiunea colonizarei Tarei Romaneti. Boierii de atunci, ah
Ii numeam noi, nu-i numeam conservatori, boierii hotarise ca sa

se faca o lege, pentru ea sa-si vanda en pret mare proprietatile


lor la sateni, i sa le colonizeze.
In capul guvernului de atunci era Barbu Catargi i s'a sustinut in Camera, ideia aceasta a colonizarei.
Imi aduc aminte c atunci un insemnat orn, un mare patriot, Martian, a facut o broura care a facut mare efect in tail.
Am avut i eu ocaziune sa scriu doua articole intr-un ziar, Independenta romanii, tot in aceastil cestiune.

In adevar ca cu aceste scrieri s'a produs un curent atunci


in Capitala; cestiunea a devenit foarte importanta, i atunci
www.dacoromanica.ro

142

Barbu Catargi in Camera a batut in retragere ; a spus in Camera, ca acei cari au scris in aceasta cestiune nu erau decat niste pigmei cari s'au suit pe cash ca sa se puie in
evidenta. Dar atucni insa s'a incetat cu cestiunea colonizarei; dar
totui dad)", cestiunea colonizhrei a disparut, ea a ramas inch, in
memoria noastra. Si cuvintele care le-a spus d. Tache Ionescu
despre Polonia, c proprietarii cei mari i-au vandut moiile la
straini, aceasta nu a fost un argument in favoarea cestiunei care
o sustineh. Acest argument a fost in favoarea acestui proiect de
lege. In adevhr trebue ca noi sa impartim pamnturile la sateni
ea sa nu mai avem nici o grija de ideia colonizarei, sa nu mai
avem teama ea panfanturile rurale ar puteh deveni vreodata pamnturi in mane. streinilor i sa nu credem ea ideia aceea a incetat en desavhrire.
Un economist german, List, a lasat ca un testament, ca emigratiunile ah, de mari ale Germanilor, care se fac in locuri a
de departate i cu sacrificii ah de mari, aceasta colonizare trebue sa se faca la marginile Dunarei.
Aceasta idee nu a disprout, ea exista Inca intre compatriot,ii acelui economist. Trebue dar, s fim cu veghiere i sa Cautam ca pamantul. romanesc di fie al Romanilor, asigurand prin
aceasta i ideia cea mare a nationalitatei romne.
D-lor, s'a mai vorbit si de alte cestiuni, 1 sfi-mi permiteti
sa mai adaug chtevh cuvinte, in privinta proprietat,ei mari i
mici. (Sgomot, intreruperi).
Nu ma adresez calor cari ma intrerup, ci acelor cari sunt
atenti la discutiuni serioase; nu ma adresez la acei cari se desprquiesc pe ei i cari cred ca prin sgomote i intreruperi se fac
oameni de spirit ; pe acei oameni nu eu Ii despretuiesc, ci ei se
despretuesc.

S'a vorbit de proprietatea mare i mica, i am spus dela


inceput ca proprietatea mare nu se va imputinit, ci se va inmulti. Vi se va pareit poate aceasta ciudat. Ei bine, aceasta nu este
paradoxa, ci un adevar. Ati vorbit de proprietatea mare i mica,

dar titi sit le dati definitiunea ? Stiti unde se marginete proprietatea mica ? Ea se marginete la munca bratelor unei familii,
i peste aceasta trecand, limita inceteaza de a mai fi proprietate
mica. Proprietatea mare este aceea care se cultiva prin capital
de catre o asociatiune sau un singur intreprinzator.
Din nenorocire nu putem sa fixam o limit a acestei propriewww.dacoromanica.ro

143

si numai prin faptul a se cultiva prin capital, este proprietate mare. (Intreruperi).
D-lor, chiar unde capitalul poate sit fie in destul de mare,
tati,

dar unde nu poate sa fie indestul de folositor, aci nu poate sa


fie destula supraveghere, unde aveti domenii mari de 20, 30, 40
de mii pogoane de cultivat, nu mai poate sa fie capitalul destul
de bine intrebuintat ; pe aceste proprietilti le numim domenii
Domeniile sunt rele. Despre domenii vorbih, Pliniu, care ni 1-a
citat D. Iancovescu.
Dar aceste domenii prin necesitatea de a le puteh mai bine
cultiva, au a se imparti tot in proprietati mari, insa prin incetarea domeniilor.
Sa va dau un exemplu : In Franta, inainte de revolutiunea
cea mare, erau proprietati foarte mari :dupg revolutiune proprie-

tatea cea mare din Franta s'a divizat in multe parti, incat numarul proprietatilor mari e astgzi cu mult mai mare. ha, cum
se explia casi pe viitor, la noi, proprietatile mari nu vor dispare ; chiar omul care va aveh o mosie de 2000 de pogoane, tot
mosie mare va fi, dar cele care sunt mult mai mari se vor subimparti astfel c proprietatile cele mari la noi, fiind prea maxi,
au sa se diviza in mai multe parti care si acelea vor fi tot mari.
Credeti c statul care intervine aci se expune la vreo paguba1 Nicidecum. Statul nu intervine decat ca un girant, ca sa
dea o mai mare valoare efectelor. Acei cari \rand vor vinde in
conditiuni mai bune, pentrua neaparat proprietatea lor va aye&
atunci mai multi cumparatori ; inat legea aceasta nu suporta acuzarile care i s'au &cut i credem c noi, partidul liberal, and
am lucrat la principiul acestei legi, am cugetat destul de bine,
am inteles foarte bine utilitatea lui si am luat toate dispozitiunile ca sa inconjuram cu toate garantiile executarea acestei legi.
D lor, la discutiunea pe articole vor fi Inca multe imbunatfiOri care le vota aduce. Pentruca vad Camera impacienta, termin
i cred ca cu toate ca putini n'au binevoit s ma asculte, totusi
vor fi de folos cuvintele care le-am spus ad. (Aplauze).

D. V. G. Mortun. D-lor deputati, un fapt tot atat de adevarat peat de regretabil, a fost contestat de D. Tache Ionescu.
c noi aci in Camera suntem siliti sa intram in amanunte prea
mici, in studierea prea amanuntita a chestiunilor care yin in discutie cu ocaziunea propunerei deosebitelor legi, din pricing. a
www.dacoromanica.ro

144

aceste legii cg aceste chestiuni, nu sunt in destul de cernute, in


deajuns desbgtute prin cercetgri, prin discutii anterioare, care ar
trebui srt se facrt in afarrt de Parlament, in intruniri publice, in
presa noastrg. Mai cu seamg, intr'o chestiune ca asta, neajunsul
este mai vridit.
Chestiunea proprietgtei, astfel cum e intocmitg, atat din
punctul de vedere economic, cat i din punctul de vedere social,
e o chestiune atat de intinsg, incat cel ce ar voi sg o imbratieze, sg v'o desvgluie in toatg intregimea ei, cel ce ar voi sg o
cerceteze en deamgnuntul, argtandu-vg atat fazele i formele de-

osebite prin care ea a trecut, cat i pricinile din trecut, care an


silit proprietatea s se prefacrt, srei schimbe felul ei de a fi in
scnrgerea vremurilor, pricinile de azi, din zilele noastre, care ii
pregatese o noug transformare, care o silesc pe nesimtite s evoluieze intr'o altg forma, ar fi o incercare care ne-ar tine pe
loc, nu doug, trei ceasuri, ori o edintrt, ci ar cere unui orator
oral de talentat ar fi el, mai multe edinte pentru amg,nuntita
ei discutiune.
Eu unul, mg 1; oin margini acum, sg vg .argt numai cateva
din ideile, din pricinile care mg fac sg fiu impotriva acestei legi,
din punctul de vedere teoretic. Insrt inainte de aceasta, ma simt
dator sg atrag luarea D-voastrg aminte, asupra unor constatgri
de fapte, care s'au facut ad in discutinnea de fatg si care imi
par nu numai inexacte, dar maicuseamg datingtoare, pentru lgmurita cunostintg i priceperea trecutului nostru istoric i pentru lgmurirea chestiunei care ne agita astgzi:
D. Iancovescu In cuvgntarea sa foarte obiectivg, dar foarte
tendenitioasg, si-a ales eu multg dibgcie armele ce a intrebuintat
i a cgutat sg vg infrgiseze chestiunea in aa chip; Inc& srt eatige si convingerea si aprobarea D-voastrg, impiedicand ajungerea scopului urmgrit de actualul guvern sporirea, micei proprietati. D-sa a voit sg vg facg sg credeti cg din aceasta pricing, o mare
primejdie va ameninta tara in viitor, cg dacg s'ar imputing, proprietatea mare, daeg, ar dispgrea clasa marilor proprietari de
mosii, tara aceasta ar fi amenintatg chiar in existenta ei.
Cuvintele rostite de D. Iancovescu, sunt : Proprietarii mari
,.au fost in vremurile trecute, salvatorii neamului i ai tgrei".
Nimic mai fal, mai neintemeiat, din punctul de vedere istonic.

i dacg ar fi sg ne ham numai dupti cele ce vedem in


www.dacoromanica.ro

145

cronicele si hrisoavele pastrtae din vremurile trecute, dupa cele


ce vedem in istoria noastra atunci nici n'ar mai trebui sa ne trecern vremea in discutiuni, ci ar trebui sa votam imediat, cu ochii inchisi, desfiintarea clasei marior proprietari din organizatiunea noastra sociala.
Dar, ian sa vedem, care a fost purtarea marilor nostri proprietari in vremurile grele, in vremurile de nevoi si cunipene,
prin care a trecut neamul nostru ?
Cu ocaziunea discutiunei raspunsului. la Adresa, din aceasta,
sesiune, am aratat di sub Mihaiu-Viteazul, atunci and acel domn
era raanat, era, insufletit de dorinta de a legit Ardealul, pamant
rornanesc de dincolo de munti, cu vatra nearaului romanesc, cu
Tara Romaneasca si cu Moldova, marii proprietari de pe acele
vremuri, nu numai ca nu au fost salvatorii neamului si ai
tarei, ba chiar dinpotriva, am vazut Ca marii proprietari, atunci

child au fost chemati sub steag, in schimbul sprijinului kr, au


silit pe Milaiu-Viteazul sa savarseasca un act care si azi si maine,
ramane o pata neagra pe glorioasa paging, lasata in istoria tarei
noastre de acest domnitor. Ei l'au silit sa iscaleasca iobagia, robirea taranului, legandu-1 de pamantul, de raosia proprietarului,
oprindu-1 de a se stramuth, silindu-1 sa rabde jefuirile cele mai
neomenoase, cruzimile cele mai crancene si mai nepomenite.
Mai incoace, ce-au facut marii proprietari in timpul lui Tudor

Vladimirescu ? Fost-au ei alaturi cu marele revolutionar impotriva doraniei fanariote? Nu ! Ba dinpotriva, au dat mama cu
Grecii fanarioti, s'au inchinat lui Ipsilante, au uneltit la Constantinopole sa se trimita ostire ca sa se infranga, ca sa doboare
miscarea lui. Au cautat sa'l bage en zile in mormant.
Care a fost rostul si purtarea marilor proprietari pe vrernea
domniilor pamantene, atat in Muntenia cat si in Moldova ? Aratatu-s'au ei doritori, iubitori, de binele si propasirea neamului si
a tarei, ash dupa cum voieste sii ni-i infatiseze D. 'Iancovescu ?
Nu ! De yeti deschide istoria acelor vremuri, yeti gasi la fiecare
pagina, mai la fiecare domnie ca boerii, marii proprietari, cari
erau scosi de Domn din vornicii, spatarii si hatmanii, din slujbele
acelei vrerai, plini de ura si rasbunare, treceau granita la Turci
ori la Tatari, de unde veniau cu oaste dusraana, arzand sate si
holde, tot ce intalniau in cale, ucigand fail pic de mila, femeile
10

_4et. f i Legiuiri.

www.dacoromanica.ro

1.46

gi copiii Romanilor, locuitorilor de acelagi neam cu dnii, lasand


in urma lor groaza gi pustiul ; facand aceste toate numai gi numai
pentru a scoate din scaunul domniei pe Domnul care ii indepar-

tase din slujbe, pentru a'l inlocui cu un altul, care sa le dea


inapoi vorniciile, spatrile i htmniile. (Aplauze).
Iar domnul rasturnat impreung cu boerii dati ,afara din slujbe,
fugiau la Legi, fugiau la Unguri, gi de acolo cu oaste legeasca,
cu oaste ungureasca treceau cellalt hotar al .tarei, gi apoi cu facla
.inteo .mana, cu sabia in cealalta, ardeau i pustiau, ca sit* arate
marea dragoste ce aveau pentru neamul gi tara lor, ca s poata
fi citati aeum pe vremea noastr tt. ca apttratori i mntuitori ai
neamului Si tarei acesteia.
Daca venim mai spre veacul nostru, cercetand documentele
noastre, aveti s gasiti di din partea marilor proprietari s'au trimis nenumarate petitiuni catre Caterina, imparateasa Rusiei,
catre ceilalti imparati rusesti, rugandu-i s vin, sa pung vecinica
stapanire pe tara. i aceasta o cereau numai i numai ca sa.gi
poata asigurit mai bine, sa poata trage cat mai man i. gi mai IAnoase foloase din munca sateanului, o cereau din pricina necontenitelor migcari taranegti, ctici taranii ajunsese la saptt de lemn,
caci nu mai puteau suferi jafurile i impilrile ce indurau zilnic
dela marii proprietari, in inima carora, dupa spusele D-lui Iancovescu, nu ere, decat patriotism gi iubire de neam i ara. (Aplauze).

Acesta este adevaratul si scarbosul trecut istoric al marilor


proprietari in tara aceasta.
D. Tache Ionescu, tot in aceeagi ordine de idei, tot cu scopul de a aratit nevoia unei clase de mari proprietari, pentru conservarea neamului nostru, ne zicea eri, ca dac In lupta care c
duce elementul romknesc din Transilvania, lupta romanismului

e asit de slaba, pricina e ca acolo nu exista o patura de mari


proprietari romani i c acolo lupta e slabrt, fiindca nu e dusa
deceit de t,grani, mici proprietari, i c deaceea puterea de rezistenta a elementului romanesc e agit de mica. Dar bine, cautam
aci stt ne lumintim unii pe altii, sau s ne tragem pe sfoara ?

Dar, inainte de a se incepe aceast lupta din zilele noastre, in


Transilvania, in aceit parte a locului, 1ocuit aproape exclusiv de
elementul romanesc, nu au fost inainte vreme maxi proprietari romani, de neam romanesc, de lege romaneasca, cum au fost in Munwww.dacoromanica.ro

147

tenia, cum au fost in Moldova? Ce s'au fcut ei? Au intrat in


pmnt? Au disphrut ca prin farmec.? Nu le mai putem da de
urnah? Nu! Ei n'au disphrut, dar s'au prefacut, ei au dat mama cu
Ungurii, ei s'au facut una cu noii stAphni, ei au uitat c stint
Romani, s'au facut Unguri. (Aplauze prelungite).
Acestia, marii proprietari, v stint aparatorii neamului si ai
threi? Dar sh ne mai arunchm ochii si la noi in tail. Pe vremea
sthpanirei fanariotice, atat in Moldova cht i in Muntenia, chti
erau dintre marii proprietari, dintre boerii nostri, cari mai simtiau, cari mai vorbiau romneste Chti cEntre ei ii mai invatau
copiii lor limba neamului lor, limba romaneasch? Cti erau dintre acei mari proprietari, aphrittori ai neamului si ai rei, chrora
nu le era, rusine sh'si zich Romani, chrora nu le erh ruine at
vorbeasch romneste in tara lor, in tara romhneasch? Limba nomaneasch, limba neamului i a threi lor, aceti maxi proprietari
o socotiau nevrednich de simandicoasele lor buze, o socoteau bung
sh fie vorbith numai de slugi i thrttnime. (Aplauze).
D-voastre veniti astazi, sh apgrati clasa marilor proprietari, pe temeiul c ei au fost pang acum sustiitorii neamului si ai
threi acestia ? Slab, foarte slab si ubred vh, e temeiul. Nu, tara
aceasta, dach a rmas in picioare phnh in vremurile noastre, dach
a schpat din restristele si cumpenele prin care a trecut, aceasta
se datoreste numai elementului thrhnesc, numai razeilor si monenilor. (Aplauze).

In cuvntarea d-lui Tache Ionescu, mai gasesc, nu voiu


putea zice o inexactitate, dar un fapt cercetat in chip cu totul
superficial, este comparatiunea care voieste sh o fach intre noi,
vechile principate Moldova i Muntenia, cu Serbia i Bulgaria,
din punctul de vedere al organizaitiei. D-sa zice: Serbia i Bulgaria, ca si noi, sunt state noi, dar vedeti cat sunt ele de inapoiate ca desvoltare, cat de incet si de greu evolueazg, din pricing' ca sunt ari cu proprietate mica, pecnd Moldova si Muntenia, Romania de azi, prin faptul ca au fost thri cu proprietate
mare, uitati-vh unde suntasthzi i cat de repedei-au insasit cuceririle eivilizaiuuei eropenesti.
Aceasta constatare, astfel enuntata, e cat se poate de gresari, atat din punctul de vedere istoric cht i din punctul de
vedere economic. Pricina acestei uurinti de a ne puteh insusi
civilizatiunea europeana, nu athrna dela forma proprietatei care
www.dacoromanica.ro

148

am avut'o i unii si alii, ci ea vine de acolo c nici odata Mol-

dova si Muntenia nu au facut parte integranta din imparatia


turceasca, cum au facut Bulgaria si Serbia. Ain fost tributari
Turcilor, dar am fost intotdeauna scutiti de desavarsita lor stapanire. Navalirile lor au fost vremelnice in aceste tari, si ca si
apele unui ram, care dupe revarsare se retrag in albia lor, tot
ash si ostirile turcesti se retrageau in matca imparatiei lor, fr
sa se poata statornici in aceste tari. i aceasta era cevh firesc
caci intro noi si Turcia, am avut norocul s arga Dunarea, un
fluviu mare, am avut unul din acele hotare, care cu greu se pot
nesocoti Si incalch.

Faptul ca noi n'am purtat cu total jugul asiatic al Turciei, ca


nu am fost tot ash de supusi ei, ca ne-am pastrat intotdeauna o
umbra de neatarnare, ne-a facut sa putem pasi mai lesne si mai
repede, pe calea desvoltarei si a civilizatiunei, cleat Sarbii si
Bulgarii, iar nu faptul c noi am fost tari cu proprietate mare,
pecand ei erau naii cu proprietate mica.
D. Iancovescu, ca s apere clasa marilor proprietari, a cautat s arate foloasele pe care le Lrage o Ora din punctul de
vedere moral si cultural, child ea este intemeiata pe asemenea
asezamint. Deaceia v'a citit vre-o doua bucati din scrierea lui
Garofalo, intitulata: Superstitie socialistit". Dar acest scriitor, nu.
e un simplu muritor. D-sa e om de neam, care tine sa stie lumea
ca e de vita ; el iscaleste scrierea sa nu cu numele Garofalo,
ash scurt, ci baronul de Garofalo" ca o dovada ca nu e desbracat de secatura titlurilor de nobleta, ca origina lui il face sa apere mai malt decat trebue clasa din care face parte, si ca in
el nu trebue sa vedem numai pe omul de stiinta, nepartinitor in
materia, in cestiunea ce trateaza.
Sa'mi dati voie sa va improspatez in memorie bucatile
citate si traduse de D. Iancovescu:
Si voiu sa conchid astfel: c in vremile noastre, ceeace
face sa mai existe in parte dulceata manierelor, simtul estetic.
cultura clasica
lucruri conventionale dacti, voii, dar care ea
toate zeflemelele D-lui Max Nordau, sant oglinda civilizatiunei
unui poporceeace protejOnd aceste traditii ale societatei civilizate, ne scapa de grubienie de cinism, de brutalitate, este un
singur lucru: institutia proprietatei".
Si mai la vale urmeaza:
www.dacoromanica.ro

149

Proprietatea ereditara este astazi singura garantie a unei


bune educatiuni, singura putere care mai exista pe lume pentru
selectiunea indivizilorf cari nu sunt cei mai tari din punctul de
vedere fizic

intelectual, dar care sunt mai pregatiti prin


i sa conserve cuceririle

structura creerului lor, s aprecieze


civilizatiunei".

Zicand acestea el cauta sa apere, sa scuzeze intrucatvit


patura celor bogati, aratandu-ne, nu folosul ce trage tara i vre-

mea in care traiesc, din faptul uprintei ce are mai mult deck
altii, de a se lumina, i cultiv, dar ca ei pot fi mai lesne i mai
profund impresionati, ca pot pricepe mai uor minunatiile eivilizathouci, ca pot gustit mai bine toate farmecele ei.
Si lit Ind' este ca la pagina urniatoare, cu toata parerea sa
de rau, sa constate marele i durerosul adevar.
De sigur, cd prin institufia proprietatei, multi oameni se gdsesc intr' o situatie superioard, care le upreazd izbdnda in luptele serioase
ale viefei. i poate fiinded proprietatea nu poate produce selectiunea

inteligentelor cekr niai puternice, un om inzestrat de o puternicd in-

teligenfd va pierde in luptd, numai i numai funded nu a avut uaurintele care la are la indemdnd un om mai bogat".

Aceste randuri nu au fost citate i traduse de D. Iancovescu, si D-sa nu putea sa o &di: de oarece constatarea acestui
mare adevar, acestei mari i monstruoase nedreptati sociale, a
vremei noastre, nu numai ca nu apara existerrta unei maxi proprietfiti in dividuale, ba chiar ne face sa fim inpotriva ei, viizand ca urmarile nu pot fi cleat daunatoare i Wei i societatei
i civilizatiunei.

Apoi bine, ce trebue sii ne intereseze pe noi, legiuitorii


romani? Noi trebue sit ne interesam. sa cautam astazi, and ne
dam seama ca suntsm intr'o perioada de tranzitie, de transformare sociala, s uuram stapanirea acestei tari, de elementul
romanesc, ieit din patura marilor proprietari, numai pentruca ar
fi mai bine crescuti, mai politic*, numai pentruca ar fi putin
mai in stare decat marea multime a poporului, sa guste placerile i minunatiile civilizatiunei? i aceasta numai i numai
frindca au avut cu ce capati, in schimbul unor colosale cheltuieli baneti, ctev faramituri de cultura? Sau, suntem datori sa
inarmam neamul nostru cu toate fortele in adevar vii 1 puternice, sit deschidem campul larg paturei puternice la trup cai
www.dacoromanica.ro

150

la minte, fortele intelectuale care zac coplesite, prin faptul ca


nu se pot cultivh, prin faptul Ca sunt nevoiase, sarace, prin
faptul ca nu sunt proprietari?
lnteresul tarei, datoria noastra de legiuitori ai acestui neam
nu este de a inlesni srt dainuiasca asemenea monstruositate, nici
de a aveh ca ideal, alcatuirea unei natiuni, in care sa avem
cativh oameni can sa. priceapa si s discute principiile estetice,
cativh oameni cari sa fie model de manieri elegante, in vreme
ce restul natiunei ar rtinfaneh nefolositori, propasirei ei. cu
toate ca ar fi mult mai bine inzestrati intelectualiceste. Nona
ne trebue astazi o paturd intreaga, sdravana si puternica. care
sii inlocuiascrt puterile tocite, sleite a clasei marilor proprietari,
care sa ne asigure izbanda i existenta, pe care sa ne putem rezemh cu incredere in N7remurile grele care pot sa vina, sai se napusteasca, mai curand de cat credem, peste taxa noastra.
D-lor deputati) s trecem acum la rolul pe- care Pau jucat
proprietarii mari ca factor economic in desvoltarea bogatiei tarei
noastre. Atht D. Tache Ionescu cat si D. Iancovescu, an inaltat
in slava cerului meritele proprietarilor mari, hulind, defaimand
pe micii productori. Ascultand parerile D-lor, mi-am adus aminte
c si anul trecut unul din colegii nostri, D. Gr. Cozadini, intr'o cuvantare rostita cand cu schimbarea catorvet articole din
legei dela 1889, pentru vanzarea bunurilor statului la tarani
arath ca cultura faranulni nostru e cu. totul inapoiata si 'il in-

vinov4i c. nu'si cultiva in chip rational bucatica lui de pamant, ziceh ca nu stie, ca mi voieste sa cultive ash cuin stiinta
cere sa se cultive cultura mica, ca, nu'si ingrasa ogorul, ca 1i-1
seamana in fiecare an, ca nu cultiva nutret artificial pentru vitele lui, si Gate aIte1. Cerusem atunci cuvantul ca sa raspund,
dar discutiunea fiind pe artieole, ea s'a inchis, si nu am avut
parte sa rostesc intampinarile care imi ardeau buzele. Astazi,
cand aceasta cestiune se ridica din non, daindu-i-se o mai mare
insemnatate, raspunsul ce voiu da Dior Iancovescu i Tache Ionescu, va puteh fi luat in consideratie si de colegul nostril D.
Cozadini.

Da, este adevarat, aveti dreptate. Taranul nostru, micul


proprietar, nu stie sa'si cultive mica bucata de pamant, cand o
are, inteun chip perfectionat, stiintific si mai folositor, atat producerii, cat si pungei sale. Dar oare numai ei cultiva prost si
www.dacoromanica.ro

151

ram si nesistematic si nestiintific in tare noastra? Dar marii


nostrii proprietari cultiva ei mai bine, in chip mai stiintific, mosiile lor ?
Sa vedem mai intiu, din eine este alcatuita aceasta patura
a marilor proprietari? Putem zice, faril team& de desmintire, ca,
aproape toti fiii de proprietarii meri, au fost trimisi in strain-a-

tate si acolo an invatat, s'au indeletnicit, unii eu dreptul, altii


en literile, cu filozofia, alii cu medicine, altii en ingineria, dar
niciunul en meseria parintilor, eu agriculture.
Inturnati in taxa, fiecare in immure sa. a cautat sit* statorniceasca rostul lui. Duo,' moartea parintilor lor, ei s'au gasit
stapni pe mosii, de a carora cultura habar n'aveau. Toti din ei
siau lasat carierile incepute: an cautat s. citeasca scrieri agricole. sa se pung in curent cu cele ce se petrec in alte tari ?
Cati an mers la tali,* cultivandu-si singuri mosiile parintestil
Doi. trei, sa zicem, cinci la suta, -ceilalti au lsat pe yechilli si adrninistratorii parinPor lor, sh le cultive inainte moiile, an aceleasi unelte, cu aceleasi mijloace de producere, en
acelas sistem. Acesti administratori, in deobste sunt oameni en
totul inculi i ne in stare sa'si dea seama de evolutia producerei agricole in timpurile noastre, de cuceririle stiintei care s'ar
puteh aplice, in agriculture sistematica. Ei an cultivat intinsele
mosii ram:Ise dela fostii mari proprietari, nu numai in kcela4
chip rudimentar, dar de sigur si mai prost decat pe vremea nand
traiau parintli noilor proprietari, cari, prin faptul c stateau la
mosie, supraveghiau eel putin ca rudimentara lor cultura sa se
fedi eu oarecare ingrijire. aveau, ceeace greu poti s intalnesti
la un administrator, durere de inima si durere de punga, pentru
munca facuta dupd timp si de mantuiala.
Pe l'anga fiii fostilor mari proprietari, am vazut ea' mai toti
aclvocatii, medicii si marii negustori de prin Bueuresti, cari s'au.
imbogatit in timpurile din urma, an avut ea un fel de ideal al
lor sa ajunga maxi proprietari funciari si an cumparat moii. One
cultiva acele mosii? D-lor cari stall in Bucuresti, sau tot administratorii si vechilii, lipsiti de cunostinte stiintifice in ale agriculturei ?

Dar nu toti acesti proaspeti mari proprietari, prin mostenire


sau prin cumparare, Ii cultiva mosiile. Multi le arendeaza. Cercetati- o clipa, din cin9 este alcatuita clasa arendasilor Cine want
www.dacoromanica.ro

152

arendasii? Ce fel de culturil fac acestia? Cultiva ei oare in chip


mai sistematic cleat vechilii i administratorii, de care am vorbit
mai sus, sau cauta sa stoarca atat pamantul pe care il cultiva
gra pie de ragaz, cat i pe muncitorul care i-1 lucreaza ? Cauta
ei altcevit decat sa'si umple pungile, pasandu-le foarte putin dac
la expirarea contractelor, va mai ramanea cevit in vatra goala si

rece a taranului, sau daca rodnicia pmutului, arat mereu, in


fiecare an, neingrasat, nebatatorit, va fi istovita, secatuita?
Aceasta este. in deobste, adevarata stare a culturei pe mosiile marilor proprietari, acesta e rostul pe care il are clasa marilor proprietari, ca factor economic, in desvoltarea bogaliei acestei taxi.
Socotiti ca asta stare e infloritoare ? Si e acestei clase i se
cuvin laude? Eu cred ca nu. Si chiar D-voastre insasi, cu toate
afirmatiunile ce le faceti si laudele ce aduceti marilor proprietari.
sfarsiti prin a constati neomenoasa nedreptate, ce se savarseste
in dauna clasei muncitoare. Deaceea dupa valuri de elocinta,
Tache Ionescu Ii scapa un mare adevar, jalnica i trista constatare, pe care am cules'o ca pe un giuvaier de pret. D-sa zicea:

ea in starea in care ne aflam noi astzi, proprietarul rat poate


apareit in ochii taranimei, cleat ca un strangator de imposite."
D. Tache Ionescu, vazand ca notez aceasta fraza, zicea : ,D.
Mortun ma insemneaza". Fireste ca am insemnat fraza, fiindca
aceasta constatare, in gura D-sale, fost ministru conservator. constitue pentru noi o foarte puternica dovada : ca clasa marilor proprietari nici din punctul de vedere economic nu i-a indeplinit

datoria in aceasta tara. Prin urmare, nu au drept nici la apararea, nici la bunavointa noastra.
D. Tache Ionescu a zis, cu toate acestea, Ca noi trebue sa
fim recunoscatori marilor proprietari, fiindca ei au introdus in
tara mainele agricole. Nu ar fi ran sa cercetam cam care ar fi
numarul acelor masini care au fost introduse, cat si rezultatele
generale ale acestei introduceri.
Pana in anii din urma, ca masini agricole, nu am avut de
cat masina de treerat graul si de batut papusoiul.Pe iei, pe colea
cite o maina de semanat, cfite un cilindru de ales samanta, cate
o masina de secera.
D. A. Marghiloman. De 25 de ani sunt introduse in Ora.
D. V. G. Mortun. D-le Marghiloman, am spus dela inceput
www.dacoromanica.ro

153

crt sunt oarecare exceptiuni la regula generala'. Au fost unii proprietari mari, foarte putini la numr, cari ii au priceput interesul, ii au crtutat de treabrt i au avut 1 capitalul necesar concentrat in mitinile kr, ait crt au putut cultivit in chip mai modern i mai tiintific. Dar marea majoritate, aproape totalitatea
marilor notri proprietari, nici nu dispuneau de capitaluri mari,
nu aveau destul credit in piatit ca sr, poatrt inmormlintit pentru
cktiva ani in maini i unelte agricole sistematice, in ingrkftminte chimice, in irigatii, capitaluri de zeci de mii de lei.
Dar ati privit in intregnnea lui rezultatul, efectul economic
al introducerei mainilor? Ati cliutat sft vii dati seama de el ?
Din pricina proprietrttei individuale de azi, mainile nu'i indeplinesc cleat in parte misiunea lor. Ele aduc proprietarului, Capitalistului, foloase mari, prin faptul crt inlesnesc sporirea producerei, si imputinand costul mrtreste catigul celui care le intrebuinteazrt. Dar oare in acelasi timp nu rripesc ele phinea din
gura muncitorului. concurandu'i munca, facndu'l sil'i scadrt preitul

muncei, imputinnd putinul lui castig? (Intreruperi, pro-

.
testrtri).
Eu nu tiu cum trebue srk, NI mai vorbeascri cineva D-voastrrt.
Gaud vi se aduc invinuiri frirrt dovezi, ziceti crt nu e bine srt

vg. invinuim fare', a vrt dovedi ; iar cnd ea+ srt dovedesc cele ce

spun, printr'o sinceri .1 amanuntil cercetare, de se intimpl a


ea nu vfi vine la socotealri, atunci protestrtrile D-voastrrt intrerup
sirul cuvantrtrei.

D. C. Nacu. N'am vrea srt mergi pang la sfarsit cu asemen ea argumente.


D. V. G. Mortun. D-voastrit ati lsat pe cei caH au vorbit
ca conservatori sii.'i desvolte pAng la sfarit argumentele lor

conservatoare ; regret ca pentru mine nu aveti aceeai rrtbdare,


aceia4i bunftvointa.

MA explic din nou : atunci and alcrttuirea noastrit socialtt


ar fi aezatrt pe temelii drepte, and fiecare om ar puteit fi stripan desitvarit pe munca lui, pe tot produsul muncei lui, cnd
ar lipsi exploatarea muncei celui care nu are din ce triii, dealt
munca bratelor lui de crttre cel care are capital brtnesc la indrtmama, atunci i numai atunci maina ar fi cu totul binefriciltoare
omenirei. *i. aceasta va fi odatrt, dar numai in era socialistrt a
aproprerei colective. Atunci maina nu va da cleat rezultate
www.dacoromanica.ro

154

binefachtoare, scurtand si usurand munca omeneasch, pecand


azi masina in minile unui capitalist, in aceasth vreme cand aproprierea este individual:it', ea asvarle pe drumtri pe fostii produchtori manuali ; e un factor puternic i nemilos de cohcurenth
a muncei omenesti ; ea face sh scadit pretul muncei, smulgand
painea din gura muncitorilor.
D. Tache Ionescu, chutand argumente pentru sustinerea marilor proprietari, voind sh le sporeasch meritele, mai zicea, : ,.in
Moldova marii proprietari au adus mari foloase threi noastre,
cci din Moldova si mai cu seamh din Botosani ne Yin vitele
cele mai frumoase".
Dar oare cu drept se pot rata, marii ppoprietari din acea parte a locului pentru acest fapt? D. Tache Ionescu cade in
aceiasi gresealh. D-sa ne wrat h. lucrurile, efectele economice numai din punctul de vedere favorabil cauzei sale. Nu, D-lor, la
Botosani se produceau vite frumoase, pentruch in aceh parte a
threi era lipsh aproap6 totalh de sosele prunduite, care sh inlesneasc transportul cerealelor in orice vreme, mijloacele de comunicatie erau pang eri din cale afarh costisitoare pentru unele localitriti. Transportul unui vagon de cereale costa si azi ate o
suth cihcizeci de 'lei dela malul Prutului pand la Botosani, la
care trebue sh, mai adhugati si transportul pang la Brila, ori
Galati. Din aceasth cauza marii proprietari, lipsiti de capital tin
indestultoare si cultivAnd frieh pricepere, prin vechili i administratori, Ii lhsau intinsele lor chmpii nelucrate si cresteau vite.
Marca judetului Botosani este o coash, ceeace ne ne arath dbundenta de fanete.
Dar oare i azi in aceast parte a loctlui mai existh aceiasi
abundenth de faudte? Mai gasiti aceiasi boi, aceleasi vite frumoase? Nu, pentruc h. s'aa intaultit chile de comunicatde, pentruch o multime de fanete i campii s'au destelenit, semhaindu-se
in locul lor cereale. *i in afarg de inmultirea soselelor in localitate, fabricatiunea fhinei a luat un mare avant, ash ch avand
debuseu pe loc pentru proclusele lor agricole, ei an inlocuit cresterea vitelor prin cultura cerealelor.
Dar noi, Moldovenii, mai stim c inainte de a fi Botosanii
considerat c cel mai de frunte centru de crestere a vitelor, judetu.1 cel mai renumit pentru vitele sale era judetul Tutovei, bogat si el in fanete. Pentruce in Tatova nu se mai cresc vite awww.dacoromanica.ro

155

cum de mult, pentruce acest centru de producere a vitelor frumoase a disprout inaintea Botosanilor? Pentrucg a fost mai aproape de schelele Dungrei. Fiindcg marilor proprietari le-a venit mai bine sg producg- cereale, al cgror transport la schen, nu'i
costa mai nimic, fiindcg foloasele imediate erau milk mai mari.
Acestea sunt pricini si efecte economice, asupra chrora nu trehue, nu se cade sr], treceti ash de lesne.
Cresterea vitelor la noi nu a fost rezultatul unei bune si
chibzuite gospodrii, unei cgutgri stiintifice, ci numai rezultatul
greutgtei i scumpetei transportului. i dovada crt ash este, este
cg azi, cand aceste grentgti dispar, dispare si producerea vitelor
frumoase.
D. Tache Ionescu, urmgrind respingerea acestei legi, a mai zis :

yeti face ca solul romanesc sg inceteze de a ft_ un plasament bun


de capitaluri". Aceasta din pricing csa tgranii vor sill prin ameninfari, dgri de foc si alte neajunsuri pe marii proprietari sa le
vandg moiile, i ne mai fiind garantia unei stgpaniri ticnite, nimeni nu va mai cguta sg pumpere mosii. Dar dacg se va imputina
numgrul capitalistilor doritori de a-si plash capitalurile lor in pgmnt, aceasta nu se va intampla din pricina acestei kgi. Si aci
sunt mult mai multe alte pricini care fac si care din ce in ce vor
face mai mult pe maril capitalisti sg nu'si mai plaseze capitalurile lor in agriculturg. Cgci veniturile bor pot fi mgrite, usurinta
de castig in tara aceasta find mai mare in altg parte:

S. cercetgan putin acele cauze :


1) Este concurenta pe care o fac produselor noastre agricole
atat Indiile, cat i intinsele campii ale Americei. Concureqg din
ce in ce mai mare, inlesnitg din ce in ce mai mult prin .repeziciunea i ieftingtatea transportului.
2) Supraproducerea de cereale. Ai vgzut in anii din uring
de ce crizg agricolg am fost bantuiti, pricinuitg numai de o prea
mare producere de cereale, fatg cu consumarea, posibilg in actuala

alctuire socialg. Ati vgzut atat la noi, cat si in celelalte centre


agricble ert In anii 1893 si 1894 magaziile erau pline cu grane i
pretul vagonului de grau scrtzuse la 700 de lei. Lipsia cererea.
Se produc mai multe cereale decal se consumg, decat se pot
consuma astgzi in alchtuirea noastrg socialg. Cgci desi. vagonul era
700 de lei, totusi tgranul nostru manch tot rngmgligg, neavand cum

sri'i procure fgina de gran.


www.dacoromanica.ro

156

3) Taxele vamale la care sunt supuse in titrile straine prod Eisele noastre agricole.

Noi, pentru a intemeiit o as,it zisft industrie nationalii, am


lovit cut taxe vamale mari produsele fabricelor strine. Atunci
Franta, G-ermania, Austria, de unde ne procuram inainte acele
obiecte fabricate, au lovit i ele la riindul lor cu taxe vamale
foarte urcate produsele noastre agricole.
Efectul sporirei acestor taxe vamale asupra fabricatelor striline

care nu se fabricau Inca in tail, uncle de loc, altele indeajuus


a fost de dung ori diluniitor trtrei ; intttiu : ni s'au lovit produsele
noastre agricole ; al doilea : am plittit mai scump stofele, pawl_
rifle, ghetele i celelalte lucruri de care avem absolut nevoie
4) Faptul di in agricultur capitalul intrebuintat nu ruleaza
cleat odat pe an, pecnd In industrie si in comert, el se preface de trei, patru ori.
In vreme ce aceste stavili se pun clezvoltrirei agriculturei
noastre prin legi i imprejurri, noi vedem uurintele care se dau
zilnic intemeierei unei industrii, nu voiu zice nationale,
ci
localnice. Cercetati putin :

1) Legea de incurajare a industriei nationale, in care yeti


gasi desava,rita adeverire a celor ce v spun :
a) Scutire de impozite pentru 15 ani, c And se intemeiazii un
stabiliment industrial de cel putin 50.000 lei.

b) Scntirea de taxe de vaina pentru toate materiile prime


trebuitoare acestor fabrici.

2) Acordarea de prime de export, cum e de pildrt pentru


spirL

3) Acordarea de prime de producere, cum e pentru zahar.


4) Faptul ca in industrie capitalul are un rulment mai lesnicios i nu sat inmormntat un an intreg.
Apoi dacrt astfel stau luerarile, atunci cum voiti srt ne faceti
s creclem c nu se vor mai plash capitalurile in mosii din pricina acestei legi, din pricina unor amenintari i agresiuni cu totul
inchipuite, ce ar aveit de suferit dela titrani, din pricina nesigurantei acestui plasament. Da, zic 1 eu, ci-t* din ce in ce capitaliatii
se vor indepartit dela cumpararea de moii i crt din ce in ce ei
vor merge sa qi le plaseze in intreprinderi industriale, unde giisesc atatea i atAtea uurinte i incurajeri.

www.dacoromanica.ro

157

Dar unde imi place mai mult D. Iancovescu, este acolo ilnde
eu acelasi argument calla sa. ajunga," la dona rezultate.
Pe deoparte cauta sa arunce o sageata in tabara socialista,
iar pe dealt sa sustina principiul marei proprietati, arra:and relele micei proprietati, ir care nu se poate face o cultura bung si
stiintifica, in care nu se pot intrebuinta masinariile care usureaza
si ieftenesc producerea ; protestand impotriva inalienabilitatei pamantului in mainile micului cumparator taran, fiindca s'ar &aka,
libertatea individuala i s'ar impiedich circulatia averei si a bogatiei statului.
lath' insasi cuvintele D-sale :
71

D-voastra mobilizati solul intreg al tarei in mainile unei

singure .clase".

Iar cufand, adauga, cu oarecare multumire sufleteasca


In Franta si Germania taranimea a fost citadera inaint ea
ideilor socialiste, ash ert partidul socialist a trebuit s inchin e
steagul, sa respecte proprietatea mica".
Apoi, D-le Iancovescu, D-voastra trebue s va aratati foarte
multumit daca legea s'ar voth, caci D-voastra arrttati ca ea va fi
o garantie in contra noastra a socialistilor, in contra teoriilor socialiste si ma mir chiar cum se face ert D. Iancovescu, care se
teme atat de socialisti, a combatut legea, in loc sa vorbeasca in
favoarea ei, daca mica proprietate este un zagaz atat de puternic
inpotriva curentului socialist.
:

71

In cat priveste faptul crt taranii din Franta si Germania


s'au aratat pan mum potrivnici ideilor socialiste, fiindea ar fi
stapani pe o mica proprietate, foarte indatoratrt, foarte ipotecata
din care trag foarte putine si mici foloase si care'i face sa dual,
o vieatrt de chine, muncind o munca istovitoare in folosul celor
cari sunt indatorati i ipotecati, aceasta nu e exact.
Pricina pentru care propaganda socialista, ideile socialiste
an strabatut mai cu greu intro muncitorimea agrieola dela tara,
cleat in muncitorimea industriala dela orase, Art in faptul ca tarand de acolo se afia ca i cei dela noi raspanditi pe fata tarei
in centruri mici uncle cu gran strabate brosura i ziarul, unde
nu se pot tine intruniri destul de dese, unde nu se poate face
.

propaganda zilnica neintreruptfi. Greutatea comunicatiunilor, greutatea intrunirilor, greutatea comunicarei ideilor i consfatuirilcr

asupra intereselor lor, au facut pe muncitorii tarani din acele


www.dacoromanica.ro

158

taxi s ramana mai inapoia desvoltarei i organizarei muncitorilor industriali, intocmai casi la noi, aceleasi pricini, aceleasi
rezultate.
Atunci cand ocia1istii diu Franta i cei din Germania au
facut aceasta, ei nu au pleat steagul inaintea faranilor, micii

proprietari nu au facnt o asa de grava abatere dela principiile


noastre. Caci nu se recunosteh o proprietate mica individuala de
40 ori 100 hectare, se recunosteh numai i numai c fiecare om
poate sa aiba ca proprietate a sa individuala o catime de prunant
cat o poate munci el cu femeia i cu copiii lui, cat sa poata munci,

fall a fi nevoit sa intrebuinteze un salariat din a caruia munca


sa traga vreun folos.
D-lor. en ca socialist, din punctul de vedere teoretic nu
pot sa nu ma ridic impotriva felului gresit in care se legifereaza
in aceasta materie. Nu pot sa, nu atrag luarea D-voastra aminte,
ca precum intr'o industrie oarecare intaiul fabricant, care va aveh priceperea sa introduca in fabricatiunea sa ultima inventiune,
acela care stie sa traga folos din cele din urma cuceriri ale stiintei i civilizaiunei, prin faptul e ar usurh si iefteni producerea, este chemat sa faca in scurta vreme o colosala avere,

lasand in urma pe ceilali fabrichnti din ramura sa ; tot ash si


in organizatiunea statelor noastre, statul care va pricepe inaintea
celorlalte puterea covarsitoare, care va izvori din deslegarea problemei sociale a re m ei noastre. care va schimbh asezmantul
social al proprietAtei, invechit i daunator, atat fericirei omenirei
intregi, cat si propasirei i culturei i civilizatiunei, acel stat se
va pune In fruntea miscarei celorlalte popoare.
*du et e greu sa ceri ca un stat mic ca al nostru sa incerce el intaiu o asemenea transformare, dar cred ca e de datoria
mea, mai cu seama in aceasta ocaziune, sa va arat credintele si
vederile noastre. Noi carom nationalizarea pamantului tarei intregi prin rascumpararea mosiilor mari si a peticelor mici de pamant, cari nu se pot cultivh cum trebue, pe care nu se pot hrani
cei cari muncesc, care nu pot decal afundh in lipsa i mizerie pe
cei cari le muncesc, cu unelte proaste si in chip protivnic atiinN

tei

m o d ern e .

Da, si eu, ca D. Tache Ionescu i ca D. Iaucovescu, zic ca


azi, ca sa se poata trage din pamant tot ceeace poate el da, trebue
sa se cultive in mare, cu asolamente, cu masini mari, cu ingrasaminte chimice, i ca nu mai ash se poate lupth cu sorti de izwww.dacoromanica.ro

159

banda. Dar noi credem c aceasta se poate face si trebuie ca sa


se faca in folosul tuturor celor cari muncesc, iar nu, in folosul
numai a catorva cari au meritul a aveit la indemana un mare
capital banesc.
Noi cerem strangerea la olalta a acestor proprietati, rasletite
in diferite maini, strangerea lor in mainile statului, care apoi ar
da comunelor portiuni de pamant potrivite cu numarul locuitorilor din fiecare comuna, inzestrandu-le cu toate mainriile trebuincioase unei culturi stiintifice si sistematice. In schimb statul
ar primi dela comune o dare anuala cu care s'ar intretine serviviciile trebuincioase unei bune stari generale i a unei regulate
propasiri, iar locuitorii acelor comune, muncind in devalmasie pa-

mantul comunei, dupa ce ar da statului din produsul bneso


ceeace i s'ar cuveni, prisosinta ar imparti-o intre dansii, ar intra
toata in punga lor, iar nu ca azi cand mai totul infra in punga
marelni capitalist proprietar sau arenda.
Starea igienica a comunelor rurale, cultura taranimei s'ar
imbunatati vazand cu ochii si schimbata ar fi fata farei care ar
inflori intr'o clipa.
Dar admit ca D-voastra nu sunteti Inca pregatiti stiiiitificeste i moraliceste pentruca sa puteti pricepe insemnatatea unor asemenea reforme, unor asemenea schimbari i ca mai trebuie sa asteptam pana ce evolutia morala a societatei va face pe
unii oameni sa'si uite interesul material ce trage din starea de
azi a lucrurilor si sa se gandeasca mai intaiu la interesul obtesc al statalui din cari fac parte. Elsa gasesc c D-voastra
ati putea intemei si far nici o primejdie i fara niciun fel de
jertfe o forma intermediara a proprietatei.
Azi D-voastra, rascumparand aceste mosii dela proprietarii
mari, sa nu le dati ca vecinica proprietate la tarani, ci impartindu-le in loturi sh le dati fiecarui taran muncitor de pamant.
care iesind din oaste voieste sa se statorniceasca agricultor, nrmand ca la moartea lui, sau atunci and va voi sa schimbe meseria, lotul sa reintre In striptmirea statului care '1 ar trece altui
muncitor. Fiecare taran, find asigurat de pamant de hrana, va,
privi viitorul linitit, pe cnd facnd astfel cum ati facut la 1864
la 1879, la 1889, aveti sa ajungeti vecinic la acelai sfax,it ne
norocit, cestiunea rAmnnd vecinic in picioare.
Aceste loturi de 5 sail 6 hectare se gasesc dupa 20 de ani,
www.dacoromanica.ro

160

la savarirea din viata a .acelui care le cumpara, impartite intre


copiii lui, in patru, cinci parti, stapanind fiiecare ate 50-60 de
prajini. Apoi dup a. catva timp, la moartea acestora, budtica de

pamant de 50-60 praiini se va imparti in alte patru ori cinci


parti, intre urmasii fledrui. Care ar fi partea acestora, cativa
stanjeni de pamant ? Tin petic de nimic !
Faceti ca aceste cinci, sease hectare, ca aceste loturi sa fie
date muncitorului taran pe viata i in schimbul lor statul s primeasca o renta, o dare anuala.
Si atunci, in ziva cand marea transformare a proprietalei
care nu poate s intarzie mult in Occidentul Europei, va veni si
hi noi: aceasta transformare se va face mult mai lesne, mult mai
usor, pe nesimtite.
Dad ati face ash, ati da dovada ca. sunteti i legiuitori preNizatori i buni Romani.
D-lor, dad din punctul de vedere teoretic gasesc ca d-voastra cu aceasta lege nu yeti aduce cine stie ce rezultate, gasesc
insa ca din punctul de vedere practic, momentan faceti foarte
bine ca aid adus-o in desbaterile Corpurilor legiuitoare i sunt
incredintat ca toti cei cari vor vota-o, vor face totui un act intelopt.

Caci din punctul de vedere practic trebue sa ma gandesc


la nenorocita stare de azi a taranului nostru, trebue sa ma gandesc ca el astftzi, neavand o bucata de pamant din care s se
hraneasca, pe dansul si pe familia lui, e nevoit sa-i vinda munca lui din vara viitoare de cu iarna, sa-si vanda bratele nu pe
un pret, de nimic, pe un pret de ris.
Si nu trebue s credem, fara a cerceth pricinile, faptul aratat
de d. Aslan. D-sa zice ca a vazut pe multi tarani inchiriind la
altii bucata de pamiint capatat dela stat.
Se poate ; dar aceasta bucata de primant trebue sa o fi inchiriat ne mai avand pe ce munca lua dela proprietar or arendas,
bratele'i fiindu'i poate dejh prinse, zalogite. El i-a inchiriat bucata de pamant la eine tie ce mare nevi:fie, la o vreme de boala
la moartea vretinui copil, la o vreme de mare lipsa. Si ar fi inchiriat'o perceptorului, ori primarului cu. 15 sau 20 bani prajina,
ia-r in .primavara urmatoare, pentru hrana lui, acest Oran a luat
de sigur pamant dela proprietar cu 70-80 bani prajina.
Aceasta nu inseamna ca taranul 43. nepasator de pamantul
www.dacoromanica.ro

161

ce caprt dela stat, nu, ci nevoile mari, covhrsitoare, lipsurile lui


11 silesc s-1 inchirieze fr vole.
Prin aceasth' lege starea igienic, sniitatea taranului, desigur

se va Imbunti. Desigur o casil mai omeneasna, o haing, mai


curath, o mncare mai s'aniitoash,' si mai abundentit poate urmh
curnd acestei legi pentru o mare parte a theanimei. Chiar din
punctul de vedere al instructiunei, legea e menit sa," dea mari
foloase, cki in zadar puteti scrie in legile noastre c invrtfamntul
este obligatoriu, in zadar veti face scoli in comunele rurale, dach
tgranul nu va aveh, cu ce'si heard copilul, dand nu va aveh cu
ce'l imbfach in timp de iarng, child viscolul si inghetul stiiphneste
firea, toate aceste dispozitiuni vor rtimneh, numai pe hrtie.
Cu aceasth' lege cred Ca se vor usurh taranului si mijloacele de intretinerea lui i i se va da chipul
invete copilul
carte, trimitndu-1 la scoalii.
Fiind pentru aceast lege din punctul de vedere practic
mai am Inca in vedere faptul c devenind producator, taranul,
are sa aib5, interesul sa1i desfana marfa lui in centruri mai marl,
in orase. Dana', relatiunile. dintre sateni i orhiseni se vor Inmulti

si din aceste relatiuni se vor inradacina din ce in ce mai mult


in inima si in judecata lui jalnica icoana a societatei actuale.
Are sit vadh, mai bine, mai limpede deosebirea care exista intre el
i lumea color bogati, si dela sine, vrnd nevrand, taranul are srt se
lumineze, are sa priceapa adevarul i folosul mare care isvorttste
din marile si noile reforme cerute de noi socialistii, i fart+, nici
o indoia15, el are sa se apropie de socialisti, mostenitorii naturali
ai d-voastr, ai marelui partid national-liberal.
Sunt Ins chtevh schimbari care trebuesc facute numai dein
al dispozitiunile acestei legi. Aceste schimbari le puteti face
filra a va indeparth dela punctul d-voastril de vedere; acestea

sit le faceti, dad, voiti ca legea de fatg sa dea toate rezultatele


bune pe care le poate da.
D-lor, o parte din acei cari au luat cuvntul s'au ridicat in
potriva articolului 9, zichnd c proprietarii au sa se gaseascrt
fat,h, cu muncitorii, cari au sa-i fang s-si vanda proprietatile cu
deasila.

Aceasta o poate spune acel care nu cunoaste starea tgranului nostru. La noi caranul este ash de innarcat de nevoi si neajunsuri, pentru a carora intampinare el aleargh, intr'una la pro11

Acte i Leginiri.

www.dacoromanica.ro

162

prietar. El e, cum s-ar zice, legat de mgini si de picioare, ash


Inca nu-i poate veni in gand sa se ridice cu nesupnnere si amenititri impotriva lui, cgci el are o vecinica, nevoie de proprietar. Ii trebuesc vecinice avansuri de bani asupi a mUncei bratelor sale din vara viitoare.
Dad, se vor intamplit asemenea fapte, ele nu se vor intamtample, cleat pornite de catre acei cari vor aveh chipul sa cumpere loturi mari din partea trtranilor chiaburi, tocmai acei pentru cari urmariti crearea de loturi de 12 si 24 de hectare. Intgritii
satelor vor fi aceia cari au sg asmutg pe cei mici si au sali
poata face treburile kr, au sg-si poata alcgtui o proprietate mai
maricicg. *i intarirea unui asemenea element srt nu credeti ca
are sa fie in folosul tgranilor muncitori de pgmant. Eu, care in
totdeauna am ridicat glas de aparare in favoarea taranilor si. impotriva asupritorilor kr, sunt dator sit constat cg proprietarii in
de obste nu sa, poarta ash de raiz, nici nu jefuiesc de munca lor
pe muncitorii tarani, ash cum se poartg si cum jgfuiesc trtranii
intgriti, pe cei nevoiasi cu cari isi lucreazg ogoarele lor.
La art. 26 si 28 ati prevrtzut cg padurile, elestaiele depe
mosiile cumpgrate de trtrani, se vor rascumparh de comune, devenind proprietate comunalg. Dispozitiune foarte bung, foarte nemerita. Dar pentruce nu ati facut acelasi lucru si pentru izialazuri? Aceasta nu este o cerere numai a socialistilor, ci o cerare a tutulor oamenilor cari voiesc imbunatatirea starei tgranilor
menita sa inlesneasca taranilor intemeiarea unei bune culturi agricole.
Dana, taranul sat astgzi ash de rgu, aceasta vine tocmai din
pricing cg'i lipseste izlazul, din pricing a plgteste pentru vgratul
.

unei vita de ciltevit ori mai mult cleat face. Iar mai cu seama
aci in Muntenia, el a silit sa primeascrt in invoielile lui agricole
o multime de invoieli neom encase, impuse de arendasi si proprietari. Tgranul lipsit de izlaz pentru hrana vitelor cu care isi
lucreaza ogorul, este nevoit sa'si robeasca munca bratelor lui
pentru o vara intreaga, ca sg poatg tineh o umbra. de viat in vitele
lui pipernicite si degenerate din pricing de hrang neindestulatoare.

Caci pe acele izlazuri, pe care platesc de doua, trei ori mai mult
cleat face pasunatul, se baga in de obstc si un numgr de vita
din cale afarg de mare.
Pentruce sg nu alcgtuiti izlazurile comunale in locul celor
.

www.dacoromanica.ro

163

12 hectare lasate in folosul scoalei si al celor 12 hectare lasate


in folosul bisericei prin art. 31 ? Taranul, putand atuncea sa'si
pung vita la izlazul comunal, in care ar fi primit un num'ar potrivit de vite, pe care ar aveit o hrang indestulatoare, pentru care
ar plati casei comunale un pret cuviincios, s'ar gasi mai la largul lui, iar din banii ce s'ar strange de comuna pe aceste izlazuri, s'ar veni in ajutorul scoalei si al bisericei.
Aceasta este o cerere care corespunde de sigur masurilor
ce voiti sa luati pentru ajutorarea taranilor. Cad va mai zic o-

data : de geaba Ii yeti da thranului pamant de hrana, de nu'i


veti da loc de izlaz, loc de suhat, de imas, cum se zice la noi
in Moldova, nu ati facut absolut nimic. El va atarna tot casi
pang acuma de stapanitorii de izlazuri, ash incat el tot nu va fi
in stare sa'si cultive cum trebue bucata de pamant, pentruca Ii
va vinde munca bratelor lui, pentruca sa'si ting vita cu care ii
ara ogorul.
La art. 30 ati previlzut c valoarea elesteelor i padurilor sa se
impartg asupra celor cari vor cumpara loturile mosiilor ce s'ar

vinde la tarani. Ei bine, tot ash puteti face si cu valoarea izlaturilor : s o inapartiti proportional pe seama acelor cari vor cumparit loturi din asemenea mosii.

Sunt dator s m ridic in potriva unei masuri luatg prin


aceasta lege la art. 29, masura care porneste,-- nu voiu zice din
vedere stramta, dar din neprevedere,
D-voastra pareti ca nu
va dati seama de greutatea cu care se administreaza astazi cOmunele rurale, impartite intr'o multime de sate si catune, razletite, indepartate de centrul comunei.
Dar nu vedeti ca chiar in legea invatamantului rural primar, D-voastra ati fost loviti de acest mare neajuns, de aceasta
raspandire a populatiunei noastre taxanesti in nenumarate i mici
sate. Si D-voastra azi, prin aceasta lege, in loc sa inlesniti injghebarea de marl centre de populatie rurala, ca de indata ce
vor fi 150 de loturi pe mosie, se poate intemei un sat nou. Si
chiar daca conditiunile vor fi favorabile, se poate intemeia un
sat nou i cu un numar mai mic de 150 de loturi.
Apoi nu vedeti ce greu va fi pentru raspandirea invatamantului ? Cate scoli mai multe ? Ci invkatori ? Cat material
didactic se cere in asemenea caz ? cat necaz i sdruncin pentru
copiii indepartati de scoalli? Apoi vor mai trebui facute di de
www.dacoromanica.ro

164

comunicatiune intre acele noi sate. Ajutorul in caz de boalh va


fi ingreuiat. Starea igienich a satelor nu poate cleat sh, sufere
din aceasth rhzletire a populatiei.
Eu a crede c dach s'ar puteh, mai de grabh s urmgriti desfiint,area unor &tune din cale afar% mici si s indrumati thrnimea la injghebarea de maxi centre, care sh fie si mai usor si mai
bine administrate, in care sh fie scoli cu invhfatori multi, in care
sh fie infirmerii, dad, nu. spitale, pentru desprtirea celor bolnavi de boli contagioase, lipicioase, in care sh se poath aseza, cu
vremea un medic, in care sh poti ghsi si medicamente la caz de
boalh si din cele trebuitoare unei hrane mai bune : de came, fa-

inuri de gran s. a.
Avand in vedere toate acestea, cred c yeti face ca acest
articol sh fie scos din lege.
Iarrtsi trebue s m inscriu in potriva art. 35, prin care statorniciti ca plata loturilor ce s'ar cumphrh, de peste aceste mosii

se fach in 30 de ani. Si m

mir cum D-voastrh, cari ati


schimbat anul trecut o asemenea dispozitiune din legea vanzhrei
bunurilor statului dela 1889, prelungind termenul de plata dela
30 la 60 de ani, veniti asthzi si vh, deziceti votul din anul trecut. Pentruce s nu prevedeti in aceasth lege acelas termen de
plath, stabilit anul trecut ? Pentruce sh nu lhsati ca plata sh se
fach, tot in 60 de ani ? Ati schimbat termenul de plath vtizAnd
cif]; ratele ce trebuiau sh, se plhteasch de thrani erau prea mari si
nu le puteau pThti. Credeti, fiindch e vorba de o lege nouh, c thranul va fi in stare el sh plateasch aceleasi rate man i. pe care
sh,

D-voastr le-ati. schimbat ?

D. Iepurescu, cu care voiu aveh onoarea s termin, ziceit la


sMrsitul cuvnthrei sale : Proiectul de fath are bunul de a asigura, taxa in potriva tutulor agitatiunilor care ar puteh, turbure,
ptura muncitoare".
0 amabilh aluziune din partea D-sale la ideile socialiste.
D-sa se arath foarte insphimntat i crede ch, trebue push o stavilt, un zhgaz puternic in potriva rhspandirei ideilor socialiste.
Rog pe D. Iepurescu arai dea voie sh, citez in privinita aceasta chiar pe Spencer, care nu poate fi hanuit c ar fi binevoitor ideilor noastre si care a scris o brosura special in potriva
socialismului.

www.dacoromanica.ro

165

Iat o parte din incheerea acestei scrieri: Din libertate in


asuprire.

Sg-mi fie Inca odata permis a preveni o interpretare greCine crede c argumentarea de mai sus implica multumire
en starea de astazi a lucrurilor, se insala amar. Actuala ordine
sociala este o stare de tranzitie, precum i toate ordinile sociale
din trecut au fost sari de tranzitie. Eu nadajduiesc si sunt incredintat Ca viitorul ne va aduce o ordine socialrt, care se va deosebi tot atat de cea prezenta, pe cat cea prezenta se deosibeste de cea trecuta depe vremurile cavalerilor in zale i iobagilor in nevoie".

Ati avut in vremuri iobagia, in care si munca si apropriatia erau individuale, in care Oranul muncia numai atat cat ii
trebuia pentru indestularea easel lui, in care Ii producea
hrana gurei i imbracamintea trupului.
Astazi aveti producerea colectiva in devalnattsie a masselor
maxi de muncitori i apropriatia, rodul acestei munci individu-

ale in mainele unui singur om, unui capitalist proprietar sau arendas.

Maine aveti s. aveti lucrarea in devalmasie, colectiva, ca


si astazi a multimei de muncitori ; dar in acelasi timp i apropriatia colectiva a produsului acestei munci. Maine cei cari vor
munci delaolaltrt vor fi stapani pe tot rodul muncei, maine rodul muncei lor nu-1 vor mai imparti cu marele capitalist proprietar sau arendas.
Aceasta stare de lucruri nu este, nu poate fi indepartata si
nimic in lume nu poate fi in stare sa opreasca de a .se aduce la
indeplinire aceasta prefacere a proprietatei. Prefacerea aceasta
nu poate fi oprita din cursul ei normal nici de Spencer, nici de
d. Iepurescu. Totul, intr-un chip firesc si fatal, se schimba pe
incetul i pe nesimtite. Ziva de azi nu seamana cu eiva de maine.

Azi raul este inghetat mal de mal,

legat prin

lespede groasa de ghiata, ash de groasrt, incat ti se pare ca sub


dansa s'a strans semintia apei. Dar maine, ce va fi maine, cand
raza calda a soarelui de primavara i boarea incropita a vantului de miazazi, va face sa se cutremure lespedea intreaga. Trosnind, curand sdrobita, frantrt in sdroburi, ea va pluti peste valuril e spmnoase ale riului stapan peste albia lui. Iar ghetarii,
luati de suvoiul apei, vor fi asvarliti, manati care oceanul fara
www.dacoromanica.ro

166

zare. Raul suntem noi cu toti, cu toate ale noastre, iar oceanul
in care se vor afundit toate nedreptiltile, toate suferintele muncitorimei din zilele de azi, este socialismul dare care d-voastra
yeti merge mai curand sau mai tarziu, cu voie sau MA, voie. (Aplauze).

D. C. Dimitrescu-Ictfi. D-lor deputati, am ascultat interesanta

cuvantare a D-lui Mortun, care m'a precedat la aceasta tribuna


i mi-am, pus intrebarea : dece D-sa a luat cuvantul in contra
acestei legi, pe cata vreme in decursul cuvantarei sale ne-a spus
ca vom face bine, dad, vom voth legea ? i tot eu am gasit raspunsul acestei contradictii aparente. De sigur D. Mortun facandu-ne acel tablou de dulci iluzii, de speranta ce s'ar putea realizit intr'un viitor nu prea departat, prin transformarea radicala
a societatei noastre, si punand in legatura aceste sperante de
viitor cu legea Cassei rurale pe care o discutam, nu tocmai un
serviciu a facut acestei legi.
Exagerand consecintele legei, a hranit temerile celor ingrijorati tocmai de aceste consecinte.
Ceeace e caracteristic in discutiunea urmata in acest interval
de patru zile, e tocmai faptul celor doua curente diametral opuse,
care s'au produs pe rand in decursul discutiunei.

Unul dintre aceste curente vede in legea Cassei rurale o


primejdie social* Prin aplicarea acestei legi, nrtzuinta taranilor
de a capata, pamant se va deslantui cu mai multa energie. Intr'un
foarte scurt interval de timp, conditiunile fundamentale ale proprietatei se vor schimbh la noi ; i consecinta inevitabila a acestei
transformari va fi un dezastru economic, care va atrage dupg sine
o scadere siratitoare in desvoltarea noastra politica si nationala.
Din contra', cel de al doilea curent produs in discutiune,
considera legea Cassei rurale ca o simpla lege financial* menita
sa faciliteze trenzactiile dintre vanzatorii i cumparatorii de pamant, inlesnind celor din urma gasirea capitalului trebuitor pentru
a puteit cumpara. In acest inteles e firesc sa se incerce a ne dovedi ca conditiile in care se prezinta legea Cassei rurale nu se
departeaza intru nimic dela principiile legiuirilor noastre civile
i comerciale.

Ei bine, nu este mit, c daca punem in cumprma aceste


doutt feluri deosebite de a vedea, unul care se ingrijete de pericolul prea mare economic i national, si altul care vede cu ochi
www.dacoromanica.ro

167

linistiti o simplg lege obicinuitg, este firesc sit te intrebi : cine


gresete, sau dacit nu cumvh amndoutt punctele de vedere sunt
de o potrivg indrepti4ite ?
De fapt au dreptate i unii i altii in urmgtorul Sens: legea
Cassei rurale" este in adevitr o simplg lege financiarg, dar este
in acelai timp o lege care va aye& o inrgurire hotgritoare asupra
mirgrei proprietittei la noi i prin aceasta asupra miciirei economice i asupra intregei desvoltgri sociale.
Unde insg mg deosibesc de aceia cari au exprimat ingrijiri,
este cg, din punctul meu de vedere, legea de fatg nu va da cleat
roade bune.
Voiu aveh prin urmare de examinat doug teme : 1) Cum se
explicit aceste dou r'. curente care s'au produs in discutia acestei
leki ? 2) Cum roadele acestei legi nu pot fi cleat bune ?
Incep cu primul punct.
In cestiunile sociale, d-lor, cai in cele mecanice, lucrurile
se petrec cam astfel :
Cea mai complicatg maing athrng
in functionarea ei regulatiti
adeseori dela un simplu resort, care poate schimbh
totul intr'un sens sau intealtul. Pentru a Ii litmurit, voiu lua una
din mainile cele mai cunoscute, un tren in micare, locomotiva,
caldarea, supapa de sigurantg. Un simplu resort, supapa de signrantg,, garanteazg ciildarea contra exploziei, asigurg mersul locomotivei i viata cglgtorilor. Este simplu de tot acest resort pe
care il atingi, dar este imens de insemnatit consecinta care decurge din functionarea lui.
Un alt exemplu. Ce functiune mai modestg decat aceea a
unui acar pentru miscarea trenurilor?
i ou toate acestea o
simplg greala din parte'i e de ajuns pentru a da o falsit directie
unui tren, a produce ciocniri violente, i a primejdui viata a sute

de cglgtori.
Viata socialii vi se prezintrt i ea ca un mecanism foarte corn-

plicat. 0 sumg de forte vii, -yin in ciocnire unele cu alte, i din


combingrile lor multiple, rezultg varietatea fenomenelor sociale.
In fiecare societate omeneascg existii ngzuinti i aspiratiuni, intorase variate, o intreagg gamg de pasiuni, visuri de viitor, idealuri sociale mai mult sau mai putin marete, care imboldesc ac
tivitatea elementelor ce constituiesc aceh societate.
Din nevoile existentei, ritsar imboldirile la munca socialg,
-

www.dacoromanica.ro

168

si din munca sociala imbunatatirea treptata a vietei ; si din fiecare


pas de progres, din fiecare cucerire nouit facuta in domeniul iaturei, rasar alte nevoi ale existentei sociale ; fiecare nazuinta reprezinta o forta mecanica apreciabilg. si numai din ciocnirile si
combinarile multiple ale acestor forte, rezulta complexul fenomenelor sociale. Din aceste ciocniri i combinari de nazuinti, se
produc curente sociale puternice, care singure explic activitatea
masselor populare.
.

Cand in miscarea sociala un astfel de curent se produce,


datoria omului de stat este, de a cauth sa'si dea seama de uncle
provine curentul, care e natura faptelor ce l'au creeat, incotro tinde
acel curent si gradul sau de energie real. Si toate acestea pentru

a sti dacil se poate s te opui curentului sau daa trebue sa-1


ajuti in mersul sau mai departe, si In majoritatea cazurilor oVi
regulezi chiar mersul.
Studiul acestor cestiuni cere negresit foarte multa
dar va pot asigurh, cu istoria desvoltarei omenirei in mana, at
mai totdeauna deslegarea acestor fenomene s'a gasit intr'un raport

tot ash de simplu cum e si legea actuala.


Vine legea Cassei rurale", ca o simpla fantazie a propuitorului ei, sau este ca o lege menit s dea satisfacere unui curent
ce exista in aceasta tara ?
Ieri se spuneh : nu exista o politic agrarci in tara aceasta.
Nu exista o politica agrara de partide, da ; nu s'au despartit partidele dela noi pe cestiunea agrara : dar c exista o cestiune agrara i c aceastit cestiune dureaza de o jumatate de secol cal
Tutin, c despre aceasta cestiune s'a vorbit in Conventia dela Paris,
ca despre aceast5, cestiune s'a tratat in 1862, in 1864, in 1886, in

1889 i in 1895, aceasta mi se pare sigur. i asi puteh, zice crt,


despre aceasta cestiune se trateaz i astazi. Pentructi, s nu ne
speriem de vorbe, onorata Adunare.
Erh un timp, and, in adevar, ar fi fost indrasnet de a vorbi
in aceasta Camera despre cestiunea agrara. Imediat i se raspund : Altcevh sunt legile agrare si altcevh e cestiunea dela
noi : emanciparea clacailor in prima forma, improprietarirea insurateilor in a doLa forma.
Dar ziceam: ce sa ne speriem de vorbe ? Cestiunea agrara
e pretutindeni unde e vorba s dai o bucata, de pamant suficienta
pentru munca individului cultivator.
Din momentul ce aceasta cestiune se produce, de a da flea-.
www.dacoromanica.ro

169

rui cultivator de pamant portiunea cat e el in stare sa o lucreze,


ca s stoarca din ea cele necesare existentei lui, din ace] . moment cestiunea agrara este pusa. Ori tocmai aceasta cestiune a
existat i exista de jumittate de secol, sub diferite forme, sub
nume diferite. Oamenii de stat ai tarei acesteia, filed deosebire de
culoare politica, toti cati au cautat sa-i dea seama de nevoile
reale ale tarei i de masurile ce trebuesc luate la timp, pentru
a produce roade prielnice, rand pe rand au contribuit la solutiunea problemei agrare. Din acest pullet de vedere legea emanciparei clacailor, legea improprietarirei insurateilor, legea vanzarei moiilor statului in loturi mici si legea Cassei rurale", care
inlesnesc desfacerea unei parti din proprietatile mari, trecandule in main ele cultivatorilor mici, formeaza tot atatea verigi ale
unni singur lant, sunt tot atatea incercari de a rezolvh pe &di
normale nazuinta fireasca a tgranului Cara pamant de munca.
0 cestiune ramane Inca : daca curentul acesta exista, e el
firescul produs al factorilor sociali ai acestei taxi, sau nu ?
Raspunsul il yeti da d-voastra foarte lesne, cand va yeti
gandi la un singur lucru : Mann, massa a unui popor trebue said
catige existenta prin un anumit fel de munca ; felul muncei pe
care il va intrebuinth acel popor, atarna dela felul pamantului
pe care traiete i dela densitatea populatiei depe acel pamant.
Cand v inchipuiti d-voastra pamanturile intinse i manoase ale tarei acesteia si populatia rara care exista pe aceasta
suprafatri, gasiti atunci firesc rezultatu], ca ocupatia agricola a
trebuit sa fie aceea care venih in primul loc i pentru intretinerea existentei marei massei pentru a servi de pullet de plecare in desvoltarea bogatiei generale a tarei.
Deaceea ii i vedem pe taranul roman, continuu legat de
moia stramoeasca, sub o forma sau alta, fie chiar sub forma
.

iobagiei.

Agricultura dar multa vreme a fost marea ocupatie a locuitorilor acestui prtmant ; i aceasta prin legea fireasca a legaturei
dintre pamant i om.
0 prima consecinta economica a trebuit sa fie, ca fiecare
muncitor agricol sa exploateze dinteun pamant dat, atat cat poate
dovedi prin munca bratelor lui. Dar o a doua consecinta ecouomica, ceva mai complicatii,o, trebuit sa fie ca eel putin cativa sa

www.dacoromanica.ro

170

exploateze tocmai atata intindere de pamant, cat i-au permis capitalurile disponibile.

Nu vorbesc aici, pentruca sa. fac croieli de cum ai intelege eu in mod ideal sa fie organizata societatea, ci e vorba sa.
luam faptele concrete, ah, cum sunt. E firesc lucru sa se duca
capitalurile disponibile in acea directie unde gasesc putinta de
reproducere; i intinderile de pamant fiind maH, a fost firesc,
oricare ar fi fost imprejurarile istorice i moclul cum s'a organizat politiceste aceast tara, sa se gaseasca numai cleat oameni,
caH sa exploateze intinderi maH de pamant, cautand sa se foloseasca de nevoile existentei, insuficient asigurate prin munca
directa a micilor cultivatori.
Dar sub o forma sau alta, dragostea taranului roman pentru
pamant este un fapt caracteristic al tarei noastre, care totui pare
sa fi scapat din vedere multora dintre cei cari au combatut aceasta lege.

Unul din oratori ziceit : Nu e vorba de doring de pamant,


dati-i justitie taranului, dati-i siguranta, aceasta e primul lucru, pHmul element" . Intreb justitia, pentruce ? Si guranta, pentruce?

Pentru painea care are sa o manance. Cand iti vine tie de drept
sa tii c o vei capath i cand o ai in maini, s. fii sigur pe ea.
Dar daca painea Ii lipsete, ce faci cu justitia si siguranta ?
S'a mai zis c curentul acesta bolnavicios, tendinta pentru
pamant, este produs prin o imprudenta a noastra, caci am venit
prin o serie de legi de favoare, de intervenire a statului i am
nascut aceasta pofta de pamant, de oarece s'a nascut in mintea
taranului ideia,ca statul trebue sa-i dea ceeace nu are el.
Cuvantarea mea de pana aici, d-lor deputati, a avut tocmai
scopul s atraga atentiunea d-voastra asupra faptului c nazuinta taranilor de a capata pamant, este un fenomen social dat,
produs din factori naturali; este un rezultat al imprejurarilor economice in care s'a desvoltat viata istorica a farei romanesti.
D-lor, este un lucru sigur c rzcqii i mopenii sunt o veche institutiune a acestei taH, i daca dupa timpi ei au fost unii
deposedati de tot, iar altii nu au putut pastra decal numai o
sfoara de moie, legatura stransa de moie dintre cultivator i
pamant este istorica.
Daca este aa, dad,' dorinta tdtranilor de a capata pamant
exista
i exista ca un curent social puternic, razemat pe nevoi
www.dacoromanica.ro

171

economice si pe traditia istorica a pamantului


bare pentru orice om este :

singura intre-

Ce trebue facut fata cu acel curent ? Trebue opusa rezistenta ?

Dar fiecare stie Ca daca curentul social este firesc, rezultatal rezistentei este revolutiunea i atunci consecintele sunt mult mai grave.

Cei ce vor sa opreasca curentul isi fac iluziuni tot atat de gratuite,
casi iluziunile acelor ce ar crede ca maine societatea se va transformh pe alte temelii. (Aplauze).
*i. dac 6. nu putem opri acest curent, daca nu putem rezisth

pentru a-1 sdrobi, singura intelepciune a omului de stat, este a'i


regularizet cursul, adica ca in locul revolutiunei violente, sa se faca
transformarea lentil, ash cum se face de regula in societatile normal organizate. (Aplauze).

hat dar o prima parte a cuvantarei mele.


Exista un curent social. Legea da satisfacerea acestui curent. Ea o da sub forma unei simple legi de resort, care nu jigneste intru nimic legile noastre civile, nici pe cele comerciale.
Voiti o proba mai mult despre faptul cum prin schimbarea
unui simplu mecanism dintr'o lege, ordinaft, se poate satisface o
intreaga miscare sociala ?
Vom lua aceasta proba din chiar textul legei de fatg. Astazi

nu numai in parlament, dar si in intreaga tara, opiniunile sunt


impartite intre partizanii marei sau micei proprietati, fiecare isi
face un ideal din una sau din alta din aceste doua pareri.
Este una din sperantele mole, ca nu prea tarziu se va dovedi ca aceste doug. curente extreme nu pot sta fata in fata, si ca
proprietatea mijlocie de 50 panala 100 de hectare este tot ash de
necesafa casi proprietatea de 10-12 hectare.
Gaud statul va crede ca aceasta idee este coapta si ch trebue satisfacuta, un simplu retort poate schimbh totul. Va fi de
ajuns sa se modifice din lege dispozitiunea relativa la neinstrhinarea pamanturilor si atuuci micile particele se vor recompune,
dupa legile firesti economice, acolo unde recompunerea va fi posibila.
Mai ramane a doua problema de vilzut : dad', ingrozirile care

s'au exprimat cu ocaziunea acestei legi sunt in adevar intemeiate.


Mai intaiu, a priori, prin prima parte, se dovedeste un lucru,
crt oricat de mare ar fi aceste ingrijiri de viitor, din momentul
ce un curent social exista, din momentul ce curentul acesta awww.dacoromanica.ro

172

meninta primejdie, tocmai in interesul de a preintampinit o primejdie sociala, e necesara legea de fata. Inlesnidu-se pe &Ai
normale dobandirea pamantului de munch', se inlatura ciocnirile
violente dintre micii cultivatori si marii proprietari.
Dar mai mult decat atat. Eu zic : sunt exagerate aceste ingrijiri.

D-lor, o tara care in politica agrara a mers in discutiunea


micei proprietati,
s'a spus si aci in acest parlament,e, fara
indoiala Franta.
Am aci catevit date statistice, care ne arata situatiunea marei
micei si mijlociei proprietati acolo. Pentru mica proprietate dela

0 la 5 hectare, gasim 11 milioane de hectare din teritoriu cultivabil al Frantei, impartit la 6 milioane de proprietari.
Tot pentru mica proprietate, dela 5 la 10 hectare, se gasesc 6 milioane de hectare impartite numai la 529 de mii de proprietari.

Pentru proprietatea mijlocie, dela 10 la 50, se gasesc 14


milioane de hectare impartite la 437 de mii de proprietari i apoi

dela 50 la 100 se gasesc numai 5 milioane impartite numai la


43 de mii de proprietari, i adevarata proprietate mare dela 100
de hectare in sus, in intindere de 12 milioane de hectare, impa'rtita

numai la 19 mii de proprietari.


Spusei aceste date statistice pentru a restabili faptul, oh
cMar acolo unde politica economica a fost pentru creearea proprietatei mici, rezultatul a fost c 18 milioane de hectare s'au impartit dela 6 panala 7 milioane de proprietari, pe and tot restul
celalalt de teren cultivabil, se imparte abia, la 500 de mii de proprietari.

Nu se desfiinteaza, onorata Camera, prin o lege oricat de


complicata ar fi, legile economice i sociale. Legea poate s favo-

rizeze desvoltarea micei proprietati i bine face, dar aceasta nu


va distruge marea proprietate intrucat ea este rezemata pe ratiuni de a fi economice si de stat.
Iata dece zic c temerile de distrugere a marei proprietati
sunt exagerate.
E firesc lucru ca in masura in care Ora noastra progreseazg, alaturi cu marea proprietate sa se intemeieze i sa se dezvolte 1 proprietatea mica i de sigur, cum ziceam cu cateva, minute mai inainte, este foarte de prevazut c intr'un viitor, nu

www.dacoromanica.ro

173

prea departat, se va veni la ideea de a favoriza i proprietatea


mijlocie.

Prin acest proces economic-social fata tarei nu se va schimbh,

deal atat cat o cere desvoltarea fireasca a raporturilor economice. Legea Cassei rurale" nu face decat sinlesneasc. aceastia
desvoltare. Putem deci privi viitorul cu linite, siguri c Romania nu va prezenta acel tablou care cu atata ingrijire ni'l prezentit D. Tache Ionescu ieri, de a deveni o tara de mici plugari,
cu mica proprietate dela 10-15 hectare.
Ea va famane o taxa impartita intre proprietari maxi., proprietari mici si proprietari mijlocii...
D. Tache Ionescu. Ash este asfazi.
D. C. Dimitrescu-Iafi. Tocmai, si ash, va ramane, cu deosibire de proportie. Vor fi cevit mai multe proprietati mici decal
astazi si ceva mai putine proprietati prea maxi. Faptul este cit'
nu se ridica nimeni in contra marei proprietati ; si daca ar trebui sa intrebuintez un argument de ocazinne, asi citit faptul crt
ministri dupa banca ministeriala sunt insisi proprietari mari ;
si D. raportor al legei asemenea este un mare proprietar. Se pare
crt ar fi o garantie morala, ca nu este vorba de atentat la marea
proprietate. (Aplauze).

Nu cred capabil pe D. raportor a se distruge pe sine incl.*. (Ilaritate).


Intrucat proprietatea mare va aveit fireasca ratiune de a fi,
va ramane ; dar printre marea proprietate existtt si proprietatea
nominal, care este grevatii adeseori aproape egal cu pretul ce
ar puteit s capete prin vanzare asatzi i de multe ori mai mult.
Situatia acestor proprietari este in adevar critictt.
Pentru a face exploatarea in mare, trebue un prim factor si
acela este capitalul.
Ei, cand pe deoparte nu ai capital, pe de alta' parte ai
datorii, este firesc lucru sa nu poti ajunge la niciun rezultat.
Cativh, din acesti proprietari, carora cu toate institutele de credit, totusi nu li se va puteit veni in ajutor, acestia fara indoialg
vor fi nevoiti s vanda.
Ei bine, cand ai deoparte faptul ca un numar de proprietLi maxi sunt nevoiti s desfaca, constransi de legi economice nestramutate, si de alt parte nevoia de pamant a unui
insemnat numiir de mici cultivatori, nevoia justificata prin rawww.dacoromanica.ro

174

tiuni economice i sociologice, este cineva dintre D-voastre care


sa poata admite, cti omul de stat poat s ramanti indiferent fat
en acest fenomen social'? Desigur nu. (Aplauze).
Doug, cercuri de interese diferite, prin iraprejurtiri sociale,

yin in atingere. Datoria statului este sa faciliteze solutiunea. Legea Cassei rurale indeplineste tocmai aceasta cerinta.
S'a exprimat Inca o ingrijire in ordinea economick se
zicea : dar proprietarul care va desface si care la desfacere va
mai gasi o diferenta in plus pentru el, se va grabi sti se usureze de acea diferenta cheltuind'o in strainatate.
D-lor, niciodata nu se poate face cestiune din porniri vitioase individuale: ea vor fi pe ici pe colo proprietari care se

vor duce pe aceasa cale periculoask putem s regretam, dar


niciodata legea nu poate s opreasca in loc mersul societatei,
pentru motivul ea vrea sa salveze doi, trei indivizi, cari gresese
fatg, de ei, fatii cu familia, fata, cu tara. Eu ian cestiunea din
alt punct de vedere.
Acel prisos de capital, Mmurit la vanzare, care nu mai are
intrebuintare directa in ptimant, se va revarsh asupra altor ocupatiuni, i cum tara noastr do un numar de ath incoace incepe s se miste pe calea creerei industriilor, fireste cti aceste
capitaluri se vor revarsh asupra intreprinderilor industriale.
0 alta ingrijire era i aceasta: dar ramantul acestei tari
este marginit, numarul acelor cari ar putea sit poseada ca cultivatori directi o fasie de pamant creste mereu i va veni un
timp cand pamantul cultivabil al Wei nu va mai fi suficient pentru
numarul de muncitori agricoli. Acest argument poate sa fie numai de ocaziune, fiindca numai dupa conditiunile firesti ale evolutiunei sociale i economice, din momentul ce o directiune
de munca se satureazii, atunci prisosul se revarsa asupra altor
ocupatiuni care se ivesc.
Astfel si din prisosul de capital realizat prin vanzare si
prisosul de munca se va revtirsa asupra intreprinderilor industriale, menite s sporeasca bogatia (Erni.
Trec acum la o alta ordine de idei, la o ordine socialt ei
national.

Ni s'au citat cateva cuvinte ale ilustrului barbat de stat


Mihail Kogalniceanu, in favoarea marei proprietati. Nu fac parte

www.dacoromanica.ro

175

din acei cari se ridich contra marei propriethti i nu am sh aduc


acuzatiuni in contra'i.

Mai mult decat atat, vhd a in desvoltarea istoria a acestei thri, proprietatea mare a avut momente ponderoase, i cand
vhd aceasta, imi explic in acelai Limp. Dar eine voiti D-voastre
sii fi fost adevhratii reprezentanti ai desvolthrei culturale i a ideikr rationale a cestei thri, deal acei cari aveau conducerea de
fapt a acestei tari, and tara aceasta nu era, impartith, propriu
vorbind, decht in proprietari i cultivatori de phmant?
Era firesc lucru ca aphfatorii ideii nationale sh fie marii
proprietari. Dar sth o societale pe loc ? Apoi famanem noi etern
in aceiali formula, avand ca singurul mijloc de productiune agricultura, sau a legile fatale ale progresului, prin raportul
nostru cu strainatatea, raporturi economice i de idei, au trebuit
sa transforme intreaga viafa a acestei OH?
Astazi; alitturi cu marii proprietari, avem o intreaga serie
de profesiuni liberale si *un intreg capital mobilia creeat de curand, dar care merge desvoltandu-se cu pai repezi inlesnind
desvoltarea industriei nationale cu diferitele ei specii de ocupatiuni.
Toate acestea ne reprezinth o noua patura sociala alaturata
lang marii proprietari, aa a privilegiul ce'l aveau odath marii
proprietari de a fi singurii conduchtori ai ideii nationale, sunt
nevoiti astki stel imparth cu noi. (Aplauze).
Si cum noi toti cautam sh realizrun o parte cel putin din
visul D-1rd Mortun, silindu-ne sh desvoltam contiinta masselor populare si sh sporim bunastarea lor materiaili, --vom primi

de sigur sa impart* acest privilegiu cu toti acei cari vor merith prin cultura 1 destoinicia lor.

Dar in afara de aceasta, a fost si o parte idilia in unele


discursuri, produse cu ocazia desbaterilor acestei legi.
Ni s'a prezentat marele proprietar nu numai ca purtator al
idealului national, al idealului cultural, dar i ca un fel de tip
de gust estetic, care a fhcut sh ne mentinem pe aceiasi linie cn
alte tali. Lash a pan aci nimeni n'a justificat lucrul,
chteva
exceptiuni raH in mare majoritate inseamna foarte putin,dar de
fapt gustul estetic e tot atat de putin desvoltat in massele noastre ca

www.dacoromanica.ro

176

la marii proprietari. Sunt mici proprietari cari au gustul estetic mult mai desvoltat decal al multor proprietari marl.
De regula la noi se intasapla din contra : c unii au gustul
estetic desvoltat fail a avea mijloace pentru a-1 satisface, si altii
au mijloace suficiente, dar sunt absolut lipsiti de cultura es1

tetica. (Aplauze).
Deaceea la aceasta cestiune imi -yeti da voie sa pun fatzt

in fata doug idealuri.


Idealul aparatorilor prea zeloi ai marei proprietati ere,: Tin
nobil bogat, cu domenii intinse, cu palate somptuoase, cu casteluri de arta, cu colectii de tablouri i statui de prat, unind confortul cu luxul, putandu-si plati lesne bogatele sale fantazii, organizand vanatori pe vastele sale domenii i trecand cu mandrie prin batranele parcuri printre care sacurea brutala n'a indrasnit Inca, s strabata.
0 intreaga clientela traiete in juru'i. El ii face problema
vietei din incurajarea lor. Oamenii de tiinta ii framanta capul
cum sa'i pastreze sanatatea i sgi'i inlesneasca lupta pentru existenta sau cum sa sporeasca productiunile domeniilor lui, descoperind secretele naturei i aplicandu-le in domeniul actelor atile, profesori Ii cresc copii si Ii initiaza in arta de a stapani,
oamenii de arta ii decoreaza palatele, literatii se silesc sa'i imprastie prin productiunile lor monotonia orelor lui de repaos, avocati Ii apara dreptatea, magistrati vegheaza pentru el la neturburata posesiune a bunurilor stapauite. i ait mai departe cu
toate ramurile activitatei omeneti.
El singur purtator al idealului cultural, troneaza in mijlocul
clientelei sale de muncitori salariati, avand contiinta ca el re.

prezinta in sine sinteza intregei activitati sociale.

Onorata Adunare, fara sa turbur intru nimic acest ideal, din


contra poate c, inteun avant de pornire generoasa, ai fi dispus
sa doresc tuturor realizarea acestui vis medieval, sa ni se dea
insa voie sa'l complectam cu un alti deal, mai modest ca aspiratiune, dar poate tot atat de greu de atins, din cauza multor obstacole ce i se pun in cale, prin anevoioasa evolutie a organizarei sociale.

Alaturi cu idealul marelui proprietar, noi ne gandim la idealul ingaduit micului cultivator.
Printr'o iluzie de viitor, sburand cu fantazia peste timpuri
www.dacoromanica.ro

177

mai mult oH mai putin indepartate, ne inchipuim o tall de plugari avand destul pamant, pentruca din munca lui srt se poatrt
sustine pe ei i familiile lor ; avand o locuinta confortabila cu
spatiu indestulator, en lumina si aerul trebuincios. In casa, domneste ordinea i curatenia, unite cu gustul firesc estetic al taxanului roman. Tesaturile nationale formeaza elementul esentdal al
decoratiupei putinelor camere din care se alcatuieste locuinta, pe
pereti se vad cateva stampe reprezentand pe oamenii i1utri ai
acestei tari, sau scene din istoria patriei. Intr'un colt al odrtiei pentru

musafiri se vede o mica colectie de carti populare romanesti. Ta-

ranul nu stie carte si in putinele ore de odihnit gusta din productiunile literare care au ajuns pang la el, sau Ii hraneste mintea cu cunostinte utile, invatandu-se a pricepe viata si a'i intelege drepturile i datoriile sale.
Satul e bine construit si bine ingrijit. In el exista o scoala,
unde copii sateanului invata a'si pricepe viata i a'i iubi patria;
exista o biblioteca popular* undo sa poata sateanul gasi produsele literaturei sanatoase si ale stiintei popularizate. Comuna prin
contributiuni, a ingrijit de batrani si infirmi, caH suporta cu inlesnire greutatile vietei bor. Taranul legat de pamantul care il
sustine i Ii inveseleste viata lui si a familiei, Ii iubeste rnosia
care devine pentru dansul simbolul concret al iubirei de patrie ;
i otelit In luptele vietei, deprins cu manuirea armei, se simte
gata sa se fazboiasca pentru aprtrarea moiei i a neamului, cand
nevoia o va cere.
Ideal contra ideal. (Aplauze prelungite).
*edinta se suspenda pentru 5 minute.
La redeschiderea sedintei, d. presedinte acordri cuvantul
D-lui Al. Marghiloman.
D. Al. IlIarghiloman. Asi nigh pe onor. Camera sa incuviinteze continuarea pe maine a discutdei. Suntem foarte putini i
ora e inaintata. .Daert insa Camera doreste s continuam, eu sunt
la dispozitia onorabilei Camere.
D. presedinte. Camera este in numar si D-voastra aveti cuvantul.
D. Al. Marghiloman. D-nii mei, duprt frumosul discurs, plin

de largi perspective al D-lui Demetrescu-Iasi, imi este greu sa


va readuc pe lanuri mai putdn intinse, discutand numai legea in
ea insgsi. M voiu folosi de exemplul citatiunilor schimbate, care
.4et fi

12

iuiri.

www.dacoromanica.ro

178

devin frecvente in discutiunile noastre, ca sa va rog: paulo minora cananius.

D-lor, nu punem nimeni in discutiune problemul intro marea si mica proprietate, daca una trebue sa dispara inaintea celei]alte, asemenea nu discutam daca legea este oportuna sau nu.
Putin imi importa char legea este izvorita din capriciul ministrului care o propune, sau dad, ea este efectial unki curent
al opiniunei publice.
Cand se pune o problema de importanta aceasta, imi convine mai bine sh o examinez astazi, cand nu sunt imboldit de
nicio necesitate actuala. decal maine cand, sub presiunea unei
nevoi, n'asi aveh nici timpul reflectiunei, nici libertatea judecatei mele.
Admit deci discutiunea legei fara sa, ma ocup de oportunita-

tea 6: ce ma intereseaza, este sa vad daca telurile la care se


tinde se pot atinge cu bine sau nu.
Principiul legei este el bun sau nu ?
Nu ezit sa zic ea este bun.
Accept ca un guvern prevazator sa se gandeasea la ziva de
maine, ca sa nu se gaseasca nepregatit, cand se va slei stocul de
pamant pe care il are la dispozitiunea taranilor.
Pentru a continuk opera agrara, schitata la 1866 si 1879 si
care a luat o forma, definitiva in 1889, este bine sa ne gandim
la constituirea uneia din rezerve, in locul domeniilor statulni care
zilnic se imprkstie.
Odata insa principiul admis, chipul in care el se aduce la indeplinire noi nu'l putem primi.
Nu suntem, D-nii mei, o adunare de economisti, ca sa ne
indeletnicim cu discutiuni metafizice si sa refacem in teorie societatea. 'Buntem legiuitori cari facem asezaminte. i clack- cu
toata frumusetea punctelor de plecare, asezamintele noastre contrariaza efectele bune ale legilor anterioare, daca asezamintele
noastre nu produc rezultatele ce noi visam, daca, in fine, ele
pot starama armonia ce trebue sa domneasca intre clasele sociale. ele nu sunt buire si trebue sa cautam noi urmele pentru intocmirea lor.
Examinand cu multa atentiune modalithtile legei de faVe.,

forma care i s'a dat, gasim ca legea pacatuieste dintr'un intreit


punct de vedere.
www.dacoromanica.ro

179

Intaiu, legea de fata merge in contra progresului economic


urmarit de legile anterioare: al doilea, ea nu ajunge scopul ce'si
a propus legiuitorul ; al treilea, se creiaza o lupta latenta intre
dou clase maxi, deopotriva interesante in aceast tar, lupta
care. la un moment dat, poate izbucni inconsecinte dureroase, pe
daca voiu rausi sa le dovedesc nu le puteti
care D-voastre,
aproba.

Legea de fafa este in contrazicere en toata legislatiunea


noastra anterioara. in care statul a desvoltat marea idee a improprietarirei taranilor cultivatori si lipsip de pamnt.
Aceasta legislaPune a facut sacrificiul unei mari proprietdti,
aceea a domeniilor statului. In sine aceasta aveh inconveniente.
Desi domeniile statului erau cultivate de arendasi, ele nu mai
putin erau campuri de aplicatiuni ale marei agriculturi, cu maginile, cu amelioratiunile, cu inovatiunile pe care le comporta numai cultura cea mare.
Va trece insa mult timp, inainte ca proprietatea mica in
Romania sa poata lupth cu proprietatea cea mare pentru calitat3a produselor sale. Raportul D-lui Stolojan o constata el insusi.
In schimb insa se obtineau doua mari rezultate care compensau si cu prisos inconvenientele.
Acestea erau :
1) Creatiunea unei trtranimi puternice :
2) Difuziunea puterilor de productiune ale tarei.
Luain populatiunea de acolo, de unde nu poate aveh mijloace de hrana, pentruca este prea densa, i o ducem pe cmpile maxi, unde bratele lipsesc si care nu asteapta cleat brate pentru a'i arata, toata fecunditatea Ion.
Se stabilia, astfel un echilibru perfect, caci ceeace pierdeam
din calitatea productiunilor romnesti, o castigam prin sporirea
acestei productiuni i prin intemeiarea unor intregi regiuni muncitoare. imbogatite, desi nu statatoare.
Ei bine, procesul acesta, care e un proces mare, pentruca
este si national si economic, procesul acesta va fi de sigur contrarjat prin legea de fata, daca ea se va mentine in actuala ei
alcatuire.
Socotiti D-voastra ca taranii din cercurile unde nevoia de

pamant este mai mare, unde populatiunea este mai densa, conditiunile agricole grele, contractele agricole asupritoare, credeti
www.dacoromanica.ro

180

D-voastra crt aceti tarani, avand posibilitatea sau numai speranta de a se improprietari acolo, la fats, locului, chiar ran i pe
catatimi mici, vor mai consimti srt se foloseasca de legea din 1889
ci sri se duc pe campiile Baraganului ori Brailei, pentru a continua opera de colonizare internO prin Romdni, opera care cu
mult patriotism toate regimurile dela 1886 incoace au urmarif o?
Eu socotesc ca nu, i cred c va fi o ciocnire sigura intre
sfera de actiune a legei dela 1889 si aplicatiunea legei de fata ;
avantajiile toate fiind pentru legea de fata.
Ce am catigat atunci ? Am impins din toate puterile la
morcelarea proprietatei mari, dar nu am izbutit sa punem in valoare partile populate ale Romaniei, creand i intr'insele patura
troaneasca tare, pe care voim sa intemeiam edificiul nostru na-

tional.

Dar sa zicem ca inconvenientul de fata este trecator si crt


se va inlaturit prin mersul firesc al lucrurilor. Necesitatea va produce odata exodul acesta al populatiunei dela munte, pe care
nu'l mai provoaca legiuitorul.
Ramane totusi un al doilea defect al legei, defect permanent.
Legea nu fixeaza- preful cu care taranul va cumpara lotul

sau. Pretul este lasat la libera apreciere a partilor si la arbitrarul Cassei rurale. Aceasta merge direct in contra interesului taranimei pe care voim sa o ocrotim.
In adevar, D-nii mei, taranul in toate tarile unde are o
proprietate, prin urmare i la noi, este prin firea lui avid. Si
este bine ca e avid,nu'i fac din aceasta o criticrt ; aviditatea
aceasta nu este in definitiv la dansul, cleat sentimentul de proprietate nitel prea ascutit, nitel covarsitor.
In aviditatea lui trtranul va lacomi, iu contra intereselor
sale proprii. Avand in perspectiv o proprietate la indemana
lui, proprietate cu atat mai cantata, cu cat bratele sunt mai numeroase, spatiul restrans, taranul Ii va face iluziuni asupra
propriilor sale forte si va consimti totdeauna la un pret exagerat pe care, de sigur, proprietarul nu 1-ar obtine, daca ii-ar
vinde in bloc moia unui singur cumparator. Si lacomia in Cazul de fatal este cu atat mai probabila cu cat taranul nu deburseaza nimic; el nu este ca cumparatorul care, stiind ce are in
punga sta la toemeala pana la concurenta de ce are. Tarnul
www.dacoromanica.ro

181

cumpdrd pe credit, cumpAril bizuit pe curajul sau de munca si


pe o recolta buna; cand aceti doi factori Ii vor lipsi, amariti Ii
va fi deteptarea din visul lui de a ur.
In loc de un troan avut, implantat in solul lui, yeti avea,
un Oran srac, desgustat, de astadata adevarat proletar.
Mi se va obiecta, ca consiliul de administratiune al Cassei
va determink pretul si
va lash la libera 3onventiune a piirtilor, conventiune care numai liber nu este In cazul nostru.
Eu, D-nii mei, nu vad o garantie suficientii. Nu incriminez moravurile noastre, dar ckti din D-voastre, la putere sau In
apropiere de putere, nu atd vazut oameni cari yin srt va ceara
lucruri, pe care ei de bung searaa le cred posibile i drepte, dar
pe care D-voastre, in cunostinta mai de aproape a lucrurilor, le
titi imposibile sau prohibite de lege. Cand acelor solicitatori le
obiectati ca legea sau alta piedic legala se opune, de ate ori
nu vi s'a raspuns : chat vrei D-tau, sau dad', vrea ministrul se
face !" Ei bine, acelai lucru o sa se petreacii i la consiliul de
administratie. Acolo nit o sa mijloceasca conruptia, o cred,
dar va mijloci cusurul eel mare al Romaxmlui, contra caruia nimeni

nu se aprtr la noi, hatdrul! Fatrt de un proprietar care va fi


obtinut conditiuni oneroase pentru sateni i fatg de tgranii orbiti in setea lor de a deveni proprietari, consiliul do administratie va fi cu totul dezarmat in contra solicitarilor din ambele
parti.

Trai in dreapta, solicit* in st'anga, membri consiliului


se vor inchink dinaintea vointei pri1or i nu vor voi sgt se arate mai catolici cleat insisi interesatii!
Vkl un pericol serios in lipsa unui tarif de vdnzare dinainte
stabilit. Luati tariful legei din 1889, alcAtuiti altul dupa regiuni,
dupti pli, sau i mai amilnuntit daca voiti, dar fixati

Nu se poate vinde, nu se poate cumpttrit decat cu pretul


cutare. Se vor gsi destui proprietari carora sa le conyin in
mice caz nu se va deschide ua suprapretuirei i ruinei taranilOr cumpartori.

Mai vild, D-nii mei, in lege tin cusur foarte gray. Consider
crt este un pericol social de a pune pe proprietar fatil in fata cu
ranii doritori de a cumpara.
Inteleg reforma intr'un alt sens : inteleg pentru stat posibilitatea de a dobandi domeniile scoase in vanzare sau pe care
www.dacoromanica.ro

182

proprietarul vrea sa le instraineze. Nh inteleg insa improprietiirirea sa se petreaca direct intre intre proprietar i taran.
Poporul nu este complicat in gAndirea liii, el este eminamente simplist. Taranul nu va voi sa examineze diferitele rotagiuri ale legei, mecanismul ei, obstacolele pe care legea sau dreptul proprietarului le pune. El va vedeh numai un lucru simplu
imediat : c e acolo o proprietate pe care el ar putea-o dolAndi
fr parale, numai muncind'o, claca proprietarul ar consimiti. Fitt
siguri c fara s ajungit la grozaviile despre care s'a vorbit, va
germinh insa in sanul lui ura contra proprietarului.
Aici e un pericol social !
Se pregateste intre dourt clase ale societatei o antipatie care
in momentele de criza va fi de o extrema gravitate.
Si notati ca proprietaral nu va duce raspunderea numai a
refuzului lui de a vinde !
Daca Cassa Rurala nu va voi ca sa faca vanzarea, fie ca
pretul nu este acceptabil, fie ca actele nu sunt in regula, fie ca.
nu este momentul priincios de a se emite renta, tot proprietarul
va fi de villa in ochii taranilor. El este obstacolul dintre dnsii
si tinta a-tat de mult dorita!
Suprimati aceasta dispozitiune. Nu mai lasati pe proprie- tar singur in fata cu taranimea, colectivitate care doreste, voieste
si are mijloace de a realizh.
Puneti pe muncitori in fatA en statul, statul impersonal,
autoritar, pe care'l respecta taranul i II admite, pentrucrt i el
face parte din stat.
Atunci yeti puteit face opera utila.
Cu alte cuvinte, i pentru ca sa m rezum, pentru ca 'mi
am promis sa fiu scurt, eu asi vedek reforma aceasta cam in chipul urmator :
Statul este autorizat s cumpere domenii, mosii marl scoase

In vanzare, sau pe care proprietarii ar dori sa le vanda.


Faca-se aceasta cumparatoare pe preturi dinainte stabilite,
echivalente cu preturile de revindere la tarani, sau pe preturi
convenite, putin importa.

In definitiv statul s cumpere. Child statul cumpara, el


poate ramOne In ideea economica ce urmarim de atatia ani; el
va cumparit, acolo unde are nevoie san unde voieste sd Med colonizare.

El, stat, s parceleze si sa vnda. Parcelnd, el e liber sit


www.dacoromanica.ro

183

creeze loturi mici sau nmtri. De co sa nu profitam de aceasta oca-

ziune pentru a erige i proprietatea mijlocie, care este un adjuvant puternic al micei proprietati?
Statul atunci ramane stapan sa nu vanda decdt adevaratilor
muncitori de pamant si sa continue astfel opera sa de pang, azi.
Altfel, sau proprietarii pot prezinth cumparatori fictivi si in orice
caz nu din aceia cari voim sa'i improprietarim, sau aceeasi proprietari de bung credinta pot sa fie inselati, caci nu au niciun
mijloc de control.

Dar daca vanzarea se face de dare stat, el este stapan

oft

departeze dela aplicarea acestei legi pe toti caiti nu` sunt muncitori de pamant, pe toti cei cari nu stiu san nu au nevoie s ia
in mana uneltele de lucru.
Dach cu acest sistem legea se schimba in lundamentul ei,
nu se schimba insa deloc principiul la care declarati Ca tineti
ca la un punct de program. Ce ati enunciat in programul D-voastra?

Inlesnirea pentru Omni de a dobandi proprietatile puse in vanzare prin mijlocirea creditului statului. Daca statul pune creditul sau, pentru ce'l transformam in simplu intermediar, and ar
puteh fi adevaratul executor? De ce sa ne expunem a vedeit astazi sau maine, intre proprietarii man i cei mici, acea ura de
clase care ne poate duce la consecinte pe care nimeni nu le
doreste.

Nu ma opresc acum la criticile de detaliu. Asi putea examina in treactit greseala din art. 13, unde veti vedeh ca legea
organizeaza tot, afara de o legaturil juridica, o legatura de drept
intre tarani si Cassa rurala.
Voiu semnala deocamdata i gresala din art. 16, unde nu e
niciun fel de limitatiune in emisiunea de renta rural, astfel ca
in momente gingase ne putem gasi facand, noi inine, o con curenta primejdioasa credituldi statului.
Mai indic In treacat rearm alcatuire a art. 25, in care, daca
se pune o limita pentru ca loturile sa nu fie marl, nu se pune

nicio limita pentru ca loturile sa nu fie mici, cat de mici. Nu


cred s fi fost in mintea nimanui, dela 1866 incoace, c dandu-se
pamanturi in loturi la tarani, cath s li se dea un simulacru de
proprietate, nu o proprietate. Dad, admiteti loturi de o jumatate
sau de un pogon, ati zadarnicit toata opera.
In sfarsit nu voiu insist& asupra dispozitiunilor privitoare la
www.dacoromanica.ro

184

padurile dupa proprietati. Acolo sunt imposibilitati reale; nici


comunele, nici judetele in Romania nu sunt destul de bogate ca
el poata cumparit paduri, pentru ca venitul padurilor nu poate
ajunge la 14 parte a anuitatilor pe care comuna san judetul ar fi
obligat sa le plateasca pentru cumpararea acestor paduri.
Dar daca in definitiv criticile acestea de detaliu se pot face
oricarei propozitiuni si'i gasesc locul lor la articolele respective,
totusi ramane impresiunea ca legea a fost pripit alcatuita, repede
trecuta.
Inca o data insa, va rog ganditd-va la ceeace faceti. Scoateti
din proiect pe proprietari i substituiti statul, singurul care

poate tine o regula in aceasta opera si singural care are spetele


destul de puternice, pentruca sa'i conserve trasurile unei reforme.
Acestea sunt considerentele pe care aveam sa le expun in
contra legei.
D. C. Dobrescu-Argef. D-lor deputati, daca inaintea D-voas-

tre n'as puteit s pun p.oi consideratduni asupra proiectului de


fata, fiindca si eu a crede ca multi din D-voastre, c cestiunea
fiind epuizata, am puteh trece de-a dreptul la discutiunea pe articole, insa oratorii caH au combatut legea, an adus cateva argumente trase din circumstante locale, astfel ca multi din noi
vor fi dobandit in constiinta lor indoiala asupra unor dispozitiuni ale proiectului, care nu se pot controla clecat prin anchete
la fata locului.

nu mai departe decat cel din urma axlversar al legei,


insusi onor. preopinent, D. Marghiloman, s'a alegat si D-sa de
aceleasi imprejurari care le crede nerezolvate, neimpacate prin
aceasta lege.
Eu constat cu satisfactiune lucrul urmator, ca decand s'a inceput discutiunea asupra proiectului de fata si pang acum, atmosfera s'a luminat din ce in ce mai mult. Confuziunile si indoielile asupra acestei reforme s'au imprastiat ; adversarii sai au
inceput a nu mai fi din principiu contra legei, ci asupra procedurei de aplicat.
In adevar, acei caH au cerut cuvantul intaiu, au spus ca aceasta lege este o anomalie, ca este cevit neinchipuit de straniu,
di nu se mai gaseste un tip care sa se asemene cu aceasta lege,
i dintre toti caH au combatut aceasta lege si caH au cautat sa
-va' convinga despre netemeinicia si ciudatenia legei. D. Iancowww.dacoromanica.ro

185

vescu i D. Tache Ionescu s'au pus sa afirme c nici oratorii


cari au sutinut proiectul, nici deputatii chiar nu sunt dumiriti
asupra tendintei acestei legi.
Mai mult, c proiectul este rezultatul interventinnei socialismului de stat, ce acest guvern are de norma 1 practica.
Iatrt una din acuzatiunile gratuite, care au devenit banale
repetandu-le neincetat, acei cari, cu reactionarismul lor au ramas
mai inapoi cu progresul ca partidul Turcilor batrani dela IldizKiosc.

Dar adversarii proiectului au mers si mai departe cn in terpretarile lor interesate, i CU modul lor de a gasi argumente
in insiii tolba dusmanului kr.
Ei au sustinut i au voit a dniedi, ca insui raportorul in
raportul sail este plin de nedumirire i au spus ca citind pe
Kogalniceanu, raportorul voia sa arate pe departe ca acest proiect ar fi contra proprietatei mari 1 ....
Cine insa a citit discursul lui Kogalniceanu, a inteles foarte
bine, ca. el 11.11 zice ca mica proprietate prosperand in tara noastra poate incatvit atinge marea proprietate.
Kogalniceanu a spus ca a creeat mica proprietate, chiar ca o
garantie a marei proprietati.
In adevar eine nu stie ca marea proprietate panala .inaproprietarirea taranilor, cel putin mai mult de o treime dintr'insa
era la dispozitia acestora, a muncitorilor rurali.
Unii cu mosia, altii cu munca, traiau i se braniau din acola fond.

Pentru a elibera de aceasta servitute pe marea proprietate, s'a

luat din ea o parte de pamant, care forma mica pruprietate, qi


numai ieirea aceasta din partaj, a dat individualitate anume
marei proprietati.
D. Iancovescu i D. Tache Ionescu au intrebuintat insa argumentele ilustrului om de stat in serviciul tezei lor.
Proprietatea noastra era aservita, i ca s scape de aceasta,
Kogalniceanu, chiar contra dreptului la mai mult pamant pe care
Ii aveau taranii, a trebuit sa taie odata pentru totdeauna tovaraia pe moie, improprietarind pe tarani, nu pe atat pamant cat
li-se cuvenia, ci mai pe putin ; i a spus eft cu aceasta, ince-

teaza pentru tarani dreptul la marea proprietate. Apoi D-nii adversari mai citeaza un act de vanzare al D-lui Carabatescu din
www.dacoromanica.ro

186

judetul Gorj, spunand ca raportul 1-a reprodus tocmai pentru a


arath, ca legea este inutila.
Constat prin aceasta, c oamenii politici cari au jucat un
rol important in aceasta tar i cari se dau de sociologi i economisti, nu cunosc curentul care framanta natiunea, nu stiu sau
nu vor a sti de atatea fapte i fenomene ale istoriei noastre
contimporane. Si D. Tache Ionescu si D. Iancovescu s fac ca
nu vad curentul care a silit pe guvern s vina en acest proiect
de lege. Si care este acel curent? Este ca proprietatea mare
dela 1864 incoace trece prin incercari ash, de grele, pe care
toata lumea le cunoaste si aceste incercari au pus'o in prim ejdie.

Proprietatea mare este expusa a scaph din mama detentori; valoarea ei s'a depreciat ; crizele acestor din urma ani
o au coborit si mai jos ; ochi straini sa uita asupra ei ; pe ici si
pe colo, locuitori neautohtoni au apucat parti dintr'insa. Contra acestui pericol, vine Cassa rurala spre a-1 stavill. Si deaceea, cand
lor

veniti cu un asemenea proiect de lege, vad un lucru ce nu s'a


mai facut vreodata, se impaca toate interesele. Prin acest proiect de lege asigurati proprietatea rurala in mana natiunei, satisfacand in acelas timp trebuinta absoluta a paaVi celei mai
neindreptatite din populatiunea romaneasca, &and i statului puterea de a mentine ordinea, desi certe intre clase nu exista ; eine
o afirma, exagereaza, face numai un cal de bataie, nazi alta este
lupta de interese i alta ura de clasa.
Cand dar un proiect de lege vine in asemenea conditiuni, este
o satisfactiune ce se da, tutulor nevoilor acestei tali, este o cornplectare a operei agrare inceputa la 1864 : prin ea se vindeca
cea mai grea rang, a proprietatei fun ciare; in acelas timp se
face ca taranii ei ins** s zica prin aceasta lege, incetul cu incetul, se sfarseste marea lupta pentru primant, caci statul a dat

tot ceeace a avut, ca insesi proprietatile mari ale acelora cari


nu le mai pot tine, statul intervine si le pane tot lor la dispozitiune. Dana Cassa rurala se aplica in toata intinder9a scopului
sau i daca dansa isi mai adauga si alte asezminte agrare, ce
sunt necesare ca satenii sa OA capital si educatiune utilitara, atunci D-voastra yeti puteh zice ca chestiunea agrara este inchisa ;
si iata dece foarte gresiti au fost acei can an tagaduit si necesitatea i ratiunea de a fi a acestui proiect de lege.
www.dacoromanica.ro

187

Nici jnstificarea de surprindere nu este dreapta, ciici anuntarea unui asemenea asezamAnt s'a facut chiar prin Mesagiul
Coroanei la deschiderea acestei sesiuni. Interesant este insa de
a constatit, c cei cari combat proiectul, acuai se multumesc a
critich numai organizarea legei. Atata i cu o capitulare este
tot una.
Veiti vedea Ins ca observatiunile lor de detaliu ce aclue
sunt nefundate, caci utilitatea legei o recunoasteti toti, fara deosibire.

Vedeti, D-lor, ca oricata libertate s'a lasat In discutia generale:, ca sa se vorbeasca in contra acestui proiect de lege, rezultatul care a fost ? SA se cada de acord ca reforma este necesara, caci pang si D. Mortun a spus ca. legea este bung. Acest
proiect are menirea de a incepe o nourt serie de reforme democratice, pentru a deslegh atatea probleme ale chestiei agrare. Si
izbanda ne pare asigurata noua democratilor agrari, ca desi deosebiti in vederi, Cassa rurala pe toate gruparile politice le impaca in conceptiunea sa. Va sa zica cu totii, conservatori, socialisti, democrati, recunoastem ea proiectul este bun.
Nu trebue oare srt ne felicitam fata cu aceste aprobari generale ? Dar sa revenim la aceia cari au zis ca nu stiu cum a
venit aceastri lege, si nu stiu curentul care a adus'o. S le facem
putin istoria proprietritei noastre funciare cu insasi cuvintele unui
proprietar mare din Moldova. Acum 10 ani acest proprietar vorbind de soarta proprietatei funciare, spunea : cu toate incercarile
fricute de stat, dela 1864 si pang, astazi, de a face o forta din
proprietatea mare, fata cu concurega din afara, aproape toate au
ramas neputincioase. Cauza a fost ca Inca din 1849 si 1854, desrobindu-se tiganii, in Muntenia si Moldova, iar la 1864 desfiinVandu-se claca, proprietarii au ramas dupa legea ruralrt, desbracati de capital, care era bratele muncitorilor. Proprietatea mare
a cazut intr'o criza mare, caci imediat dupa improprietarirea de
la 1864, la 1865 nu s'a mai muncit paraantul si la 1866 guvernul
pentru a ajuta mares proprietate, iar s'a gandit la robirea bratelor taranesti, iar la claca, ceeace a si facut ; el a fost nevoit sa
aduca legea tocmelilor agricole si legea politiei rurale, care ann.lau aproape de tot efectele marei reforme rurale. Aceasta nu a
fost de ajuns. Legea tocmelilor deveni un instrument de stoarcare si a trebuit sa vina conservatorii, ca sa inscrie in lege exewww.dacoromanica.ro

188

cutia manu militari, ca srei dea o mai mare extensiune. Dar nici
aceasta lege barbara, n'a putut sa dea marei proprietali atata aur
cat ii trebuih.
Proprietatea a cazut i s'a afundat din ce in ce in mai grele
datorii ; economiile cele de mai inainte le-a cheltuit ; pretutindeni s'a imprumulat cu ipoteci si din nenorocire la straini. Datoriile nu s'au putut raspunde, creditorii nefiind Romani cereau
sau banii, sau ca garantde, drepturi cetateneti. Aceasta in Moldova s'a intamplat9 La 1878 a trebuit patriotismul Regelui nostru,
al lui Ioan Bratianu i al mi Kogalniceanu, ca sa ne scape de un
mare pericol. Proprietatea mare ajunsese cu incurcaturile sale financiare s dea ocazie marilor capita1iti, croditori ai si. d'a starui pe langa membri congresului din Berlin, a nu ne recunoaste
independenta mai nainte d'a ne plati aceste datorii.
Ce incheeri tragern din toate acestea ?
Ca marea noastra proprietate, neavand capitalul sau banesc,
de brate nemai dispunand ca mai nainte, iar proprietarii mari
deprinsi fiind a cheltui
au trebuit sa imprumute, renta proprietatei lor insa fiind mai mica deal dobanda banilor imprumntati,
concurenta cu alte tari agricole din cele mai serioase, iar chipul
proprietarilor nostri d'a munci pamantul cu totul primitiv si barbar, lupta a fost pierduta. Zadarnice fura cele mai jefuitoare tocmeli agricole, zadarnice inselaciunile contractelor de invoiala, zadarnice birurile puse pe vita pentru izlaz, de niciun folos, cruzimea puterei administrative puse la indemana marei proprietati;
s'au dat marile paduri In taiere, cu un adevarat vandalism, s'au
destupat telinele toate, toate aceste resurse nu putura opri ruina
marei proprietali, aducand cu sine i pericolul ovreiesc, pe Ovreii
cari la 1878 cereau drepturi politice ; au trebuit mari
staruinti pe lane congresul dela Berlin, pentruca s nu se dea
drepturi Ovreilor.
Creditorii ovrei credeau ca acesti mari proprietari o sa'i
sprijine and vor cere drepturi politice.
Dar aceti proprietari mari, panala 1872 sunt ash de saraciti
i de incarcati in datorii, incat nu mai pot tine piept diferitelor
nevoi agricole, astfel ca statul a fost nevoit sa infiinteze Creditul
pcnciar, pentru a pune la dispozitiun ea acestor proprietari, fondurile necesare, in care socotindu-le i dobanda, sa se achite in rate.
Gratie creditului funciar, marea proprietate a fost mantuita,
www.dacoromanica.ro

189

pentru oarecare timp de sub grentatea funciara, iar pnterea de


prod uctinne a mers crescand.
Dela 1879 pang la 1889, a fost cativa ani buni, productiunea a
fost abundenta, astfel s'a putut ameliork intrucatvit starea in care
cazuse marea proprietate.

Am avut criza anii trecuti gi aceasta proprietate se gasia


intr' o stare aga de grea, incat nu se mai putea face nimic.
V'am spus ca, statul a facut legi agrare, pentru a se veni
in ajutorul mogiilor, s'a facut tot ceeace se puteit face din Dartea
tutulor guvernelor, pentru a sprijini aceasta mare proprietate:
cu toate acestea marii proprietari ingigi au vazut ca mai la urma,
nu puteau robi munca a sute de mii de muncitori, precum asemenea a jertfi soarta micei proprietati, viitorul micilor industrii gi chiar parte din resursele statului, fare*, ca dupa, atatea sacrifiicii sa o putem ridich din caderea sa. Ca o ilustrare a celor
zise de mine, citez aci marturisirea pretioasa a unui mare proprietar. Iola ce scrie dansul intr'o brogura despre statul nostru:
A. trebuit sa-1 impingena sa ne dea aceasta emancipare, sa
ne permita ca prin ieftinatatea muncei taranilor, sa," compensam
scaderea preturilor; am cautat ca prin legi de tocmeli agricole,
sa ne folosim de ridicolul pret al muncei, pentru ca sa ne scoatern lipsurile noastre. Am scumpit pamantul gi totusi ne-am ruinat, am facut ca arenda sit fie excesiv de mare ; dar toate acestea nu ne-au ajutat in nimic".
Toata lumea cunoagte lupta care a dus-o proprietatea mare
in Romania. A dus aceiasi lupta proprietatea mare gi in alte
state, dar la noi proprietatea mare a trebuit sil, lupte mai intaiu
cu lipsa de capital gi de brate, gi al doilea a trebuit sa lupte
pe o suprafatti mica, fara capital gi fail mijloace de a da o cultura stiintifica.
Proprietarii nostri aveau in contra lor mai intaiu Europa
intreaga, care trecea dela starea industriala la starea agricold.
Ce gi-a zis Europa : ia sa ne facem gi noi o agricultura, gi
Europa care era industriala, trecand la agricultura, a putut s
beneficieze de toate inijloacele gtiintifice si de toate instrumentele perfectionate.
Acesta a fost un dusman teribil si care a venit insotit de
o intreagii cantitate de legi agrare ; toate statele au votat legi

www.dacoromanica.ro

190

agrare. cu prohibitdune, ca productiunea sa nu fie impiedicata


de a trace peste frontiera.
Alt dusman care 11 intalnesc marii nostri proprietari, este
capitalul colectiv international.
Marii capitalisti miliardari, s'au intrunit i si-au zis : pe lan$
industrie, s facem si agricultura.
Atunci au luat intinsele campii ale Americei si le-au pus in
exploatare.

Pe acele sute de mii de hectare se aduc pluguri sistematice, perfectionate, care reprezinta surna calculata in cai-vapori in
forfa de 780de milioane de oameni la dispozitia miliarditi1or, cari
cumpara campiile vaste ale Asiei si ale Americei. Aceasta imensa
conchista care o fac acesti miliardari, cari au la dispozitia lor
armate de otel, care nu obosesc niciodat i o pornesc cu o bucata de carbune, a inceput s deschida o intreaga campanie colonialt, s deschida debuseuri pretutindeni si au spus : Noi miliardarii avem la in demana noastra debuseuri, la spate avem miliarde Si aceasta forta de brats omenesti i agricultur industriahzata.

Iata in fata caror dusmani ne gasim noi cu marea noastra


proprietate. Acesta e raul, Inca micile necazuri care le puteti
aveh contra marei proprietati nu pot eolith, caci vedeti acest ingrozitor dusman. i atunci am zis: Rana aici, s ne ocupam de
aceasta mare proprietate, care e domeniul national l i eu cred 01
aceasta mare ratiune de stat a presezut in momentul, cand s'a
conceput aceasta lege.
lath' marea sa ratdune de a fi.
Xu e nevoie sa v citesc de aci cum acesti proprietari sin-

guri ei au trebuit sa stoarca munca taranului pan a. la cea din


urma picatura, ca sa acopere pierderile in lupta de concurenta pe
pietele strains.
Cei putini, cari fac rul, sunt iertati pentru cei cari au dus
lupta in marele camp de bataie al tntulor neamurilor, ca sa eh'stige independenta economica.

Acum lupta ne mai fiind putincioasa pentru o mare parte


din proprietari. i ca proprietatile acestora sa nu cada in mainele strainilor, cari ar continua mai arnarnic de a ruina pe fetrani prin invoielile lor barbare. vine legea aceasta. i da in
www.dacoromanica.ro

191

mftna muncitorilor, mosiile care furrt atAta vreme unelte de jefaire si de abuzuri teribile.
Cassa rural dar, aduce desrobirea muncei trirrinesti Si nationalizarea marei proprietAti.

Iatk dece eu zic ca aceasta lege e foarte importantri. 0 intrebare se mai pune. S'a vorbit aici de marea si mica proprietate.

Ei bine, este mica proprietate, bine organizatk cu care in acaste vremi de industrializare a marei agriculturi, am mai puteh
lupth noi rile mici. Si la rigoare, contra sistemului protectionist al intregei Europe, fiindu-ne peste putinth de a mai lucrh pentm u. statele din afark vom fi nevoiti sa lucrkm ca tarrt, numai
pentru piata noastr interat, si atunci ne intrebkm:
Duck e cultura intensivrt, care ni se impune din cauza luptei din afark, atunci cultura intensivit revine micei proprietkti si
atunci aceastk lege vine la timp, aci mica proprietate va fi singura potrivitk pentru o tara ca noi, spre a rezisth, cum zice La
Fontaine intr'o fabula : Dac stejarul se rape sub greutatea si
puterea vnturilor, micele tufirise de trestie se incovoaie, dar atman si trrtiesc in ciuda vijeliilor.
Atunci vom semknh in tara noastrd mici ferme. mici industrii. phnk and un alt fenomen economic va restabili cump6na,
intre marele capital si munca.
D-lor. noi and vedem aceste fenomene mari, sk facem. o
legislatie tot ash de puternicg casi. fenomenele. Si en ggsesc in
aceastil lege niste principii pe care le aprob si care isvorAsc dintr'un democratism sincer.
Tocmai acolo, unde d-nii opozanti gh"sesc rea intocmire si
mai rea procedurk eu gilsesc un plan matur, o metodk simplk
si tendinte en totul favorabile cumphrkorilor cari nu sunt altii
cleat srdenii. Dar insisi opozantii acestei legi nu sunt toti contra principiului legei : unii se prang numai contra modalitrttei
sale si in critica lor, propun solutii parck mai democratice deck cele din proiect. Ne multamim cu aceastg bungvointg, penfru. scoala democratick

Dar sunt alti adversari. ca D. Iancovescu si D. Tache Ionescu, cari sustin cu indirjire c proiectul acesta este contrariu
legilor agrare, contrarin in ce mod? C6 flu admite colonizarea
interioara. ? !

www.dacoromanica.ro

192

Cassa rurala, am spus, Impac pe proprietari 'ea vanzAtori,

Impac pe tarani ca cumpgratori de pAmant ; vine in ajutorul


Creditului funciar, immulteste produetia economica a tarei 1 sporeste

si resursele bugetare ale statului si comunei ; cum dar legea aceasta e dusmanA principiilor de sociologie si de economie politicA?

S'au mai plans adversarii Cassei rurale, cgt e contrarie colonithrei


interioare.

S'au incercat conservatorii sa. facA colonizarea interioarg, si


intrebarea e : care a fost rezultatul, exci e o lege in desvoltarea
populatiunei, cand populatiunea are cu ce se hrAni intr'un cerc
dat, ea nu gAseste trebuinta atunci sg. plece, pArAsind locul naterei ei ; cand nevoia o va sill, va emigrh emigrarea este o lege
sociologicA ce are normele sale, cauzele sale si se manifesteaza
mai intaiu prin emigrarea exterioarA. S liisAm casi acest eveniment social sti nu fie un lucru factice artificial initiativ, ci s vinft
prin faria lui singurA. Eu v mArturisesc cA pe acele mari domenii
care se vor vinde, se vor face colonizAri interivare prin tria lucrurilor. Apoi alt fapt ? Unii zic : pentruce lotul sit fie numai de
12 hectare ; altii zic cg, lotul e prea mare. S'a zis c neglijem de

a forma mica proprietate. Ei bine, se vor ggsi tftrani cari dejh


astAzi au 10 hectare si cum parand Inca 12. fac 22 de hectare. Dar
pe acest pamant, cand vor Intrebuint Un insemnat capital de
exploatare, o cultura intensivA, aceasta fi-va proprietatea mijlocie?

foarte bine a fAcut legiuitorul fixand acest maximum de 12


hectare : pentrucA taranii cari vor aveh mijloace, vor cumprh

pamant la pamant si vor face proprietAti de ate 20 sau 30 de


hectare, si astfel, pe nesimtite, in chip natural
frail masuri
fortate,
mijlocia proprietate isi va lua locul destul de larg si
de bine reprezentat intre marea si mica proprietate.
Fiecare Oran, putand cumpArh dela 1 panAla 12 hectare, va

lua, dupa trebuinta, dupa stare si putere, inzestrand en pgmant


pe cei cari nu au de loc, si indestuland pe cei cari mai au catevh
sau mai multe loturi dobandite.
Cat pentru cearta, pentru ura de clase, pe care d-nii Iancovescu i Tache Ionescu zic ca se va ivi intre t'aran si proprietar,
cat pentru sustinerea lor nedreapth si calomnioasA, c taranii vor
sili prin mijloace salbatiee pe proprietari a'si vinde silit mosiile,
invitam pe acesti domni, cari iau pe sateni drept niste fiare salbatice, niste criminali, sA arate un singur caz de acest fel ! Oare
www.dacoromanica.ro

193

moiile pe care taranii le-au cumparat dela proprietari, prin astfel


de mijloace le-au dobandit? Dar taranii, toti mosneni sau rzasi
altadata, n'au fost despoiati in chipul cel mai misel si mai brutal de moiile lor ? Au s'avarit vreo crima, vreo rasbunare7 Asazi oare nu sunt inselati si robiti economiceste? Elsa se intelege
nici o fapta fr rasplatii, si afirmarile adversarilor sa reduc la
faptul, ea acolo unde proprietarul mare se poarta cum trebue sa
se poarte un parinte dare ai siii,niciodata nu va trece prin mintea
nimenui sa se poarte rau fata de el.
D-lor, statul a vandut proprietali taranilor si multi cari an

cumparat, au parasit locurile din cauza di nu putean plati; altii


platese cu mare greutate. Statul trateaza pe acesti oameni ca
oameni harnici, cari muncesc, i ei sunt in masura s faca fata
angajamentelor lor i tind, zi en zi, sa se desvolte, i vor intelege
mai bine interesele economice. Este scoala care concura la luminarea taranului si influenteaza asupra educatiunei sale agricole ;
este contactul lui en orasenii, care ii face acelas serviciu ; sunt
bunele exemple in arta agricola, pe care el le imiteaza cu Irmo-

mie, astfel ineat en constat cu bucurie, ca taranul desi atat de


apasat de marea proprietate, a inceput a prosperk.
D-lor, taranii an inceput a observa progresele agricole si a
luerit sistematic ; i nu aveti decal sa vizitati catevit judete de
munte si multe regiuni de camp, i yeti vedea cum taranii fac
cultura : ei au inceput cu ingrasamntul pamantului, au inceput
sa facti plantatiuni fructifere, etc., in fine este un inceput bnn,
care pe mine eel putin, ma multumeste.
Eu sunt absolut convins ca in curanda vreme taranimea
noastra, aa, de agera la minte, atat de harnica. i de infipta la
munca, va realiza uimitoare inaintari in arta agricola. Au fost
draconicele legi agrare, lipsa de siguranta i de justitie, lipsa de
protectie a muncei sale, care Fa stapanit atata pe Oran ; dar stir'
Ca vor fi tarani romani, cari i in campul economic, cai in campul de ralzboiu, vor iesi biruitori, en toata reaua opinie ce au de
dansii, adversarii Cassei rurale.
Alta dovada de vrednicia taranilor.

Acum 15 ani, Iii colegiul I nu se gasiau cleat oraseni si


arendasi, oameni cari au o oarecare cultura politica, i cari ajutati de stat, se pricopsiau mai adesea tot in paguba taranilor,
facanduli consul, spre a se inscrie in primul colegiu. Tinand
Acte

13

i Legniri.

www.dacoromanica.ro

194

seama de sok] erea acestui cons, prin noua lege electorala, totusi

in timp de 15 ani, colegiul I a crescut cu 5000 de tarani dela


3500. Acesti oameni, cum au trecut la colegiul IS Ei nu au furat
bani, ca sa cumpere proprietati ; ei au muncit din zi pang in
noapte, an facut economii, au intreprins mici exploatri, si-au
impus chiar privatduni, spre a strange fonduri, totdeauna cu dorinta de a cumpara proprietate. i deci are dreptate D. Mortun,
and zice, c un taran bogat i lipsit de cultura, este mai ran de
cat proprietarul cult. Dar eu vreau s. va spun, c taranii trecuti
in colegiul I, dovedesc crt, buna stare materiala a tared a inceput
sa se faca.
Legea aceasta, D-lor, este venifa la timp. Asupra partei Ca
s'ar naste ure i certe intre clase, nu cred ca aceasta se va in..
tampla, pentruca niciodata la noi taranul nu a voit sa rapeasch
pamantul altora, cand el stie Ca acel pamant nu'i apartine.
N'am auzit pe taran spunand ca are drept la proprietatea
altora, si aceasta este natural, pentruca eu intreband pe Oran :
daca tu ai pamant, n'ai vroi sa'l imparti cu altul? El mi-a
raspuns nu. Ei bine atunci nici tu nu doresti sa iei pe al altora.
Prin urmare, nu exista la dansii un fel de idee fixa pentru
dobandirea pamantului proprietarilor, cum se tot acuza, i nici
idei fixe si urrt de clasa nu au satenii.
Acelor adversari. D-lor deputatd, cari prevad crt din legea
aceasta va iesi mai tarziu un stat taranesc, care va inapoia civilizatia tarei, va lovi in progres, va inlesni paturei bugetivore sa
se desvolte i strainilor sa puna man, pe averea tarei, acestor
adversari, cari car politica imperiala in Romania, temandu-se de
buna stare a t'L.anilor i venirea democratiei rurale la carma, ca
de o invazie de barbari, acestor oratori reactionari, cari se tern
de ridicarea neamului curat romanesc, nu le voiu raspunde altfel
cleat: or ii dovedese originea ca sunt Romani iesiti din sate, si
atunci sunt niste bieti renegati, ori nu'si o pot clovedi., i atunci
Sunt straini indrasneti, cari barfesc, caci nu pot mai mult.
Termin deocamdata, D-lor deputatd, silit de timpul in aintat si de

oboseala Camerei, dar cu D-voastra care faceti prin legea de fatA


o reforma salutara, D-voastra caH natdonalizati si restul parnan
tului tarei, dandu-1 satenilor, i caH dati -in mama taranimei un
instrument de arie i bogatie nationala, pregatind astfel intreaga
emancipare politica a celei mai puternice clase, D-voastra sa tr.&
www.dacoromanica.ro

195

iti cat mai mult timp. aducand si reforma electoralh, ca apoi sh


culegeti toate roadele acestei institutiuni pe care astazi o creeati.

Sedinta din 22 Fevruarie 1897.

D. A. Stolojan. D-lor deputati, m felicit indoit de ocaziunea care s'a dat Camerei de a discutit acest proiect de lege :
inthiu chprin el se face o mare reformh care va aduce duph sine
marl i fericite rezultate pentru tar, iar de cealalth parte, pentruch vi s'a dat prilejul prin discursurile ce ati tinut. si care
ar fi fala orichrui parlament, sh dovediti ch in aceast Camera
sunt oameni de mare valoare i talent, i astfel ati ridicat prestigiul acestei Adunhrei.
D. Tache Ionescu are talent. VA marturisesc c pe cnd
vorbh i ne art ce consecinte rele are sh aib aceasta lege,
dach mai aveam par pe cap, er h. sh mi'l vedeti valvoi In crestet.
Ma intrebam atunci, cum se poate ca eu, proprietar mare, sh
concep ideia unei asemenea institutiuni si s dau concursul men
guvernului, pentruca sh realizeze o asemenea reforrna, ale chrei
consecinte vor fi desfingarea propriethtai mari si introducerea anarhiei in tail ca stare cronica! Dach imi lipsi prevederea, cel
putdn instinctul de conservare trebue sh ma destepte, ca s nu
ma fac complicele guvernului la o fapta rea pentru tara noastrh!
Adversarii nostril politici mi-au pus in spinare acest ponos, ca din ministerul de domenii am iesit cu un domeniu, desi
cumphrasem mosia cu patru ani mai inainte de a intr in minister. Suferisem de ponos si nu am inteles c legea de filth are
sh ma lipseasch de folos.

In adevdr, ce ne proroceste opozitiunea; c legea de fath


are sh atatz atat de mult pofta de phmarit la siiteni Inca, ca s
sileasch pe proprietari de a le vinde lor mosiile, sau sa le puna
foc, ba poate sa Ii i impuste... Sa fim ash de vinovati?
A lost In.s un moment cnd am inceput sh rasufiu, i aceasta s'a intAmplat atunci, cnd 1-am auzit pe D. Tache Ionescu
denuntndu-mh, ch cele ce afirmasam en prin raport, despre legislatiunea agrarh la Englezi. nu e exact.
www.dacoromanica.ro

196

In adevar ne-a expus aici c legea engleza din 1887, asupra


allotmentelor, era privitoare numai la muncitorii din orase. A.
tunci mi-am zis : deaceia D-sa judeca ash de pesimist proiectul
in discutiune, pentruca nu cunoaste cestiunile agrare. L'am intrerupt spuindu'i ca se inseala ; D-sa si-a mentinut afirmatiunile,
asigurandu-ne ca cole ce spune le tine chiar dela Jesse Collings,
autorul legilor allotmentelor. M'am convins atunci, ca D. Tache
Ionescu nu stie bine nici englezeste. Neputand pune in indoiala
cuvantul situ, nu am putut gasi de cat urmatoarea explicatiune
a erorei ce comiteh: Jesse Collings i-a spus una i D-lui a inteles alta. In adevar, cum puteh chiar autorul legei sg'l induca
in eroare pe D. Tache Ionescu, caci iata chiar textul legei publicat in Anuarul de legislatiune stritina". hi pagina 117.
..Art. 2, 1. Cand sase persoane, alegiitori parlamentari
sau contribuabili, cu resedinta in un district urban sau in una
din parohiile unui district rural, afirma inscris"...
Ash dar legea se aplica si la districtul urban casi la districtul rural fara deosebire, i indata ce 6 alegatori comunali
sau contriabuabili yin si cer dela autoritate ca sa exproprieze
pe proprietarul vecin, cu un numr de acte, de care este trebuinta spre a se inchiria sari vinde in loturi la locuitori, aceasta
cerere trebue sa fie lima in con sideratie de autoritatea municipall aleasti.
Intre propunatorii acestei legi este si D. Chamberlain, actualul ministru al coloniilor in cabinetul conservator. D-sa pe la
1876 mergeit mai departe, cerea ca proprietatile dupit intinderea
unei comune, si fie municipalizate, adica cumparate de com nat.
D-lor, nu ma voiu apuch acum srt fac psihologia taranului
nostru, voiu incerch analiza sufleteasca a muncitorului nostru rural mai pe urma. M voiu ocupa acum de frumosul discurs al amicului meu, D. Iancovescu. D-sa a fault o mare greseala in
magistralul D-sale discurs; din pricina marei dragoste ce are
pentru proprietatea mare, a impodobit'o cu tot felul de daruri,
i-a recunoscut tot felul de caliati ; scurt, proprietatea mare e
talismanul, care singur ne poate indrumit spre progres, spre
o viatrt estetica. Amicul men a uitat un singur lucru: cine vrea
sa dovedeasca prea mult, nu dovedeste nimic. Trebnia sa se multumeasca d'a apitrit proprietatea pe terenul agricol, pe care m'am
marginit eu, spre a-i arata foloasele.
www.dacoromanica.ro

197

Proprietatea cea mare in adevar introduce si popularizeaza


intr.o targt progresul agricol, si agricultura noastra nu este atilt
de inaintata, incat sa nu mai avem trebuinta de mareaproprietate.
D-sa mai ziceh crt proprietatea mare aduce intr'o Ora si in
special noua ne-a dat o desvoltare estetiegi a civilizatiune
noastre, ca fra ea, am fi redusi la o viatrt fara arta, far literai
turrt, caci ea e uurtatoare de idealuri inalte intr'o societate organizata si civilizata.
In toate trtrile exista licee clasice, in care generatiunile tinere Inv*" limba greacii veche, literatura greaca, istoria acestei
tari, pentru ce ?
Pentru ca., dupg parerea tuturor, nici o Ora din lume, si in

timpii vechi si in timpii noi, nn a izbutit sa realizeze o civilizatiune mai estetich. ca Atena. Mara de aceasta in istoria ace
stei OH, gasim exemple numeroase de inalt patriotism, de abnegatiune, de toate virtutile cetatenesti. Cu toate acestea, nici Omer,
nici Sofocle, Euripide, Tucidide, nici Aristofan, Fidias, niciunul
din marii scriitori, poeti, arhitecti, sculptori, pictori atenieni, nu
erau proprietari mari; mai mult, nici nu existh proprietatea mare-.

Intreg statul atenian nu aveh intinderea uneia din latifudiile


noastre de astrtzi.
Child Turcii art luat Constantinopolul, toti G-recii en invatatura si cari aveau in pastrare documentele literare, manuscrisele
Greciei vechi, au fugit in Occident de frica Musulmanilor. Tarile

apusane nu cunosteau aceste tezaure cleat din traducere. Arabii


le tradusera in limba lor, iar Ovreii spanioli le-au facut cunoscut
Occidentului, traducandu-le dupa traducerile arabe. Publicarea
originalelor a dat nastere in apus unei epoce mari, cunoscuta in
istorie, sub numele de epoca renasterii. Din aceasta miscare a
iesit aceh pleiada de poeti, prozatori, arhitecti, pictori, statuari,
caH au transformat Italia intr'un muzau.
In care parte a Italiei s'a produs aceasta miscare ? Nu in
regatul N eapole, unde e si proprietatea mare si care e con damnata &it aibrt proprietatea, pentrucrt sunt unele cmpii mlastinoase,

pe care oamenii nu pot sa traiasch si prin urmare nici sate nu


se pot infiinta de unde vedem ca, la formarea propriethtei mari
contribuie i situatiunea fizica a primntului ci in Italia de Nord,
unde era, proprietatea mica, cultura mica, la Florenta, la Venetia.
la Padua. Milan, etc.

www.dacoromanica.ro

198

Ca s fac si mai invederata imprejurarea c proprietatea nu


are nici o inraurire, nici favorabila nici defavorabila, asupra desvoltarei estetice a unui stat, sa va aduc aminte, ca Dante s'a
nfiscut, crescut i inspirat intr'o Ora de mica proprietate. Dar
Englitera tara de mica proprietate, a d at nastere lui Shakespeare si Milton.
Socotiti c pe timpurile mai vechi, cand, n4 luase Inca naltere proprietatea individuala in Wile nordice, n'a fost literatura
viata estetica? Aduceti-va aminte de poema Niebelungen si
tot atunci s'a creeat multdmea de legende, unele gratioase, unele
grandioase, iar altele teribile, care fac tema operilor lui 8e agner.
Cu alte cuvinte, sa dam la o parte acest argument, cfici In

nicio tail din lume proprietatea mare nu a avut o inraurire directa pentru desvoltarea unei civilizatduni estetice, splendida,
fosforescenta.

Dar la noi in tara, Bolintineanu a fost proprietar mare ?


Alexandrescu fabulistul a fost proprietar mare ? Dar Eminescu a
fost proprietar mare? Dar Heliade Raduleseu a fost proprietar
mare?
0 voce. Dar Balcescu ?

D. An. Stolojan. Erau vreo trei frati pe o mosie la munte.


Toate acestea dovedesc ca eine vrea sfi probeze prea mult-,.
nu probeaza nimic. Dar cand ne-am da osteneala sa mergem la
noi din proprietar in proprietar mare si am cauta, in bibliotecele
lor, ce am gasi ? Numai revista de agricultura a D-lui Aurelian
si pe aceea numai la unii. Mai lesne gasiti o carte de literatura
la un invatator de sat. Deaceea Inca odata zic, c in zelul D-voastra
pentru proprietatea mare, 'i-ati atribuit influente pe care nu le-a

avut si nu le are.
Ne-a mai spus amicul nostru D. Iancovescu, ca proprietatea
noastra mare ne-a facut serviciul sa occidentalizeze civilizatiunea
noastra. Se inseala. Eu am obiceiul sit documentez parerile male,

deaceea v'am adus aci o carte de Dinicu Golescu dela 1826.


Din pasagiile ce va voiu citi, veti vedeh ca afirmatiunea D-lui
Iancovescu nu e exacta, si ca o administratiune rea poate sa saraceasca un popor. Tot din acest scriitor vom vedea in ce stare
se OA taranul nostru pe la 1826.
Iata ce ne spune Dinicu Golescu.
Toate aceste campuri, sunt semanate cu gran, ovaz i po77

www.dacoromanica.ro

199

rumb, i livezi de fan. 17n asemenea loc de ar fi in tam noastrft


nu numai l'ar semi-ink ci ar fugi de el ea de eel mai mare vrajInas. I cu toate acestea semanilturile Ungariei hriinese si alte
Locuitorii sunt prosti si fail de nicio invkaturgi, uriti si
soioi Imbrcati, exci unii lucreazii pe an 104 zile, iar cei din
Ardeal, ce se hrgnesc de sfapanul mosiei, 198. Unii lucreaza si
mai putin, dupa tocmelile ce au prin legaturi cu stapanii, si aceste zile sunt bez zilele ce lucreazii la intrebuintarea imparatiei. Cum la forspannrile, adicg la trecerile ofiterilor ostgsesti, si
de se va intampla omul peste an bolnav catusi de putine zile,
nu stiu de le vor mai rrimanea zile sa munceasca pe seama lor.
8i cu toate acestea sunt mai fericiti dead Romanii nostri, eari
lucreazg numai 12 zile pe an ; acum judece fiecare, care pot fi
pricinele? De ar fi mai in bung, stare' acei cari muncesc altora
peste 200 de zile pe an, de cei ce lucreaza numai12. Decat numai
OS nu'i lipseste din auzul urechii, de cum se naste si pan moare
cuvintele: ,..Adu bath cu felurimi de mijloace prefacute, in au.zire numai drepteL.
Iatrt intrebarea ce'si pune scriitorul : Pentruce starea taxanului in Ungaria, unde numai proprietarului munceste 200 de zile
pe an, e mai buthi, cleat a sateanului nostru, care nu era dator
s munceBsca decat 12 zile in acelasi interval?
Iat ce explicatiune da el acestui fenomen si ceeace confirma ce ne.spuneh si D. Iancovescu, c o administratiune bung.
poate contribui la bungstarea clasei thrAnesti, nu numai pam antul.

SA eitim in cartea cu titlul : ..Insemnare a calatoriei mele,


Constantin Radovici din Golesti- :

Un doctor neamt cunoscut mie, afiandu-se la Baden cu


sederea in casa acestui ciirbunar, dupa verio catevit zile, '1-au
poftit la gradina lui ce a avut departe ea jumatate ceas, unde
mergand au gasit o gradinita frumoasa, o casa de zid cu verio
5, 6 odi jos, cum i d'asupra lor, i o moara care trebue sa se
fi facut cu verio catevit mii fiorini. Apoi i ospatandu'l si vazancl
bez mancarea, tacamul mesei nu ca de un arbunar, ci ca de un
om cu avere, a fost silit sIt intrebe: canumai facand carbuni si
vanzandu'i in Viena a facut aceasta stare ? El 'i-a raspuns : crt
ash, si ea pentruce se mira caci un om muncind 40 de ani
fiind el de 65, si platind imparatului en orandueala, adicrt nu
www.dacoromanica.ro

200

mai mult dupa cat se cuvine dupg averea lui, intru atatia ani
muncind, cum sa nu fad, stare? Si ca putine zile sunt, de and
a numarat 20000 de fiorini spre cumpararea unui ecaret pentru
fiul salt cel mare-.
Vedeti, fratilor, fericirea oamenilor celor proti ; aceasta ma
silesc, sa arat pricinele pentru care birnicul Tarei Romanesti, care
locuieste in acel bogat si frumos pamant, este inteo saracie i intr'o ticalosie atat de mare, incat un strain este peste putinta s.
creada aceasta proasta stare. Si crt pentru bani de bir s'a urmat
si pedepse, ca s dea ceeace nu are si atati cati nu poate agonisi. 0 ! Se cutremura mintea omului, and Ii va aduce aminte
ea ftiptura Dumnezeirei, omenirea, fratii nostri, au fost ate 10 aternuti pe pamant cu ochii in soare i o barna mare 1 grea pusa
pe pantecele lor, ca mucandu'i mutele i tantarii, nici sa se
poata a se feri. Aceasta de nu s'a urmat de nimenea, impunga-ma
pe mine cugetul caci scriu o minciung, iar de a savarsit-o un
Roman catre fratii lui Romani, numai ca sa se intoarca cu bani
multi still*, aratandu-se cu slujba catre stapanitor, acela citind
si aducandu-si aminte, impunga-1 pe el cugetul, i de acum inainte parfiseasca-se de acele urmari, caci condeile nu vor mai fi
uscate. Si asemenea urmari nu vor mai fi cunoscute numai duhomnicilor si suferite de patimasi, ci condeile vor da in vileagul
obstei atat urmarile cele spre folosul neamului, cat i cele spre
prapadenia lui. Alti cretini tot pentra dare de bani an fost spanzurati cu capul in jos, si alii iarsi inchisi in cosare de vite
unde le-au dat fum, i alte multe asemenea pedepse. Pe care, eine
va voi sa afle vremea intru care s'a urmat si obrazele care au
avut asa multa bunavointa spre slujbe si bun cuget, cerceteze
slujbasii de peste Olt, pe care vor aveh, temere de Dumnezeu.
Aceste nedrepte urmari, si nepomenite peste tot pamantul,
i-au adus pe ticalosii locuitori inteash stare, incat intrand cinevit
intr'acele locuri, unde se numesc sate, nu va vedeh nici biserica
nici casa, nici gard imprejurul casei, nici car, nici bou, nici vaca,
nici oaie, nici pasare, nici patul cu semanaturile omului, pe ntru
hrana familiei lui, si in scurt nimica, ci numai nite oclai in pamant. ce le zic bordeie, unde intrand cinevh, nu are a vedek alt
dead o gaura numai in pamant, incat poate incapeit cu nevasta
i cu copiii imprejurul vetrii i un co de nuiele scos .afara din
fata pamantului si lipit cu baliga, i dupa soba Inca o alta gaura,
www.dacoromanica.ro

201

prin care trebue el sa scape fugind, cum va simti ca, a venit cinevh la utt-i, caci stie ca nu poate fi alt decat un trimis sprP implinire de bani. i el neavand sa dea, oH o stel bata, oH o stel
lege i o sal duca sa'l vanza pentru un an, doi i mai multi, sau
la oricine se va gasi, ca el stei slujeasca acei ani, i banii co se
dau pentru slujba acelor ani, sa se ia pentru birul lui. Iarttsi
zic c adevarat milostivul Dumnezeu este foarte rabdator Ce
erh dator aceasta faptura dumnezeeasca ? Sa se robeasca, ca srt
dea i ce nu are, Domnului ? i apoi intrand cinevh in acele
bordeie ale lor, paste putinta erh de a gasi pe trupurile lor i In
casa lucru de zece lei ; caci si caldarea cu care o sil'i faca mamaliga, nu are fitecine, ci sunt 5, 6 tovarai pe una ; i and
acetia din nenorocire prindeau de veste, and veniau in satul kr
zapciul, polcovnicul, capitanii, mumbasir ispravnicesc, mumbasir
domnesc, fugiau atat ei cat i muierile lor, i copiii caH puteau
fugi, prin paduri i pe munti, intocmai ca dobitoacele cele salbatice, cand le gonesc vnatorii cu cainii. Caci stiau ca prinzandu-i
.

nu mai este alta vorba, cleat cererea de bani, i neavand bani,


vor lua garbaciuri pe spinare. Nu cred ca cal mai ran tiran stapanitor, vazand chiar cu ochii lui pe aceasta faptura dumnezeeasca,

pe acest deopotriva cu el om, fugind pe munti si prin paduri,


cu picioarele goale pang in genunche, si cu manele pang in cot
negre si parlite, si haina, care o au pe ei. numai din bucatele,
iar copiii de tot despuiati, nu cred ca nu i se va muih inima,
cat de salbatic i ram va fi, i va mai cere bani dela o ah stare
de oameni. Ci pricina este, caci Domnii, i noi boierii, nu'i vedern
pe acestia niciodata, ci Ii vad numai acei caH merg stei sileasca,
sa'i pedepseasca i sa implineasca. caH au suflete otravite i fttra

nicio cunotintti de datoriile catre omenire. Pe acest fel de oameni trim eteau stapanirile spre implinirea ramtisitarilor, (acest fel

de numiri obicinuiese cand vor sa stranga din tara bani, fara de


nicio dreptate), caci mai inainte trimet pe altii, caH prefacandu- se

ca sunt trimii pentru dreptate, adica ca sa cerceteze pe ispravnici, samei, zapcii, de au urrnat drept la implinirea dajdillor,
strang de pe la locuitori, ravaele zapciilor, de doutt, trei daturi
de bani, apoi peste o lima de zile se trimete mumbairul dupa
ramasituri, caH implinesc tot acei bani, ce au dat locuitorii odata."

lar mai departe continua astfel :


www.dacoromanica.ro

202

Dar ce m'am intins intru zadar ? Toate aceste rele urmari


ale lor si-au luat indemnare din cele faro; de cuvnt iraturi ale
boieriilor noastre, cad au vazut Ca un boier ce lua spiltaria baga
in casa'i o mare suma, vanz'and polcovnicii, capitanii si alte asemenea iraturi, cari ca uiste speculanti negutatori, ce si-au numarat banii, calla sit ia dela norod indoit. Asijderea vedeit i pe
Vistierul ca vindeit ispravnicii, samesii, Omit si zapcilicuri si acestia toti iarasi trebuia, sa ia o asemenea sunart. Si adaugnd
n

toate alte iraturi ale tutulor boierilor se urea la o necrezuta


suing."

Care era capacitatea acestei clase, care avail, monopoltil sInj-

belor? sa citim.
Ci pricina este, caci unii din vistieri si logofeti, dintre a
carora hotariri si urmari sphnzurit toate pricinele al tOt norodului Principatului Valahiei, nu stip de a inchipui o anafora."
71

Ce propunea :

.,Si norodul peste putini aui negresit va ajunge intru acea,


stare intru care se afia noroadele aceialti Europii. Cum si in lumina cea cuviincioasa va ajunge, cnd vom lua pildil dela alte
neamuri, si vom inmulti veniturile scoalelor. Si cnd se va hotari sa, se faca din fiii nobletii, ce cunosc limbi straine o cat de
mica societate, spre a face talmaciri din carti streine, folositoare
in limba nationala. Al acestui lucru, mare foks, si de nu ne vom
invrednici chiar noi a'l simti, a'l vedeh invederat, negresit il vor
cunoaste urmatorii nostri, caci savarsire va lua si bung, dupa cum
zic,

caci inceperea a fiectiruia lucru este injumatirea ispra-

vitului."
Iar la pagina 108 continua astfel :
-,

Si cand toti suntem siliti de a imbrapsh, toate urmrile

spre folosul si luminarea patriei, numai trebue zabava, ci numai


decat imbratisarea luminei ; bine e sa se puna in urmare, pentru
care sunt multi foarte destoinici, ca sa lucreze fiestecare dupa a
sa putinta, pentru folosul patriei si cinstea familiilor D-lor. Cum :
D-lui Nicolae Obedeanu, fratii Cmpinenii, Nicolae Filipescu,
Iancu Vacarescu, Iordache Golescu, fratii Mihalache si Alecu
Ghiculestii, fratii Mihalache si Costache Cornesti, Manolache Florescu, Alecache Vilara, fratii Stefan Costache si Tanen Blaceanu,
fratii Constantin, Serban si Grigorie Gradisteanu, Nestor, Alexandru Nicolae Filipescu, Alecu Filipescu, fratii Baleni, fratii Bibesti,
www.dacoromanica.ro

203

Grigore Obedeanu, Iordache Creteanu, si cliti multi sunt cari nu

imi vor fi venit in gand."


Curios ca printre acei la care s'a gandit Dinicu Golescu ca
ar puteh sa se organizeze, pentru a da o direcpune occidentala
desvoltarei noastre, nu gasim nurnele nici ale vreunui Catargi
sau Manu, ori Lahovari. Iata explicarea : totd cei numiti faceau
parte din partidul national, care combat-use domnia fanariota.
lath' ce citim in istoria Romanilor a lui A. Xenopol : In
anul 1827 se formeaza in Bucuresti din initiativa lui Constantin
Golesti societatea literara, care deveni mai tarziu societatea filarmonica. Din sanul ci Principele avu multumirea a numi un
comitet de reforme al starii de lucruri existente, care nu putu
lucrit nimica din pricina invaziunei rusesti care mazili i pe Dorn-

nul G-rigore Ghica! Din societatea filarmonica a facut parte si


Heliade Radulescu si alti liberali.
At dar civilizatiunea noastrrt occidentala nu o datoram proprietatei mari, ci unui partid politic.
Partidul national a facut revolutiunea dela 1848, in care s'a
proclamat desrobirea tiganilor, solutirtnea cestiunei agrare in favoarea proprietatei midi, libertatea de constiinta i a presei, egalitatea inaintea legei i, in fine, tot dreptul nostru public de
astrizi ; atunci s'au formulatsi numai prin Conventiunea din Paris
aceste principii au luat loc in dreptul nostru public cii caracter
obligator, cu toati lucrarea ascunsa a proprietarilor man l. in stra-

inatate, pe care voiau s o convinga c tara nu este destul de


maturrt pentru asemenea institutiuni. Acesta e adevrirul istoric.
D. Tache Ionescu ne-a facut psihologia sateanului : D-lui
crede c aranul nu e in stare sa, fad, distinctiune intre al men
si al tau, pentrucrt pretinde D-sa, educatiunea lui juridic& n'a fost
facutri de dreptul quiritar, ci de drept feodal. Se ineala D-sa.
Educatiunea juridica a ttiranulni nostru a fost fricuta, de
dreptul absolut de proprietate. IsToi, inainte chiar de descalicatoare, am avut proprietatea ohamnica a monenilor: cam tara nu
era, fara locuitori arid au venit aici cei de peste Carpati, goniti
de persecutiunile religioase de acolo. Prin urmare, proprietatea
mica a inchegat la inceput pe Romani in societate. Proprietatea
mare a luat nastere in urma. Populatiunea nu era, deash: multe
pamanturi erau deerte. Domnul in numele statului, a luat in posesiunea sa acele pamanturi vacante. Pe aceasta intindere Domwww.dacoromanica.ro

004

nii an croit mori mari pe care le-au claruit servitorilor statului


pentru fapte de razboiu sau alte servicii ; aceti proprietari, ca

sicsi cultive morile, au cautat a trage pe ele muncitori si de


alte neamuri.

Aceti muncitori aveau neaparat o stare juridica, care la


inceput izvora din contractele personale in baza carora se asezasera pe acele domenii. Chiar in secolul acesta avem exemple
de aceste colonizari. Boierii, ca sa'i sporeasca veniturile, au atras
pe Israeliti pe pamnturile lor. Targurile de astazi din Moldova,
populate de Evrei, nu au alai origing. Folosul era ca proprietarul
Ii rezervit monopolul lucrurilor de consumatiune, intre altele.
A doua imprejurare care a introdus proprietatea mare la noi
e urmatoarea : Statul nu era organizat destul de puternic pentru

ca sh'si poath indeplini functiunea organica, d'a protege pe toti


deopotriva. Din pricina acestei slabiciuni morienii se puneau
sub protectiunea familiilor influente. Asemenea servicii nu se
puteau plati in bani, pentruca lipsia muneda, nefiind comertul
desvoltat, ci dupil obiceiul qi din tarile occidentale se remunerau
ori in prestatiuni de munch sau in natura. Ah, sau Ii fnuncia
de fiecare cap cateva zile pe an, on Ii da o parte din ce producea. sau i una si alta, dar sateanul ramanea proprietar. Urma acestui

drept netirbit al sateanului pe mosia lui, se afia in legile vechi


clinainte de cea dela 1864. Proprietarul nu putea refutza pamant
de munch. srAenilor. Aceasta indatorire nu inceta decal- in cazul
cand nu rilmaneit pamant disponibil pentru proprietar, cleat a
treia parte din partea cultivabilL
Boierii in cursul istoriei au abuzat de puterea lor i i-au
insurt i alte drepturi asupra acestor morieni, inchinati lor prin
legaturi personale.
Acest proces istoric s'a tranat prin legea dela 1864, prin o
tranzactiune. Nu ar mai fi ramas proprietate mica, cea mai mare
parte ar fi fost coplerta de cea mare, daca nu ar fi fost si alte
imprejurari, care sa concure la continua parcelare a proprietatei
mari. Toti boierii maziliti de domn din slujbe se intorceau la morile bor. unde se asezau, chci orae ca lumea nu erau pe atunci.
Din generatiune in generatiune, tot mai numeroase, mora
mare se parcela tot mai mult 'prin mostenire. Astfel pe langa
mosnenii dinainte de descalicatoare, cari au mai ramas, s'a format o notia categorie de morieni : mazilii si boierii de neam. Asa
www.dacoromanica.ro

205

dar dreptul nostril civil asupra proprietatei, a fost dreptul quiritar ohamnic, el a fault educatiunea juridica a taranului nostru,
iar nu cel feodal, care in chip sporadic numai, a incercat si
prindgi radacini si la noi, dar nu a izbutit, neggisind teren favorabil ca s se instaleze, constiinta juridica a Romanului find fasonata de traditdunea romana. Deaceea vedem mosneni inergand
pang, in Casatiune pentru o litra de pogon.
Dar, D-lor, e atat de puternica in contiinta sateanului nostru, notiunea proprietktei absolute, in cat in graiul lui nu gasiti
cuvantul patrie. El are acelasi cuvant pentru proprietatea individului, casi pentru proprietatea pamantului pe care este asezata natiunea romkna. El and apar tara, spunek ca se bate pentru lege i mosie prin intuitiune intelesese ca pamantul ocupat
de o natiune Ii apartine, pe aceleasi temeiuri juridice pe care e
bazata i proprietatea individual i ca, dreptul e identic in amandougi cazurile. idee care tocmai in secolul acesta a fost pusa
in evidenta de economistii contimporani.
Ask dar proprietatea mare la noi a fost o importatiune ulterioara, iar proprietatea mica este acek care a inchegat la inceput elementele romneti in societate si a fundat prin urmare
nationalitatea romana. La noi proprietatea feodala n'a ggisit
teren favorabil pentruca sa princla raclacini, d'a se naturaliz1"3.
din pricina traditiunei romane, care stapania minile Romanilor
in ceeace priveste notiunea proprietatei.
Ceeace invedereaza si mai mult c nu exista in constiinta
sateanului nostril o eclipsa a notdunei de proprietate, sunt qi imprejurarile urmatoare :
Avem o experienfa indelungata in aceasta privinta. AT'am
spus in raport &Ate mosii s'au cumparat in Gorj dela proprietari,
fara ca niciun vanzator sa fi fost siluit sa vanda taranilor mosia. Astazi sa va spun ce s'a petrecut in Romanati.
Un boier mare, raposatul Iancu Oteteleseanu, avek in acel
judet, o mosie intinsa de 9000 de pogoane si voik sa o vanda.
In lipsa de capitalisti mari, s'au asociat doi negustori diu Caracal, D. Demetrian, fratele prefectului de astazi, si D. N. Guran,
tatal colegului nostru Guran, cu satenii din comuna Diastea. Au
luat cei dintai doi cat() 3000 de pogoane fiecare, i satenii tot
3000 de pogoane. Sunt mai bine de 30 de ani de atunci : sa ne
spun a. colegul nostru, daca de atunci Oat' astazi, o singura data
www.dacoromanica.ro

21)6

au fost amenintati de sateni sit le vanda tot lor si partile D-lor.


Acum de curand, vr'o trei ani, alt boier mare, printul Stirbeiu,
vinde moia Cilieni societatei de asigurare Nationala, care o
cumpara pentruca sa, o speculeze. Satenii din Cilieni se prezinta
ca muterii; se formeaza, insa din ei doug grupuri de cumparatori. Societatea cere intaiului grup sa depuna la Cassa de depuneri, mi se pare, un milion i jumatate, inainte de a inchei contractul. Banii au fost depusi; auzind cellalt grup se grabete i
el sa depuna suma ceruta. Societatea imparte mosia; o parte o
vinde ca corp intreg unei persoane, care i el o cumpara, ca sa
o speculeze, iar pentru restul proprietatei inchee contract cu
Intiul grup.
Cumparatorul corpului intreg 11 viude i. ; cumparatorul
al doilea e colegul nostru D. Marascu. Intrebati-1 daca a avut

sa sufere cel mai mic neajuns din partea grupului al doilea de


tarani, cari nu au izbutit s intro i ei In contractul de cumparatoare, cr toate c ei sunt conviusi eh Societatea a inelat pe
printul Stirbeiu, caci acesta i-a vandut Cilienii numai cu conditiune ca sa'i revanda, la sateni.
0 parte din taranii din valea Dragului, comuna pe Herati,
n'au voit sa se improprietareascrt la 1864, caci s'a intamplat i
la noi ce s'a intamplat in Prusia, unde satenilor le era Mai sa
clevina proprietari: pe urma le-a pa:rut ru. Proprietarul de atunci, raposatul principe, Milo Obrenovici, facandu-i-se min; de
ei. le-a vandut o parte din mosie. Ei! Credeti c an venit pe

urmil satenii s m ameninte cu para. i foc, ca sa le mai valid


pamant ? Si sunt oameni instariti intre ei. Un preot i Inca cu
alti doi sateni au cumparat in alta parte mosie cu 180000 de lei.
Cu ocaziunea aplicarei legei rurale s'au improprietarit sateni pe 4000 de pogoane in comuna Filiasi. In urma, proprietarul
profitand de slabiciunea administratiunei, le-a reluat 1000 de
pogoane. Satenii spoliati n'au alergat la mijloace violente, nepermise de lege i: morala. ca sa reintre in bunurile lor.
Treisprezece ani au alergat pela toate autoritatIle cu jalba
in protap, cum se zicea, altadata, ca sici recapete dreptul, i
vazand ca nu izbutesc prin administratiune, s'au adresat justitiei i s'au judecat pada' la Curtea de Casatiune, inaintea carei
instairte au castigat moi.a.
Experienta dar e facuta.
www.dacoromanica.ro

207

E o calomnie, D-lor, e o nedreptate care se face taranilor,

cand se zice ca ei nu au notiunea dreptului, ca n'au respect


de proprietatea altuia i ca snnt in stare sa devina si incendiari
si asasini, pentruca sa capete pamant. (Aplauze).
Cercetati nationalitatea criminalilor mari in tara noastra si
yeti vedea ca pntini Romani sunt printre ei.
Iacrt o data, D-lor, temerile acestea sunt neintemeiate, pentruca ele sunt in contra firei sateanului nostru, al carui caractei
e bun i cinstit. (Aplauze).
Pe satean noi l'am stricat prin arendasii greci, cari'l mint
si'l ineala, dar v asigur ca nu sunt in orase oameni mai de
omenie ca cei dela tara, cu doua conditiuni: sa te tii de vorba
cu el, si srt nu'l inseli. (Aplauze .
TAranul nu este in stare sa faca ceeace nu mai departe
decal ieri, mi s'a intamplat mie: am vandut unui negustor niste
porci. Porcii pang la gara au venit neaparat pe jos ; negustorul
mi-a pretins sa'i scaci dela grentate noroinl ce era pe ei. (Ilaritate).

Taranul nu spune minciuni, nu tagaduieste si trebue, viind


la judecata, sa dea en ochii de vr'un advocatel, pentruca srt intoarca.

Asteptam ca deputatii colegiului III sa ia cuvantul, pentruca sa protesteze contra ofensei ce s'a adus la 5 milioane i
jumrttate de Romani, catre cari trebue sa fim recunoscatori, caci
daca noi ne-am facnt datoria in timpul razboiulni, ei au fost acei cari au dus greul. (Aplauze).
Purtarea lor eroica in timpul razboiului, ne-a impus datoria
a face o lege ca aceasta, care va aduce infratirea claselor si va
cimenta si mai mult unirea intre toate elementele, care constituiesc neamul romanesc. (Aplauze).

Dar afara de asta, D-lor, chiar daca s'ar intampIa pe ici


pe colea, cele de care aratati ea v temeti, apoi jandarmii, politda si justitia criminala, ce pazesc ? Un exemplu, doug, i sunt
de ajuns de a ridich pofta altuia de-a imith pe asemenea crimimidi, mai cu seama cand se vor convinge ca nici de folos nu le
pot fi asemen ea fapte, cad Cassa ruralrt are indatorirea push'
prin lege, sa nu se amestece in o vanzare, care a fost determinata prin asemenea mijloace.

Sunt intaiul interesat. ca sa am aceste temeri. dar imi cuwww.dacoromanica.ro

908

nosctara, cunosepe Oran, stiu si meritele si cusururile lui. Deaceia


ghsesc c ai fost nedrepti cu el, necinstindu'l cn asemenea

bhnueli. Eu cred ch. era mai bine, cum si era legea guvernului,
nici s luhm precautiunile introduse in lege de chtre comitet.
S'au manifestat asemenea temeri i la 1893, cand se discuth
legea de atunci. Koghlniceanu, care cunosteit tara, le-a combhtut.
Asthzi toath lumea vede ca. dreptatea era cu el. Ash va Ii i de
data aceasta ; viitorul va dovedi ca noi am avut dreptate.
Trec la partea financiarit. Tot D. Tache Ionescu, ne spunea
urmArile dezastroase ce va avea aceasth lege pentru finantele
noastre.
Rusii sunt 116 de milioane locuitori si cash ajute extensiunea

proprietatei mici, au facut o band, funciard, care pune la dispozitia shtenilor, pe fiecare an, ale 5 milioane de ruble in hartie, adich, vreo 13500000 de lei in numerar, in acest scop.
Nu este la cunostinta mea, ch, aceasth sumg nu a fost suficienth, pang acum.

Dach pentru Rusia au fost destul 13500000 de lei pe an, e


evident ch pentru noi o sh fie trebuinth de mult mai putin, si ce
ne impiedicrt de a limita emisiunea fiechrui an, cum s'a facut la
inceput si cu creditul nostru funciar rural.
Asemenea si in Irlanda.
Englezii au dat odath pentru totdeauna 25 de milioane de lire
sterling, pentru rhscumphrarea dela proprietari a phmantului pe
care il muncesc micii cultivatori, stabiliti pe acele mosii.
Stiti cat fac ? 125 de milioane de franci. lat h. ce au dat Englezii pentru Irlanda. Ce v autorizh sh credeti ch la noi va fi
trebuinth de mai mult ?
D. M. Ghermani. Fac 625, iar nu 125 de milioane de lei.
D. A. Stolojan, raportor. Aveti dreptate, gresii eu, nu s'au
dat 25 de milioane, ci 5 milioane de lire sterling, ceeace fac 125
milioane de franci. Intreb oare valoarea phmantului la noi e aceiai ca in Irlanda ? La noi nu reprezinth pogonul nici a 5-a parte
a valoarei phmantului din Irlanda si totusi ei, pentru tara lor, au
crezut c e destul 125 de milioane de lei.
Dar sh zicem o cu timpul se vor emite 100 de milioane delei.
Nu merith oare sh facem acest sacrificiu, ca s inthrim nationalitatea romanii ?

S'a ridicat i aceasth obiectiune la 1893 si s'a spus :


www.dacoromanica.ro

o oh

909

ruinati finantele statului, caci taranul flu va p1ti. Aci voin cith
o autoritate pe care D. Tache Ionescu nu o va contesth, crici
D-lui este acela care a combiltut aceste temeri, afirmand c rtranul e bun platnic.
D. Tache Ionescu. Si en am spus aceasta.
D. A. Stolojan, raportor. Pe mine un lucru m intereseaza
si anume, dac taranul va putea, scoate din pamantul cumparat,
anuitatea care e dator.
SA

examinAm si aceasta.

Pretul pogonului in mijlocie e de 250, sunt pogoane si cu


150, altele cu 300 de lei, dar mijlocia va fi de 250 de lei. Stiti
cat va plati la 100 de lei, calculat pe 5 la suta ? Am facut socoteala

i pe 4 la suta si pe 5 la suta. Pe 30 de ani va plati

6.50 la sut a. pe an. Faceti socoteala pe 250 de lei pogonul si vine


la 15 lei de pogon.
Cat produce pogonul muncit de satean la noi in tara ? 0
chiral pogon paste pogon.
Cat poate prinde pe chilli de bucate?
Una peste alta, gran cu porumb, 40 de lei, si nu uitati Ca fa-

ranul Ii transporta cu carul lui bucatele la schela: scade 15 lei


anuitate din 40 produsul pogotrului, Ii vor rmne lui 25 de lei
adica la 20 de pogoane noul propriar va avea un venit net de 500
de lei. Bugetul sateanului in mijlocie nu e mai mare de aceasta.

Tar dad, vom prelungi anuitatea pe 60 de ani, faranul va


avea, un beneficiu si mai mare, pentru c anuitatea nu va fi atunci cleat de 5.20 la suta.
Facand insa socoteala cat plateste astazi sateanul pe pogon, prin invoiala proprietarului, gasim ca plateste dela 30-40
de lei. Vedeti dar e va aveh de unde sa'si achite anuitatea.
Ara increderea a nu o sa se dea iama in proprietatile mari.
Chipul cum e compus consiliul de administratiune, imi da convingerea, ea Cassa rurala va procede cu intelepciane si va merge
treptat.

Erau asemenea temeri la inceput si de Creditul rural ; ai


vazut cu toate acestea en chat intelepciune an mers i merg lucrurile la aceh institutiune.
Cestiunea importanta pentru mine e dar aceasta : Sa fie
bine compus consiliul de administratiune, ca sa nu patrunda poActe

14

i f,yiuiri.

www.dacoromanica.ro

21

litica in aceasta noua institutiune, caci politica este care strica


toate. Nu ati vazut aceasta la Banca agricola? Apucase pe povarnisul politic si Banca ajunsese aproape de faliment. S'a adus
in capul acestei Banci un om care a gonit politica din connucerea ei i anul acesta mi se spune ca art 6 la suta.
Vedeti dar, ca ternerile D-hti Tache Ionescn nu sunt intemeiate pe nimic.
Nu ma tern nici cal o sa se naicsoreze creclitul statulni, deschi-

zandu-se un nou izvor de datorie publica. Apoi datoria publica


ceailalta are o ingurai garantie e averea publica; dar aceste
titluri, pe langa garantia generala pe care o are orice obligatiune de stat, mai are Inca una speciala : pamantul vandut, care
e cea mai sigura.
Prin emisiunile Cassei rurale nu se poate stirbi creditul
statului, pentruca nu se naicsoreaza garantia datoriei publice. In
adevar emisiunile Cassei rurale, care se platesc din venituri speciale, an, prin Vrmare, i o garantie speciala i nurnai in al
doilea rand creditul acestei rente se razima pe averea publica.
Ati combatut legea din alt punct de vedere: cal prin aceasta
institutiune o sa faca invaziune in tara noastra proprietatea mica,
care va deyasi peste limitele cuvenite.
D-lor, sa ne intelegem asupra proprietatei mici. La noi
unii Ii inchipuiese c proprietatea mica, mijlocie si mare sunt valori geometrice. Proprietatea mica, mijlocie i cea mare nu sunt
cantitkti de valori; nu dupa intindere se clasifica aceste trei feluri de proprietati. Deaceea poate in unele taxi sa fie proprietatea mica cea de 10 sau de 50 de hectare, si in alte OH proprietate de aceiasi intindere sa fie mijlocie sau mare.
Este o controversa mare in economia rurala : dupa ce criteriu se poate deosebi proprietatea mica de proprietatea mijlocie
si aceasta de cea mare. Unii iau atelagiul, altii, numarul de lucratori de care are trebuinta : dar un lucru este sigur, adica :
daca clasificatiunea se face dupe valoarea economic* cu cresterea avutiei publice, proprietatile din cliferitele categorii sunt supuse la o continua declasare i multe din proprietatile noastre
mici de azi, vor trece in randul color mijlocii I altele din aceased din urma clasa vor fi considerate intre cele mari.
In asemenea materie iluziunile nu sunt permise, pentruca
sunt vatamatoare. Nu se ajunge patmantul pentrucct sa aiba fiewww.dacoromanica.ro

211

care cat Ii trebue. Iata cifra intinderei Romaniei clupa statul


nostru major: Tara noastra are o suprafath de 13500000 de hectare ; 13.500 0 din aceasta stuna se zice ca este ocupata cu paduri
s,i mun. Scazand 1882500 de hectare suprafata padurilor. raman
11679500. Daca mai scoatem din aceasta cifra si suprafata oraselor
si satelor, a baltilor, a mlastin3lor, a locurilor neproductive, a

drumurilor, albiile raurilor, vedeti Ca ne apropiem de numarul


pogoanelor muncitoare aratate de D. Iancovescu.
Numarul capilor de familii rurale 11 putem fixit la 850000.
Este dar peste putinta sa aiba fiecare cate un lot de 10 hectare.

chci in acest caz tot pamantul arabil nu ar ajunge nici pentru


proprietatea taraneasca. Prin impartirea intre copii, i acest mic
domeniu se va imbucatati.
Idealul posibil este acesta : s nu ramana niciunul Fara o
bucatica de pamant i o casuta, pintruca toti sa fie lipiti si cu
interesul si cu. iubirea, de pamantul patriei sale. (Aplauze).
D. Tache Ionescu ne spunea ca asemenea lege nu este in
nici o alta tara afara de Rusia: trebui s adauge: unde exista
banca funciara taraneasca, care se aproprie de Cassa rurala. 0biectiunea D-sale nu poate fi un cuvant, caci fiecare popor, fiecare natiune are imprejurarile sale particulare, de care trebue sit
se tina socoteala, dacii voieste sa, creeze o institutiune trainich.
In cercetarea ce am facut asupra celor ce se petrec la alte
popoare in cestiunea agrara, 1-111 am cautat institutiunea pe care
s o copiem, ci invataminte de care sit ne folosim. Si ce am gsit? Ca un popor mare, bogat. cu cultura mare si vechie ca cel

englezesc, cred ca se poate, prin legi bine chibzuite, a se reconstitui o clasa disparuta.

Lupte grele am dus in trecut ca sit ne pastram neamul,


lupte si mai grele avem sa dam i pe viitor, ca sa ne mentinem
nationalitatea: avem clatoria sa le prevedem i s ne pregatim de
a le infrunta.
Dana' prin legi economice se poate intgri o societate, S ne
intrebam atunci, care e constitutiunea sociala cea mai nemerita
pentru un popor condamnat la o lupta vecinica: s intrebam istoria in aceasta privinta.
Iota ce citim in Laboulay. un vestit istoric: Dupa ce plebea
fu improprietarita i clasa mijlocie organizata, Romanii mersera din conchista in conchista si dintr.o dominatiune de cateva.
www.dacoromanica.ro

212

leghe imprejurul orasului lor, ajunsera la imparatia uuiversala In

mai putini ani cleat avusesera trebuinth dela gonirea regilor


spre a ispravi cu discordiile lor civile". Cancl Roman ii au pierdut aceasta organizatiune sociala, an pierdut i puterea.
In Moldova a disparut clasa mijlocie; sa cantam sa o reinfiintam. Institutiunea Cassei rurale ne poate servi ca instrument in
acest scop. Deaceea are o importanth deosebith pentru mine in
proiectul acesta art. 26 care fixeaza marimea loturilor.
SA ne ghndim c poa,te veil peste noi i o soarta vitrega.
In caz de a pierde puterea, credeti ca in Moldova societatea romama ar puteh duce lupta contra unui guvern strain. child acesta ar indigenh in masa pe toti Israo1iii, caH acolo indeplinesc
functiunea de clasa mijlocie ? Soarta ce ne-ar astepth o putem
vedeh la poporul rutean din Ungaria. i acest neam nu aveh
clash. mijlocie : intre popor si clasa subtire, culta, dela suprafath
s'au interpus Evreii ca clasa mijlocie. Poporul exploatat, indobitocit de saracie, e pe cale de a dispare. Clasa de sus, pierzand
contactul cu poporul, s'a maghiarizat.
E urgent sti luam masuri, pentru ca s umplem golul din
societatea noastra cu elementele populare cele mai vrednice de a
se constitul treptat in clash', mijlocie. (Aplauze). S impropriethrim cati mai multi sateni, pentru ca avand fiecare ate un petic
de mosie
traga inima de a aparh cu pretul vietei si mosia
mare (Aplauze).

Dar totodata s cautam de a pune societatea romaneasc5, in

conditiunea de a puteh lupth si in timpuri de restriste, creand


si o clash mijlocie acolo unde nu avem (Aplauze).

Am primit, s fiu raportor pentruca sunt proprietar mare :


sa stie toti proprietarii, ca daca asi fi vazut cel mai mic pericol
pentru averile noastre, nu numai ch nu asi fi suctinut'o, dar chiar
asi fi combatut'o. Totodata am voit srt, afle i satenii ca proprietarii mari nu sunt vrajmasii lor i ca tot ce ne st Iii putinta de
a face in favorul lor, suntem gata de a legiferh.
Aceasta lege este si in favoarea proprietatei mari. Din pricina scaderei preturilor, proprietatea a pierdut din valoare in
toate ri1e. Francezii, ca sa remedieze la criza agricola, au ridicat tarifele vamale; au facut doua tarifuri : unul maximum, si altul minimum. Cerealele figureaz In tariful maximum si nu se
face nici o concesiune celoHalte tari din tariful maximal pe cereals.

www.dacoromanica.ro

213

In Germania iarasi &a depreciat valoarea proprietatei, In


nu poate sa uzeze de acelasi remediu ca Franta, pentrucg prin
conventinni comerciale, tarifele sale sunt angajate care celelalte
state : deaceea D. Kanitz, seful unui partid puternic, cel agrar,
care are 2000 de reprezentanti in Camera, a propus un proiect de
lege, prin care sa se dea statului monopolul importului de grail :
guvernul sa cumpere grgul trebuincios i apoi el sa vgnda in interior, cu un pret, mai urcat, ca cu chipul aceasta sg menting
pretal cerealelor indigene la un nivel mai remunerator, ceeace
ar fi ridicat si pretul ptimantului.
Ati citit neaparat zilele acestea ziarul Le Temps, ca porcii
nu prea sunt cautati in acest moment in Franta.
Doug interpelari au fost adresate ministrului agriculturei
sur la mevente des porcs si guvernul a promis c va studi cestiunea si va lua masuri.
La noi, mai cu seama in Moldova, proprietatea mare e prea
indatoratg si nu gasest e. cumparatori: unii proprietari au ajuns
numai cu numele stapanii mosiilor kr, cam Ovreii le exploateaza,
iarti ei primesc lunar o mica leafg.
Putin ne intereseaza cauzele ruinei unei clase. Poate sa
fie de villa i viciile unora, dar desigur c scaderea pretarilor
in timpii Ili din cei din urma ani, a contribuit la falimentul
proprietatei mari.
Ash fiind situatiunea, va intreb : Puteh guvernul s famana
nepasator ? Crici deprecierea pamntului e o boalg contagioasa
care i intinde efectele asupra tutulor i boala aceasta va merge
crescand.

In adevgr, nimenea nu va mai indrasni sa cumpere mosie.


Depreeierea continnnd, oricine se va sfii sa dea astazi
300000 de lei pe un imobil, daca este amenintat ca peste un an
sal tread, in inventar numai cu 200000 de lei.
Deaceea se si vede acest fenomen curios, ea la noi renta pam ntului este, daca nu in general superioarg, dar cel putin egala
cu dobanda datoriei publice. Chiar inscrisurile funciare 50/a se
coteaza 96, iar pentru o moie bine situata cu ecarete indestulatoare s,i bine intretinute, dand un venit de 20000 de lei, nu poti ohtine mai mult de 400000 de lei, cu toate acestea ce siguranta prez inta pamantul fata cu aurul, care clupa toti nu are viitor, din

www.dacoromanica.ro

914

pricina descoperirei minelor de aur din Africa, care se zice cal


intrec in bogatie pe cele din California de altadata.
Deaceea in strainatate multi capitalisti. dintre cari pe unii Ii
cunosc personal, ternandu-se de o depreciere continua a aurului,
s'au grabit sa cumpere case care le aduc 1 pang la 11, la sued.
Aceasta 'singura imprejurare dovedeste o stare economical bolnavicioasa, care nu ne permite s inchidem ochii.
Va intreb, care a fost efectul ieftinatalei pamantului in Moldova ? Multi capitalisti de aci atrasi de deprecierea prnantului,
au cumparat mosii acolo cu 150

200 de lei hectarul, din care pricina

am ramas noi fail de rnusterii pentru rnoiile noastre.


Aceast situatiune ne puteh lash indiferenti ? Noi nu putem
pune vama la importul cerealelor. caci exportam.
Nu avern decat doutt cai : sau sa desfiintam articolul 7 din
Constitutiune, i sa dam voie capitalurilor strain e sa cumpere mo-

sii la noi, si atunci sa introducem absenteismul pe o scara intinsa in tara noastra, sau s suscitam prin mijlocirea unei institutiuni, ea aceea pe care o infiintam noi, cumparatorii, i s mergem in acelasi timp inainte cu organizarea societatei noastre pe
baze stiintifice.

Am preferit acest din urma mijloc.


D. Marghiloman ieri ne ziceh ca nu vrea s vada pe pro-

prietar in fata saienilor. Si eu am fost altadata de parerea aceasta, legile din 1886 si 1888 se inspira de acest punct de
vedere.

Ne-a venit insa teama, ea si la noi socialismul de stat sa


aiba rezultatele care i se impatau si in celelalte taxi. La noi initiativa privata este slaba ; daca vom continua a deprinde pe oameni sa nu se ocupe i singuri de interesele lor, ci sa adaste tot
dela stat, o S ne porneniin cu Ull popor de miluiti.
Sa respectam libertatea tranzactiunilor i statul sa se margineasca numai de a le pune la indenahna creditul.
Am Mont pentru comert i industrie Banca nationala ;
Creditele rurale, urbane si Banca agricola pentru proprietari ; am
fault Creditul agrieol pentru sateni : putem, prin urmare, sa facem i Cassa rurald, care este tot o institutiune de credit, pentru
ca sa scapam proprietatea rural& de efectele nenorocite ale crizei
agricole.

Statul procura credit, en conditiune ca creditul sa fie potriwww.dacoromanica.ro

')1.3

vit. pentruca sa fie si el sigur c cumpartitorii vor fi in stare


sai plateasa anuitatile.
Eu, stat, pi:abase vanzatorul, iar sateanul, curnparator, .4e
achita catre mine in rate. Operatie foarte ortodoxa din punct de
vedere chiar al econoiniei politice clasice.

Dece sa nu pun pe proprietar in fata sateanului ? Apoi


D-voastra. proprietari, nu sunteii in toate zilele in fata lor ? Statul
va, face invoielile prin care Ira inchiriati pamanturile satenilor ?
Nu vad pentruce n'am lash pe sateni sa se inteleaga cu proprietarii, mai cu seama ca nu a obligat sa vanda numai la satenii
de pe mosia lui, ci poate contracta si cu altii din celelalte
comune.

D-lor, se poate ca in lege sa fie lipsuri ; nu zicem cd am


Mout o opera perfecta ; dar D-voastra propuneti amendamente,
aceste amendamente se vor discuta, i daca vor fi bune, le vom
primi ; cu totii impreuna sa facem o lege practica, o lege care

sa'si ajunga scopul. Aceasta lege va ridich pretul pamantului in


tara romaneasca.

Proprietarii se vor folosi in prima linie de aceasta lege : flu


va ramane muritoare de foame o intreaga clasa culta, a proprietarilor mari, care fail ajutorul acesteia, ar ajunge in sapa de lemn.
Auziam pe unii zicand ea o sa se joace in carti la clubul agricol
prisosul de pret, ce vor obtine. Unii se poate, e treaba lor, dar cei
mai multi nu ; caci ajunsi la marginea prapastiei, au avut ocaziunea sa vada pragul de jos, lovinclu-se c capul de cel de sus.
Nu avem interes sa creeam declasati, proletari cari sa sporeasca
numarul celor deja prea multi, cari cersesc slujbe.
Cred ca am raspuns la toate obiectiunile cu care a fost intarnpinat acest proiect. Sir.' mai linistesc o singura ingrijire. Tjnii
se tem ca locuitorii, ca sa sileasca pe proprietari de a le vinde
mosia, vor refuza sit' se mai invoiasca. Nu poate s se intample
aceasta pentru cuvantul c i fara aceasta lege, satenii nu ar face
invoieli, dung nu ar avea trebuinta de piimantul proprietarului
pentruca sa se hraneasca. Cine cunoaste pe satean, stie ca inte-

resul momentului atarna mai greu in cumpana deck speculatiunice asupra viitorului.
Mai inainte d'a terminh, ma cred dator sa arat recunostinta
mea tutulor oratorilor pentru termenii binevoitori In cari fiecare
a vorbit de raportul meu.
www.dacoromanica.ro

216

Cii totii s ne felicitam pentru inaltimea la care s'a ridicat


discutinnea asupra acestei cestiuni. S'au tinut discursuri care puteau face fala oricarui parlament. Sa lucram i de acum inainte
la aceasta lege, cu aceeasi ravna, zel i pricepere, ce ati aratat
pana acum, pentruca s dam trei o lege bung, pentru toti. (Aplauze).

Sedinta se suspenda pentru 10 minute.


La redeschiderea edintei, D. preedinte acorda cuvantul
D-lui presedinte al consiliului.
D. P. S. Aurelian, prqedintele consiliului. D-lor deputatd, tim-

pul ce s'a intrebuintat pentru discutarea acestui proiect de lege,


probeaza mai mult cleat orice, importanta Cassei rurale. De 5
zile se discuta luarea in consideratie si discursurile magistrale
ce s'au rostit, dovedesc ca.cestiunea intereseaza pe toata Camera.
Eu, personal, ma felicit de aceasta discutiune, fiindca se probeaza
Ca atunci, cand surA cestiuni aa de insemnate, ca aceit dela ordinea zilei, se dovedeste c noi toti tdnem s ne lamurim, spre a
nu se compromite asezaminte de aa, mare importanta. Proiectul
de lege a fost aparat i. atacat cu acela talent si cu argumente
a caror valoare vom cauth s'o apreciain.
A fost atacat intr'un mod hotrtritor de D. Tache Ionescu si
Ceaur-Aslan. Din cuvintele rostite reiese c D-lor s'au pronuntat
fara rezerva in contra proiectului.
A fost atacat putin de D. Alexandru Marghiloman, care a
adoptat principiul legei, dar a criticat modalitatea.
A fost atacat de D. Scortescu, pe tema ca nu raspunde asteptarilor democratiei.
In fine, ici colea a fost atins de D. Mortun, care, in cele
din urma, a avut aerul sa se ralieze, incheind cuvantarea sa prin
a cere mai mult cleat noi.
Si D. Iancovescu a atacat proiectul ; dar la D-sa este un
sistem oridecateori o cestinne privitoare la proprietatea funciara
vine la ordinea zilei si este in joc proprietatea mare, D-sa se ridica din toate puterile in contra atingerii proprietatei mari.
Cand eram la delegati, D. Iancovescu, desi nu faceit parte
din comitetul delegatilor, a staruit ca comitetul sa admit ideile
desfasurate de .D-sa ; si in Camera, D. Iancovescu, si in sectiuni
eLa aparat ideile cu mult talent. Si fiindca e vorba de sectiuni,
tin s dau o lamurire S'a zis c proiectul acesta este o surprinS

www.dacoromanica.ro

217

dere, ca cinci deputati nu sunt de acord asupra lui si ea, in fine,


este o nedumerire generala in Camera. S'a mai zis ea, acest project este luat prin surprindere, ca nu a trecut serios prin sectiuni.
Intreb Camera : Este adevarat ea acest proiect a trecut prin
toate sectiunile, este adevarat Ca comitetul delegatilor a tinut
opt edinte discutandu'l ? Atunci pentruce s'a zis ca acest proiect este o surprindere ?
S'a mai pus o chestiune si anume : ca acest project de lege
nu este o .urmare a politieei noastre agrare, inceprita Inca de

mult, ca nu este o urmare a intregului program al partidului


liberal.

D-lor, cred ca majoritatea nu are nevoie sa fie convinsa, ca


actualul proiect de lege este o veriga a lantului neintrerupt de
legi i reforme ale partidului national-liberal.
Cand s'a decretat pentru intaia oara improprietarirea la 1848,
era un guvern provizoriu i intre persoanele marcante, eine erau
altii daca nu fruntasii partidului national-liberal '? Vedeti dar ch
Inca de pe atunci acest principiu a fost urmarit cu zel de &titre
membri partidului national-liberal.

Dupa caderea guvernului dela 1848, nu se mai vorbete


despre improprietarirea taranilor, ba din contra, la 1852 se face
o lege, care impovareaza i mai mult situatiunea populatiunilor
rurale.

Catre 1857 chestiunea improprietarirei taranilor iar incepe


sa fie agitata.
. Cand noi tinerii, cari faceam studii in strainatate, ne-am
intors, a inceput sa se agite din nou chestiunea pe un teren mai
larg. In Comisiunea Centrala din Focani, se vorbik in dese
randuri, mai ales afara din sedinte, despre aceasta arzatoare dies-

thine.

Pe acel timp ma allam sef de serviciu la ministerul de externe. Intr'o serie de articole inofensive, scriam in Monitor, in
partea neoficiala, vederile mele asupra chestiunei agrare. Ministru de externe, era Filipescu.
Deodata ma vad chemat in cabinetul su, caci primise o
telegrama dela Arsachi, care era in Comisiunea Centrala dela Foc-

ani, si in care il intreba daca guvernul are cunnstinta de aceste


articole ce se publica in Monitor, articole care vor aveh ca rezultat lovirea in dreptul de proprietate.
www.dacoromanica.ro

218

Intrebandu-ma despre cele scrise si cum erh un om foarte


susceptibil, eram amenintat s fiu inlocuit, dac In acel moment
nu venih Manolache Costache, care intervenind a zis : nu va temeti, caci cestiunea aceasta care se agita, sa va rezolvi mai iute
de cat credeti. "Si nuraai ash am scapat de a nu fi inlocuit.
Cestiunea a urmat sa fie agitata. Bratienii, Rosetti, Kogalniceanu i altdi, se folosian de orice ocaziuni pentru a se manifesth in favoarea improprietarirei trtranilor, ash ca se expuneatt a
fi tratati de Barbu Catargi, dela tribuna Camerei, ca nivelatori,
ca distrugatori ai familiei, religiei si proprietatei.
Vedeti dar, c capeteniile partidului liberal nu incetasera a
agith neintrerupt cestiunea improprietarirei taranilor. Credinciosi
celor proclamate in 1848, ei continua cu caldura opera lor de
propaganda.

La 1864, atunci, cand duph unul din d-voastra, s'a regulat


intr'un mod serios raportul dintre proprietatea mica i proprietatea mare; mi se pare ca D. Tache Ionescu, care pe aceh vreme
era un mic bebeu, sau nu era ndscut Inca, (ilaritate en ma ailam la serviiciile statulni, i va marturisesc ca. nu am vazut
cestiune. care sa fi provocat o mai mare miscare decat aceasta.
Daca marele Kogalniceanu, al carui nume vesnic va fi nedespartit de cestiunea agrara, n'aveh curajul s faca lovitura de
stat, eine stie cat timp ar fi trecut pentru realizarea acestei idei
atat de ran inteleasa i apreciata atunci.
S'a facut lovitura de stat, luati gazetele de atunci i veti
vecleh intransele ceeace s'a zis de unii din D-voastra, cum ea se
loveste in proprietatea mare. Pentruce ? Pentruca se desrobise
cateva mii de familii. Se credeh ca taranul iobag trebue sa fie
pentru vecie inerent solnlui. caci numai astfel agricultura puteh
fi productiva, desi era cunoscut faptul ca in Europa occidentala,
iobagia disparuse de mult i ca. agricultura era admirabil desvoltata, fara sa fie nevoie ca taranul sa ramaie rob, supus vanzarei ca oricare obiect.
D-lor, nu este timpul de intrat in amanunte asupra acestei
cestiuni: un lucru insa va pot spune. anume ca intr'o carticica a
D-lui Ion Ghica, publicata in frantazeste, veti gasi cauzele care
an facut ca zeci de mii de famili de Varani romani, sa'si ia lumea in cap, sa populeze Bulgaria si Serbia, pentruca bietii oameni nu mai puteau trai in tara lor, unde erau vanduti, erau
www.dacoromanica.ro

219

dati de zestre ca mice object, infine nu erau persoane, ci lucruri.


Aceasta era starea de lucruri de atunci.
Ceeace m'a surprins insa, cu ocaziunea acestei discutiuni,
este ca s'a gasit de cuviinta sa se puna Ltd in fata proprietatea
mare si proprietatea mica.
D. Marghiloman v'a spus ieri si ma bucur ca D-sa a vazut
lucrul : la ce 41 pus in discutiune proprietatea mare si cea mica ?
In adevar, eine a vorbit de proprietatea mare si mica? Cine
din noi in Camera sau In guvern s'a gandit sa Lea procesul
proprietatei maxi? Reiese oare macar dinteun cuvnt al proiectulni de lege, ca urmgrim noi desfiintarea proprietatei marl ?Nici
decum, i deaceia invinuiesc pe D. Iancovescu care a adus in
Camera aceasta cestiune, afirmand cu staruinta ca se loveste in
proprietatea mare si de ad erezie peste erezie in sustinerea proprietatei mari.
D-lor, desi proprietatea mare nu este in cestiune, insa socotesc, cu rizicul de a abuzh de rabdarea-4 D-voastra, sa rostesc
chtevh cuvinte la adresa D-lui Iancovescu, fiindca nu este bine
sa ramna fara raspuns asertiuni care, daca asi taceh, s'ar credo
ca sunt impartasite de noi.
A inceput D. Iancovescu prin a declarit ca proprietatei mari
i se datoreste progresul: ca unde nu e proprietate mare, agricultura 0 inapoiata.
D-lor, n'am facut procesul proprietatei mari; recunosc cu
D. Iancovescu, ca agricultura europeana, nu numai cea romhneasca, datoreste mult proprietatei mari, si era natural sa fie ash.
Ce erati sa asteptati D-voastra dela iobagi si dela oameni
cari erau considerati ca lucruri?
Oare taranimea, pe care si azi o tratati in mod ash de putin cavaleresc, era, ea in situatiune sa faca progrese agricole? Ce
progres sa. Lea un om pe care il daruiai, II vindeai, 11 dedeai de
zestre? Eth dar firesc ca acei cari aveau foloasele imenselor do-

menii din tail', ei sa dea semn de viata si agricultura sa facii


oarecare progrese. Dar aceasta ni va sa zica, ca progresul agriculturei e compatibil numai cu proprietatea mare. Erezie economica din cele mai mari.

In veacul trecut un Englez celebru, Arthur Young, care a


voiajat prin Franta, Italia si a scris carti neperitoare, pe care
Francezii le au si azi ca documentele cele mai pretioase pentru
www.dacoromanica.ro

990

starea economica a Frantei din acele timpuri, Young era cel


mai convins aparator al proprietktei mari. Dad, veti citi
lui, veti vedea ca a gramadit atat de multe argumente in favoarea propriethtei mari, incat crezi ca nu ar fi fost cu putinta
sa existe agricultura prospera fr proprietate mare. E curios
insa, ea acest om ajungand in partea nordica 1 meridionala a Fran-

tei, trecand prin Toscana, i-a cam schimbat ideile.


Neaparat c Young traind in Englitera, o tar de mare
proprietate, unde proprietatea este imobilizata intr'un numar restrans de familii, unde fiind date gustnrile Englezilor pentru
viata de tara, lorzii fhceau sacrificii pentru progresele agricul-

turei si pentru tot ce putea privi prosperitatea industriei agricole. Young negresit, cand compara agricultura cea mica din Irlanda, zicea: vedeti agricultura mica i comparati en agricultura
mare-. i pentru el concluziunea era simpla. .,Nu se poate agricultura progresiva, fara proprietate mare". Mad ins& Young

a vazut Flandra, unde agricultura era mai inaintata cleat in


Englitera i unde erau proprietati de 50 de hectare i 10 heotare,
sau maximum de 50 de hectare, cand a trecut in Italia i a gasit in Toscana meteiajul, transformand agricultura italiana in
gradinarie, a inceput sa zica: Vedeti ca si thranii cultivatori
mici pot s fad agricultura infioritoare"! Dela Young incoace,
D-lor, discutia asupra foloaselor ce infatisead proprietatea mare
san cea mica, s'au urmat neintrerupt. Sismondi, faimosul istoric
i economist, spun ea pe la 1828, ea, era, silit, el, sa apere proprietatea i cultura mica.
Astazi insa lumina s'a facut pe deplin, i numai oamenii de
sistem sustin inca c proprietatea mare trebne refacuta acolo
uncle nu exista. Cu toate acestea D. Iancovescu stabilete chiar
astazi o corelatiune intro proprietatea mare i progresul agricol.

Iata un om tartar care, in privinta aceasta a ramas cu desavarire inapoi. Ch proprietatea mare are avantajii, cine o contesta;
dar putem noi sa imobilizam proprietatea? Putem noi oare sa
ne opunem in contra diviziunei treptate a proprietatii funciare?
Nu exista o legislatiune in lume, afara de legea englezeasca,
care sal constranga pe proprietarii de mosii sa imobilizeze Oman-

tul. Nu exista nici o alta Ora care sa aiba o asemenea legislatie in privinta proprietatei ca Englitera. Apoi dad, ait este,
prin ce mijloace sa satisfacern pe acei cari meren ne spun ca
www.dacoromanica.ro

901

MT% proprietatea mare agricultura piere, ceeace en contestez.


Asthzi este adeverit economiceste eh 2 si cu 2 fac 4, eh agricultura
mica, bine Ine1eas i practicath, este cu desvarsire superioarh
orichrei agriculturi cu privire la productul net. Taranul cultivator francez, danez, 'italian, intrece cu 200 0 pe cel mai mare
proprietar i lucrul este firesc, altfel poate cultivh cinevh 10
hectare si altfel 1000. Oricine are mosie stie aceasta.
China are o populatiune de 4-500 de milioane de locuitori.
Cum ii hrhneste? Agricultura a ajuns acolo o adeviirath horticulturh. Se transplanteazg grhail, se pune rhsad, cum facern noi
cu florile in grdinh. Ingrijesc graul ca noi fiorile.
In acest mod, pe suprafata thrii lor, Chinezii hrhnesc de 2
sau de 3 ori mai multh populatiune cleat hrdnim noi i aceasta
numai cultura mica o poate face.
Pot admite, pentruca s vrt, pot fi agreabil, ch proprietatea
mare ar aveh toate avantajiile. Puteti s o mentineti ? Puteti
D-voastr, in timpul de fata, fiind date ideile domnitoare, aspiratiunile societatii moderne, curentele mari economice si sociale,
puteti D-voastrh sh luptati pentru a imobilizh proprietatea ? Incercati

Nu mai puteti lupth contra valurilor democratice, ne iau pe


toti ; sunt idei care i fac drnmul in contra noastra, ne lash Inapoi si tree inainte.
Oricht de legitimh ar fi dorinta D-lui Iancovescu, ca proprietatea mare s nu fie stirbith, flu poate fi satisfAcut, pentruch imprejurgrile politice, econornice i sociale, sunt altele cu
ci esilvArs ire.

Sa acuzi proprietatea mica eh produce putin i prost, am


aci aproape textual cuvintele D-lui Iancovescu. D-sa zice ..pe
cath vreme va fi proprietatea mica, taranii produc gran inferior,
care nu se exporteazh, si dach se va intinde prea mult proprii exportul".
etatea mica, se va desfiin
D-lor, eu nu stiu dach D. Iancovescu este agricultor, dar
de sigur nici strhinii nu cred ceeace D-sa afirmh. Din ce consta
exportul nostru ? eine a spus D-lui Iancovescu c productele thranilor sunt atat de inferioare si nu se exporteazd ? Sh meargh
D. Iancovescu. la Braila si G-alati, s vadh de cine sunt produse
acele milioane de hectolitri de grane, gran i porumb, care trec
granita in fiecare an. Oare nu de thrani se cultiv la noi in ash

www.dacoromanica.ro

9-)9

de bune conditiuni porumbul, incat a atras atentiunea celor mai


buni agronomi cari au trecut prin Romania ?
Dach si D-sa ar cutreerh tara si ar cunoaste-o bine, se va
convinge ch thranii au fhcut progrese considerabile. Locuitorii
din 5-6 sate din Prahova, vecini ai mei, rivalizeazh cu mine in
producerea graului, si in calitate graul meu a avut 62 libre si
al thranului 6210.

Dar imi yeti zice ch nu este ash locul peste tot, ch nu este
peste tot cultura ash de inaintatrt. AO este, nu peste tot locul
cultura thrhneasert se face cu ingrijire. Dar oare proprietarii mari
si arendasii mari fac agrieulturrt ingrijith paste tot locul ? Sunt
grne de ale marilor cultivatori, pline cu phlrtmidrt si cu secarh.
PADA mai aeum chtivh ani, si cbiar pang astki, chth deosibire
intre agricultura Moldovenilor si a Muntenilor.
D-lor, oare dach m'asi apuch sh descriu care este una din
cauzele chror se datoreste starea de inapoiere relativh a agriculturei taranilor, ar fi oare aceasta agreabil pentru D-nii cari au
combhtut legea ? Bine ar fi ca sh mg apue sh art care sunt cauzele pentru care thranii au fainas inapoi in cultur ? Nu o voiu
face, chei nu am venit aci sh destept pasiunile, ci sh aphr o cauza
_

dreapth.

Daed mai thrziu, en marele meu regret. voiu fi silit sh rhspund si sh ark, ch dach agricultura frhneasch e inapoiath, dad,
vitele stint in stare detestabilh, in mare parte au rhspunderea si
altii, nu numai thranul.
Nu stiu ce i-a venit D-lui Iancovescu sh fach proces rdposatului Pliniu, mort de aproape 2000 de ani.
D-voastrh cunoasteti toti legenda lui Pliniu, ch : ..proprietatea cea mare a omorit Italia si provinciile".
In mice carte de economie politich aplicath ghsiti cuvintele
acestea.

D. Iancovescu, duph 2000 de ani, zice eh nu a spus adevhrul Pliniu. Fiindch, Pliniu erh Roman, si fiindch si noi toti ne
coborim dela Romani, de oarece in multe din deprinderile noastre
suntem Romani, sunt dator sh spun douh cuvinte, ca srt aphr pe
rhposatul Pliniu.
Pliniu istoriceste a avut mare clreptate, si tehniceste vorbind, inch a avut dreptate.
Cine si-a dat osteneala; ca sh urmareasch in documente si
www.dacoromanica.ro

993

din ce bruma a mai ramas din literatura agricola romana, e convins ca. Roma a fost stat mare i a impus lumei intregi. numai
pang atunci, pang, child proprietatea a fost mica, atunci cand agrieultura romana hjunsese la acel inalt grad de perfectiune, in
cat astazi sunt multe tari care nu au agricultura atat de inaintata.
Asemenea este dovedit e5, de atunci9 cand a inceput s dispara proprietatea mica' si cultura mica, poporul roman a dat tot
inapoi. si cu cat se desvoltau latifundiile, en atat perdea din virtutile sale poporul-rege. Asemenea este eunose4at ca decadenta
agriculturei. demoralizarea poporului roman, tirbirea prestigiului poporului roman, si in urma decadenta si navalirea barbarilor, coincid cu navalirea latifundiilor. Acestea sunt fapte, nu
vorbe, pe care le yeti gasi in mice tratat de istorie detaliat. $i
acest luern erh firese in timpul Republicei, cand domnih proprietatea mica. Dela plug s'a luat Scipion Africanul, child a fost
chemat s conduca armata la victorie i toti generalii romani erau
plugari. In timp de pace atarnau armele in cui si puneau mana
pe coarnele plugului, iar child nevoile poporului Ii chemau, lasau
plugul, luau armele si conduceau legiunile la victorie. hat faptele istoricP.
Cand proprietatea a inceput sa ia intindere mare, cand latifundiile inlocuiau acele mici mosioare bine cultivate, atunci
steaua Romei incepe sa decline. Cititi in operile ce au mai ramas
dela Latini si yeti vedeh ea cata placere scriitorii romani expuneau starea agrieola dinainte si cu cata intristare aratau cum pustiul a cuprins campiile Republicei.
Mai este un alt fapt care vine sa desminta asegiunile D lui

Iancovescu, este a cat a tinut Republica i agricultura a fost


mica, poporul roman s'.a hranit pe sine, produceh Roma cat trebui pentru alimentarea poporului. Latifundiile venind, Romanii
n'au mai avut in deajuns de mance, si erau siliti sa se aprovizioneze din Africa : ajunsese Africa sa fie granarul Romei.
hat rezultatul latifundiilor, de care D. Iancovescu vorbih, iata
rezultatele lor economice i agricole, pustiirea campiilor i expunerea poporului roman de a nu se mai puteh indestulh pe sine
cu produsele pamantului.
Disparitiunea proprietatei mici la Romani a mai avut intro
alte urmari Si demoralizarea generald, incat barbarii au putut
navali peste el. fail a mai gasi in acel imperiu virtutile cetatewww.dacoromanica.ro

294

nesti de mai nainte. Barbarii s'au revarsat in hoarde numeroase


si au maturat tot ce au gasit inaintea lor. Iata crt si Pliniu, onor.
colegi, a avut dreptate, ca sistemul latifundiilor a adus cea mai
mare lovitura prestigiului si prosperitatei imperiului roman.
*i. daca dela Romani am trece la istoria moderna.. o ! Doamne,

cate pagini n'am grtsi de felul acesta ! Nici o materie nu crecl sa


fie mai mult documentata cleat aceasta. Adevarul este ch prosperitatea agricola nu este fundata numai pe proprietatea mare, i
erh poate de prisos sa va mai vorbeascrt asupra acestui pullet, destul de bine cunoscut de toti ca.ti se ()mpg, cu studiul economiei

agricole, deaceea am socotit de cuviinfa sa va expun in scurt


aceia ce ne arata istoria, pentruca sg, nu las nerelevate afirmrtrile
D-lui Iancovescu si sa nu se creaza Ca le incuviintam prin facerea noastra.
Dar D. Iancovescu mai zice, ca noi voim sa imobilizam proprietatea, ca voim sa formam privilegii de clasa prin o lege monstruoasa, si ca legea nu este nici liberal, nici conservatoare. Apoi
D-lor, cream noi prin aceasta lege vre-o clasa nouti ? Cautam noi
prin ea sa imobilizam proprietatea ? Unde vede D. Iancovescu
aceste dispozitiuni ? Legea de fata nu face decal pur i simplu srt

villa in ajutorul taranilor, adica statul vine sa ajute pe taran


pentru a'si cumparh pamant. Ce limn' monstruos este acesta pentru
D. Iancovescu ? D. Buescu v'a vorbit ieri despre creditul funciar

rural, si v'a aratat foloasele ce aceasta institutiune a adus tarei


Apoi, D-lor, sa fim drepti, de child institntiunea creditului
funciar rural s'a infiintat, a scapat de pieire proprietati rurale de
peste 250 de milioane.
Ei ! Drept este ca numai proprietatea mare sa beneficieze de

un asemenea asezamant financiar, iar proprietatea mica sa fie tinuta la use ? Astazi proprietarul mare se duce la creditul funciar
i se imprumuta cu jumatate din valoarea moiei sale, en o do banda lesnicioasa, astfel incht 'Ili scapa proprietatea din pericol.
Triranul nu are aceasta institutiune. Apoi drept este aceasta ? Dacrt
pentru proprietatea mare, am avut grijri sa o aparam de ruina,
dece v aratati atata de avari, cand este vorba sa protejati proprietatea cea mica ? (Aplauze). Ce ? Nici atata solicitudine nu merita
inaintea noastra clasa trtraneasca? (Aplauze).
Noi nu facem altcevh cleat ca venim in ajutorul taranilor
cu creditul statului, i dacbi 'mi dati voie pot merge si mai dewww.dacoromanica.ro

225

parte sti vg. spun, crt acest credit care le acorddm, nu este numai
din partea proprietarilor mari i al ofasenilor, ci din creditul general al statului, care este alimentat de toate clasele societAtei
si in mare parte i de Varani. (Aplauze).
Pana astAzi trebue sA stiti, ca Creditul funciar nu imprumuta
pe tdrani si cestiunea se studiazA, cum. sa se stabileasch ca institutiunea aceasta sa fie accesibila si pentru ei.
A intrebuintat D. Iancovescu un argument pentruca sa VA
convingA si mai mult, crezand cA cu el v va captiva, v'a spus
cu talentul si stiinta D-sale, ca tot pamantul are sit' cada in mama
tri ran ilor.

Si zicand aceasta, ne intreabA, dece nu va multumiti ca s

clati tAranilor numai pamantul ce are .statul?


Apoi statul a dat mereu ; astfel dela 1868 panAla 1896, statul
a vandut tAiranilor 571516 de hectare, in anul curent se va vinde
aproximativ 117545 de hectare i mai rAman de vandut pentru anii
viitori 246157 de hectare, adica aproape 500000 de pogoane. i aci
voiti D-voastrit sa ne oprim, cand sunt tarani cari nu au o bucatA

cat de mica de pamant ? Se poate ca acei cari au alte vederi


politice si sociale sA se opreascA aci, noi voim ins, daca se poate,

ca fiecare tAran sa aibA o bucatA de pamant in aceastd tara, (aplauze), urmand astfel traditiunea fundatorilor partidului national
liberal ; inlesnind pe toate cane si toate mijloacele pe toti acei

cari nu au alt instrument de a trai decal pamantul, fara insh a


atach institutiunile sociale. (Aplauze).
D. A/. Pdcleanu. i far a se atach proprietatea.
D. P. S. Aurelian, presedintele consiliului. D-le Pacleanu, i
en sunt proprietar, i da.cA prin aceasta lt,ge s'ar atach proprietatea, m'asi atach si pe mine, mai mult, ai atach intreaga orga-

nizatiune a statului si de acest lucru cred ca nu pot fi banuit.


Ap lauze).
.D. Iancovescu a zis citi sfaritul veacului se MIA inteo
stare de neurastenie, de surmenaj, i a intrebat ce o sa facem cu
aceti nenorociti neurastenici cari nu vor mai afia o bucat de
pilmant unde s rdsufie, de oarece, zice D-sa, voiti ca tot pamantul

sA-1 ocupe taranii.

D-lor, asi plange veacul viitor, daca in el ar teal o lume


de neurastenici, cAci ar pieri cu desAvarsire. Dar ce ne facem noi
vara, Cana terminarn lucrarile Camerei, cand se inchid tribunalele
15

;Jae qi Lrgiuiri.

www.dacoromanica.ro

2.)6

dorim a parasi orasele ? Ce se face populatiunea oraselor ? Acei cari pot si voiesc se duc la tall, la bai, la
munte, in diferite localitati ca statiuni de vark Astazi in tarile
civilizate mai tot omul poate triti la tard : calatoria este ieftinit si
traiul nu este scump. Si afara de aceasta nu se poate ca tot loutitorul din orase sh alb mica sa proprietate. Astazi nu mai putem
opri in loc reformele importante reclamate de nevoile i ideile
societatei moderne : prin urmare faptul Ca din cauza neurasteniei
trebue sa oprim o reformit, nu mi se pare admisibila. (Aplauze).
D. Iancovescu t zis ea tarile cu proprietatea mica sunt inaccesibile culturei, civilizatiunei, i ne-a citat pe Serbia imi Tare.
Ma mir cum D-sa a uitat pe Elvetia unde proprietatile sunt impetecate, si cred c cultura i democratia Elvetienilor pot sfidh pe
oricare alta. Oare intinsele proprietkti din imperiul Rusiei, unde
cinevi calatoreste cu zilele pe domenii imense, se pot comparh
cu cultura Elvetiei ? Dar in Olanda ? Ati calatorit D-voastra in
Oland a ? Eu asi dori ca multi proprietari mari dela noi sa traiasca
ash de inlesniti ea taranul olandez. (Aplauze). Eu am fost in 0lamia si am asistat la celebrarea nuntilor, am vazut cum taranul
scoteh din dulapuri paftale vechi de argint, obiecte de valoare
de sute de ani. Poftiti de vedeti vitele Olandezilor si casele lor,
bibliotecile lor. Nu este exact c numai proprietarii mari sunt
accesibili de cultura.
Eu cunose proprietari mari, cari deabeh stiu sd'si iscaleasca numele.
S'a vorbit de America.
Dar v'ati facut o idea gresita child ati spus, ca in America
domneste proprietatea mare. Din contra este proprietatea mica si
mijlocie, i gratie acestei proprietati si a masinilor, care nu'i plac
D-lui Mortun, desi se serveste cu ele, America a ajuns unde se
curtile, scoalele

gaseste, a ajuns ca sa ne faca sa ne temem de concurenta ei.


Statele dela Sud ca Brazilia, Argentina, populate de Latini, state
en proprietate mare, au ramas cu. 200 de ani in urma, en toate ea
ele an fost populate inaintea statelor din Nord. Nu proprietatea
mare a dat Americanilor gustul estetic. nici al artei, nici al stiintei. (Aplauze).
0 farsa a D-lui Iancovescu mi-a atras atentiunea foarte mult.
D-sa ne ziceh : fr o clasa conducatoare nu poate fi constiinta
nationala, si clasele conducatoare se razima pe proprietatea mare.
www.dacoromanica.ro

997

D-lor, aceasta este o asertiune pe cat de grava, mai tot atat


de neintemeiata. Dar sa va pun intrebarea : Oare prin clasa conducatoare intelegeti numai staphni de proprietkti man i domni
mari? Ce, o clas nu poate fi conducatoare dachi nu are mosii
mari ? Proba ca nu este ash este ca fie in politica, fie in stiintil,
fie in orice ramura voiti, nu numai proprietarii mari au fost conducatori i luminatori. Exempla aveti destule.
D-lor, sa nu banuiti ca din cele ce am zis sunt contra proprietatei maxi; eu sunt cel dinthiu sa recunosc serviciile ce a
adus proprietatea mare civilizatdunei ; dar dela aceasta ,si plait a
teoriile sustinute de D. Iancovescu este un abis.
S'a tagaduit constiinta nationala lipsei de proprietate mare ;
cum, tocmai D-voastra ziceti aceasta ? Cum, pentru a aveh constiinta nationala trebue sa am 1000 de pogoane de proprietate?
Constiinta nationala este un inalt sentiment, dar acest sentiment nu este monopolul latifundiilor. (Aplauze prelungite).

In cuceririle cele mari ale umanitktii pe toate cane, si in


si in arte, si in tehnica si in armata chiar, constiinta na-tionala a existat numai in proprietatea mare ? Generalii lui Napoleon, ca Lannes, Iklassena i a1ii, erau proprietari mari ? Napoleon, el insusi, era un proprietar de latifundii ?
D-lor, trebue sa recunoastem ca descoperirile cele mari in
toate ramurile de activitate ale omului se datoresc foarte mult
si oamenilor fara mosii mari, ca ei neavnd alt mijloc de train,
au muncit i prin munca lor s'au ridicat si au facut descoperiri
maH. Apoi in industrie ? Si in industrie descoperiri din cele mai
importante si care onorifica geniul omului, s'au facut de oameni
relativ saraci, de acei oameni caH cu o mang aspra si viguroasa
au muncit continuu. (Aplauze). Edison a fost un mare proprietar ?
Voiti clase conducatoare ? Apostolii, inimi generoase, au fost

mai in totdauna oameni, caH nu aveau mai adeseori, decht o


coliba si poate abia existenta zilnica. Numai aceia au mai mult
curajul ideilor si al luptei. (Aplauze, bravo).
Noi, D-lor, caH ne-am deprins cu traiul bun, cu vanatoarea,
cu petrecerile, cu o existenta comoda, daca ar veni cineva i ne-ar
spune : faceti bine si lasati femeile i copii, lasati petrecerile si
viata comocla i duceti-va de predicati religiunea crestina ]a salbatici in America ; ce ochi am face si cum l'am primi pe acela ?
Cine indeplineste aceasta mare si nobila misiune ? Misionarii
caH n'au drept avere, decht lin pat, o biblie i un crucifix, ei
www.dacoromanica.ro

228

merg sa se expuna la sagetile salbaticilor. Martirologiul misionarilor catolici, cuceririle ce ei au facut cu crucea in mama', ne infatiseaza icoana celui mai sublim sacrificiu, celui mai absolut devotament.

Acestea zise, eu ma ridic din toate puterile in contra asertiunei care subordoneaza civilizatiunea 1 mersul omenirei pe o
cale mai inaintata, numai acelora cari au avut norocul sa fie proprietari mari.
Istoria o probeaza si dac

4i lua i istoria noastra D-ta

care ti istoria si 'ti place sa te ocupiveti conveni en mine, ca


renasterea i progresul acestei tari, care astazi este regatul roman,

se datorete i in mare parte acelora, cari n'a avut mosii mari.


Aceia au deteptat consciinta noastra nationala. (Aplauze).
Contiinta nationala au adus'o 8incai i Petru Major, intr'o
traista din arhivele Vaticanului. Aceia erau nite clerici Mfg, avere din Transilvania, caH au descoperit in arhivele Vaticanului
cele mai pretioase titluri ale neamului romanese. Dar invatAtorul
Lazar, dar Eliade, dar altii, atati alti deteptatori ai contiintei
nationale, proprietari mari au fost toti?
Asemenea afirmatiuni venite dela D. Iancovescu, au insemnatatea lor, i nu puteau s ramana fara raspuns. D-sa sa nu ia

in nume de ran cuvintele mele ce am zis: am zis pentru argumentul foarte simplu, ca pun mare temeiu pe zisele D-sale, i
cu riscul de a displace Camerei, dacti am spus prea multe, a trebuit insa sa le relevez. Cavintele D-sale sunt de o gravitate foarte
mare i meritau sa fie relevate.
Tree mai departe, trec la D. Tache Ionescu, D-sa a fost
prea aspru cu noi. D. Iancovescu, dupa cum am avut onoarea de
a va spune, a repetat de randul acesta o veche doctrina a D-sale
i nu pentru intaia oara am auzit pe D. Iancovescu sustinand en
caldura si convingere, pentru care'i fac complimentele mele, idei
pe care eu nu le impartasesc i pe care trebue sa le combat.
Nu tot tip, a fost D. Tache Ionescu, D-sa ne-a condamnat
dela inceput proiectul i dupa aceia ne-a spus cal el nu izvorete
din traditiunile i din programul nostru. Ma mir de D-sa, ca zice

asemenea lucruri. Pe cat imi aduc aminte, D. Tache Ionescu a


fost in randurile noastre odinioara, i fiindca a fost in randurile
noastre ca membru al partidului national-liberal, trebui sa cunoasch programul i trecutul nostru.
www.dacoromanica.ro

229

Viid insh c nu'l cunoaste, ori ch. 1-a uitat... (Aplauze prelungite).
Se vede treaba ch. nu l'a cunoscut, ch dach cunostea mai

binesh ma ierte sit'i spun trecutul partidului, programul si


opera lui, poate ca nu se despartia cu ash inima usoar de noi.
Aceasta e phrerea mea i, explicarea pentru care un that. de Iraloare ca D-sa, a putut sit se desparta de un partid care in istoria
desvolthrei tarei noastre numai bine a frtcut. Avem metehnele
noastre, pentru Ca i partidele politice, casi indivizii, priciituiesc,
infailibil e numai unul in lume, la Vatican.
TJn om de valoare ca D. Tache Ionescu, dacii ne cunostea
mai bine trecutul, opera, aspiratdunile noastre, poate ca ne inbia
mai mult si nu se despartia de noi, era sa fie i azi in rhndurile noastre.
Doresc sa relevez chteva din asertiunile D-sale, fiindca cei
cari nu sunt de fata ar putea zice : Dach D. Tache Ionescu, fost
liberal si combate legea, ce o fi de legea aceasta? Ne condamna
unul din fostii nostri partizani politici i atunci lucrul ia propogiuni mai ingrijitoare.
A declarat _D. Ionescu, ch tendintele legei Ii inspira teroare
si ch ceeace facem noi azi, sau vrem sa facem i sper eh o sa
facem, e ceva care nu s'a fricut in nici o parte a lumei i v'a citat D-sa Englitera, Irlanda, Germania, Scotia, Suedia, Norvegia
si v'a zis : lath, ati mai vrtzut undeva ceeaee vi se propune prin
legea de fach ? Nu stiu dece legea aceasta inspira teroare D-lui
Tache Ionescu.
Eu intelegeam sh inspire compittimire si sh ne zich : Va.
plang de ignoranta voastrit in materie de legislatie agrarrt.
Eu nu ma pot mira in deajuns, ca D. Tache Ionescu sa declare cit'i inspirrt teroare o asemenea lege.
Cum? Chid o lege vine si se pune in sprijinul nevoiasilor,
vit inspir teroare ? Nu poate sh inspire o lege teroare, caci vine
in ajutorul acelora chrora datoram in mare parte existenta nationalitatei i poate i viitorul nostru, cum poate, foarte bine a zis
D. Stolojan, D-lor, ca nu se gasesc example in alte tali? Sii'mi
dati voie sa vrt spun : Fiecare din noi care invatit si care calato-

reste, nu cred eh invata ca sh aduch in tail ceeace vede in


straindtate.

www.dacoromanica.ro

230

Dep Lang popoarele care nu stiu sa'si Earl, individualitatea


lor. Am oroare la randul men de imitatiunile servile.
Imi vine greu cand vad, c intr'o tara oamenii flu perfeetioneaza ce e al lor i sunt gata CU o usurinta de inima inexplicabila, sa imiteze servil aceea ce au vazut in tari straine i cari
caut s introduca fara socotinta legi i deprinderi nepotrivite
in imprejurarile in care traim noi.
Aici sunt mai conservator decat D. Tache Ionescu. Tin la
trecutul si la traditiile tarei mele.
Legea nu trebue s va inspire teroare si nu trebue sa eautati analogii in alte ri, fiind-ca altele au fost acolo imprejura-

rile si altele la noi. In Englitera sa luam noi example cum se


pot improprietari taranii? D-ta care petreci pe an mai multe luni
in Englitera, stii mai bine cleat mine, esti mai initiat in literatura sociala, economica, politica a Angliei. tii ea acolo se lucreaza pentru a se ameliora soarta populatiilor rurale, pentru a
se face accesibila proprietatea si taranilor.
Englezii sunt oameni prea practici ea s nu inteleaga, ca
sunt curente i imprejurari, care amenintA linistea statului, daca
nu se cata a fi indreptate spre bine.
Ce sa cautam in Irlanda, unde do multe ori poporul a fost silit
din cauza de lipsa de hrana, sa fuga in America ? Ce sa cautam

in alte tari pe care le-ati citat si in care nu putem afia invataminte care sa ne ajute a deslega probleme economice si sociale
proprii ale noastre ? Noi ne-am inspirat din nevoile noastre.
Am cautat curat si simplu, ca pamantul romanesc sa treaca
cat se poate in mainile cultivatorilor, ca propiietatea noastra sa
nu se deprecieze i s inlesnim ca cu creditul statului, care este
creditul general, sa inlesnim, zic, achizitiunea proprietatei acelor
oameni, cari nu au alte mijloace de train, decat munca p amantului. Nu -Liu care dintre D-voastra mi-a zis ca este cu neputintA,
ca este o aberatiune, ca toti taranii sa fie proprietari.
Este o aberatiune ! De ce ? Cand in locul de sease milioane
de locuitori, cat are taxa astazi, va avea 15 sau 20 de milioane,

evident ca pamantul tarei nu o sa mai fie de ajuns pentruca


toti sa fie proprietari, dar in asteptare pana atunci, nu vad pentruce fiecare nu va putea sa ocupe o bucata de pamant. Dar,
D-voastra v'ar fi convenit oare, ca in loc ea astazi sa inlesnim pe
cale de creclite achizitiunea pamantului la tarani, sa se fi lasat
www.dacoromanica.ro

931

strhinilor dreptul de a cumphr moiile noastre? *titi D-voastra


cand ilustrul Bratianu s'a luptat pentru aceasta chestiune, ea au
fost intre noi Romani cari erau iu contra dispozitiunei articolului
7, de a se impiedech strrtinii a cumparit mosii ? Cunosc o persoana intre altele, care astazi ocupa o functiune inalta in stat,
care mi-a zis : Bine, D-le Aurelian, dece va impotriviti de a se
cumparh prtmant si de strAini. Nu intelegeti D-voastra, crt daca
toti strainii ar aveh dreptul s cumpere moii, s'ar urea foarte
mult pretul plimantului. Am ramas inmarmurit de atath nepasare
pentru marile interese politico si eConomice ale tarei, numai
pentru motivul ca sa se urce pretul mosiilor. Va dati D-voastra
seama, v'ati dat osteneala sa cercetati ce s'ar fi intamplat dacri n'ar
fi existat aceh dispozitiune ocrotitoare in Constitutiune si pentru
care trebue sa inaltam un monument neperitor acelora cari au
fcut'o. Nu stiu ce era sa devina multe si prea multe din domeniile mari din tara noastra. Intelegeti foarte usor ch atunci dud
banii, dud capitalurile se gasesc cu 2 , si cand pamantul romanesc produce 700, 800 si 100 ,, ce specula:thine mai productiva
deck, aceia de a veni .in Romania si a cumpara mosii, care sa produe& 70 0 si 80 0.

Vedeti, D-lor, en prefer mai bine, ca astazi partidul liberal


si D-voastra toti sa inlesniti achiziitiunea primantului acelora cari
in fond 1-au pastrat, cleat sa'l fi ltisat sa fie cumparat de strrtini.
D-lor, en respect traditiunile i faptele marete ale vechilor

boieri, insa va rog sfi'mi dap voie s zic un cuvant : In totdeauna cand tara a fost in pericol, cand navaliau hordele de barbari,
multi din cei cu dare de mama treceau granita la Brasov si ainrea, iar taranii ramaneau pe loc. (Aplauze).
Acestea sunt fapte pozitive, fapte pe care le cunosc inch,
multi batrani cari incrt trdiesc si can Isi aduc aminte si ne spun
si astrizi, ca indata ce se auzia ca yin Turcii san Tatarii, plecau
cu parintii peste munti i ad lsau friranimea sa se inteleaga cn
Turcii si cu Tatarii, iar dupace furtuna tree* se intorceh in tara.
(Aplauze).

D-lor, sa ne invkam a fi drepti cu toatel treptele societatei si


sa nu precupetim, mai en seama asupra unui lucru care nici n'ar
merith sit fie discutat, caci va repet inctiodata, ca noi nu facem
cleat sa dam taranilor ajutor din creditul general al statului roman, din care si tiiranii au partea bor. (Aplauze).
www.dacoromanica.ro

232

Dar D. Tache Ionescu a mai zis, ca aceasta lege va produce

ura de clase, ca taranii vor crede in ignoranta lor, ca au drept


asapra mosiilor. Adica acesti tarani cari, dela Traian pang in zilele noastre, au muncit si au pastrat pentru noi pamantul acestei
tari, toemai acum sa devind fiare salbatice ? Peutruce ? Nu trttirn
noi cu ei ? Ce se va intampa oare daca taranul, procurandu-i-se

mijloace sa cumpere si el un petec de pamant, aceasta are sal


faca pe dansul, din om blajin si drept, o fiara salbatica ? Apoi,
despre urtt de clasa se vorbih si la 1864, si atunci se ziceit: avern
sa pierim, pentruca Kogalniceanu i Cuza au dat pamant taranilor

si are sa piara tara. N'a pierit nici tara, n'a pierit nimeni, nici
agricultura care pot zice ca a inaintat, fiindca In urma improprietarirei Varanilor dela 1864 valoarea pamantului la noi s'a indoit si s'a intreit. (Aprobari). Pentruce ? Pentructi sistemul latifundiilor nu este un sistem de prosperitate, fiindca atunci cand
intinderea pmantului intrece puterile de cultura ale proprietarului, atunci cresc pe campii buruieni i palamida, iar cand proprietatea pamantului este in proportiune cu puterile cultivatorului,
atunci ea devine mai productiva si valoarea ei se ridich.
Dar, D-lor, ara a mai desvolth aceste teorii, pe care. bunul
simt al fiecaruia le intelege, dece en ocaziunea unei legi inofensive, care nu este decat o lege financiara, rau calificata de lege
agrara, dece cu ocaziunea unei asemenea legi s ne speriem
sa zicem, ca daca vom inlesni tranului sa cumpere 12 hectare
de pamant, el o sa se faca prin aceasta incendiar i revolutionar!
Asemenea argumente sunt aduse numai pentru ocaziune, ca sa
se inspaimante lumea. Apoi si eu sunt proprietar i ca podgoroan si ca cultivator de pamant si pang acum, va mtirturisesc ca
sunt batran, n'am avut nici o zi de nemultumire, ca sa ma pang
de tarani. La 1888, faptul nenorocit in analele tarei noastre, Child
s'au resculat si la mine, 'dam dus in mijlocul lor i i-am intrebat deco v'ati rasculat, oameni buni ? Fiindca s'a rasculat lumea, ne rasculam i noi. Si atunci le-am zis : stati pe loc, fiindca
stapanirea are sa vada pasurile voastre si puteti sa dobanditi

drPptate si fara s va rasculati. Ei m'au ascultat, s'au linigtit,


ash ca nici de atunci incoace n'am mai vazut nici o miscare din
partea lor, cum nu mai vazusem nici mai inainte.
Pentruce dar s presupunem asemenea porniri rele la taranii
nostrii, can an dat in totdeauna dovezi de supuneri la legi, de
www.dacoromanica.ro

233

blandete, de dreptate i de cel mai valoros patriotism '? Ei sunt


sange din sangele nostru si nu trebue sa venim aci en asertiuni
care ne micsoreaza pe too. (Aplauze).
D. Tache Ionescu v'a spus ieri, ca aplicarea acestei legi are
sa fie un dezastru pentru tara.
Si acest cuvant era, pentru ocaziune. Apoi poate sil arate
cuiva un singur fapt in viata partidulni liberal, cat a avut el
conducerea afacerilor tarei, un singur fapt care sa fi adus dezastru finantelor tarei?
S'a produs un singur dezastru financiar pe tot timpul cat
am guvernat noi ?
Nu cunosc...
D. Tache Ionescu. Dacti vreti sa discutam politica sunt gata.

D. P. S. Aurelian, presedintele consiliului. Nu voiese sa ma


intrerupeti ; yeti vorbi la randul D-voastra.
Alt fapt exista : este ca ne-a fost dat in totdeauna sa relevam

finantele tarei si sa ridicam creditul statului.


Cand Ioan Bratianu a luat puterea, bonurile de tezaur de
abia se plasau, mandatele nu se platiau cu lunile, credit nu ayearn i rttzboiul bateit, la usa. Ca creditul s'a ridicat, chiar D.
G-hermani a marturisit, ca am lasat finantele in stare fericita. (Aplauze)

De &and a venit guvernul liberal la putere, nu este un an


i jumatate, 1 cu toate acestea ce a dovedit ministrul de finante?
A adus credite i cheltuieli, a facut economii. (Aplauze).

Dar sii stam 7-8 ani i sa vedeti atunci. (Aplauze)


Apoi un partid politic, care a dat proba de intelepciune in
administrarea finantelor, cu ocaziunea Cassei rurale are sit produca dezastru financiar ? Ne preveniti ca vom emite pe an 20
de milioane renal, ca vom ruina creditul statului; aceasta nu
mai este serios si discutiunea degenereazii in gluma. Cum, D-le
Ionescu, este serios din partea D-voastra, ca sa ne presupuneti
atat de neprevazatori, incat sii lucram la ruinarea credi4-ului, la
vatamarea finantelor noastre, noi cari le-am ameliorat ?
Dar ce, oare de ieri ne-am facut probele noastre in organizatiunea financiara?
Creditul funciar, Banca nationala fost-au ele dezastru financiar ? Si cand toate institutiunile noastre de credit au dat exem-

www.dacoromanica.ro

234

ple de bung administratie, D-voastra vorbiti de dezastru ? Nu


mai insistam asupra acestui articol.
Cu ocaziunea aceasta ati factit o greseala care este in defavOarea conservatorilor din care, poate, faceti parte, D-le Ionescu.
Ziceti : prin inlesnirea ce yeti face proprietarilor artist vanda
mosiile, yeti face ca odatrt cu trecerea mosiilor in alte maini, sa
treac . i proprietarii granita trirei....
D. Tache Ionescu. Renta am zis ca va trece frontiera.
D. P. S. Aurelian, presedintele consiliului. Eu nu pot zice c
nu vor trece si proprietarii frontiera, chci dela un timp, cam cu
totii am prins gustul de a trece vara peste granita ; dar ziceti
ca n'ati inteles aceasta: tree inainte ; n'are importanta.
Ati zis Ins, onorabile domn, c taranii nu vor puteit plati
regulat. Ei bine, D. Stolojan are un domeniu foarte intins, are
daraveri insemnate en granimea, i eu si multi dintre D-voastra
aveti cate o proprietate mai mica : nu zic c nu am avut pagube,

awi de multe ori a trebuit sa iert datoriile color ram* In nevoie, dar va declar ca dupa aproape 40 de ani de traiu cu taranii, nu am sa ma plang de relatiunile banesti ce am avut cu daneu unul ii prefer targovetilor.
Temerea D-voastra este gratuita. Taranii au platit si platesc
pdmanturile lor, cu greu in unele cazuri, dar platesc.
Cunosc insa in schimb arendasi mari, carora s'au iertat datoriile ce aveau catre stat ; nu dezaprob faptul, dar cu totii stiti

ca ash s'a intamplat, pe child taranii platesc cu incetul, dar


platesc.

D. B. Iepurescu. Hariton Racota i altii.


D. P. S. Aurelian, prefedintele consiliului. A repetat D. Tache
Ionescu pe D. Iancovescu si D-sa a crizut in aceeasi greseala,

caci iatrt ce a zis : 0 tara care n'ar fi decat proprietate mica,


este inchisa civilizatiunei i progresului si chiar progresului a-

gricol. 0 improprietarire pripit va aveit de rezultat o descrestere a avutiei".


La aceasta nu mai am sa raspund nimic alt, deck ca aceasta
acuzare este neintemeiatri...
D. A. Stolojan. Ati ritspuns deja.
D. P. S. Aurelian, prqedintele consiliului. D. Tache Ionescu a
mai zis : S'ar zice c industria va prospera, dar chiar dad, ash

ar fi, nu autohtonii se vor imbogati, ci elementele straine.


www.dacoromanica.ro

235

Dece aceasta ipoteza ? Credeti ca daca taranii au pamant,


ei nu se vor ocupa si de oarecare industrii ? (Intreruperi).
Ma iertati, tara noastra este in ash, conditiuni, incat practicarea oricarei industrii si meserii in sate se impune. Taranii se
vor ocupa atat cu agricultura, cat si cu industria.
Aceasta cestiune a introducerei industriei in sate, face parte
din. programul nostru. Trebue treptat sa introducem meserii
prin sate.
Nu de azi ne preocupa ideea de a introduce in satele noastre oarecare fabricatiuni si meserii. Ni separe ca dupa cum in
alto tari se exercileaza o suma de meserii prin sate, tot asemenea se pot exercith si la noi. Ce, oare doriti ca si prin sate sa
patrunda meseriasii straini, dupa cum au inceput sa patrunda in
unele localitati ?
Nu uitati D-voastra Ca cu clima noastra, taranul are 5 luni
de repaus, dela Noemvrie pana la Aprilie, i nu este permis unui partid, unui guvern, ca sa nu dea taranului mijloace de munca
in acest timp, child nu poate lucre, la camp.
Ceeace a facut Rusia nu poate sa nu fach Romania.
Eu am vizitat multe locuri in Rusia si am vazut cum Varanul, dupa ce lasa aratura, intra in razboiu si face industrie casnica.
Ei, acolo trebuie sa tindem si noi, pentruca autohtonii sa
fie stapani pe industrie ca pe agricultura ; deaceea trebue mai
intaiu sa asiguram pamantul in mainile autohtonilor. (Aplauze).
Ati mai rostit cuvinte, D-le Ionescu, care, dati-mi voie sa
va spun, ca m'au mahnit, deoarece D-voastra apartineti claselor
de mijloc ale societatet, i ati pornit de jos de tot : ati zis frii
sfiala : no asemenea organizare sociala este rea, caci oriunde nu
e o aristocratie bogata, tara este slaba. Exemplul : Transilvania
unde ptoprietatea mare nu este in mama Romanilor. Serbia e o
dovada de ceeace avansez, caci ea este o tara numai de tarani.
D. Tache Ione.scu. N'am pronuntat cuvantul de aristrocatie.
D. P. S. Aurelian, prqedintele consiliului. Daca n'ati zis aristrocratie, ati zis cel putin proprietari mari, insa in note Arad
cuvantul aristocratie i chiar dacti ati fi zis aristrocatie, n'ati fi
gresit, v'ati fi inchipuit de sigur, ca sunteti pe malurile Tamisei
i deci puteati asamana tara noastra cu Englitera.
In ceeace priveste exemplul cu Transilvania, dati'mi voie
sa va spun ca nu e fericit.
www.dacoromanica.ro

236

Transilvania sau orice alte state mici, care n'au aristo3ratia


funciarrt, sunt slabe pentruc n'au o asemenea aristrocatie?
Apoi Po Ionia n'a avnt o aristrocatie funciarg? Apoi dacrt e
vorba srt fim drepti, aristocratia polonez5 a desfiintat statul polon, (aplauze) si nu populatiunea rurala, polonezd, care i astrtzi
ii aduce aminte cum strrtbunii lor traiau in momentul eriderei
Poloniei.

Dar sunt state mici care n'au pritit ce a Ail Polonia; ash,
luati Elvetia. Existg oare un exemplu in lume, de un popor care
srt'i apere cu mai mugt patriotism, cu mai mult5, tarie pamntul
ea Elvetia? Nu cred ert existd.
Este exemplara dragostea si credino en care Elvetienii aprir
muntii si vgile lor. Au fost lupte seculare, in care aceasa mica

republica s'a aparat contra celor mari i a ramas prt5, astrtzi


liberii si independentrt in mijlocul Europei.
Ei bine, Elvetia e compusa mai cu sealing din tarani. Veti
zice insh, cii in Elvetia sunt industrii mari, aa, este; dar e si agricultura, agricultura pastoral si cerea15, pe care ai dori sa le
vedem i in taxa noastrit.
Ati zis mereu crt proprietatea mare este garantia civilizaOunei. Ei, D-lor, vedeti in evolutiunea industriei i a agriculturei, hicrurile sunt opozite : agricultura a inceput prin a fi proprietatea mare si ajunge din ce in ce a se fractionh. In industrie
lumea romana k.i cea medievala au inceput prin a fi meseriasi,
braslai i numai in veacul nostru apare industria mare. Ganditi
eft ad i. o sa ramana? Un om ca D-voastra, cugetrttor i cunosciitor in cele sociale si economice, nu v'ati gandit un moment:
oare nu o s se intmple industriei ce se inthmpla agriculturei?
Oare intr'un viitor dep5rtat nu o si'i poatrt industria ceeace
poate agricultura: srt se fractioneze? La aceasta o sii'mi raspundeti : Cum o sa* se fractioneze fabrica mare? Stiinta rrtspunde la
toate.

Vedeti, D-lor, industria mare, casi proprietatea mare, a adus


servicii societatei; dar precum proprietatea mare, prin natura lucrurilor, se fractioneaza, evident crt si industria se va fractionit.

Negresit ea nu poti sa divizezi fabrica, dar vine stiinta in ajutorul meseriaului.

Cand v duceti la Geneva, va rog sa vedeti acolo stabilimentul fortelor motrice din mijlocul Ronului i srt intrebati ce
www.dacoromanica.ro

237

istorie e aceasta. In Elvetia, D-lor, fiindca era multa industrie


mare casi ainrea, s'au gandit Elvetienii cum sa puna la indemana celor mici forta motrice, sufietul industriei. i acum imprejurul Genevei, sade omul in atelier si lucreaza casi industriasu1 mare; awl dispun de forte motrice. Industria mica nu
va zic c o sa desfiinteze industria mare, e cu neputinta; dar
industria mica va fi inzestrata cu timpul in ash mod, incat va
fi o fericire pentru umanitate, ca muncitorimea sa poata concura
cu fabricile cele mari.
Aceasta este o problema pe care o va deslega stiinta veacului viitor. Deja, la sfarsitul veacului acestuia, stint semne, si
cei cari vor puteh apuch veacul viitor, se vor convinge Ca stiinta
va pune industria mica in situatiune sa lupte cu industria mare.
Vedeti ca si industria are sa treaca tot prin ceeace trece agricultura.

Ati adaugat, onorabile domn, in apararea tezei D-voastra,


ca tara noastra este destinata de a face politica mare: altii au
zis ca ati zis imperiala, i c o asemenea politica nu se poate
face intr'o tara numai en thrani.
Dati'mi voie, D-lor, eu sunt foarte calm, dar asemenea cmvinte mil scot din rabdare.
Mai intaiu nu stiu la ce politica imperiala faceti aluziune
Noi ne multumim pe o politica modesta, aceea de a trai in pace
cu toata lumea si de a lucra pentru desvoltarea i marirea patriei
noastre. De undo la un om luminat si invatat ca D-voastra aceasta
idee, eminamente reactionara si ruginita, cum ca o tara ea a noastra,
care e chemata sa faca politica imperialti, nu still ce politica im-

periala aveti in minte,


nu poate sa faca asemenea politica in
o tara de tarani? D-lor, en sunt convins ca modul acesta, putin
cavaleresc, de a trata pe tarani, nu 1-ar intrebuinta nici cel mai
vechiu boier din tall. (Aplauze).
Eu crecl c daca ar trai azi Balacenii, Campinenii, Filipeatii,
pe cari i-am apucat, ei nu ar zice in fala unei Adunari de Romani : ca politica imperiala nu se poate face cu tarani.
Despre care tarani este vorba?
0 coce. 0 zicea Barbu Catargi.
D. P. 8. Aurelian, prepdintele con.siliului. V'am vorbit de boierii pe cari am avut onoarea st-i cunosc in copilaria mea i cari
aveau prea mult sange i simtire romaneasca ca s zica ca intr'o
www.dacoromanica.ro

238

taxa de tarani nu se poate face politica mare. Mai politica imperiala ca a Romei, s'a facut vreodata, pe lume ? Cititi pe Mommsen,
cititi pe Duruy, cititi pe toti istoriografii mari ai Romei i yeti
vedeh ce erh Roma vechie. 0 tail mai mult de tarani agricultori.
La care tarani vh referiti, D-Ie Tache Ionescu ? Eu sunt convins
ca. D-voastra, care sunteti literat, ati citit pe La Bruyere. El d escriind pe taran zice : am vazut oameni cari numai figura o avea
de om, dar aspectul Ion era salbatic. Aceasta descriere a lui La
Bruyere a ramas istorica. Dar taranul francez de care vorbih La
Bruyere nu mai exista. Nu mai este servitute, nu mai este iobrigie.
Acel taran devine treptat preistoric.
Duceti-va in G-ermania, acolo unde infloresc asociatdunile agrare. Am asistat la multe congrese agronomice i economice i
am gasit tarani cari in asemenea cestiuni, tineau piept cu multi
cari aveau pergamente. Vorbiti de acest Varan : nu luati pe tiiranul ignorant i same. A fi Oran, D-le Ionescu, nu insemneaza a
fi neinvatat si grosolan, ci insemneaza, ca. in loc de a face avocatura ca D-voastra, (Aplauze), el face cultura pamantului. Taran
nu este de o potriva cu om prose, caci i multi targoveti sunt ignoranti. A fi taran insemneaza a fi agricultor, a fi cetatean oai.
altul.
Atat este de adevarat Ca politica imperiala se poate face de
tarani, ca toti oamenii de stat i senatorii Rornei erau mai mult
agricultori, i agricultori mici, i mari. Prin urmare, dad, imprejnrarile v yor cbema pe D-voastra, sa faceti politica imperiala,
flu taranii v. vor impiedich de a face politica buna si nationala.
Taranii ne-au ajutat pe campiile Plevnei sa fim ceeace suntern. (Aplauze).
Nu este de ajuns s cuceriti drepturile unui popor i sa'i
asigurati viitorul. Despre aceasta taranime v spune oricine, va

spune si regele nostru, a, ea a contribuit cu sangele salt ca sa


ne dea Regalitatea si Independenta. Oamenii cari au stiut sa
braveze sabia i glontul Turcului, vor sti sa spuie cuvantul lor si
in politica imperiala, de care vorbiti D-voastra. (Aplauze).
Ai mai puteh cith cateva din cuvintele D-lui Tache Ionesett. Va. fac insa, gratie de alte multe note pe care le am aci.

Ca sa raspund la toate, ar trebui sa vorbesc trei zile i nu ma


ajuta nici glasul, nici timpul. Voiesc insa sa raspund D-lui Tache

www.dacoromanica.ro

939

Ionescu, care vorbete in numele unui partid mare, istoric : eu


nu cred ca partidul va aprobit zisele D-sale.
D-sa zice : In rezumat, daca legea nu se va aplica cum o
cere taranimea, se vor produce framantari ; iar clack' se va aplich
cum o propune guvernul, va fi un dezastru financiar".
Taranii nu vor cere sa se aplice decat legea pe care o va
voth Parlamentul, caci ei sunt mai respectuosi catre lege decilt
noi toti.
Vedeti, incheianduli cuvntarea sa, D. Tache lonescu a voit
sa Ira captiveze, sa va, inspaimnte, sa va spuna ca vom cadeh in
framantari si in dezastre financiare. Vorbe si iar vorbe neintemeiate pe niciun precedent.
Fara nici o moie i fail nimic din toate acestea, s'au intamplat framntari la 1888 si cei cari cunosc imprejurarile si fondul lucrurilor celor petrecute la 1888, tiu ca taranii nu s'au sculat
din cauza aceasta, ci din alte imprejurari. De cand s'au vandut
mosiile statului, de and proprietarii isi vand moiile la prani,
nu s'au vazut framantari in tara. Clasa taraneasca nu merita atatea critici, atatea invinuiri. Sa-mi dati voie dar sa fiu aparatorul
olasei taraneti, deoarece s'a crezut de cuviinta de catre D. Tache
Ionescu, ca sa fie tratati dupa cum toti ati auzit. 0 clasa de oameni, careia ii datorim in mare parte avutiile tarei, o clasa de oameni, cari in timp de pace muncesc fail preget, iar in timp de
razboiu isi varsa Cu_ ardoare sangele pentru salvarea patriei, merita mai mult respect, mai multa dragoste, decal aceea pe care
i-o aratati, D-le Ionescu.
D. Tache Ionescu zice, ca legea aceasta va fi un dezastru
financiar, politic, national. Dati-mi yoie sa repet ceeace am mai
zis : Nimic nu va indreptateste ca sa aruncati atatea acuzari unui
partid, care pang in momentul de fatil nu a dovedit nici tarii, nici
strainatatii, ca este un partid de dezordine si de framantari. De
aceea, D-lor deputati, conchid, fiindca timpul este pretios i zic :
este o cestiune de onoare i o datorie nationala a voth aceasta
lege, modificata cum yeti crede in intelepciunea D-voastra. A nu
da aceasta lege tarii, este a asculth de povetele D-lui Tache Ionescu i nu cred ca o Camera liberala sa primeasc a aveh de
povatuitor pe D. Tache Ionescu. (Aplauza prelungite).
Voci. Inchiderea discutiunei.
Se pune la vot inchiderea discutiunei O. se primete.

www.dacoromanica.ro

240

Se pune la vot luarea in consideratiune a proiectului


de lege si rezultatul scrutinului este cel urmtitor
Votanti
Majoritate regulamentarA

Bile albe
Bile negre

76
47

70
6

D. presedinte. Adunarea a luat in considerare proiectul dt


lege.

Sedinta din 24 Fevrnarie 1897.

D. pmeclinte. Acum la ordinea zilei avem diseutiunea pe


articole a proiectului de lege, relativ la infiintarea Cassei rurale.

Se da citire art. 1.
D. prefeclinte. D. Sturza are cuvantul.
D. Gr. Af. Sturza. D-lor, ca sti vedem daca este bine sa

infiintam o Cassa ruralti, pentru a inlesni satenilor cumparared


de mosii dela proprietari, este destul s aruncam o ochire asupra
productiunei agricole a tarei noastre.
In Moldova proprietarii mari au fcut agricultura mare, an
imbunattitit pe cat se poate mijloacele de cultura, arnd de chte
dou g. ori, aducand masini din strainatate, i cu toate acestea au
pierdut capitalurile lor, ash incht au ajuns in stramtorare si in
datorii ; in cea mai mare parte s'au ruinat, Aind silii sa'si vinda
mosiile, ash ca. nu mai pot face gospodarie mare. Dar nu numai
proprietarii, ci si posesorii, arendasii, au ajuns si ei in aceasta
stare, ineht capitalurile lor s'au sleit, Inca en greu se mai pot
gtisi in Moldova arendasi pentrn gospodaria mare, care s'a dovedit acolo ea este de paguba.
Nu este destul numai sa produci, ci trebue s produci cu
folos ; caci a produce cu paguba, revine la ceeace zice Romhnul :
a ehisit apa in chiud.
Daca proprietarul ptigubeste en 100/0 si dang se vinde grail
de 50 do milioane, apoi 5 milioane paguba cade in spinarea produ-

catorilor, pentrueti lucratorul de parahnt, adica sateanul, Ii pri-

meste plata muncei sale, pentruca drumul de fer Ii primeste


www.dacoromanica.ro

241

plata sa pentru transport ; negustorul care cumparrt graul, canal*


sal cumpere cu tin pret mai jos, pentruca sit castige si el, ask
incht, la urma urmelor, cel care pagubeste este proprietarul mare,
care a cbeltuit de exemplu 800 de lei, ca s producii un vagon de
grail si nu ia pe el decat 730 sau 700. Din aceasta cauza in
Moldova au pierdut i proprietarii si arendasii, ash incat astazi
nu se mai gasesc arendasi.
Dar acum sa trecem in Muntenia, unde este cu totul altfel.
Aci proprietarul mare nu face producere mare; producerea o fac
taranii cu bratele si CU pupnul lor capital. 8i de acolo rezulta,
ea proprietarii mari din Muntenia sunt mai inavutiti ca cei din
Moldova, si satenii, cu toate greutatile care le intampina cu invoielile agricole, stau mai bine cleat cei de dincolo de Milcov,

cari nu au resursa Dunarei sa duca productele lor la Braila si


Acum, D-lor, de vreme ce se constata ea satenii produc mai
cu folos, i mice s'ar zice despre inferioritatea granelor lor, eu
insa spun ea ele sunt destnl de bune. fiindea se valid si in Braila
si In G-alati; insa lucrul de capetenie este, ca bogatia nationala

creste mai milt prin productiunea satenilor cleat prin aceh a


proprietarilor mari.
Daca ne uitam la conditiunile in care produc satenii in Mun-

tenia, vedem, in adevar, c ei au a lupth en greutatile invoielilor agricole, i aceasta provine mai cu seama din faptul, ca pros-

tapunile, darile accesorii, care se pun in asemenea invoieli, imping pretul painantului luat de ei, mai sus cleat valoarea lui
reala, i deaceea eu am fost totdeauna de idee ca in orice reforma
a tocmelilor agricole, cea dinthiu condiPune sa fie aceasta ca
toate prestaPunile ce se pun, sa se evaluieze in bani, pentru a se
vedeh daca pretal definitiv nu trece peste indoita valoare a pamantului caci in cazul acesta vine legea i opreste o asemenea
invoiala.

Prin aceasta lege, cei cari sunt ehiriasi pot deveni proprietari, daca se invoiesc i proprietarii ea sa vinda panahntul. Aci
s'a ridicat un cuvant : ca este vn pericol ca taranii ar puteh veni
la aceea, ca sa sileasca pe proprietari de a le vinde mosiile. In
aceasta privinta trebue sa avem garantia legilor i nn guvern,
care nu ar fi in stare sal garanteze fiecarui oin dreptul sau, daca
ar fi un guvern slab, noi care votam astazi aceasta lege, noi lb
16

Act. fi Legiuiri.

www.dacoromanica.ro

242

vorn rhsturnk cu totii. Eu. D-lor. nu vin s lingusesc pe sateni :


eu nu lingusesc nici pe cei mari, nici pe cei mici: dar dach un
guvern nu este in stare sh peizeaseii legea in nepartinire si sh garanteze absoluta libertate a fiechrui om, acel guvern va fi un guvern rhu si noi il vom rhsturnk.
Acum, D-lor, sii, no intrebhm si un alt lucru. Vedetd cum
simtul de dreptate a fcut ca noi sh, creehm o Banch agricolh, pen-

tru proprietari si arendasi. Am avut Creditul agricol pentru t,drani, pentru averea lor mobiliarg si peste ativk ani oamenii s'au
ghndit sh fach si pentru proprietari si pentru arendasi ceeace s'a
facut pentru thrani si s'a facut Banca rurald. Tot un asemenea
act de dreptate suntem chemati a face si astdzi, chci proprietarii
au Creditul funciar rural.
Aceasth institutiune este data in folosul proprietarilor si nu
numai al acelor cari sunt datori, dar si al acelora cari vor sit'
cumpere mosii, fiindch nimeni nu cumphrh o mosie fhr sh intrebe
mai inthiu dach este push la credit, si dach este push, o cumphril

.fiindch are trebuinth numai de jumiitate de capital. Ceeace am


fhcut pentru proprietari, trebue sh o facem si pentru shteni. De
aceea trebue sh le inlesnim si lor cumphrarea de mosii pentruca
sisi imbunhateasch soarta.
Prin urmare, din toate punctele de vedere este bine sh votam articolul 1, care zice: sit inlesnim satenilor cumphrare de
mosii dela proprietari. Rezultatul va fi ea si proprietarii, cei din
Moldova mai cu seamh, si satenii de dincoace si de dincolo de
Milcov, au sa fie mai avuti, au sa aiba mai mare chstig cleat
azi :

dar e un punct care nu l'a relevat nimeni. Aceasta lege

moralizeazti pe sateni, si iatil dece.


D-lor, poporul nostru are trei calithli esentiale pentru avutirea, mentinerea si aphrarea unui stat. Int-La calitate e eh muneeste la camp foarte mult si numai aceia cari nu i-au vhzut muncind, pot zice ch sunt trndavi. Cand vezi pe thran muncind la
secerh de dimineata pang seara, si nu silit, ei pentruch lucreazh
en bucata. ca sil chstige mai mult, chnd il vezi muncind pana i
se umfla mAinile de munch., nu poti zice ch e trandav.
Va sh zica, e muncitor in timp de pace, si printr'aceasta
11rib-este bogatia nationalli.

A doua calitate este, ca la razboiu e voinic, nu numai strh-

www.dacoromanica.ro

243

mosii nostri au dovedito. dar chiar acum s'a dovedit aceasta in


timpul razboiului din urma.
D. C. G. Politimos. Altdatti ati zis ca soldatdi nostri au murit in mlastinele Bulgariei.
D. Gr. Ill. Sturza. Niciodata nu am zis aceasta. Binevoiti
respectit pe altii, ea sa fiti i D-voastra respectati. Ce am zis,
sustin i ce zic, sustin. E voinic pe campul de lupta. Mai are

D-lor, poporul nostru Inca o calitate esentiala, fara de care cele-

lalte n'ar fi suficiente, ca sa traim ca stat. Stiti care este? E


supus dare clasa conducatoare. Printr'aceasta a trecut tara noastr prin timpii cei mai grei. Child proprietarii cei mari, cand
boierii, pe cari i-a ponegrit i acuzat D. Mortain, se duceau la
razboiu, se puneau in capul taranilor i formau ostirea tarei.
Acestia aparau tara si o conduceau, iar nu mosnenii si razasii,
cari sunt urmasii lor si caH nu au aceleasi mijloace.
Prin urmare, sa nu acuzam pe proprietarii mari si sa nu
lingusim pe tarani, sa spunem adevarul.
lath' dar cele trei calitati mari, care le are poporul nostru,
i suntem mandri cal le are : munca, voinicia i supunerea. In
privinta supunerii. de vre-o jumatate de veac, toti oamenii politici, caH au voit sa se arate ea sunt pentru progres, nu au faent
in cele mai multe dap, decat au cautat sa slabeasca aceasta supunere catre patura conducatoare si S atinga aceasta cahtate
esentiala a poporului roman, fail de care nu poate tral, ca o natiune, ca mi stat.
Ei bine, D-lor, legea de fata, moralizeaza pe thran i stiti
pentruce ? Pentruca dupa aceste trei calitati taranii au un defect
periculos, defect care li s'a dat de o jumatate de secol incoace,
spunandu-le c. numai ei sunt tara, ei sunt poporul roman, lor ii
se euvine totul si pamantul romanese si pamantul proprietarilor,
si de acolo le-a venit aceasta ideie gresita, ratacita, periculoask
ca ei au dreptul sa ia pamant dela proprietar.
Si iata, D-lor, o dovada de faptul c. acest lucru a intrat in
ideea taranului : la Bivolari, in judetul Iasi, colonelul de militieni a inspectat regimentul sau, care facea serviciul de graniceri la Prut, i-a intrunit in jurul lui dupa obieeiu si i-a intrebat:
i ei an raspuns : noi vrem pamant.
Ce vroiti voi ? ce cereti voi
Colonelul le-a spus ca li se vor da pamanturi dupa mosiile

www.dacoromanica.ro

244

statului, iar ei au rhspuns : Nu vrem noi ash ; nu vrem ca s ne


dea phmnt pe alte mosii ; vom lua noi phmhnt dela ciocoi.
Prin urmare, D-lor, vedeti o afirmare foarte clarh, care dovedeste cat de mult s'au ratacit ideile shtenilor prin
prin ideile de rhsvratire, care li s'au dat de acei cari fac meseria de rhsculatori de tarani.
Acest rrm s'a dat pe fath, intruu chip periculos, cand la
1888 a fost rhscoala thranilor, care a fost inrtbusith,si aci fac
un merit guvernului junimist, pe care l'am criticat indestul
pentru politica sa exterioarrt rfacith,precum am avut onoarea
a v'o dovedi la aceasth tribunh. Zic crt aceh rhscoalrt dela 1888 a
fost inhbusith de guvernul de atunci, care inteun mod energic
ti-a facut datoria...
D. V. G. Mortun. Pentruch a impuscat thranii.
0 voce. Cine au fost provocatorii?
D. Gr. M. Sturza. Dura lex, sed lex ! Trebue sh respectati
pe altul, ca sh, fiti respectati.
Ash dar, D-lor, vine aceastrt lege si spune oamenilor: puteti
deveni proprietari, lush prin simpl invoial cu proprietarul, plhtind valoarea adevrtrath a prtmntului i aceasta are sh aib o
mare inrhurire asupra lor, chci o S zich: iat viitorul i acest
viitor eu il am arrttat atat dela tribuna aceasta, cat si in Senat,
ch este neinlturabil, c saltenii cu timpul au sh cumpere cele
mai multe prtrti din mosiile threi, i legea aceasta, confiring ceeace
ziceam si deaceia o votez.
Acum D-lor, pentru a fi drepti trebue sh zic i un cuvhnt
despre ofiterii nostri, pentruch s'a vorbit de Plevna, de rhzboiu,
dar de ofiterii nostri nu s'a pomenit. Ei bine, D-lor, sh stiti ca
care prmeazil corpul ofiteresc, sunt
cea mai puternich institutiune, atat pentru demnitatea noastr international:, ca putere militar, cat i pentru prtzirea bunei orhnduieli in tarrt. S flu uitati ch. la 1888, child din nenorocire a
fost aceh lupth, thranii cari erau rhsculati. an zis: Avem arma,
dar nu avem comanda. Ei nu aveau comanda, pentruch aceit comandfi o aveau ofiterii iesiti din scoalele noastrc militare.
Prin urmare, D-lor, sh fim drepti, tot astfel i pe cmpul
de rzboiu, acei ofiteri au fost in fruntea soldatilor, in fruatea
taranilor si ei impreunh an putut s fach aceh figura mandra, care

scoalele noastre militare,

au fhcut-o dincolo de Dunhre. Pupa ce am sfarsit cu acestea,


www.dacoromanica.ro

245

sunt silit s mit ocup putin si de teoria socialisth. pe care D.


Mortun ne-a desvoltat-o cu multh francheth.
D. VI G. Mortun. Totdeauna sunt franc.
D. Gr. Sturza. Si eu suut franc. Mai inthi am felicitat dejh
pe D. Motun de termenul cel subtire. cel frumos, care'l a giisit,
zichnd cit a se nationalizh phmAntul e a se lua de guvern. Altfel,
cu terminologia de mai inainte, ar fi zis a se rhpi; aceea, vine rrui
la auz; darri dach se zice nationalizarea plimAntului si a capitalulni, adic s treach din buzunarul unnia, in buzunarul altuia,
sunit mai bine. D. Mortun zice ch nu are meritul de a fi grtsit
acest termen. D-lui este modest ; en nu ii fac nici inyinuiri, nici
laude in privinta aceasta.
Constat un fapt.
Dar yin acum si discut serios cu D. Mortun si ii arra crir
desi thurile merg la mare, desi suprafata phmntului in pri-

vire geologicrt se schimbrt, lush un lucru nu are sit se schimbe nici


odath, crick ya fi lume pe acest prtmhnt: Omul i oamenii au

sit Prat totdeauna la libertate si la dreptate, srt nu i sit facil nici


o asuprire.
Ei bine, D-le Mortun, child omul are libertate srt meargh
unde vrea, omul acela lucreath cevit. Prin aceh activitate care
rezulth din libertatea lui, el produce un object, .si fiindcit le-a
produs el, stie ch e proprietar pe acel obiect. Acum ceeace trebue s. via in urmii, e sit i se respecte acest drept. Aceasta,
D-lor, nu puteti srt o schimbap. Proprietatea e cea mai vie, cea
mai puternicrt expresiune a omului i deaceia niciodatrt socialistii nu ii avem numai de azi, ci cu 3000 de ani in urmii: in
republicele grecesti s'au thsculat sitriicii contra bogatilor si au
lupt at socialistii.

La Romani iari o miscare enormit si in timpurile noastre,


slujindu-se de proletariatul care lucreazit prin fabrici, s'au ridicat
sociabitii si au crezut Ca sunt sthphni pe situape. Insit aceastrt
iluzie a inceput a slAbi. Astfel dispare iluzia in privinta afectului ce puteit s fach serbarea de inthi Maiu, asemenea iluzie ca
o sh se facit o grevii internationalA generalit. Nu s'a putut face nimic. Acel cuvAnt care a frtcut de n'a izbutit socialismul in curs
de 3000 de ani, tot acela este puternic si asthzi. caci oameni nu
vor renunth nici la libertate, nici la dreptate.
In G-ermania Richter, liderul partidului liberal, a luat cuwww.dacoromanica.ro

246

vantul in contra teoriilor socialiste; in Reichstag a vorbit dortri


ore, i i-a dat osteneala sa presupung ea s'ar aplich sistemul socialist i a facut socoteala amanuntita la ce rezultat ar iei, si a
scos pe G-ermania in scurt timp cu o multime de miliarde datorie:
o ruing, complecta. Dupa aceia D. Richter, liderul partidului
liberal, a prima diu toata Germania telegrame, carti de vizita

pline cu felicitari, mii i zeci de mii.


D. V. G. Morfun. La alegerile urmatoare, dupa discurs. a
mai fost ales Richter?
D. Gr. M. Sturza. Daca Richter a avut de alegatori socialisti, il felicit, ca clupa acest discurs nu a fost ales; va grisi mi
colegiu unde poate sa fie ales.
Sfaresc cu aceasta, ca din toate punctele de vedere acest
proiect de lege este bun, si pentru a inavuti pe sateni i pentru
a inavutl pe proprietari, si pentru a moralizit, pe sateni i a intari statul roman. Aceasta o mai spun. ca pan sa ajungem la
idealul acela sa avem tarani cu bibliotecrt, sa fim multumiti ca
pe langa profesori i advocati, avem i proprietari mari pentru a
controlit guvernul nostru. (Aplauze).
D. prefedinte. La acest articol s'au propus mai multe amendamente.

D. Missir are cuvantul.


D. B. M. Missir. Amen damentul meu este mai mult o chestiune

de redactiune. Titlul intaiu al acestui proiect de lege nu are nici


o intitulare, si fiindca el se ocupa de constituirea Cassei rurale,
propun sa se zica :
TITLUL I.

Despre constituirea Cassei rurale.

D. presedinte. D. Dobrescu are cuvantul.


D. C. Dobrescu-Argel. D-lor, Orland seama atat de conside-

ratiunile expuse in raport, cat i de desbaterile urmate aci asupra acestui proiect de lege, care se face in interesul clasei muncitoare a satenilor, am crezut de cuviinfa sa dau o alta redactiune
art. 1, ca sa corespunda mai exact cu spiritul i intentiunea
legei.

In art. 1 se zice : De a inlesni cultivatorilor romdni, cumparani de mosii dela proprietari. Prin aceste cuvinte cultivatorii
www.dacoromanica.ro

2-17

romdni, cred Ca se poate intelege mice fel de cultivatori, precum : horticultori, arendasi, sericicultori i alti cultivatori, a caror specialitate sa aiba o corelatinne oarecare cu agricultura.
Daca" d-voastrti intelegeti, ca sa poata cumpara, pamanturi toate
aceste specii de cultivatori, eu n'am nimic de zis : daca insa este
vorba c preocuparea d-voastrd se refera numai la shtenii romani,
atunci redactiunea proiectului nu corespunde la intentiunea
d-voasti.d.

D. V. Lascar, ministm de interne. Binevoiti a da citire amendamentului.


D. C. Dobrescu-Arge.?. Amendamentul mett este redactat
astfel :

Art. 1. Se infiinteaza pe langa ministrul agriculturei, industriei. comertului

domeniilor statului,

o Cassa rurala in

scop :

a) De a inlesni sdtenilor cultivatori de pamant, Romani, cumpararea de mosii dela orke ct.ezdminte publice i particulare.
b) De a dirige, controla i exeCuth toate operatiunile rela-

tive la parcelarea si plata loturilor satenilor romani, pe moiilo


cumparate dela particulari si dela orice asezarnant.
C. Dobrescu-Arge, a Popovici, C. G. Politimos, C. Arghir, 1VG. Stdtescu.

Am zis : shtenilor cultivatori de pamant romani fiindca sunt


sateni si de alto nationalitati, adica : Bulgari, Sarbi, Unguri, asa
incat este bine sa se specifice ideia d-voastra. La finele aliniatului a am adaugat cuvintele : i dela mice a:e.zeiminte publice si particulare, fiindca sunt multe institutiuni, precum : Eforia spitalelor
civile, comunele sau judetele care au petice de pamant, si care
pamanturi, din cauza lipsei de locuitori nu le rentealii mai nimic, astfel cele mai multe stabilimente publice si private ar voi
sa se scape ele vanzandu-le si s plaseze capitalul cu dobanda,

ca cu acest chip srt aiba un venit mai mare. Se stie ca Eforia


spitalelor a fost autorizata sa vanda un stoc de mosii, printr'o
lege votata de Camera.
Ash dar, sa punem acest principiu si in aceasta lege, pentru a SE, puteit vinde moiile stabilimentelor publice, ca astfel
ele sa-si poata creeh venituri mai mari spre indeplinirea scopului
pentru care au fost fundate. Terminand, azi voiu sa fac o intrebare, fie D-lui raportor, fie D-lui ministru respectiv, asupra inwww.dacoromanica.ro

948

telesuhii cuvintelor : de a inlesni cultivatorilor romani cumpararea de mosii dela proprietari.


D-lor, toti oratorii cari au luat cuvantul in discutiunea generala asupra acestei legi, au zis c ea este o lege agrara. Dar
D. Ministru al domeniilor, care a vorbit cel din urma, a spus ca
ea este o lege financiara, insa va aveit consecinte agrare, caci
are de scop inlesnirea cumpardrei de pamant.
Vedeti dar, ca cuvantul inlesnire cuprinde mai multe intelesuri. Ai dori sa stiu, intelegeti D-voastra o inlesnire numai dill

punctul de vedere financial-, iar din punctul de vedere juridic


nu?... (Intreruperi).
D. pre,edinte. Binevoiti a va margini in desvoltarea amend amentului.

D. C. Dobrescu-Argel. Acestea aveam de zis i rog pe comitetul delegatilor i pe Camera sa binevoiasca a primi amendamentul ce propun.
D. pre.?edinte. D. Popp are cuvantul.
D. N. T. Popp. D-lor deputati, am onoare de a v propune
unnatorul amendament :
Aliniatul a dela art. 1 sit se redacteze astfel : na. De a inlesni, cultivatorilor romani, cari n'au pamant sau au mai putin

de doua hectare, pentru a cumparh ate un lot "Yana la cinci


hectare din mosii particulare, in acele localitati i regiuni, unde
statul nu ar mai aveh mosii".
Dach imi permit a propune acest amendament la aliniatul
a, este tocmai ca sa se stie child si pentru-ce Cassa rurala trebue sa vina in ajutor cultivatorilor de pamant, caul din toata
economia legei, reiese c poate Cassa rurala sa puna la dispozitiunea tuturor cultivatorilor romani oricat pamant ar cere, pe cat
timp noi, prin legile existente, am recunoscut ca un lot de 5 hectare este suficient pentru trebuintele unei familii, i eh' este mare
nevoie ca sa avem un stoc de terenuri cultivabile, disponibile
pentru viitor. Intelegeti dar D-voastra, ca este absolut indispensabil sa se determine, pentru ce anume cazuri Cassa rurala este
infiintata: caci daca am lash, aliniatul a dela articolul 1 ash cum
este redactat, s'ar inteleg& crt toti taranii din tam, romaneasch i
aceia cari au astazi doua, trei sau cinci hectare, pot inca sa beneficieze de avantajiile acestei legi, pentru a'i marl loturile .pana
la 12 sau 24 de hectare.
www.dacoromanica.ro

249

Prin urmare, din acest punct de vedere gandesc ca este


prudent ca creditul statului s nu depAseascri peste ceeace taranul ar puteh cultiva, sau peste ceeace ar fi absolut necesar iinei familii thrtmesti. CAci, D-lor, rohil statului nu trebue stt fie
acela de a creih mijloace de speculatiune.
Cumpiirtorii loturilor de 12 si 21 de hectare, pe care o farnilie
nu le poate cultiv. vor fi numai niste intermedieri intre muncitori, i, prin urrnare, se va face speculA cu ris,thraneascd

cul statului:
VAzand dar, cA o asemenea lacuna existh in lege; am crezut
de cuviint srt atrag atentiunea D-voastrA si s propun prezentul
amendament, pe care vA rog sit binevoiti a-I admite, aid cu chipul acesta nu mai exist& nicio temere, ca se poate intinde inteun
mod exagerat creditul statului.
D. preedinte. D. Iarca are cuvantul.
D. C. C. Iarca. D-lor deputati, iath amendamentul ce am onoare a propune :
Subsemnatii propunem ca art. 17 alin, a sA, fie redactat astfel :

De a inlesni cultivatorilor romani, cari au mai putin de


5 hectare de paniant, cumpAratoarea dela particulari a mosiilor
care trec de 2000 de pogoane de intindere".
C. C. Iarca, Dr. Popescu. P. Sechiari.
Voci. Nu este sustinut de 5 deputati : nu se poate pune in
d iscntiune.

D. C. C. Iarca. Dati-mi voie, D-lor, sA citesc art. 66 din regulament, care bat ce zice :
In cursul discutiunei, in sedinth publicA, orice deputat poate
propune amendamente sau subamendamente la proiectul de lege,
ori la concluziunile ce se discutA. Amendamentul sau subamendamentul trebue a fi depus la birou si nu se pune in discutiune
cleat numai dacA, dupit o citire si desvoltare din partea autorului
s'ar sprijini de cinci deputnti".
Prin urmare, am dreptul sa citesc si set desvolt amendamentul meu.
D. pre.yedinte. Aveti cuvantul..

D. C. C. Iarca. D-lor deputati, ideia infiintArei unei Casse agricole, sau mai bine zis a unei banci agricole, este o idee care
www.dacoromanica.ro

230

a preocupat pe too acei cari s'au gnclit la imbungtatirea stgrei


stiteanului, i prin urmare, la inthrirea natiunei noastre.
In adeviir, D-lor, o natiune nu poate sh fie tare, dacg elementul

principal, care constitue aceit natiune, nu este multumit de pozitiunea ce i se face in stat, fie din punctul de vedere politic. fie
din punctul de vedere al traiului material. Dacti intre diferitele
phturi sociale ale unei natinni nu existg pace, aceh natiune nu
poate sg fie tare, din contra, dach existh armonie inguntru, dach
existh pace, atunci putem privi cu mai multh in credere imprejurgrile care ar pute s ne ameninte din afarh.
B-lor, orice s'ar zice, nu puteti s contestati cg in tara romaneasch armonia. intre clasa fitrnimei i intre clasa propriethriceasch sau arendgeasch e deplin. Aceasth dezarmonie, aceasth
urd intre clase, este o consecinth fireasch a legei dela 1864 si a
sistemului de libertate de invoieli agricole. Sgtenii, D-lor, in multe
parti ale thrii au ajuns intr'o situatiune insuportabild, i prin urmare, too au trebuit sh se gandeasch la nevoile lor. Sunt multe,
cauzele lor. (Intreruperi).
D. pre.sedinte. D-le Iarca, discutiunea generala este inchisg.
Binevoiti dar a mgrgini crtvgntarea D-voastrh, numai asupra am endamentului ce ati propus.
D. C. C. Iarca. Aceasta i fac.
D. preedinte. D-voastrg voiti sh redeschideti discutiunea generalg, ceiace este contra regulamentului, 1 v inelati amar dach
credeti eh eu voiu lhsh neobservath o asemenea abatere dela regulament.

D. a C. larca. Protestez in contra acestei tiranii a D-voastra


i renunt la cuvnt. (Sgomot).
D. pre.cedinte. Trecand peste cuvintele D-voastrg, fac apel la
Adunare sti declare, dach a fost sau nu dreapth rechemarea la cestiune ce v'am facut, (Aplanze).
Intreb acum dacg sunt cinci D-ni deputati cari sustin amendamentul D-lui Iarca ?
Voci. Nu sunt.

D. pre.sedinte. Atunci amendamentul d-lui Iarca se inlgturg


din discutiune.
.D. Djuvara are cuvantul.
D. Al. Djuvara. D-lor deputati, insemnhtatea acestui proiect

www.dacoromanica.ro

251

de lege s'a aratat noug prin clesbaterile intinse, care au urmat asupra lui.

VA marturisesc ca. aveam si en intentiunPa sa ian cuvantul


in discutiunea generala asupra acestui proiect de lege, al carui
principiu de mult eu I-am combAtut.
Intinderea clesbaterilor insk i repetatele staruinte ale D-lui
presedinte, mi-au aratat ea aceasta discutiune a ajuns la maximul ei de desvoltare i ea s'ar tolera cu greu ca sa intram en
prilejul diseutiunei pe articole intr'o desvoltare mai generala de
principiu : totusi amendamentul pe care 'mi permit sA-1 propun
aprobarilor D-voastra, atinge in intregul sau proiectul de lege,
intr'un chip atat de intim, incat v marturisese ea, nu ai putek
sag motivez i s-1 desvolt deeat clack' imi permiteti sk .intru in
oarecare amanunte.
Na voiese sa surprind bunavointa AdunArei, nici sal tree

peste regula pe care d. preeclinte o impune desbaterilor acestei


Adunari.
D. pre)jedinte. Care este regulamentara, nu care o impunem.

D. Al. Djuvara. D-lor, iata cum este formulat acest amendament propus la art. 1 al proiectului de lege.
Amendainent la art. 1.

Se infiinteazil pe langa ministerul agriculturei, industriei,


comertului i domeniilor statului, o Cassa rurala In scop:

a) De a cumpArit dela proprietari particulari sau dela licimoii de o intindere mai mare de 1000 de pogoane:
1)) De a revinde treptat i dupa trebuinta, din aceste mosii,
loturi, cetatenilor romAni, cari nu au deja 5 hectare si cari vor
avansit a doutizecea parte din pretul pamantului ce vor s ia.
. Djuvara, I. A. Ghica, I. N. Iancovescu, M. I. Ghimpa, I.
G. Poenaru-Bordea, I. Iarca, N. T. Popp, C. G. Politimos, P. Buescu.

D-lor, prin ce se deosibete sistemul acestui amendament,


de sistemul actual al legei? Nu voiesc sa intru acum in cercetarea cestiunei de a ti care redactiune si care sistem este mai
conform cu spiritul legilor i traditdunile partidului liberal.
Sa cereetam mai bine actualul proiect din punctul de vedere al criticilor ce i s'au adus.
Ce invinuire mai de capenie s'a adus proiectului de lege.
www.dacoromanica.ro

959

Cea mai de capetenie este urmatoarea: c stabileste intr'o materie atat de delicata raporturi directe intre proprietarul de mosie
si intre sateni. Este incontestat ca. aci, asupra acestui principiu
s'au facut desbateri mai intiuse i s'an prezentat obiectiuni mai
grave: s'a zis, in sistemul legei D-voastra, si precautiunile care
le-ati luat in textul legei, doveilesc c obiectiunea era, serioasa ;
s'a zis c dupii aceasta lege va fi posibil ca proprietarul sa nu
mai OA traiu bun pe mosia lui.
Cand locuitorii, inteadevar, vor sti ca el este singurul obstacol care ii impiedica pe ei de a deveni proprietarii pamantului pe care s'au nascut i pe care 1-au muncit in totdeauna. acesti locuitori nu vor putea rezista aplecarei de a silui vointa
proprietarului pentru a-i lua mosia.
D-lor, imi aduc aminte ca. cu prilejul unei conferinte care
stirbatoria al 25-lea an de viata a Ateneului, voind oarecum sh
ne dam socoteala cum se pot deforma, ideile cele mai bune si
generoase si cum inteleg unii oameni principiile de legalitate si
egalitate, am citat dour], pilde.
Una era trasa din scrierile batranului fruntas Ion G-hica.
El spunea ca o doamna romana, calatorind in strainatate mai
mult timp cu servitoarea ei, i avand sa, se planet de purtarea
sa, nu putuse sa'i aplice oarecare corectiuni, pe care le credea eminamente nationale : nand a ajuns insa cu vaporul la frontiera
tarei, si-a inaugurat intoarcerea sa in tara aplicand corectinnea
ce credeit ca se cuvine servitoarei, zicand : te salut pamant al
patriei, unde esti liber sa'ti bati servitoarea cum vrei".
Iata cum intelegeau atunci si cum inteleg Inca acum, multi
oameni, libertatea.

In ceeace priveste egalitatea inaintea legei, imi aduc aminte


de o imprejurare care s'a intamplat unui coleg al nostru din Senat, membru al partidului liberal-national.

Acesta ne spun* ea pe la 1899 ducandu-se la mosia sa,


unde nu fusese de un oarecare timp, locuitorii adunandu-se imprejurul lui, intro altele ii au zis : ma mir de D-ta, D-le, pentru
ce nu dai mosia locuitorilor si sa'ti iei D-ta banii, fiindca tot esti
obicinuit D-ta sa te plimbi cu traista in ciomag pe la Bucuresti
si pe la Paris. Mosia este a noastra, si ar fi mai bine ski ne-o dai
noug.". Orice ati zice D-voastra, taranul roman nu s'a patruns
Inca de principiul inviolabilitatei proprietatei.
www.dacoromanica.ro

253

Este invederat, D-lor, ca in spiritul taranului roman si in


spiritul acelor cari n'au notiunea abstracta i precisa a dreptului
de proprietate, se naste lesne ideia ca cel care munceste Omantul are drept sa fie stapan pe dansul.
Astfel cum este alcatuit proiectul de lege, lasand sa se stabileasca intre proprietari i intre locuitori aceh armonie juridica
de consimtimant, de care vorbih, se vede cam ironic. colegul
nostru d. Missir, putine garantii mai vad pentru proprietari.

Este adevttrat ca numai in urma vine Cassa rnrala ea sa zica :


am constatat ca v-ati pus de acord i eu vin sa fac avansnl de
bani; si astfel avem aerul c respectam i libertatea propri etarului i libertatea locuitorilor, in realitate insa nu o respectam
nici pe una, nici pe ceailalta. Daca in adevar locuitorii pot sa exercite o presiune asupra proprietarului i o presiune strasnica, care

poate sa devinfi in oarecare moment o adevarata primejdie sociala, apoi i proprietarul poate sa indrepteze impotriva interereselor locuitorilor, rnanopere destul de grave. Numai acei cari
nu au fost la taxa, acei nu stiu cum se fac contra ctele intre proprietari si intre locuitori. Numai acei pot sa nu aiba idea de modul, cum spre pada, impun adesea conditiuni de invoiala agricola
locuitorilor. Tot astfel va fi i en operatinnile Cassei rurale : tocmai mai pe urma taranii vor vedeh cat de scump ii s'a pus in
socoteala pretul pamantului.
Ni se zice insrt: pre.tul este fixat de interesati, Cassa rurala
exercita numai un fel de control. Astfel pare ea s'ar petrece hicrurile in forma, insa in fapt ele nu stair. ash.

Impingeti prin acest proiect de lege la un fel de expropriatinne sui generis, pe cai lturalnice i odioase i faceti statul complice al color mai indrasnete intreprinderi. In fond, statul este nu numai mijlocitorul san controlul acestor operatiuni,
ci autorul bor.
Si atunci intreb : pentruce aceasta forma demagogica. care
avand aerul de a combate socialismul de stat, inaugureaza era
socialismului ipocrit?
D-lor, uu este numai acesta cusurul sistemului d-voastra din

articolul Intaiu. Amendamentul astfel cum este propus, mai inlatura Inca un inconvenient, crici nu permite s. cumpere pamant, dealt acei cari n'au Inca cinci hectare.
D. P. 8. Aurelian, pre.eclintele cansiliului. Cer cuvantul.

www.dacoromanica.ro

254

D. Al. Pjuvara. _Dece O. se dea pgmant acelor cari an deja


o niic. proprietate? D. raportor ne-a spus : asi dori sa fie o scar
neintrerupt in alctuirea propriettei din tara noastr, s5 fie si
proprietate mica i mijlocie de diferite trepte, i proprietate
mare. Daca nu 15shm sa ia pamant cei cari au deja cinci hectare, impiedicAm, s!ar parea, sa se formeze o proprietate cevh mai
intinsa, o proprietate mijlocie. Atunci va intreb : cum de nu s'a
pus in eel dintaiu articol chiar oprirea cumpargrei de mosii, avAnd o intindere mijlocie? Cum vedeti, permite sa se cumpere
mosii care au 200 de hectare, 100 de hectare? Credeti d-voastra c'd a-

cest sistem va fi favorabil pentru constituirea proprietatei noastre mijlocii?


Nu poate fi deci acesta sistemul pentru ocrotirea proprietdtei mij1ocii si se impune ca ceice au deja cinci hectare, s nu
mai poat beneficia de avantajiile unei asemenea legi, caci ar
priva de aceste avantajii pe cultivatorii de pamant cari nu sunt
Inca proprietari nici pe cinci hectare, ca ei.
Amendamentul propus de noi. mai prevede s5 se cear cultivatorului ce voiete sa devin proprietar, un avails. Asupra
cuantumului acestui avans, subscriitorii acestui amendament au
oarecum in parerile lor, si D-voastra yeti stabili cum yeti voi
cuantumul : ceeace import mai mult este principiul.
Eu cred, ca este un lucru de folos. ca sa puneti in proiect
aceasta idee. Nu este bine i moral ca sa incurajali cumpararea
de propriet4i, de catre acei cari nu va dau nicidecum dovezi c5,
au putut In viata s agoniseasca o suma fie cat de mica. Na puteti s sustineti ca acela care voiete sa, devind proprietar, nu
ghseste mijloc sa'i agoniseasca o sum5 minima. In orce caz, este
o incurajare pentru cei cari vor sa devina proprietari, ca ei s
dovedeascg prin economie i prevedere, ca au calitatile trebuincioase pentru a deveni proprietari. Ciaci s 1111 uitati un Meru,
proprietatea nu puteti sa o creiati D-voastra prin lege.
Puteti sa faceti prin lege posesorii de pdnzdnt, proprietari
insii nu. Insuirea care face pe om s fie in adev5r proprietar,
nu este numai ca faptul, c stapanete un petic de pmant : dovada acestui adevr o aveti in aceasta, & in mare parte titiranii
improprietariti prin legea rural sunt obladuiti de D-voastra prin
lege cu un caracter exceptional, pentruca sa nu le scape prtmantill din mana. Eu a dori ca pe viitor, dacti clati pamantul. s'l
www.dacoromanica.ro

255

dati in mana acelora cari pot dovedi dela inceput ca au oarecare


insusiri ca sh devina proprietari.
D-lor, in acest amendament s'a mai prevazut ca prtmantul
sa poata Ii cumparat in genere de ceilalti Romani.
Aceasta idea n'ar fi cleat expresiunea principiului, ca nu trehue s legiferhin exclusiv nnmai pentru o clash de oameni, si tot
ar trebui adoptath ; dar e ceva, mai mult. In toate partile tarei,
mai ales pelangh orasele din provincie sunt aceia ce se numesc
marginasii orasului ; ei stint orhsenii dach voiti, dar tot cultivatori de pamant.
Dach Inlesnii celor dela tara cumpararea de primant, este
bine casi dnii sa poata sh, cumpere.
Ajung la o alta idee pe care o realizeaza acest amendament
sa nu se poath cumpara mosii care nu vor avek o intindere mai
mica de o mie de pogoane. Trebue neaphrat sa se limiteze intinderea mosiilor care pot fi cumparate, caci altfel, dach, lsai posibilitatea de a se cumphrit mosii de orice intindere, yeti atinge
proprietatea mijlocie care este chiar acum una din slabiciunile
organizarei proprietatei rurale la noi. In discutiunea generala sa
observat cu drept cuvant, ca ceeace a dat nastere in mare parte
ideei ce o are thranul, ch. el este acela care trebue sa strtpaneasch,
mosia, este faptul ch cea mai mare parte din proprietarii cei marl
nu merg la tarrt. Ei se multumesc numai sa'si stranga arenzile
si mai adeseaori convine cu arendasul sa le aduch arenzile la
L

oras.

Sunt multi proprietari mari, cari nu cunosc hotarul mosiei lor.


Trtranii par astfel indreptatiti sa zic c ei sunt adevgratii

proprietari ai moiei. Ei bine, proprietatea mijlocie este tocmai


felul de proprietate care poate sh, remedieze la acest rhu ; proprietatea mijlocie, are mai ales acest mare avantaj de a pune in
contact pe proprietar en Omni, facand ca impreuna oh lncreze
pentru ameliorarea culturei noastre.
Ceeace se prevede prin amendament, va contribui oarecum
s combata absenteismul.
Amendamentul propus se poate cerceta, inch' dintfun pullet
de privire.
Cultivatorul de phmant se pane de acord ea proprietarul
sh cumpere o mosie dad. proiectul D-voastra e serios si se aplich. Cassa ruraM ia in mana sarcina de a realizii vanzarea.
L

www.dacoromanica.ro

256

Cu alte cuyinte, plata numai i controlul priyesc Cassa ru


ral: nu &Ansa, adica' nu statul, sunt regulatorii cererei si a oferirei pamantului.

Cu sistemul acesta eu am convingerea, san c. yeti face o


lege care nu ya da roade, sau Yeti face o lege pe al ctirui mecanism de aplicatiune nu yeti mai puteit fi stgpani.
Eu cred c va veni un moment, cAnd cererile de ptima'nt
vor fi atat de numeroase, incat D-voastr cu greu yeti putea face
fata lor ; si atunci, Va intreb : deco ati aruncat sfimanta poftei de
a cumpgra pam'ant, cand stiti cg, nu o yeti puteit satisface ? Dece

nu ati spus dela inceput, ca nu este destul ea tgranul i proprietarul sa se puna de acord pentruca mosia sa treacia din mama
proprietarului in mama taranilor, cit D-voastr aveti dreptul s

va spuneti ultimul euvant si s va rostiti asupra momentului


cand pamantul poate sa fie dat si cumparat.
Amendamentul nostru, astfel cum este alaituit, pedeoparte
lasgi Cassa rural sa cumpere mosii cand vreet ea, cand gaseste
momentul oportun i cand poate s'o facii ; pe dealtgparte vinde
mosia la locuitori, atunci rand vrea i poate s'o facti.
Dar mai este cevit: cu sistemul propus do noi, Cassa ruralli
cumpara mosii acolo unde crede de euviinta, si le imparte acolo
unde gaseste ca e bine s vanda, i cu chipul acesta, am faspuns
la alai, critica dreapta ce s'a adus proiectului D-voastra de lege.
cu sistemul carnia nu se mai pot realizh acele colonizri nationale inauntrul tarei, luandu-se cultivatorii depe locurile unde
sunt prea numerosi i atragandu-se pe mosii care sunt pistil.
D-lor, acesta este amendamentul pe care am onoare sa1.
propun.

Eu recunosc ca el schimbh oarecum sistemul legei, si mai


inainte chiar de a-I formula, m'am adresat la D. presedinte al
si fac apel la marturia D-sale in aceasta privinta, rugandu-1 cu mult staruinta, ca dupii luarea in considerare a legei,
sd se discute din non in comitetul delegatilor.
Acolo am fi putut sa discutiim mai en folos economia intreagg a legei, si am fi formulat mai nemerit amendamentele
noastre: D. presedinte al consiliului nu a adoptat insa" acest mod
de a vedeh.
Principiul chiar al legei scos din discutiune, dorinta mea

www.dacoromanica.ro

.)57

ar fi s alcatnim cel putin o lege de o aplicatinne mai practica


si prezentand mai putine pericole pentru tara.
Nu stiu ce soarta va avea, acest amendament, dar m grabesc a spune, ca n'are absolut nici o alta, intentiune decat aceea,
clupa parerea mea i a multora din colegii notri, de a indreptit
legea pentru a o face, cum am zis, mai putin amenint,atoare 1
pentru proprietari si pentru tarani si pentru stat. (Aplauze).
D. pmedinte. D. preedinte al consiliului are cuvantul.
D. P. S. Aurelian, pre.yedintele con.iliului. D-lor deputati, re-

gret un lucru, anume: ca proiectul acesta de lege, fiind deja


discutat in comitetul delegatilor, distribuit in Camera, D. Djuvara Ii cunotea., i chiar l'am vazut de multe ori la edintele
comitetului.

.D. Al. Djuvara. N'am luat parte niciodata la discutiunea


din comitetul delegatilor i in sentiunea mea proiectul de lege a
fost desbatut in lipsa mea.
D. P. S. Aurelian, pre.?edintele consiliului. Scuzati; eu credeani cal v'am vazut de cateva, ori; in tot cazul ati avut proiecful
si dace', ati fi luat cuvantul in Camera la discutiunea generala.
poate eh Camera, clan s'ar.fi raliat la parerea D-voastra, ar fi
inlaturat proiectul guvernului qi l-ar fi inlocuit cu proiectul D-tra.
Dar nici nu aveti nevoie sa forrnulati acest amendament,
caci exista In cartoanele Camerei un proiect de lege depus de
Ion Bratianu, pe care rain provocat noi,intre care eu si D.
Stolojan,proiect prin care statul era eel autorizat sa cumpere
mosii.

Proiectul acesta nu a gasit rasunet in parlament .i a ramas, cum zic, in cartoanele Camerei, a Inca clang, onor. Camera voia, sa'si insaseasca acel proiect, nu mai erk nevoie de o
discutie de 5-6 zile, ci pur i simplu votain acel proiect, care
este cu desiivArsire altcevh, decat aceiace propunem noi.
D-lor deputati, din expunerea D-lui Djuvara, ati vazut de

sigur c propunerea sa este si mai radicala cleat a D-lui Marghiloman si Tache Ionescu.
D-sa cere curat i simplu respingerea legei, sau inlocuirea
ei cu alta lege.
Dar pentru acest sfarit nu trebuia sa se vina cu UU simplu amendament, care string toata economia legei, ci cu an proiect nou, san cu proiectul alcatuit de Ion Bratianu.
Acte

17

www.dacoromanica.ro

268

Nu trebue s ocolim cestiunea, caci ash e. Indata ce se primeste principiul ca statul sa fie cumparator, singura deosebire
dintre proiectul D-lui Djuvara si dintre proiectul din arhivele
Camerei, e ca in acest din urmii, era statul. iar in acela a D-lui
Djuvara se zice Cassa rurala ; dar ori Cassa ruraI. ori statul e
acelasi lucru.
D-sa propune ca Cassa rurala srt cumpere dela proprietari
mosii mai mari de 1000 de pogoane ; c acele moii, odata cumparate, sa le revanda treptat in loturi taranilor, cari vor plati
cu anticipare a dougzecea parte din pre i alte conditiuni.
V'asi lua timp daca ne-am pune s discutam pentruce 1000
si nu 1500 sau 2000 de pogoane. Ar trebui iarasi sa intru in

desvoltari, pentru a aratit pe ce baze economice si pe ce argumente se poate intemeia cifra de 1000 de pogoane. Se pune o limita.
Evident ca daca o veni o mosie de 999 de pogoane, va 1 inlaturata.

Si care e ratiunea economica? Sunt om ajuns la varsta aceia. in


cat plec capul cu multa inlesnire cand sunt convins de cineva
dar nu Ira& pentruce ratiuni economice, pentruce ratiuni sociale,
se precizeaza cifra de 1000.
D. Iarca, cu doua minute inainte, a pus 2000 de pogoane si
sunt convins, c daca ar fi continuat sa desvolte amendamentul,
ar fi gasit oarecare motive. Dar dad, vine alt D. deputat i propane 3000, altul 800?
Rana acum nu s'a desvoltat ratiunea nici agricola, nici economica, nici sociala, a marginirei intinderei mosiilor de cumphrat.

Trebue o logica in lucrurile acestea si nu se poate fixa arbitrar 1000, 2000. Poate ca D. Djuvara va fi crezand ca dela
1000 de pogoane incepe proprietatea mare. ca pang, la 1000 merge
proprietatea mijlocie. Se repune in discutiune tema D-lui Ian-

covescu, nesfarsita cestiune a proprietatei mari si mici, cestiune


despre care s'a vorbit de ajuns, desi nu este la local ei, cu ocaziunea votarei acestui proiect.
Proprietatea mare, proprietatea mijlocie, sunt termeni corelativi si cu desavarsire dependenti de sistemul de cultura, de
populatdune si de imprejurari. Ceeace D-voastra, intr'un moment
dat, in taxa romaneasca yeti califich de proprietate mare, peste
50 de ani o sa devina mijlocie. Ceeace noi numim proprietate
mica, in Belgia e proprietate mijlocie proprietatea noastra mijlocie. e domeniu mare in alte parti ale Europei.
www.dacoromanica.ro

259

Iredeti dar ch intindererea moaiilor nu o vhd in ce ar putea


sh, ne inainteze. Deaceea, i deoarece nu s'a argumentat si nu
s'a putut probe!, intrucht intinderea de 1000 sau 2000 de pogoane
e intemeiath pe cevit actiuni agricole. sociale sau economice.
en nu mh pot convinge. Ca argumente in favoarea D-sale, D.

Djuvara v'a adus un argument care s'a repetat foarte mult de


D. Tache Ionescu: D-lni a struit mai mult asupra lui, adich
de a se evith cu mice

pret de a se pune in raport direct

proprietarii si
D. Tache Ionescu. Si D. Marghiloman.
D. P. S. Aurelian, presedintele consiliului. Dar mai mult ati
staruit D-voastrh.
D-voastrh, D. Marghiloman i D. Djuvara, sunteti phrintii
acestei idei, c trebue cu orice pret sh se avite contactul intre
proprietari i
D. Al. Djuvara. Dece aceasth legatura ?
D. P. 8. Aurelian, prerdintele consiliului. Fara nicio intentiSi sh v spun deco : Sambittit a trebuit s numrtr,D-voastrrt lipseati dela sedinta,
pe cei caH au combiltut proiectul de lege
i pe cei caH 1-au sustinut, si cum am avut onoarea sit riispumi

D-lui Tache Ionescu, am crezut c trebue sh rhspund i D-lui


Djuvara.

Pentruce ? Care sunt argumentele de ordine politic, socialh


i moralh, care ne-ar impune nou s evithm peal se poate contactul acestor douli paturi sociale, cum ziceti .D-voastra, trtranii i
proprietarii ? Principele Gr. Sturza, mare i prea mare proprietar, a aphrat proiectul de lege i am bhgat de seamrt ch din argumentarea sa substantialrt nu a reieit c Ii e frich sit se puna
fata cu thranii.
Atunci dece sit ne fie frich la ceilalti?
Dar, D-lor deputati, chestiunea cum s'a pus, infritiaza o importanth de care vh rog s v dati seamrt.
Child intr'un parlament se ridicrt o obiectiune atht de ingrijitoare, c aceste dourt clase de oameni, care au acelasi shnge,,
aceleai interese, trebue desphrtite prin ceva, ca sh nu se asvArle
una asupra alteia, aceasta dovedeste eh intre aceste dourt clase
ar fi o urrt neimphcatrt. Ei bine, vh intreb : este bine sit aducem
asemenea chestiuni in Parlament ? Pece argument s'ar bazit sustinerea unei asernenea idei ? Pe aceea eh thranii s'ar revoltit chnd
www.dacoromanica.ro

260

vor sti ca proprietarii se vor opnne a vin de moiile ; &lick odata legea

promulgata, sa banuim ca Warta vor crede ca toti proprietarii


sa'si vanda moii1e si atunci and n'ar vrea sfi vanda, se vor declarh dusmani de moarte. D-lor, eu cred ca proprietarii an sa'si
vanda moii1e fr sa'i indemnam noi si este in natura proprietathi funciare, in libertatea tranzactiunilor, sit se fractioneze proprietatea. Este cu neputinta ca pe cale obisnuita sa nu se faca
diviziunea proprietathi ; aceasta o impun imprejurarile economice si culturale...
D. Tache Ionescu. Cine a cerut'o ?
D. P. S. Aurelian, preedintele consiliului. Ati cerut'o Dum-

neavoastra, fiindca va este teama de tarani, ca au sa ceara pamant. Aceasta reiese din discursul D-voastra. i D-ta, D-le Ionescu, sa.mi dai voie sa nu'ti mai faspund astrtzi, fiindca v'am
raspuns odata si fiindca v'ati rostit fata de tarani in ash mod,
Inca nu este bine nici pentru D-voastra sa reincepem discutiunea, caci atunci asi fi si eu silit sa ies din rezerva mea. Sunt
chestiuni de o delicateta exceptionala si cuvintele care le pot
spune ca deputat, nu le pot spune depe aceasta band,. Inca odata, D-lor, care este teama ? Teama este, ca odata legea promulgata, taranii o sa creada ca proprietarii nu vor sa le \Tana'. mosiile. Dece sa se presupuna in spiritul acestor oameni atata lips&
de logica si de respect al proprietatei ? Mie mi se pare ca itaxanii
de multeori au dat dovezi de mai bun simt ; in foarte multe imprejurari taranul roman, fail cultura, dar condus de bunul simt
si de logica, s'a purtat mai bine, decat multi din noi. Dece dar
voiti sa'i presupuneti atat de salbatici, incat sa creada c din momentul ce se infiinteaza o Cassa financiara ca sa'i ajute pentru
a cumpara pamant, din acest moment toate proprietatile sunt
considerate ca ale lor ?
Iertati-ma sa va spun ca aceasta este lin ponos ce se arunca
populatiunei noastre rurale. (Aplauze).
D. Djuvara, om versat in ale literaturei, a citat pe D. loan
Ghica. Sa'mi permita a'i spune ca i ett am citit mult pe D.
Ioan Ghica si chiar am fost in polemica cu D-sa, fiindca multe
din ideile D-sale nu le-am impartasit. Eram coleg cu D-sa la Academie si adeseori Ii spuneam : in cutare chestiune de economie
politica esti reactionar.
Si D. Djuvara ne spune anecdota : ca o cucoanh pe care
www.dacoromanica.ro

261

servitoarea o supgra pe marginele Senei i neputand acolo st'i


dea o corectiune, sau cum se zice o hataie bun, s'a stapanit pada
a ajuns la G-iurgiu, unde cucoana a batut servitoarea. Aceasta nu
este ceva nou si fdrii precedent, D-le Djuvara...
D. Al. Djuvara. Nu este ceva non, de vreme ce am citat pe
D. Ioan Ghica.
D. P. S. Aurelian, preedintele consiliului. D. Ioan Ghica este
un placut povestitor. dar anecdota citat5, de D. Djuvara ce aratii
altceva, decat gradul de culturfi si de obiceiuri ce le aveam noi
altiidatd? A rugh, ins pe D. Djuvara, sterni arate acum dac noi
mai avem asemenea obiceinri. (Aplauze).

i clack' este vorba de

povesti, apoi sh v5 spun si eu una. Eram copil de 15 ani si in


orasul Slatina se tineit targ totdeauna Joia.
In zilele de targ se duceau toti vinovatii de furtisag sau
alte lucruri rele ; Ii desbracau panala piele si li se trgeau cate
50 de nuiele de rachitg, paniicand le facek spinarea ca piftia. Iat
ce am vfizut eu la noi in tar5, inapoi cu 40 de ani. Apoi ce are
a face situatiunea i gradul de cultura la care am ajuns, cu moravurile care erau pe atunci ? Mai este astazi permis s5, se bata
cineva ?

Poate c5, exista si asfazi stalpani cari sA'si bat5, servitorii


dar acest fapt este astazi considerat ca o injosire si ca un delict ;
astzi servitorul are aceleasi drepturi ca toata lumea i poate
trage la rhspundere pe acel care il loveste.
Dar mai ne spune D. Djuvara i alt5, conversatiune care a
avut'o cu tin D. Senator, diruia i-ar fi zis taranii : dece nu le
vinde lor mosia, c tot umb15, cu traista in spinare dela Bucuresti la Paris. Dece explicati lucrul ash in rttu ? Aceasta este o
m a lit ie. Taranul nu intelege prin aceasta, c dacii proprietarul
merge sau seade la Paris s'i vanda liii mosia 1,5ranu1 a zis in
loc s te duci la Paris, nu este mai bine s stai aci cu noi ? Eu
nu inteleg dece aduceti in sustinerea unei cauze argumente care
nu o pot sustine, apoi pang acum 40 de ani in dictionarul de economie politicrt nu era cunoscut cuvantul de absentthm. Ce va
s zicit absenteism ? Acest cuvant in vechime nu era cunoscut,
el a fost acceptat acum in timpii moderni, caci mai inainte proprietarii trgiau pela moii, i astzi traind mai mult prin orase
si prin alte tri decat la mosiile lor, atunci s'a iittrodus cuvantul
absenteism, care inseamna lipsa proprietarilor dupil mosiile lor si
:

www.dacoromanica.ro

962

aceea ce au zis tgranii la cari se referit D. Djuvara, inseam-1g curat


faptul absentesimului.
D-voastr titi c la noi, cai in Rusia, multe familii trgesc

afartt din tall, sau locuiesc mai mult in stfaingtate. Sunt familii
care au renuntat la domiciliul lor si crtrora ministerul de finante
le impune taxa de 15 la sut. Oare pentru aceasta s'a facut vreo
rascoalil ? CU* de pufin ; deoarece fiecare poate stt trgiascg, uncle
ii place i cum ii convine. Dar pe tgrani Ii impresioneazg acest
act de absenteism, cAci ei au fost deprini in timpii vecbi sit stew
algturi cu proprietarul. Existh o mai mare comunitate intre el i
proprietar in vechime.
Eu am asistat in copiltiria mea de mai multe ori, in diferite
ocaziuni, la intalniri intre trtrani i proprietari i-mi aduc aminte
c'a existit o mai mare legatura intro proprietar i tgran.
Duminica, cnd se da masa la curte, taranul erh bine prima i bine vazut.
Astazi avem alte deprinderi : traim cu totul altfel ca mai
inainte ; fin de siecle.

Deci nici argumentul acesta, adus de d. Djuvara, nu esi e


convingnor.

Intre alto argumente aduse de D. Djuvara, D-sa a


nu se permit a se cumpar...
D. Al. Djuvara. Nu am zis eu aceasta.

zis : s

D. P. S. Aurelian, preqedintele consiliului. Imi pare rau ca D.

Popp a spus Camerei : nu trebue sa li se permita s cumpere


pamant, acelora dintre tarani cari au mai cumparat dela stat, sau
cari mai posed prtmnt, eel mai putin 2 hectare.
Daca ar fi cump6rat moiile statului cu modul de zrocede
al D-lui Djuvara, lucrul s'ar explich, chiar ar cadrit cu legea actuala. Statul fiind stapan pe mosii, este stap'an s zic6: distribui
loturile ah. cum imi convine ; eine vrea sa cumpere n'are cleat
s cumpere, cine nu, sanatate.
Nu este acesta insa scopul Cassei rurale : Cassa rurala nu
are scopul de a veni sa echilibreze loturile, sit zicit : eine are cinci
hectare, sa nu mai cumpere i eine are trei, sa cumpere.
Ea nu este cleat o mijlocitoare, care trebue sa ajute pe fiirani cu creditul statului pentruca sti-si. cump ere Om nturi (Aplauze).
Ce, credeti* D-voastra c numai noi tim sa ne distribuim

www.dacoromanica.ro

`)1;:i

ptimAnturile cum ne convine Si tAranul este ash, de nerod incat


sh nu stie nici atta hicru ?
In materie de p5mant stint mai priceputi deck noi. Taranul
odat stpan pe piimant, se lipeste de dansul si en greu il mai
pgriiseste.

Dacti art. 7 DIA existh in Constitutiune, ce ar fi ajuns moeiile

noastre ? Este un noroc ca a existat acest articol; numai malt,


mitt lui multe i prea multe mosii mari,. nu s'au instrainat.
Dovada cea mai evident de alipirea taranului de piimnt,
este eh dela descAlicatoare, de cand a pus piciorul pe acest piimant, nu 1-a mai parasit. (Aplauze).
Sg'i 1535m pe ei sregi ornduiascil loturile i .95. nu venim
noi sg, zicem : D-ta ai s mei un hectar, D-ta dou.
Va. rog, s nu 15 temeti c administratia Cassei rurale nu
va fi in stare s'a facg aceeace a fiicut creditul funciar rural si alte

stabilimente analoage.
Ce, oare administratiunea Cassei rurale o s fie atat de putin prev6z5toare, incat s5, compromith mersul acesta stabilit de
credit ?

Nu am s v dau ca exemplu cleat Creditul funciar rural ;


stiti cred cu cAtil chibzuintil s'a &cut si se fac imprumuturile. in
eat scrisurile funciare sg nu fie derizorii pe pietele strAine.
La Creditul funciar rural se procede cm mu1t5 intelepciune,
fiinda are un consilin de administratie, care a stiut sa echilibreze
imprumuturile, astfel inat scrisurile funciare rurale sit nu fie
compromise.

Pentruce nu adraiteti ca oamenii ean l. fac asemenea servicii


la Creditul funciar s facii si la Cassa rura15, care este o institutiune anaiogii ?

D. Y. T. Popp. Permiteti'mi, D-le presedinte al consiliului,


a observit Creditul funciar rural d5 o treime, iar Cassa rurald (15
o depling valoare.
D. T. S. Aurelian, prerdintele consiliului. Deoparte este vorba

de ipotedi, de alta de vanzare.


Acum sa ne preocupm de un alt lucru: multi dintre D-voastrii au cerut ca faranii cari au trei hectare, s riu mai poat
eumpara.

Dar ce stint aceste trei hectare, san sase pogoane ? Este o

www.dacoromanica.ro

264

mosie eat de mare? Dece va temeti D-voastr a. ca taranii o sa


aiba pamanturi prea multe ?

Dece nu va temeti si de oamenii en mijloace. eari cumpara mosii mari ?

Nou ne place child prin munch' i economie oamenii pot


cumpara mosii i cand se aplica a le cultiva; pentruce ne-am teme
cand taranul care are 3 hectare, va mai cumpara 4 sau 5 hectare?

Ne tot vorbiti de bani; cc, D-voastra individual aveti sa


dati bani? Child e vorba a se acorda credite de catre stat cultivatorilor tarani, ca sa'si cumpere pamant, acel credit nu e un
dar, e un credit al lor propriu, fiindca creditul general al statului roman se ompune din creditul intregei suflari romanesti,
deci si din creditul populatiei rurale. Aici nu se face dar nimanui. S avem o cumpang odata. Sa ne deprindem a a-timpani cu
dreptate diferitele interese. Cum gasiti D-voastra natural ca statul vine si face o banal, nationala in favoarea comertului? Iat
comertul roman, do unde inainte platia 15 si 2000. azi platesc
4, 5, 9. Intl statul cu noi toti i cu taranimea ca venim si en
creditul nostru inlesnim comertului din toata Romania bani cu 60.
Ceiace ati facut cu negustoriii o sa faceti maine poimaine
en industriasii. Azi industrias,ii nu au credit, ei bat pe la usi gi
nu gasesc bani cu 12/a. E o adevarata nedreptate ca comerciantii sa capete bani cu 5 si 6%, iar industriasul nu. 0 sa facem
si credit industrial.
Cand ati dat comertului si industriei credit, cum o sa va
opriti fatii de Oran? Ati dat proprietatii maxi Creditul funciar, gi
acum pentru o Cassa rurala se gasesc obiectiuni.
Pentruce atatea invinuiri si atatea presupuneri, care nu sunt

intemeiate pe niciun caz practic? A continua mai departe e a


reincepe discutiunea generalii. Imi pare di Sambata mi'am facut
datoria si am spus in trasuri generale vederile bancei ministeriale. Oratori de valoare i distinsi, au aparat Cassa rurala. Votul
cl-voastra a consfiintit legea. Cu ce logica vi se cere acum sa o
inlaturati ? Dupa propunerea d-lui Djuvara ar fi sa inlaturati le-

gea. Prin urmare am onoare a declara onor. Camera ca a se


primi un asemenea amendament e a se inlaturit legea. Acest amendament distruge intreaga economie a legei si o asemenea situatiune nu o pot primi, pentruca atunci trebue sa retrag proiectul men.
www.dacoromanica.ro

265

D. Teodorescu Gh. Dem. Desi onor. Adunare pare impacient,

mai cu seama in urma cuvantarei d-lui prim ministru, totusi imi


yeti permite sa desvolt un amendament, pe care m'am crezut
dator
propun, impreung cu mai multi colegi.
Din lungile desbateri asupra legei, a rezultat convingerea
intim* c trebue srt fim cat se poate do prevrizatori in intocmirea
ei, ca, precat dorim intinderea micei proprietati, pre atat nu
trebue, nici sa asuprim marea proprietate, nici s'o expunem vreunor amenintari, nici sa nu incurajam curente nesanatoase, aproape socialiste. Nu e bine sa avern numai marea proprietate,
ades neingrijita de ceice o posed, cari o arendeaza spre
cheltui venitul in strainatate; nu e bine iarksi sa cadem in extrema contrara, s imbunatatim teritoriul peste masurrt in sforicele de 3, 4 sau 5 pogoane. Altcevit a fost improprietrtrirea dela
1864, altcevit e vanzarea in loturi a domeniilor statului, altceva
e legiuirea de fata, en caracter mai mult financiar, de credit, de
cat cu tendinte agrare.
fiindca s'au manifestat preocupari mai mult despre mica
si marea proprietate, noi cativit ne-am gandit ca nu putem incuraja, pe cea dintaiu, incepand prin distrugerea celei intermediare.
Deaceia am propus nn amendament spre ocrotirea proprietatei

al

m ijlocii.

Iat In ce consta prop umerea noastra


Am dat articolului I din proiect o redactiune in sensul ca
:

mosiile mici, panala 200 de hectare sau 400 de pogoane, srt nu intre in

prescrierile legei, adica sa nu fie nici cerute spre cumparare de


sateni, nici vandute de proprietarii lor; Cassa rurala sa nu aiba a
se preocupit de vinderea sau imprtirea in loturi a unor asemenea
mosioare.

Recunosc cal, in unele parti, cu deosebire la munte, 400 de po-

goane constituiesc o movie, pe and la camp e un petic de pamant. In general insa cine poate afirma ca, 400 de pogoane formeaza

un domeniu. o mare proprietate ? D. Al. Djuvara numeste proprietate pe cea care incepe dela 1000 de pogoane, altii dau aceiasi
numire celei de 2000 de pogoane. Noi, cu desavarsire in spiritul le-

gei, pe care o vom voth, dar pe care tinem, a o imbunaati, ca


sa cloying o binefacere pentru natiunea romana,mrtrginim proprietatea mijlocie panala 400 de pogoane cultivabile.
www.dacoromanica.ro

91;6

Motive le economice i sociale pe care ne intemeiem, sunt

cele urmiltoare

0 tail agricolit ca a noastril e nevoit'a, in lips de industrie


si comert. s dea o mare desvoltare cresterei vitelor, fabriciirei
produselor de animale domestice, precum : casul, branza, urda,
untul, smantana etc., impreung, cu pomicultura, apicultura si alte
a plicatiuni agricole. La inunte, unde populatiunea e mai deasg,
pgsunatut cirezilor, inmultirea hergheliilor, 'Astoria in genere ar
fi foarte anevoioasg, dacg, nu imposibilg, cu reducerea proprietiltei la cateva pogoane. Cino si-ar inchipui propasirea unor asemenea indeletniciri, numai pe ash zise, curele de pttmnt sau
sfori de mosii, unde nu e cu putinta, nici cultura propriu zisa,
nici pasunat, nici livezi fructifere, nici vie ?
Pe langrt, aceasta ne-am gandit sg, 1sm neatins5, aca proprietate de mijloc, care a devenit legendarii, aceit clas'a de mici
proprietari numiti mopeni sau rdzesi, fiindca &Ansa au fost apriratorii teritoriului Si nationalifatii noastre in toate veacurile. Pe
and sttracii nu aveau nici o legtiturrt cu solul pe care trgiau, pe
cand bogatii, pe timpul invaziunilor, ra'smeritelor, bgjeniilor i.
chiar ocupatiunilor de armate strine, aveau mijloace s treacg
granita, de unde se intorceau numai duprt inlgturarea primejdiei ;
singuri mosnenii i razesii, cari aveau de aparat mica lor proprietate, unde se nriscuserti i triiiser, unde Ii aveau ingropati
stramosii, prinii, rudele, copii, puneau mna, pe coasal, pe secure, pe flint, pe ghioagg, pe mice grtsiau, ca srt PIA piept
incalatorilor. (Aplauze). Ei aveau mosia" i pe &Ansa sau in apropiere o bisericutal, o monastire, de unde acel mare devotament, ajuns proverbial, de a'si jertfi viata ,.pentr1i lege si mosieacTic pentru patrie i religiune.
Ceva mai milli : mare parte din documentele de proprietate
iii s'au piistrat tot de ansii, cci e cunoscutti Indrtnicia cu care

se judecau, rpanala panzele albe" umbland cu sacul plin de


hartii sau hartoage pe la instantele din orase, and vecinul ori
boierul vecin, le-ar fi rpit cateva, palme de loc.
Ce zor e dar s mai impovileam Cassa rurala si cu aseme
menea mosioare, and ele se pot lesne vinde i cumpgra, prin
simple bune invoieli? Intelegem cumprirarea de mari mosii pe
care proprietarii, stramtorati, doresc sa le vanda i stenii sti le

www.dacoromanica.ro

261

cumpere in bucati : dar sa excludem dela parcelarea extrema, proprietatile mijlocii panala 400 de pogoane.
Crec leti ca. cifra trebue sporita sau red usa? Nu ne opunem :
dar admiteti principiul, fie aci, fie la vreun alt articol: caci cand
am luat proiectul in considerare, cu totii am recunoscut ca vom
admife oarecare modificari la desbaterea pe articole.

Pentru aceste considerari, va rugam sa admiteti amendamentul ce am avut onoare s6, propun.
Sedinta se suspenda, pentru ca comitetul delegatilor sa
se pronunte asupra amendamentelor propuse.
-- La redeschiderea sedintei, D. preseclinte acora cuvantul D-lui raportor al comitetului de delegati.
D. A. Stolojan. D-lor deputati, comitetul delegatilor a primit amenclamentul D-lui Misir in urmatoarea cuprindere : La titlul I s se adauge: Despre constituirea Cassei rurale.
Se pune la vot acest amendameut si se adopta.
D. A. Stolojan. Avem acum amendamentul D-lui Djuvara.
Prima parte a acestui amendament, relativa la limitarea statului
de a cumpara moiilo numai de o intindere mai mare de 1000 de
pogoane, a fost respinsa de comitetul delegatilor.
Noi, D-lor, voim sa facem educatiunea taranimei astfel, sa
nu astepte totul numai dela stat. Dena s'ar primi ideia cuprinsa
in amendamentul D-lui Djuvara, s'ar rasturna, intreaga economie
a legei.

In adevar noi era sa prezintam aceasta lege cu un capitol


final, undo se da autorizatiune Cassei rurale ca sa cumpere mosii si dela licitatinne, tocmai pentru colonizare, dupa cum spunea
D. Marghiloman, dar s'a stars din lege acest capitol, ramanand,
bine inteles, ca cu o asenienea lege sa, se villa mai tarziu. Acum

ne marginim la aceasta ca oricand un proprietar va voi


vanda mosia sa i va prefer c o vanda la sateni, nu are cleat
sr', se inteleaga cu ei si statul le va acorda creditul necesar pentru a o puteh cumpara.
cat pentru motivul c dacii s'ar infiintit Cassa rurala dupa
sistemul de astazi, atunci s'ar pine proprietarii in fata pizanilor
i ar fi un pericol, am inlaturat aceasta obiectiune pentru cuvantul, ca taranul are respectul proprietatei. Va aduceti aminte,
D-lor, c cu ocaziunea revoltei dela 1888, satenii nu au venit sa
ceara pamant dela proprietari, ci numai reforma legei agrare, awww.dacoromanica.ro

968

dieg sit se intoarcrt la vechiul obiceiu al prtmntului, ca el s


plateascrt proprietarului numai dijma din zece una, si niciun tran n'a arritat tendinta de a nu recunoaste proprietarului dreptul
de proprietate. Afarrt de aceasta si in sistemul celfilalt am avut asemenea exempla. Anul trecut o parte din stitenii dela Poieni an
hiat in striOnire patru pogoane din mosia proprietarului, dar ei
recunosteau c primantul este al proprietarului, ins& ziceau ca
au voit sa fac o simplg demonstratiune, ca sit atragg atentiunea
guvernului, care vindeh atunci o mosie din apropiere, pentru a
le vinde si lor loturi din aceh mosie.
D. C. Dumifrescu, D-le presedinte, avem srt fim silii i noi
a cere cuvntul, dad, permiteti D-lui Stolojan s motivez astfel
primirea sau respingerea amendamentelor.
D. A. Stolojan. Credeam cri este bine srt motivez dar dacti
nu voiti, atunci v comunic c partea intAiu din amendamentul
D-lui Djuvara s'a respins, iar partea a dona s'a rezervat a se disNita la art. 25.
Voci. Cerem votul cu bile asupra amendamentului D-lui Dju.

vara. (Sgomot).
D. Al. Djuvara. D-le presedinte, retrag amendamentul
(Aplauze).
Voci. Nu se poate retrage. (Sgomot).

D. Al. Djuvara. D-le presedinte, tin sit fac o declaratiune :


can d am propus amendamentul, n'am inteles ca pe o idee pur
economic& sit se numere D-nii opozanti. D-lor nu au decat s-si II
insuseascrt, dacrt voiesc si atunci srt se numere intro d-lor. (Aplauze).
D. A. Stolojan. Amendamentul D-lui Dobrescu-Arges a fost
respins de comitet.

Se pune la vot amendamentul D-lui Dobrescu-Arges si


se respinge.
D. A. Stolo jan. Amendamentul D-lui Popp asemenea s'a respins, fiindca isi are locul la art. 25.
Se pun e la vot amendamentul D-lui Popp si se respinge.
D. A. Stolojan. Tot astfel s'a respins i amendamentul D-lui
Teodorescu, fiind privitor la art. '25.
Se pune la vot amendamentul D-lui Teodorescu si se respinge.
Se pune la vot art. 1 cu amendamentul d-lui Missir i s e a dopta.

Art. 2 si 3 se adopt& succesiv fr discutdune.


www.dacoromanica.ro

069

Se CIA, citire art. 4.

D. G. A. Scortescu. D-lor, un numdr de mai multi D-ni deputati propun o modificare la acest articol, in sensul ca consiliul
de administratiune in loc sA fie o sucursald a BAncei Nationale
si a Creditului funciar, sd fie un consiliu de administratiune mai
independent, in afarA de aceste cloud institutinni.
IatA cuprinsul amenclamentului :

Consiliul de administratie se compune din seapte membri si


anume : doi senatori, doi deputati alesi de Adundri, doi proprietari de imobile rurale desemnati de ministrul domeniilor si, in

fine, directorul contabilitatei generale a statului. Toti membri


consiliului de administrare stint alesi sau numiti pe termen de
patru ani.
G. A. Scortescu, D.

Apostol, V. il. Kogiilniceanu, 0. C.


Dobrescu, V. G. Mortun, C. Popovici, C. 31. Ciocazan, 11. Moisescu,
'T.

C. T. Grigorescu, C. I. Arghir, G. I. Pititeanu.


D-lor, stiti cu toti inconvenientele co prezintd institutiunile
financiare. Adeseaori aceste institutiuni au depAsit scopul lor economic si financiar si au devenit niste instrumente politico, in
contra cAror s'a protestat atat prin presA, cat si in Parlament, prin
voci autorizate.

Ar fi bine ca aceastd lege, pentruca sa poat da roadele


sale, sA fie facutri astfel incdt s nu serve la scopuri politice si
sit nu aibrt cleat un singur scop : improprietrtrirea taranilor.
Deaceea, D-lor, Vasi rugh ca cel putin cu aceastA ocaziune
A. nu faceti o cestiune de partid, ci sA judecati en sange rece si
srt vedeti crt un consiliu de administratdune, compus astfel duprt
cum prevede proiectul de lege, ar fi un consiliu partinitor, care
intotdeauna ar fi expus la critici,uneori drepte, alteori nedrepte,
pe chnd un consiliu compus conform amendamentului men, va
fi neprirtinitor, si in cazul cel mai fan va fi de scurtA duratrt.
D. C. Popovki. D-lor deputati, singurele argumente ale celor cari au combAtut proiectul de lege, este cri el in loc s aibA
de scop vA,nzarea mosiilor la farani, va fi o lege pentru cumpdrare de mosii dela proprietarii faliti si favoriti
D-lor, singurul mijloc prin care s'ar puteh preveni un asemenea mum i care ar face ca acest proiect de lege srt fie ceeace noi voim a fi, este formarea consiliului de administratinne.
Duprt mine, dadi s'ar da acest consiliu numai in lama guvernuwww.dacoromanica.ro

270

lui, prin aceasta s'ar acluce pagubil Creditului funciar, pagubii


care s'ar resframge tot asupra tg,ranului ; cci dad.), nu se &A oreditului posibilitatea de a'si dipAth capitalul imprumutat pentru
ca s se poatA despggubi, atunci se va vinde pogonul de piimnt
cu un pret indoit, pe care tranul la inceput 11 va cumpfirh bucuros, dar mai pe urma. vilznd ca nu1 poate plti, desigur ii
va prtrsi.

Deaceea, D-lor, eu sunt de piirere ca 0, se pung in consiliu


de administratiune numai un membru din consiliul de administratiune al Creditului funciar, iar nu doi... (intreruperi. sgomot ).
Dece
resat ?

D-voastr

pungi in consiliu numai partea inte-

Dadi vainzatorul este reprezentat acolo, pentruce nu ar fi


reprezentat si cumptiratorul ? Nu cred c se poate sustine cti aceasta nu este cevh foarte just. (Intreruperi).
In acest sens dar propun urmatorul amendaraent :
Nrtmilru1 membrilor consiliului de administratiune se va
ridich dela 7 la 9 : el va cuprinde i doi tgrani. propusi de ministerul agriculturei, dintre cei improprietiiriti dupg legea din
7'

1864.L

C. Popovici, Dr. Popescu. V. G. Mortun, N Iulian, F. M. Koniceanu, C. Dobrescu, M Moisescu.

D. V. Lascar, ministru de interne. Nu cred oh este nemerita


modifiearea ce propuneti.
D. C. Popovici. Vd, D-le ministru, c D-voastr aveti o idea rea

despre tArani. D. presedinte al consiliului ne spuneh adineaori c


D-sa are o idee foarte bung despre taranii din Germania si c a vgzut

acolo tdrani cu idei mult mai siinAtoase si limpezi cleat ale


multor proprietari.
Dacrt voiti casi ttiranul nostru sit devinit tot ash de bun ca
eel din Germania. apoi atunci dece nu incuviintati a figurh si
tgranii in consiliul de administratiune ?
D. V. G. Mortun. Numai doi? Dar restul pang la 4 milioane?
D. C. Popovici. Si proprietari sunt tot doi.
D-lor, bunul simt ne spune, ca acolo unde este vorba de interesul unei clase. trebue ca ea sit aib dreptul de a zice cuviintul srtu.
VA rog dar. s primiti amendamentul ce vrt prezint.
www.dacoromanica.ro

271

D. C. Dobrescu-Arge.s. D-lor deputati, ca un corectiv al celor


spuse de D. Popovici voiu propune un amendament...
D. V. Lasciir, ministru de interne. VA rog, cititi amendamentul, ca s avem si noi cunostinta de el.
D. C. Dobrescu-Arge.s. Dad" este vorba a se admite in consiliul de administratiune i dintre tarani, atunci en cred ca cei
numiti sa fie alesi de tarani... (Intreruperi, sgomot).
Pentruca nu se poate gasi un mod practic de a trana. cestiunea, i cum cred c dupg, o experienta oarecare i legea aceasta, ca toate legile umane, va avea nevoie de modificare. renunts de a mai propune amendamentul meu.
_D. Pand Buescu. D-lor deputati, va marturisesc ca i en

sunt foarte nedumerit asupra compunerii consiliulLi de administratiune. Principiul acestei legi e sa creeze o institutiune de

credit agricol funciar: nu cred dar ca este bine ca o asemenea


institutiune sa fie pusa sub dependinta statului.
Aveti in acest consiliu doi reprezentanti ai guvernului, eful contabilitalei statului Si directorul ministerului domeniilor.
Voci. S'a suprimat directorul.
D. Pand Buescu. In tot cazul ramane unul reprezentant al
guvernului, si eu cred c n'ar trebui s fie nici aceasta: caci,
D-lor, critica de capetenie adusa acestei legi este, ca ea poate da
loc la influente; c o persoan importanta poate solicita influenta
acestui reprezentant al guvernului, in sensul ca ea sa dea votul
pentru moia ce aceasta persoana vrea sa vanda, si de un asemenea lucru trebue sa ne ferim. Dup'a mine, aceasta institutiune
e bine sa fie cat mai independenta de stat...
D. A. Delimarcu. Sa n'aiba niciun mem bru in consiliul de
a dministrapune. (Ilaritate).

D. Pand Buescu. D-ta n'ai fost in niciun consilru de administratiune. ash ca nu te pricepi la asemenea lucrari. (Ilaritate,
sgomot).

In acest consiliu mai sunt, D-lor, i doi membri din consiliul de administratiune al Creditului funciar.
Ei bine, e iarai cevit evident ca aici sunt interese identice.
Cei dela credit pot sa aiba deosebite interese ale creditului, pe
care sa le protejeze i care sti, fie in contradictiune cu interesele
Cassei rurale. Prin urmare, asi vrea ca cei cari au cunotinta
despre formarea consiliilor de administratiune ale diferitelor Casse
www.dacoromanica.ro

272

de credit, semi spunii in care taxa se gesesc consilii de administratie compuse din membri consiliilor deosebitelor institutiuni
de credite sau de biinci nationale.
Prin urmare, ce au de comun institutiunile acestea de credit cu Cassa
? In adevar grtsesc si eu o greutate de a se
rezolvh aceasta chestiune. Si avnd In vedere ca acest articol nu
poate /Amalie astfel, sunt de parere ca ar fi mai bine sa rugam
pe delegati i pe minister, ca pang maine sa se mai gandeasca
la o alfet, combinatiune, ctici ak cum ni se prezint, nu poate s
inspire destula incredere, ca consiliu de administratiune, i dela
consiliul de administratiune depinde tot viitorul acestei Casse.
D. A. Stolojan. Comitetal delegatilor a respins amendamentele
prop use.

Se pune la vot amendamentul D-lui Scortescu si se respinge.

Asemenea se respinge amendamentul D-lui Popovici.


Se pune la vot art. 4 si se adopta astfel cum a fost modifi cat de delegati.
Art. 5, 6 se adopt succesiv frii modificeri.
Art. 7 se adoptii astfel cum a fost modificat de comitetul delegatilor.
Se dri. citire art. 8.
D. C. AL Ciocazan. D-lor deputati, voiu fi foarte scurt, cci
discutiunea a fost destul de intinsa, i pentruca cred c pgrerea
mea, numai enunciatil chiar, va fi primita, deoarece e foarte
just. Propun, ca deosebit de clasa siitenilor cultivatori, s mai
prevedem i o altgi c1as5, care si ea are drepturi mari la solicitudinea noastrg....
0 voce. Trebue un articol aditional.
D. C. Ciocazan. Dati-mi voie. Nu este vorba de un articol
aditional. rropun numai sa se adauge in acest articol cuvintele :
xi oflterilor pensionari. Aci este cestiunea:

De este adevarat c principiul legii este de a se acorda


dreptul de a beneficiii, de ea, adicii de a cumpgrit pamanturi numai cultivatorii, acei cari singuri, fara ajutorul altora, cultiva pa-

manful, dar nu trebue s uitati un lucru: c niciodata Camera


nu s'a dat inapoi dela niciun sacrificiu pentru armata, fapt co
s'a constatat prin toate Mesagiile Coroanei.
0 voce. Se da pamant la soldati.
D. C. AL Ciocazan. Voiu riispunde D-lui Delimarcu, care ma
www.dacoromanica.ro

273

intrerupe : Ca soldatii nu merg fara ofiteri la victorie. Aceti o-

fiteri caH sunt la pensiune sunt cei caH au condus armata romama la victorie, si eu cred ca trebue sa alba dreptul la solicitudinea D-voastra, i cum cu pensiunea lor nu poate 06,6 cincizeci de hectare de pamant, care ati putek sa le dap D-voastra,
cred c ati pute face o exceptiune pentru ei la principiul legei.
Eu va rog, D-lor, in interesul armatei, in rasplatirea indeplinirei
datoriei lor si pentru incurajare pe viitor a acelora cari imbratiseaza dificila cariera a armelor, sa admiteti acest principiu: ca
intre acei cari vor profith de beneficiile acestei legi, sa fie i ofiterii pensionari.
Depun amendamentul i rhmane ca D-voastra, in solicitudinea pentru armata, sa-1 admiteti. Pentru a termink aceasta

scurta expunere, scurta pentruca dreptul e de partea mea, clator


sunt sa Ira spun ca, admitand amendamentul, yeti creek o proprietate adevarat mijlocie, care va Ji necesara pentru micii proprietari, cat 1 pentru cei maH in aranjarea indatoririlor ce interesele lor le vor creek.
D. C. Dobrescu-Arge.s. D-lor deputati, mai inainte de a citi
amendamentul ce voiesc a propune...
D. V. Lasear, minidru de interne. Va rog, cititi mai intaiu
amendamentul si pe urnart desvoltati-1.
D. C. Dobreseu-Arge;. Atunci dati-mi voie sa citesc articolul i pe urma amendamentul.
Art. 8 zice : .,Nu se vor putek cumpark moii sau portiuni
de moii, decat numai in baza unei conventiuni prealabile, intervenita intro satenii cultivatori i intre proprietarul vanzator, legalizate de primaria locala a domiciliului satenilor, numai infra
cat privete pe satean.
Aceasta conventiune va contine i modul de impartire
moiei intre cumpafatori, conform dispozitiunilor legei de fapi".
Acest articol are si trebue s aiba un rol foarte insemnat
in lege. Pe dansul se sprijineste toata conventia vanzarei si tot
aci gasim i bazele intelegerei intre cele doug par.ti contract;nte.
Este a' moia scoasa in vanzare, taranii trebue s'o cunoasca in

amanunt, s'o imparta in loturi intre dansii dupa caliti, fixand


asemenea i locurile pentru cultura i cu deosebire locurile destinate izlazului. Izlazul este cel dintain intio organizare agricola ;

este absolut necesar izlazul, fie intr'o exploatare rationale, fie


18..

;tete fi Legiuiri.

www.dacoromanica.ro

274

intr'una primitiva : caci rm se poate concepe agricultura fara paunat si fr vite. Deaceea am gasit mai nemerit cg, aci, la ultimul aliniat, sil se adange i aceasta parte .,Art. 8, al. II, aceasta
conventiune va contine si modul de impartire al mosiei intre cumparatori, conform dispozitiunilor legei de fatil stabilindu-se toldeo .
data i intinderea de peimdut destinatd pentru izlaz, calcu1af la 114
din hectar dela fiecare cumpdrdtor.
C. Dobrescu-Arges, C. G. Politimos, C. Popovici, C. Iarca, C.
Arghir, N. G. Stdtescu, dr. Popescu, I. Iancovescu.

Cred c nimeni In aceasta Camera nu poate sa nu recunoasca necesitatea de izlaz pentru vitele noastre, si numai la acest capitol e locul sail de inscriere, iar nu mai la urma. Caci,
D-lor, eu am asistat in comitetul delegatilor, child s'a discutat
acest articol si alta erh ideia child s'a redijat articolul in felul
acesta : vedeti ca conventiunea, ca sa cloying perfecta, trebui
sa-i ataseze si planul, i in plan se prevede c trebue sa parceleze. (Intreruperi).
In zadar intrerupeti, caci ash este. Taranii nu pot cumpgrh
o mosie in parti individuale, pang, ce nu vor imparti-o intre clansii in loturi, ca dupa cantitate si calitate sa stie ce are a da ce

are a plgti. Ei bine, chnd daca nu atunci trebue sa hotarasca


destinatiunea locurilor de mosie, deci si intinderea lasata pentru izlaz, care apoi trebue a-1 scuti de plata ? Satenii, impartind
mosia in loturi, tiindu-se obligati de lege a alege si locul pentru izlaz, nu vor neglija aceasta.
Vazhnd insa, ca in legea D-voastra nu spuneti nimic de izlaz,

mi-am inchipuit sau o scapare de vedere, sau ca avetj convingerea ca izlaz nu mai trebue satenilor.
Eu sunt drept dar s intreb pe D. ministru, dad, primeste
in principiu institutiunea izlazurilor? Dior, in toate legile de
la 1864 incoace, la 1879, 1884 si 1889, in toate s'a botarit izlazul, in unele gratuit, iar in cea din 1889 sg, se inscrie si 1/4 din
hectar dela fiecare satean cumparator, care sa se consacre pentru izlaz.
En am voit sa urmam traditinnea inceputa prin legile rurale si deaceia am adus aceasta propunere : am crezut, D-lor,
ca locul sau, chiar in planul provizoriu, facut de sateni si de
proprietarul vnzator, ca unii ce stiu mai bine deck told ingiwww.dacoromanica.ro

273

nerii i comisiunile tehnice ale Cassei rurale, cum srt faca impartirea mosiei.

Aud intreruperi, ca izlazul este o ramasita din varsta medievala. Bine, dar cine este de villa de aceasta ? Nu proprietarii
i arendaii cari au impus tarei i aranilor nostri o sistema de
exploatare medievala, feudalrt, barbarrt?

Cu toate acestea izlazul este unul din elementele agriculturei noastre. Oare nu din izlazuri i din invoielile pe priunatul
vitelor trag arendaii si proprietarii marile catiguri cu care 1'0
echilibreaza toate cheltuielile?
apoi in localitatile de munte ce vorn face cu toate acele
locuri improductive, improprii pentru cultura, i care prin firea
lor, sunt destinate izlazului? k5i cine nu tie cat de sanatoase

nu sunt vitele traite in aer curat, ce lapte nu dau i cum sunt


scutite de boale in raport cu cele ce traiesc in loc inchis i se
hranesc cu furaj? Ca sa desfiintati izlazul legalmente, desfiintati mai intaiu sistema de cultura i tocmelile agricole; ca sa
inlocnii izlazul cu livezi artificiale, mai trebue vreme i alte mijloace, alt sistern de exploatare agricola.
Dar eu cred. c e de prisos a va mai dovedi absoluta necesitate a izlazului pentru that& Ora, izlaz care exista pretutindeni

0 in alte state mult mai inaintate ca noi in cultura, izlaz, care,


intr'o taxa ca a noastra, cu o populatiune atat de rarrt, este un
lucru cu totul firesc. Mai cred ca D-voastra nu voiti a mai asistit
la lungul defileu de petitii ce o sa inceapa a veni de prin sate
pentru pasunat. Islazul, acest loc de rezerva. ni se impune i
trebue sa continuam de a'l inscrie in lege casi in trecut; 1 dacrt
am vrut sa se inscrie in aceasta parte a legei chestia izlazului,
este crt aci se face i planul parcelar, care, desi este provizoriu,
insrt hotaraste bucata de primant pentru care se arata cat pret
se da, i aci cred ca este locul de a se hotari i izlazul, aa,
incat art. 25, care prevede verificarea, sa nu faca cleat sa consacre o stare de lucruri admisrt in principiu. Deaceia cred ca la
ac.,st articol este loc a se voth amendamentul meu.
D. I. C. Breitumu. D-le preedinte, art. 8 a fost modificat in
comitetul delegatilor, insa in mod mai absolut cleat cum era redactiunea guvernului. La acest articol mai multi deputati vor sa
introducrt un amendament in cuprinderea urmatoare :
www.dacoromanica.ro

276

_Cassa rurala va puteh cumparh dela licitatiune publica. moce


se vor vinde silit sau de bun g. voie.
eiile
rCumpararea insgi nu se va puteh face decat pentru si in
contul cultivatorilor, cari ar fi stabilit cu proprietarul, sau in
caz de incapacitate a acestuia, cu reprezentantul sail legal, condiiunile
si-ar fi indeplinit formalitatile prevazute in legea de fata.
Cassa rurala va reprezenth pe cumpratori in toate actele
judecgitoresti si administrative pang la punerea in posesiune a
fiecarui cumparator in lotul sau.
Joate dispozitiunile prezentei legi se aplica si la cumpararile dela licitatie publica."
Asi voi s stiu claca D. ministra de interne admite un asemenea amendament, i dacil crede c local lui este la acest
articol.

D. V. Lascar. ministru de interne. D-lor, i noi ne-am preocupat de cestiunea de a se sti, daca, ar fi bine sa inlesnim taxanilor cumparari de mosii, care se \rand prin licitaiuni, i declar
crt impartasim aceasta parere ; rog insa pe D. Bratianu sa astepte
pada maine, cand vom formula, un articol, asupra caruia trebue
sa mai cugetam, fiindca sunt i mosii care depind de diferite epitropii, de curatele i altele, ash incat nu putem s acceptam o
redactiune pripitaD. A. Stolojan. Comitetul delegatilor a respins amendamentul D-lui Dobrescu-Arges si al D-lui Ciocazan.

Se pune la vot art. 8 si se adopta astfel cum a foqt modificat de comitetul delegatilor.

Se da citire art. 9.
D. I. N. Iuncovescu. D-lor deputati, propun la vest articol
urmatorul amendament, prin care se d o sanctiune dispozitinnilor cuprinse intr'insul, caci 'astfel cam este el red actat, nu enprinde nici o sanctiune.
Iata amendamentul :
Propun a se adaugh la finele articolului :
_Fara prejudiciul pedepselor prevazute de codul penal.
Oricine poate denunta amenintarile sau agresinnile facute
si Cassa rurala e datoare a lua act de clansele."

I. Iancovescu, V. All Kogidniceanu, C. if. Cioca2an, C. T. Gnigorescu, A. Iliescu.

www.dacoromanica.ro

277

D. V. Lascar, ministru de interne. D-lor deputati, in prima


parte a amendamentului D-lui Iancovescu se zic urmAtoarele :
..FAr prejudiciul pedepselor prevrtzute in codul penal.Cred crt este inutil a se adrtugh aceste cuvinte deoarece
toate amenintarile si lovirile ce se vor -produce cu aceast ocaziune vor fi judecate i pedepsite. i chiar dacit prtrtile la urn rt
se vor intelege intre ele, totusi actiunea Ii va urmit calea ei.
Intru cat priveste partea a doua, care zice : Orcine poate
denunth ameninprile i agresiunile fAcute i Cassa ruralrt e datoare a lua act de dansele.
Cred cA aceasta dispozitiune nu-si are locul si ratiunea de
a fi trecut in lege, deoarece consiliul de administratiune este
compus de persoane destul de capabile, care pot cumpAni in destul
de bine. dacrt denunitArile ce se fac sunt sau nu serioase.
Deaceea rog pe D. Iancovescu sa-si retragA amendamentul.

D. A. Stolojan. D-lor deputati, in urma explicatiunilor date


de D. ministru de interne, amendamentul D-lui Iancovescu s'a
respins de comitetul delegatilor.
Se pune la vot am:Andamentul D-lui Iancovescu si se
respinge.

Se pune la vot art. 9 si se adopt astfel cum a fost modificat de comitetul delegatilor.

Sedinta din 25 FeTruarie 1S97.

D. preedinte. Acum la ordinea zilei avem continuarea discutiunei pe articole a proiectului de lege relativ la infiintarea
Cassei rurale.
Se dal citire art. 10.
D. preedinte. D. Ciocazan are cuvantul.

D. C. Ciocccan. In urma respingerei amendamentului meu


de ieri, prin care propuneam casi ofrterii pensionari sit profite
de beneficiile legei, amendamentul ce aveam la acest articol, ne
mai putand fi sustinut, renunt, la cuvant.
D. prq.edinte. D. Scortescu are cuirantul,
D. G. A. Scortescu. D-lor deputati, la acest articol am sit'
www.dacoromanica.ro

278

propun un amendament conceput din spiritul legei. Voiu da citire acestui amendament si pe urma 11 voiu desvolth.
Iat amendamentul meu:
Art. 10: Satenii cultivatori, cari doresc a cumprit o moie, vor inainth cererea lor direct Cassei rurale, aratand localitatea in care doresc a deveni proprietari, pretal maximum pe care
il pot plati pe hectar i catimea de pamant ce le este necesar.
Cassa rurala va avea intocmit un tablou in permanenta, uncle vor
fi inscrise aceste cereri, dandu-le publicitatea cea mai intinsa.
G. A. Scorfescu,
3I. Kogdlniceanu, V. G. JIorfun, D. T.
Apostol, C. T. Grigorescu, C. Arghir, C. Popovici, G. C. Dobrescu,
31. iioisescu, G. I. Pite.?teanu. A. Delimarcu.

D-lor deputati, legea de fata este produsul a doua tendinte.


Este produsul unei tendinte in favoarea clasei rurale i este produsul unei temeri, c inlesnirea ce se da satenilor de a deveni
proprietari, sa nu destepte In ei sentimentul de aviditate, care
intr'un moment poate deveni periculos pentru societate.
Deaceia, D-lor deputati, v3deti Ca in tot cursul legei, nii
este unitatea de directiune, care trebue sa insufleteasca un asemenea proiect de lege.
Art. I, care fixeaxa tendintele legei, este clar 1 Antonia
El spune c scopul Cassei rurale este de a inlesni la cultivatorii romani cumpararea de mosii dela proprietari. Child vedem acest articol pus in capul legei, nu poate fi indoiala pentru nimeni, ca legiuitorul a avut in vedere inlesnirea clasei rurale. inlesnirea satenilor.
Prin articolele urmatoare in* spiritul care conduce legea,
economia generala a ei, vedem ca. se schimba, caci mai in toate
articolele figureaza in primul caz interesul proprietarului.
D-lor, dad' vroim s facem o lege in favoarea clasei rurale,
trebue ca firma sa fie in acela spirit cai economia legei: sa
nu fie o firma inelatoare, care s fie pusa acolo numai ca o
mangaiere, iar nu ca un fapt de care ne preocupam.
Animozitatea neinteleasa, temerile nejustificate, ce a excitat
proiectul de fata, a facut, dupi mine, ca s'a schimbat tendinta
care la inceput animase pe legiuitor. Acestui spirit reactionar,
bazat pe temeri himerice, se datorete faptul, ca din legea aceasta
cu firma taraneasca pretutindeni sii dispara initiativa Vtraneasca,
care trebuia, sa villa in primul loc, i sa fie inlocuit aceasta iniwww.dacoromanica.ro

979

tiativa prin initiativa proprietarului. Acest spirit nou care defigureaza cn desavarsire proiectul depus, se datoreste acuzarilor
drepte ce s'au adus acestei legi, zicand ca nu va servi decat pe
proprietarii scripatati, oferindu-le mijlocul de a'si desface pe un
pret avantajos mosiile acoperite de datorii.
Am fost fericit de a auzi pe toti oratorii care s'au succedat
la acea tribuna, afirmand ca aceasta clasa de oameni nu-i intereseaza, nu a fost un singur glas pentru proprietarii faliti, si cit
cu totdi nu au avut cleat o singura grija, aceit de a inlesni 133
tarani,
grije care este si mobilul legei de fata, de a le usurh,
crimpararea proprietatilor.

Dar, d-nii mei, daca, scopul legei de fata este de a inlesni


pe tarani de a'si cumpara mosii, nu e bine oare ca legea s.
fie alcatuita Inca sa nu poata fi nici o indoiala, nici o discutie
posibila asupra unui principiu consimtit de toti ? Eu unul nu pot
vedea niciun inconvenient, din contra Vail un bine, caci se afirma,
se stabileste in mod clar, ca scopul legei raspunde titlulni care
ii poarta.

Ar strica numai acelora a caror tinta ar fi alta decat aceasta.


Dar, d-lor, nu ,3 numai aceasta, v atrag atentiunea asupra
unui fapt foarte gray.
Se tie, si s'a zis cu ocazia discutiunei acestei legi. C o parte
din taranii cumparatori de loturi pe mosiile statului, au parasit loturile cumparate. Aceasta parasire in unele locuri s'a datorit
precum am arataf o, luptei naturale pentru aclimatizarea locuito-

rilor stramutati din caminele lor originare. Dar o parte din loturile parasite au fost parasite din canza ca cumpararea lor nu
era rezultatul unei nevoi adevarate, unei nevoi reale simtite.
(And prezintam o nourt lege agrara, e bine sa se prevada acest
neajuns, e bine ca sa se prevada in lege, ea sa se cumpere mosine numai in centrele unde este simtita necesitatea din parfea
locuitorilor, iar nu sa se inlesneasca, gratie legei, o impacare
oarecare a unor proprietari cu cativit locuitori din satul lui.
pentru aceasta impacare, sa ajunga Cassa rurala s cumpere mosii

in unele centre taranesti, unde populatiunea poate nici nu are


nevoie...

D. V. Lascar, ministru de interne : Cassa rurala nu cumpara


acolo.

www.dacoromanica.ro

280

D. G. A. 8coctescu. Ba cumphr cand se iveste o oferth din


partea proprietarului. Iata ce zice art. 10:
..Proprietarul, care voieste a'si vinde mosia, va face oferta
printr'o cerere scrish chtre Cassa ruralh...L
D. V. Lascar, ministru de interne: Dach se vor ghsi cumpartori can s primeasch conditiunile, vanzarea se va face.
D. G. A. Scoqescu. V'am aratat c pericolul existh intr'o
imphcare de poruncealh intre ctiv locuitori i proprietar. Eu
cred eh amendamentul de fath rhspunde la aceasta.
Cassa ruralh, child vede cereri din partea unui centru de
populatiune, child vede eh in cutare kcalitate este o nevoie ceruth de phmant, eh locuitorii din cutare localitate au adresat o
cerere arhtnd nevoia de o catime de hectare, Cassa ruraili arath
aceasta nevoie i atunci proprietarii din aceit localitate vor veni
si vor face ofertele lor si aceste oferte. de care vorbeste art. 10,
vor fi reale, chci va sti c cutare pret va gsi cumphrgtori ; ai
in acelas timp nu vom avek reprosuri, ch, vom aveA phinnt phrhsit si c aceasta distribuire nu a fost produsul unei nevoi simkite.

Intr.un cuvnt ameudamentul de fata voieste sh stabileasch


in mod perfect nevoile thranilor de a avea piimnt si conditiunile
in care pot aveh acest pamant, precum i pentru proprietar sa
stie mai dinainte c peste pretul de... nu va putea primi nimic.
D-lor, stiu ch D. ministru de interne, chruia i-am expus acest amendament, imi va raspunde eh va chuta, eh printr'un regulament, sh prevadh aceastii necesitate ; cred insh Ca un asemenea

regulament nu ar transa cestiunea. El ar prevedea numai kca litatea unde se vor face aseinenea cereri, neinlhturand insh posi bilitatea pentru proprietar de a-si indeplini scopul lui.
Deaceia v'asi rug s primiti acest amendament, ch el arath
spiritul legei si arata ca legea este filcuth in favoarea thranilor,
departhnd in acelas timp ideea, eh este facuta in scopul proprietaril or.

D. C. Popovici. D-lor deputati. proiectul guvernului in art.


10 se exprima astfel :
Oferta nu se primes,te, clae asupra imobilului exist vreun
proces pendinte relativ la titlul de proprietate.

In caz and procesul ar fi privitor numai la o parte din


mosie, acea parte se va exclude din vanzareL.
Comitetul delegatilor a gasit cu cale sh suprime acest articol
www.dacoromanica.ro

281

si 1-a inlocuit printr.o dispozithme crt. proprietarii srt inainteze


Cassei rurale toate actele care le au si Cassa rurala, prin advocatul ei Si la caz de trebuinta. cand acest advocat nu va fi suficient, prin advocatii statului, va studih actele si daca advocatii
in intelepciunea kr. vor crede c procesul, care e pendinte asupra mosiei, este un proces serios. se va inlatura mosia dela vanzare. daca insa, fie din convingerile lor proprii, fie din alte motive. vor ajunge la ideea ert procesul este sicang, mosia se va
vinde la Omni.
Atat in sectiuni cat i aci. en ma opuu din toate puterile
mele contra acestei idei.
D-lor, In ara romaneasca cuvantul ultim in justitie nu-1 au
advocatii. si daca ar veni toti advocatii din Bucuresti, nu numai
cei dela Cassa rural, i daca ati voi sa mai aduceti Inca i diu
alte Vari si vor spune cL eu in cutare proces nu am dreptate, absolut pentru mine nu face dovada aceasta, caci se poate intamplh
ca la urmrt jnstitia s vin i sa spuna ca toti acesti advocati an
fost inselati i crt en am dreptate. Sa luam cazul ca o mosie are
proces si se trimit actele la Cassa rurala si advocatii Cassei eu
advocatii dela ministerul domeniilor spun, ea procesul este un
proces de sicana. Mosia aceasta, pe baza opiniunei emise a a dvocatilor, se vinde la tarani : cel care a facut procesul nu se tine
invins, merge la tribunal i castiga. i ash 'Ana in ultima instanta.
In acest caz ce faceti D-voastra, cu mosia vanduta la tarani ?
D. C. _Tama. Cestiunea este transata.
D. C. Popoviei. D-voastrii zicei ca cestiunea este transata.
Art. 34 iatrt ce zice :
rCumparatorii de loturi. duprt punerea lor in posesiune, nu
vor puteh fi deposedati prin nici-o actiune in revendicare sau alta.
Se va puteh exercith numai o actiune personala contra Cassei rurale. Ea se va prescrie prin 10 ani dela incheerea actului definitiv de vanzare dintre proprietar si Cassa rurala".
Vedeti D-voastra in cazul acesta, &Ind mosia se va vinde la
tarani, si in urma justitia va stabili, c reclamantul a avut dreptate, Cassa rnralrt ramane indatoratrt ca sa dea despagubirea.
Dar aceastrt Cassa de uncle va plati ? Tata acum ce zice art.
35 la aliniatul e :
.,0 alocatiune anuala pentru cheltuelile de parcelare, de administratiune, i pentru constituirea milli capital de rezerva".
www.dacoromanica.ro

282

Va srt ziat este cert, c'ti, aceastrt Cassil rnralli va plriti din
capitalul de rezervh, care este depus tot de chtre tarani. Ash dar
in definitiv, eine plliteste gloaba ? Tot triranul! Ei bine, D-lor,
vedeti c este cevet inexplicabil, child asemenea dispozitduni se
pun intr'o lege, care se zice ca este facutri sg, vie in ajutorul trtranului.
Apoi D-voastrti stiti cil nici particularii, nici Creditul funciar
nu imprumutit pe un proprietar a carni mosie se afla in proces,
si D-voastra voiti chiar sa vindetd asemenea mosii de veci la Orani !

Iata, D-lor, pentrnce eu propun urmtorul amendament :


La articolul 10, se va mentine partea intE din proiectul
guvernului, adiert :
n Oferta nu se primeste, daat asupra mosiei existil vrenn proces

pendinte relativ la titlul de proprietate.

C. Popovici, G. Ghitescu, MI Moisescu, V. D. Vasiliu, I. Mano-

liu, D. 8chileru, I. Macovei, B. Munteanu, G. Russu-Cornaci, dr.


Poppescu, V. M. Kogadniceanu, N. Iulian, I'. G. Mortun, C. Dobrescu-Arge.f, L. 8akelary.

Cred, D-lor, a este foarte bine, foarte just, foarte prudent


ca o mosie, care se afig in proces, sh nu se vandil Vtranilor, ci
sg, se astepte pang ce proprietarul isi va termina, procesul si va
dovedi ea este singur si deplin proprietar pe ace& mosie. Fac apel
la onor. Camera si la D. ministru al domeniilor si la D. ministru
de interne, ca sit binevoiasat a admite amendamentul meu, sau
mai bine zis, srt primeasca a se restabili redactiunea din proiectul guvernului.
D. I. N. Iancovescu. D-lor deputati, proiectul primitiv al guvernului, contineit, dupd parerea mea, o dispozitiune foarte bung,
de natura a garantit pe silteni si Cassa ruralrt in contra evictiunilor. Crezandu-se insrt at poate sg, se intample oarecare sicane,
s'a scos din proiect articolul, care ziceit at o mosie ce se aflit in
proces nu se poate vinde, sub cuvant ca aceastit dispozipune de
sigurant expune pe tarani la eventualitati. Dar atunci statul trebuiit sa ia o masura ca srt garanteze pe tarani si pe Cassa ruralrt

si s'a pus art. 34 care zice :


Cumparatorii de loturi, duprt punerea lor in posesiune, nu
vor puteh fi deposedati prin nicio actiune in revindecare sau alta.
Se va puteit exercitit numai o actiune personala contra Cassei ru7)

www.dacoromanica.ro

*)83

rale. Ea se va prescrie prin 10 ani dela incheierea actului definitiv de vanzare dintre proprietar si Cassa rurala".
Vedeti, d-lor, en acest articol se desfiinteaza actiunea in revendecare si se schimba si prescriptiunea. Dar nu este numai
codul civil care revolutioneaza, ci s ajunge si la o expediere
fortata. Inchipuiti.v un proces de revendicare al lui X cu Y. Y
se grabeste stt vanda proprietatea sa Cassei rurale. X *HO
'Ana la cea din urma instanta ; dar proprietarul nu mai are decat o
actiune personala in contra lui Y, care si aceasta se prescrie dupil
10 ani. Prin urmare vedeti ea in mod piezi se violeaza Constitutitinea, care garanteaza proprietatea.
Cred dar ca* este mult mai bine sa fie mentinut articolul,

cum a fost propus de guvern.


D. C. Dobrescu-Arges. La acest articol am si eu un amendam ent in cuprindere :
.,Aliniatul 7. In fine, d'un certificat al grefei tribunalului si-

tuatiunei imobilului, constatand ca, in timp de 6 luni de publicitate, nu s'a ivit nici o pretentiune de revendicare sau alt drept
oricare asupra mosiei pusa in vanzare-.
Adiea pe langa celelalte sease conditiuni, ce se cer la prezentarea actelor, sa mai aduca proprietarul un certificat prin care
sti se constate ca in timp de sease luni de publicitate, filcuta de
tribunal nu s'a ivit asupra mosiei nici o actiune de revendecare
sau alta imprejurare, care ar putea impiedich vanzarea mosiei,
dupil acest timp mosia sa se scoata in vanzare. Cred ca aceasta
solutiune este mai bunk decat cea propus a. de art. 34, si iata dece:
Din art. 34 nu reiese clar, c ranii crimparatori de loturi,
desi nefiind deposedati de pamantul cumparat, totusi nu vor scapa
d'a tin plati inert odata valoarea loturilor, ce detin, in mana aclevaratilor proprietari. De aceasta fatalitate taranii cumparatori
nu pot en niciun pret, seriph ; i atunci Va puteti inchipui ce se
va intampla.
Eu cred, ea este absoluta nevoie de o anume institutiune ca
ci

sa vina in sprijinul Cassei rurale, purgand proprietatile de ipoteca si inlaturand pericolele evictiunei. 0 lege asemenea este
in Australia, ea a fost adoptata de Statele-Unite si Anglia este
pe punctul de a o admite asemenea. 0 lege de felul acesta trebue cu add- mai mult d'a o adoptit, cu cat marile noastre proprietati se vor desface prin vanzare.
www.dacoromanica.ro

284

Deci, nici amendamentul d-lui Popovici, nici art. 10 din


lege, nu dau deslegare acestei grele cestiuni. llacii en am propus
adaugarea conditiunei a seaptea, a fost numai in scopul d'a des_
tepth atentia d-voastra, i d'a primi s adoptam i noi reforma
numit: _Acte Torrens reforma despre care am vorbit mai sus.
Chiar daca d-voastra insii nu yeti binevoi sa admitetd legiuirea
aceasta, care a dat cele mai bune rezultate in Virile uncle s'au aplicat, tot vom fi obligati mai thrziu s'o aducem i noi, 616 e
singura lege care pedeoparte d siguranta proprietarului, ca,
procese de proprietate nu vor mai aveh, ca'i inlesneste transmisiunea. i pentru cumpArator oferg aceleasi foloase. Amendam,

tul meu fiind analog legiuirei Torrens, sper ea onor. guvern


Camera nu'l vor trece cu vederea.
D. prefedinte. Amendamentul D-lui Dobrescu e sustinut de
5 D-ni deputati.
Voci. Nu este sustinut.
D. preedinte. Nefiind sustinut, se inlAturii din discutiune.
D. Iepurescu are cuvAntul.
D. B. Iepurescu. D-lor deputati, cu ocaziunea discutiunei ge-

nerale, eu am avut onoarea sa sustin acest proiect de lege din


toate puterile si va declar ca Pam sustinut tocmai pentru c mi
se pareh, c desi aceastg lege se referia, la nesfArsita cestiune
de pamAnturi pentru populatiile noastre rurale, o repet, imi pa
reh c. legea aceasta, de astdat i pentru prima oar% cel putin,
se departh dela principiile agrare, dela principiile revolutionare,
si se indrumA &are niste idei mai largi, mai sanAtoase, catre
principiile pactului nostru fundamental inteun cuviint.
Este adevarat, c eu n'am avut onoare sa asist la desbaterile ce an avut loc in sAnul comitetului delegatilor, si imi pare
ran de aceasta. cAci dacA asi fi fost prezent, poate c asi fi gasit
destule cuvinte, ca sA coaving pe colegii nostri, ca modificAnduse art. 10, ask dupA cum se aflA modificat de comitetul delegatilor, se face un ran legii, i aceast'A inovatie nu cadreaza, deloc
en principiile conducAtoare ale legii in discutie.
D-lor, vechea redactiune a proiectului erit mai bunk si nu
aduceit nicio atingere dreptului de revendicare a proprietarului
uzurpat. respectAndu-se astfel i spiritul Constitutiunei noastre
de a nu atinge intru nimic dreptul sacru al proprietatei.

www.dacoromanica.ro

285

In ce fel se afia redactat acum, insg. acest articol ? Ce se


autoriza prin noua redactiune ?
Un ce nemai obisnuit, o adevarata monstruozitate juridica!
Un ce direct contra celor mai esentiale principii ale Constitutiunei, un ce pe fatrt contrariu textului cel mai formal al constitutiei tarei noastre !
Dar, se mai autorizeaza prin art. 10, ash dupil, cum e redactat de comitet, inca cevit!
Se mai autoriza cevh, un ce, care daca s'ar voth, ne-ar prezenta tarei ca pe niste oameni fara nicio logica In actele lor.
D-lor, dacd in 1864 s'a putut voth o lege agrara, clack contra acestei legi la 1864, care dupa cum spuneam in discutiunea

generala, in realitate nu e cleat o expropriere MOO a proprietatei. nu s'a ridicat toata lumea proprietariceasca, este, Ira rog sii
credeti si imprejurarea c, pe atunci n'aveam o constitutiune
caci Constitutiunea noastra dupa cum stiti, n'a fost votata cleat
in urma, i cred c dui-A 1866, data promulgarii constitutiei
noastre, nu mai este permis niciunuia din partidele noastre politice s'a se atinga de pactul nostru fundamental, fie in mod doghizat, fie asa, brutal dupg, cum voim sa o facem acum, dupa cum
ne invita sa o facem d. B. Missir, autorul acestui giuvaer legislati v.
Noi, D-lor, nu suntem Camera comunelor din Englitera. noi
nu putem face si desface ca aceasta mare institutie englezeasert,
noi ca Camera ordinara trebue sa respectam Constitutiunea tarei,
care ne garanteazd existenta noastra politica i ne apara de multe
arbitrarinri.
Dar, D-lor, art. 10 ash cum este redactat de delegati, trebne

sa nu uitam & se leaga intaiu en art. 34, si votand art. 10. pre
judecarn primirea sau respingerea art. 34, prin urmare child discutam art. 10, nu putem pierde din veclere dispozitiile art. 34,
care consacra aceasta monstruozitate juridica, cum c proprietarul

neglijent, al carui phmant s'a vandut de catre o alta persoang,


de care un proprietar numai aparent, nu mai poate intenth ac
tiune in revehdicare, i pentruce? Pentruca mosia sa, in loc sa
fie vanduta oricarei alte persoane, ormarui alt muritor, a fost
vanduta taranilor. Ce rationament, cata absurditate !
D-lor, oricat de mare ne-ar fi insa solicitudinea noastra pen-

tru tarani si cred ca In aceasta privinta sentimentele mele nu


pot fi puse de nimeni la carantina nu putem totusi merge pang
www.dacoromanica.ro

986

acolo incat s desfiintarn principiile fundamentale ale Constitutiunei si desigur la aceasta am ajunge admitand art. 34 ash dupli
cum este redactat de comitetul delegatilor. (Aplauze).
In adevar, iata acum, D-lor, ce ne spune art. 52 al Constitutiunei, si vedeti cat de mult a tinut constituantul sa'si afirme
vointa, cand a fost vorba de dreptul de proprietate, si cu drept
cuvant, caci constituantul s'a ferit ca de ciuma de ideile hazardate, de ideile politice revolutionare. (Aplauze).
Constitutiunea noastra find iesita din tranzactiunea color
doua, maxi partide istorice, ar fi din parte-ne, permiteti-mi cu-vantul, o tragere pe sfoara, un abuz de incredere, dac profitand
de majoritati, am escamoti principiile dreptului comun in materie
de propri etate.

Eu unul nu m'a pot face complicele D-voastra!


Iata ce zice art. 19 : Proprietatea de mice natura, precum
si toate creantele asupra statului, sunt sacre i neviolabile.
Nimeni nu poate fi expropriat, cleat pentru cauza de utilitate publica legalmente constatat i dupg o dreapt i prealabird despagubire."
Si observati, c legiuitorul, pentruca sa nu dea loc la interpretare, nu s'a marginit numai cu aceastg parte a articolului,

ci merge si mai departe sg determine ceeace se intelege prin


cauza de utilitate publica.
Prin cauza de utilitate publica urmeazg a se intelege numai comunicaliunea i salubritatea publica, precum $i lucrarile
de apararea tarei."
Va sg zica inovatia comitetului de delegati nu cuprinde nici
una din aceste ipoteze, i socotesc c nici chiar prin interpretare nu s'ar puteh sustine ca. aceste vanzari de pamanturi se fac
pentru cauza de utilitate public ri. de interes general.
Vedeti dar, D-lor, cat de mare si cat de brutala ar fi aceasta
calcare a pactului nostru fundamental.
Camera, D-lor, si mai cu seama Camera de jos, trebue s
se arate tot atat de geloasg in respectarea drepturilor constitutionale casi Senatul, si nu am face bine, nu am face o bung politica, daca am trece cu usurinta peste toate aceste consideratii.
Mi-am permis sa va semnalez aceasta violare a legilor noastre. i v rog dar, D-lor deputati, rog i pe guvern, sa binevoiasca a cauth o alta formula. care sa ne impace pe tot,i, care sg
www.dacoromanica.ro

287

impace toate principiile acestei legi, care sA lase dreptul de proprietate si pe viitor sub regimul dreptului comun.
Deaceea propun un amendament in sensul acesta.
D. V. Lasccir, miniNtrid de interne. D-lor, douii amendamente

s'au propus, unul de D. Scortescu i altul de D. Popovici ; D.


Scorteseu cere stt, prevedem prin lege, ea tranii, eaH ar voi sA
cumpere o moie, au dreptul s se adreseze la Cassa ruralA i
sA'i zicA: voiu sA cumpAr cutare mosie din cutare localitate, plAtese atAt...

D-lor, suntem contra acestui amendament, fiindcg, este in


contra spiritului legei, i dacii s'ar admits de D-voastra acest am endament, ati schimbit cu desAvarsire spiritul legei i ati face
pe lume sA creada crt noi am urmarit alt scop de6At acela, care
l'am avut in vedere, cand s'a facut proiectul de lege. Care
a fost scopul care 1-am urmarit? SA recunoatem taranilor cA au
dreptul sA cearA dela Cassa ruralA sa fie datoare sift le dea 'Amara i sA cumpere cu oHce pret dela proprietari?
Aceasta nu a fost in intentiunile noastre ; dreptul tAranilor
la pamant a fost rezolvat odata pentru totdeauna la 1864. La
1864 s'a inchis cu destivArsire dreptul la pamAnt. Ce facem noi
astazi? Care este scopul care il urmArim ? Nu este decAt pur i
simplu ca sti le punem la dispozitiune creditul statului, ca atunci cAnd se vor gAsi proprietari, sa vAnda de bunAvoie i nesiliti de nimeni, ei sa aiba. putintA sa; cumpere.
Taranii trebue sA stie cA nu au drept sit*, cearA pamAnt, c
statul nu este dator sa le dea pAmAnt, i ca statul le inlesnete
numai creditul, cum inlesnete credit numai comerciantilor pentru comert, i cum va inlesni in curAnd i industriasilor credit,
prin un proiect de lege ce'l vom prezenth, ea sA propkeasca.
Atat i nimic mai mult.
Este, insA, amendamentul D-lui Popovici, fatil de care la
prima vedere ar puteh cineva. sA fie surprins i sA se intreb
cum se poate sA nu se primeasca un amendament ca a cesta, care
nu are alt scop decht sa restabileascA articolul din proiectul guvernului. Lucrul se explicri uor noi prevAzusem cA ori de chte
ori va exista un proces asupra unei mosii, aceit moie nu poate
fi cumpAraffi prin Cassa ruralA. Comitetul delegatilor a zis ca aceasta dispozitiune, dupti care un proprietar sA nu poatit sa'si
vandA mosia, cAnd este un proces asupra ei. sau cum zicea D.
www.dacoromanica.ro

288

Dobrescu, atunci and in timp de 6 luni se va constath ca este


proces, sa nu se poata vinde, nu poate fi
Comitetul delegatilor a inlaturat o asemenea dispozitiune,
pentru cuvantul foarte simplu ca nu este destul s fie un proces, pentruca titlul de proprietate sa fie contestat in mod real.
Cassa rurala, care are oameni competenti la clispozitiune, are sti
judece valoarea procesului.

D-lor, and se prezinta la Cassa rurala titlurile de proprietate, oamenii competenti au sa examineze i s vada daca cal
care face oferta este proprietar, i cand se va convinge ca este
proprietar real, atunci incuviinteaza vanzarea, in caz contrariu are
sa o respingl. Care este insa inconvenientul care il prezinta articolul, ash cutn a fost redactat de guvern ? Inconvenientul erh

ca orcine ar fi putut, sau din eroare sa faca vrun proces, sau


din rea credinta sa facrt un santaj i sa intenteze o actiune
neintemeiata. Ei bine, numai prin faptul acesta sa se zadarniceasca vanzarea ?

Apoi cine nu stie ea se poate intamplh adeseori, ca unii


proprietari cari nu ar vrea ca vecinul lor sa vnd, sa dea o petitiune pe 25 de lei si sa zica : revendic eu aceasta mosie. Parerea
noastra este dar, ca a avut clreptate comitetul delegatilor, sa nu
admita c numai pe simplu fapt ca ar existh un proces, sa se
inlature vanzarea. Cassa rurala prin oamenii si competenti are
sa cerceteze si s aprecieze daca procesul este serios sat, nu.
D-lor, ziceh d. Popovici adineaori, ca cestiunea de a se sti dacit
procesul este serios sau nu, nu are sa o judece advocatii, ci instantele judecatoresti, i c adeseori se intampla ca instantele judecdtoresti sa dea hotariri contrarii opiniunei advocatilor. Ash
este; dar ordecateori se gaseste o institutiune privata, sau de stat,
care este data pe maini de oameni zdraveni, nu poate fi pericol.
Creditul funciar rural exista dela 1876. Ei bine, acolo nu
zic aproape ca nu exista contestatiuni, dar nu ma inse1 s zic
ca la 5 cereri de imprumut, se gasesc 2 3 pretentduni fictive,
pentruca sa se poata pune maim pe cevh, fie din buna credinta,
fie din rea credinta. Apoi dad. Creditul rural ar fi admis teoriile
d-voastra, va asigur crt nu se puteh realizh pang acum nici a 10-a
parte din imprumuturi. Urdechteori a fost indoiala asupra titlurilor, Creditul a inlaturat cererea de imprumut, i ordecateori a
avut convingere ca este numai 0 sicana. ca este tin adevarat
www.dacoromanica.ro

santaj a mers inainte i a acordat imprumutul si rezultatul ii

cunoasteti cu totii ; Creditul funciar exista de mai bine de 20 de


ani i pana astazi nu a pierdut niciun proces si nu se gaseste

inaintea instantelor judecataresti nn singur caz in care sa se fi


zis, c acela care si-a ipotecat mosia nu este adeviirat proprietar,
si procese, slava Domnului, au fost destule.
D. N. Ceaur-Aslan. Dar ce se face cu art. 34 si 35 ?
D. V. Lascar, ministrul de interne. Nu ne ocuplim acum de
articolele 34 si 35, vom veni insa i la acestea,
In ceeace priveste teama care o are d. Popovici, crt poate
sa se Wilda mosii, care nu sunt ale adevaratilor proprietari, en
il rog s ian aiba aceasta teama, caci consiliul de administratie
astfel cum a fost alcatuit, este o garantie si noi nu am facut de
cat ceeace este si in legea Creditului funciar rural.
Va. rog dar s inlaturati amendamentele si sa votati articolul
ask cum a fost formulat de comitetul de delegati.
Mai este o chestiune importanta, cea ridicata de D. Iepurescu si care a fost atinsa in treacat si de alti D-ni oratori: ce
se face in caz de revendicare, caci se poate intamplk ca Cassa
rurala sa cumpere fie dela licitatie publica, fie dela particulari...
D. B. lepurescu. D-le ministru. mi se pare ca s'a facut o
confuziune, pentruca art. 10, ask cum a fost redactat de guvern
a fost suprimat de comitetul de delegati nemai existand dar
nici o legatura intre art. actual 10 0 art. 34 imi rezerv dreptul
de a vorbi si propune un amendament la acel articol.
D. V. Lascar, ministrul de interne. Se poate intampla insa ca
cu toate aceste precautiuni relative la formarea consiliului de
administratie si a serviciului contencios, sa se 'cumpere o mosie
dela un nou proprietar. Chestiunea aceasta este transata de art.
34, ask ca. nu este locul sa o discutam aci.
Deaceea vA,' rog s respingeti amendamentele.
Voci. Inchiderea discutiunei.

Se pune la vot inchiderea discutiunei si se primeste.


D. A. Stolojan. Am de facut o intrebare D-lui ministru de
interne. In acest proiect de lege se vorbeste despre aducerea
planului i hotarnicia mosiei. Dar da,ca mosia nu va fi hotarnicita
ni proprietarul va aduce acte legale dela toti vecinii proprietari,

prin care sit se spung ca ei nu an nici o pretent,iune, atunci se


poate face vanzarea?
19

Acte

www.dacoromanica.ro

290

Asupra acestui punct cer faspunsul D-lui ministru.


D. presedinte. Discutinnea este inchis6 asupra acestui articol,
v rog acum ca D-voastrrt, impreung cu membri comitetului de
delegati, sil v.& pronuntati asupra amendamentelor ce s'au propus la acest articol.
D. A. 8tolojan. D-lor deputati, amendamentul D-lui Scortescu a fost respins de comitetul delegatilor ; asemenea si amendamentul D-lui Popovici. S'a f&cut Ina, de comitetul delegatilor
o modificare la aliniatn] III al art. 10, suprimndu-se cuvintele
lwtdrnicia mosiei, pentruc& multi din proprietari poate nu i-au
hotrnicit motia bor.
Se pune la vot amendamentul D-lui Scortescu i se respinge.

Asemenea se respinge amendamentul D-lui Popovici.


Se pune la vot art. 10 cu modificarea introdusit de comitetul delegatilor si se adopta.
Se art citire art. 11.
D. C. I. Brdtianu. D-lor deputatd, in edinta de ieri am propus un amendament la art. 8, pentruca A, poata cumpgra, Cassa
rural& moiile ce s'ar scoate in vanzare prin licitatiune. D. ministru a declarat cit primes-to amendamentul meu, dar di locul

lui nu este la art. 8.


Intreb dar acum pe D. ministru, dacri nu este locul add ca
s adauggm acel nou articol.
D. V. Lascdr, ministru de interne. Cred cg aci este bine a
se introduce amendamentul ca art. 11 : iar art. 11 din proiect s&
d eying 12.

D. A. Stolojan. Am de fticut aci o observatiune. Prin art. 11


se pine indatorire Cassei rurale ca s& trimit& la fata locului o comisiune, compusii din un inginer hotarnic i un delegat al Cassei
rurale, ca stt verifice planul prezentat de proprietar i intinderea
fiecarei categorii de pamnt. Dar mai este ceva, : D-voastr ii. care
vti ocupati de capacitatea vanzatorului, nu vii, ocupali i de capacitatea cumparatorului. D-voastrii voiti s dati pmant far& nici
un control ? Nu voiti s& dati drept Cassei rurale ca stt controleze i ea pe cumprkori ?
D. V. Lascdr, ministrul de interne. Negreit cil da.
*edinta se suspend& pentru cinci minute spre a se pronunth comitetul asupra amendamentului D-lui Brtitianu.
www.dacoromanica.ro

291

La redeschiderea sedintei, D. preedinte acordrt cuvrtntul

D-lui raportor al comitetului de delegki.


D. A. Sto lojan. D-lor deputati, comitetul delegatilor a prima amendamentul propus la art. 11 in cuprinderea urmritoare :
Art. 11.
Cassa ruralri va puteh cumprtra, dela licitatiune
public moiile ce se vor vinde silit sau de bunrivoie.

Cumpkarea ins'al nu se va puteit face deck pentru si in


contul cultivatorilor, cari ar fi stabilit cu proprietarul, sau, in caz
de incapacitate a acestuia, cu reprezentantul sau legal, conditiunile vanzkei si-ar fi indeplinit formalitkile previtzute in legea
de fatd.
Cassa rurald va reprezentit pe cumprtriltori in toate actele
judecrttoresti si administrative, 'Anil la punerea in posesiune a
fieckui cumpkittor in lotul sAu.
Toate dispozitiunile prezentei legi se aplicg i la cumprtrkile dela licitatiune publica".
Se pune la vot acest amendament i se adopea.
Se drt citire art. 11 devenit 12.
D. A. ,tolojan. D-lor, la observatiunea pe care am facut'o
c. trebue Cassa ruralri s aibri control si asupra cumprtrAtorilor,
adicrt nu numai asupra capacititlei lor, dar i asnpra valoarei lor
economice, am crizut de acord cu D. ministru, c astfel se intelege acest articol, i c prin regulamentul de aplicatiune al legei
se va hotriri aceasta.
D. V. Lascar, ministru de interne. Se intelege de sine ca.
Cassa rural, cand va examinh titlurile vnzkorului, are s examineze i capacitatea cumpArrttorului, srt vadit daca este major,
dad, este minor sau incapabil, i dacg trebue sg, i se acorde cumprirarea prin Cassa ruralti.
Cu aceste explicatiuni, v rog srt admiteti art. 11 devenit 12.
D. A. Delimarcu. Cine stabilete pretul vanzilrei, chid se
face prin licitatiune?
D. V. Lascar, ministru de interne. Cassa ruralrt impreunrt cu
yAnzgtorul.

D. A. Deliinarcu. In caz insrt, cnd concurentii ar exagerit


pretul la licitatiune. cred crt atunci este bine srt nu cumpere
Cassa ruralgt.

. D. V. Lascar, ministru de interne. Cassa rural nu va puteh

www.dacoromanica.ro

292

oferi la licitatiune cleat pretul stabilit de &Ansa i convenit intre


phrti.

D. C. Iarca. Aci se zice c consiliul de administratiune,


child va primi conventiunea dintre parti, va trimite la fata locului comisiunea, Set examineze intinderea fiechrei categorii de
phmnt.

Intreb acum : D-voastre intelegeti c prin conventiunea proprietarului cu shtenii sh fie fixat i pretul fiechrui lot in parte ?
Cad iath ce se poate inthmplit : se fixeaza pretul total si loturile
nu sunt de aceiasi calitate. Atunci un atean poate s vinh, sh
zic c lotul care i se dbi lui nu face atilt cht ar veni duph pretul
total, in proportiune cu calitatea phmntului. Atunci ce se intampla ? Poate renunth shteanul la lot, sau este obligat al ia ?
D. V. Lascar, ministru de interne. Cestiunea este transath prin

art. 12, care spune ca imphrtirea mosiei se face pe categorii

cluph calitate.

D. B. Iepurescu. Duph declaratiunea D-lui ministru de interne, pare ca rezulta ca numai majbrii pot cumparh sau vinde.
D. V. Lascar, ministru de interne. Pot si minorii prin reprozentantii lor legali.
D. B. Iepurescu. Rog s se ia act de aceasth declaratiune.
Se pune la vot art. 11 devenit 12 si se adopth.
Se dri citire art. 12 devenit 13.
D. C. Dobrescu-Argq. La acest articol propun urmdtorul
amen d ament :

Art. 12, al. II. Pretul fixat do consiliul de administratiune


asupra mosiei scoasa in vhnzare nu va puteh sh intreach pretul
mosiilor statului din aceit regiune, si cu care s'a vndut locuitorilor agricoli."
D-lor deputati, una din bazele acestei legi este fixarea preturilor. D-voastre ati sustinut ca acest pret erh o norma peste

care nu se poate trece, dar ca are Cassa rural putere de a'l


reduce.

Intreb, dar aceasta normh cum o putein fixh ? La mosiile


statului vndute pang azi, este valoarea locatiya sau vamalh Si
pretul pe regiuni. S'au fixat 3 clase : 700 de lei, 500 si 100. De
ce noi n'am admite aceasta norma dreapta... (Intreruperi).
D-lor, aceasta cestiune, eu cred ch este in consciinta fie-

www.dacoromanica.ro

293

crtruia dintre noi, i deaceea rog. ea, examinnd cu atentiune


ceeace propun, srt binevoiti a primi amendamentul meu.
Amendamentul D-lui Dobrescu, nefiind sustinut de 5
D-ni deputati, se inliiturtt din discutiune.
Se pune la vot art. 12 devenit 13 i se adoptii.
Se citete art. 13 devenit 14.
D. C. Dobrescu-Arge.?. La acest articol propun urmatorul amendament:

Art. 14, al. IV. Din momentul incheierei actului definitiv


1 al punerei in posesiune a lotului ales, fiecare cumpi-triltor e
de drept dator a plati pretul lotului situ. Care Cassa ruralrt. conform dispozitiunilor prezentei legiL.

D. prqedinte. Sunt cinci deputati cari sustin acest amendament?


Voci. Nu sunt.
D. presedinte. Amendamentul ne fiind sustinut, se inlaturrt
din discutiune.
Se pune la vot art. 13 devenit 14 i se adopta.
Art. 14 se suprimrt.
Art. 15 se adopta fruit modificare.
Se drt citire art. 15 (articol nou propus de comitetul delegatilor, care devine art. 16.
D. B. Missir. D-lor deputati, in acest articol s'au strecurat
oarecare erori de redactiune i nu s'a tinut seama bine de elementele delictului de inselritorie, de escrocherie.
Tata in adevar cum se exprim al. I din acest articol: In
tot ce privete cumpararile fAcute prin Cassa ruralg, tratarile se
fac direct de &Ansa cu cumpdreitorul, sau cu unul sau mai multi
delegati dintre decnOiL.

Negresit cri in loc de cumpeircitor a voit sa ziC vdnzdtor;


apoi cine sunt ddn#i? Se referit la sateni, e adevarat, dar nu e
o redactiune nemeritrt.

Propun dar acest aliniat sg se modifice in chipul urmrttor :

In tot ce privete tratarile de cumpitrari prin Cassa rurath, ele se fac direct de dnsa en vanzrttorul i cu unul san
77

multi delegati dintre cumprtrgtori".


Asemenea propun a se modific
se ocupa de delictul de escrocherie.

i aliniatul al doilea care

www.dacoromanica.ro

294

D. B. Iepurescu. As,i dori. sh tiu daca onor. preopinent d o


alth definitiune delictului, deckt aceea care este data de lege?
Voci. Nu.

D. B. Iepurescu. Daca nu, crecl ea este bine sa nu incercrun


a da definitiuni noi, care sunt greu de dat si aceasta dificultate

o cunoasteti cAt e de mare si cata vreme a tinut in loc pe reclactorii codului Napoleon.

Deaceia, rog pe colegul nostru D. Missir, sa'si restranga amenclamentul si sa se refere pur i simplu la dreptul comun.
D. B. Missir. Aliniatul al doilea prevede escrocheria speciala in materia aceasta, si nu va sa zica ca s'ar fi putut inlocui cu codul penal, care are o formula mult mai larga si putek
da loc la indoieli.
C"and s'a introdus aceasta dispozitiune, ideia a fost ca nu
cumvit, in Cassa rurala, sub numirea de mijlocitori, ceiace este
permis in comert, sa se introduca adevarati inseldtori, cari. s.
profile de foloase nu numai banesti dar si morale; sub cnvautul
de interveniri, sa speculeze pe sateni. Asemenea mijlocitori trebue
&it se pedepseasca ca escroci. Noi nu voim insa ca toti mijlocitorii sa fie pedepsiti, departati. Aceasta ar fi nedrept si in contra intereselor chiar ale partilor.
Poate sa fie mijlocitor de care sa fie nevoie. Ash, proprietarul ori satenii trimit pe cineva sa ia o lamurire, s caute un
act, sa scoata un certificat, i nu potd s pedepsesti pe orice
mijlocitori. Noi am zis sa se pedepseasca numai acei mijlocitori
can i. vor intrebuinta promisiuni de influenta, sau mice alte manopore prin care sa faca pe om sa creada ca altfel nu se puteh indeplini asemenea lucru, iar nu i aceia can i. au sa faca servicii
reale, sa examineze acte, sa vada 'laza sunt ipoteci, etc.
D. C. G. Politimos. D-ta voiesti sa faci o portita advocatilor.
D. B. Missir. Negresit ca are sa fie nevoie si de ajutorul
advocatilor pentruca are sa fie vorba de examinare de acte. Nenorociti insa vor fi aceia cari se vor duce sa consulte pe advocatii prosti, de id vor incurch.
D. Politimos bine face ca nu face pe advocatul.
Prin urmare propun a se diodifich i acest al doilea aliniat
in sensul urmator:
n Aced cari in vederea vrunui folos, se fac mijlocitori, intrebuintand promisiuni de influenta sau de credit imaginar, san
www.dacoromanica.ro

995

mice alte manopere, spre a se cumpara un imobil, sau o portiune de imobil prin Cassa rurala, se vor considera ca inselatori
si pedepsiti conform art. 333 din codul penal.
D. A. Stolojan. Comitetul delegatilor a primit amendam entul D-lui Missir.
Se pune la vot acest amendament si se adopta.
Se pune la vot art. 15 (nou) devenit art. 16 astfel modificat si se adopta.
Se da citire art. 16, devenit 17.
D. N. T. Popp. D-lor, sentimentul D-voastra, al tutulor, e
sa ocrotiti cat se poate pe thranii cumparatori de pamant. Modul de plata a primantului este unul din punctele cele mai capitale ale acestei legi, si ath D-voastra aveti ocaziunea de a dovedi taranului interesul ce'i purtati.
In acest articol se prevede ca plata pamantului sa se faca

iii nurnerar, si m explic.


Cand toate pl4ile vor ramane asit dupa cum este in proiectul de lege. adica sa se Lea in renta, ce se va intampla? Este
in deobste cunoscut c oferta scade pentru totdeauna pretul.
R enta fiind oferit de toti fostii proprietari, cari ar vinde moiile, concurenta ce totdauna isi vor face, va fi in detrimentul
cursului. Va apash deci prin aceasta scadere de curs pe tarani.
prin faptul ca toti proprietarii cari vor cunoaste cursul ei, vor
pretui pamantului in raport cu scaderea rentei. Va sa zica, admiVaud ca renta va fi cu 10, 15 la suta, sub pani, aceasta scridere
va fi in paguba taranilor, caci ei vor trebth s plateasca cu atat
mai mult.
Fiecare Oran deci va plati aceasta diferenta in valoare nominala a rentei, si va fi o consecinta pagubitoare, in socoteala
thranilor cumparatori.
Alaturi de aceasta, este design" si pentru creditul public al
statului o consecinta rea. Scaderea rentei rurale, scaderea cursului. va apash desigur i cursul rentei amortizabile, pe care statul mai in fiecare an, pentru satisfacerea necesitatilor sale, este
silit sa o emita. Emisiune de renta rurala se poate face, dar vanzarea acestei rente sa se faca de dare ministerul de finante, cum
se face si cu renta emisa pentru alte lucrari publice ale statului;
caci desigur, totdauna ministrul de finante va fi mai in masura
sa obtina un curs mai favorabil decal zecimile de proprietari.
www.dacoromanica.ro

296

D-lor, imi aruncai putin privirea asupra studiului minutios


al onor. D. raportor al acestui proiect de lege, si ghsesc in extrasul din legea ruseasch art. 9, in care se zice :
Imprumuturile se fac de banch cu bani in numerar, strnsi
de banch prin emisiune de titluri neunite : certificate de stat
pentru banca funciarri a thranilor".
Vedeti, D-lor, c nu ar fi inovatiune din punctul de vedere
al manipulhrei financiare. Este cevh deja stabilit intr'o tarh uncle
s'a fcut experienth. Cred ca D. ministru, care a prezintat acest
proiect de lege, va recunoaste. precum i D-voastrh, crt este in inferesul mentinerei cursului rentei rurale si a rentei statului, primirea acestui amendament i yeti binevoi a'l admite, deoarece
el este facut in interesul thranilor, s; mai presus de toate in interesul mentinerei creditului statului.
lath cum sunrt amendamentul meu:
Indath duph transcrierea actului de vhniare, consiliul de
administratie decide remiterea in mhinile vnzritorului a totalului pret, in numerar".
77

N. T. Popp, C. G. Vernescu, V. Kogalniceanu.


D. V. Lascar, ministru de interne. D-lor, in art. 16 se prevrtzuse c statul va emite renta ruralh 5 la suth. Noi v. rughm
sh binevoiti a incuviinth ca renta ruralh in loc de 5 la sutrt, sh
fie de 4 la a-La Si sh fiti incredintati c cursul rentei se va mentine, fiindch este garantatrt nu numai de creditul statului, dar mai

este garantath de prunantul pentru care s'a emis aceastrt rentrt.


Si afarrt de aceasta, avem convingerea c creditul statului sh se
mentin atat de bine, incht vom puteit transforma renta noastrrt
din 5 la suth, in 4 la suth.
Deaceia, s nu mai impovAram renta de 5 la sutrt si va rog
sii primiti ca renta sh fie 4 la sutd.
D. prefedinte. La acest articol mai este un amendament propus de D. Scortescu.
D. G. Scortescu. lb retrag.
D. A. Stolojan. Comitetul delegatilor a re spins amendamen-

tul D-lui Popp.


-- Se pune la vot acest amendament si se respinge.
Se pune la vot si se adopta art. 16. devenit 17, cu modificarea propusrt de guvern : adica ca renta in loc de 50 sh fie 4Io.

Se da citire art. 17, devenit 18.


www.dacoromanica.ro

997

D. Dined Schileru. D-lor, daca renta Cassei rurale este ga-

rantata de stat, tot asa emu sunt garantate si scrisurile Creditului funciar, i daca o mosie se Oa ipotecatrt la Creditul rural,
atunci pentruce renta Cassei rurale sa nu fie primita la Creditul
funciar suta In suta, ci dupg cursul hilei?
. D. V. Lasear, ministry, de interne. D-lor, art. 17 prevede ca
atunci cand se vinde o mosie asupra careia ar fi sarcini ipotecare,
toate aceste sarcini trebue sa fie pi:kite. si adauga ea pot fi platite in renta., insa pe cursul zilei. D. Schilern cere ca srt'fie platiff): cu renta al pari. cu alte cuvinte s admitem un curs fortat.
Renta statnlui are cursul ei dupg pia i acela care a dat bani

cu imprumut are dreptul sa fie plkit integral, si dach i se phiteste in renta, un poate sa fie platit en 10 sau 130/, mai putin.
Deaceia Va rog sa respingeti amendamentul D-lui Schileru.
Se pune la vot art. 17, devenit 18, si se adopta Para"
modificare.

Se da citire art. 18. devenit 19.


D. Pand BUM:U. D-lor deputati, o mica. observatiune am sa
fac asupra acestui articol in ceeace priveste intrebuintarea cuvintelor de rentd rurald. Aceste cuvinte nu corespund en valoarea si
esenta, ea sa zic asit, a efectelor ce se emit in virtutea acestei
legi. Obligatiunile ce se emit sunt niste inscrisuri funciare si din
momentul ce ele sunt intemeiate pe valoarea pamantului care le
garanteaza, atunci ce int,eles are cuvantul de renta ?.. (Intreruperi).
Renta a fost niste efecte ale statului, care la inceput s'a

numit renta perpetua si in urma renta amortibila; aceste dona


rente sunt en totul alteevit cleat ceeace sunt inscrisurile funciare.
Afara de aceasta. intrebnintarea euvantului rentd rurald este
impropriu i din alt punct de vedere, eaci se poate eonfunda en
denumirea de renta a primantului. Calitatea, fertilitatea unui prtmint in comparatie cut alte primanturi se numeste rent. Deaceea
en propun ca cuvintele rentd rurald srt se inlocniasca cu cuvintele bonuri rurale, cuvinte care se gasese si in programul nostril,
intelegandu-se prin ele inscrisuri funciare rurale.
D. N. T. Popp. D-lor deputap, voiu Ineerc en ocaziunea
diseutinnei acestui articol, s va semnalez pericolul cel mare de
care este amenintat creditul statului.
Dela inceput trebue hash' sa declar ca dad, ar fi fost vorba
ca sa inlesneasca Cassa rurala credite numai aeelor 'farani, munwww.dacoromanica.ro

298

citori de primnt cari n'au prtmant, sau cari au mai putin de dou
hectare, casi unii i altii sa:si complecteze o intindere panit la
cinci hectare, intelegeti D-voastr c atunci n'ar fi absolut nimic
de discutat intruck priveste garantia statului. i pentruce Intaiu, pentrucit cinci hectare de primal* cat s'a Osit c este indestul pentru traiul unei familii tknesti, indealkuri de valoarea intrinseca a pamantului, are garantia muncei aceluia care
devine stryan al pandodatului, si in deafarri de aceasta, totdeauna
child e vorba de rolul statului el vine in ajutorul celui slab. Liberalii si conservatorii au fost totdeauna de acord, ca In cestiunea tarrtneascrt srt imbungVateasca, prin legi i credite, munca romaddh.

Dar cnd e legea de fatrt, care, duprt cum d. prim ministru


n e-a declarat, e chematrt a face inlesniri nu numai celor cari
n'au pamant, dar si acelora cari prin diferite legi dela 1864 si
pn astrtzi sunt proprietari de Onahnt, atunci se schimbrt cestiunea. Rizicul e al statului, iar beneficiile sunt ale individului
si din aceasfa economie de lege, cum e conceput i redactata,
nu reiese deck un privilegiu, care, din nenorocire, nu are sti fie
in favoarea a acelora cari nu au pa.mnt, ci tocmai in favoarea
acelora cari mai au si care sunt mai indfazueti ca at mai facil
achizitiuni.

Economia acestei legi este dar nu socialisfa, ci ultra-socialista.

Socialistii au de obiect de a pune un lucru in comun si


ai imprtrti roadele acelui lucru ; dar nu e mai putin adevArat at
tot in comun socialitii iau i sarcinile, frispund pentru tot ceeace
priveste exploatarea bunurilor in comun. Apoi aceasta este cestiunea care ne preocupg pe noi? Nu. Lucrul e cu totul altfel
Noi cram pamhnt acelora ckora le-am dat odatti .mijloace sa'si
complecteze si sa'si intindg tarina atat de mult, incht sa fie imposibil a'l cultivh bine, ca din roadele acelei culturi s ias'a o
prosperitate si, prin urmare, o garantie a creditului ce se pune
in circulatiune. Apoi daca D-voastfa veld voth articolul ash cuni
se prupune, oare nu este aceasta o lege ultra-socialistV
Dad. D-voastrrt aveti atata confienta in consiliul de administratdune al acestei Casse rurale, aveti si confien ta. in valoarea
prtnahntului ce se vinde la locuitori i aveti confientrt si in garantia muncei, atunci pentruce D-voastert intindeti garantia rentei rurale pusil in circulatiune in socoteala statului?
www.dacoromanica.ro

9 99

Spuneti. c aceastg renth ruralh va fi garantath de pgmhnturile vndute; chci zichnd astfel, atunci se face o deosebire mare.

se face un act prin care niciodatg gi sub niciun chip nu se


prejudiciazh garantia Statului fath cu celelalte rente emise de
stat.

Dac h. institutiunea ce D-voastrh o creati este bung, bine


garantath prin consiliul shu de administratiune si prin celelalte
mijloace de garantie ce luati, atunci ce nevoie mai este de garantia statulni?
Lhsati ca efectele ce se emit sh fie garantate de mosiile ce
se vhnd si nimic mai mult.
Am zis i repet, eh inteleg ca garantia statului s intervinh
Si e dator statul sg interving ori de ate ori este vorba de u1.3
interes general economic si national, sau ea sh ajute pe locnitorii
Mfg phinnt i In acest ordin de idei sunt pentru garantia statului. Dar clack' nu tine.ti socoteal de aceasth idee, ci faceti un
privilegiu pentru o anumitg clash, pentru acei cari au calitatea
de cultivatori de phmant, atunci aceasta nu o mai inteleg.
Noi, mai ales cei din Oltenia. unde populatiunea este deash,
vom fi aphsati a ne vinde mosiile, si aceasta nu in interesul celor lipsiti de pgmant, ci pentru o clash privilegiath ce o creeati
i care nu sunt muncitorii de pgmnt.
Acesta nu se impach nici cu principiul general, nici cu rolul statului in creearea de institutiuni.
Pentru aceste motive nu pot primi articolul ah cum este
redactat, ch renta ce se emite sh fie garantatg de stat.
Natural este ca renta ce se emite sh fie garantath de phnahntul ce se vinde, dar nu de stat : in asemenea conditiuni Ii
are ratiunea de a fi, altfel nu.
lath, acum amendamentul ce am onoare a propune :
Renta rural h. este la purthtor, primith ca garantie de casele publice si garantatg de phnihnturile cumphrate prin Cassa
ruralg".
1). P. S. Aurelian, preledintele consiliului. D-lor, toath argu-

mentarea D-lui Popp este tardivii, deoarece prin art. 16, care
s'a votat, se zice : c renta este garantatg de stat.
D. Sechiari. Valoarea pilmntului se va plati cu renth nominalh, sau duph, cursul zilei?

www.dacoromanica.ro

3110

D. V. Loscar. ministrul de interne. Pretul se plateste In rentri ;

insh renta va fi calculath duph cursul zilei.


D. C. Popovid. D-lor deputati, dach renta se platete duph
cursul zilei, cum se impach atunci art. 19 care zice : eh' renta ru.Tall se emite in limita pretului mosiilor cumprate.
Dupg acest articol, dach se cumprult o fake de parahnt cu
5( X) de lei, nu se poate emite renth decht pentru 500 de lei. Child pill-

testi 'Irish proprietarului pretul fhlcei. Ii dai in loc de 500 de lei,


450 de lei, cht este cursul zilei.
Diferenta dar de 50 lei, de uncle are sh se ia ?
A fost foarte logich intrebarea D-lui Sechiari ; cum pilititi
D-voastrit prin renta, aceste moii?
D. V. Lascar, ministrul de interne. Imi pare foarte bine ca'
ati ridicat aceastrt cliestiune, pentruch in practich ar fi putut da
nastere la dificultriti.
D-voastrrt vh intrebati : cum are sh se pfateascrt mosiile, in
renth sau numerar ? In rentrt.
Inati mai intrebat : aceasth rentil are sit fie calculath duprt
valoarea nominala sau duph cursul zilei ? Se va calculh duph,
cursul zilei. si s v. explic pentruce. Atunci chnd cumpiir cinevh o proprietate, pretul totdeauna Ii fixeazh in numerar, i este
necesar ca s se fixeze in numerar, pentruch se poate intrunplh,
ca" din momentul child se fixeazrt pretul, pfing child sr', se efectueze vilnzarea, pretul rentei s varieze, de uncle erh 90, sh smirch
la 85, si atunci s rrtinhnrt inselat proprietarul. i contrariul, dach
se urch. statul pierde, iar cumphrtorul este silit s plateascrt diferenta.
D-voastr v'ati mai intrebat: cum se impach art. 19 din lege?

Foarte bine: ce zice art. 19 ? Spune c renta care se va emit e


111.1 va puteh sh covhrseaschi pretul vnzgrilor facute.

Cum are sh se fach aceasth emisiune de rentrt? Aceastrt


renth are s se emith atht, cht este necesar pentru a prati in mod
integral pretul mosiei. 0 fi renta 80 la suth, are sh se emith
renth de 100, si dach o mai fi o diferentri de 20, dupg cursul
zilei, are sh se mai emith Tenth de 20.
D. C. Popovici. E absolut imposibilrt teoria d-lui ministru.
Inteleg c proprietarul sh fie pltit duprt cursul zilei, desi. eu
sunt de idee a se plati dupri valoarea nominalk cum se face la
Creditele funciare. care ti cl valoarea nominalh in scrisuri funwww.dacoromanica.ro

301

ciare, cand te imprumuti acolo, dar atunci ce faceti d-voastra cu


emiterea rentei? Aveti o mosie pe care o cumpArd Cassa ruralA
en 100000 de lei. D-voastrA cand emiteti renta, nu priteti i 111.1 e
posibil s emiteti rentA pentru 120000 de lei, pentrucd legea spune
cgt renta se emite in limitele pretului mosiei : deci renta se considerg pe pretul nominal.
Prin urmare, puneti in lege ca renta se va emite, nu conform pretului inoiilor, ci conform pretului zilei, si atunci sunteti in regulg.
D. Em. Costinescu. Cestiunea e mult mai sirnpld dealt s'ar
pArea, la prima vedere. Child se face pretul intro vanziltor i
cumparAtor, acest pret se fixeaza intaiu pe valoarea reald.
Spre exemplu : un proprietar a vandut atatea pogoane pe
pe o sut de mii lei. Dar in ce are sA fie plait acest pret, ? In
renal 4 la sutA.
Care e diferenta intre nominal si cursul zilei ? SA zicem 10
la sufa.
Atuuci se majoreazA cu Math, suma stabilitrt si se prevede
in invoialg, ca: are sti se plateasca mosia cu 110000 rentilvaloare
nominalg. Faptul acesta e cu desAvarsire de acord eu tetul art.

19. Ce s'a convenit intre proprietar i cumpArAtori ? Si dea


110000 de lei in rentA; deoarece s'a tinut seami c cursul rentei este cu 10 la sutA mai jos cleat valoarea. Ce zice art. 19 ?
Renta ruralA se emite in limitele pretului mosiilor cumOrate". Va s zie6 s'a stabilit 110000 nominal, in loc de 100000
tinand seama de diferenta de curs si se emite 110000. Intreruperi).

Mi se observA cA cursul variaz: dar in momentul cAnd se


face o mnvoia1, existA un curs oficial si invoiala se face pe baza
lui.

Nu vedeti d-voastrA, c dacA ar fi altfel art. 19, nu ar avea


niciun sens. Nici crt poate sa fie altfel, nici eh s'ar putea aplich
legea altfel, sA se autorize oare Cassa ruralA sA emitA ca renal,
s ia bani pe mAsura vanzArilor si operatiunilor, cat va putea sa
prindA pe renta vndut i sa. plAteascA la vanzAtori? Dar asemenea emisiuni nu se fac ca la stat, in sume mari, cu ajutorul
unei case importante, ca s'a se dobandeasca, cel mai mare curs
posibil, ci cu incetul; pe mAsura vanzrilor de mosii, prin cursuri foarte variabile, va varia dar i cifra nominai emisa. : ai

www.dacoromanica.ro

302

si cum srt se stabileascg atunci anuitatea de plata ? Dacit insit


invoiala se face prin cifra rentei emise, anuitatea rezultii din intaia invoialg facuta liber intre prtrti.
Prin urmare, sistemul preconizat de cei cari cer sa' se plteascg efectiv suma convenit Si Cassa rurala srt emit renta, nu
e bun, va da nastere la complicatitmi i va fi o diferenta insemnatO intre valoarea bunurilor cumprate si a rentei ernise.
Cel mai bun sistem este, prin urmare, al legei, eaci invoiala liber incheiat g. intre vanzdtor i cumpOriltor, proprietarul
stabileste pretul in
care vinde tine seama de cursul rentei
vederea acestui curs, si se emite rentO pentru valoarea nominaltt
a vOnzarei facute, stabilindu-se astfel i anuitatea de plOtit.
Nici nu poate sO fie alta.
Voci. Inchiderea discutiunei.
D. prefedinte. D. Ciocazan are cuvAntal in contra inchiderei.
D. C. M. Ciocazan. D-lor, v rog sa nu inchideti discutiunea,
pentruch explicitrile date de d. Costinescu, mai mult ne-au incurcat, cu toate c e recunoscut ca mare financier.

Nu se poate initelege cum cursul rentei poate fi acelasi gi


in timpul invoielii si in timpul cnd se face plata ; pentrucit din
momentul cnd invoiala intro cumparator si vnzAtor e perfecta,
va trebui srt treacit mult timp cu diferitele formalitriti ce Cassa

rurala trebue s faca prt in momentul child plata se

face

si in acest timp renta va fi supusrt la cresteri sau scaderi. E dar


absolut trebuincios sgi se stie cum va fi pratit vanzAtorul si eine
va suporth scrtderile, deoarece Cassa rurald in niciun caz nu
poate sa; si le asume.

Prin urmare, este necesar ca s. continue discutiunea, pentruce s ne Thmurim asupra acestei cestiuni. Eu v rog dar srt nu
va pripiti pentru a inchide discutiunea. Cred c insusi guvcrnul
se va ralia la parerea mea si d-voastr yeti binevoi, in interesul
legei, a nu inchide discutiunea.
Se pune la vot inchiderea discutiunei si se respinge.
D. A. Stolojan. D-lor, d. ministru de interne se inseal cu
desvArsire. Nu ma' prinde mirarea din .partea d-sale, pentrucii
d-sa n'a fost prezent in ziva cnd s'a discutat aceastO cestiune
in comitetul delegatilor.
D-lor, Cassa rurala plateste pe proprietar in rentil nominalh. ccj iata cum sung art. 19 :
www.dacoromanica.ro

3( )3

,,Renta ruralh se emite in proportiune cu cumptirririle fricute

de Cassa rural* iar suma acestei rente nu poate covarsi pretul


mosiilor cumphrate.-

Dealthparte, la art. 17, se face o exceptiune numai pentru


creditorii privilegiai sau ipotecari, pentruch acestia nu sunt datori sh primeascrt renth nominalh, deoarece ei au dat bani si prin
urmare, ei trebue s5. fie platiti integral. Cassa ruralti este in drept
sh vndrt din renth cat Ii trebue, ca s plitteasch in numerar pe
creditori...
D. P. Sechiari. i eine plhteste diferenta ?
D. A. Stolojan. Pldteste shteanul, si iath cum : S'a fixat pretul
mosiei 300000 de lei si taranii platesc loturile lor calculate pe suma
de 300000 de lei.

Dar, D-lor, statul cum face ? Statul vinde obligatiuni in valoare de 600000 de lei pe cursul 95 0 0 prateste pe creditor cu aceasth

sumg in numerar, chni restul pretului pe cursul nominal, il

drt

vnzhtorului. Shtenii au cumprirat mosia pe 300000 de lei si clack


este o diferenth intre cursul nominal si cursul pietei, aceasth di-

ferenth, priveste pe vhnzhtor, iar atteanul pfateste anuitatea pe


3 00000 de lei.

Acum ce o sh se intmple ? In realitate Cassa ruralri, and


Ta fixh pretul moii, o s vadh crt mosia face 300000 de lei si poate
sit

dea un spor...

D. Em. Costinescu. Trebue srt-i dea, nu poate ! Aceasta am


spus'o Si eu.
D. A. Stolojan. Dar aceasta nu se poate fixh prin legi, pentruer). cursul variaz Si trebue sh lhsam Cassei rurale aceasth facultate fife.
D. Em. Costinescu. Acelasi lucru am zis si eu.
D. A. Stolojan. Dach ai zis tot ash, atunci suntem de acord.
Acura, incht priveste amendamentul propus de D. Popp, comitetul delegatilor l'a respins.
Se pune la vot amendamentul D-lui Popp i se respinge.
Se pune la vot art. 18, devenit 19, si se adopfa.
D. A. Stolojan. D-lor deputati, comitetul delegatilor a admis
a se adgugh la finele art. 16, devenit 17, urmiltoarele cuvinte :
in valoare nominald.
Se pune la vot modificarea propush la art. 16 si se adopta.
Se dh, citire art. 19, devenit 20.

www.dacoromanica.ro

304

D. C. C. Iarca. D-lor deputati, la acest articol propun un


amend ament in urmatoarea cuprindere :

Propunem a se adilugit la art. 19 urmatorul aliniat :


..In niciun caz ins'a emisiunea de renta nu va fi mai mare
de 300000 de lei anualL.
Const. larca, a Ghitescu, dr. Popescu, a G. Politimos, P. Se_
chiari, C. G. Vernescu, I. Iancovescu.

D-lor, institutiunea aceasta care o faceti, daca se va pune


pe un picior prea mare de desvoltare, atunci de sigur ca va produce in ara o perturbatiune imensrt. D-voastra intelegeti prea
bine, ca aci nu este vorba de a satisface numai dorihtele satenilor
de a cumparit parhant, ci mai trebue menajat i creditul statului
pentru alte trebuinte i dacal D-voastra nu ati limit prin lege

suma de renta pe care trebue s'o emiteti in fiecare an, atunci


Cassa rurala se va vedeh, de acord cu ministerul de finante,
silita sa refuze de multe oH cererile, i lumea va crti zicnd ca
unii sunt favorizati, iar altii nedreptAiti. Cnd insrt fixati in lege
o limita peste care nu se poate trece, atunci cererile care nu vor
puteh fi satisfacute, se vor respinge in mod legal, pentru cuvntul
crt nu mai sunt foncluri.
lath, D-lor, pentruce propun acest amendament i cred ca
ar fi prudent sa-1 votati.
D. C. Popovici. D-lor deputati, tin sa se constate in edinta
publica i srt se inscrie in Monitor, pentru a servi la comentarea
acestei legi urmatoarele doua lucruri stabilite in comitetul dalegatilor, in de acord cu guvernul, dupa cererea mea :
1) Ca* renta nu se va puteh emite deca in valoarea pretului
hotarit intre vanzatorul si cumparatorul mosiei ; ca se va plati
vanzatorilor si proprietarilor pretal in renta agricola pe valoarea
nominald, iar nici de cum pe cursul zilei, cum s'a sustinut de D.
ministru.
II) Creditorii unei moii vor fi achitati astfel: dacrt de exemplu
o moie in valoare de 100000 de lei este datoare 50000de lei, iar 50000

de lei ar fi urmat srt-i ia vanzatorul, insa cum in lege se zice crt


creditorii trebuesc sa fie platiti in numerar, iar nu in valoare
nominala, Cassa ruralrt va pl'ati prin rentrt rural, dupa cursul
zilei, in contul vnzatorului, i din suma ce are el a lua toata
datoria, i numai restul de rentrt, orcare ar fi el, se va da vanzrtwww.dacoromanica.ro

:3(

)5

torului. S'a stabilit insa, in comitetul delegatilor si D. raportor ne-a


spus ch ash s'a inteles : crt din renta nominalrt inthiu s se vandrt

dintr'insa atht cat se va acoperi datoria i numai restul ce va


ramane dela acoperirea datoriei, sg. se dea in maina proprietarnlui
in rentrt pe valoarea nominal. Aceste explicari s'au dat in comi-

tetul delegatilor si tin s constat aceasta si in sedinth publich,


pentruca nu in urm legea sit se explice altfel.
D. A. Stolojan. D-lor, nu e tarti pe lume unde s'au inlesnit
stenilor mijloace de a cumpArh mosii, fr s fixeze in acest
scop o sumii oarecare. Rusii dau pe fiecare an cinci milioane ruble. Socotind rubla pe 3 lei, face 15 milioane de lei. In Irlanda
guvernul a dat odath pentru totdeauna o sumrt de 5 milioane de
lire sterline de lei ceiace face 125 de milioane.
Prin urmare, pentru asigurarea creditului nostru, ca sh, nu
se inchipuiascrt eh avem srt dhm iama in mosii, i ca o cestiune
de prudent,h, este bine s fixAm o sumh anualh pentru cumprtrarea de mosii, pAndla cinci milioane. (Intreruperi). Dach va fi
trebuinth de mai mult, 70M puteh spori suma. S drim o garantie di voim sh procedrim incet, s nu inundrim piata cu o sumh
mare de renth.
D. C. Iarca. D-le presedinte, declar c imi retrag amendamentul ce am propus.
D. A. Stolojan. Mi'l insusesc eu; totdeodatii vrt anunt ch comitetul de delegati in majoritate a primit acest amendament, ridicand insh cifTa de 3 milioane la 10 milioane. Aceasta este limita pana la care Cassa rural poate emite rentri, rAmAnnd insh
guvernului facultatea de a cere sporirea acestei sume, atunci
and se va voth bugetul Cassei rurale.
D. G. Popovici. D-lor, a voth acest amendament este a suprima legea. S vrt dau un exemplu cu o mosie care valoreazh
12 milioane. Ei bine, aceastrt mosie nu se va puteh vinde nici
odath si noi voim ca tocmai aceste domenii mari sh se populeze,
sh se imparth la thrani. Mi se va rrispunde crt, o asemenea mosie
se va impiirti in dourt sau trei phrti spre a se puteh vinde. Dar
nu cred c proprietarul unei asemenea mosii s'ar invoi sri facii
astfel, pentrucrt ash fachnd ar schdeh valoarea moiei. Afarh, de
aceasta, cnd eu trtranul ma voiu invoi cu d-ta proprietarul si
voiu veni la Cassa ruralh, atunci mi se rhspunde c s'a complec20

Acte (Si L.giuiri.

www.dacoromanica.ro

306

tat suma de 10 milioane i aceasta se ppate repeta mai multi ani


consecutivi, preferindu-se pe cei cari sunt mai favoriti.
Cred dar ca prin acest amendament se va distruge efectele
bune ale legei i lucrul acesta vad crt s'a facut prin toate amendamentele ce s'au primit. Deaceia v'ai sfatui, ca de cat sa se
ajunga la un astfel de rezultat, mai bine sa se retraga legea.
Se pune la vot amendamentul propus de comitetul d6legatilor i scrutinul se declara fara rezultat, neintrunind numarul de votanti cerut de regulament.

Sedinta din 28 FeTruarie 1897.

Acum la ordinea zilei avern continuarea discutiunei pe articole a proiectului de lege relativ la infiintarea Cassei rurale.
La art. 19 s'a propus uu amendament asupra caruia votul s'a declarat nul in edinta trecuta.
Mai inainte insa de a procede din nou la vot, iat care este
cuprinderea amendamentului
In niciun caz insa emisiunea de renta nu va fi mai mare
71

de 10.000.000 anual".
D. P. S. Aurelian, presedintele consiliului. D-lor, eu cred ea

in urma intelegerei care am avut cu D. raportor i cu comitetul


delegatilor, nu mai poate aveit loc acest amendament.
D-voastra sunteti liberi sin puneti la vot, dar guvernul cugetand mult asupra acestei limitari a emisiunei de renta rurala,
crede ca orice limitare este inutila, fiindca, in fond, guvernul
are controlul i privigherea acestui asezamant financiar, i atunci
intelegeti ea indata ce s'ar vedeit ca se poate periclita, catui de
putin soliditatea rentei, sta in maim statului de a tempera si opri orice exces de emisiune. Aceasta se face cu toate institutiunile.

La Creditul funciar rural se pusese o limita la inceput, insa


aceasta a cazut in desuetudine.
Astazi Creditul funciar rural opereaza pentru sume nedeterminate, pentru 10 milioane, pentra 7 milioane. pentru 9 milioane:
www.dacoromanica.ro

:307

si cu acest sistem Creditul funciar este cel mai statornic i cel


mai sigur asezamant dela noi din tara. Directinnea Creditului
funciar rural a dovedit c nu este niciun pericol. child se lasa
pe seama sa regularea operatiunilor. Deaceea va previu ca cei
cari cred ca se va face o emisiune prea considerabila de renta
rurala si ca o sa, se sdruncine creditul statului, o sa se produca
o saidere a rentei, arid dati voie a va spune ca. exagereaza.
Nu va fie teama, D-lor, ca se va pune in vanzare un numar prea mare de mosii : nu totd proprietarii se vor grabi a le
.vinde ; ar fi a presupune ea proprietarii ar voi sa se scape cu o
oil mai inainte de proprietatile lor : lucru imposibil de crezut.
Apoi. D-lor, e imposibil ca intr'un an sa. se vandit un numar ah
de mare de mosii, incat srt va ingrijeasca pe D-voastra. Statul care

are libertate sa vanda ori ate mosii va voi; titi cat vinde pe
fieeare an ? In anii cei mai buni, maximul a fost de 34 de mii de

hectare, iar ceilalti ani a vandut cate 25, 20. Apoi daca statul
abut vinde atat, cum credeti c prin Cassa rurala sa se cumpere
mai mult ? Apoi chiar cand s'ar intampht aa, nu e Camera, nu
e Senat, nu e guvern, care vazand ca vanzarile devin Ingrijitoare. sa vina cu o propunere ca sa opreasat? Lasati ca experienta sa dovedeasca 1 e totdeauna timp sa revenim.
VA rog dar, sa nu votali acest amendament.

D. vicepre.rdinte. Discutiunea find inchisa, pun la vot am endamentul.

Adunarea procede la vot. i rezultatul scrutinului este cel


urmator :

......

Votanti
Majoritate absoluta .
Bile albe

103
52
22
81

Bile negre
D. vicepredinte. Adunarea a respins amendamentul.
Se pune la vot art. 19, devenit 20, i se adopta astfel
cum a fost modificat de comitetul delegatilor.
Se da citire art. 20, devenit 21.
D. An. Stolojan. D-lor, la art. 16 ati votat ca dobanda sa fie
de 4 la suta ; prin urmare i aci trebue inlocuita cifra de 5 la
suta prin 4 la suta.
D. vicepre,sedinte. D. Scortescu are cuvantul.
D. G. A. Scortescu. Am cerat cuvantul la acest articol. fiind-

www.dacoromanica.ro

308

ca depusesem un amendament pentru schimbarea dobAndei din


5 la suta in 4 la sutil ; dar acum nu mai are loc amendamentul
meu, deoarece aceasta modificare este deja primit de Adunare.
Se pune la vot art. 20, devenit 21 i se adoptrt, cum a
fost modificat de delegati, inlocuindu-se insa cifra 5 la suta prin
4 la suta.
Art. 21 i 22, devenite 22 i 23, se adopta succesiv fara
modificare.

Art. 23 si 24, devenite 24 i 25, se adopta astfel cum


au fost modificate de delegatii sectiunilor.
D. C. G. Politimos. D-le preedinte, inainte de art. 25, voiesc
s propun intercalarea unui nou articol.
D-lor, fiindea din cuprinsul acestui proiect de lege ar putek
rezulth ca un satean este in drept s cumpere mai multe loturi,
imi permit sa propun urmatorul amendament :
Cumpararea mai multor loturi de catre un singur satean,

fie intr'o comuna, fie in alte comune din acela judet san din
mai multe judete, este cu desavarire interzisa.
Aceia cari se vor servi de certificate mincinoase, precum i
functionarii cari le vor fi liberat, se vor pedepsi ca falificatori.
C. G. Politimos, D. T. Apostol, 1 Constantinescu, C. Arghir,
N. M. Gilman, St. Papadopol, I. Manoliu.

Cu alte cuvinte, niciun locuitor sa nu poata cumparit mai


mult decat un lot.
D. A. Stolojan. D-lor deputati, comitetul a primit in principiu ideia din amendamentul D-lui Politimos ; ramne insa ca
ea sa se intercaleze in redactiunea art 25, caci acolo ij este locul.
(Aplauze).

Se da citire art. 25, devenit 26.


D. vicepreedinte. D. Ciocazan are cuvntul.
D. C. Ciocazan. Schimb cu D. Popp.
D. N. T. Popp. D-lor deputati, dispozitiunile acestui art. 25,

sunt poate cele mai importante din intreaga economie a legei si


cele care comporta o mai lung& discutiune, din care sa se rezolve cestiunea astfel, luck sa raspunda cerintelor economice.
S'a facut o confuziune, i, in kc ca din economia legei sa
reiasa ceeace urmarim noi, adica de a se puteh face proprietari
de panattnt aceia cari nu au parnnt, din contra dam mijlocul ca
www.dacoromanica.ro

309

tocmai aceia, cari mai au pamnt, s faca achizitiuni gi mai multe.


Scopul legei, scopul D-voastre al tutulor, trebue sir', fie de a ajuth

pe aceia cari nu au pamnt, in interes economic, in interes national, sa


hectare.

poata, cumparh chte un lot de pamhnt phat la 5

Cum este art. 25 redactat, in loc sa aveti satisfactiunea ct


ati facut cevh bun pentru clasa slaba, din contra, yeti aveh ca
rezultat, ca aceia pe cari ati voit sa'i ajutati, ramn tot intr'o
situatiune rea, in situatiunea de astazi. de compatimit, care v'a
indemnat sa luati in discutiune proiectul de fata.
D-lor, tocmai pentru ca sa ne ajungem scopul de a ajuth
partea slaba, eu am propus un amendament la art. 25, in continutul urmator :

Mogiile se vor parcelh numai in loturi pang. la 5 hectare,


cu preferinta pentru aceia cari nu au pamant: gi poate sa cornplecteze pang la 5 hectare gi aceia cari au mai putin.
D-lor, motivele care m'au facut sa propuri acest amendament,
mo tive economice gi financiare, aduchndu-le la cunogtinta D-voastra

intr'un mod detaliat gi desvoltat, imi place sa sper ca Ira yeti asocih cu mine gi yeti primi ca art. 25 sa se redacteze agh cum
avui onoarea a vi'l citi.
Ca motive economice. e absolut imposibil sa credem ca o
familie taraneasca va fi in stare sa cultive mai mult de 5 hectare in conditiuni rationale, in conditiuni care sa nu compromita
economia noastra nationala. Progresele sub acest raport, progresele in agricultura, e netagaduit ca se datoresc inteligentei
capitalului, unit cu munca agricultorului. In acele localitati unde
agricultorii au avut example dela conducatori intelepti, dela proprietari sau arendagi, i uncle au fost gi capitaluri, ca sa se poata
introduce gi maginarii, acolo agricultura a prosperat ; taranii cultivatori au imitat pe cei cari le dadeau exemple bune, pe proprietari gi pe arendasi.
Prin urmare, punndu-se in raport cultura pamntului din
localitatea unde taranii au fost lipsiti de asemenea exemple bune,
de capital, gi instrumente agricole, acolo gi sub raportul productitinei gi sub raportul calitatei, acele regiuni totdeauna au ramas inferioare. Cum la noi in tara partea cea mai productiva
este spre Dunare, acolo inteligenta gi capitalul au fost mai in activitate ; deaceia se gi constata ca starea economica a taranilor
www.dacoromanica.ro

310

este mult mai prospera pe lhnga Duntire, cleat la ptimanturile


de padure, sau in poalele muntilor.
Ash dar, D-lor, dac noi am da putinta acelor cari au astazi pamnt, sa mai poata Irina aveh pe lng ceeace au, desigur
ea' sub raportul ingrijitei culturi se va rash foarte mull de dorit.
Cu toate c populatiunea se inmulteste, cu toate c. nimeni n'ar
fi crezut ca pretul cerealelor sa ramana stationar, totusi starea
lucrurilor inlatura iluziile.
S va dau tin exemplu:
Acum 30-40 ani in urnati. pretul porumbului erh, pot zice,
mult mai mare decat astazi.
Eu, care sunt in comert dela 1862, nu'mi aduc aminte ca
pretul porumbului de export sa, fi fost vreodata mai jos decht
100 110 lei chila. Asttizi acest product agricol pentru export
este aproape cu desavarsire necerut.
Daca luam pretul pamantului, in regiunea Dunarei, adica
in partile de camp ale threi, pogonul se vinde panala 400 de lei.
Plata fticandu-se in renta de 4 la sut., desigur c acea renta
pusa mult in circulatiune. poate sti aiba o variatiune intre 90 si
80 la suta.
Deci taranul la noi va trebui sa plateasca pogonul de pamant panala 500 de lei in renta rurala, si cum termenul de amortizare al auestei rente este de 30 ani, sigur ca cota dobandei si
arnortizarea, fr insa a conth i cheltuelile de administraliune,
care dupa proiect se repartizeaza tot in sarcina cumparatorului,
va fi cel putin 7 la suta. Alaturi cu aceasta obligatiune ce gi-o
ia cumparatorul taran, va trebui sa se adauge si impozitele. Impozitul funciar, calculat pe veldt de 25-30 de lei pogonul, ash cum
s.a facut la ultimul recensamant, va fi Inca 3 lei de pogon ; prin
urmare, sarcina cumparatorului de pogon va fi peste 40 de lei.
Cultura generala i obicinuita la noi este : gru, porumb,
ovaz, orz, secarti.

In orce caz o cultura rationala nu suferg sa se semene de


doua ori in doi ani consecutivi pe acelas teren, aceleasi cereale.
Va sa zica, va trebui sa cultive intr'un mod obicinuit, odatti porumb i odata gram.
Ca exemplu : care este valoarea produntiunei unui pogon
de porumb? De sigur dupa starea actuala, si dac . iei mijlocia
de o chila, rodul pamhntului este inferior sarcinei care incumba
www.dacoromanica.ro

311

cumparatorului pe fiecare an: se intampla, in adevar, ca cultura


ajutatfi si de bun timp, s dea rod 12 14 hectolitri de pogon,
dar fiind i ani raj, nu se poate lua decal mijlocia de o chila de
pogon. Apoi cand chila se vinde cu 30 de lei, de unde are sit scoata
sateanul 40 de lei, can ii stint direct impusi cdanuitate i impozite
asupra unui pogon ? i apoi el si familia lui cu ce au sa traiasca ?
Vedeti, D-lor, ca in deafara de imposibilitatea de a cultivh, o

familia taraneasca, mai mult pamant cleat cinci hectare, acordandu-i-se facultatea de a lua mai mult pamant, negresit el, setos, primeste cu multumire ; dar noi trebue sa ne intrebana daca
e prudent sa:ii vindem pamant mai mult cleat poate munci, sa
ii dam o incurajare nu pentru a se desvolta, caci Ii lipseste capitalul ca sa se ajute si el cu maini, i a face munca la timp,
child noi stim c agricultura e expusa la capriciile elementelor
naturei, atuuci e de datoria noastra ca sarcina ce vom pune cumparatorului din punct de vedere financiar sa fie pe cat posibil
suportabila.
D-lor, care e starea psihologica a taranului nostru ? Ter anul nostru nu se descurajeaza niciodat, cand rezultatul munce

e cel putin atat cat sa ii permita sh-si acopere toate sarcinile


sa ii ramana strictul necesar pentru existenta lui; el toate nevoile le indura si nu Ii pierde curajul ; cand insit. vine o stare
de lucruri. c rezultatul muncei lui nu ii acopera strictul necegi

sar, nu ii ramne pentru subzistenta sa nimic, atunci curajul lui,


vigoarea lui dispare, se demoralizeaz Ii pierde placerea de ai
munci; nu se mai ingrijeste spre aji satisface nevoile. Aceasta e
starea psihologich a taranului nostru si, prin urmare, D-voastra

oameni luminati, trimisi de tail ca sa cumpanitd toate, fie din


punct de vedere social, fie moral, fie economic, trebue sa va dati

seama bine cand alcatuiti o lege, pentruca consecintele acelei


legi sa nu aduca clasa muncitoare la desperare i sh o demoralizati prin sarcini grele.
D-lor, e o trista realitate, ca taranii nostri sunt Inca copii,
nu sunt bine pregatiti, nu li s'a fa cut educatiunea, ca sa stie stt
se ingrijeasca pentru timpuri rele, i, prin urmare, noi trebue sa
prevedem ca pe deoparte sa nu vina la desperare, iar pedealta
parte ca interesele economice ale acestei ri sa nu fie stirbite.
D-lor, sunteti multi dintre D-voastra optimisti i vedeti viitorul in roze ; credeti ca inmubtindu-se populatiunea, pretul rowww.dacoromanica.ro

312

dului pamantului va fi mult mai bine platit i aceasta va aveit


de consecintrt a inlesni taranilor mijlocul de a face fata trebuintelor lor.

Ei bine, srt imi permiteti a vrt spune c aceasta nu e intemeiat.

Trebue sa tinem seamtt de progresul cailor de comunicatie,


de ieftinatatea taxelor de transport, a continentelor celor mai departate si care ne fac concurentA pe pietele Europei. E destul a
examine, din punct de vedere agricol statele Europei i vom
vedeit c toata Europa nu se poate numi altfel cleat a gricola.
Afartt de putine exceptii ca Belgia i Olanda, Englitera si Germania, care cumpara numai cand au absoluta nevoie.
A dar, aproape in majoritate aceste state din continentul
european sunt state de productiune agricola,.
Aruncati-va, D-lor, privirea in celelalte continente unde
cauta ele debuseuri? Mai toate pe pietele Europei ! Va stt zicrt
numai e o piedictt distanta, i cand stim crt Sudul Americei, si.
anume Argentina, are o intindere cat jumatate Europa, alaturi
cu intinderea colosala, a Rusiei, alaturi cu mijloacele seriose, care
se intrebuinteaza de imperiul rusesc, pentru intinderea cailor de
comunicatiune si inlesnirea exportatiunei, intelegeti D-voastra c
viitorul agriculturei, viitorul statelor agricole, nu mai e todmai
pe rose, i deaceea, D-lor, ni se impune s dam taranilor atata
pamant, cat putem crede cu tenleinicie ca va fi bine cultivat,
va fi bine pus in productiune.
Cu totii cugetam si studiem care ar fi mijlocul cel mai practic, pentruca stt se introduce: si desvolte, cel putin industria agricolrt in Ora noastra. Industriile agricole, de &titre cine i cu
eine au sa se facrt ?
Nu este in interesul neamului nostru, in interesul economic,
in interesul national, casi aceasta industrie agricola s fie cultivata de catre bratele romane ?
D-lor, de multe ori s'a vorbit i facut comparatiune intre
starea steanului de dincolo de Milcov si starea materiald a ta-

ranului dela noi : de multe oH s'a facut imputare ca faranii la


noi sunt exploatati in partea de dincoace de Milcov si ca in regiunea de dincolo de Milcov sunt in conditiuni mai echitabile.
La aceste observatiuni, la aceste grave acuzatiuni, raspunde
starea materiala i morala a taranilor, si acei caH cred ca ranii
www.dacoromanica.ro

313

in Muntenia sunt mai expioatati, nu au cleat s viziteze satele


din Muntenia si se vor convinge cL sunt inselati, si ca acuzatiunile sunt neintemeiate.
Dace la noi thranii sunt intr'o stare materiala superioara
celor din Moldova ?

La noi, sistemul de cultura este introdus pe baza meteiajului ; cand rodul este mare, taranul se foloseste egal cu pro-

prietarul si in raport cu partea stipulata prin actul de Invoiala.


Mild rod nu se face, unul pierde venitul pamantului si cellalt pierde munca. In orice caz, rezultatul final al anului agricol
este Ca taranul foarte rar ramane dator, ba din contra taranii
cari sunt mai activi, au sa mai ia ate ceva, dela proprietari, cand
se socotesc. In Moldova, cu sistemul de inchiriere al pamantului,
cand da peste Oran un an rau, atunci situatiunea lui este mult
mai complicatii; fiindca pedeoparte ramane dator renta pitman-

tului i pe de alta este silit sa se indatoreze pentru subzistenta


lui si a familiei sale. Situatiunea dar este aceasta, ca pe and
Oranul din Moldova are 3 specii de rise, adica de pagube, munca,
productiunea si imprumutul, taranul din Muntenia are numai una,
adica nevoia de a se imprumutit pentru a'si cumpare, porumb de
hrana, si acestei imprejurari se datoreaza starea sa mai prospera,

relativa negresit, caci eu nu zic ca starea lui este ask de bung


ca sa nu lase nimic de dorit. A dar vedeti ca este absolut nevoie in confectionarea acestei legi, sa tinem socoteala de toate
imprejurarile economice i sa nu lasam a se impovaret unii prea
mult prin angajamente exagerate, care in definitiv lor le-ar face
rau si economia nationala in general ar scadea.
Acum este locul sa va reamintesc, D-lor, ca pe cand in Moldova starea materiala lasa de dorit, acolo gasim si descurajarea.
Pentru ce ? pentruca taranul vazand starea de lucruri in
care nu mai poate sa intampine trebuintele sale, ajunge sa se
dispere. Deaceea ziceam la inceputul cuvantarei mele: ea taranul
intru cat va pute sa intampine trebuintele sale, niciodata nu se
va crede obosit sau apasat, si, prin urmare, este scutit de disperare, dar din momentul ce el vede ca rodul muncei sale nu este
suficient la nevoile lui, atunci pierde curajul, se demoralizeaza,
si se compromite activitatea lui.
VA rog dar, D-lor, sa binevoiti a cugeth mai profund, si
cred ca yeti gasi ca amendamentul ce'l pro pun, este un amenwww.dacoromanica.ro

314

clamant care impacrt i scopul ce'l urmrtrim, i nevoile tarrtnesti.


Tata cum este redactat amendamentul meu :

Moiile se vor parcelh numai in loturi pang la cinci hectare, cu preferintrt celor cari nu au prtmant, si apoi a complecth
pang la cinci hectare celor cari au mai Rutin".
D. vicepreedinte. Amendamentul D-lui Popp nefiind sustinut
de cinci D-ni deputati, se inhiturrt din discutiune.
D. Dobrescu-Arge are cuvntul.
D. C. Dobrescu-Arges. D-lor deputati, la acest articol 25 am
prop us un amendament, al crtrui cuprins e urufatorul :
,,Loturile cumparatorilor nu vor fi mai maxi de 12 hectare.
.,Fiecare cumpiiriltor poate lua orice numrtr de hectare pang
la 12.
.,Cu destinatiune pentru izlaz, pe fiecare mosie cumprat,
locurile improductive, i care prin situatia i natura br sunt indivizibile i improprii pentru agriculturti, vor fi oprite pe seama
comunei, servind pentru sporirea veniturilor bugetare ale comunei.
Asemenea vor ramitne pe seama comunelor i supuse regimului silvic, ftirrt a se puteh despilduri, tufgriurile zgvoaielor, crn-

gurile care vor fi pe cursul apelor i pe coastele dealurilor, care


vor fi asupra satelor, drumurilor, apelor ori locurilor de culturti,
si care crnguri i zgvoaie vor aveh intind ere mai mare de o jutmiitate de pogon.
.,Ele vor famne supuse regimului silvic i nu se vor puteh
exploath cleat duprt indeplinirea dispozifiunilor cerute de legea
silvicg.C. Dobrescu-Argef, V. G. 3Iortun, C. Politimos, N. G. Steitescu,
A. Delimarcu.

D-lor deputati, D-voastr stiti c dacfi o mosie se vinde la


t'arani, ea nu cuprinde numai locuri cultivabile, ci contine i locuri
de alta naturrt. A sunt coastele, vile, prtrtile de langii apii, etc.
care nu se pot cultivh : ele vor rrtmne, dar cui s r5mnti? Eu
cred crt ar trebui s ramilna comunei, care toate srt formeze izlazul obtesc al comunei.
Aceste dispozitiuni bune se grtsesc in toate legislatiunile
noastre, i cred crt a venit timpul, i ad a locul s o regulamen-

tam, sa trecem acest principiu in legea noastra agrarrt.


www.dacoromanica.ro

815

Printr'acesta D-voastra veti face un mare serviciu trtranilor,


cari nu vor mai fi siliti sa rupa din loturile lor locuri pentru izlaz.
Doua vorbe pentru a sustine partea din amendamentul meti

care privete loturile panala 12 hectare. Am auzit pe D. Popp


vorbind acilea, cum si pe altii, ca. neaparat taranii sa nu poata

cumparit decal numai ate 5 hectare. Pentruce care numai 5


hectare ? Ce este tifra aceasta fatala ? De unde ati scos'o i pe ce
o intemeiati ? Numai 5 hectare poate cultiva familia unui satean ?
Nu ! Cinci hectare sunt indestulatoare pentru traiul san i al familiei, pentru ridicarea se materiala ? Nu! De ce osanditi pe tiiran
sa se ticaloseze pe o bucata de pamant, care peste cativa ani se
va faramii, si aceea intre copiii all ?
Taranii cari muncesc astazi, de fiecare familia panala 60 de po-

goane din mosia proprietarului, vor puteit tot ash de bine sa lucraze pentru fiecare macar ate 12 hectare.
D-voastra titi ca, la 1889, and s'a discutat legea, au fost
maxi desbateri in Camera', pentru a se hotari ate hectare trebue
sit' se dea fiecarui satean. Noi democratdi am cerut cel putin
hectare de muncitor qi atunci am aratat serioasele motive pentm care ceream acest minimum.
D. vicepreedinte. D-voastra intratd in discutdunea general&
a legei.
D. C. Dobrescu-Argef. Cred ca D-voastra aveti tot interesul

de a auzi cat mai multe explicatiuni asupra acestei legi, cu atat


mai mult cu cat D. raportor ne acuza pe noi, reprezentatii colegiului III, c. am adus prea putine lamuriri asupra acestei
legi.
Noi nu putem primi asemenea acuzatiuni. Ori ne lasati sh
vorbim, ori nu ne lsati.

La discutiunea generala eu am fost silit sa vorbesc dela orele 5 i jumatate pana la ase, neputand cu modul aceasta sa
dau toate explicatiunile necesare.

Acum trebue sa va, spun ca sunt absolut necesare aceste


12 hectare i D-nii delegati au judecat cu multa maturitate, and
au zis ca daca cineva are cinci hectare, nu poate sa se hraneascii.

Sunt absolut de acord cu D-lor: ori dai pamant ca sa se


poata servi i indestula in toate nevoile sale, dintransul, ori nu
le dai nimic.
www.dacoromanica.ro

316

Destul au fost robi pe o palmrt de primnt sub clacrt; aunge o robie.


Pe ce va bazati D-voastre cand ziceti c Ii dati numai cinci
hectare? Ca nu poate sa le cultive ?
D. P. S. Aurelian, preedintele consiliului. D-le Dobrescu, v

aduc aminte Ca amendamentul, prin care se propuneit ca sa se


dea numai cinci hectare, nefiind sustinut de cinci D-ni deputati,
a fost inlrtturat din discutiune.
D. C. Dobrescu-Arges. In tot cazul am dreptul ami desvolt amendamentul meu.
D-lor, dad, D-voastra voiti s faceti o lege serioasa i care
sa corespunda cu ideia majoritatei din Camera, care vecinic ne
vorbete de mijlocia proprietate, de ce nu admiteti ca 12 hectare
este tocmai suprafata pentru o mijlocie proprietate, cand taranii
vor sti sa facrt cultura intensiva.
Cifra de 12 hectare, este o portiune de pamant pe care o
poate munci o familia de tarani; D-voastre titi Ca fiecare Oran
poate lucrit pang, la 50 de pogoane; cu deosebire la camp, astazi
cultura este primitiva, cu atat mai mult vor puteit munci and
va veni o cultura rationala, and vor avea, la dispozitiunea lor
instrumente i toate celelalte mijloace pentru o bung cultura.
Noi facem aici legi pentru viitor i taranimea, dacrt e setoasrt de mult pamant, trebue s ne felicitam, caci ac.easta este
semnul ca populatiunea noastra muncitoare are credinta nestrrtmutata, ca pamantul i munca sa II vor scaph de toate lipsurile,
asigurandu'si un bun traiu railcar de acum incolo.
Eu zic dar, ca aceia care vor vot acest amendament cu 12
hectare, Infiinteaza mijlocia proprietate gi nu impiedica in nimic
desvoltarea micei proprietati.
Atunci D-voastra nu faceti o lege de simpla vanzare i cumparare, dar faceti o organizare agricola, i in acelasi timp puneti
temeiu unei comune din punctul de vedere economic, pusa pe un
asezamant modern. Daca voiti sa aveti o comuna, numai pur i

simplu politica, atunci D. Stolojan are clreptate, and spune ca


150 de familii nu pot forma o comuna rurala. Va rog s primiti
acest amendament, care e bazat pe experientrt i care deschide
micei proprietati un orizont mai larg i mai sigur in viitor ; iar
satenilor nadejdea ca, atat ei cat i copii lor, nu vor muri de mizerie pe un petecut, de pamant, ci vor munci cu folos i cu placere
www.dacoromanica.ro

317

un domeniu, o mosiuta, pe care vor face orce cultura i orce imbunatfitire, in stare de a li heard i de a le da i putinta pentru
a pune la o parte i un mic capital de economie i de rezerva.
D. I. Iancovescu. D-lor deputati, la art. 1 am propus un amendament care nu a fost respins de comitetul delegatilor, dar
s'a lasat la o parte pentru a se pune in discutiune, la acest art.
25, unde s'a crezut ea e mai la locul lui.
Acum dar comitetul trebue sa, se pronunte asupra lui.
D. G. A. Scorte.scu. D-lor deputati, am un amendarnent in
cuprinderea urmatoare :

Art. 25. Pe fiecare mosie vanduta de Cassa rurala se va


fixit, pentru izlaz comun, un numar de hectare determinat, in proportiune de un hectar i jumatate de fiecare cumparator.

Pretul acestui izlaz se va repartiza asupra tutulor cmnparatorilor proprietatei vanduta de Cassa rurala".
George A. Scortescu, C. I. .Niculescu, C. Arghir, V. G. Mortun,
V. M. Kogalniceanu, D. T. Apostol, I. Iulich, G. I. tititeanu, C.
G. Politimos, G. C. Dobrescu, D. Schileru, I. N. Guran, C. '1.
Grigorescu, A. Delimarcu, C. Popovici, C. Dobrescu-Argel, C. M.
Ciocazan, Anton Arion, G. Oldnescu, P. Sechiari, N. G. Statescu, D.
I. Lecca, B. Munteanu, Iacob Albu, I. Buzdugan, I. Popescu, I. Macovei, G. Russu-Carnaci, V. Rosetti, Chenciu.

D-lor, cand cititi intreaga lege de fatti, observati cti partea


la care am ajuns, intregul titlu de fata, e o parte care, dupg mine
ar fi putut fi suprimata, caci ea e absolut in contrazicere, i en
scopul legei i cu economia sa pada aci, i cu modul cum guvernul a prezentat, atat in expunerea de motive, cat i in cuvantarea din Camera, menirea i tendinta, legei de fata.
Eu imi reamintesc, din discutiunea generala, cuvintele D-lui
preedinte al consiliului, in apararea legoi. D-sa, daca nu mu insear& memoria, s'a rostit in modul urmator : de ce vd temeti de
legea de Alta ; legea de fatd nu aduce nici o inovatiune ; nu are alt
scop decdt acela de a inlesni in mod material, in mod financiar, satealtar, cumpdrarea de imobile rurale"- i armat de acest argument,
D. preedinte al consiliului a taxat legea de fata de lege linanciard.

In adevar, legea prin economia sa generala pangla ti 6111


trei, poate fi considerata ca o lege financiara.
In aceast sectiune, in acest titlu III, legea schimba en dewww.dacoromanica.ro

318

savarsire caracterul sau de lege financial* de o lege menita de


a da un ajutor banesc sateanului cultivator, si ia caracterul 11nei legi interventioniste, al unei legi de socialism de stat. (Dezaprobari).

Nu fa suparati, nu fac ducat sa va arat ceiace este scris in


lege, fiindca, in ceiace ma priveste pe mine, asi vrea sa dispara
toata aceasta sectiune, pe care eu unul nu o pot aproba, nici ca
practica, nici ca teorie, ca liberal !
Ar fi. cred, o banalitate s va reamintesc ca scoala liberala
e contrarie interventionismului de stat, si eu unul, d-lor, sunt ri
voiu famane toata viata mea foarte doctrinar pe terenul principiilor. Nu sunt dintre acei caH au doua soiuri de principiuri liberale, unele pentru timpuri de opozitie, unele pentru timpuri de
guvern.

Deaceia nu ma. poate seduce azi interventionismul do stat


pe care l'am combatut in alte vremuri !
Dar sa revenim la chestiunea practica, la discutiunea reala
a legei.
Dana d-voastra faceti numai oficiul de bancheri, adica ca
sa inlesniti credit, nu inteleg cu ce drept veniti sa, limitati droptul cumparatorilor, punandu-le conditiuni, obligatiuni, in afar%
de conditiunile financiare de garantii, care singure trebue s va
preocupe! In virtutea carui drept impuneti sa se fact', sate moderne, sa se faca strade, biserici si altele.
D. P. Buescu. Aceasta este de ordine publica.
D. Gr. Macn. Cu aceste conditiuni li se acorda creditul.
D. G. A. Scortescu. Aceasta, d-nii mei, se chiama di facet i
interventionism, nu mai sunteti simpli bancheri, simpli financiari.
Dar ceva, mai 'milt, interventionismul care'l faceti nu se justifica nici prin scopul legei, caci legea de fata, se deosibeste de
legile agrare din trecut, prin aceasta c legile agrare romane
pana astazi au fost legi de colonizare interna, (sgomot, protestaH), pe cand legea do fata, precum v'am aratat in discutiunea
generala, o lege de impropietarire pe loc a faxanului, o lege
care sal scuteasch de neajunsul aclimatizarei, de piedica ce'i aduce in productiune emigrarea sa, prin improprietarire dela un
capat de tara la altul ! Foastele legi agrare, luand taranu1 din
Vlasca i impropietarindul in Olt, il pun in rele conditiuni de

productiune: o suin de ani puterile taranului se pierdeau intr'o


www.dacoromanica.ro

319

lupta stearph pentru aclimatizare, .inradacinare, intr'un cerc nou


unde trebuesc toate improvizate : cash de locuinta, ecarete, relatiuni, instrumente agricole. Legea de fata improprietarind, san
mai bine zis inlesnind improprietarirea thrauului pe loc, pe mosia
unde locueste, aceasta lupta de aclimatizare dispare i fortele
sale productive sunt efective din prima zi ! Pentruce dar interventionism ! Pentruce s prevedeti sat nou, case noi, dac ei nu
trebue sh se mute.
0 singura scuza ar avea interventionismul d-voastre, numai
daca ar interveni pentru izlaz. D-voastra stiti specula ce se face
la tara, in chestiunea izlazurilor: izlazul e arma cea mai puternich in mama arendasilor si a proprietarilor, pentru a constrange

pe tarani ; pe lipsa de izlaz, pe necesitatea imperioasa de a'si


hrani vitele, se bazeaza toate acele targuri i contracte agricole
pe care le-a semnalat in atatea randuri presa, contract unde tranii sunt strafuiti, despoiati far rusine, impunandu-li-se preturi
intreite i obligandu-i la munci pe care altfel le-ar refuzh ! Intreruperi).
Admiteti amendamentul meu, si nu zic niciun cuvant.

Dar cat de grabiti pot fi unii din d-voastra de a vota cu


hurta, orice lege se prezinta, noi nu ne vom abate dela datoria
noastra, i en speranta sau far speranta de a convinge si de a
v aduce pe calea pe care o credem mai buna, noi ne vom indeplini mandatul in consecint i vom arata tot adevarul astfel
precum 11 credem !

Izlazul, imaub, 'Apnea vitelor, e o cestiune vitalh pentru


tarani; en izlazul taranul e robit la arendas !
Deaceia ar fi bine, ca cel putin cand veniti s legiferati
in cestiuni agrare, s prevedeti pentru locuitori un mijloc de a
scaph de aceasta robie : s prevedeti di, se rezerva prin lege o
cantitate cat de mica de pamant pentru izlaz comun. Noi, prin
amendamentul care l'am propus, am prevazut de fiecare cap de
familie 1 hectar i jumatate, adica o falce, hrana regulamentara
pentru 2 boi i o vaca, caci este stint ea' nichieri nu se poate
Fine la falce de cat trei vite, doi boi i o vaca, ; noi am voit ca
trtranul sa aiba aceasta bucatica de pamant, i sa fie stapan pe
ea, pentru vitele sale, sa nu mai aiba nevoie sa recurga la proprietar, care poate st'i puna un pret intreit decat cel do astazi.
Prevedeti in lege cestiunea islazului, prevedeti o buctitica
www.dacoromanica.ro

320

de pamant, uhde taranul sa fie sigur, sa fie asigurat traiul vitelor


Jui.

Numai astfel yeti face folositoare proprietatea care i-o puneti la indemanti.
D. P. S. Aurelian, prefedintele ronoilialni. D-lor deputati, dati-mi voie s va aduc aminte ce scop are legea aceasta. Aceasta
lege are de scop de a inlesni cultivatorilor mijloace ca sit
cumpere pamant, iar nu de a invath, pe tarani nici cate vite sk.
puma pe falce, nici ce sistem de cultur s faca ; acestea sunt lucruri bune, insa sunt afara din lege.

In nici o tara din lume nu s'a legiferat asupra sistemului


de cultura. Or izlazul este un sistem de cultura i nu poti sa
legiferezi in aceasta privinta : nu pot sa impui omului s puna
grau, ori porumb, ori meiu, el pune ce credo crt e in interesul lui.

D-lor, eu ai propune ca in loc de izlaz, care nu produce


nimic i care nu este un neajuns in agricultura de astazi, ai
propune s indemnati pe tarani sa cultive mai bine lucerna, trifoiu, etc., dar aceasta nu se poate face cu ocaziunea acestei legi.
D-voastra Ira inelati daca credeti c yeti scapit pe Oran en
o asemenea dispozitiune, de ceeace platete ca ierbarit. Apoi cine
1 impiedica pe taran, (laza vrea s faca izlaz, sa nu faca ? Cand
taranii vor cumparit o moie, este Vreo lege care sa-i opreasca, sg
na lase izlaz ? Nu au decat s infiinteze izlaz, dacii vor.
Daca puneti in lege o asemenea dispozitiune, atunci ranii
sunt condamnati sa tina izlazul, pe cand interesul culturei reclama
desfiintareaizlazului. Amendamentul acesta pornete din tr'un spirit

de prevedere ludabi1, dar sa-mi permiti sa spun, ca el este o


erezie agricola, caci nu lasati pe oameni sa faca agricultura duph
cum inteleg ei.
AO, a venit si D. Popp adineaori si ne zicei ; ' dece dam

12 hectare, fiindca forta de mina, a taranului nu sufera. Si aceasta era iarai o erezie ; dovada, este ca in Ialoraita sunt locuitori cari cultiva panala 40 de pogoane.
Nu putera dar sa limitara puterea de munca a omului.
A zice unui om : nu eti capabil sa muncesti mai mult dealt
5 hectare, aceasta e o erezie.
Deaceea, D-lor, va rog sa trecem inainte, egici asemenea
discutiune nu are nici o importanta. Noi propunem prin loge ca
loturile sa fie maximum panala 12 hectare, ramanilna dreptul lowww.dacoromanica.ro

321

cuitorilor sa cumpere 2, 3, 5, dar srt nu tread, peste maximul de


12 ; &lei se poate intamplit sa fie moii a dror intindere s. nu
poat acoperi cererile tutulor locuitorilor cu ate 12 hectare, i
nu este bine ca o lege sri, impung cumparatorilor loturi fixe. Ask
dar, va rog sa binevoiti a trece inainte, caci asemenea discutiuni
flu ne duo la niciun rezultat.
D. V. G. Mortun. D. preedinte al consiliului a adus dour!,
incriminari amendamentului prezentat de D. Scortescu : intaiu ca
el ar fi contrariu spiritului legei de fat& i al doilea ca este o erezie agricolti.
Ca amendamentul nu este in contra spiritului legei, se poate

usor dovedi chiar din cuprinsul articolului urmator, in care se


prevede acelasi lucru, intrucat privegte cumpararea de comunrt,
a padurilor i elestaielor aflatoare pe moia ce s'ar cumpark de
Cassa rurala, pentru a fi vanduta la tarani.
Art. 26 zice :

Prtdurile numai intregi se vor putek cumpark de stat sau


de comuna.
Eleteie1e asemenea numai intregi se vor putek cumpark
de comun a".
77

Dad socotiti crt triranii nu au interes, nici nevoie de izlazuri pentru intretinerea vitelor lor, atunci cu atat mai vartos ati
putek zice ca nu au nevoie de frunzele pridurilor qi de pestii din
apa elestaielor.

Intrucat privegte urmarile practice care ar izvori din aceste


izlazuri rudimentare, admit si eu ca sunt protivnice cerintelor
tiintifice, a unei bune culturi agricole, aa, cum se core astazi,
da, admit si eu, dar totusi neapiirate in starea care ne afirtm, in
starea care se afla taranul, cat i in starea generala a agriculturei
noastre.

Dece sa cereti D-voastra dela proprietarul mic, dela muncitorul Oran, sa aib sa'i Injghebe asemenea imapri de lucerna
i trifoiu, i nu le cereti. i dela proprietarul mare.. Cali la sag
din proprietarii mari, fac astazi ceeace cereti srt fad taranul ?
Cali au parasit sistemul izlazului natural si intrebuintead sistemul nutretului artificial, cultivand lucernti, trifoiu, borceag, etc.?
Cinci ori ase, sa zicem zece la suta.

In starea desvoltarei agriculturei noastre, nu poti core dela


Acte

21

i Legiuiri.

www.dacoromanica.ro

322

taranul mic cultivator, &a fad, ceeace nu a facut Inca proprietarul, marele cultivator.
Admiteti deci creiarea unor asemenea imauri, fiindcri ele
sunt :Inca in obiceiul obtesc, urmand ca ele sa dispara, sa se
desfiinteze maine, &and vom aveit o altfel de exploatare agricart,
cand se vor puteit crea imaurile cerute de o cultura bung, si
stiintifick
Poate crt d-voastra vrt ganditi, va temeti oarecum, ca asemenea cerere ar fi eine tie ce cerinta socialista.
D. P. S. Aurelian, pre.rdintele consiliului. Dar aci nu este
nici o cestiune de socialism.
D. V. G. Morfun. Tocmai de aceia D-voastrrt nu aveti dece
vtt' impotrivi cererei bor. Asemenea izlazuri exista in Europa. Si
caaad va voiu citit numele trtrilor in care exista, D-voastra yeti
vedeit ce foloase imense pot sa aduca asemenea izlazuri, pentru
cresterea vitelor noastre, pentru imbunatatirea rasei. In Svitera,
in unele cantoane sunt izlazuri.
D. P. S. Aurelian, prefedintele consiliului. E o a-611144a medievala.
Voci. Nu sunt.

D. V. G. Morfun. Sunt asemenea izlazuri si va o pot dovedi


Sunt pasunile comunale. In Olanda, de asemenea gasim acelasi
lucru: intinse i bogate izlazuri conaunale.
Uncle sunt vitele cele mai bune din toata Europa? Nu sunt
in Svitera i in Olanda ? Care sunt vacile cele mai renumite ?
Nu sunt vacile de rasa sviteriana i de rasa olandezil ? Pentruce
se afla in aceste taxi, asemenea vite bune i renumite ? De sigur
din pricina uprintei creterei, intretinerei vitelor.
Nu voiu sa ma intind mai mult, dar, avand in vedere cele
ce v'am aratat in discutia generala a legei, intrucat priveste nevoia ce are taranul de izlaz 1 a numeroasei exploatari la care
este expus astazi, din pricin ca este lipsit de asemen ea izlazuri,
cat i imbuntitatirea rasei vitelor noastre, care ar urrah in chip
firesc, va rog sa votati acest amendament.
Si fiindca, sa nu va speriati, nu Va cer sa'l votati pentruca el ar urmari infiratarea unei intocmiri, care Inca nu a existat, i care ar fi cuprinsa in cercul ideilor inaintate, va rog (36'1
votati, avnd in vedere cuvintele D-lui primminstru, ca e o ram 'Oita medievala, avand in vedere, ca asemenea cerere nu poate
www.dacoromanica.ro

3'23

fi invinovatita deck, de roactionarism, lucru de care nu va speriati ash de lesne.


Voci. Inchiderea discutiunei.

Se pune la vot inchiderea discutiunei i se primeste.


Sedinta se suspenda pentru a se consulta comitetul delegatilor asupra amendamentelor prezentate.
La redeschiderea sedintei, D. vicepresedinte, C. Nacu,
ocupa fotoliul pr esedentiei.

D. A. Stolojan. D-lor, comitetul delegatilor primind amendamentele .D-lor Iancovescu, Teodorescu si Politimos, le-a con-

topit intr'un singur articol, astfel redactat :


Art. 26. Loturile cumparatorilor nu vor fi mai mari de 12
hectare.

Mosiile de munte mai mici de 100 de hectare i cele de


camp mai mici de 250 de hectare, afara de paduri, nu se vor
putea vinde prin Cassa rurala.
Niciun cultivator nu poate cumpari mai mult deck un singur lot, nici direct, nici prin persoane interpuse.
fLoturile cumparate prin frauda vor fi vandute altor cultivatori.

Ceice vor contraveni acestei dispozitiuni, se vor pedepsi,


atat ei cat si complicii lor, ca inselatori art. 334 din codul penal."
Incat priveste amendamentul D-lui Scortesdu si al D-lui
Mortan, comitetul le-a respins.
Voci. La vot.

D. A. Stolojan. D-lor deputati, am avut onoarea s propun


la acest articol si eu un amendament, care insa a fost respins de
comitetul delegatilor, i prin care ceream sa se admita redactiunea art. 25 din proiectul guvernului.
In aceasta, privinta am adus in sprijinul parerei mole legile
lui Bratianu si politica lui agrara.Bratianu da loturile mici locuitorilor fat% sa le impung s plateasca a 4-a parte, iar pentru loturile maH Ii puneh, sa plateasca inainte a 4-a parte, si numai
pentru rest ii credith.
Aceasta procedare a fost in traditiunea partidului liberal :
D-voastra insa sunteti liberi sa faceti orcum yeti vol.
Se pune la vot amendamentul D-lui Scortescu si se respinge .

www.dacoromanica.ro

324

Asemenea se respinge amendamentul D-lui Mortun i al


D-lui Stolojan.
Se pune la vot art. 25 devenit 26, astfel cum a fost modificat de comitet i se adoptii.
Art. 26 devenit 27, se adopth, cum a fost modificat de
delegati..

Art. 27 devenit 28, se adop th. faril modificare.


Se &it citire art. 28.
D. P. S. Sechiari. Acest articol ay-and aceimi cuprindere ca

art. 26, nu mai are ratiune de a figurii aci i trebue suprimat.


Se pune la vot suprimarea art. 28 si se primete.
Se dh. citire art. 29.
D. G. Scortescu. .D-lor deputati, articolul de fath prevede
crehri de sate noi. Aceasth posibilitate nu poate existh decal intr'un singur caz : atunci and cumptirritorii imobilului sunt en
locuinta originarh la o dephrtare de zece sau mai multi kilometri.

lath amendamentul ce am sh propun la acest articol :


Dispozitiunile articolului de fata, precum i art. 30 1 31,
nu se vor aplich deal proprietatilor cumphrate de shtem al chror
domiciliu originar va fi indephrtat de 12 kilometri de noua proprietate.
G. A. Scortescu, Kogdlniceanu, D. T. Apostol, C. Popovici, G.
C. Dobrescu, M. Moisescu, C. Arghir, G. 1. Pitisteanu, C. T. Grigorescu.

Art. 29 prevede c de cte ori vor fi vndute 150 de loturi, se

va face un sat nou sau se va alipi de cel vechiu.


Perfect de bine, i inteleg dispozitiunile acestui articol dach,
vnzandu-se 150 de loturi, au venit pe proprietate 150 de familii
noi ; dar dad proprietarii noi fac parte din vechii locuitori duph
proprietate ? Cum faceti sat nou ? Ce alipiti de vechiul sat ? 150
de loturi vndute, D-le ministru, nu inseamnh 150 de locuitori emigrati !

Dar dac cuinpartitorii fac parte dintr'un sat vecin, foarte


apropiat, 2 sau 3 kilornetri, cum i pentruce motiv l'ati sill a
phrhsi vechia sa cash si s fach o cash nouh.
E absurd si nu mai insist, dici ar fi s cred a face injurie

www.dacoromanica.ro

325

bunului simt al Adunarei ca. va puteh lash sa ramana nemodificat articolul cum e in lege.
D. P. S. Aurelian, prefedintele consiliului. D-lor, mi se pare
ca preocuparea D-lui Scortescu nu este intemeiata, 61,6 iata ce
zice articolul :
Gaud numarul loturilor noi creiate va trece paste 150, se
va rezerva, terennl necesar pentru infiintarea unui nou sat. daca
nu va fi prealabi1 alipirea acestuia de vreunul din satele vecine.
Aceasta dispozitiune se va puteh aplich chiar la localitati
cu mai putin de 150 de loturi, aeolo uncle pozitiunea topografica a
noiei asezari o va impune."
Lasati dar pe oameni s se aseze undo vor voi.
D. viceprefedinte. D. Mortun are cuvantul.
D. V. G. Morfun. D-lor deputati, in discutiunea generala a
legei, am avut onoarea s. v arat o parte din neajunsurile care
ar urmh, dad, s'ar pastrh dispozitiunile acestui articol.
Intaiu o buna administratiune nu poate existh, cand populatiunea unei comune este raslatita in centre, in sate mici, departate unul de altul. Uneori o comuna este alcatuita din sapte,
opt catune, departate una de alta cu cativh kilometri.
Al doilea, greutatea enorma ce intampina i ar intampinh
invatiamantul rural, atat din punctul de vedere al i nvatamantu.
lui propriu zis,
caci astazi trebue ca invatatorii sit fie impartiti i ei prin deosebitele catune ale comunei,catsi din punctul
de vedere al localurilor scolare si al materialului didactic, fiindea
trebue sa se creeze mai multe scoli satesti, mai in fiecare catun.-

Cum ramane apoi cu popiii cari neavand scoala in &atm


lor, ar fi nevoiti sa faca in fiecare zi, drumuri depart ate pana la
localul de scoala, prin noroiu ori prin zapada pang, la bran. Si
cum ei sunt prost imbracati, sant zilnic, in fiece minut, in primejdie sa raceasca, sa capete ori o anghina, ori un jungiu, care
i-ar biigh cu zile in mormant.
De sigur ca din inmultirea satelor mici, greutatea de care
ue lovim astazi in raspandirea invalamantului rural, ar fi si mai
mare, dad', am urmit, pe calea ce se deschide prin acest articol.
Pe cand din potrivii, daca populatinnea noastra rurala s'ar
strange in centre, in sate mari, ati puteh face ca invatarnantul
rural sa se egaleze en cel de la orase si in Mc sa aveti cate nil
invatator pentrn 70-80 de copii la tot cursul primar, ati face ca
www.dacoromanica.ro

326

sa fie, cu vremea, numai scoli cu ate patru invtatori, in care


invatamantul primar sa fie predat in chip mai detaliat, mai complect.

Uncle mai puneti ca ati aveh nevoie de un numar mai mic


de localuri de scoala?
Fiind satele mai mari, starea higienica a populatdunei noastre rurale s'ar imbunatati, vazand cu ochii.
Ati puteh face, in afara de alte imbunatatiri, infirmierii in
fiecare comuna, prin ajutorul carora s'ar indeparth molipsirea unui sat intreg, unei regiuni intregi, atunci cand s'ar ivi boli
contagioase, lipicioase, ca anghina, tifosul si altele.
Nu caut sa tin in loc discutiunea si votarea acestei legi,
deaceia m marginesc intru aceasta, rugandu-va sa aveti in v edere toate aceste consideratiuni i sa admiteti suprimarea acestui articol.
D. V. Lascdr, ministru de interne. D-lor, suntem cu totdi de

acord Ca ar fi de dorit ca toate comunele noastre rurale sa fie


cat se poate mai maxi, caci numai ash putem aveh si administratie buna si scoli, dar cand nu se poate i and satele vor fi
la departare unul de altul de 20-30 de kilometri ce se face cu
oamenii ; sa'i fortezi sa munceasca la 20 de kilometri! Caci cum
a observat D. Mitescu, noi nu avem interesul ca comunele sa
fie num ai maxi, dar sa fie si multe.
Noi am zis in lege, daca vor fi mai mult de 150 de familii
sa se poata face un sat, dacii nu va fi preferabil ca aceste 150
de familii sa se alipeasca la unul din satele existente.
Cand numarul loturilor noi creeate va trece peste 150, se
va rezervh terenul necesar pentru infiintarea unui nou sat, daca
nu va fi preferabila alipirea acestuia de vreunul din satele
vecine.

Aceasta dispozitiune se va puteh aplich chiar la localitati


cu mai putin de 150 de loturi, acolo unde pozitiunea topografica
a noii asezari o va impune.
Vatra satului se v a hotarnici i pietrici, lasandu-se loc in
interiorul satului pentru scoala, biserica, primarie si strade; iar
in afara, de vatra satului se va determinh locul cimitirului, al
drumurilor vicinale, precum si al loturilor de cate 12 hectare,
ate dona loturi de ate 12 hectare fiecare, unul pentru biserica
si celalalt pentru scoalaL.
7)

7)

www.dacoromanica.ro

327

Cred ca acest articol satisface toate preocuparile vi deaceea va rog sa respingeti amendamentul propus.
D. A. Stolojan. D-lor, amendamentul D-lui Scortescu si al
D-lui Mortun s'au respins de comitet, insa cu aceasta explicati-

une data de D. ministru i de care trebue sa luam act, ca nu


este in drept Cassa rurala sa infiinteze comune noi, ci numai
cruvernul.

Se pune la vot amendamentul D-lui Mortun i se repinge.


Asemenea se respinge amendamentul D-lui Scortescu.

Se pune la vot art. 29 vi se adopta.


Art. 30 se adopta fr modificare.
Art. 31 se suprima.
Se da citire art. 31 (articol non) propus de comitetul deegatilor.

D. G. A. Scorfeseu. D-lor, D-voastra ati votat art. 26 pe


declaratiunile bancei ministeriale, zicand ca este facultativ, si acum vine art. 31, care prevede sanctiunea art. 29, o sanctiune
din cele mai arbitrare, cad aci se zice ca pe calea administrativa,
fara judecata, fara somatiuni, deposedati pe cumparator, pentru
cuvantul ca nu a facut casa, n'a facut sat nou vi aceasta fara a
cerceth daca era nevoie adevarata de sat nou, de casa noua pentru noul impropriefarit. Se poate ca noul proprietar sa locuiasca
la foarte mica departare de noua sa achizitiune, se poate chiar
sa fie locuitor chiar pe proprietate ; legea nu admite, nu prevede dispensa, trebue formal -Mout cash' nourt; sunt 150 de loturi,
trebue sat nou! Va desfid srt puteti apara cu un dram de logica,
de ratiune, o astfel de legiuire, care nu se bazeaza pe absolut
nimic.

Apoi ce fel de facultate este aceasta, sub pedeapsa de confiscare ? Eu cred, D-lor, ca nu exista alta solutiune de cat suprimarea art. 31 ; cad Inca o data, D-lor, nu e ad cestiune de
teorie abstracta, e vorba de o monstruozitate, de arbitrar, de reactiune, de absurditate, pe care VA desfid sa o explicati; caci nu

pitati ca punctul de plecare, de explicare a legei de fat,a, este


de a inlesni taranilor improprietdrirea pe loc, de a inlatura inconvenientele i neajunsurile colonizarii interne.
In atare caz ce poate cauta nenorocita dispozitiune de Ltd;
cum o yeti aplica dad, taranii cumpara moviile pe care locuesc,
cum in fapt va si fi, daca vanzandu-se 200 de loturi pe o movie
www.dacoromanica.ro

328

nu se va spori cu un singur om numhrul locuitorilor depe moie, &ad tot acei locuitori vor fi cumphrat mosia?
Inca odata, D-lor, mai respectati bunul simt si nu comiteti
cu inima senina greseli monstruoase, care ni se vor reprosh cu
drept cuvhnt i fitr h. s putem rhspunde un singur argument de
scuza.

D-lor, vh vorbesc in numele bunului simt, singur, chci dach


m'as pune pe terenul echithIei si al dreptului, masurile prevhzute in art. 31 nu se mai pot califich !
Ziceti ca prezentati o lege financial* o lege prin care statul ii ia rolul de bancher care imprumuta pe ipotech ; ei bine
atunci, binevoiti a'mi explich cum veniti si in mod turcesc expropriati, confiscati proprietatea thranului debitor, care v'a platit
ratele sale in modul cel mai exact ! Ca bancher nu puteiti sh cereti decht o plata exacta. Taranul va pratete si D-voastr fara
somatiune, farh judecath, 11 expropriati ; confiscati phmntul sau,
pentru motivul ca n'a flicut cash i sat model ; D-lor, acest articol e o adevarata monstruozitate, e o crima in contra bunului simt,
a ratiunei, a dreptului, a echitatei. (Aplauze).
D. V. Lasedr, ministru de interne. D-lor, scopul care l'am urmarit noi. este ca fiecare thran, dach este posibil, sr!, aiba o bucat(' de pamant, i s fie el cultivatorul acestui pamant. Dach se
admite cererea D-lui Scortescu, de a se suprimet art. 31, atunci
se poate intampla, ca locuitorii sh cumpere pamnt si sh nu se

stabileasch pe dnsul, ci sal dea cu chirie la alii, ash incht inloc de a face din ei cultivatori, sit' se fach niste speculanti de
arend.

Deaceea, va rog sa respingeti amendamentul D-lui Scortescu.

D. A. Stolojan. Comitetul delegatilor a respins amendamentul D-lui Scortescu.


Se pune la vot acest amendament si se respinge.
Se pune la vot art. 31 propus de delegati i se adopth fdr
mod ifi care.

Suprimarea art. 32, propus de comitetul delegatilor, se


primeste.

Art. 33, devenit 32, se adoptil fara modificare.


Se da citire art. 34 (art. nou) propus de comitetul dolegatllor.

www.dacoromanica.ro

399

D. vicepresedinte. D. Iepurescu are cuviint.


D. B. Iepurescu. D-le preedinte, dei asupra ideilor cuprinse

in art. 34,articol nou i introdus de comitetul delegatilor,am


avut onoare srt vorbesc in edinta trecutii, totui cum unii dintre
colegii noqtri au putut fi absenti ieri, imi permit srt vrt intretin
astki din nou, bine inteles intr'un mod cu totul sumar.
D-lor, mie imi pare crt acest articol a fost introdus in lege
ffii nicio ratiune i ce e mai gray fgra sg, tina seama de prescriptiunile formale ale Constitutiunei noastre, care dispozitinni
constitutionale recunosc i proclamii inviolabilitatea propriettitei,
ca acest articol creiazii pe d'a dreptul i intr'un mod brutal o ad ev grata expropriere.

Onorabilul nostru coleg, D. Macri, m intreabri. : Dar dece ?"

Iat pentruce : Ce insemneazil si ce va s zicii ca pe cale


legislativ srt se opreascri, adevaratul proprietar sii!gi poat revendich proprietatea sa, care s'ar giisi pentru moment in mainile
triranilor, sau orcui ?
Aceasta nu insemneaza, D-lor deputati, c volens, nolens, el
trebue sb." renunte la piimntul situ, la mosia sa, i s se multmmeascri cu actiunea personalri in desprtgubiri, prevrizutii de ul-

tima parte a articolului 34. Mai exist un drept de proprietate


aa, cum il inteleg principiile dreptului civil, &And fara de voia
mea de pada, ma silete legea s primesc o sumit de bani pe
care nu o doresc, nu o voiesc si nu o primesc ?
Dar care e caracterul juridic al exproprierei, in general

vorbind ?

Neaprirat, ori de ate ori ni se ia proprietatea, fara voia


noastra i numai prin vointa altuia, este sau o uzurpare, sau o
expropriere. In primul caz uu fapt ilicit, in al doilea, fapt legal,
recunosc, crici el sA siivarete dfi societate, de stat, dar nu mai
putin cai in primul caz un atac de siluire, o aplicatiune a droptului celui mai tare. (Aplauze).
Dreptul comun pune la dispozilia oricarui proprietar, putinta
de a'si &kith, de a'i gasi imobilul situ in timp de zece, dortzeci
si treizeci de ani ; in cealalt intentiune. dacti nu de a desfiinth
acest drept, a fost redactat acest art. 35 ?
Acest articol nu recunoate i IIU proclamii, dreptul pentru
trtranii, puli in posesiune de a stapani pilmantul, moeia, orct de
www.dacoromanica.ro

330

viciat ar fi dreptul lor de proprietate ? Adevrtratul proprietar


mai poate el oare cdi revrmdice ?
Si pentruce ? Numai i numai pentruca se grtseste In mEnile taranului. (Intreruperi).
Nu inteleg pentruce sunt intrerupt atunci, cand discutrtm o
chestiune de principii ! Aceasta imi dovedeste c D-voastra, intrerupatorii, nu faceti caz mare de legile Orli !
Iata, D-lor, acum si textul art. 34 :
Cumparatorii de loturi dupg, punerea lor in posesiune, nu
vor puteit fi deposedati prin nici o actiune In revendicare sau
alta. Se va puteit exercit a. numai o actiune personala contra Cassei rurale. Ea se va prescrie prin 10 ani dela incheierea actului definitiv de vanzare dintre proprietar si Cassa rurala.
Mai poate oare incapea vreo indointrt ? Nu rezultrt oare in
mod clar si indubitabil din acest articol, c orce putinta de rescumparare, de regasire a imobilului meu imi este interzisa, cand
proprietatea mea, cand mosia mea, a fost vanduta prin Cassa agricolrt taranilor ? Vanduta de eine ? De un uzurpator, de un pro-

prietar aparent. Si ce'mi rezerva legea pentruca spoliatiunea


dreptului meu de proprietar sa nu fie prea fatise, prea brutala ?
Cfici mi se rezerva ceva! 0 mica consolatiune !
In adeyar, art. 34, in partea sa finals, recunoaste dreptul
pentru proprietar la o acitiune personala in despagubiri, dar aceasta dovedeste si mai mult, ca un drept oarecare a fost calcat
in picioare, Ca o compensatie se cuvine celui nedreptatit, celui
spoliat.

Constitutia noastra nepreyazand putinta ca cineyit sa fie expropriat decal numai in dourt anume cazuri, adica pentru utilitate publica i apararea tarei, art. 34 nu se poate justifich nici
din acest punct de privire i ramane constatat Ca el creeaza, in
contra si in afara de Constitutie, un nou caz de expropriere.
D-voastra prin acest articol, o repet, creeati un al treilea caz
de expropriere, violand astfel, desfiintand astfel, cele mai principale dispozitiuni ale Constitutiunel noastre. Dar cevit mai gray :
poate o lege ordinara sa faptuiasca un atare lucru ? intra in competinta noastra de Camera ordinara?

Pactul nostru fundamental fiind opera ambelor partide ale


Varei, si D-voastra, politiceste vorbind, nu reprezeritati decat tin

www.dacoromanica.ro

331

partid, vederile unilaterale ale unui singur partid, nu puteti primi


art. 34, fara a nu comite un exces de putere.
Nu aveti dreptul s calcati principiile Constitutiunei, cu
atilt mai mult cu cat D-voastre sunteti chemati sa fiti gardienii
acestei Constitutiuni !
Dar D-voastre mergeti si mai departe cleat in cazurile de

exproprieri prevazute de Constitutiune, si de ce ? Pentruca in


materie de expropriere legea s'a ingrijit si mai mult, si a prevazut intr'adins mijloacele prin care proprietarul s poata ajunge
a'fi dobandi drepturile de despagubire ; i aceste mijloace fac
obiectul unei proceduri speciale, unui tribunal ad-hoc : juriul.

In cazul de fata expropriati pe proprietar d'a dreptul, lipsindu-1 cMar de aceasta garantie si'l dati pe mana tribunalelor
ordinare, unei instante compuse adesea din judecatori amovibili.
Ei bine, voiti D-voastre s consacrati acest lucru, voiti sa
calcati Constitutia, faceti-o ! Noi unii o vom apara, cu convingerea
ca va impiedicam de a face o fapta rea.
Dar mai sunt i alte consideratiuni care ma fac s combat
art. 34.
Ma mir, D-lor, cum guvernul, cum D. presedinte al consi-

liului, autorul acestei legi, nu vede cum i se schilodeste legea


prin ideile cuprinse in art. 34 ! Nu vede cata atingere se aduce
Isi economiei proiectului, caci cum s'ar puteh impach principiile cuprinse in art. 34 cu spiritul intreg al acestei legi?
Oare aceasta lege, care, dupa cum spuneam altadata, a fost
alcatuita intr'un spirit mai larg, mai liberal, care se departeaza
cu totul dela ideea agrara, dela ideea atotputerniciei statului,
pentru a se apropia cat mai mult de principii mai sanatoase, mai
liberale, pentru a se pune sub ocrotirea dreptului comun, oare

aceasta lege se poate vreodata impach cu cele cuprinse in


art. 34 ?

Si D-voastre voiti ca printr'o singura trasatura de condeiu,


sa desfiintati i Constitutia, sa schiloditi si legea, sa aruncati
confuzia in economia generala a proiectului ! Zau, nu stiu daca
ati putea face una ca aceasta!

D. C. G. Politimos. Articolul 34 se loveste in cap cu articolul 11.


D. B. Iepurescu. Inca odata, D-lor, ideile i inovatiile preva-

zute in art. 34 sunt de o importanta prea mare, atat din punctul


www.dacoromanica.ro

332

de vedere constitutional, cat si din punctul de Vedere al legislatiunei noastre in general, pentruca D-voastr s votati cu precipitare acest articol.
VA rog, dar. sa binevoiti a nu vota acest articol, si sa va

uniti cu noi aceia caH am iscalit amendamentul, prin care se


cere suprilnarea acestui articol. (Aplauze).
D. B. M. Missir. Onorata Camera, cestiunile care fac obiectul
acestui articol par a ridich un fel de preocupari foarte alarmante,
pentruca se pretinde ca s'ar viol Constitutiunea si mai multe
principii de drept !
Adevarul e, un singur defect are acest articol : el nu e copiat dupa un model din strainatate : e o creatiune a noastra pro-

prie, care reguleaza niste necesitati, niste interese care se vor


produce la noi, din cauza institutiunei Cassei rurale (Intreruperi).

Va rog sa aveti rabdare si veti vedea ca nu se ataca Constitutiunea, ca nu se violeaza niciun principiu de drept si c e
de o utilitate extraordinar de mare, absolut necesara.
D-lor, este bine ca intaiu sa ne dam seama de ipoteza care
este regulata prin acest articol.
Care e ipoteza ? Este cazul cand, dupa ce s'au luat toate pre-

cautiunile de a se examinit titlurile de proprietate ale vanzatorului i s'a primit de Cassa rurala sa se faca vanzarea catre sateni, dupa ce locuitorii sateni vor fi pufi in posesiunealoturilor I or,
se gaseste, o actiune in revendicare... (Intreruperi).

De sigur ca precautiunile luate de lege, cu garantiile ce ne


i intervenirea statului, are
sa se intample foarte rar, ca sa se poata admite o actiune in revendicare ; dar, in fine, lucrul e posibil si e destul sa fie posibil
un caz sau &at, ca sa nu lasam lucrul neprevazut i neregulat
din cauza gravitatei lui.
Deci ipoteza e, dacil dupa punerea locuitorilor sateni in posesiunea pamantului, ei mai pot fi expusi de a fi deposedati prin
vreo actiune in revendicare.
Prin acest articol se proiba o asemenea deposedare, se refuza oHce actiune in revendicare sau alta care ar puteit produce
ofera consiliul de administratiune

o d epo s e d are... (Intreruperi).

S'ar fi putut face o deosebire intre cazul cand exista o actiune in revendicare inainte de a se cumpara, si cazul cand s'ar
introduce actiunea dupa cumparare. Exista un asemenea articol
www.dacoromanica.ro

333

in proiectul primitiv i bati. respins i D-voastr casi comitetul


delegatilor, pentruca am avut o teama, ca nu cumva, sa se orga-

nizeze un fel de antaj, introducandu-se fel de fel de agiuni,


spre a se paralizit o vnzare prin Cassa ruralit Intrigile i ramtatile si-ar fi grisit jocul ! Am grtsit destule garantii in Precautiunile luate de proiect, ca n'are sit se cumpere cu uurintrt moii ale

caror titluri de proprietate n'ar fi sigure.


Daca nici aceste precautiuni nu sunt suficiente, mai are si
cel interesat, acela care a introdus actiunea, un mijloc legal
foarte puternic 1 comod de a impiedich vanzarea moiei prin
Cassa ruralrt i a nu fi lipsit de dreptul s'au : n'are decht sa ceara
un sechestru judiciar i el se va admite cu inlesnire....
D. M. Ferechide. Se va respinge.
D. B. M Missir. Va s zica nu este destula garantia justitiei, crt actiunea e serioasa, ca nu e temerara, cit nu e un antaj?
(Intreruperi).
D-lor, v inelati. Dac ai voi sa" cunoateti practica, veti
vedeit ca nu s'a intamplat niciodata ca s se refuze un sechestru
judiciar i s triumfe apoi actiunea in revendicare. Tribunalele
noastre, cu drept cuvnt admit cu mare inlesnire sechestrele judiciare, care nu sunt cleat nite mrtsuri conservatoare, i s'ar putea, constath cu statistica in mana, ca la 100 de sechestre judiciare
abia 10 actiuni in revendicare au triumfat.... (Intreruperi).
Cand se va prezentet o cerere de sechestru judiciar pentru

o mosie ce ar fi sa se vnda prin Cassa rurala, desigur c i cu


mai mare inlesnire are srt se admita de justitie, destul srt nu fie

un antaj, o sicana, pentru ca are sa se stie ca mai pe urmrt


nu mai e posibila nicio actiune in revendicare, nicio deposedareIpoteza dar, cnd va existh, o actiune in revendicare inainte
de cumparare, nu oferrt ni&iun pericol, pentrucii nici Cassa ruran, nu va consimti a se cumpArit, daca nu va gasi crt titlurile
de proprietate sunt sigure, fiindca se expune la o raspundere, la
o pagubri, la restituirea valoarei imobilului, i nici cel interesat
nu e lipsit de mijloace legale de a opri instrainarea mosiei !
Ipoteza insrt cea mai gravrt e cnd toate precaupunile s'au

luat, cnd toate actele s'au examinat, and nimeni nu a vazut


niciun pericol, i cand adevaratul proprietar se prezintrt duprt :2,
3, 4 ani dela punerea in posesiune a srttenilor si revendica mosia, i s'ar puteit intamplk sa catige judecata. Ce e de Mout in
www.dacoromanica.ro

334

aceasta ipoteza ? S lasam dreptul comun? Sit lasam sa se admitrt


actiunea in revendicare i sa executam hotarirea, sa deposedam

pe locuitori? Nu va e teama de turburari? Nu credeti ca aveti


sa fiti siliti sa veniti cu legi personale, ca sa evitati un pericol ?
Si nu e mai bine ca de acum, din cauza acestor consideratiuni
do o inalta ordine sociala, sa faceti o derogatiune dela dreptul comun, s faceti o exceptiune?
Toata cestiunea, D-lor, e daca Constitutiunea ne permite.
Eu va voiu demonstra ca si Constitutiunea ne iarta, i principiile de drept se acorda, pentru ca sa facem aceasta derogatiune,
aceasta exceptiune.
D. Iepurescu ne spune c acest articol este anticonstitutional, pentruca constituie o expropriere fortata, neprevazuta de
Constitutiune.
Este adevarat lucrul acesta ?
Sa vedem ce este o expropriere.
Expropriere este deposedarea unui actual posesor... (Intreruperi). In toate limbile din lume nu se zice o ai fost expropriat
de un lucru decat dacrt 11 posedai. Gaud nu pierzi lucrul, cand

pierzi numai un drept ce ai fi avut la acel lucru, fruit sal po-.


sezi, se zice ca ai pierdut dreptul, fie pentrucrt s'a prescris sau
pentruca de lege esti declarat decdzut din acel drept, dar niciodata ca esti expropriat. (Intreruperi).
Ma refer la D. Ferichide ca om de stiintlt, sa spuna dac
nu este ash.
Cine se expropriaza dupa legea de exproprieri? Se expropriaza cel care ar aved vreun drept, sau acela care posedii? Toate
formalitatile de expropriere nu se fac contra posesorului ?
D-lor, aci nu suntem avocati, ca sa ne preocupam de intorese particulare, aci ne ocupam de interese generale, mari, si nu
avem nevoie s punem chiar amor propriu ca sa avem dreptate,
ci trebue sa cautam ca s ne luminam si sa nu gresim.
Inca odata va intreb : e expropriere cand nu posed nimic ?
S'a numit vreodata expropriat acela care nu posedit un lucru, dar
aveit drept la acel lucru? Chiar art. 25 din legea de expropriere
zice curat, ca adevaratul proprietar nu mai are actiunea in revendicare, dar nu ca el este expropriat, si Ii acorda numai despagubirea se s'a fixat.
Dece ? Pentruca neposedand, el nu puteit fi expropriat, si
www.dacoromanica.ro

335

din motive particulare acelei legi, nu mai voieste a'i acordit acitiunea in revendicare, ca sigsi reik lucrul si apoi la randul sau
sa fie expropriat, daca ar fi nevoie de a se mentine exproprierea.
In cazul nostru, nu e dar vorba de expropriere. E vorba
de o decddere, de o pierdere de un drept.

lntr'o conceptiune filozofica mai inalt a dreptului, s'ar putea numi expropriere mice prescriptiune, orice decadere, dar ar
fi o expropriere cu totul in alt inteles, o expropriere fara despa-

gubire, in interesul general al societatei. In adevar dreptul in


sine e imprescriptibil, dreptul nu se pierde prin neexercitarea
lui in orice interval de timp, el e etern. Ash, e in teorie, dar societatea nu poate sa se multumeascrt cu asemenea idee, pentru
ca ar suferi maxi inconveniente. Interesul ei face ca ideea dreptului sa se modifice. Daca cel care are dreptul, sat, in nelucrare
mai mult timp, si din cauza aceasta ar face pe altul stt" sufere
mai tarziu, societatea e interesata a nu fi turburata, a asigura
fiecrtruia o stabilitate in posesiunea reald a drepturilor, si sacriflea' pe cel neglijent, pe cel lenes, in folosul posesorului, in fo .
losul celui care se bucura linistit de drepturile sale. Prescriptiunea, pierderea unui drept, este un fel de pedeapsa contra ce-

lui neglijent, care are o actiune in revendicare i o lasa in nelucrare mai mult timp si in niste conditiuni deosebite. Din cauza acestei neglijente, s'au nascut alte interese, i societatea nu
vrea sit le sacrifice, din contra voieste s apere pe eel activ, pe
posesor, i s pedepseascrt pe proprietarul neglijent.
Este un fel de culprt din partea celui neglijent si consecinta
e pierderea dreptului. Deco adevaratul proprietar nu s'a miscat

la timp ? (Intreruperi). Dece n'a intervenit pela Cassa rurala ca


sa nu se cumpere mosia, aratand drepturile sale? Dece n'a cerut
sechestru judiciar, daca Cassa rurala nu l'a ascultat ? Dac njci
justitia nu i-a admis macar sechestrul judiciar, e evident di el nu
are nici s reuseascrt cu actiunea in revendicare. Cel care insa
s'a desteptat prea tarziu, dupa ce s'a efectuat vanzarea prin Cassa
rurala, nu merita a fi protejat, pentrucrt s'ar viola alte interese
mai mari, care s'au nascut si pe care societatea trebue sa. le protejeze. Intre interesul proprietarului neglijent si interesele satenilor cari n'au nici o culpa, e evident ca societatea n'are de ezitat : interesul proprietarului trebue srt cedeze intereselor srttenilor

www.dacoromanica.ro

336

caci e o cestiune de ordine socialg, mai mare, este garantarea unei


stabilitkti de cea mai mare importantk.
Este oare anormal ca interesul proprietarului s cedeze altor

interese ? Este oare anormal ca o actiune in revendicare s fie


pierclutii?

Am avut si noi In legislatiunea veche un caz, am avut in legislatiunea Moldovei Sobornicescul Hrisov din 1834, dupd care
se pierdeh mice actiune in revendicare prin vnzarea public, dant+.
in terrnenul de 6 luni de publicatiune nu se formula, pretentiunea de revendicare. Dupg, acest termen, nu se mai puteh face
niciun proces de revendicare.
D. C. Popovici. Aceasta am cerut'o i eu.
D. B. .211. Minh.. Nu e vorba numai de actiunile care se fac
sau se pot face inainte de vanzare, pentrua pentru acele am aratat, c de fapt au sa" impiedice vanzarea, pentrucit n'are srt o
primeascil Cassa rural, sau pentrucit are s punA, justitia
un sechestru judiciar, ori n'au se, fie serioase si n'are sk se intample niciun pericol. Cestiunea e, ca; dac o asemenea actiune
in revendicare nu s'a prezentat inainte de cumparare, ea poate fi
pierdutii, duprt cum se considerrt si in trecut pierdutit, in caz de
vanzare publick Erh dar o dectidere de drept in favoarea cumpargtorului.

Dar mi se va zice c pe atunci n'aveam Constitutinne si cA


nu putem urme. acel exemplu. Fie si ash. S vedem daca., in alto
thri cu constitutiuni liberale, nu se ghseste vreo derogatiune la
dreptul comun in contra proprietarului si in favoarea cump airittorului.

In Elvetia, la Geneva, exista asemenea o dispozitiune categoricrt in codul de procedurit, c mice actiune in revendicare sit
pierde prin vanzarea la licitatiune publich, este un fel de pedeapsa.
o forcluziune, o pierdere de drept, care s inflige proprietarului.
Este anormal ? Este revoltktor ? Este contrar vreunei Constitutiuni ? Constitue vreo expropriere ?

Toata: cestiunea de stabilit erh, dack un legiuitor poate s


fad, o derogatiune dela dreptul comun. Acest drept e netrighduit.
Principiul nu suferh nici o discutiune. Ceiace e important de stint
e dacti, derogatiunea se justified, daat stint cuvinte puternice de
a se faPe, i nimic mai mult. (Intreruperi).
D-lor, o derogatiune dela dreptul comun negresit c e o
exceptiune in favoarea cuivh, in favoarea unei categorii de perwww.dacoromanica.ro

3:37

soane, pentrucrt n'ar fi vorba altmintrelea de exceptiune. Precum

se face in alte tari o exceptiune in favoarea cumpariitorilor la


licitatiune publicii, dece nu s'ar puteit face aceemi exceptdune
i in favoarea cumparatorilor prin Cassa rurala? Precum codul de
procedurrt, care trateaza de licitatiuni, se ocuprt de aceasta exceptiune, dece 1 legea Cassei rurale, care trateaza de vanzarile
ce se fac in baza ei, sa nu se ocupe asemenea de aceastrt exceptiune ?

E invederat ea e o exceptiune i trebue sa' se ocupe o lege


de dansa i aci e locul ei.
Cestiunea I-Amalie, cum am zis, dacrt se justificrt, daca se
legitimeaza exceptiunea qi in cazul nostru.
Mi se pare, nu numai ca sunt motive identice ca la licitatiunile publice, dar inca i mai puternice.
Daca numai imprejurarea ca o vanzare se face cu oarecare
publicitate, i prin intermediarul justitiei i daca e interes ca
cumparatorul sa fie asigurat, ca nu va fi deposedat din lucrul ee
cumpara, pentru a se asigurit o concurentil serioasa i a nu se
vinde averea oamenilor pe nimic, se declarrt actiunea in ravendicare pierduta, cu cat mai multe motive i mai puternice, sunt
cand e vorba de cumparatori in baza acestor legi? Nu sunt o
intinsa publicitate toate formalitatile ce sunt prescrise prin aceasta lege? Nu e la mijloc o autoritate care controleazrt, care ofera
garantii ? Cumparatorii n'au interes ca sa fie asigurati ca nu vor
fi deposedati ? Ce e mai mult, aceti cumparatori sunt intr'atat
de buna credinta si merita aa de mult o deosebita protectiune
a legei, pentruca ei nici nu examineazrt titlurile de proprietate,
ei se incred in Cassa rurala, care face aceasta lucrare, 1 apoi ei
srt fie pedepsip, pentruca legea i-a silit sa aibri incredere in aceasta institutiune ? Ce dreptate, ce echitate ar fi? Dar nu e numai atat! In aceast deplina incredere, ei se vor stabili pe loturile lor, vor cladi, vor plan* vor forma poate un sat, si sa fie
pe urma deposedati, satul sa fie distrus ? Nu e revoltator aceasta?
Chiar daca a.ti lash la o parte toate aceste consideratiuni, trebue
sa va mai ganditi i la posibilitatea de a executit hotarirea judecatoreasca, care nu admite revendicarea. Care guvern are stt
poatri sa o execute?...
0 voce. Guvernul nostru nu e slab ca un guvern turcese.
D. B. M. Missir. Nu e destul ca guvernul sa nu fie slab.
22

Aege ft i Legiuiri.

www.dacoromanica.ro

338

Inainte de a fi puternic, inainte de a se gandi la forta brutala,


mai bine e sa fie prudent, sa fiti D-voastre prudentd, ca nu cumva sa expuneti pe un guvern la umilirea de a nu puteh executh
hotarirea i s ajungeti la tranzactiuni, la legi personale, ca at
evitati pericolele ce ne vor ameninth.
Nu e mai bine dela inceput a spune tuturor : cei cari aveti
-vrun drept de proprietate, ingrijiti-vii din vreme, reclamati
clreptul vostru, faceti-ne sa-1 cunoastem, 066 mai tarziu nu primim sa se mai turbure o stare de lucruri legalmente stabilita
t

In trerup eri).

Va marturisesc, D-lor, ca nu mai am putere in pieptul naeu


ca sa strig mai tare, i ai raspunde bucuros la intreruperi, clack'
ele ar puteh s ne ajute a ne luminh.
lea tot ce propunem prin acest articol : SA admitem o exceptiune la dreptul comun in favoarea cumparatorilor prin Cassa
rurala, precum. se admite in unele tri pentru cumparatorii la
licitatiune publica. Child ar fi in discutiune codul de proeedura

civila, n'am puteit admite i noi aceh exceptiune i in materie de licitatiune publica ? Am fri in contra Constitutiunei ?
N'ar fi i ea o derogatiune ? i cu toate acestea, niciun
principiu de drept n'ar fi violat, pentruca aceh exceptiune tocmai e bazata pe un principiu de drept, Ca sa poatil face o exceptiune cand sunt motive puternice ca sa o legitimeze, ca sa o
justifice si nu cred ca in cazul nostru ar lipsi asemenea motive,
daca nu din contra, ar fi mult mai puternice cleat in orce alt caz.
Ah dar, exceptiunea este desigur pe deplin legitimata, justificata.

Noi nu ne-am oprit ad. N'am refuzat numai pur i simplu


actiunea in revendicare. Dintr'un punct de vedere de inalta justitie, de echitate, am acordat adevaratului proprietar, care nu
mai poate revendich, o agiune personala contra statului.
D. C. Popovici. A primesc i eu. Dar nu Cassa rurala sit*,
plateasca.
D. B. M. Missir. Cassa rurala, statul, trebue sa despagubeasca

pe proprietar de valoarea imobilului, nu cum s'a fixat cand s'a


vandut, ci dupa adevarata ei valoare, clupa cum se va fixh da
justitie. Ara considerat ca Cassa rurala, care a putut consimti e
se face o cumparare prin intermedierul ei i a lasat s strecoare
eroarea de a se vinde un imobil strain, care nu erh al posesowww.dacoromanica.ro

339

rului, a comis o greeal, o imprudenfd, de care este responsabilA.


Aceasta este baza actiunei personale, pe care o acordiim proprie-

tarului contra Cassei rurale.


Aceasta nu este o inventiune nourt. Este tiut ed eine este
deposedat, are contra uzurpatorului, posesorului de rea credinta,
nu numai actiunea realA de revendicare i care se conservrt contra
orcArui detentor, chiar de ar fi de bunA credintA, dar mai are qi
o actiune personala, o actiune bazatrt pe culpa uzurpatorului, care
fArd drept l'a deposedat. i se poate ca sA fie interes sr!, existe
aceastrt actiune, cAnd actiunea in revendicare s'ar pierde. In adevAr actiunea in revendicare se poate pierde i prin prescriptiune de 10 ani, daed detentorul actual, pe langrt celelalte conditiuni legale, ar fi de burul credinta. In asemenea caz e de mare
utilitate srt existe actiunea personald contra uzurpatorului care
dureazii 30 de ani, ait c proprietarul, dacil a pierdut imobilul din
cauza prescriptiunei, s poatit cel putin sa se desprikubeaseit dela
uzurpator de valoarea lui. Aceasta este dupA dreptul comun. Aceleai idei ne-au condus a recunoate proprietarului i o actinne
personala contra Cassei rurale, pentrucA si din cauza vAnzArei, prin
mijlocirea ei, s'a pierdut actiunea in revendicare i sri fie cel puin expus a despagubi pe proprietar de valoarea imobilului.

Nimic mai rational, mai conform cu principiiie de drept.


Deci aceastrt actiune personara contra Cassei rurale se justified in destul prin ideia crt recunoatem in persoana Cassei rurale
o culpii, in faptul crt nu a luat toate mrtsurile necesare de a nu
ras a. sa se fac o cumprtrare a unui imobil care nu ar apartine
posesorulni actual.
Mai rrtmAne o ultimrt chestiune : deco am limitat prescrip-

tiunea acestei actiuni la 10 ani i nu am lAsat dup dreptul comun termenul de 30 de aui.
Doug consideratiuni puternice ne-au fcut sA adoptrtm un
termen mai scurt, acela de 10 ani.
D-voastrrt titi cA prescriptiunea de 30de ani este o reminiscentrt din dreptul roman. Azi e un anacronism s mai conservArn
acela termen. Dacrt comparilm imprejurrtrile, moravurile, iorcrs-

sole din epoca Romanilor, cu acelea din timpurile noastre, nu


este niciun cuvAnt de asemAnare. Nu se mai potriveste nici importanta imobilelor, nici depArtarea locurilor, nici interesul sau
neglijenta proprietarilor de aji ingriji de drepturile lor, nici acwww.dacoromanica.ro

340

tivitatea si desvoltarea afacerilor in general, ca stt mai mentinem


o aa, de 1ung5, prescriptiune. Astgzi and s'ar grtsi cinevh srt stea
ask de mult timp inactiv, nu este numai neglijent, inaczudent,
este chiar culpabil, dci nu se gtiseste in nivelul societatei modome.

D-lor, nu va trece mult timp i toate trtrile civilizate vor


face aceasfa reforMa. Curentul ideilor este in acest sens. Dece ne
este team s facem 1 noi un pas inainte, girt stt imitm?

Mail de aceasta consideratiune puternicrt, mai este una


care poate s v decidrt a admite termen al de 10 ani.
Duprt dreptul comun, dac . ar fi fost sti se menting cimprrttorii prin mijlocirea Cassei rurale, desigur ar fi putut s pres-

crie in termen de 10 ani contra ordrei actiuni in revendicare,


pentrucrt fr Indoia1 sunt de bund credinfd...
0 voce. Aceastrt prescriptiune este de 10 pang la 20 ani.

D. B. M. Miair. Alit este, dar ne ocupm de cazul care se


intmplrt mai des i pe acela Ii iau de normii.
lath' dar, ca dad se mentineit actiunea in revendicare, ea
erit stt fie prescrisa prin 10 ani, qi daca D-voastra nu ati admite acela tormen i pentru actiunea personala, ati acordit
o favoare prea mare tocmai proprietarului neglijent, care nu o
.

meritg...

0 yore. Dar cu minorii ?


D. B. M. Missir. Nu confundati minorii in discutinne, pentructt in privinta kr legea prescrie destule garantii.
Asa dar, termenul de 10 ani este destul de justificat.
Iat dar, ca acest articol contine, in adevar, o derogatiune
dela dreptul comun, o exceptiune, dar ea este conforma cu principiile de drept i nu violeaztt Constitntiunea.
Aceastii exceptiune nu numai eh nu are nimic vatiimtitor,
ba Inca este cu desrtvaxire folositoare si este o garantie d nu
se va int-ampU nici o turburare din canza aplicarei unei legi liberale i nationale. (Aplauze).
D. M. Ferechide. D-lor deputati, va cer permisiunea, dei
este ora inaintata, ca in pntine cuvinte sa combat cele sustinute
de d. Missir. Cred crt articolul acesta este periculos i crt trebue
inlaturat. D. Missir spuneit la inceput, d nici intr'un caz nu se
ya intampli ipoteza aeolo prevrtzuta. Dad, ar fi exact aceasta,

www.dacoromanica.ro

341

consecinta cea mai naturala ar trebui sa fie suprimarea articolului. (Aplauze).


Si lucru curios : tot d. Missir, la sfarsitul cuvantrtrei sale,
a aratat c dad'', nu primiti articolul, astfel cum 1-a propus d-sa,

atunci bazele societatii vor fi zguduite si ne vom lovi de un pericol mare. Deci in ultima prevedere a d-sale, d. Missir admite
ca. ipoteza se poate intampla.
So eu sunt incredintat c vor fi imprejurari in care se va
intamplh; trebue dar s ne ocupam de &Ansa.
D-lor, din cele zise de d. Missir, ati putut vedeh cat chestiunile introduse in discutiune de d-sa. sunt departe de obiectul

acestei legi.
D. presedinte al consiliului, atunci cand se discutau amendamentele d-lui Scortescu i d-lui Mortun, unde se vorbia de izlaz, v spuneit: pentru Dumnezeu, nu introduceti in legea acea-

sta, care are de obiect stabilirea unui credit in folosul satenilor,


chestiuni care privesc la modul de a se regulamentet agricultura in

tara ; acestea sunt chestiuni straine de legea noastra.


Astrtzi articolul care s'a introdus, ati vrtzut de ce trateaza,
nu mai putin decat de reforma garantiilor dreptului de proprietate, stabilite prin legile civile. Ei, d-lor, este momentul acum
at examinam daca este un anacronism sau nu, prescriptdunea de
30 de ani ? Daca este drept sau nu sa modificam consecintele
adjudecatiunei in materie de vanzari fortate ? Vedeti c toate
aceste chestiuni le introduce d. Missir prin cuvantarea d-sale, in
discutiunea unei legi care are un caracter cu totul special. Asupra unui lucru am fost de acord cu cl. Missir, atunci cand discuta chestiunea constitutionalrt. SA ma ierte d. Iepurescu sa-i
spun, ea nu este tocmai exact, cand afirmrt Ca este o chestiune
de expropriere in joc. Este vorba de modfficarea garantiei data
dreptului de proprietate, de suprimarea unei garantii esentiale,
care este asezatrt prin codul nostru civil.
Ceeace insa scuza si explica greseala pe care a putut-o face
d. Iepurescu, este ca propunerea d-lui Missir imprumuta dela legea asupra exproprierei o dispozitiune a ei si anume : inlocuirea
dreptului de proprietate, cu dreptul de a cere valoarea proprietatei care urmeaza a se plati de Cassa rurala.In adevar, in materie
de exproprieri, atunci cand adevaratul proprietar nu poseda ei
s'a urmat procedura de expropriere fata cu proprietarul aparent
www.dacoromanica.ro

342

si in urraii proprietarul cel adevarat face de i se recunoaste drop-

tul, el nu reintra in posesiunea imobilului,

ci

dreptul lui se

transporta asupra valoarei imobilului. Pentruce ? Pentruca in momentul cand s'a fiicut exproprierea, daca ar fi fost fata proprietarul cel adevarat, totui ar fi fost expropriat i n'ar fi putut

fugi de coercitiunea legei. Tot ma se prezintrt situatiunea proprietarului in cazul care ne preocupti ? Nu! Baza legei este vanzarea facuta prin consimtimantul proprietarului si a locuitorilor.
Dar cum puteti Inlociji acest consinktimant al proprietarvlui adeviarat, care n'a fost fata, prin consimtimantul altuia care nu era
proprietar ?

Dar onorabilul nostru coleg, pentruca sa justifice masura ce


a propus, ne spune ea in realitate nu este ma de plans proprietarul adevarat, atunci cand el intenta o actiune in revendicare,
fiindca in cele cloud ipoteze posibile, el este vinovat. Sau actinnea a fost intentata inaint de a se face vanzarea si el este vinovat crt n'a uzat de mijloacele ce i le acorda legile de procedura ca sa impiedice vanzarea. Uit Ins onor. nostru coleg of
chiar uzand de toate resursele procedurei, cel care reclamrt un
drept poate sa intampine un rau judecat ; oricat de intemeiata
ar ft cererea de sechestru judiciar, ea poate s5, fie respinsa, dei
in urma tribunalul va grisi ca actiunea In revendicare, este intemeiata. In cazul acesta dar, ce viral se poate impute, acelitia
care a ingrijit de apararea drepturilor lui ?
In ceeace priveste ipoteza ceailalta, and actiunea s'ar intenta
dupa vanzare, pe ce se intemeiaza d. Missir, ca s zicrt ca pro-

prietarul este in culpa ? Este el in cull* zice, fiindat n'a citit


desbaterile prezentei legi i cuvantarea d-lui Missir ? Este el in
culprt, dac ). din imprejurari neatarnate de vointa lui, nu va fi intentat mai curand aatiunea lui de revendicare ? 0 actiune in reveudicare nu este amanata numai de proprietarul care isi neglijeaza interese le sale. Practica judecatoreasca poate s faca cunoscut

oricui i d. Missir o stie foarte bine crt in aceasta inactiune primejdioasa se gasesc toti aceia cari sunt in neputinta materiala
de a-i exercith drepturile lor, intre cari, foarte adesea, vor fi minorii. Sa nu uitMi c suntem intr'o tara in care obligatiunile de
tutela sunt nesocotite i c minorii numai duprt un timp indelungat sunt in putintrt sa-i apere et singuri d repturile bor. Noi
dar, mai mult decat in orice tarrt, suntem datori srt mentinem neawww.dacoromanica.ro

343

tinse toate garantiile dreptului de proprietate, cxci numai astfel


putem s pkstram patrimoniul acelor copii, ale croor interese au
fost lipsite de apkrare. Chiar controlul ce 11 exercit tribunalele
asupra tutelelor, stim cu totii ck este numai un control nominal,
iar nici de cum un control eficace.
Dar, D-lor, este oar& mai exact ca in totdeauna militeaza
in favoarea acestei vanzri cuvantul de bunk credintk, ?

In fapt, D. Missir nu a marginit apkrarea fkutk acestor


vanziiri in cazurile de bunk credintk.Chiar atunci, ziceh D. Missir, cand va fi fost actiunea deschisli inainte de vanzare, i sensul legei are sk, fie conform cu aceste explicatiuni. Cand s'ar fi
filcut proces inainte de vanzare i chiar intervenire judeciitoreasch
pentru sechestru judiciar, chiar in c'azul acesta, va fi inlkturat
proprietarul cel adevarat.
Dar oare in cazul acesta va fi o cuniparktoare de bunk, credinta ? Ce este buna credintk, in materie juridick ? Ea rezultii, din
recunoasterea viiului asupra dreptului vanzatorului. Cum se va
puteh sustine ca nu se stia in momentul vanzkrei, ch era dreptul
dubios ?

Cand dreptul fusese contestat prin intentarea actiunei in


contra proprietarului aparent, cum s'ar putea zice i atunci, ca
vanzarea este de bunk credinta ; in acest caz legea dispune c.
cumpkratorii nu vor putea invoch justul titlu, pentruck nu au
avut buna credint.
D. Missir a mai zis, ca termenul de 10 ani e termenul cel
mai lung care e dat pentru actiunea in revendicare ; eu cred ca
cuvantul a trdat gandul D-lui Missir, pentruca D. Missir, gtie ca

numai in certe cazuri dreptul de revendicare e mrginit prin


prescriptia de 10 ani, and e si just titlu i bung credinta
si mai trebue o imprejurare : ca adevaratul proprietar, cel real,
-A aihk, resedinta in circumscriptdunea in care se OA imobilul
posedat ; cci dad, ar exista just titlu si bung credinta, inst dads:
proprietarul ar fi cu resedinta in alth circumscriptiune, atunci
timpul de 10 ani devine 20 de ani, i clack lipseste unul din acaste douk elemente, afunci prescriptiunea e de 30 ani.
Are dreptate D. Missir sk, zich, ck atunci and prescriptiunea
este implinita, este o deciidere, un fel. de expropriatiune a dreptului; recunosc ca e ash. Societtile au fost silite sa recunoascrt
ck e un eau obstesc incertitudinea asupra propriettei i avand
www.dacoromanica.ro

344

sa aleaga intro nedreptatea de a despui pe un om de dreptul


salt i raul ce se face societatei lasand-o un timp prea indelungat
in incertitudine asupra proprietatei, a ales un termen mediu si
a zis: sa lasam un spatiu destul de mare, pentruca cei cari nu
no tiinta de dreptul lor, sau nu au fost in putinta de a-1 aparit,
sa viral sa-1 invoace, s vin sa-1 reclame.
Dupa ce a trecut acest termen, care s'a crezut necesar. a-

tunci se naste un drept nou, inaintea caruia legea cere ca toti


sa se supuna: e dreptul proprietarului celui nou 1 e de tin interes obtesc ca el sa nu mai fie turburat in stiipanirea lui.
Dar in masura acestui timp, in fixarea liii sunt consideratiuni
multiple, care trebue sa fie examinate de legiuitor.
Problema aceasta e delicata i grea. Dar daca binevoiti a
cf da seama, observati ca de cand omenirea e sub imperiul legilor pe care le avem i astazi, care ne-au fost transmise dela
Romani in timp de veacuri, toate generatiunile succesive, in tririle cele mai diverse, au recunoscut deopotriva at este necesar,
crt nu este prea lung acel laps de timp de 30 de ani, c e conform
cu necesitatile umane ca sa se lase un timp de ajuns, pentruca
omul care a fost impiedicat de imprejurari diferite, sau de var.sta lui frageda, de a'i reclamit dreptul sau, sa ajunga in putinta
de a'i aparit dreptul salt, in mod eficace : s'a recunoscut de toate
legislatiunile c trebue acest timp de 30 de ani: cum dar, cfind
aceasta problema a fost de toate legislaiilo rezolvata in acelasi
mod, cand aceasta regula este stabilita astfel in dreptul nostru
civil, recunoscuta ca o conditinne necesara, esentiala, ca o garantie

a dreptului de proprietate, cum noi sfi venim printr'o dispozitiune accesorie, intr'o lege care are un obiect cu totul special. acela de a inlesni credit taranilor, ca sa se faca proprietari, sa
venim sa inovam i srt sguduim aceasta coloana a dreptului de
proprietate?

Ar fi o imprudenta neiertata si rog pe Camera sa se fereasca de a o face. D-lor, sunt unii parinti cari, cand li se naste
un prune, toata afectiunea o concentreaza pe dansul, i orbiti de
aceasta nouil tandreta uita pe copiii mai mari: in modul acesta
pare ca ar fi fost infiuentat autorul acestui proiect: el se Ondete la dreptul de proprietate, care acum se constitue in favoarea taranilor prin cumparare si'si concentreaza toatfi atentiunea
si bunavointa ca sf1 ocroteasch : dar nu pentru aceasta trebue
www.dacoromanica.ro

345

sa lase la oparte pe copilul celalalt, dreptul de proprietate al tutulor, care marital o condescendenta si mai mare, caci cuprinde
i aceasta noug proprietate a taranilor cumparatori : nu pentru
aceasta opera nona sa vin s. loveasca in constituirea proprietatei, sa scuture temelia dreptului de proprietate, astfel cum este
organizat de legislatiunea codului civil.
Legislatiunea aceasta n'a fost improvizata e rezultatul unei
lungi si mature gandiri. Child ar fi vorba sa facem asemenea inovatiuni in legislatiune, ar trebui sa adunam un material considerabil, ca sa ne clam bine seama de ceiace facem. Si observati, d-lor. ea, dreptul de proprietate, and il veti lash ash cum l'a
facut legea civila, 1.1 yeti ocroti si in favoarea acestor noi pro-

prietari; pe care ii faceti astrizi. Cer dar, ca sa lasati de adins


dreptul de proprietate in folosul atat al vechilor proprietari, cat
si al celor noi, ca sa, se bucure i unii i altii de acest drept,
astfel cum este garantat de legislatiunea comuna.
Rezumandu-ma, d-lor, zic ca propunerea ce se face este
straina de materia care ne preocupa astazi, fiindca in aceh propunere se cuprinde, nimic mai putin, decal rasturnarea garantiei
data, de legea civila dreptului de proprietate, desi cred ca nu
este nevoie de puteri constitutionale, pentru a schimbh legea civica, insa sunt convins ca este o imprudenta mare de a pune mama
pe dreptul de proprietate ; este o imprudenta si mai mare de a face

aceasta intr'un mod pripit, printr'o dispozitiune introdusa fara


rost. ca un crampeiu de lege, strain chiar de legea la care se alipeste.

Vrt rog dar. sa nu votati aceasta propunere si s lasati pe


cei cari n'au fost in putinta sa reelame dreptul lor, ca atunci,
cand un posesor aparent le-a vandut proprietatea, ei sa poata
exercith actiunea lor legala.
Cat pentru dificultatile care se vor ivi, o societate bine organizata, cu legi bazate pe principii drepte, va puteh sa gaseasca
mijlocul de a inlaturh inconvenientele ce se vor prezenth. Va fi
misiunea puterilor publice, cand ipotezele vor fi o realitate. Noi
insa sa mentmem dreptul comun. (Aplauze).
D. V. Lasear, ministru de interne. D-lor deputati, va rog sa
prelungiti sedinta ca sa putem asculth si pe D. Macri. care este
inscris a vorbi asupra acestui articol.
Se pune la vot prelungirea edintei si se aproba.
D. viceprefedinte. D. Macri are cuvantul.
www.dacoromanica.ro

346

D. Gr. Macri. D-lor, onor. D. Missir s'a marturisit inaintea


Camerei ca tag al acestei dispozitiuni. Lisa eu, D-lor, facusem un
proiect de lege, pe care '1 dadusem D-lui Aurelian i in proiectul
meu de lege era tocmai aceasta dispozitiune i cu toate acestea

nu mi-am dat titlu de tata al acestei dispozitiuni, caci tatal era


Kogalniceanu si am luat-o din legea dela 1864.
In acea lege se spune, ca toti aceia cari vor avea un drept
de revendicare asupra pamantului dat fostilor clacasi, acest drept
sa fie exercitat asupra pretului care sa fixase la opt galbeni de
falce. Dispozitiunea din legea actuala." a nascut din creerul celui
mai mare om de stat, care a pus primul fundament al statului
nostru modern. Aceasta fiind origina acestei dispozitiuni, permitetImi sl yin la cestiune. Atat onor. D. Missir, cat si onor. D.
Fereclaide au discutat cestiunea din punctul de vedere al codului
Napoleon, unul cautand sa va dovedeasca ca dupa principiile acelui cod, dispozitiunea aceasta este justa ; celalalt, dupa principiile
aceluias cod, ca dispozitiunea aceasta este nedreapta. D-lor, nu avem sa judecam dad, dispozitiunea este conforma sau neconforma

principiului codului Napoleon, fiindca noi nu suntem la tribunal


care singur poate sa judece, dad, este sau nu conform cu principiile acestui cod. Nu suntem o Camera legiuitoare si nu trebue
sa tMem seama de prineipii fixate intr'o lege ordinara. Noi, ca
legiuitorii, trebue necontenit sa avem in vedere, atunci cand legiferam, justitia sociala, care consista In combinarea intereselor
individulni cu acele ale societatei. Dana ne vom ocuph numai de
interesele individului, atunci statul slabeste putin cate putin dupa
cum slabise Polonia. Prin urmare, onor. Adunare, sa nu nitam insa
inte de toate iuteresele statului, nazi daca n'ar fi stat, n'am aveh
palatele ce le avem azi, nici milioanele ce sunt in societatea noastra, ci am trai intr'o stare salbatica, hranindu-ne cu radcini si
numai din nand in cand cu nate o nuca sau o alung ; prin urmare
toate bogatiile noastre le datorim conceppunei si creearei statului
si este constatat ca mice populatiune, care n'a ajuns la stadiuli
de stat organizat, a ramas intr'o stare salbatica.
Daca astfel stau lucrurile i dana, avem pedeoparte interesul individului, iar pedealta parte acela al statului, ma intreb : pe care sa le prefer? Dana prefer pe cel al individului, de
pilda ale unuia din 5 milioane de Romani, au sa vina cei 4,999,999
sa'rni spuna dece te uiti la interesul lui si nu la al nostru, care
www.dacoromanica.ro

347

suntem atgt de numerosi. Prin urmare, in asemenea caz trebue


sg lugm in considerare interesele a 4.999.999 si sfi nu sacrificgm
interesul lor la interesul unuia singur.
Nu se poate procedg altfel, dacg voim sg avem o bung organizatiune.
hat, principiile de care trebue sti se cillguzeascg un legiuitor.

Principiile codului civil pot sh fie bune astgzi pnla oarecare punct, dar se poate intamplit ca peste catvit timp ele se (loving nepotrivite cu gradul de evolutiune la care vom ajunge.
Chiar codul civil al lui Napoleon consfintete doug expropriori: retractal litigios in materie de cesiune de drepturi litigioase i retractal succesoral in materie de cesiune de drepturi
succesorale.

Dispozitiunile relative la retractul succesoral sant in interesul familiei si in interesul linitei sociale.
Vedeiti dar, cg chiar codul Napoleon, care pentru D. Ferechide este o evanghelie, consfinteste douit cazuri de expropriere.
Ei bine, dacg, codul civil stabilete doug cazuri de expropriere, dece D-voastrg n'ati mai stabilit un drept de expropriere
care este in interesul ordinei publice.
Cgci gndiiv, D-lor, c pe acei tgxani can Ii ati improprietgrit, cari u cumpgrat o portiune de pgmnt, fie ei, ca exemplu, in numgr de 500 de familii, cum se va puteg aduce la inckplinire hotgrirea prin care ii deposedati? Aceasta nu se va
puteit face decat prin ajutorul armatei i impuscandu'i. Oare aceasta este in interesul societgtei, ca sa ajungi la acest extrem?
In acest caz D-voastrg flu aveti cleat sg ziceti proprietarului in interesul ordinei : Iti dau valoarea intreagg a pgmntului,

iti dau valoarea in bani: poti cumpgrh aiurea: dad el sustdne


sg aibg pgmnt i nu bani, atunci se fac gicane de advocat.
Codul civil prevede doug cazuri in care dreptul de proprietate asupra pgmntului se inlocuiete prin dreptul la valoarea
pilmntului. In materie de raport la motenire. imobil donat unui motenitor si vndut de el, inainte de deschiderea motenirei,
nu se poate revendich contra tertiului achizitor. ci motenitorii
donatorului au, fatg cu acesta, drept la valoarea imobilului. Asemenea i in materie de reductiune a unei donatiuni care trece
poste cotitatea disponibilg.
Acum in ce privete prescriptiunea, are dreptate onor. D.
Ins

www.dacoromanica.ro

348

Missir ; duph tiinta dreptului cea mai inaintath, prescriptiunea


de 30 de ani este condamnabil. D-lor, un stat in materie de le
giferare i de reforme, trebue sgi proceada in sens invers de cum
procedgtm noi.

La noi, in organizatia politic, procedgm occidentalicete i


cautiim a mentine organizatia economical medieval&
Un .imperiu vecin procedeazal altfel: incepe prin organizarea
economich modernh i apoi va ajunge fatalmente la organizarea
economich modern& In Rusia, in tot imperiul, prescriptiunea
este de 10 ani, chci ei procedeazgt prin organizarea economich a
societktei i lash la o parte organizatiunea politic& D. Ferechide a zis : ce vor deveni minorii, chei dreptul minorilor in

timp de 10 ani se va stinge. fiindch minoritatea poate dura 21


de ani?
Apoi uitati ch dui:a codul civil in timpul minorithtei orice
prescriptiune este suspendath. Prin urmare, acei 10 ani are sh
curgh dela majoritate i in acei 10 ani dela majoritate, in loc
sh'i dai phmant, Ii dai o valoare in bani egalal cu aceea a phmantului.

Ceeace trebue sgt fac eu, legiuitor, este sh mentin linia intre ambele interese, interesul social i interesul individual. Acolo sth dreptatea: sh nu expun societatea la vgirsare de sange
pentru un capriciu teoretic de proprietate.

D. Ferechide, care se afl atat de puternic individualist,


simi dea voie sh'i aduc aminte tara cea mai individualistgi; cci
nu se poate intelege eh D-sa este mai iubitor de proprietate de
cat Englitera. In Englitera este legea de alotament, in virtutea
chreia, dacgt 5 thrani se prezinth la autoritatea comunalh i cer
phmant, autoritatea comunalgt trebue s exproprieze pe lord i
sgt le dea cate douh sau trei acre de fiecare, iar pretul se fixeaz
de experti numiti de autoritatea comunalgt.
In Irlanda renta palmantului se fixeazil de tribunal, duph aprecierea tribunalului, care nu tine seama de conveutia dintre
proprietar qi thran, dad, aceastgt conventie este oneroash pentru
thran.

lath Englitera, twit individualisth, ce a facut; a trebuit s


fach aceastii lege fiindch aa este interesul societhtei i fargt societate D. Ferechide n'ar fi asthzi un om de talent; ar fi ca
mine, un salbatic, trind cu radacini de camp. Prin urmare, rog
www.dacoromanica.ro

349

pe onor. Camera' srt binevoiasa a voth aceastil dispozitiune,


care nu este nici anticonstitutionala, nici contrarie principiilor
de drept, aci fr aceastil dispozitie legea Cassei rurale va da
ocaziune la conflicte sttngeroase. (Aplauze).
D. C. Popovici. D-lor, cred c astazi imi iese pe deplin dreptatea de ieri, and v'am spus a nu advocatii pot s hotArascri
asupra justitiei; fiind-a ati vilzut cum D-nii deputati, discutnd

art. 34 din punct de vedere juridic, ca advocap, sunt de prtreri


deosebite. Apoi cum credeti D-voastert crt advocatii Cassei rurale
au srt poat hothri cum are srt fie rezolvat de justitie un pro-

ces oarecare, and ati vrtzut discutiunea advocatilor ce a urrnat


aici...

D. Ferechide. Nu a advocatilor, ci a deputatilor.


D. C. Popovici. Chard zic aceasta, o zic din punctul de vedere al cestiunei de drept.

Ati vazut, D-lor, c pe de o parte se sugine ca sri, se lase


dreptul comun, adia crt o mosie poate s se vandit, chiar daa
are un proces, si and advocatul va zice c procesul nu este serios, Cassa rural s cumpere moia, t)granii sA plideascrt, i duprt
30 de ani sit vinA proprietarul srt ia inapoi mosia... (Intreruperi).
D. viceprefedinte. Pun in vederea D-voastrrt, c adunarea a

respins amendamentul ce se propusese la art. 10, care trath despre cestiunea pe care D-voastrrt o introduceti acum din nou in
discutiune.

D. C. Fopovici. La art. 10 am propus un amendament, prin


care ceream a se mentine partea intkla a art. 10 din proiectul
guvernului. care ziceit: Oferta nu se primete daa asupra mosiei exist vrun proces pendinte relativ la titlul de proprietate-.
Voci. Acest amendament a fost respins.
D. C. Popovici. Acum la acest articol propun urnagtorul amendament

Nici o moie asupra areia va fi vrun proces relativ la


titlul de proprietate, nu se va puteh vinde pang la regularea
dreptului de proprietate, prin justitie"...
0 Voce. Este acelai lucru.
D. C. Popovici. Nu este acelai lucru; aci in amendamentul meu s spune c o moie cu astfel de proces se va puta,
vinde dupii intervenirea justitiei, adia dupii finele procesului,
www.dacoromanica.ro

350

pe and in proiectul _D-voastrit so spune di nu se va putea vinde


niciodatit.
.D-lor, inert, odat v

intreb: Ce se face cu mosiile care s'au


vandut la trtrani si in urnatt vine adevaratul proprietar i le revendicit," ? S'a zis de unii cit in asemenea caz stt se ia mosia inapoi dela tarani, fie dupil, 10 sau 30 de ani. Dar D-voastra' crecleti
lucru acesta posbil in taxa romneascil ? Si apoi 11 credeti drept ?
Aceasta se poate face in dreptul comun, atunci cnd eu cumprir
personal dela cinevh, cand examinez singur actele ; dar lucrul
este cu totul altfel and este vorba despre Oran: el nu ia parte
la cumpttrarea actelor.
D-voastrit cumparati mosia in nurnele lui si el habar nu are
daca aceh movie este curatrt san nu. Titranul nu are incredere in
avocatul d-voastrii, i lui, care nu a luat parte la cumpgraoare,
voiti sa'i aplicati dreptul comun ? Eu cred c'a. lucrul acesta nu-I
veti puteit face si nu veti fi in stare ca sa'i luati ptimantul inapoi, cu toate regimentele ce le aveti.
Acuma yin s rtispund acelora cari spun crt intr'un asemenea caz sit fie datoare a plAti Cassa ruralg,. Nu am nimic de zis
dactt yeti decide ea in asemenea caz s pliiteasat statul, duprt
cum a propus d. Missir, dar mit ridic contra acelora cari propun
sa plitteascii Cassa ruralii; caci v intreb : puneti d-voastrii vreun
ban in Cassa ruralti? (Intreruperi).
And at se zice c' se va plati din capitalul de rezerva. Dar
capitalul de rezervit cu ai cui bani se formeazit? nu se formeaza
oare tot cn banii ta'ranului? Si drept este ca ei, dupil ce an platit piimantul odatii, sit pliiteascrt Inca odatil prin capitalul de rezervrt ce au la Cassa ruralit in caz de revendicare ? Credeti c
lucrul acesta poate sa treacii in tara ronahmeascrt? Ma mir dar
cum ati putut sit puneti in lege asemenea lucru!
D-lor, art. 10 din legea guvernului si care sunt sigur crt
este fitcut de D. ministru al domeniilor, iar nu de advocati, este
cel mai bun, cfici cel putin impiedicrt de a se vinde moii1e ce
stint deja, In proces. (Intreruperi).
De indat ce o mosie are proces, stt fie inlaturatit din vanzare.
0 voce. Dar dacli nu are proces ?
(D. Dincii Schileru intrerupe).

D. C. Popovici. D-le Schileru, D-ta te pretinzi reprezentant

www.dacoromanica.ro

351

al taranimei i nand vezi ca tgranii sunt expusi srt plateasca mosia de doug. ori, taci.
D. Dined Schileru. Vg inselatd, D-voastra nu ii sustineti,
caci aceastg lege, fat% voia D-tale, este foarte patriotica si foarte
bung, si pentru eh este in folosul taranilor, nu mai fac parada,

de vorbg ca D-ta; eu am ajutat si ajut pe tarani i aici si ori


pe unde voiu fi eu. Cuvintele D-tale nu sunt bune nici pentru
Monitor. (Ilaritate).

D. C. Popovici. In adevar, D. Schileru are dreptate ! Eu nu


am mosii de vanzare, nici tarani de exploatat. Dana aveti de zis
ceva, cereti cuvantul si nu ma mai intrerupeti...
D. Dined Schileru. Cer cuvantul in cestiune personala, ca sa
ne putem achit.
D. C. Popovici. Vednti dar, D-lor, ca ceeace se cuprinde in
art. 34,ca in caz de revendicare Cassa rurala sit plateasca din
fondurile de rezerva,insemneaza ca tot taranii sg plgteascg, de
oarece fondul de rezerva este strans tot dela tarani.
Concluziunea dar este : ca tgranii au sg, plateasca de doug
ori mosia.

Care sunt concluziunile D-lor Ferichide si. Missir? D. Ferichide nu ne-a dat nicio concluziune ; D-sa ne trimite la art. 34.
Eu insa sunt de parere sa se caute o solutiune, prin care sa se
inlature pe cat se poate procesele, si aceasta nu se poate face
denat numai prin aceea ca sa nu punem in vanzare nicio mosie
care are proces.
D. Missir, prin argumentarea D-sale, ne trimite la hrisoavele dela 1832, ca nicio mosie sa nu se scoata in vanzare decal
prin licitatie, i sg se puna termen pentru ca orice reclamatiune,
orice proces, orice petitiune de revendicare, &Ina nu se vor prezenta pana intr'un termen de 6 luni, sa, se declare nule si neaveni te. (Intreruperi).
D-le G-uran, D-ta nand taci, eu nu te intrerup ; D-ta pe mine
nnd vorbesc, dece ma intrerupi? (Aplauze, ilaritate).
Deci, pentru cazul nand s'ar ivi procese dupg, scoaterea mo-

siei in vanzare, dupa ideia D-lui Missir, nu am practich si noi


cum se practica in Elvetia si America. D-sa mai spuneit ca dupa
hrisovul dela 1832, nand asupra vreunei mosii s'ar ivi vreo pretentiune, sg se prezinte pana in termen de 6 luni ; dela termenul
acesta orice pretentiune va fi nula, si neavenita si atunci, D-lor,
www.dacoromanica.ro

352

iatit c ati preintampinat amndourt cazurile intiu, c ati scos din

vnzare toate acele moiii care au procese, si al doilea, pentru


procesele care vor nate in urm, aveti aceastii publicatiune i
orice pretentiuni vor veni in urm, sunt nule i neavenite, i atunci aveti D-voastrit dreptul sh cumpgrati mosii in numele taranilor i pentru titrani, altfel nu.

Sedinta din 27 Fevruarie 1897.

D. Viceprefedinte. Acum avem continuarea discutiunei pe


articole a proiectului de lege relativ la infiintarea Cassei ru-

rale.

D. Raportor are cuvntul.


D. P. Gdrboviceanu. In urma discutiunei de ieri, comitetul
delegatilor a hotilrit sit se suprime articolul nou devenit 34, a
ca actiunea in revendicare sit se fang conform dreptului comun.
D. V. Lascar, ministru de interne. Aceasta este i parerea
guvernului.
Se pune la vot suprimarea articolului 34 introdus de delegati i se primeste.
D. viceprefedinte. D. Politimos are cuvntul.
D. C. Politimos. D-lor deputati, fiindca s'a votat suprimarea
art. 34, voiese sa propun un articol aditional.
D-lor, in proiectul de lege propus de guvern se d drept
i nionenilor cari au cafe 300, 400 i 500 de pogoane, sit cum-

pore prin Cassa rurala loturi de ale 6 i 12 hectare ; imi permit dar s propun un articol aditional in cuprinderea urmatoare:
Sateanul cultivator, care va avek 5 hectare de pamant in
stApAnirea lui. nu va fi admis a mai cumpara, prin Cassa rurala
niciun lot.
Acela care se va servi de un certificat mincinos, precum
i functionarul care il va fi liberat, se va pedepsi pentru delictul de inselliciune.
C. G. Politimos, Al. Delimarcu, dr. Popescu, N. Constanti77

77

nescu, N. G. Stdtescu, G. I. Pite.yteanu.

www.dacoromanica.ro

358

D. P. Garboviceanu. D-lor deputati, deoarece aceea ce se


care prin acest amendament s'a mai respins odata in principiu
de critre onor. Camera', comitetnl delegatilor respinge acest amend am ent.

Se pune la vot amendamentul d-lui Politimos i se respinge.


S

citire art. 34, devenit 33.

D. viceprefedinte. D. Iarca are cuvantul.

D. C. C. Iarca. Acest articol sung astfel :


Cumpaziltorii loturilor vor plati pretul lotului cumpgrat
Cassei rurale in decursul unei perioade de 30 de ani, in anuittiti
trimestriale".
Eu am onoare a propune sa, se dea articolulni urmaloarea
redactiune :

Cumpartitorii loturilor vor plati inainte de legalizarea actului, direct la casieria Cassei rurale, a 5-a parts din pretul lotului ce cumparg, iar restul ii vor plati in anuitrtti in decurs de
treizeci de ani.
C. Iarca, Dr. Popescu, P. Sechiari, C. G. Politimos, I. Iancovescu.

D-lor deputati, amendamentul ce propun la acest articol


are o importanta i mai mare de cat amendamentul ce am avut
onoarea sg, propun la art. 19, ca,ci dac a. cai acela are de scop
in primul rand s'a ingfacleasca in limite mai rationale, proportionale on puterile noastre economice, o operatiune financiarrt atat
(le vasa i in care creditul statului se angajeazrt intr-un mod
nelimitat; in al doilea rand el are de scop de a face ca obligatiunile pe care satenii le contracteazg crttre Cassa ruralrt, srt fie
in catva garantate prin acest avans i astfel operatiunile Cassei
rurale sa. fie serioase i plata rentei emise s fie asiguratii; iar
in al treilea rand, acest amendament are de scop de a restabili
adeviiratele principii care trebue s guverneze mice societate care
voiete srt progreseze, adic c nimeni n'are dreptul la ajutorul
societatei i la creditul public, dacti mai dinainte nu da dovezi
de brtrbelie la munca, de econ.omie i de cinste.
Onoratul preedinte al consiliului, D. Aurelian, ne-a spus
i ieri i in toat aceastrt discutiune, ca, nu trebue s ne ingrijim de efectele legei, ciici ea este o lege pur financiarrt, prin
Acte fi Leginiri.

www.dacoromanica.ro

23

354

care se pune creditul public la dispozitiunea satenilor, &Iva


cum s'a facut pentru proprietatea mare prin legea Creditului funciar i pentru cornett prin legea Bancei Nationale.
Aceasta analogie mi se pare neexacta, caci Creditul funciar
este o societate de proprietari i Banca Nationala o societate de
actionari, in care statul n-are niciun amestec
Voci. Are.

D. C. C. Iarca. La Banca nationala este foarte aclevarat, et

statul este actionar cu a III-a parte, dar nici Creditul funciar,


nici Banca Nationala nu sunt institute de stat. i unul i alta
au o administratiune proprie, mai cu seama Creditul funciar. Ori
ce greeala in administratiunea lor priveste pe societari. Creditul statului nu este atins in mod direct prin pagubele ce ar incerch aceste institute de credit, cu deosebire statul n-are nici
un amestec la Creditul funciar.
Nu este insa tot astfel cu Cassa rurald. Aceasta nu este
numai o institutiune de stat, dar este o dependinta a ministerului de finan.te. Intr'o administratiune nedependentil de guvern,
influentile politice vor fi prea putin simtitoare, pe &and intr'o
administratiune a statului, politica va jucit rolul cel mai important i administratiunea va ovai intr-o parte sau intr'alta, dupa
influenta oamenilor zilei, i creditul statului va fi compromis prin
avantajarea partizanilor guvernelor. Deaceea prin amendamentul
propus la art. 19 am cerut ca sa se limiteze prin lege, cuantumul

rentei ce se poate emite in fiecare an. N'am fost ins ascultat.


D. V. Lascar, ministru de interne. Cestiunea aceasta este tran-

ata i nu sunteti In regulament cand veuiti asupra ei.


D. C. C. Iarca. Constat c i d-voastra calcati regulamentul cand ma intrerupeti. Zic dar, cii rau s'a facut crl, nu s'a limitat emisiunea de renta. Dar analogia ce stabi1ii intre creditul funciar 1 Cassa rurali este inexacta i din alt punct de yed ere.

Creditul funciar nu imprumuta cleat cu jumatate din valoarea imobilului ce i se ipoteceaza. Banca Nationali nu sconteaza niciun efect de comert daca nu are doua giruri solvabile, adica cere o intreita garantie pentru asigurarea platei ; efectele publice nu le primete ca garantie, de cat cu o scadere
de 200/ din valoarea nominali. Tot aa faceti i d-N oastra pen-

tru imprumuturile ce acordati satenilor, ca sii cumpere moii ?


www.dacoromanica.ro

355

Cassa rurald imprumutd pe sdteni en valoarea intreagii a imobilelor


ce vor sit' cumpere.

Este oare aceasta procedare a Cassei rurale prudenta ? Poate


ea fi comparata cu masurile intelepte practicate de marile noastre institute de credit pentru garantarea mersului lor regulat i
sigur ? Oricine va va raspunde ca nu, i deci legea d-voastra,
privita din acest punct de vedere, numai financiard nu se poate
numi.

Dar daca exemplul institutelor noastre de credit nu v-au


putut convinge ca procedand astfel periclitati creditul, trebuih
sa va serveasca de exemplu ceeace s'a facut in alte tari in aceasta privinta. In Anglia legea din 27 Iunie 1892, prin care
statul a pus la dispozitiunea comunelor i judetelor o suma insemnata de bani pentru a cumparit pamanturi pentru sateni, zice:
Daca cultivatorul nu are bani ca sa cumpere pamantul ce
cultiva, prin art. 17 se permite consiliului de comitat sa-i avanseze 4 cincimi din pret".
In Germania onor. d. raportor ne spune, ca guveinul n-a
improprietarit dela anul 1816 'Ana la anul 1847 de cat 70000
de familii i motivul este, ca guvernul prusian nu este de parere
sa se improprietareasca oricine nu are pamant ; nu primete decat cererile acelor cari, dupa o ancheta prealabila la locuinta
lor, sit constate crt sunt buni gospodari i ca au cavil, in batatura
lor. El crede ca nu oricine poate fi proprietar, i acel care voiete sa poseada acest mijloc de productiune i putere in stat,
trebue sa aiba oarecare calitati morale i oarecare mijloace materiale, caci proprietatea fara capital, nu se poate 'Astra.
Rusia, a carei lege pentru Banca faraneasca onor. raportor
ne o alatura in extract, nu dr), unui satean cleat 120 de ruble, adica

312 lei, and cumpara in comun, sau pentru un lot 500 de ruble,
respectiv 1300 de lei ; cat dati d-voastra unui satean care ar
voi sa cumpere 12 hectare. Daca am socoti numai 600 de lei
hectarul, sau 300 de lei pogonul, d-voastra faceti unui singur siiteen un credit de 7200 de lei. *i. pe cand in Rusia toti cumparatorii sunt obligati solidaricete, in sistemul d-voastra ei n-au nici
o legatura unii cu altii, pot nici sit se cunoasca unii pe altii ; ei
nu sunt raspunzatori de cat pentru lotul lor.
Dar daca dupa o stapanire de doi, trei ani, unii sateni pawww.dacoromanica.ro

356

rasesc loturile cumparate, fr s fi platit nimic? Cum veti administrh atatea mii de loturi raspandite pe thata suprafata tarei ?
yeti gasi cumparatori sau arendai pentru ele fara paguba ?
in caz contrariu eine va acoperi deficitul? Veti recurge la fondul de rezerva i duprt sleirea lui, care va fi foarte repede, yeti
recurge la bugetul statului. Dar dreapta este aceasta masura?
Drept este ca acei cari muncesc i isi achita regulat loturile lor

sa fie incarcati cu plata acelora, cari au parasit loturile i de


cari ei nu sunt nici decum raspunzatori? Drept este, ca societatea intreitgA s sufere consecintele unei masuri atat de nechibzuite, ca aceea pe care o luati d-voastra prin lege, trecand
peste exemplele bune ce ati fi gasit, fie in tarile straine cu institutiuni analoage, fie in propria noastra tara, in legile partidului liberal din 1881 i 1886.
lath' dece zic eu, ca trebue sa cereti satenilor, cari vor sa
cumpere raosii, sa plateasca inainte o parte din pret, caci altfel
periclitati intreaga institutiune i vrttamati creditul statului.
Dar, d-lor, cestiunea aceasta, dad, satenii, caH cumpara mo-

ii, trebue sau nu srt fie obligati de a plati inainte o parte din
pret, a mai fost discutata i alt data la 1881 i 1886, i iata ce
a raspuns d-lui Ionescu, care cereit scutirea satenilor de oHce
avans de prat, iata ce a raspuns acel barbat, ilustratie a nearnului romanesc, a carui memorie nu puteti a o veneret mai bine
decal ascultand de sfaturile i imitand faptele lui, 0'66 el n'a
lucrat decal in folosul patriei.
Iata ce ziceit Ioan Bratianu :
D-lor, mai intaiu trebue sa ne intelegem, ca noi nu suntem chemati srt facem acum o lege ca sa improprietarim pe toti
aceia, caH nu au proprietate, ci suntem chemati sa facem o lege
ca sa vindem domeniile statului, pentruca toads. lumea tie ca
statul e ru proprietar, i ar fi mai folositor sa dea proprietatea in mainele altora, ca, prosperand aceia, s prospereze i venitul statului. Noi am facut aceasta lege, cum a zis i onor.
preopinent, pentru ca proprietatea sa fie accesibila pentru toata
lumea, accesibila i pentru muncitor, pentru cultivatorul, de pamant.

D. Ioan Ionescu face apel la mine i la toti reprezentantii colegiului IV. Ei, d-le Ionescu, eu am zis'o i alai data, i
In momente foarte grele, ca nu este destul s facem proprietari
www.dacoromanica.ro

357

pe tarani, chci au fost multi prprietari, can an ramas pe urma


clacasi; au fost, d-lor, proprietari puternici in alte taxi i azi
sunt proletari, caci proprietatea se duce in mana acelnia care
munceste, care e barbat si econom: i ceeace voim noi mai inthin de toate, este s facem pe Romani sit fie barbati, sa fie economi. Casa de economie ce am instituit si vanzarile pe care
le facem in conditiunile acestea, azi sunt un stimulant foarte puternic pentru ca Romanul sa munceasca si sa economiseasca, cxci
stie ca poate sa devina proprietar ; nu trebue sit facerti proprietar
pe omul care n'a dat niciodata dovada de barbatie ori de economie, caci astfel Ii facem a fi fi mai lenel.
Mara de aceasta, este si o garantie, ca nu facem proprietar, de cat pe acela care va puteet, s fac s prospere proprietatea si punem pe toti in conditiuni ca s vada, c daca muncese si fac economii, se pot face proprietari.

Eu gandesc ca aceasta este legea cea mai buna, cea mai


binefricatoare si cea mai conservatoare.

SI nu ni se zica ca nrt facem nimic si sa ne insemne la


nra satenilor. Eu va, spun drept, ca am vazut cu prtrere de rau
petitiuni care yin la Camera i prin care se cer pamanturi, fiindca

nu taranilor le-a venit in gand sa faca petitiuni la Camera, ca


sa ceara proprietati, ci acelora caH exploateaza pe tarani, si prin
aceasta fac eau, caci desi castiga popularitate, fie pentru alegeH, fie pentru orice, dar conrup societatea romana, fiindca
baza societatei romane este taranul, i nu numai ea nu trebue
sa-1 conrupeti, dar din contra trebue sa-i inspirati sentimentul
demnitatei si sentimentul ca nu poate sa, aib. demnitate, daca
nu va fi muncitor, dad, nu va fi barbat, daca nu va fi econom,
pentru ca acela care nu este barbat, care nu este muncitor si nu
este econom, nu poate sa aiba nici o demnitate. Deaceea sa profitam de aceasta ocaziune i sa cautam sa servim pe clasa sateneasca intr'un mod binefacator, iar nu intrun mod conrupator,
pentru ca facem ram natiunei romane". (Aplauze).
Acestea sunt cuvintele cu care Ion Bratianu a combatut parerea acelora caH cereau scutirea satenilor de oHce plata inainte,
i sub influenta &kora s'au obligat satenii, caH cumparau mosii

de ale statului, sa plateasca inainte a cincea parte din pret. *1


sper ca nu yeti tagadul lui Ion Bratianu nici patriotismul, nici
dragostea de taranime.

i notati ca atunci era, vorba de vanzarea

www.dacoromanica.ro

358

propriilor mosii ale statului, iar nu de moii cumparate cu renal.


Este adevarat insa ca la 1889, guvernul conservator, modificnd legea din 1886 pentru vnzarea bunurilor statului, a
desfiintat aceasta obligatiune. Eu cred c aceasta a fost o mare
greseala din multe puncte de vedere ; totusi conservatorii aveau
o sduz pe care nu o aveti d-voastra ; ei urmareau colonizarea
tarei; voiau s. stramute satenii din centrurile prea populate pe
intinsele 1 pustiile domenii ale statului. Aceasta erh o idee nationala, care necesith oarecare sacrificii pentru a fi adusa la indeplinire. Cnd iei din varful muntelui pe un taran same, care
nu are nici macar un pogon de parnnt, i-1 stramuti in mijlocul cmpuhii, este logic nu numai sa nu i se ceara un avans

pentru pamntul vndut, dar Inca sa i se inlesneasca cheltuelile de instalare.


D-voastra nu aveti nici scuza aceasta, caci satenii, in sistemul d-voastra, nu mai sunt nevoiti sa se stramute, si Cassa rurala nu acorda credit numai la acei cari nu au pamant de fel,
ci la toti taranii, oricat pamant ar mai fi avand, si deci nu se
poate obiecth ca nu au de unde plati avansul pe care eu II cer
prin amendamentul propus.
Conchid dar, spunandu-va, c dispozitiunea d-voastra de a nu
se cere satenilor, cari vor sa cumpere mosii, niciun avans din
pret, este gresita i vatamatoare creditului statului si chiar satenilor buni.
Voiu zice insa mai mult.Cnd d-voastra. puneti athta graba
pentru a vinde en un ceas mai inainte intreaga proprietate mare
din tara romneasca, incgt nu voiti sa restrngeti operatiunea
in limite mai rationale, cnd pentru a aveh cumparatori, chemati

la vnzare pe toti satenii, fie ca au, fie ca nu au nevoie de pamant; cand pentru a-i indemnh mai mult nu le mai cereti nici o
garantie de plata, atunci ma faceti sa cred ca d-voastra nu urmariti o opera nationala, ci o afacere nationala.
D. V. Lascat, ministru de interne. D-lor deputati, d. Iarca
cere ca sa nu fie liberi a cumparh parnnt toti locuitorii sateni,

ci numai aceia cari sunt in stare sa dea un avans de cinci la


mita.

VA rog sa respingeti acest 'amendament, fiindca noi ne-am

preocupat mai mult de cei cari -nu au avere, cleat de cei cari
au. (Aplauze).

www.dacoromanica.ro

359

D. C. G. folitimos. Nu este tocmai exact, d-le ministru.


D. V. Lascar, ministru de interne. D-lor, conservatorii dup
cum a spus d. Iarca, an desfintat dispozitiunea de a se da la inceput a cincea parte din pretul lotului ce se cumpilrg ; i mri
mir foarte mult, cum un liberal democrat ca d. Iarca propune
asfazi tocmai ceeace conservatorii au desfiintat.
D. P. Gdrboviceanu. D-lor, comitetul delegatilor respinge amendamentul d-lui Iarca.
So pane la vot amendamentul d-lui Iarca i se respinge.
Se pine la vot art. 34, devenit 33, i se adoptti cum a fost
modificat de delegati.
D. vicepresedinte. D. Politimos are crivntul.
D. C. G. Politimos. D-lor deputati, propun sa se intercaleze
duprt articolul ce s'a votat, urmittorul amendament, ca articol a.

ditional :

Ministri, directorii Bncei Nationale, directorii Creditului


funciar rural i urban, subdirectorii acestor credite, membri
consiliilor de administratiune ale acestor credite, membrii consiliului do administratiune al Cassei rurale, avocai creditelor urbane
i rurale, deputatii i senatorii can i. au votat prezent a lege, nu
vor puteit vinde propriet4ile lor prin Cassa ruralrt. (Aplauze).
C. G. Politimos, C. Dobrescu-Arges, C. Iarca, G. I. Pitesteanu,
C. Topovici, Al. Djuvara, D. Hagi-Tudorache, V. 31. Kogdlniceanu,
Vintila Rosetti, A. Anion, IV. Ceaur-Aslan, G. Vdleanu.

D. P. Gdrboviceanu. Comitetul delegatilor respinge amendamentul d-lui Politimos.


Se pune la vot acest amendamentul i se respinge.
Se da citire art. 35, devenit 34.
D. C. Dobrescu-Arges. Rog pe d. ministru s binevoiascii, a
ne spune, dacrt alocatiunea anualrt, ce se inscrie ad pentru a intampinit cheltuelile de parcelare, se pune in sarcina cumprtrritorilor i in ce cantitate ?
D. V. Lascar, ministru de interne. Alocatiunea aceasta se voteazrt de Camera in fiecare an, cu ocaziunea vottirei bugetului ;
ea nu se poate fixa, depe acum.
D. C. Dobrescu-Arges. In alte parti s'a fixat asupra valoarei
proprietiiti cel mult 2 lei mia.

www.dacoromanica.ro

360

D. V. Lascar, ministru de interne. Nu putern s o fixam


acum, cgici nu stim cat are s'a fie.

Se pune la vot art. 35, devenit 34, si se adopta, inlocuinclu-se numai cuvintele : dobanda de 5 la sut, prin cuvintele:
dobdnda de 4 la sutd.
Art. 35 si 36 se primesc fr discutie.
Se citester art. 37.
Asemenea se adopta si art. 36, devenit 35.

Art. 37, devenit 36, se adopta cum a fost modificat de


delegati.

Art. 38, devenit 37, se adopta fr modificare.


Suprimarea art. 39 propusa de delegati se primeste.
Art. 40, 41 si 42, devenite 38, 39 si 40, se adopta cum
au fost admise do delegati.
Art. 43, 44, 45 si 46, devenite 41, 42, 43 si 44 se adoptrt
fiirrt modificare.

Se pune la vot proiectul de lege in total si rezultatul


scrutinnlui este cel urmrttor.
Votanti
Majoritatea regulamentara

Bile albe
Bile negre

89
47
72
17

1). vieepleedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL.
Pag.
1.

1897 Fevruarie

18. Sedinta Camerei .......

7.

11

11

8.

11

11

19. edinta Camerei


20. Sedinta Camerei
21. edinta Camerei
22. ediuta, Camerei
24. .edinta Camerei
25. Sedinta Camerei
20. Sedinta Camerei

.77

7,

27. Winta Camerei

2.

11

11

3.

7)

7)

4.

11

5,

17

G.

9.

11

1)

www.dacoromanica.ro

..
...

1.

76

91.
131.
195.

271(7)1

306
'352

www.dacoromanica.ro