Corneliu Stoica Costache Negri

CORNELIU STOICA
COSTACHE NEGRI
(1812–1876)
e
book PDF
ISBN PDF: 978-606-622-426-0
https://biblioteca-digitala.ro
Costache Negri. Fotogra!e de Carol Popp de Szathmári (Muzeul Naţional de Istorie a
României)
Copertă şi pagina titlu: Costache Negri. – pictură în ulei de Constantin Daniel Stahi
(Muzeul Literaturii Române – Iaşi)
CORNELIU STOICA
COSTACHE NEGRI
(1812–1876)
EDITURA MAGIC PRINT

Oneşti, 2018
Lucrare apărută cu sprijinul Consiliului Local şi
al Primăriei oraşului Târgu Ocna
CRONOLOGIE
1812 w Se naşte la Iaşi Costache, fiul Petrache Negre şi 1856 w Vinde moşia Mânjina. w Îl însoţeşte pe Grigore
al Smarandei Donici (martie). Al. Ghica într-o călătorie prin Moldova pentru a susţine
1814–1818 w Va locui cu familia sa la Tecuci şi Focşani, cauza unirii. w Se retrage la Târgu Ocna, unde îşi cum-
perioadă în care tatăl său este ispravnic al ţinuturilor părase o casă. În Tiseşti cumpără vechiul conac al
Tecuci şi Putna. familiei Crupenschi şi va începe construcţia
1819 w Vizitează, împreună cu mama sa, Slănicul. „Castelului Negri”.
1821–1823 wSe mută la Chişinău şi Odesa, din cauza 1857 w Este director al Băncii Moldovei. w Este ales
evenimentelor de la 1821, timp în care tatăl său moare vicepreşedintele Adunării ad-hoc a Moldovei.
(1822). Urmează cursurile unui pension din Chişinău. 1858 w Este propus de V. Alecsandri, C. Rosetti-
1824–1828 w Va locui cu familia sa la Iaşi. Învaţă cu Teţcanu, M. Costache-Epureanu şi Lascăr Rosetti
profesorul Johann Baptist Gall w Frecventează candidat la domnia Moldovei. Negri refuză.
pensionul profesorului Etienne Marius Mouton 1859 w Alexandru I. Cuza este ales domn al Moldovei (5
(1827). w Învaţă la pensionul lui Louis Repey din Odesa ianuarie) şi al Ţării Româneşti (24 ianuarie). w Este
(1828). desemnat agentul diplomatic al Moldovei la
1832 wCostache Conachi îl trimite pe Negri la studii la Constantinopol. Începe demersurile pentru recu-
Viena. noaşterea dublei alegeri a lui Alexandr I. Cuza.
1833–1837 w Negri călătoreşte în Occident: Paris, 1860 w Negri organizează vizita la Constantinopol a
Hamburg, Berlin, Karlsruhe, Rapperswill, Veneţia, domnitorului Alexandru I. Cuza.
Neapole. 1861 w Negri reuşeşte să determine Poarta să redacteze
1836 w Se naşte fiica sa Josefina. firmanul prin care recunoştea unirea administrativă şi
1837–1838 w Se reîntoarce în ţară, la Galaţi. Încearcă legislativă a Moldovei cu Ţara Românească.
să vândă moşia Mânjina pentru a plăti din datorii. 1863 w Se votează legea secularizării averilor mănăs-
1839 w Se întoarce la Paris unde îi cunoaşte pe Ion tirilor închinate, proiect la care Negri lucrase mai
Ghica, N. Kretzulescu, fraţii Goleşti şi V. Alecsandri. w mulţi ani.
Vizitează, împreună cu V. Alecsandri şi N. Docan, 1864 w Negri îl însoţeşte pe Alexandru I. Cuza în a doua
Florenţa, Roma, Siena, Veneţia. Îşi continuă călătoria vizită făcută la Constantinopol. w Este ales deputat la
la Viena şi Bucureşti. Bucureşti, Craiova, Iaşi, Galaţi şi Tecuci, măsură a
1842–1846 w Se ocupă de moşia de la Mânjina. Aici este prestigiului de care se bucura la acea dată.
locul de întâlnire al tinerilor paşoptişti moldoveni şi 1866 w După abdicarea domnitorului Alexandru I.
munteni. Cuza, Negri se retrage definitiv din viaţa politică. w La
1847 w La Paris ţine un toast despre Ştefan cel Mare, Târgu Ocna, pe proprietatea sa din Tiseşti, îşi reia înde-
îndemnând la unire. letnicirile de horticultor şi grădinar. w Primeşte vizita
1848 w Participă alături de N. Bălcescu şi Iancu principelui Carol I. w Refuză locul de senator de Piatra
Alecsandri la evenimentele revoluţionare din Paris. w Neamţ.
Neputând sa se întoarcă în Moldova, Negri participă la 1868 Ales senator de Galaţi, dar demisionează. w La fel
redactarea documentelor programatice de la Braşov şi procedează şi când este ales primarul oraşului Târgu
Cernăuţi. Ocna.
1849 w Este numit de domnitorul Grigore Al. Ghica 1869 w Ales deputat de Bucureşti şi preşedintele
membru al Divanului Apelativ al Ţării de Jos. Camerei, dar refuză. w Face parte din comisia
1851–1853 w Este numit pârcălab de Covurlui. Începe însărcinată cu soluţionarea litigiilor de frontieră cu
un vast program de modernizare a oraşului Galaţi Austro-Ungaria.
(port, şcoală publică, teatru ş.a.). 1873 w Moare Alexandru I. Cuza la Heidelberg (15
1854wNumit „şef”-ministru la Departamentul mai). w Participă la funeraliile de la Ruginoasa.
Lucrărilor Publice. 187 w Elena Cuza este oaspetele „Castelului Negri”.
1855 w Este desemnat delegatul domnitorului Grigore 1876 w Ion Ghica îi face o vizită la Târgu Ocna. w Moare
Al. Ghica la conferinţa de la Viena pentru a susţine Costache Negri (28 septembrie) şi este înmormântat la
„chestiunea română”. w Misiune la Constantinopol în Biserica „Buna Vestire” („Răducanu”). Personalitatea
problema averilor mănăstirilor închinate. sa va fi elogiată de contemporani şi de urmaşi.
2 COSTACHE NEGRI
ARGUMENT
S -au împlinit deja două secole de la
naşterea unuia dintre făuritorii
statului modern român.
Cel pentru care „a munci şi a trăi” era
singura „dorinţă”, elogiind faptele străbuni-
lor, la Paris, în 1847, declara că în „visurile
Costache Negri (1812–1876) a intrat mele de nădejde, fraţi români, înflorit să
definitiv în conştiinţa românilor ca un mare arată viitorul României”, care nu putea fi
patriot, care a pus totdeauna interesele ţării decât unirea românilor într-un singur stat,
înaintea celor personale. vis pentru care s-a luptat să-l vadă înfăptuit
Prezenţă fizică impunătoare, aşa cum îl cât a trăit. Din această perspectivă trebuiesc
vedem în fotografiile de epocă sau în judecate faptele sale. Retragerea definitivă
admirabilele portrete creionate de Radu din viaţa politică după 1866 este expresia
Rosetti, Eduard Grenier, Maria Canta- unui bun simţ pe care nu-l vom mai regăsi la
cuzino-Enescu sau Mihail Diaconescu, niciun alt om politic român.
Costache Negri s-a impus conteporanilor, Personalitatea sa a fost elogiată postum
prieteni sau adversari, „prin cel mai curat de istorici, scriitori, oameni politici şi imor-
patriotism şi caracterul cel mai dezin- talizată de artişti (Carol Storck, Richard
teresat” (Mihai Eminescu), ca omul care Hette, Ioan Iordăchescu, Dimitriu Bârlad
„ajungând foarte sus şi putând răzbate etc.), numeroase instituţii şcolare sau străzi
până la cea mai înaltă culme a puterii şi primind numele său.
strălucirii, a ştiut să rămână modest şi Oraşe ca Iaşi, Bârlad, Focşani, comuna
sărac” (Nicolae Iorga), pentru mulţi fiind Costache Negri (fosta Mânjina), Galaţi,
„capul şi idolul acelei junimi nobile româ- Bucureşti şi Târgu Ocna, etape importante
ne şi generoase, care luase iniţiativa tutu- în viaţa lui Negri, îi cinstesc memoria.
ror reformelor ce le vedem înscrise în Con- Cartea de faţă, Costache Negri (1812–
stituţiunea din 1866” (G. Missail), omul cu 1876), se doreşte un umil omagiu pe care
„inimă de aur” (George Sion), „un sfânt comunitatea oraşului Târgu Ocna o aduce
pentru ceilalţi şi sublim în toate” Costache patronului său spiritual. În paginile cărţii
Rosetti-Teţcanu), „cel din urmă reprezen- este evocată personalitatea lui Negri şi locul
tant al marilor noştri străbuni, modelul tu- pe care micul orăşel, de pe malul Trotuşului,
turor bunelor însuşiri” (Vasile Alecsandri). l-a jucat în viaţa sa, dar şi impactul pe care
Om de stat, primul nostru diplomat de prezenţa acestui mare om a avut-o asupra
carieră, scriitor, pasionat colecţionar de comunităţii. Este o carte mereu actuală, o
artă şi numismatică, dar şi horticultor şi lecţie de viaţă şi de caracter înalt, al unui om
grădinar renumit, „apostolul” faptelor bune care se naşte odată într-un secol, pentru a da
pentru prietenii şi vecinii săi, „Uncheşul” naţiei sale o rază de speranţă.
sau „Moş Costachi” cum îl alintau prietenii, Ce model uman ne-ar putea călăuzi viaţa
de o modestie, simplitate, blândeţe, ospi- noastră, dacă nu acela în care cineva este
talitate desăvârşită, a căpătat un prestigiu „mereu gata să se sacrifice pentru patria
moral pe care niciun om politic din epoca sa sa”, aşa cum a fost Costache Negri ?
şi până astăzi nu l-a mai atins.
COSTACHE NEGRI 3
- COSTACHE NEGRI SCURTĂ BIOGRAFIE
Ý Costache Negri în anii tinereţii (circa 1842), marcat de călătoriile sale în apusul Europei
Desen de C. Sauchacz (Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de stampe)
4 COSTACHE NEGRI
COSTACHE NEGRI
(*Iaşi, martie 1812–†Târgu Ocna, 28 septembrie 1876)
Scurtă biografie
Costache Negri, om politic, la pensionul lui Louis Repey din Odesa.
diplomat şi scriitor, s-a născut la Iaşi, Moartea mamei sale, la 12 octom-
în luna martie 1812. brie 1831, va fi o nouă lovitură pentru
A fost fiul lui Petrache Negre, agă, şi tânărul Negri. O parte din copii rămân
al Smarandei (n. Donici). A mai avut în grija lui Costache Conachi, iar sora
încă 5 fraţi: Catinca, Maria (Evghenia, lui mai mare, Catinca, se căsătoreşte cu
după intrarea în cinul monahal), Vasile Rosetti-Pribeşti (1831). Costache
Elena, Zamfira şi Zulnia. Conachi şi-a manifestat interesul de a-l
Familia Negre era descendentă din înfia pe tânărul Negri, dar acesta refuză.
Mavrodi Apostol grecul, stabilit în Este trimis la studii în Franţa, Italia
Moldova pe timpul lui Vasile Lupu. şi Germania, dar tânărul Negri pere-
Copilăria şi-a petrecut-o la Bârlad, grinează prin Europa câţiva ani (1832–
moşia Blânzi, Tecuci şi Focşani. 1837).
În 1819, Smaranda Negre, îm- În 1836, se naşte unica sa fiică,
preună cu fiul ei Costache, vizitează Josefina (1836–1903), dintr-o legătură
Slănicul. sentimentală cu cântăreaţa germană
Moartea tatălui său, în 1823, a fost o Sabine Heinefitter, pe vremea sejurului
grea lovitură pentru familia atât de său de aproape un an la Neapole.
numeroasă. Lui Negri, singurul băiat al Revenit la Paris, în 1839, îl va
părinţilor, îi reveni moşia Mânjina şi cunoaşte pe Vasile Alecsandri cu care va
case la Galaţi şi Bârlad. Familia sa se va lega o statornică şi curată prietenie
muta la Iaşi. Negri a studiat cu dascălul pentru tot restul vieţii. Printre prie-
Joseph Frantz Gall, franceza şi ger- tenii săi se numărau: Ion Ghica, Nicolae
mana, apoi la un pension din Iaşi. Kretzulescu, fraţii Goleşti. Cu Vasile
Un sprijin important va căpăta Alecsandri şi N. Docan va vizita Italia
Smaranda Negre din partea lui (Florenţa, Roma, Siena, Veneţia). Anii
Costache Conachi, cu care se va călătoriilor în apusul Europei, între
căsători în 1828 şi vor avea şi o fată, pe 1832–1840, au contribuit la definiti-
Ecaterina-Cocuţa. varea personalităţii lui Negri.
Negri va continua studiile, în 1828, A avut şi preocupări literare. Con-
COSTACHE NEGRI 5
COSTACHE NEGRI SCURTĂ BIOGRAFIE
Ý Costache Negri în anii emigraţiei de la 1848, animat de idealurile paşoptiste

Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de stampe
6 COSTACHE NEGRI
temporanii au elogiat scrierile lui moşia sa de la Mânjina, care avea mari
Negri (C ostache Negruzzi, V asile probleme financiare. Aici era locul de
Alecsandri, Al exandru Papadopol- întâlnire al unor tineri revoluţionari
Calimach). Aprecierile erau exagerate moldoveni şi munteni (Vasile Alec-
fiindcă se raportau la omul politic sandri, I. Ghica, C. Filipescu, N. Băl-
Negri. A scris mai multe povestiri cescu, A. Russo, Ion Ionescu de la Brad,
(Suvenire din Italia, Veneţia, Mănăs- M. Corradini, Manolache Costache-
tirea), poezii cu inspiraţie folclorică Epureanu ş.a.
(Cântic haiducesc, Horă haiducească, În perioada premergătoare revo-
Doină, Doină haiducească, sau isto- luţiei de la 1848, Negri a călătorit din
rică (Hora de la Răducăneni, La nou prin Europa (Franţa, Italia, Aus-
România), fabule (Floarea caprii, Flu- tria).
turul şi toporaşul, O masă mare la o La sfârşitul anului 1847 este în
livadă), traducerea poemului Ma- capitala Franţei. Aici, la 27 decembrie,
zeppa de Byron. rosteşte un toast în memoria lui Ştefan
Negri era poliglot, cun o scând cel Mare, în care îşi afirmă crezul care îl
limbile franceză, engleză, italiană, va anima toată viaţa: „În visurile mele
germană, turcă, greaca modernă şi înflorite se arată viitorul României.
latină, traducând din Schiller, Byron, Suntem milioane de români ! Ce ne
Chénier ş.a. Modesta activitate scriito- lipseşte ca să ajungem un neam tare ?
ricească se explică şi prin implicarea Unirea, numai Unirea !... Să trăiască
lui Negri în marile evenimente isto- dar Unirea românilor !”
rice ale vremii, care i-au absorbit toate Evenimentele din 1848 îl găsea la
energiile. Paris unde participă la evenimentele
Mai nuanţată ca valoare literară şi revoluţionare din capitala Franţei.
documentară este corespondenţa sa Sprijină acţiunile iniţiate de Nicolae
particulară şi diplomatică, în mare Bălcescu pentru declanşarea unei re-
parte în limba franceză. A purtat co- voluţii în ţară, oferind banii necesari
respondenţă cu: Alexandru Ioan Cuza, reîntoarcerii în ţară lui Gr. Peretz, Al.
V asile Alecsandri, M ihail Kogăl - Lapati, Al. Aman şi N. Ionescu. Negri nu
niceanu, Ion Ghica, Dimitrie Bolin- a putut intra în Moldova şi, îm-preună
tineanu, Nicolae Bălcescu, George cu alţi revoluţionari moldoveni, a venit
Sion, Manolache Costache-Epureanu, la Braşov. Aici, împreună cu fraţii
Gheorghe Panaiteanu, Alexandru G. Alecsandri, Vasile şi Iancu, au redactat,
Golescu–Negru, Titu Maiorescu, Iacob la 12/24 mai 1848, „Prinţipiile noastre
Negruzzi, Baligot de Beyne, Alexandru pentru reformarea patriei”. A fost
Zane, fiica sa Josefina ş.a. nevoit să plece la Cernăuţi, stând o
În anii 1842–1846, se ocupă de vreme la moşia Cernăuca a fraţilor
COSTACHE NEGRI 7
Ý Costache Negri ca diplomat la Constantinopol

8 COSTACHE NEGRI
Hurmuzachi.
De aici va pleca în exil la Paris în
noiembrie 1848.
Este propus ca şef al emigraţiei
române (Nicolae Bălcescu, Ion Ghica)
dar neînţelegerile din partea unor
revoluţionari români (C. A. Rosetti, D.
Brătianu) compromit alegerea sa. În
1849, pleacă la Constantinopol, iar de
aici va reveni în ţară. Ý Casa de la Mânjina. Aici, în anii premergători
În timpul domniei lui Grigore revoluţiei de la 1848, se întâlneau revoluţionarii
moldoveni şi munteni
Ghica va îndeplini mai multe funcţii şi
misiuni diplomatice: preşedinte al tinopol în problema secularizării averi-
Judecătoriei ţinutului Covurlui, pâr- lor mănăstireşti (1855–1856).
călab de Covurlui (1851–1853), minis- În perioada 1856–1859, Costache
tru la Departamentul Lucrărilor Pu- Negri se implică în lupta pentru înfăp-
blice (1854–1856). tuirea Unirii Principatelor.
De la Mânjina, în 14 octombrie În 1856, din cauza datoriilor con-
1854, C. Negri îi scria lui Vasile tractate vinde moşia Mânjina şi cum-
Alecsandri: „A munci şi a trăi, asta-i pără o casă la Târgu Ocna. În următorii
singura mea dorinţă, căci ţie pot să-ţi ani devine proprietarul moşiei Cru-
spun fără să fiu învinovăţit de făţăr- penschi, din Tiseşti, unde va construi o
nicie: am fost întotdeauna împotriva casă cunoscută sub numele de „Cas-
sistemului cu privilegiaţi trândavi, telul Negri”.
care trăiesc pe socoteala muncii alto- Se dovedeşte activ în mişcarea
ra şi care nu au altă grijă decât pe unionistă. Când este numit caimacam
aceea de a găsi înşelătorii pentru a Toader Balş, Negri demisionează din
menţine veşnic această stare de Sfatul Administrativ. Vasile Sturdza,
lucruri... Dar astea fiind zise, adio, cumnatul său, respinge ideea demisiei.
iubite Vasile şi fie ca frumoasele noas- Retras la Târgu Ocna, unde începe
tre ţări să aibă un viitor mai fericit. construcţia casei sale din Tiseşti, are o
Este o strună care vibrează pururi în corespondenţă bogată cu Vasile Alec-
mine.” sandri, Mihail Kogălniceanu, Baligot de
Este trimis de Grigore Ghica la Beyne, Ion Ghica, Vasile Sturdza.
Viena pentru a informa conferinţa de A fost numit directorul Băncii
pace asupra drepturilor Ţărilor Ro- Moldovei. La 7 martie 1857, este numit
mâne. O altă importantă misiune caimacam Nicolae Vogoride-Conachi,
diplomatică o întreprinde la Constan- cumnatul său, şi un adversar îndârjit al
COSTACHE NEGRI 9
Ý Costache Negri în anii maturităţii (1870)

10 COSTACHE NEGRI
unioniştilor. Face peregrinări la Iaşi, Bucureşti (1869), primar la Târgu
Galaţi şi Constantinopol, cu scurte Ocna (1868), Negri a refuzat de fiecare
popasuri la Târgu Ocna. La Galaţi este dată. Se va implica însă în rezolvarea
ales, împreună cu Alexandru Ioan unui litigiu de frontieră cu Austro-
Cuza, deputat pentru Adunarea ad-hoc Ungaria (1869).
a Moldovei. Va fi desemnat vicepre- Întreţine o corespondenţă intensă cu
şedintele Adunării ad-hoc de la Iaşi. În George Sion, Alexandru Zane, Vasile
1858 revine la Târgu Ocna. Vasile Alecsandri, Lascăr şi Dimitrie Rosetti.
Alecsandri insistă pentru desemnarea Veniturile tot mai modeste îl obligă să-
lui Negri drept candidat la domnie, dar şi vândă colecţia de monede de aur şi
acesta refuză. În final, Adunarea cea de tablouri (1872), pentru care a
Electivă a Moldovei îl va alege pretins doar jumătate din suma eva-
domnitor pe Alexandru Ioan Cuza (5 luată. Tablourile sale sunt şi astăzi ex-
ianuarie 1859). puse în Muzeul de Artă din Iaşi.
Pentru obţinerea investiturii lui În urma unei pneumonii, Negri, „cel
Al exandru I oan Cuza e desemnat cu inima de aur”, cum îl va caracteriza
Negri. El a fost timp de 7 ani, 1859– poetul G eorge Sion în „Suvenire
1866, agentul Principatelor Române la contimpurane”, se stinge din viaţă pe
Constantinopol. Printre cele mai 28 septembrie 1876. A fost înmor-
importante realizări amintim: obţi- mântat în ziua de 1 octombrie 1876 în
nerea recunoaşterii dublei alegeri a lui curtea Bisericii „Răducanu”. Au fost
Alexandru Ioan Cuza, pregătirea celor prezenţi la acest trist eveniment
două vizite ale domnitorului la Con- surorile sale, fiica sa Josefina, Vasile
stantinopol (1860, 1864), recunoaş- Alecsandri, Manolache Costache-
terea internaţională a Unirii adminis- Epureanu, reprezentantul guvernului
trative şi legislative (1861), seculari- Ion C. Brătianu, şi colonelul Greceanu,
zarea averilor mănăstirilor închinate din partea regelui Carol I.
(1863) etc. Despre dispariţia marelui patriot au
După abdicarea lui Alexandru Ioan scris Iancu şi Vasile Alecsandri, Mihai
Cuza se va retrage la Târgu Ocna. Eminescu, George Missail ş.a.
Ultimii ani ai vieţii îi va petrece în casa Personalitate naţională, cu rol im-
sa din Tiseşti, ocupându-se de grădi- portant în istoria noastră modernă, cu
nărit şi îşi va câştiga un binemeritat calităţi atât de rar întâlnite la oamenii
prestigiu. Aici primeşte vizita princi- politici, Costache Negri a fost omagiat
pelui Carol I, la 12/24 august 1866, dar de scriitori, artişti şi chiar unii oameni
şi vizitele unor prieteni de-ai săi. Deşi politici.
este ales senator de Piatra Neamţ Cele mai frumoase portrete sunt
(1866), deputat de Galaţi (1868) şi cele datorate lui Vasile Alecsandri,
COSTACHE NEGRI 11
Ý Costache Negri în ultimii ani de viaţă

12 COSTACHE NEGRI
Mihai Eminescu, George Sion, Radu
Rosetti, Nicolae Iorga, Maria Canta-
cuzino-Enescu şi Mihail Diaconescu.
De-a lungul timpului s-au scris
numeroase lucrări referitoare la viaţa lui
Costache Negri, unele sumare, altele
adevărate monografii (George Missail,
1877; Al. Papadopol-Calimach, 1889;
Emil Gârleanu, 1909; D. Teleor, 1909;
Gh. N. Munteanu-Bîrlad, 1911; Ion B.
Bobescu, 1912; Gheorghe Sion, 1942;
Pericle Martinescu,1966; Emil Boldan,
1966; D. Vitcu, 1979; Paul Păltănea,
1985).
Busturi ale marelui diplomat au fost
amplasate în Parlamentul României
(1884), la Galaţi (1912), Târgu Ocna
(1909, 1941), Iaşi (1935) şi în multe
alte oraşe din România.
Pentru Târgu Ocna au fost realizate
două busturi. Unul, donat de farma-
cistul C. Mazarini din Bucureşti, operă
a sculptorului C. Gh. Mihăilescu, în
1909, care nu se mai păstrează, şi
Ý Întemeietorii Unirii: Cuza-Vodă, C. Negri,
bustul realizat, la iniţiativa lui Gh. M. Kogălniceanu, V. Alecsandri,
Sion, de sculptorul Dimitriu Bârlad Arh. Neofit Scriban
(1941) Biblioteca Academiei Române. Cabinetul
Multor localităţi, şcoli sau străzi li de stampe
s-au dat numele marelui om politic.
Târgu Ocna i-a cinstit memoria. portret în ulei executat, în 1930, de
Numele său a fost dat vechiului drum pictorul clujean E. N. Fleischer.
al sării, Şcolii de băieţi nr. 2 (1913– Modest, generos, dezinteresat, me-
1948), Colegiului Naţional (după 1993), reu alături de prieteni şi de familia sa,
iar în 1941 s-a amplasat în centrul având un caracter de o rară frumuseţe
oraşului bustul său, opera sculp - morală, el s-a bucurat de simpatia una-
torului Dimitriu Bârlad. Muzeul de nimă a contemporanilor săi, indiferent
Istorie al oraşului conservă un bust de de opiniile lor politice, şi de admiraţia
ceramică realizat de Carol Storck şi un urmaşilor.
COSTACHE NEGRI 13
Costache Negri
la Târgu Ocna
(1856–1876)
D omnitorul Grigore Al. Ghica
(1849–1856) a vizitat în două
rânduri Târgu Ocna, în anii 1851 şi 1856.
1856) şi misiuni diplomatice (delegat la
conferinţa de la Viena, 1854, sau la
Constantinopol, în problema mănăstirilor
În ambele vizite l-a însoţit Costache închinate, 1855–1856)1.
Negri, care se bucura de încrederea Primul său contact cu târguşorul de pe
domnitorului şi îndeplinise numeroase Trotuş a fost la vârsta de şapte ani, în
funcţii (membru al Divanului Apelativ al 1819, când o însoţea pe mama sa la Slănic,
Ţării de Jos, 1849–1851, pârcălab al dar poate abia în iunie 1856, când a
ţinutului Covurlui, 1851–1853, „şef” la întreprins o călătorie prin ţară cu domni-
Departamentul Lucrărilor Publice, 1854– torul Grigore Al. Ghica pentru a susţine
Ý Târgu Ocna. Vedere generală de la începutul secolului al XX-lea (1908). Strada Carol I. Acesta
este târgul pe care l-a cunoscut şi în care a trăit Costache Negri în ultima parte a vieţii
14 COSTACHE NEGRI
COSTACHE NEGRI LA TÂRGU OCNA
cauza Unirii, Negri s-a decis să cumpere o
proprietate la Târgu Ocna. Încă din 1853
făcuse demersuri pentru a vinde moşia sa
de la Mânjina, dar abia în 14 martie 1856
Negri a primit un acont de 12.500 de
galbeni de la Hristodor Alexandri, restul
sumei până la 38.360 de galbeni fiind
achitată Catincăi Negri pe 16 ianuarie
18582. Cu aceşti bani îşi cumpără o casă
în oraş şi finalizează cumpărarea de la
familia Crupenschi a conacului vechi şi a
ce mai rămăsese din proprietatea acesteia
din Tiseşti3. În anii următori va începe
construirea „castelului”, de pe malul drept
al Trotuşului, pe care nu va reuşi, din lipsa
banilor, să-l termine după planurile
iniţiale.
După plecarea din ţară a domnitorului
Grigore Al. Ghica pe 14/26 iulie 1856,
Negri va demisiona din Sfatul Adminis-
trativ în ciuda faptului că unii apropiaţi nu
Ý Costache Negri şi colegii săi din Comitetul
au fost de acord cu acest gest.
unionist de la 1856 (Dumitru Raletti, Anastase
Către sfârşitul lunii iulie părăseşte Panu, Mihail Kogălniceanu, Mitropolitul Neofit,
capitala Moldovei pentru a se retrage la Manolache Costache Epureanu, Constantin
Târgu Ocna4. Aici, primeşte scrisoarea lui Hurmuzaki)
M. Kogălniceanu, care-l ruga să-i plătească
o „rămăşiţă” dintr-o mai veche datorie. Tot aici, primeşte şi scrisorile de la Baligot
Negri îi achită cu promptitudine datoria şi de Beyne, I. Ghica şi V. Sturdza. Lui I.
îi împărtăşeşte primele impresii legate de Ghica îi răspunde la 27 noiembrie 1856:
viaţa liniştită pe care o ducea în micul „Retras din lume cum sunt în fundul
târg. Răspunsul lui Kogălniceanu, din Carpaţilor, într-un mic târg căruia îi zice
10/22 septembrie 1856, nu-i lipsit de unele Ocna, eu sunt cu atât mai încântat când
mustrări, în parte îndreptăţite. „Îmi spui, îmi ajung veşti noi de la prietenii mei
scumpul meu Negri, că eşti liniştit la aici” 6. Referitor la problemele politice ale
Târgu Ocna. Poţi să fii liniştit şi trebuie să Moldovei nu-i poate da un răspuns ,, căci
fii liniştit când Patria nu este? Cred că te iată patru luni de când nu văd pe nimeni,
înşeli asupra sentimentelor tale... Noi am nu ştiu nimic şi nu vreau să ştiu nimic,
proiectat să ridicăm un edificiu naţional; simţindu-mă straşnic de bine în această
de-abia dacă i-am pus bazele. Trebuie deci linişte monotonă a Ocnei” 7.
să continuăm munca noastră şi, până la În primăvara lui 1857 îl găsim activând la
terminarea ei mai este mult de făcut” 5. Iaşi pentu cauza Unirii. Negri se bucură de
COSTACHE NEGRI 15
Vogoride în „L’Etoile du Danube”. La
sfârşitul lunii iulie, Negri se reîntoarce la
Târgu Ocna, scârbit de „toate mârşăviile şi
ticăloşiile guvernamentale care se
săvârşesc în această nenorocită ţară” 9. La
16 august 1857 îi scria lui I. Ghica: „Eu
sunt la Ocna, în fundul cel mai îndepărtat
al Carpaţilor, unde legătura cu restul
Moldovei este expusă primejdiei, şi de
aceea scrisorile tale mi-au ajuns aşa de
târziu. De altminteri, ceea ce-mi convine
de minune la Ocna este faptul că mă
găsesc la adăpostul veştilor rele şi că nu
Ý C. Negri şi colegii săi din Divanul ad-hoc al
aflu decât cu o lună mai târziu toate
Moldovei (1857)
mârşăviile şi ticăloşiile guvernamentale
o mare popularitate, la un moment dat care se săvârşesc în jalnica asta de
vorbindu-se chiar de numirea lui în postul ţară” 10. Curând va fi rechemat la Iaşi, iar
de caimacam. Turcia a preferat însă să-l după 29 august îl găsim la Galaţi. Aici va fi
numească, la 7 martie 1857, pe Nicolae ales deputat alături de Al. I. Cuza. Negri va
Vogoride-Conachi, cumnatul lui Negri, fi ales vicepreşedinte al Adunării ad-hoc,
duşman înverşunat al unioniştilor8. iar D. Bolintineanu care va asista la
Negri este chemat de către Reşid Paşa la şedinta din 7/19 octombrie va scrie lui
Constantinopol. Va pleca spre capitala Baligot de Beyne că Negri „este foarte
Imperiului otoman abia după ce s-a popular şi iubit” 11. După închiderea
reîntors la Târgu Ocna de la Iaşi, încărcat lucrărilor Adunării ad-hoc, Negri se în-
cu manifeste unioniste pe care le-a predat toarce la Târgu Ocna. Era sigur că „micul”
la Roman. său rol politic a luat sfârşit. Nu bănuia, la
Revenit de la Constantinopol, face un acea dată, că numai peste câteva luni avea
scurt popas la Târgu Ocna, pe la începutul să înceapă o rodnică activitate diplomatică
lunii iunie 1857, apoi pleacă la Iaşi pentru prin care va contribui, în mod substanţial,
a participa la acţiunile organizate în la constituirea statului naţional român.
vederea boicotării alegerilor pentru Adu- Eyre Crowe, corespondentul ziarului
narea ad-hoc, care au început la 7/19 iulie. „Morning Chronicle” la Paris, îşi exprima
A doua zi, semnează, alături de alţi frun- speranţa, la 20 august 1858, într-o scri-
taşi unionişti, un protest adresat consu- soare trimisă lui D. Brătianu, că în Mol-
lului francez Victor Place împotriva acţiu- dova „vor fi alegeri libere” şi că Negri va
nilor de falsificare a alegerilor întreprinse putea fi ales domn.
de către caimacamul N. Vogoride. V. Alecsandri îi scria din Iaşi lui N.
Alegerile vor fi anulate de către Turcia la Grenier, la 10 octombrie, că „lupta ce
insistenţa unor mari puteri, mai ales după urmează să se încingă în curând la noi va
publicarea corespondenţei caimacamului fi foarte violentă. Partidul inteligent şi
16 COSTACHE NEGRI
dezinteresat, îşi are privirile asupra lui
Negri” 12. Negri însă se considera exclus
din viaţa politică, veniturile sale fiind sub
cele cerute de valoarea censului impus de
legea electorală şi de aceea rămâne la
Târgu Ocna. Vasile Alecsandri va încerca
să-l convingă să vină la Iaşi.
Un grup important al partidei unioniste
se hotărâse să sprijine candidatura lui
Negri. „Partidul naţional — scria ziarul
„Dâmboviţa” — lucrează spre a se alege
domn un om nou şi cu simţăminte
patriotice — candidatul său este Costache
13
Negri” .
V. Alecsandri şi C. Rosetti-Teţcanu nu ţin
seamă de explicaţiile lui Negri şi împreună
cu M. Costache - Epureanu şi Lascăr
Rosetti fac un legat cedându-i dreptul
asupra moşiilor Pătrăşcani şi Tescani din Ý Alexandru Ioan Cuza, domnitorul
14
judeţul Bacău pentru a candida . Negri Principatelor Unite Române (1859–1866).
refuză şi de această dată. Printre prietenii şi colaboratorii săi cei mai
apropiaţi s-a numărat şi Costache Negri
L. Steege sublinia şi el, într-o scrisoare
adesată fiicelor sale, la 16 ianuarie 1859, rămânea deschisă problema desemnării
că Negri, deşi avea şanse să ajungă domn, viitorului candidat pentru tronul Moldovei.
din cauza modestiei sale nu s-a amestecat Deşi V. Alecsandri, dar şi alţi fruntaşi
în disputele politice. Din această cauză unionişti au susţinut canditatura lui Negri,
Ý Constantinopol. Vedere spre Pera, cartierul diplomaţilor
COSTACHE NEGRI 17
Ý Constantinopol. Primirea domnitorul Alexandru Ioan Cuza de către sultanul Abdul Medjid (1860)
(Desen de Granchamp în l’Illustration din 10 noiembrie 1860)
la desemnarea candidatului unic la dom- lui Cuza şi va fi unul dintre cei mai
nie, la care au participat Negri, Cuza, apropiaţi colaboratori ai domnitorului, ca
Mavrogheni şi L. Rosetti, Cuza va câştiga unul care a luptat constant pentru înfăp-
la al doilea balotaj în faţa lui Negri. tuirea Unirii şi a unor reforme demo-
La 5/17 ianuarie 1859 Al. I. Cuza va fi cratice.
ales cu unanimitate de voturi, 48, domn al Costache Negri va fi numit şeful
Moldovei. Negri s-a bucurat de alegerea delegaţiei care urma să obţină investitura
din partea Turciei. Astfel, începea cariera
strălucită de diplomat a lui Negri prin
care a slujit cu un rar devotament şi dâr-
zenie cauza ţării sale15.
În cei 7 ani cât va fi agentul României la
Constantinopol îl va încerca de multe ori
nostalgia ţării. Aceste sentimente revin cu
insistenţă mai ales în scrisorile adresate
fiicei sale Josefina. „Iubesc mult odihna
şi niciodată nu mi-a părut mai mult rău
Ý Constantinopol. Vedere din Buiukdere, cartier după modesta şi sărăcăcioasa mea căsuţă
în care a fost şi casa în care a locuit C. Negri până din Ocna”, îi scria acesteia la 28 februarie
în 1866
18 COSTACHE NEGRI
1861. Iar la 16 martie adăuga: „Cu sănă-
tatea merg bine din fericire, şi aci a-
ceasta mi-e singura satisfacţie. Cunosc
foarte puţine persoane, în afară de lumea
oficială, trăiesc foarte retras, foarte
plictisit şi mereu suspinând după căsuţa
mea de la Ocna, pe care o cunoaşteţi” 16.
În scurtele perioade de popas la Târgu
Ocna17, Negri nu va sta deoparte ci va
sprijini importantele reforme preconizate
de Al. I. Cuza.
De la Târgu Ocna îi scrie lui Cuza, la 6
mai 1863, în privinţa secularizării averi-
lor mănăstirilor închinate: „Să luăm mai
întâi totul şi apoi vom da Locurilor Sfin-
te ceea ce vom voi” 18. Misiune diplomatică
dintre cele mai dificile pentru că Negri
trebuia să obţină din partea Turciei acor-
darea investiturii domnitorului Cuza, în
condiţiile în care puterea suzerană nu
dorise să-i acorde această investitură nici
pentru alegerea sa în Moldova. A avut de Ý Costache Negri în anii misiunii diplomatice la
înfruntat numeroase adversităţi pentru a Constantinopol (1859–1866).
obţine recunoaşterea dublei alegeri a lui
Cuza. La un moment dat, la sfârşitul lunii Negri va pregăti exemplar vizita dom-
martie 1859, Cuza îi propune lui Negri nitorului Al. I. Cuza la Constantinopol,
funcţia de prim-ministru şi ministru de care este primit de sultanul Abdul Medjid
finanţe, dar Negri insistă să rămână în la 23 septembrie/5 octombrie 1860 şi va
continuare la Constantinopol pentru a lăsa o bună impresie. Îl însoţeşte pe Cuza
apăra interesele tânărului stat român19. la întoarcerea în ţară, plecând din Constan-
La 21 şi 26 septembrie 1859, sultanul a tinopol pe 5/17 octombrie, şi va rămâne în
trimis firmanele de investitură ale lui Al. I. ţară până la sfârşitul anului. De la Târgu
Cuza ca domn al ambelor principate. Ocna îi scrie, la 17/29 noiembrie, lui C.
Revenit pentru scurtă vreme în ţară (sep- Rosetti-Teţcanu: „Peste trei zile mă por-
tembrie–octombrie 1859), va petrece câte- nesc la Constantinopol, de unde, dacă voi
va zile şi la Târgu Ocna, în liniştea căsuţei trăi, vreau numaidecât a mă întoarce în
sale. vara viitoare pentru a rămâne în ţară...
Va fi numit agent diplomatic la Con- Vreau numai a săvârşi oarecare lucrări
stantinopol al ambelor principate, luptând începute la Constantinopol şi... apoi nu
cu îndârjire pentru recunoaşterea unirii mai şăd măcar pentru orişice” 21.
definitive a Principatelor Române20. În august 1861, Negri rămâne doar patru
COSTACHE NEGRI 19
sprijinitor al mişcărilor de eliberare naţio-
nală a popoarelor din cadrul imperiilor
vecine României. În 1862, între Vasile
Alecsandri, reprezentantul lui Cuza, şi
generalul G. Klapka, reprezentantul
revoluţionarilor maghiari, au avut loc
tratative care au dus la încheierea a două
convenţii. Prin prima convenţie s-a hotă-
rât că „Prinţul Cuza dă voie patrioţilor
unguri să stabilească depozite de arme în
valea Siretului, la Bacău, la Roman, sau
Ý Obiecte care au aparţinut lui Costache Negri în comunele încă mai apropiate de
(ceas de buzunar şi lornion) graniţa Transilvaniei, precum sunt Ocna
şi Piatra” 23.
zile la Târgu Ocna, prezenţa sa fiind nece- Întregul an 1863, Negri a lucrat pentru a
sară din nou la Constantinopol. Este rezolva „marea chestiune a mănăstirilor”.
sfetnicul de încredere al domnitorului şi Revine la Târgu Ocna la 12/24 aprilie. De
reuşeşte să rezolve complicate situaţii aici îi trimite lui Baligot de Beyne, la 6/18
diplomatice. Marele său succes diplomatic mai, memoriul întocmit de Odobescu, cu
este firmanul turcesc din 22 noiembrie 24
ale cărui concluzii nu era de acord . Se va
1861, care recunoaşte unirea adminis- întorce pe 9 iunie 1863 la Constantinopol,
trativă şi legislativă. Plecat la 2 decembrie cu intenţia declarată de a rezolva pro-
din Constantinopol, va ajunge la Târgu blema mănăstirilor închinate în favoarea
Ocna abia la 27 decembrie. Aici primeşte, statului român. Poziţia sa în această
pe 1 ianuarie 1862, telegrama de felicitare chestiune era una radicală şi Cuza o va
din partea domnitorului, care-i aminteşte accepta pentru că în proiectul de lege
şi de „momentul atât de dificil pentru pentru secularizarea averilor mănăstireşti
ţară”, o sugestie indirectă pentru a se va prevedea că: „Toate averile mănăs-
întoarce la Constantinopol22. Refuză o tireşti din România sunt şi rămân averi
nouă propunere a domnitorului de a fi ale statului” 25. Este din nou, pentru două
ministru în noul guvern unic. Ajunge la săptămâni, la Târgu Ocna, în octombrie
Constantinopol la 1/13 aprilie 1862, 1863, unde îl aştepta Catinca şi fiica sa
pentru o nouă şi fructuoasă activitate. La Josefina. Votarea legii secularizării, pe
mijlocul lui septembrie, Negri revine 13/25 decembrie 1863, îl află la Galaţi,
pentru o lună la Târgu Ocna, rezolvând fiind alături de domnitor „la triumful unei
unele probleme de familie. După câteva idei căreia i-a consacrat o mare parte a
luni petrecute la Bucureşti, timp în care vieţii sale şi toată energia caracterului şi
discută cu domnitorul problema mănăs- devotamentului său” 26.
tirilor închinate, ajunge la 6/18 februarie Petrece iarna la Târgu Ocna, cores-
1863 din nou la Constantinopol. pondând cu Baligot de Beyne despre
Domnitorul Alexandru I. Cuza a fost un „chestiunea rurală”. Pregătirea loviturii de
20 COSTACHE NEGRI
stat de la 2 mai 1864 s-a făcut şi cu
concursul lui Negri, după mărturiile lui
M. Kogălniceanu şi N. Bordeanu27. În mod
sincer, nu a dorit instaurarea unei domnii
autoritare, ci doar cadrul înfăptuirii unor
reforme imperioase pentru societatea
românească. Pe 25 mai 1864 părăseşte
Târgu Ocna pentru Bucureşti, pentru a-l
însoţi pe domnitor într-o nouă vizită a
acestuia la Constantinopol, care îşi va
atinge în mare măsură obiectivele propu-
se. Se reîntoarce în ţară, fiind la Târgu
Ocna pe 27 iunie/9 iulie, unde va sta zece
zile. Prezent la Constantinopol la 4/16
august, Negri discută despre valoarea
despăgubirilor oferite de statul român
28
călugărilor greci . Costache Negri a fost şi
un partizan consecvent al reformei agrare.
Încă din scrisoarea, din 4 aprilie 1864,
către prietenul său Baligot de Beyne, el Ý Costache Negri. Tablou realizat de pictorul
arăta că ţăranii trebuie să devină pro- clujean N. D. Fleischer (1930).
prietari, altfel, chestiunea rurală va avea Cumpărat şi dăruit Primăriei de către
magistratul Gheorghe Sion
consecinţe nefaste. Legea rurală din 1864,
cu unele imperfecţiuni, a reprezentat un ospitalitatea în „modesta căsuţă de la
act de dreptate făcut ţăranilor. Ocna” 29.
În cursul anului 1865, Negri revine de Negri va fi înlocuit din funcţia de agent al
mai multe ori în ţară. În august îl găsim României la Constantinopol, lucru deza-
petrecându-şi concediul la Târgu Ocna, brobat de opinia publică, post care îşi va
unde este vizitat de Vasile Alecsandri. pierde din strălucirea şi autoritatea pe care
Vestea abdicării lui Al. I. Cuza, la 11 o avuse când ţara „avea agente al său la
februarie 1866, nu l-a surprins pe Negri Constantinopol pe D(omnul) Negri” 30.
care cunoştea hotărârea domnitorului de a Tăcerea pe care o manifestă faţă de
renunţa la tron. El a dezaprobat modul „noua orânduire a lucrurilor”, ca şi refuzul
brutal în care complotiştii l-au silit pe de a colabora cu guvernele noului principe,
Cuza să abdice. Aflând că doamna Elena Carol I, au fost expresia protestului său faţă
Cuza a fost găzduită, după abdicare, de de înlăturarea celui ce pentru el, ca şi pen-
doctorul Carol Davila, îi scria acestuia, la 2 tru poporul român, a fost simbolul Unirii.
martie, s-o asigure din partea lui, de Părăsind definitiv viaţa politică s-a reîntors
„marele respect şi afecţiune” pe care le are la Târgu-Ocna, în „căsuţa” de pe malul
pentru dânsa. Îl roagă pe Davila să-i Trotuşului, unde dorea să-şi vindece
comunice lui Baligot de Beyne că-şi oferă „abrutizarea” pe care i-o provocase „mâr-
COSTACHE NEGRI 21
Ocna, desigur din dorinţa de a-l cunoaşte
pe fostul sfetnic al lui Cuza, despre care
nu o dată i se vorbise, dar şi pentru a afla
„ce făcuse şi ce nu fusese în stare să facă
fostul principe”, după opinia lui Titu
Maiorescu. Sunt vizitate cu acest prilej
ocna, penitenciarul, cazarma şi staţiunea
Slănic 33.
Oricum, această vizită a rămas fără
niciun rezultat pentru că Negri va refuza
sistematic orice tentativă de a fi atras în
activitatea politică.
După informaţiile lui G. Missail, în 1868
Negri ar fi fost ales primar la Târgu Ocna.
Probabil că a refuzat această propunere,
dar a acceptat să fie membru în Consiliul
comunal şi epitrop al spitalului Sf.
Spiridon. Această atitudine nu trebuie să
ne mire şi amintirea ei, ca şi a gene-
Ý Costache Negri, în ultimii ani de viaţă, un rozităţii sale, a rămas în memoria conce-
model de înaltă ţinută morală. Portret de Petru tăţenilor săi care, pentru a cinsti numele
Verussi (1885), în colecţiile Muzeului Naţional de lui Negri, au povestit tuturor faptele bune
Istorie a României şi firea deosebită ale „Cuconului Cos-
tache” 34.
31
şăviile” Stambulului . Deşi va locui nu- În primăvara lui 1869, îi răspunde de
mai cu sora sa Catinca, care-şi cumpărase două ori lui M. Kogălniceanu, la insis-
şi ea o casă, grădina şi casa lui Negri vor tenţele acestuia de a reveni în viaţa
găzdui pe numeroşii săi nepoţi. Aici, în politică, încheind astfel a doua scrisoare:
ultimii săi ani de viaţă, a dus o existenţă „În ceea ce priveşte graţioasa stăruinţă cu
de om simplu, ocupându-se cu munca care prinţul gândeşte încă la mine, asta
pământului. Mai toţi sătenii din Tiseşti, ca mă mişcă, nimic de zis, dar binevoieşte
şi din oraş, au luat pildă de muncă şi să-i reproduci alteţei-sale cele de mai sus
organizare a gospodăriei şi au învăţat nu ca parte interesată, dar ca un prieten
meşteşugul altoiului. A umplut curţile de care am dreptul să fiu cunoscut. Voi
sătenilor cu cireşe de mai, pere perga- şti, de altminteri, să găsesc alte prilejuri
mote, caise, piersici roşii şi viţă de vie ca să dau mărturie alteţei-sale de respec-
ananas. Prin toate acestea a fost în lumea tuoasa mea recunoştinţă” 35.
mică a ţăranilor un apostol al faptelor Va refuza toate propunerile de a reveni
bune32. în viaţa publică acceptând doar să se
La 12/24 august 1866, noul principe, implice în rezolvarea unor litigii mai vechi
Carol I, îl vizitează pe Negri la Târgu- de graniţă dintre România şi Austro–
22 COSTACHE NEGRI
Ungaria, în 186936.
Ultimii ani de viaţă îi petrece mai mult
la Târgu Ocna. Face scurte deplasări la
Bucureşti, Galaţi, Focşani, Iaşi, Mirceşti,
Roman pentru a rezolva diverse probleme
familiale sau a-şi vizita rudele şi prietenii.
Corespondează cu George Sion, Vasile
Alecsandri, Baligot de Beyne, M. Kogăl-
niceanu, Titu Maiorescu, D. A. Sturdza.
Dificultăţile financiare îl determină să-şi
Ý Biserica „Răducanu”. Mormântul lui Costache
vândă, în 1871, colecţia de monede de aur
Negri, amplasat în spatele stelei funerare
şi cea de tablouri, cumpărată de Pina- ridicată de Elena Cuza la 1877 (1940)
coteca din Iaşi37. Îl întristează pierderea
bunului său prieten Răducanu Rosetti, de şi noapte alături de colaboratorii lui, îi
la Căiuţi, la 6 iunie 1872. În anul următor stimula cu toată energia şi din tot sufletul,
este prezent la Ruginoasa pentru a-l nu se retrăgea din ceea ce iniţia şi realiza
petrece pe ultimul drum pe Al. I. Cuza, în viaţa publică decât în ziua în care
care murise la 15 mai 1873 la Heidelberg. trebuiau să se culeagă roadele.
Va fi impresionat de gestul Elenei Cuza, Roadele acestea le lăsa în folosul
care îi dăruie un cal de călărie şi îi face o altora, bucurându-se cu sufletul şi mintea
vizită la Târgu Ocna în 187538. În mai că scapă de povara pe care o reprezentau
1876, Negri primeşte o vizită neaşteptată, pentru el şi rămânea întotdeauna mai
cea a lui I. Ghica. deoparte, până când se făcea uitat, pe
Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, măsură ce oamenii cu valoare mai puţin
G. Missail, Vasile Alecsandri, Al. Papa- pură de nu mai mici chiar — Mihail
dopol-Calimach, Radu Rosetti, Al. Vlahuţă, Kogălniceanu între alţii — i-o luau
Duiliu Zamfirescu, Mihail Diaconescu şi înainte; Costachi Negri se retrăgea din faţa
mulţi alţii au omagiat faptele şi persona- a ceea ce era dorit cu îndârjire, câteodată
litatea lui Costache Negri. fără scrupule, de ceilalţi. În viaţa publică
Una dintre cele mai frumoase carac- mai ales, nu se realizează ceva fără să pui
terizări o datorăm strănepoatei sale, Maria suflet, fără să slujeşti nevoile de con-
Cantacuzino-Enescu, născută în 1879 la tinuitate ale poporului al cărui destin îl
Tescani, care evocă amintirile mamei sale, conduci vremelnic” 39.
Alice Jora (Rosetti), ce copilărise aici. Costache Negri se va stinge din viaţă în
„Nici un mare act naţional — scria cu ziua de marţi, 28 septembrie 1876, ora zece
îndreptăţită mândrie Maria Cantacuzino- seara, la vârsta de 64 de ani40. Mihai
Enescu — nu s-a făcut fără participarea Eminescu va fi printre cei dintâi care va
lui Costachi Negri la această cotitură a elogia faptele celui dispărut. „Constantin
istoriei noastre. În majoritatea cazurilor, Negri — scria marele poet în „Curierul de
el era acela care declanşa acţiunea Iaşi” — reprezenta nu numai cel mai
politică şi-şi asuma răspunderea; lucra zi curat patriotism şi caracterul cel mai
COSTACHE NEGRI 23
dezinteresat, dar şi o capacitate inte- Baligot de Beyne : „Á C. Negri”.
lectuală extraordinară, căreia-i datorăm, Emoţionant este şi omagiul pe care V.
în bună parte, toate actele mari săvârşite Alecsandri îl aduce memoriei devotatului
în istoria modernă a românilor... În- său prieten, într-o scrisoare adresată
semnat ca om de litere, ca şi ca om de Aglaiei Allaux, fiica domnitorului Grigore
stat, nici un român n-a fost reprezentat şi Al. Ghica, printr-un admirabil şi inegalabil
venerat ca şi dânsul şi nici o pierdere nu portret: „Negri era cel din urmă repre-
atinge poporul în mod aşa de crud ca zentant al marilor noştri străbuni,
pierderea lui Constantin Negri” 41. modelul tuturor bunelor însuşiri care fac
Vibrante elogii îi va aduce şi George cinste omenirii. Nobil la înfăţişare, nobil
Missail în „Românul”, Iancu Alecsandri în la suflet, întotdeauna mare prin sim-
„Timpul”, C. Rosetti - Teţcanu ş.a. 4 2 ţămintele sale, atras totdeauna în chip
Costache Negri a fost înmormântat la 1 instinctiv către ce e frumos, drept şi
octombrie 1876 în curtea Bisericii „Rădu- măreţ [...]. Numele său fermeca spiritele,
canu” 43. După un an de zile, Doamna frumosul şi simpaticul său chip plin de
Elena Cuza şi Baligot de Beyne au adăugat lealitate atrăgea privirile către colţul
mormântului o modestă stelă cu urmă- acela ştiut, pe malul Trotuşului, unde
toarea inscripţie: „Văduva lui Vodă Cuza avea să se stingă înainte de vreme unul
cu iubiţii săi fii lui C. Negri. Durere dintre oamenii cei mai cu suflet. În
eternă spre pomenire, 11 octombrie mijlocul frământărilor noastre, în cele
1877”. Pe spate, în franceză, omagiul lui mai mari nenorociri ale noastre, când
părea că orice speranţă era pierdută pen-
tru totdeauna, multe inimi îşi regăseau
puterea la gândul mângâietor că Negri
era acolo mereu gata să se sacrifice pen-
tru patria sa” 40.
Dispariţia prematură a lui Costache
Negri a marcat profund şi destinul
oraşului, care a pierdut o mare perso-
nalitate. Sora sa, Catinca Negri, cu fiica sa
Smaranda Rosetti, s-au mutat într-o casă
din centrul oraşului, unde vor fi vizitate
de Zulnia Sturdza, sora Catincăi, de
nepoata Alice Rosetti Tescanu, fiica
Smarandei, şi de strănepoata Maria
Cantacuzino, fiica lui Alice Rosetti -
Teţcanu.
Lua sfârşit o scurtă dar strălucită
perioadă, când oraşul îşi câştigase
Ý Biserica „Buna Vestire” („Răducanu”). Stela renumele nu doar prin vestitele saline de
funerară ridicată de Elena Cuza în 1877 aici, ci şi prin prezenţa unei personalităţi
24 COSTACHE NEGRI
ce aparţinuse elitei politice naţionale.
După un sfert de veac de la dispariţia sa,
personalitatea marelui om politic era încă
vie. În inegalabilele pagini scrise de
Alexandru Vlahuţă în România pitorească
(1901), lucrul acesta răzbate cu putere.
„În urma noastră, cu faţa spre lunca
Trotuşului, rămâne singuratică, înfiptă-
ntr-un mal, casa bătrânească a nemu-
ritorului Negri. Ne uităm cu respect la
zidurile acelea albe ce de-abia se văd
printre copaci — acolo a trăit, acolo a Ý Muzeul de Istorie al oraşului Târgu Ocna. Corol
visat, acolo a muncit pentru binele şi Storck, Bustul lui Costache Negri (sfârşitul
fericirea noastră blândul preot al Unirii, secolului al XIX-lea)
omul pentru care iubirea de ţară şi de Daniel Stahi (1887), Mihai Nechita (1998)
neam a fost o adevărată religie 51.
ş.a. În ianuarie 1909, s-a dezvelit un bust
Portrete ale marelui diplomat au fost
al lui Negri, donat de farmacistul C.
realizate de pictorii C. Sauchacz (circa
Mazarini, opera sculptorului C. Gh.
1842), Petru Verussi (1885), Constantin
Mihăilescu, care nu s-a păstrat însă46.
Primăria din Târgu Ocna a făcut demer-
suri, în 1910, pentru realizarea unei statui
a lui C. Negri de către sculptorul Ion
Iordănescu, nefinalizate însă. La iniţiativa
lui Gheorghe Sion s-a dezvelit, la 21
decembrie 1941, un bust al lui Costache
Negri, opera sculptorului Dimitriu Bârlad.
Amplasată iniţial în apropierea Bisericii
„Precista”, în fosta piaţetă „Costache
Negri”, statuia a fost mutată ulterior în
faţa Casei de Cultură, iar de câţiva ani se
află amplasată în faţa Primăriei. Muzeul de
Istorie al oraşului conservă un bust de
ceramică realizat de cunoscutul sculptor
braşovean Carol Storck pe la sfârşitul
secolului al XIX-lea.
Prezenţa sa este încă vie la Târgu Ocna,
locurile în care a trăit, numele unor
instituţii locale sau străzi, monumentele
comemorative, tradiţia locală fac parte din
Ý Bustul lui Costache Negri (1975). Realizat de patrimoniul spiritual local.
sculptorul Dimitriu Bârlad (1941)
COSTACHE NEGRI 25
Castelul Negri
(1856–1904)
Pe moşia Tiseşti, donată de Nicolae tia prietenului său Răducanu Rosetti, care
Alexandru Mavrocordat lui Sandu Cru- stăpânea moşia Căiuţi. El îi preciza lui Ion
1
penschi, în 1712 , s-a construit un conac Ghica în scrisoarea expediată din Târgu
pe actualul perimetru al spitalului. El a Ocna la 22 noiembrie 1856: „car voilà
fost ridicat prin anul 1727 şi era încon- quatre mois que je ne vois personne, ne
jurat de un zid de piatră. În 1856 sau în sais rien, et je ne veux rien savoir, me
timpul misiunii sale diplomatice de la trouvant parfaitement bien de cette
Constantinopol, Costache Negri cumpără monotone tranquilité d’Okna” 3.
o parte a moşiei Tiseşti împreună cu A locuit primii ani într-o casă modestă
2
vechiul conac . Nu ştim amănunte despre din târg, pe care o evocă în scrisorile
cumpărarea casei din Târgu Ocna, dar este trimise fiicei sale Josefina în primăvara
posibil să fi remarcat această localitate cu anului 1861, de la Constantinopol: „Aşa că
prilejul vizitelor făcute împreună cu doresc mult odihna, şi niciodată nu mi-a
domnitorul Grigore Al. Ghica sau la suges- părut rău mai mult după modesta şi
Ý Târgu Ocna. Vedere generală (1910). În plan apropiat, casa Borisov (în partea stângă). Biserica
„Răducanu”, cazarma, Biserica „Precista”. În plan depărtat, ruinele „castelului Negri”
26 COSTACHE NEGRI
CASTELUL NEGRI
ÝCastelul Negri. Vedere generală dinspre nord-vest (1900)

sărăcăcioasa mea căsuţă din Ocna, şi-n dintâiu într-o casă din târg în care de
privinţa aceasta ca şi-n multe altele, mai nenumărate ori am însoţit pe părinţii mei,
ales acum, când vârsta a început să-şi casă din care au rămas astăzi numai slabe
spună cuvântul. Voi fi fericit când mă voi rămăşiţi la temelii. Soră-sa Zulnia,
vedea înconjurat de toţi cei pe care-i căsătorită cu Vasile Sturdza, se stabilise şi
iubesc” 4, preciza în prima scrisoare, din ea în Târgu Ocnei unde, pe o poziţie din
29 febr./12 martie 1861, pentru ca în cele mai pitoreşti, pe malul stâng al
următoarea lună 30 martie/10 aprilie 1861 Trotuşului, a clădit o casă căreia i s-a dat
să scrie: „sunt foarte plictisit că mă găsesc denumirea de chalet. Pe când se afla încă
atât de stingher, şi încă într-o ţară care în slujbă la Constantinopol, Negri cum-
nu-mi prieşte de loc”, dar „îndată ce voi părase, pe malul drept al Trotuşului, un
putea şi după ce voi termina câteva loc foarte frumos, pe nişte stânci, unde
chestiuni aici, am de gând să mă retrag în clădise o casă cu două rânduri, în stil
mica mea căsuţă de la Ocna, să reîncep a oriental, care nu fusese cu totul terminată
semăna varză pentru mine şi mai ales când trebui să părăsească acea din târg,
aproape de ai mei, de care sunt îndepărtat ceea ce îl făcuse să se stabilească, la 1866,
de atâta vreme, când singura mea fericire într-un feliu de intendenţă, tot cu două
e de a fi cu dânşii.”5 rânduri, în care a trăit până la săvârşirea
Scriitorul Radu Rosetti ne oferă mai lui din viaţă, nedispunând de sume
multe amănunte despre primii ani petre- îndestulătoare pentru a-şi isprăvi casa” 6.
cuţi de Negri la Târgu Ocna. „A locuit Cei şapte ani petrecuţi la Constantinopol
COSTACHE NEGRI 27
CASTELUL NEGRI
Ý Carte poştală ilustrată, Fosta casă Costachi Negri din Tg. Ocna, Ed. G. Sion, circa 1900
coincid cu construirea unei case cu 2 şi bine hrănite, un nas puţin încovoiat şi

etaje, în stil oriental, numit de localnici cu o gură frumoasă, cu buze rumene şi
„Castelul Negri”. El a fost ridicat pe malul pline; purta barba întreagă, lungă şi lată.
drept al Trotuşului, deasupra unei stânci Înfăţăşarea lui era impunătoare, dar te
de gresie, într-o poziţie dintre cele mai simţiai atras spre el prin impresiunea de
pitoreşti. Nu ştim precis cât timp a durat blândeţe şi de bunătate ce o făcea de la
construcţia. Din cauza banilor pe care primul aspect” 6a.
Costache Negri i-a cheltuit „făcând ser- Negri, din anii deplinei maturităţi, ne
vicii ţării”, castelul nu a fost practic ter- este creionat cât se poate de veridic de
minat niciodată. scriitorul Mihail Diaconescu în romanul
Negri a fost un bărbat care nu putea Speranţa: „Trupul său uriaş, atât de
trece neobservat. Radu Rosetti, care-l puternic şi de bine zidit se mişca uşor în
cunoscuse îndeaproape, îi face un expresiv croiala strânsă a straielor cu nasturi
portret: „Costache Negri este unul din strălucitori de argint. Părul negru, bogat
bărbaţii cei mai frumoşi ai ţării. De o şi ondulat, fruntea înaltă, ochii întunecaţi
statură de urieş, avea corpul unui Hercule şi mari, cu o expresie de blândeţe în ei,
şi un cap de o rară frumuseţe. Părul îi era capabili să-i înmoaie şi pe cei mai
negru, bogat şi ondulat, fruntea puter- îndărătnici adversari, nasul puţin înco-
nică, ochii mari, negri, luminoşi, vii, dar voiat, gura cu buzele senzuale, bine
de nespusă blândeţe, cu o expresiune de desenate, barba deasă, foarte grijuliu
mare bunătate, sprâncenele negre, lungi potrivită pe margini, mustăţile şi sprân-
28 COSTACHE NEGRI
CASTELUL NEGRI
Ý Spitalul nou, construit de Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi pe fosta proprietate a lui C. Negri
(1908) şi pe locul fostului „Castel Negri”
Scriitorul Radu Rosetti subliniază şi alte
cenele stufoase îi dădeau, ca de obicei, o trăsături ale lui Negri. „Era de o rară
înfăţişare impunătoare, vrednică de modestie, nu scotea niciodată faptele sau
starea sa de boier de viţă şi de ministru” 7. persoana lui în relief, nu vorbia de jertfele
La fel ni-l evocă şi Maria Cantacuzino- aduse ţării nici de serviciile însămnate
Enescu: „Mare, blând, impunător, unchiul făcute Statului. Binefacerile lui ar fi
Costachi... Frunte albă cu pecetea infi- rămas pe veci necunoscute, dacă nu ar fi
nitului”, ni-l descrie Mama; „ochi minu- fost date în vileag de acei care se folosise
naţi, negri, faţa liniştită cu barbă neagră, de ele sau de alţii la cunoştinţa cărora
frumos tunsă, răspândind calm şi seni- ajunse din vreo întâmplare oarecare.”9
nătate interioară. Înalt peste talia nor- Acesta era proprietarul singuraticului cas-
mală, perfect la trup şi suflet, o imagine tel de pe malul stâncos al Trotuşului.
gravată în inimi, încă din timpul vieţii, ca Cea mai completă şi frumoasă descriere a
cele ale eroilor şi ale sfinţilor.” Chip Castelului Negri ne-a lăsat-o Maria Canta-
însufleţit şi sublim care transfigura viaţa cuzino-Enescu în amintirile sale reunite în
din jurul lui într-o perpetuă stare de cartea Umbre şi lumini: „Construcţia albă
graţie şi într-un act permanent de cu două etaje, castelul are în spate un
încredere; totul trăia, totul prospera în parc imens; din înaltul impresionantei
mâinile sale binecuvântate «pe care le stânci, de legendă, domină şi luminează
sărutam cu dragoste», spune mama. cu strălucirea sa apele romantice ale
Oameni, animale, plante, lucruri, totul Trotuşului, ciudat de negru şi cu scurgere
creştea, se umplea de iradierea lui caldă şi lentă în acel loc” 10. Accesul se făcea prin
cuprinzătoare, în acelaşi timp” 8. porţi mari, din fier forjat, încadrate de
COSTACHE NEGRI 29
CASTELUL NEGRI
Ý CPI, Salutare din Tg. Ocna, Editura Gh. Lion, C. 1904; pe cartea poştală apar: scrisoarea lui Baligot de
Beyne (Paris, 1 mai 1874; la un an de la moartea domnitorului Al. I. Cuza), cu menţionarea vizitării lui
Costache Negri, stema Principatelor Unite (1859) şi portretul lui Alexandru Ioan Cuza
stâlpi masivi din gresie. Vodă Alexandru Cuza şi a Prinţului Carol
Aici, la „Castelul Negri”, niciodată — Regele Carol I, mai pe urmă — sau a
terminat definitiv din cauza problemelor vreunui personaj turc important, Ahmed
financiare, dar populat cu colecţii de Bey, în trecere prin România; o întreagă
tablouri, arme, covoare persane şi cu un pleiadă intelectuală şi politică venea pe
parc magnific, veneau domnitorul Al. I. aici, strălucea în jurul lui Costachi Negri:
Cuza, boieri mari şi mici, demnitari turci venea pe aici, strălucea în jurul lui
în trecere prin Moldova, poeţi, inte- Costachi Negri: Vasile Alecsandri, Ion
lectuali, oameni politici, care erau trataţi Ghica, prinţ de Samos, Mihail Kogăl-
cu aceeaşi consideraţie indiferent de niceanu, Manolachi Costachi Epureanu
rangul lor social. (tatăl prinţesei Elena Bibescu) şi alţii
Tot Maria Cantacuzino-Enescu ne încă. Pictori şi muzicieni deasemenea...
enumeră şi constelaţia intelectuală a Liszt şi-a petrecut câteva zile aici, se
Castelului „Negri”. „În afara „musafirilor” spune, şi a cântat sub acest acoperiş” 11.
care locuiau aici, rude bogate sau sărace, Aici se discuta politică, se elaborau opere
copii adoptivi şi prieteni de familie, erau literare sau artistice, erau încurajate ac-
vizite obişnuite, moşieri şi boiernaşi din ţiunile ce duceau la propăşirea naţiunii.
împrejurimi, vizitele neaşteptate ale lui Timp de două decenii (1856–1876),
30 COSTACHE NEGRI
CASTELUL NEGRI
Târgu Ocna devenise un centru de auto-
ritate morală şi aceasta datorită perso-
nalităţii de excepţie care a fost Costache
Negri. Refugiul şi liniştea sufletească le-a
găsit aici, la Târgu Ocna, în casa de pe
malul drept al Trotuşului, unde şi-a
petrecut ultimii ani ai vieţii.
„Iată-mă sechestrat — scria el fiicei sale
Josefina, la 22 noiembrie 1871 — pentru un
timp nelimitat în târguşorul pe care îl
locuiesc, şi care în stilul mai pompos al
consiliului municipal local se numeşte cu Ý „Stânca Negri”. Pe ea a fost construit
măreţie Urbea–Ocnei. Zic timp nelimitat, „Castelul Negri”
fiindcă acea Capuă pe care o locuiţi poate trecând pe dinaintea porţii lui, se opreau
încă, prin plăcerile ei, să reţină mult timp şi luau parte la masa lui simplă, dar
pe sora mea Catinca. (...) Şi apoi mai e ceva, abundentă. Când era singur, îşi petrecea
suntem închişi aici ca într-o insulă, vremea cu cetitul şi cu lucrul la grădina ce
întocmai ca Robinson. Ca să putem ieşi, o sădise împrejurul casei, unde pusese
avem la est şi la vest Trotuşul (Tortuosus pomi de soiu şi viţă minunată. De câte ori
după zisa lui Laurian), în amândouă părţile găsitu-l-am cu sapa, îmbrăcat, vara, în
fără poduri – la sud Carpaţii, şi la nord largi haine de pânză albă, toamna în
Tazlăul, tot fără pod bineînţeles – astfel că haine de şaiac de aceiaş făptură, cu o
pentru a ajunge pe uscat trebuie să largă pălărie, de paie sau de pâslă pe cap
pândeşti unul din rarele momente în şi încălţat cu ciubote până la genunchi. Te
anotimpul acesta în care apele descresc primia totdeaune în chipul cel mai afabil
puţin, aşa că, trecând prin ele, apa să nu fie şi ştia să dee convorbirii o directivă
mai mare decât până deasupra roţilor. potrivită cu vrâsta, cultura şi inteligenţa
Aceasta este, scumpii mei copii, poziţia musafirului” 13.
noastră topografică, pe ale cărei obstacole, De altfel, grădinăritul era una din
ca un Crusoe, le voi învinge, ca să vin să vă îndeletnicirile preferate ale lui Negri, care
îmbrăţişez din toată inima cât voi putea nu pierdea ocazia în corespondenţa sa să
mai curând” 12. facă referiri la grădina sa. „Da, iubite prie-
„Dacă traiu său era foarte simplu, — tene, — îi scria lui I. Ghica la 4 iulie 1864
scrie Radu Rosetti, care-l vizitase deseori — am o grădină pe o uriaşă stâncă, spân-
pe Negri în această casă atât de familiară zurată deasupra Trotuşului, al cărui ape
lui, ospitalitatea îi era din cele mai largi, murmură într-una. Între acest râu şi
mai ales în timpul verii casa era tot- munţii cei mari, ea se află pe un platou.
deauna plină de oaspeţi. Pe lângă un cârd Peste tot arbori măreţi şi, între crăpăturile
de nepoţi şi nepoate care petreceau la el, stâncii, aplecaţi deasupra apei, frasini,
numeroşi cunoscuţi, cu prilejul mer-gerii mesteceni, brazi care se oglindesc în unde.
lor la Slănic sau a întoarcerii lor de acolo, Doamna Deshoulières însăşi ar fi făcut
COSTACHE NEGRI 31
CASTELUL NEGRI
Ý Tiseşti. Vedere panoramică. Mare parte din terenurile de astăzi au aparţinut lui C. Negri
dintr-însa cuibul unei idile. Adaugă la mi ceri veşti, e invadată de buruieni din
aceasta şauşi de Scutari, căpşuni de pricina celor cincizeci de zile de ploaie
Arnăut-kioi, piersici de Brusa pe care am neîntreruptă pe care le-am avut aici.
fericirea să-i văd dând roade pentru întâia Pomii se frâng de roade, dar toate crude şi
oară anul acesta, după ce i-am adus şi stricate de ploaie, aşa că, făcând toate
sădit eu însumi — iată farmecul în jurul socotelile, sub acest aspect anul acesta
căruia aş vrea să ne vedem o dată adunaţi este foarte rău. Şuvoaiele de la munte au
înainte de a porni spre Eden — care, făcut, sau mai curând au săpat de
totuşi, trebuie să fie şi mai frumos încă” 14. asemenea un şanţ în grădina mea, care,
Lui Alecsandri îi scrie că a „sădit 37 de pe cât se pare, produce un efect minunat
pomi altoiţi”, cireşi de mai, peri, caişi, de pitoresc pentru iubitorii de natură
piersici roşii şi viţă de vie ananas, împăr- câmpenească, dar de loc pentru mine” 16.
tăşindu-le sătenilor din Tiseşti arta pomi- În aceeaşi scrisoare Negri mai preciza:
culturii. „E adevărat că eu cultiv verze, nu „N-am putut să mă duc anul acesta la
de cele de care vorbeşte zicătoarea, ci Slănic, şi mai puţin încă la băi de mare,
chiar verze adevărate, — se destăinuia de care, pare-se, am oarecare nevoie. La
Negri fiicei sale Josefina, în 1874 — dar urma urmei, am socotit că asta nu mai
am, totuşi, durerea să te anunţ că anul merită atâta osteneală. Mă scald în Trotuş
acesta am dat greş cu această legumă. — Tortuosus al învăţatului Laurian — e
Nici de Bruxelles, nici roşie, nici creaţă – patriarhal, puţin costisitor, şi, mai ales,
din pricina celor patru luni de secetă lesnicios, căci, după cum ştii, Trotuşul
îngrozitoare” 15. Cu puţin timp înaintea acesta este aproape în grădina mea” 17.
morţii sale, la 27 iulie 1876, Negri îi scria Acestea sunt locurile pe care Negri le
Josefinei: „Grădina noastră, despre care- îndrăgea mult şi unde ar fi dorit cu ani în
32 COSTACHE NEGRI
CASTELUL NEGRI
urmă să realizeze „viitoarea colonie de la
Ocna”, unde spera să se stabilească Vasile
Sturdza, cumnatul său, Manolache Epu-
reanu, vărul său şi alţi apropiaţi ai săi,
proiecte nerealizabile18.
Duiliu Zamfirescu, trecând prin Târgu
Ocna în 1883, notează: „Casele sale (ale
neuitatului Negri, n.n.), astăzi aproape în
ruină, stau triste pe o stâncă de pe malul
drept al Trotuşului, şi în singurătatea lor
par a privi cu bucurie muntele din faţă
care, pleşuv şi trist ca şi dânsele, seamănă
cu un bătrân din alte veacuri, rămas spre
pedeapsă să trăiască în lumea noastră” 19.
În acest castel a trăit pentru o scurtă
perioadă, pe la 1888, şi scriitorul Radu
Rosetti, după ce şi-a pierdut moşia sa de la
Căiuţi. A făcut reparaţii sumare din lipsă
de bani şi l-a numit în glumă „Castel
Cârpit”. „Poziţiunea acestui loc, pe nişte Ý Arbori seculari din fostul parc al „Castelului
stânci ce se ridică deasupra Trotuşului, Negri”
este minunată. Când la Maiu mă Vlahuţă o evocă în România pitorească
întorsesem acasă de la gară şi intram pe (1901), când, în drumul său spre Slănic,
lungul pod de lemn care lega atunci trece pe lângă ea. „În urma noastră, cu
malurile Trotuşului, pod dispărut şi el, faţa spre lunca Trotuşului, rămâne
Castelul Cârpit înconjurat de o mare de singuratică, înfiptă-ntr-un mal, casa
tufe de liliac înflorite deasupra stâncilor bătrânească a nemuritorului Negri. Ne
îmi făcea efectul unui peisagiu din uităm cu respect la zidurile acelea albe ce
poveste” 20. de-abia se văd printre copaci — acolo a
Această frumoasă casă, care a fost gazda trăit, acolo a visat, acolo a muncit pentru
atâtor personalităţi venite în vizită la binele şi fericirea noastră blândul preot al
Costache Negri, a fost vândută de Angelica Unirei, omul pentru care iubirea de ţară
Rosetti, una din moştenitoare, unui bogat şi de neam a fost o adevărată religie” 22. Şi
armean din Bârlad, Costache N. Corbu, cu scriitorul Mihail Sadoveanu, în cele trei
suma de 22.000 lei. Acesta o donează luni petrecute în 1903 la Târgu Ocna, are
Epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi, la 2 mai prilejul în dese rânduri să zărească fosta
1891, pentru a o folosi ca spital21. Neîngri- casă a lui Negri, a cărei poziţie pitorească
jită, afectată de cutremurul din 1904, îi reţine atenţia. „Jos, cum venea drumul
clădirea va fi demolată şi pe fosta Slănicului, în laturi, dincolo, deasupra
proprietate a lui Costache Negri se va stâncilor Trotuşului, dormeau curţile lui
ridica, în 1907, noul spital. Alexandru Negri, într-o pădurice părăginită. De o
COSTACHE NEGRI 33
CASTELUL NEGRI
parte curgea apa, rotindu-se la bulboane; ratecul binefăcător din zilele bătrâneţelor
de alta se întindeau case cu vii şi cu livezi sale. Casa e pustie, şi cărările ce duc la
într-o tăcere sărbătorească. Şi pe un dânsa au trecut în stăpânirea buruienilor
drum îngust, umed, pe sub streşinile sălbatece” 24.
arborilor bătrâni, ocoleam pe lângă ziduri La câteva decenii de la dispariţia lui
dărâmate, zăream curţile printre trun- Negri, Maria Cantacuzino-Enescu con-
chiuri negre. — Clădire întunecată, stata cu mâhnire că din „luminosul,
pustie, fără glasuri, fără căldura ochilor primitorul Castel Negri, eu n-am mai
omeneşti, cu ziduri sure, cu acoperişuri găsit decât ruinele văruite ale unui spital
negre, într-o tăcere a nebuniei şi a părăsit. Câţiva copaci descărnaţi – copaci
morţii...” 23. scheletici – şi o linişte de coşmar spartă
În anul următor, istoricul Nicolae Iorga de zborul şi croncănitul ciorilor. Pentru
încă o poate zări în drumul său spre Băile că, după moartea stăpânului, castelul a
Slănic. „În faţă Trotuşul prăpăstuit, cu fost vândut, a trecut din mână în mână şi,
albia largă de prund şi bolovani şi apa în fine, cumpărat cu treizeci de mii de lei
foarte limpede şi iute, se arcuieşte, fugind. de către comună, care a înfiinţat acolo un
Pe un mal el udă movila, acoperită de spital, ajuns şi el, astăzi, în stare de
vechi copaci, cari ascund în parte casa dărâmături” 26. Deplânge, pe bună drep-
bătrână moldovenească, cu fereşti rotun- tate, impietatea „faţă de trecut şi faţă de
de şi acoperişul de şindilă, a lui Costachi morţii noştri, oricât de importanţi ar fi
Negri, visătorul dela 1848, bunul tovarăş, fost ei” 25.
ajutătorul politic al lui Vodă Cuza, singu- În 1962, George Călinescu vizita şi
Târgu Ocna şi nota lapidar: „revăd Tor-
tuosus” foarte secat, grădina în care C.
Negri cultiva verze de Bruxelles, biserica
lui Răducanu Racoviţă, cea aşezată pe
stâncă, cu un distih francez în pisanie şi
în stil oriental ca şi biserica de la
Dumbrăveni, din nefericire de curând
disgraţios tencuită cu calcio vecchio de pe
acum friabil” 26.
Multe locuri şi monumente din Târgu
Ocna (stânca Negri, izvorul Negri, foişorul
lui Negri, mormântul lui Negri, poarta lui
Negri, strada C. Negri, bustul lui Negri,
Colegiul Naţional „Costache Negri” ş.a.) îi
înveşnicesc numele, iar viaţa sa un model
Ý Vechea poartă a „Castelului Negri”, ultima de trăire nepieritoare pentru locuitorii
mărturie despre existenţa „Castelului Negri”. acestui oraş atât de îndrăgit de marele şi
Astăzi, Centrul de îngrijire şi asistenţă a modestul Negri.
persoanelor cu dizabilităţi
32 COSTACHE NEGRI
Familia Negri
Ý Elena Negri (1817–1847), sora

mai mică a lui C. Negri, prietena Ý Zulnia Negri (1823–1901), sora Ý Cocuţa Ecaterina Conachi
poetului Vasile Alecsandri. mai mică a lui C. Negri, căsătorită (1828–1870), sora vitregă a lui C.
cu Vasile Sturdza. Negri, căsătorită cu caimacamul N.
Vogoride.
Ý Vasile Sturdza (1810–1870), soţul

Ý Cinci generaţii, mame şi fiice. De la dreapta la stânga: Smaranda Rosetti,
Zulniei şi cumnatul lui C. Negri.
Alice Rosetti Tescanu (născută Jora), Catinca Negri (1810–1903, sora mai
mare a lui C. Negri), Maria Cantacuzino (născută Rosetti Tescanu) şi Alice
Cantacuzino.
Nepoţii: Ecaterina (Romalo)
Fraţii: Catinca Fiică: Josefina Margareta (Romalo)
Maria (Eugenia) căsătorită cu: Alfred (Romalo)
Părinţii: Petrache Negre
Elena Vasile Romalo (1) Nicolae (Sturdza-Bîrlădeanu)
Smaranda Donici
Zamfira Ştefan Sturdza- Alexandru (Sturdza-Bîrlădeanu)
Zulnia Bîrlădeanu (2)
Ecaterina (Conachi)
COSTACHE NEGRI 35
Prietenii lui Negri
Ý Vasile Alecsandri (1821–1890). Ý A l e x a n d r u P a p a d o p o l – Ý Alecu Russo (1819–1859). Poet,

Poet, dramaturg, om politic, diplomat. Calimach (1833–1898). Istoric, prozator şi memorialist.
Cel mai bun prieten al lui Negri. publicist şi om politic.
Ý Dimitrie Bolintineanu Ý Ion Ionescu de la Brad

Ý Nicolae Docan, vărul lui Al. I. (1818–1891). Agronom şi om
(1819–1872). Poet, om politic şi Cuza. Om politic.
diplomat. politic.
Ý Nicolae Bălcescu (1819–1852).

Istoric, scriitor, revoluţionar Ý Alexandru G. Golescu Negru Ý Alexandru Hurmuzaki (1823–
paşoptist. (1819–1881). Om politic. 1871). Publicist, om politic.
36 COSTACHE NEGRI
PRIETENII LUI NEGRI
Ý Mihail Kogălniceanu (1817–

1891). Istoric, scriitor, publicist şi
Ý Elena Cuza (1825–1909), sora lui Ý Alexandru Ioan Cuza (1820– 1873). om politic. Prieten vechi al lui C.
Dimitrie şi Theodor Rosetti, soţia lui Domnitoral Principatelor Unite Negri şi unul dintre principalii
Alexandru Ioan Cuza. A fost în vizită la (România) (1859–1866). Bun prieten cu colaboratori ai lui Alexandru I.
C. Negri la Târgu Ocna. Împreună cu C. Negri căruia i-a încredinţat misiuni Cuza. A încercat, după abdicarea
Arthur Baligot de Beyne, fostul importante pentru tânărul stat român lui Cuza, să-l readucă pe Negri în
secretar al lui Alexandru I. Cuza, au (recunoaşterea de către Poartă a dublei viaţa politică, demers rămas fără
ridicat o stelă funerară în memoria lui sale alegeri, secularizarea averilor rezultat.
Negri lângă peretele sudic al Bisericii mănăstirilor închinate ş.a.).l
„Răducanu”.
Ý Gheorghe Sion (1822– Ý Costache Manolache

1892). Scriitor. Vechi Epureanu (1820–1880), vărul
prieten al lui Negri încă lui C. Negri, va face carieră
dinaintea revoluţiei de la politică. Rudă şi prieten
1848. A fost deseori în apropiat al lui Negri, va
vizită la Târgu Ocna şi a susţine candidatura vărului
purtat o vie corespon- său la tronul Moldovei
denţă cu Negri. împreună cu V. Alecsandri,
Ý Ion Ghica şi Costache Negri. Ion Ghica (1816–1897). C. Rosetti-Teţcanu şi Lascăr
Scriitor şi om politic. Rosetti.
COSTACHE NEGRI 37
Din corespondenţa
lui Costache Negri
(Târgu Ocna, 1856–1876)
1856 nov. 22, Okna. — Scrisoarea lui C. Negri Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, I, p. 164–165,
adresată lui Ion Ghica în care îi comunică despre nr. 5.
viaţa pe care o duce în târgul Ocna şi despre 1859 mart. 16, Constantinopole. — Scrisoarea
bucuria de a primi veşti de la prietenii săi. lui C. Negri adresată fiicei sale Josefina în care-i
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 91–94, descrie viaţa sa la Constantinopol şi o roagă s-o
nr. 26. viziteze la târgul Ocna pe mătuşa sa Catinca.
1857 aug. 16/28, Okna. — Scrisoarea lui C. Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 223–225,
Negri adresată lui Ion Ghica în care descrie nr. 9.
izolarea sa de la Ocna, care îl pune la adăpost de 1859 apr. 5, Stambol. — C. Negri îl roagă pe
veştile rele, şi intenţia de a-l vizita. Ion Ghica să-i expedieze o scrisoare pentru sora
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 102–105, sa Catinca, la Ocna („Okna”).
nr. 31. Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 123–125,
1858 apr. 8/20, Iassy. — Scrisoarea lui C. Negri nr. 37.
către Ion Ghica prin care îi comunică intenţia de 1861 febr. 29/mart. 12, Stambol. — Scrisoarea
a reveni la Ocna („Okna”). lui C. Negri către fiica sa Josefina în care îi scrie
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 106–109, că îşi doreşte odihna casei sale din Ocna.
1858 aug. 27, Okna. — Scrisoarea lui C. Negri nr. 16.
către Ion Ghica prin care îi comunică intenţia de 1864 iul. 4/16, Okna. — Scrisoarea lui C. Negri
a părăsi curând târgul Ocna. prin care-i comunică lui V. Alecsandri că va
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 110–112, rămâne 8 zile la Ocna după care va pleca la
nr. 33. Constantinopol. Îl învită să-l viziteze aici şi îl
1858 oct. 30, Okna. — Scrisoarea lui C. Negri informează că a rezolvat afacerea acestuia cu
adresată lui V. Alecsandri prin care îi anunţă biserica din Borzeşti.
intenţia de a călători în străinătate pentru a-şi Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, I, p. 214–221,
îngriji sănătatea. nr. 19.
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, I, p. 161–163, 1864 iul. 4/16, Okna. — Scrisoarea lui C. Negri
nr. 4. adresată lui Ion Ghica în care îi descrie grădina
1858 dec. 2, Okna. — Scrisoarea lui C. Negri sa din localitatea Ocna.
adresată lui V. Alecsandri prin care îi scrie că nu Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 162–166,
poate candida la domnie pentru că nu are nr. 49.
veniturile cerute de lege şi nu se crede 1864 iul. 7/19, Okna. —Scrisoarea lui C. Negri
îndreptăţit pentru o asemenea funcţie. către fiica sa Josefina în care o anunţă că va pleca
38 COSTACHE NEGRI
DIN CORESPONDENŢA LUI COSTACHE NEGRI
de la Ocna („Okna”) la Constantinopol. boala sa şi intenţia de a merge la Focşani pentru o
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 202–203, afacere.
1868 nov. 21, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri nr. 33.
către fiica sa Josefina în care îi comunică 1871 ian. 25. — Scrisoarea lui C. Negri către
intenţia de a o vizita la Iaşi. fiica sa Josefina în care se plânge că procesul de la
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 269–271, Focşani i-a stricat toate planurile.
nr. 28. Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, 285–286, nr.
1869 ian. 6, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri 34.
către fiica sa JIosefina în care îi transmite urările 1871 febr. 25, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri
de an nou. către A. Zane în care îi împărtăşeşte mâhnirea
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 272–273, despre situaţia sa şi a lui D. Bolintineanu.
1869 febr. 8, <Tg. Ocna>. — Scrisoarea lui C. nr. 3.
Negri adresată lui M. Kogălniceanu în care 1871 mart. 5, Okna. — Scrisoarea lui C. Negri
deplânge actuala viaţă parlamentară. prin care-i comunică lui V. Alecsandri intenţia de
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 198–199, a-l vizita la Mirceşti.
nr. 3. Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, I, p. 224–225,
1869 mart. 14, Ocna. — Scrisoarea lui C. nr. 22.
Negri către M. Kogălniceanu în care îi explică 1871 mart. 7, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri
motivele retragerii sale din viaţa politică. către fiica sa Josefina în care îi comunică despre
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 200–202, problemele de sănătate şi drumurile făcute la
nr. 4.
Focşani şi Ţigăneşti.
1869 mai 12, <Ocna>. — Scrisoarea lui C. Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 288–290,
Negri adresată lui lui V. Alecsandri prin care îi nr. 35.
comunică refuzul de a accepta calitatea de 1871 aug. 19, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri
deputat de Iaşi. către A. Zane în care deplânge situaţia lui D.
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 274–276, Bolintineanu.
1870 mai 6, Okna. — Scrisoarea lui C. Negri nr. 4.
către fiica sa Josefina în care îi comunică 1871 nov. 22, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri
intenţia de a o vizita la Iaşi. către fiica sa Josefina în care se plânge că vremea
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 274–276, rea îl ţine izolat în târguşorul Ocna.
1870 nov. 21, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri nr. 36.
către fiica sa Josefina în care se plânge de 1871 dec. 21, Ocna. —Scrisoarea lui C. Negri
problemele sale de sănătate. către fiica sa Josefina în care îi transmite urările
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 277–279, de an nou.
1870 dec. 14, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri nr. 37.
către fiica sa Josefina în care îi comunică despre 1871 dec. 27, Ocna. —Scrisoarea lui C. Negri
intenţia de a merge la Ţigăneşti pentru a rezolva către A. Zane în care îi scrie despre neimplicarea
problema unei succesiuni. ca epitrop al gestionării averii defunctei sale
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 280–281 surori.
1871 ian. 24, Okna. — Scrisoarea lui C. Negri nr. 5.
către fiica sa Josefina în care îi comunică despre 1872 febr. 29, Okna. — Scrisoarea lui C. Negri
COSTACHE NEGRI 39
DIN CORESPONDENŢA LUI COSTACHE NEGRI
adresată lui V. Alecsandri prin care îi dă detalii Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 308–310,
despre strămoşul său Ioniţă Negri pe care poetul nr. 42.
intenţiona să-l prezinte în poemul Dumbrava 1874 oct. 21, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri
Roşie şi despre demersurile sale de a vinde către fiica sa Josefina despre vizita sa la Văratec şi
tablourile. drumurile sale viitoare la Nomoloasa, Ţigăneşti,
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 231–238, Domneşti şi Brăila.
1872 mart. 30, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri nr. 43.
către d-na Zane în care-i comunică faptul că-i 1874 nov. 28, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri
lasă biblioteca obţinută prin licitaţie tot lui D. către fiica sa JIosefina despre preocupările sale
Bolintineanu. de grădinar.
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 358–359, Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 314–317,
nr. 6. nr. 44.
1872 iul. 18, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri 1875 apr. 14, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri
către fiica sa Josefina prin care o roagă să-l adresată lui Al. G. Golescu-Negru în care îi
viziteze. mulţumeşte pentru spirituala şi afectuoasa sa
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 299–300, depeşă.
1873 mai 11, Mirceşti. — Scrisoarea lui C. nr. 4.
Negri către fiica sa Josefina în care îi transmite 1875 mai 28, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri
ultimile veşti şi o anunţă că se întoarce la târgul către fiica sa Josefina în care o anunţă că prinţesa
Ocna. Elena (Cuza) este în vizită la târgul Ocna.
nr. 39. nr. 45.
1874 ian. 2, Okna. — Scrisoarea lui C. Negri 1875 dec. 12, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri
prin care îi comunică lui V. Alecsandri necazurile către fiica sa Josefina despre problemele sale de
sale. vedere ce-l împiedică să scrie mai des.
nr. 25. nr. 46.
1874 febr. 3, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri 1876 febr. 26, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri
către fiica sa Josefina prin care-i comunică către fiica sa Josefina în care îi comunică despre
intenţia de a o vizita la Iaşi. dificultăţile iernii şi dorinţa de a o vedea
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 303–304, împreună cu familia de Paşte la târgul Ocna.
1874 mart. 21, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri nr. 47.
către fiica sa Josefina în care-i scrie că de 7 luni 1876 iul. 27, Ocna. —Scrisoarea lui C. Negri
n-a mai părăsit târgul Ocna şi are probleme de către fiica sa Josefina în care îi comunică despre
sănătate tot mai mari. grădină, despre proiectata cale ferată Adjud-
Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 305–307, Ocna, că n-a fost la Slănic şi posibila vizită la
nr. 41. Mirceşti.
1874 mai 12, Ocna. — Scrisoarea lui C. Negri Text francez şi trad., C. Negri, Scrieri, II, p. 328–331,
către fiica sa Josefina despre vizita sa şi a nr. 48.
surorilor sale la Ruginoasa.
40 COSTACHE NEGRI
NOTE
5
COSTACHE NEGRI LA TÂRGU
31
Ibidem, 284. Ibidem, p. 249.
6
OCNA (1856–1876)
32
Ibidem , p. 233–235; Pericle Radu Rosetti, Amintiri din prima
1
Paul Păltănea, Viaţa lui Costache Martinescu, op. cit. , p. 266–279 ; tinereţe, vol. II, Bucureşti, 1927, p. 127.
6a
Negri, Ediţia a II-a, înnoită, Galaţi, Gheorghe Iordache, Icoane târgocnene. Radu Rosetti, op. cit., p. 114–115.
7
2006, p. 150–182; vezi şi Georgeta Icoane şi privelişti, oameni şi fapte din Mihail Diaconescu, Speranţa ,
Crăciun, Moldova în vremea domni- trecutul Târgului Ocnii, Bucureşti, roman, Bucureşti, Editura Ministerului
torului Grigore Alex. Ghica, 1849–1856, Editura Noastră, 1940, p. 22–23. de Interne, 1984, p. 78.
33 8
Iaşi, 1996. Despre vizita lui Carol I la Târgu Maria Cantacuzino-Enescu, Umbre
2
Paul Păltănea, op. cit., p. 184. Ocna, vezi Radu Roseti, Amintiri din şi lumini, Amintirile unei Prinţese
3
Paul Păltănea, op. cit., p. 184–185. prima tinereţe, Bucureşti, 1925, p. 26; Moldave, Oneşti, Ed. Aristarc, 2000, p.
Se pare că intenţia de a cumpăra o Memoriile regelui Carol I al României 185.
9
proprietate la Târgu-Ocna datează din de un martor ocular, vol. II, Bucureşti, Radu Rosetti, op. cit., p. 129.
10
timpul primei vizite făcute împreună cu p. 15. Maria Cantacuzino-Enescu, op. cit.,
34
domnitorul Grigore Al. Ghica. În 1851 Paul Păltănea, op. cit., p. 287. p. 187.
35 11
face primele demersuri pentru a cum- C. Negri, Scrieri, II, p. 202. Ibidem, p. 203.
36 12
păra de la familia Crupenschi cona-cul Ibidem, p. 288. C. Negri, Scrieri, II, p. 292–293.
37 13
vechi şi ce mai rămăsese din proprie- Ibidem, p. 296–298. Radu Rosetti, op. cit., p. 128.
38 14
tatea acesteia în Tiseşti; vezi şi Teodor Ibidem, p. 304–305. C. Negri, Scrieri, II, p. 162–165.
39 15
Săndulescu, Monografie. Maria Cantacuzino-Enescu, Umbre Ibidem, p. 318.
16
4
Ibidem, p. 189. şi lumini, Amintirile unei Prinţese Ibidem, p. 330.
17
5
Ibidem, p. 190. Moldave, Oneşti, Editura Aristarc, 2000, Ibidem, p. 331.
18
6
C. Negri, Scrieri, II, Text ales, p. 205. Ibidem, p. 248.
40 19
stabilit, note şi studiu introductiv de DJAN Bacău, Stare Civilă, Tg. Ocna, Duiliu Zamfirescu, Opere, vol. V,
Emil Boldan, Bucureşti, Editura pentru Morţi, 1876, f. 92, nr. 181. Bucureşti, 1982, p. 226. Note de
41
literatură, 1966, p. 91. M. Eminescu, Opere. Publicistică, călătorie intitulate Din munţi, De la
7
Ibidem, p. 93. 1870–1877, vol. IX, Bucureşti, 1980, p. Bucureşti la Târgu-Ocnei, p. 217–224 şi
8
Paul Păltănea, op. cit., p. 192–193. 221. 225–230.
42 20
9
Ibidem, p. 199. Paul Păltănea, op. cit., p. 308–310. Radu Rosetti, op. cit., 1927, p.
43
10
C. Negri, Scrieri, II, p. 105. Ibidem, p. 309; Pericle Martinescu, 127–128, nota.
21
11
Paul Păltănea, op. cit., p. 202–203. op. cit., p. 278–279. Mai târziu, alături O copie de pe actul de vânzare-
12
Ibidem, p. 211. de el, vor fi îngropate şi cele două surori cumpărare a lui Costache N. Corbu se
13
Ibidem, p. 212. de care nu se despărţise toată viaţa: află la doamna Maria Caurea.
22
14
Ibidem, p. 213. Catinca Negre (1810–1904) şi Zulnia Alexandru Vlahuţă, România
15
Ibidem , p. 221 –2 83 ; Pericle Sturdza, născută Negre (1823–1901). pitorească, ediţie de Valeriu Râpeanu,
44
Martinescu, Costache Negri, Bucureşti, Paul Păltănea, op. cit., p. 309–310. Bucureşti, 1989, p. 103–104.
45 23
1965, p. 185–265; vezi şi Dumitru Vitcu, Alexandru Vlahuţă, op. cit., p. Mihail Sadoveanu, Opere 2 ,
Dipomaţii Unirii, Bucureşti, 1979. 103–104. Bucureşti, 1955, p. 514.
46 24
16
Pericle Martinescu, op. cit., p. 222. Ziarul Dimineaţa , nr. 756, 7 N. Iorga, Sate şi mănăstiri din
17
Paul Păltănea, op. cit., p. 221–283. ianuarie 1909; vezi şi Paul Păltănea, op. România, Ed. 2-a, Bucureşti, 1916, p.
18
Ibidem, 269. cit., p. 320, nota 3. 59.
25
19
Ibidem, 231. Maria Cantacuzino-Enescu, op. cit.,
20
Ibidem, 239–261. CASTELUL NEGRI p. 191.
26
21
Ibidem, 254.
1
Corneliu Stoica,Valea Trotuşului. Ibidem.
27
22
Ibidem, 262–263. Enciclopedie, Ediţia a II-a, Oneşti, G. Călinescu, Jurnal de bord (II), în
23
Const. C. Giurescu, Viaţa şi opera Editura Magic Print, 2008, p. 314. Contemporanul, nr. 37, din 14
lui Cuza Vodă, Bucureşti, 1966.
2
Paul Păltănea, Costache Negri, septembrie 1962, p. 250.
24
Ibidem, 268–269. Scrisori către C. Rosetti–Teţcanu, în
25
Ibidem, 271–273. „Carpica”, XVII, 1985, p. 209, nota 5. La
26
Ibidem, 273. 3 mai 1856, Costache Negri vindea
27
Ibidem, 275. moşia Mânjina şi putea păstra „casa
28
Ibidem, 277. boierească” până la 1 iulie.
3
29
Ibidem, 281. C. Negri, Scrieri, II, p. 69.
4
30
Ibidem, 283. Ibidem, p. 241–242.
COSTACHE NEGRI 41
Bibliografie selectivă
ALDEA, I., Costache Negri şi Mânjina, Ionescu, 1912, 144 p.
în „Hierasus”, I, 1978, p. 539–546. GHIKA, V. I., O contribuţie la biografia
APOSTOL, Cornelia, Costache Negri lui Negri, Câteva scrisori adresate prinţului Ion
(1812–1876) , în Făuritori ai unităţii şi Gr. Ghika în 1863, şi privitoare la afacerea
independenţei naţionale, Bucureşti, 1983, p. mănăstirilor închinate, în V. I. Ghika, „Spicuiri
219–225. istorice”, s. I-a, Iaşi, Presa bună, 1935,
BOBESCU, Ion B., În amintirea lui p. 147–159.
Costache Negri, în „Convorbiri literare”, XLVI, IORDACHE, Gh., Icoane târgocnene.
1912, p. 781–802. Icoane şi privelişti, oameni şi fapte din trecutul
BOBESCU, I. B., Din corespondenţa Târgului Ocnii, Bucureşti, Editura Noastră,
particulară a lui Costache Negri cu Vodă Cuza, 1940, 116 p.
în „Convorbiri literare”, XLVI, 1912, p. 708–709. IORGA, N., Sate şi mănăstiri din
BOGDAN, Marie G., Autrefois et România, Bucureşti, „Minerva”, 1905, VIII +
aujourd’hui, Lettres de Vasile Alecsandri, 370 p.; Ed. a 2-a, Bucureşti, Editura Librăriei
Costaki Negri, Russo, Em. Kostaki Epureanu, Pavel Suru, [1916], 296 p.
Rosetti, 1920–1923, Paris, Imprimerie de la Cour LEPĂDATU, Alexandru, Între Cuza-
Royale F. Göbl fils, 1929, 228 p. Vodă şi Costache Negri, Bucureşti, Editura
BOLDAN, Emil, Costache Negri — Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului.
epistolierul, în Limbă şi literatură, 8, Bucureşti, Imprimeria Statului, 1941, 15 p.
1964, p. 213–245. LEPĂDATU, Alex., Între Cuza-Vodă şi
CANTACUZINO–ENESCU , Maria, Costache Negri, în Omagiu lui Ioan Lupaş la
Umbre şi lumini, Amintirile unei prinţese împlinirea vârstei de 60 de ani, August 1940,
moldave, Text francez stabilit, traducere şi note Bucureşti, [f.tip.], 1943, p. 450–462.
de Elena BULAI, Ediţie şi prefaţă de C. Th. ΜΑΡΙΝΈΣΧΟΥ, Φλορίν,
CIOBANU, Oneşti, Editura Aristarc, 2000, 926 p.; ΡΟΥΜΑΝΙΚΑ ΕΓΓΡΑΦΑ ΤΟΥ ΑΓΙΟΥ
Ediţia a doua, revăzută, 2005, XXXV + 611 p. ΟΡΟΥΣ ΑΡΧΕΙΟ ΙΕΡΑΣ ΜΟΝΗΣ ΙΒΗΡΩΝ,
CĂLINESCU, G., Jurnal de bord II, în (Florin Marinescu, Documente româneşti de la
„Contemporanul”, nr. 37,14 septembrie 1962, p. Sfântul Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron),
246–252. ΑΘΗΝΑ (Atena), 2007, Τόμος πρώτος, 563 p.;
*** C. Negri, Scrieri, I–II, Text ales, Τόμος δεύτερος, 672 p.
stabilit, note şi studiu introductiv de Emil MARTINESCU , Pericle , Costache
Boldan, Bucureşti, Editura pentru literatură, Negri, Bucureşti, 1966, 296 p.
1966; I, LXXXII + 269 p.; II, 511 p. *** Memoriile regelui Carol I al
*** Costache Negri — Versuri, proză, României, de un martor ocular, vol. III
scrisori, cu un studiu asupra vieţii şi scrierilor (1876–1877), Ediţie şi indice de Stelian
sale de Em. Gîrleanu, Bucureşti, Biblioteca NEAGOE, Bucureşti, Editura Machiavelli, 1994,
scriitorilor români „Minerva”, 1909, XVI + 224 p. 376 p.
DIACONESCU , Mihail , Speranţa , MISSAIL, George, Constantin Negri,
roman, Bucureşti, Editura Ministerului de Bucuresci, libr. Jonnide, S-sori Fraţi Ionniţiu &
Interne, 1984, 551 p. Co., 1877, IV + 346 p., 1966; I, LXXXII + 209 p.;
*** Eroii Unirei. Jertfa lui C. Negri, II, 512 p.
Bucureşti, Tip. Profesională, Dimitrie C. MUNTEANU–BÎRLAD, Gh. N., Viaţa
42 COSTACHE NEGRI
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
şi vrednicia lui Costache Negri, Bucureşti, SION, Gh., Despre Costache Negri, în
Alcalay, B.p.t., 1911. Ştefan Meteş, Din scrierile lui Gheorghe Sion.
PAPADOPOL–CALIMAH, A., Amintiri Viaţa şi activitatea sa, Cluj– Sibiiu, Tip. Cartea
despre Costache Negri, în „Revista nouă”, II, românească, 1941, p. 41–42, 55–58.
1889, p. 321–324, 385–395, 441–455. SION, Gheorghe, Prinos lui Costache
PĂLTĂNEA, Paul, Costache Negri. Negri «Cuvântare rostită la desvelirea bustului
Scrisori către C. Rosetti– Teţcanu, în „Carpica”, lui C. Negri, în Târgu-Ocna, în ziua de 21
XVII, 1985. decembrie 1941», Sibiu, Tip. Cartea românească,
PĂLTĂNEA, Paul, Costache Negri şi 1942,16 p.
Bălcescu, în „Studia et Acta Musei „Nicolae SION, Gh., Suvenire contimporane, Cu
Bălcescu”, Bălceşti pe Topolog, VII–VIII, o prefaţă, indice de localităţi, persoane, cuvinte şi
1975–1976, p. 107–118. forme, de Petre V. Haneş, Bucureşti, Minerva,
PĂLTĂNEA, Paul, Din corespondenţa 1915, XII + 416 p.
inedită a lui Costache Negri, în „Carpica”, XXII, STAN , Apostol , Costache Negri,
1991, p. 7–26. candidat al partidei naţionale la tronul Moldovei
PĂLTĂNEA, Paul, Informaţii inedite în ianuarie 1859, în Danubius, VIII–IX, 1979,
despre tinereţea lui Costache Negri, în „Revista p. 183–192.
de istorie şi teorie literară”, XXIX, 1980, nr. 2, STOICA , Corneliu , Bicentenar
p. 319–324. Costache Negri (1812–1876), Oneşti, Editura
PĂLTĂNEA, Paul, Note despre neamul Magic Print, 2012, 44 p.
mamei lui Costache Negri: Donici, în „Arhiva STOICA, Corneliu, Istoria ilustrată a
Genealogică”, I (VI), nr. 1–2,1994. oraşului Târgu Ocna, Din cele mai vechi timpuri
PĂLTĂNEA, Paul, O spiţă genealogică până la 1918, Ediţia a 2-a, revăzută şi completată,
necunoscută a familiei lui Costache Negri, în Oneşti, Editura Magic Print, 2009, 360 p.
„Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. STOICA, Corneliu, Valea Trotuşului –
D. Xenopol”, XX, 1983, p. 291–300. Enciclopedie, Ediţie de lux, Oneşti, Editura Magic
PĂLTĂNEA, Paul, Viaţa lui Costache Print, 2017, 1064 p.
Negri, Iaşi, Editura Junimea, 1985, 280 p.; Ediţia TELEOR , D. , Oamenii mari ai
a 2-a, Galaţi, Editura Centrului Cultural României. Costache Negri, Bucureşti, Tip. Voinţa
„Dunărea de Jos”, 2006, 340 p. naţională, 1909, 32 p.
PIPPIDI, Andrei, Noi manuscrise ale VASILESCU, C., Istoricul bisericii
lui C. Negri, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Mănăstirea Răducanu, Bucureşti, 1935, 33 p.
Arheologie „A. D. Xenopol”, XVIII, 1981, VITCU, Dumitru, Diplomaţii Unirii
p. 583–596. Bucureşti, Editura Academiei R. S. România,
ROSETTI, Radu, Amintiri din prima 1979, 250 p.
tinereţe, Bucureşti, Cultura Românească, 1927, VLAHUŢĂ , Alexandru , România
252 p. pitorească, Bucureşti, Editura Socecu, 1901,
ROSETTI , Radu , Scrieri , Ediţie 282 p.
îngrijită de Cătălina POLEACOV, Prefaţă şi note ZAHARIA, Dumitru, Activitatea lui
de Mircea ANGHELESCU, Bucureşti, Editura Costache Negri la Poartă, oglindită în rapoartele
Minerva, 1980, XXVI + 778 p. diplomaţilor italieni, în „Ateneu”, an 38, 2001,
SADOVEANU, Mihail, Opere 2, nr. 5.
Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi ZAMFIRESCU, Duiliu, Opere, vol. V,
Artă, 1955, 694 p. Ediţie îngrijită de Mihai GAFIŢA şi Ion ADAM,
SION, Gh., Costache Negre. Amintiri, Bucureşti, 1982.
în „Societatea de mâine”, VIII, 1931, p. 212.
COSTACHE NEGRI 43
Cuprins Surse iconografice
Cronologie ................................................................................ 2 Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de stampe: 4, 6, 8, 10,
Argument .................................................................................. 3 12, 19, 22, 28, 35–37
Costache Negri, Scurtă biografie ......................................... 5 Colecţia vederi de epocă – Mihai CEUCĂ (Bacău): 26-27, 29, 30
Costache Negri la Târgu Ocna (1856–1876) ........................ 14 Colecţia vederi de epocă – Aurel STANCIU (Bacău): 14, 23
Castelul Negri (1856–1876) .......................................... ...... 26 Colecţia de fotografii şi vederi de epocă Corneliu STOICA: 24-25,
Familia Negri .......................................................................... 35 30-34, 44
Prietenii lui Negri .................................................................. 36 Muzeul de Istorie al oraşului Târgu Ocna: 1, 21
Din corespondenţa lui Costache Negri (1856–1876) ......... 38 Muzeul Literaturii Române, Iaşi: 1
Note ......................................................................................... 41 Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău: 20
Bibliografie selectivă ........................................................... 42 www.miglo.ro: 9
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a

României DTP, design grafic şi copertă
STOICA, CORNELIU Corneliu STOICA
Costache Negri : (1812-1876) / Corneliu Stoica. Editura Magic Print, Oneşti
– Oneşti : Magic Print, 2018 2018
ISBN 978-606-622-344-7 Coordonator
821.135.1.09 Maria DOHOTARU
94 Tipărit
929 Tipografia Magic Print, Oneşti
44 COSTACHE NEGRI
„Construcţia albă cu două etaje, castelul are în spate un parc imens; din
înaltul impresionantei stânci, de legendă, domină şi luminează cu strălu-
cirea sa apele romantice ale Trotuşului, ciudat de negru şi cu scurgere
lentă în acel loc.”
Maria Cantacuzino-Enescu, Umbre şi lumini
„Da, iubite prietene, am o grădină pe o uriaşă stâncă, spânzurată

deasupra Trotuşului, al cărui ape murmură într-una. Între acest râu şi munţii
cei mari, ea se află pe un platou. Peste tot arbori măreţi şi, între crăpăturile
stâncii, aplecaţi deasupra apei, frasini, mesteceni, brazi care se oglindesc
în unde. Doamna Deshoulières însăşi ar fi făcut dint-însa cuibul unei idile.
Adaugă la aceasta şauşi de Scutari, căpşuni de Arnăut-kioi, piersici de
Brusa pe care am fericirea să-i văd dând roade pentru întâia oară anul
acesta, după ce i-am adus şi sădit eu însumi — iată farmecul în jurul căruia
aş vrea să ne vedem o dată adunaţi înainte de a porni spre Eden — care,
totuşi, trebuie să fie şi mai frumos încă.”
Costache Negri, Scrisoare către Ion Ghica, 1864
ISBN 978-606-622-344-7

Corneliu Stoica Costache Negri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corneliu Stoica Costache Negri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CORNELIU STOICA

EDITURA MAGIC PRINT

Ý Costache Negri în anii emigraţiei de la 1848, animat de idealurile paşoptiste

Ý Costache Negri ca diplomat la Constantinopol

Ý Costache Negri în anii maturităţii (1870)

Ý Costache Negri în ultimii ani de viaţă

Ý Constantinopol. Vedere spre Pera, cartierul diplomaţilor

ÝCastelul Negri. Vedere generală dinspre nord-vest (1900)

coincid cu construirea unei case cu 2 şi bine hrănite, un nas puţin încovoiat şi

Ý Elena Negri (1817–1847), sora

Ý Vasile Sturdza (1810–1870), soţul

Ý Vasile Alecsandri (1821–1890). Ý A l e x a n d r u P a p a d o p o l – Ý Alecu Russo (1819–1859). Poet,

Ý Dimitrie Bolintineanu Ý Ion Ionescu de la Brad

Ý Nicolae Bălcescu (1819–1852).

Ý Mihail Kogălniceanu (1817–

Ý Gheorghe Sion (1822– Ý Costache Manolache

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a

„Da, iubite prietene, am o grădină pe o uriaşă stâncă, spânzurată

S-ar putea să vă placă și