ImtN.

ilIaflalrchc

PRIEA a II-q

File de istllric al ffinrtti dcspe paie

bl

4 Wrtmni,.frb deisbfie
Viat.a spirifrtald.: a) Bisqic,; fudfn Pr@Afui dL Vasilacllc
b)$rur;to

Q entuuisilfrnal
Desprc trutacdneni a) Fti ai sefui; qpn uddneni

b) Me stdisdrr

2l
 IonnN. flanolarhc

Ginduri desPrc Pafie

Satul Vutcani este patria mea. Cuvintul patrie vine din latinescul patres
(pbrin{i),deci localitateaVutcani, fiind locul undes-aun[scut 9i au triit pbrinlii mei
propun ca, in
9i parinlii pdrinlilor mei, este patria mea. Aqa stind lucrurile, imi
rinburile ci urmeazl, sd ingir citeva ginduri privitor la patria noastr6,a vutclneniior,
satul-comund Vutcani.
Vutcaniuleste(a fost dintotdeauna) un sat de r6zegi.Spredeosebirede cldcagi,
care erau tflrani tr[itori pe agez[ri situatepe moqiile boieregti,rizeqii erau ldrani
liberi, stlpini pe pSnrinturilelor, moqtenitedin mogi-str[moqi.Intre rizeqi qi mogierii
vecini, de-a lungul veacurilor,au fost multe qi aproapenesfirqitelitigii privitoarela
piminturile pe carele Posedau.
Desprevechimeaacestuisat,pind in prezent,nu avemdocumentecaresdateste
anul intemeierii qi condiliile exactein care cinevaar fi pus piatra de temelie.Sunt
documentedisparatedescoperitede cercetitorul Gh. Ghibinescu"documentecare
vorbescde moqiaVutcanilor,a rdzeqilorvutcineni, nu gi desprealezareaslteascdca
atare.Din acestedocumenteqi din anumetoponime(numede locuri) putem trage
concluziacI satulVutcani a rezultatdin mai multe mici agez[ripastoralecareau luat
fiinp, de-a lungul veacurilor, in aqa numitele curdturi (defrigdri) dinl[untrul
imensuluicodru ce se intindeaincepinddin actualapidure de la Tilhdreqti(numele
actualCodreni)pinl aproapede Fllciu, deci pesteMiliieqti, PoqtaElan, Stuhule!,
Rincemi,Cop6ceana. Ce intr-adev[r a existatun asemenea imenscodnl eu personal
(precumgi cei Aeo generaliecu mine) m[rhuisescca am apucatultimelevestigii ale
acestuicadru).$i piecizez:dincolo de locul numit lndeal la Gheorghiu,la capitul
aqa-ziseiCinip6rii, pe versantulscoboritor c[tre Stuhule!,era prin anii 20-30 ai
secoluluial XX-lea, in vremeacopiliriei mele,un pilc de stejarisecularifir suprafa{d
camde l-2ha. Azi nu mai existl nici cioateleacelorstejari.De asemenea, pe aceeaqi
vremea copil6rieimele,mai existao pdduricecu numele,,La IJlmi", situatAin partea
sudic[ a toponimuluiIndeal la Gheorghiu,pe un punct inalt de undese vedeasatul
Cop6ceana. Nici din aceastdpidurice nu a mai ramasnimic. $i incd un aminunt. Pe
Hu1ub51, (Holobd!, cum ii ziceauvutcdnenii),mai exact pe moqia Tulburi,
mogtenit6de Dudu Tulburi, cIsltoritl cu cirturarul PetreAndrei, eu personalam mai
-oiiu
vdzutun pilc de stejarigi salcimiseculari(cam7-8 exemplare).In ce imprejuraream
v1zut eu acegtiarbori seculari?Iat[ imprejurarea.Dupd cum bine se gtie, ultima
exproprierea mogiilor a avut loc in 1945. Cu acel prilej, ultima mogtenitoarea
famili;i Tulburi, doamna Dudu Andrei, s-a vdzut expropriati l[sindu-i-se in
proprietatedoar 50 ha aqacum prevedealegearespectivi.Dinsa,la aceaweme, era
,radrrua,cu 4 copii, in urma decesului lui Petre Andrei care cizuse victimd a
legionarilorin toamna1940.Eu m[ aflam (mi aflu qi acum!)in foartestrinsdrelalie
.,iftii doamneiDudu Andrei. De la ei am aflatcd mai delin in proprietate50 ha pe
Hulubn!.Am determinatpe fratelemeu si ia in arendl terenulrespectiv.Zis qi ftcut.
De acoio(qi de la alte situalii),bietul GheorgheN. Manolache-Ciutanu, fratelemeu,a
awt de p[timit atitade mult incit i s-atulburatminteagi a qi murit. Cu acelprilej, am
 Ginduri despre Vutcani qi despre vutcdneni

fost la Hulub61,unde am dus-o qi pe regretatadoamnd Dudu Andrei, 9i am vdzut acei

copaci seculari.
Din unele documente dispdrute, rezulti ca Vutcaniul ,,s-a niscut" mai spre
nordul actualei agezdri,mai spre Dumbravd, crescind treptat-treptatspre sud, pin6 in
Bancovici, prin unificare cu acele agezdripastorale ivite prin ,,Cur6turi". Dar despre
acesteagi altele, cu alt prilej gi in alt context.

Intrare in satul rdzeSescVutcani

24
 IopnN. Manolacle

No&explicatia-infortnatiad.

A face, adicd a vorbi sau a scrie despre viala (existenfa) unei localit61i ori a
unei regiuni administritive, inseamnd a-i face biografia a$a precum scriem biografia
unei persoane ori a unei personalitlli. $i aici, la ,,biogrcfia" localitllii, ca 9i la
biografia umand exist[ perioade. La oameni, incepem cu precizarea ci persoana
respectiva este fiul/fiica lui Cutare (tat61) 9i al Cutare (mama), ceea ce, in cazul
localitdfilor, corespunde cu perioada preistoricd. La oameni, este vorba de perioada
de gestalie, cind individul vieluiegte in pinteceie mamei timp de 9 luni de zile qi acolo
a fost insiminfat de tata.
ln utula aqezirilor trrn[rrre,perioada aceastapreistoricd ate, in unele cazuri, o durati
de sute gi chiar milenii de ani. Perioada istoricd incepe odati cu apailra documentelor
scrise. Cele mai vechi asffel de documenteaparfn epocii protoistorice, adicd primelor
documente. Proto este un cuvint de origine greceascdgi inseamnd primul; proto-istorie,
deci primele documentescrise.
Pentru ca cititorul vutclnean" indiferent de t'nstE gi de gradul de cultur6, s6
inleleagd corect cele afirmate mai sus, introduc mai jos un amplu citat dintr-o scriere
monumental[ ce apa4ine unui erudit cdrhrar, anume lon I. t"listor, profesoruTtiamitdr ;L
mgm}rutitutm atAca[embiKomnne,scrierece poarti t7thl,,,Istoritromin'iM'in 2 volume
de dimensiuni in folio ;i totalizind 1239 pagtn ,,Preistoria gi Protoistoria": ,,inteaga
civilizalie preistoric[ poarti pecetea celui mai mare anonimat. Cunoqtinlele noastre
privitoare 1aacele epoci indep6rtate nu le putem scoate decit din arhivele ticute - cum
spuneaOdobescu- care pdstreaz[ in negrul 1orpdmint documenteistorice ale {irii noaste
din timpul cind istoria nu se scria cu condeiul... Dar, cu toatd bogllia acestorarhive venite
din evolulia sffSveche a omenirii, mirturiile lor sunt anonime. Ele se reduc la diverse
crealii gi plismuiri omenegti, cum sunt armele de lupti qi de apdrare, sculele de
gospod6rie, podoabele de tot felul qi piesele de cult care vorbesc prin ele insele.
Abgndenta acestor netigdduite urme de via!6 omeneasci pe teritoriul romdnesc dovedesc
aiciprezenfaunor seminlii sau tr:"buricare au creat aceastacivilizafie.
Viala gi activitatea acestor triburi este invlluitb in negura unui nepitruns
anonimat care incepe sl se dezvdluie in Romdnia numai la inceputul veacului al VII-
lea a. Chr. cind, cu aparilia primelor insemndri scrise asupraoamenilor qi localitSlilor,
incepe epoca istorici .n-pt"lndi rl ei preistoric. inlelegem sub numele de protoistorie
perioada de tranzilie de la preistorie la istorie, in care, pe ling[ materialul anonim, se
g6r"t" qi insemndri scrise, oricit de rare qi reduse ar fi acestea.La noi, pe teritoriul
Romdniei, trecerea de la epoca preistoricd la epoca protoistoricl, cu primele
insemn[ri scrise, coincide cu sfirgitul virstei de bronz qi cu inceputul virstei de fier,
adicd in secolul al VIIlea a. Chr." (vezi pg. 13-vol. I).
*
*{.
Revenind la istoria Vutcanilor, eu, care nu srmt istoric, rtti. linitez sd fac citeva
afirmafii fi15 ?nsda nd hazarda si le qi argumentez. Treaba aceastaaparline celor cu
formatie de istorici. cum estecazul lui Comeliu Istrdte, cercet6torla Institutul de istorie A.

25
 Ginduri despre Vutcaniqi despre wtcdneni

D. Xenopol din Iaqi, in prezent pensional.De asemene4fiebuie avuti in vedere

contribu{iaprofesoruluilon cDiacon4 corrumei
autorulcir,tii cu titltal,,fuLonagrafrn Qutcanl'
pe careo recomandcititorilor mei s-oparcurg[cu incetinitorulgi cu mareatenfie,c[ci, in
crryrinsulacesteicdr,ti,ei, cititorii vor afla multe gi irnportanteinformafii privitoare la
istoriaVutcanilor.TotodatEindernnpe vutclneni sdi:zitpzeMuzeuls6tescde b Ceminul
Cultural, institulie remarcabili pe care a creat-o tot profesorul Ion Diacong un
reprezentant de frunteal generalieisaledeintelectualivutcineni.
Care sunt afirmatiile mele? Iati prima afirrralie: Vutcanii este o a.$ezare
omeneascifoarteveche.igi are propria sa preistorie.Acest lucru se poateconstatadin
obiectelede arheologiece se glsesc expusela Muzeul sitesc, obiectede uz casnic,
obiectede cutt, arme etc. in altn parte a ci4ii de fa!i, eu fac alti afirrnafie,anumecd
arealulcareap ,Lne,incepinddin epocamodemi, Vutcaniior,era constituitin ceamai
marepartede pddure,careseintindeadinsprepddr:reafilhdreqtilor (in prezentCodreni)
pind in gesulPrutului. in cuprinsul acestuicodru secularse aflau poEtiunilibere de
pddure,poiene,precumgi unele,,cul[turi", frcute de mina oamenilor.In acestepoienegi
curdturi gi-au construit locuitorii respectivi propriile gospodirii gi sdlaquripentru
animaleledomestice.La incepu! cite una, rdzlealA;cu timpul acesteas-augrupatdupd
criteriul ftmilial, gruparidenumite,,Befifni". O a douaafirrnaliepe careo frc: Vutcanii
esteun satderlzegi. in Oiclionarullimbii rom6nemoderne,EdituraAcademieiRomAne.
1958,cuvintul acestaesteexplicatastfel:R[zeg(moqnean)- timn liber, posesoral unei
bucnf,de pimint, mogteniti din tatEin fiq membrual unei obqti sdteqtiin devbhn$ie.
Din cele mai vechi timpuri istorice,rizegii, din punct de vederelegal erau egali cu
boierii. Tocmai datorite acestui statut social al rizegilor, adicd de cetileni egali in
drepturicu boierii, intre ei qi boieri au fost nenwnirateprocesecares-audesfiguratde-a
lungulmai multor sutede ani, cind pricinile respectiveerauciqtigatecind de unii cind de
ceila$i,in funcfiede domnitorulrespectivgi de rangulboierilor gi de sluibaacestorape
lingdscaunuldomnesc.
Aftn afirmalie a mea: Din cele mai vechi timpgri istorice,domnitorii romdni
erau sttipinii teritoriilor peste care acegtiadomneau.In func.tiede serviciile ficute
domnitorilor, fie pe front, fie in adminisfidrealilriri, domnitorii ,,impiminteneau",
adicl ?mpropietdreau pe aceiacarese dovedeauwednici de rlsplati. Fie ci eravorba
fie
de boieri, cd era vorba de nigtesimpli !6rani.Acegtiadin urmndeveneau, odatdcu
impropietiirirea,lirani r6zegi.Spredeosebire de acegtia, de deci,
rdzegi in sateleaflate
pe moqiiie boieregtiffdiau firani care deveneauproprietatea boierilor respectivi.
Aceqtiaerau lIrani clicagi, oameni care prestaumuncile agricolein mod gratuit,
boierii proprietari asigurindu-ledoar condilii minime de trai, fiindc[ aveaunevoiede
forla de munc6a acestora.Agadar,incd depe wemeaprimelordomnii,pdturaaceasta
sociali, ,tiranii, eraimpdrfitl in doudcategorii,rizeqii stipineau gi exploataup[mintul
in regim devilmaq,ca pe proprialor proprietate,in timp de clicagii eraudoarun fel
de sclaviai boieruluipe mogiacdruiase aflausatelein caretr[iau aceqtifirani. Socot
de datoriameas[ explic de undevine cuvintul acesta,pran. El vine din cuvintul latin
,,tetra"careinseamnd,,pimint". Deci |Sranulesteom al pdmintului:terran-!6ran.
Rizegii iqi administritu plminturile, care purtau denumireade ,,rdzegii", in
forml colectivisti, in ,,devllmiqie", cum i se spuneain grai popular. Fiindc5, cu

26
 IonnN, Manolac.hc
-i-mea, colectivitatea razeqeascddevdlmasl sporea ca num6r, administrirea
esdlmaqd a inceput a se realizaprin citeva grupuri denumite,,babfnf'' ln fruntea
EEStor grupgi ie impunea, prin caiitl1i personale sau prin virst6, unul din
..-poo.o1ii grupului.Acestareprezentape plan social grupul respectiv.Astfel, cu
:ryul ooii.*"u de ,,Batrin" acopereadin punct de vederesemanticdoui accepfii,
5ou.6infelesuri,$i anumepe aceeade ,,sef' al micului colectiv, dar qi pe aceeade
""nitateadministrativ6.Deci gi geful grupului, care de obiceiu era alcituit din
:omponenliaparlin[tori aceleeaqifamilii, se numea,,B6trin",dar' in acelaqitimp, 9i
sprafala de teren,pe careo stlpineagrupulrespectiv,senumeatot ,,B[trin"'
***
Istoria Vutcanilor, din cele mai vechi timpuri pind in zilele noastre,s-a
Jesfigwat gi se desfigoarl aproapeconcomitentcu ins[$i istoria !6rii noastre.
Ivolulia respectivi s-a manifestatpe toateplanurile,adicdat?tpe plan economic,cit
;r pe plan ro.iul. Adev[rataistoriemodernda Vutcanilorincepein secolulal XX-lea,
adicldupi 1800.Mai exact,dupl UnireaPrincipatelorde la 1859incep?ndcu domnia
xi Al. I. Ctua, cind are loc prima mare impropietirire a llranilor. Acum, intre r6zeqii
;utc6nenigi boierii vecini (mai alesboierii Costichegti)aparnoi relafii, unelefoarte
rnsionate care se manifest[ qi in ce privegterelaliile cu cllcagii de pe moqiile
:oiereqti.

2',7
 Gtnduri despre Yutcani qi despre wtcdneni

VUTICANI,
ftle de istorie
ln cuprinsul clrlii de fa,t5am afirmat de weo 2-3 on ci istoria satului nostru,
Vutcani,s-a desfrguratin permanenliconcomitentcu insIgi istoria intreguluipopor
romdn.Miile de ageziriomenegtidepe cuprinsulpatrieinoastre,Romdnia,alc6tuiesc
insigi fiin1aneamuluinostru.
Un mare istoric rom6n, bucovineanul
Ion I. Nistor, in cartea sa momrmentall ir 2
ample volume insumind 1240 pagin mirime
in foiio, intitulati ,,Istoria romdnilot'' face
urmitoarele afirmalii:,,Dezvoltarea istoricd
a poporului romdn a fost, din capul locului
determinati de natura solului in care s-a
zdmislit qi de vitalitatea rasei cireia ii
aparfine... Romdnul s-a simlit totodeauna
strins legat de plmintul s6u strlmoSesc pe
care l-a cultivat de veacuri gi l-a aparlt cu
singele s[u... El qi-a indeplinit cu dragosteqi
sacrificiu aceste sacre comandamentegrafie
putemicei sale vitalitili etnice mogtenite de
la protopdrinlii sii geto-daci, sporit5 9i
improspltati prin virtulile rbzboinice pe care
le-a primit de la cuceritorii romani, a cdror
limbd qi civilizatie gi le-a insugit... Solul ;i
ra$a au constituit intotdeauna principalele
Ftntind cu cumpdnd
coordonate ale permanenjei istorice a
Ia marginea Vutcaniulu i
neamului nostru" (vezi Ion I. Nistor, ,,Istoria
romdnilor", vol. I, pag. 8).
Ideile exprimate in citatul de mai sus sunl pentru mine, adevdruri axiomatice ;i
ele mI vor c6l[uzi in rindurile ce urmeazi privitoare la istoria Vutcanilor. Aqadar.
istoria satului nostru este tot atit de veche precit este insdqi istoria poporului rom6n-
Aceast5 istorie va avea gi ea etapele urmdtoare: preistorie, protoistorie qi istorie
propriu-zis6. Si ldmurim fiecare noliune in parte. Prin preistorie se inlelege perioada
cea mai veche a existenlei unui popor $i, prin consecinli, a oricdrei aqezdriomenegti
Este cea mai ?ndelungati perioadi, in unele cazt.'i de multe mii de ani. Din acea$e
perioadE, singurele mirhrrii sunt obiectele descoperite de citre cercetitorii arheologl
prin siplturile frcute in mod special sau prin slplturi intimplStoare. Aceste obiecte
sunt, de obicei, cele privitoare la indeletnicirile oamenilor, anume cultura pimintulul
vindtoarea, adicl unelte trebuitoare acestor indeletnicirri; apoi obiecte de u casnic.
obiecte de cult religios, obiecte de podoabe,obiecte de apirare etc. Toate acesteasuff
mlrturii mute, t[cute ci acolo au ff6it nigte oameni, cu a.numite deprinderi si
obiceiuri, cu credinfele lor religioase etc.

28
 IognM. Manolaihc

in ce priveqtepreistoriaVutcanilor,profesorulIon Diaconuaremarelemerit ci
erealuatin satulnostru,in cadrulCdminuluiCultural,un adevlratmuzeuarheologic,
\Iuzeul sitesc Vutcani, realizatcu respectarea tuturorprincipiilor qtiinlifice specifice
acestor institufii. Din obiectele expuse in acest muzeu afl6m cd pe teritoriul
Vutcanilor,deci in vatrasatului,cit qi in arealul (imprejurimile) au locuit oameniincd
inainte de perioadaistoricd care incepe cam cu 5000 de ani inainte de Christos.
Oricarevuic6nean,tindr sau bdtrin, este indreptifit sd infrebe: cine au fost aceqti
str6buniai noqtri?La aceast[intrebare,chiar gi cei mai bine informali specialigtinu
pot r6spundecu exactitategtiinfificd. Cu toate acestedifilcutEli de amdnunt,din
iUiecteie expgsela muzeu,se trage concluziacd pe locurile vutcdnenilorau tr[it
oameniinc[ din epocilecele mai indepartate,plecumepocade piatrd,epocafierului
Vutcaniului,
;i a bronzuluietc. Din obiectelerespectivercniltl cd gi pe meleagurile
fluxul vielii omenegtia fost continuu din epoca de piatrd pini in zilele noastre, adicd
de-alungul a mii gi rlsmii de ani. De-abiain epoca denumitE protoistorici, putem sb
descifrdmc6rei seminlii omeneqtiau aparlinut stribunii nogtri. Acurn, in aceasti
etap6protoistoricaapardocumentescrise,e perioadace se inscrieistoriceqtein jurul
anului5000inaintede Christos.
Datoramfoartemult altui eminentistoric romdn,anumelui VasilePirvancare,
in operasa intitulat[ ,,Getica",ne informeazdcd pe meleagurileMoldovei de sud au
locuit in perioadapreistoricl o seminfieomeneasclcu numeleGelii, care eraufrali
buni cu Dacii. Aqadar,strlbunii vutc[nenilorsuntGelii'
Cum cititorii vutclneni dorescsi afle informalii cit mai interesante despresatul
natal,voi trecedeindati la perioadaistorici. Aceastd perioadd istoricl universal[ are,
ii la rindul ei, mai multe etapegi anumeistoria antic6, istoria Evului Mediu 9i istoria
e modern6gi contemporand.Cum Vutcaniul nu dispune de documenteaparlinind
rr
istorieiantice,in capitolelece vrmeazdmi voi opri doar la etapeleprivitoarela Evul
ii Mediu gi la perioada modernl 9i contemporani.
e Neobositul scotocitor in
a tot felul de arhive, anume
ta
Gheorghe Ghib[nescr.r,in ale
sale VII volume intitulate
$1 ,,Surete qi izvoade",
r, pomene$te de citeva ori
n
numele satului nostru,
ie Vutcani, care aPare fie cu
la numele Vdtcani, fie cu
ti. numele Vitcani. De-abia in
ta inscrisurile de la sfirqitul
gi secolului al XVIII-lea 9i
te inceputul secolului al XX-
ri, lea, adici in preajma anului
lC'
1800 dupd Christos aPare 9i Finttnd modernd din satul Vutcani
nt denumirea actuald Vutcani.
qi intr-un amplu studiu intitulat ,,Paginidin istoria unui sat de rizeqi, Vutcani,
judelul Vaslui", CorneliuIstrite, fiul preofuluiIstrdti din M6l5ieqti,fost cercet[torla
to
Instituhil de istorie ,,A. D. Xenopol" din Iagi, face o amAnunlite incursiune, pe bazd
de documente, in istoria modernd a satului nostru natal. Apreciind la justa sa valoare
gi ca s[ vin in intAmpinarea amatorilor de istorie, am inclus in cartea de fap, in Partea
a treia intitulat6 ,,Anexe", acest studiu.
Satde rdzegi,zice studiulrespectiv.
Sl incercbm,in continuare,sd explicdm
pe inlelesul tuturor aceasti noliune.
Deschizind la pagtna 697 Diclionarul
limbii romine moderne,Ed. Academiei
romane, 1958, glsim urmitoarea
explicalie a tennenului: ,,R[zeg, rizegi,
s.m. (In orinduireafeudal6,in Moldova),
Jiran liber, posesoral unei bucili de
p6mlnt (moqtenitd din 1oit[ ?n fiu):
mognean,megbru al unei obgti siteqti in
devllm[gie". lnci de pe wemeaprimelor
domnii din secolu al XfV-lea, deci
imediat dupd realizareaadministrativi a
principatului Moldova, pimlnturile erau
stipinite de boieri, in ceamai mareparte,
qi de lirani intr-o proporlie mai modestd.
in condiliile acestea,sateleerau de doud
feluri: sate de rdzeqiqi sate de cllcagi.
Satele de rlzegi erau locuite de lEranii
liberi pi stlpinii ?n devalmSgie pe
peminturile lucratede ei. Satelesituatepe
Finttnd modernd din satul Vutcani mogiile boiereqtierau locuite de lirani
cl[cagi,iobagi. Acegti fdrani nu aveauvoie sd se mute dintr-unsat in altul decit cu
invoireaboierului. Ei eraude fapt proprietateaboierului.
Proprietateadevilmagi asuprapnminturiior ce aparlineausatelorde rizegi era
exercitatiide citre un numir restrinsde siteni. Acegtiapurtaunumelede ,,Bbhini". $i
suprafelelede plmint pe care le administrduca proprietari qi care erau moqtenitede
urmagiiacestorapurtauacelaginume,,,Bdtrini".Din studiullui CorneliuIstr[te, cit qi
din uneledin documentele studiatede Gh. Ghiblnescuin ale sale,,Suretegi izvoade"
sau,,Ispisoace qi zapise",aflLmci mogiadevdlmaq6 a vutclnenilora avut minimum3
qi maximum 5 ,,Betrini, in funcfie de conjucturavremii respective,avind in vedere
faptul cd documentelece stau Labazacercet5riloraparlin unui ampluinterval de timp,
anumedin secolul al XV-lea pini in secolulal XVI[-lea. Din acestedocumente
rczv\tLcd intre ,,B[trinii" vutcdnenigi vecinii lor boieri ai timpului au avut loc multe
litigii care ajungeaua fi discutategi rezolvatechiar de cdtre Divanul (guvernul, in
sensactual)domnescAi chiar de cihe domnitorulinsuqi.Pricinile acesteaeraucel
mai adeseasolulionate?n defavoareasltenilor, cdci insugidomnitorulrespectivera
boier,iar membrii divanuiuidornnescerautoli boieri, astfelc[, potrivit zicalei,,corb
la corb ochii nu-qiscot", solufiilerespectiveeraucu totul p[rtinitoare.In felul acesta

30
 IocnM. Manolache

rr"trnrietateadevdlmaqda sdtenilor rdzeqi era destul de variabili, de unde qi numdrul

&: -Bdtrini" avanat de la 3 la 5.
Poate cd unii cititori
vutc[neni, mai ales cei tineri, ar fi
curioqi sI afle cit de intinsi era
proprietatea devdlmaqd, rdzegia,
vutcdnenilor qi cam pind unde se
intindea aceasta. Eventualei lor
dorinle de a afla lucrurile acestea,
fac urmitoarele precizdri: a) un
document dat?nd din 1497, studiat
de Gh. Ghibdnescu, vorbegte
despre moqia Jigiliei care ,,s€
megiegegte" cu un ,,Bdtrin" din
Vitcani"; b) un alt act ce dateazd
Vutcani - Fintind cu scripete dn 1647 9i studiat de acelagi Gh.
Ghiblnescu, pomenegte despre un
Satrin" vutcdnean ce se ,,megiegeqte"cu mogia Tilizli. Alte documente studiate de
,-:b- Ghibinescu cit qi de Corneliu Istr6te, inscrisuri care, in principal, vorbesc de
rogierii Costdchegti,vecinii wtcdneniior, se pomeneqtedespre po(iuni din moqiile
icestora, numite hlize, precum Faurii care se ,,megieqegte" cu un ,,B6ffin" din
r.-utcani. in prezent, gtim cu tolii, tineri qi bitrtni, ci Faurii se afl[ in imediata
.ecinatate a satului Tupilali (Tuchila1i, cum ii zic vutcdnenii). La toate acesteamai
adaug o amintire personald. Ficusem ucenicie pentru a deveni vin[tor. Eram
-ucenicul" cumnatului meu Constantin Arsene-Jonciu gi, gisindu-ne intr-o zi de
:oamne h o ,,partid[" de vindtoare ,,la picior" (la s[rite) impreund cu incd 2 vindtorl
.a ora prinzului am poposit la un punct dinainte stabilit pentru a plinz| Era cel mai
:nalt loc situat pe ,,Rizigia veche". Aceastd ,,h7iz5" a mogiei devllmage a Vutcanilor
:ste situatd in apropierea punctului cunoscut de vutcdneni sub numele de ,,ln deal la
Gheorghiu" gi Oespa4itdJ un teren rtpos denumit ,,in deal la Marta". Din cele expuse
-nai sus rezultd ci mogia vutcdnenilor se intindea din dealul Dumbrivii la nord, peste
i'affa satului spre sud pin6 lingd Tupilafi, invecinindu-se cu Faurii, hlizd ce aparlinea
aoierilor Costachegti.
Mai nebuie relinut gi faptul ci, in vremurile mai de demult, satul nostru eftt cu
rnult mai resffins decit cel actual gi era concentrat mai mult spre nord, in zona Fund[turi
5L in vremuri mai apropiate de prezent, satul s-a extins spre sud, spte ,,Valea-n jos". In
prezent, de la prima casl dinspre sud pe versantul rlsiritean gi pind la ultima casd la
nord, proprietatea Lupr:" putind pe poarti numirul 857, kilometrajul maqinii mele a
inregistrit 4985 m. Vutcanii este deci o agezarerisfirata, aproape ca un sat de munte.
Stnrctura solului predominant nisipoasl a determinat ca satul si fie srdbdtut de la nord la
sud de o rip[ destul de adinci, care pe alocuri atinge 8-10 m qi perpendicularpe aceasta
ripd principala prin care curge p?riul Vutcani mai sunt o seami de ripi, unele destul de
adinci cum e cazul rtpii dinspre apus, din Dealul Morilor.
Acunr, sI incercdm a ne apropia de zilele noastre qi si aborddm fila de istorie
modernd gi contemporanda Vutcanilor.
JI
 Ginduri despreYutcaniSi desprevutcdneni

Eu nu sunt istoric, de aceeanu insist prea mult aducind tot felul de documente
care si atesteunele afrrmalii ce le fac de-a lungul acestor ,,file de istorie". Cer scuze
cu
cititorilor mei vutcdneni care se vor fi aqteptat ca aceastdlucrare a mea s5 fie
adevarato istorie a Vutcaniului. Mbrturisesc ci nu aceasta mi-a fost intenfia din clipa
cind m-am hotirit s-o infrptuiesc. Nu. Motivat de faptul cd eu am avut ca profesie in
cei 36 ani de activitate, profesoratul gi anume profesor de limba 9i literatura ro-mdn6,
mt-ampropts ca oceasti iuoorc o *to id ai6d calrdsdturd principafa mesajufei pefagogi^c,
a[icd vutdneanuf cititor sd ai6d ca mo[ef in rioln pt arei rtutcfuuni [e k careclu mu[te fe
twdtat, atit el, dar mai ales urmaqii lui.
Abordind in continuare perioada modern[ din istoria Vutcanilor, perioadd care
pornegte de pe la sfirqitul seColului al XVIII-lea, deci in preajma anului 1800, 9i
u3*g" pinA in zilele noastre,deci in perioada contemporand,voi da atenlia principala
gisi, in
*p""tuf"i spiritual, sufletesc, al vielii satului nostru natal, Vutcani. Veli
.orrtin rur., .it.rru informalii despre Biserica, de fapt despre bisericile, din vutcani.
apoi alte citeva informalii despre $coal6, iardqi de fapt despregcoliie, din satul nostru
gi, in al teilea rind despreC[minul cultural vutclnean. Veli face cunoqtin![, in aceste
subcapitole,cu citeva personalitSli de la care cu tofii avem ce invala qi suntem mindri
ci suntemconsitenii acestora.Vd doresclecturd plicut6'
Spuneam mai sus cd istoria Vutcanilor s-a desfrgurat 9i se desfbgoard in
continuare concomitent cu istoria na!iona16,cu istoria romdnilor in general' Aqa stind
lucrurile, istoria moderni a satului nostru incepe la sfirqitul secolului aI XVIII-lea 9i
inceputul secolului al XIX-lea, adicl in jurul anului 1800 dupi Cristos. Nu voi intra
in amdnunte. Fac doar precizarea c|,la inceputul epocii moderne, in Vutcani apar
manifestdri ce lin de domeniile spiritului, a sufletului: apar deci institulii 9i organizalii
culturale paralel cu organizarea administrativi' De aceea md voi opri cu precddere
asupra biiericii, ut,rpti gcolii 9i asupra activitllilor culturale ce s-au desfbqurat in
cadrul Caminului .nlt*ul. in continuare, cititorii vor gdsi informafii ceva mai ample
in capitole separatecu titluri pfecum Biserica, $coala, Ciminul Cultural'

Poartd maramureseandadoptatd de un gospodar

 IogrnM. Manoladu

A. BISERICA

Din documentele ce am putut sd le consult, rczultd^cdin Vutcani, la inceputul

1g[niului al XIX-lea existau doui parohii gi doud biserici. In parohia I din Vutcanii de
ikn$eKisrabiserica cu hramul Sfintul Gheorghe, iar in parohia a II-a din Vutcanii de
S.rs rin Fundituri), exista biserica cu hramul Sfintul Nicolae. Ambele biserici erau
rlmsrruite din birne qi v61[tuci gi erau amplagate astfel: biserica Sf. Gheorghe era
mplagatn in centrul cimitirului, iar biserica Sf. Nicolae se afla chiar pe
mrnFrlasamentul actual gi c6, in acea perioadi, in curtea acestei biserici exista un
;tnitir, care, cu vremea, a fost desfiinlat, riminind pentru ambele parohii un singur
:nirir, cel care exist[ gi ast[zi. Biserica Sf. Gheorghe din parohia I Vutcanii de Jos,
iea de astdzi, s-a realuat din iniliativa preotului^ Gh' Vasilache, care, pe buni
reprate, trebuie socotit adevdratul ctitor al acesteia.inci din 1921, deci la 3 ani dupd
rncetareaprimului r1zboi mondial, in condilii de cizd economici, preotul Gh'
i-esilache alcdtuiegte un comitet de iniliativd pentru construirea unui nou locaq de
imchin6ciune(o biserici din cdrimid[ gi beton armat), dar de abia in iunie 1928 se
'fundamentald
rme piatra qi construclia propriu-zisl mai dureazl ci]iva ani'
filremurul din 9/10 noiembrie 1940 afecteazi destul de serios aceasti bisericl,
gi consolidarea zidurilor mai dureazl cifiva ani, incit de-abia la 23 apriiie
lg"+6,de Si. Gheorghe,biserica este tirnositi. Cu acestprilej, preotului Gh. Vasilache
-paraliile
- se acordi gradul de protoiereu onorific.
Vechea biserici cu
hramul Sfintului Gheorghe,
strdmoaqa celei de azi,
construiti din birne, nuiele gi
ve16tuci, a$a cum s-a ardtat
mai sus, exista inc6 de la
inceputul secolului al XVI[-
lea. Intr-un proces verbal
datind din 1945, se
consemneazl urmdtoarele:
,,vecheabiserici parohialb, cu
hramul Sf. M. M. Gheorghe,
care data de pe la 1700,
ajunsese de neintrebuintat".
Pe ce se bazeazdafirmafia ci
Biserica SfintulGheorghe
acea veche bisericl ,,data de
pe procesuluiverbalnu d[ nici o indicalie'
^ la 1700",autorul
in ce privegie vechimea celeilalte biserici, cea cu hramul Sf. Nicolae,
aparlinindcelii de-a doua parohii, aceastaare o vechimemai scurt6decit cea din
pu.ohiu I qi anume ca datind de pe la mijlocul secolului al X1X-lea, dupd unii
de la 1852sau1853.
cercetdtori

JJ
 Gindun despre Vutcani Ei despre vatcdneni

Vutcani- BisericaSfintul Yutcani- vederespre Biserica Sfintul

Gheorghe,in reparalie Gheorghe,dinspre dispensarulmedical

Daci viala cultural[ $i spirituah a Moldovei intrn in epoca modernd a istoriei

de-abia la inceputul secolului al XD(-lea, este de la sine inteles cd gi viala spirituald a
Vutcanilor se va incadra in aceaqiperioad[. Nu delinem date certe decit din perioada
de inceput a celei de a doua jumitef a acelui veac, mai exact din timpul domniei lui
Alexandru l. Cuza, domnitorul Principatelor Unite (1859-1866).

Vutcani - biserica din cimitir cu hramul

Sfinyii Arhangheli Mihail qi Gavril

Vutcani- Monumental eroilor,

aflat tn cimitir (R.dzboiul
pentru
Independenyd 1877)

34
 IoanM. Manolacle

-\m socotit cd cititorul vutcineanpoatefi interesatsau mlcar curios sd afle

amele preolilor qi cintdrelilorbisericegtice au slujit la celedoudbisericiin decursul
mflor din epocamodern6.Din materialelece amconsultat,rczdti, celece urmeazd.
in anul 1858, la biserica Sfintul Gheorghe,care era proprietaterlzegeasc[,
sfmqfea preotul ConstantinLeon pentru scurt[ vreme 9i apoi preotul Ioan Dima,
,:ffireti bisericegtifiind Neculai Arslni gi Georgi Leon, parohiaavind 305 familii.
Tnbuie s5 menfionezcL,pe wemea aceea,preolii nu aveaustudii superioare,ci doar
;c inarul teologic,care,la rindul seu,aveadoui trepte:cursul inferior de 3-4 ani 9i
xrsul superioriu o durati iar6gide 3-4 ani.in parohiaII, la bisericaSfintul Nicolae,
SEesemenea proprietaterdzeqeasci,cu 210 familii, slujeaupreolii ToaderBostan9i
lre Nelersd,avindcintdrefibisericegtipe VasileBostanqi Ioan Bostan.
in anul 1864, la parohia I au
suujitpreolii Ioan Dima hirotonit la 3
grnar 1837 gi preotul Teodor Dima
:iotonit la 7 octombrie1893,cint5reli
SindNeculaiDima gi Giorgi Leon. La
xrohia II avind biserica Sfintul
liicolae, cu 240 familii, au slujit
preolii Ilie Nelersd hirotonit la 18
.lpriiie 1834 qi preot Ioan Leon,
cintareli^frind Ioan Bostan qi Vasile
Bostan.In ce-l privegtepe preotulIoan
Dima, acesta primeqte cartea de
duhovnicla 5 martie1859.
in anul 1865,la ambeleparohii
slujesc aceeaqi preofi, dar intervin
ceva schimb[ri in ce-i privegte pe
cintirefi. Astfel, la parohiaI, in locul
lui Ioan Bostan,apareIoan Niculescu
numit la 25 aprilie 1859,iar la parohia
II, in locul lui Ioan Bostan gi Vasile
Bostanapar cintirefii Georgi Popa gi
Neculai Arsene, ambii numi\i la 25
aprilie1859.
O situalie care produce oarece Vutcani - Biserica Sfdntul Neculai, aspect
nedumerireconsti in faptul cd in 1859 din interior
aparcca numlr de familii ce aparlin
celordoui parohii cifrele de 305 familii pentruparohiaI gi 210 familii pentruparohia
II, iar in 1865, in rdstimp de doar 7 ani, numdrul de familii ce aparfin aceloraqi
parohii a crescutde la 305 la 400 pentruparohiaI qi de la2l0 la 300 pentruparohia
II, reprezentindo creqterede 13-14familii anual,ceeace mi se pare impreqionant
pentruaceavreme.Nedumerireami separejustificatdqi prin faptul cd in 1895,deci
intr-un intervalde timp de 30 de ani, in acelagidocumentaparcifrele de 360 familii
pentruparohiaI, cu alte cuvinteo diminuarea populafieicu 40 de familii, in timp ce
I
intre 1858 gi 1865,se aratl o creqtereanualdde 13-14 familii. La parohiaII de i,
it
35 I
asemenea se constatdc6, in acelaqiintervalde timp (30 de ani), popuialiaaparlinind
aceleiparohiia sc6zutin loc si fi crescut.Carear fi explicaliaacesteineconcordanle?
Mai nrult ca sigurde vini e birocralia,blestemata de birocralie.
in i895113bisericaSf. Gheorghe,deci la parohiaI, slujeaupreolii Dumitru
Dima gi GheorghiHarangea,precumqi un diacon,Ion Cozma.C?nt[relierauVasiie
Gh. Bostanqi nopu. La parohiaII, cu biseriaSf. Nicolae' slujeaupreolii
GheorghiVartolomei9i preotul Ion Reventrl iar cintireli erauVasile Th' Bostan9i
Ion $oitu. -onstantio
Inventarulcelor dou[ bisericierain 1894cu muit mai bogatdecitcu 30 de ani
in urmd.in ce privegtelocaqulcelor dou[ biserici,iatd ce am glsit in materialelepe
care 1e-amconsultat.,,Locaqulbisericii respective(Sf. Gheorghe),in stareproast6,
acoperitd cu gindril[, cu doui cruci de fier deasupra acoperimintului, avind
duqumealade stejarin stareproasti 5i ?mprejmuitcu gard de scinduri in starehun6,
cu o poarti tot de scindur[".
Desprebiserica sf. Nicolae, iati ce am g6sit in materialul ce am avut la
dispozilie.,,Bisericaera la 11 iunie 1899cu perelii din vdldtuci9i acoperilicu tabli
al*, pardositi in exteriorcu scinduri.!,p inzesh6t6cu cruci de fier (2) pe acoperig,
u$ede stejarcu broasc[de fier, clopotnilade lemn,acoperitacutabll_albe,T:J3ryt
mare,un clopot mic, gard" (cf. CronicaepiscopieiHuqilor, vol. VII, p ag.604)'In
anuli909, la parohiaVutcani II (Sf. Nicolae)estenumit paracliserVasile I' Bostan
iar in 1913vine la aceastiparohie,prin transferde la parohiaGherm[nesticintlrelul
AlexandruI. Popa.in 1916,cint6relulConstantinCiobanuestedisponibilizat9i, in
locul devenit vacant, este numit Marin lordan. La 3 decembie 1922, se constati
decesulpreotuluiGheorgheVartolomei,paroh,in virsti de 70 ani qi parohiardmine
frri preot titular pine h 1 decernbrie 1929 cind postul respectiv este ocupat prin
transierul preotului loan Machi de la parohia Jignlia. Menlionez faptul c[ preotul
I.Machi esle fcen{iat in teologiedevenitastfelprimul preot cu studii superioarela
aceastiparohie.
ii 136q,h parohiaVutcani I (sf. Gheorgbe)slujeauurrnEtorii:preotulparoh
Gh. Vasilacheeconomstawofor nlscut in 1882,venit prin transferde la Idrici in
1920; cintlret era L $ottu" numit in i890. in tq3g, parohiaVutcani I delineain
proprietate4 ha terenarabil,oblinuttn urmareformeiagratedin 1921'Dupdcel de-al
-doiiea
r1zboi mondial funcfioneazl cintirelul Gh. Bahrirn, dublat de Traian Florea
ffansferatde la Boziade ltngi Fdlciuin octombrie1943'

36