Imnul

Specie a genului liric

Deteapt-te, romne!
de Andrei Mureanu

Andrei Mureanu
Andrei Mureanu (n. 16 noiembrie 1816 - d.
12 octombrie 1863) a fost un poet i revoluionar romn
din Transilvania.
S-a nscut n Bistria, ntr-o familie de rani. A studiat
filozofia i teologia la Blaj, a fost profesor la Braov
ncepnd cu 1838. A nceput s publice poezie n revista
"Foaia pentru minte, inim i literatur".
A fost printre conductorii revoluiei din 1848, participnd
n delegaia Braovului la ntrunirea de la Blaj din mai
1848. Poemul su "Un rsunet", scris la Braov pe
melodia anonim a unui vechi imn religios (Din snul
maicii mele), a devenit imn revoluionar - a fost numit de
Nicolae Blcescu "Marseilleza romnilor". Din 1990, el a
devenit imnul Romniei.

Interiorul muzeului

Certificatul de natere al lui Andrei

Mureanu

Muzeul e situat n Brasov

Casa n care s-a nscut poetul

Un rsunet
Transcriere din epoca a poeziei
"Desteapta-te, Romane"

 Poezia Desteapta-te romane! de

Andrei Mureseanu este alcatuita din
unsprezece strofe de cate patru versuri
fiecare.

Deteapt-te, romne!
Deteapt-te, romne, din somnul cel de
moarte,
n care te-adncir barbarii de tirani
Acum ori niciodat croiete-i alt soart,
La care s se-nchine i cruzii ti dumani.

 Prima strofa reia titlul, indemnand pe toti

romanii la desteptare nationala, la
eliberarea de sub tiranie, incurajandu-i
totodata sa-si construiasca o alta soarta,
mai buna, mai frumoasa, pe care s-o
invidieze pana si dusmanii: Desteapta-te,
romane, din somnul cel de moarte, / In
care te adancira barbarii de tirani ! / Acum
ori niciodata croieste-ti alta soarta, / La
care sa se-nchine si cruzii tai dusmani!.

Strofa a II-a
Acum ori niciodat s dm dovezi n lume
C-n aste mni mai curge un snge de roman,
i c-n a noastre piepturi pstrm cu fal-un
nume
Triumftor n lupte, un nume de Traian.

 In strofa a doua, poetul adauga mandria

de a fi urmasi ai romanilor prin faima de
care se bucura si astazi ginta latina: Si
ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un
nume, / Triumfator in lupte, un nume de
Traian.

Strofa a III-a
nal-i lata frunte i cat-n giur de tine,
Cum stau ca brazi n munte voinicii sute de mii;
Un glas ei mai ateapt i sar ca lupi n stne,
Btrni, brbai, juni, tineri, din muni i din
cmpii.

 Strofa a treia. Vitejia romanilor se

regaseste in sangele fiecarui roman idee
exprimata prin comparatii: Cum stau ca
brazii in munte voinici sute de mii.

Strofa a IV-a
Privii, mree umbre, Mihai, tefan, Corvine,
Romna naiune, ai votri strnepoi,
Cu braele armate, cu focul vostru-n vine,
"Via-n libertate ori moarte" strig toi.

 Strofa a patra incepe printr-o invocatie

retorica adresata eroicelor figuri istorice ale
neamului, care pot vedea ca romanii sunt
demni urmasi ai luptei lor de independenta si
libertate nationala. Indemnul este exprimat prin
verbul la imperativ, ,,priviti si prin enumerarea
unor domnitori exemplari ,,Mihai, Stefan,
Corvine, ca simboluri ale celor trei provincii
romanesti (Tara Romaneasca, Moldova,
Transilvania ) .

Stroafa a V-a
Pre voi v nimicir a pizmei rutate
i oarba neunire la Milcov i Carpai
Dar noi, ptruni la suflet de sfnta libertate,
Jurm c vom da mna, s fim pururea frai.

 Idealul de unire a tuturor romaniilor este

exprimat in strofa a cincea, prin doua
simboluri sugestive
(Milcov si Carpati ).

Srtrofa a VI-a
O mam vduvit de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-i azi mn d-ajutori,
i blastm cu lacrmi n ochi pe oriicare,
n astfel de pericul s-ar face vnztori.

Strofa a VII-a
De fulgere s piar, de trsnet i pucioas,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Cnd patria sau mama, cu inima duioas,
Va cere ca s trecem prin sabie i foc.

 In strofele e asea si a aptea este

surprins imaginea patriei prin metafora
personificatoare O mama vaduvita.
Tara cere sprijinul fiilor ei, rostind in acelasi
timp o imprecatie (blestem) impotriva
tradatorilor. Blestemul continua in strofa a
saptea, in care, tara, personificata,
invoca urgiile naturii care sa se abata
asupra lasilor, atunci cand patria trebuie
aparata.

Strofa a VIII-a
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A crui plgi fatale i azi le mai simim;
Acum se vr cnuta n vetrele strbune,
Dar martor ne e Domnul c vii nu o primim.

Strofa a IX-a
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al crui jug de seculi ca vitele-l purtm;
Acum se-ncearc cruzii, cu oarba lor trufie,
S ne rpeasc limba, dar mori numai o dm.

 Strofele a opta si a noua aduc in

memoria romanilor asuprirea otomana ce
a provocat suferinte si chinuri atator
generatii. Romanii jura sa nu mai indure
niciodata tirania nimanui.

Strofa a X-a
Romni din patru unghiuri, acum ori niciodat
Unii-v n cuget, unii-v-n simiri.
Strigai n lumea larg c Dunrea-i furat
Prin intrig i sil, viclene uneltiri.

 Penultima strofa exprima o adresare

directa catre Romanii din patru
unghiuri, acum ori niciodata,
indemnand la unire in cuget si in
simtiri

Strofa a XI-a
Preoi, cu crucea-n frunte cci oastea e
cretin,
Deviza-i libertate i scopul ei preasfnt.
Murim mai bine-n lupt, cu glorie deplin,
Dect s fim sclavi iari n vechiul
nost'pmnt.

 Ultima strofa se adreseaza preotilor, pe

care autorul ii indeamna, la lupta pentru
libertatea poporului si a tarii, care este
sfanta. Ultimele doua versuri ale poeziei
exprima ideea sacrificiului suprem pe
care romanii sunt capabili sa-l faca din
dragoste pentru pamantul strabun,
pentru patrie si poporul lor.

Semnificaia titlului
Titlul este format dintr-un verb la
imperativ, desteapta-te si un substantiv
in vocativ, romane, urmate de semnul
exclamarii si exprima un indemn hotarat
adresat tuturor romanilor de a se trezi la
lupta impotriva tiraniei si a tuturor
dusmanilor tarii si pentru apararea libertatii
si independentei nationale.

Istoricul poeziei
Poezia s-a numit la inceput Un rasunet,
i a devenit imnul revolutiei de la
1848.Titlul poeziei a fost schimbat ulterior,
in Desteapta-te romane si a fost cantat
pe o muzica a lui Anton Pann. Dupa
Revolutia romana din 1989, poezia devine
imnul national al Romaniei, pastrand
textul lui Andrei Muresanu si muzica lui
Anton Pann.

Imnul ca specie a genului liric

Imnul national este un cantec patriotic
adoptat de natiunea unei tari pentru a fi
intonat in cadrul unor ceremonii
publice nationale si internationale.

Melodia

Imn.mp3

Bibliografie
www.muzeulmuresenilor.ro
www.didactic.ro