Gtnduri despreYutcani qi desprevutcdneni

slLaflilXtfit{'rE
Efucayia pdrinpitor, erymptebfin fanifie' a[icd ,,cei dpte ani fe arasd',
cunoftinlefeprimite SitnsuSitetn yoafagmnafr t'fr. 1 '/utcari du constituit 6aza sofifd
pentruceedceamfevenitmaittrziu famnturitate.

hoJ Sitvia Ja6a (ndscutdtl'ecfrita,t

NECHITA I. SILVIA (cisitorita JABA)

Profesoari

Am v6zut lumina zilei ?n oraqul Chiqiniu, intr-o

Basarabieincd a Romdniei, in zilua de 2 ianuarie a
inceputuluide anl94y''.
Perintiimei, Teofilia gi Ioan Gh. Nechita,subofiler
al Regimentului3 Grdniceridin Chiginiu, mi-aupovestit
despregreutifile din timpul rdzboiului, desprerefugiul in
careau tebuit s[ plececu o fetifi abia nlscuti,botezatA
grlbit intr-o cristelni]5cu api inghefatd,ca nu cumva sd
mor necregtinati!
Acel copil scrie acum aceste rinduri, $i-i
mu$umesclui Dumnezeupentru toate cite mi le-a d[ruit
tn cei qaizeciqi doi ani de viagi.
Estefoarte greu s[ cuprinzi, ?ndoar citeva rindurl
secventedin vastul univers al copiliriei, dar qtim, cd
primele amintiri ale copiidrieipetrecutela Vutcani sunt
legate de chipul bunicilor Gheorghe 9i Ileana Nechita-
oameni buni, bl?nzi, ldrani mijlocagi harnici, credincioqi, respectali in sat gi cu o
foarte mare dragoste pentru gloata de nepofi.

ME vid amestecatd printre copiii de la gr6dinila improvizatd intr-o camerl a

casei doamnei educatoareGramaticu gi la scoaldin clasele primare (1951-1954), cu
doamna invilStoare Lemne.
$coala a reprezentatconsolidarea educaliei primite de la pirinfi in cei ,,$apte
ani de acasd",at?tde importanli pentru fiecare copil in devenirea lui de mai tirziu.
Am avut o copilarie fericiti gi am crescut ca toli copiii de vutcineni, in cultul
muncii, cinstei gi omeniei, ocrotiti de dragosteaminunafilor mei pirinli gi a intregii
familii. in mahalaua noasffl eram mulli copii care ne adunam la joacd, dar aveam ;l
indatoriri de muncb in gospoddrie,dupd putereavirstei gi acesteanu erau puline.
irni amintesc de-o toamn6, la culesul viilor, cind bunica Ileana md indemna
zdmbind gugub6!: ,,Silvica, Silvica, strtnge boghila, c[-1i iese rochi1a", cu aluzie 1a
hainele noi pe care le primeam de Pagti.

176
 :
IorrnM. Manolachc

Am invdlat atunci, qi in alte imprejur[ri, c[ nimic nu trebuie risipit, cd orice ilr

1ucrutrebuie temeinic ficut. Cind se cocea la cuptor, rideam covelile la intrecere, ca tr
din aiuatul adunat, sd ni se coacd cite o pup[26. Mincind-o, ne-ar fi crescut parul des I
t
qi frumos, dar ce uqor spdla bunica sau mama, coveli1e dup[ munca noastrd piind de
u il
interes! Munceam p1e..t. pentru c[ cei mari, qtiau cum sd ne pun6 la freab[,
"r,
neavind habar de termenul ,,tact pedagogic".
D

Duminica sau de sarbltori, familia se aduna, ca intr-un ceremonial, la bunici.

4l Odaia mare se umplea, eram mul1i, prilej de bucurie pentru intilnirea cu verii 9i
veriqoareledin alte p6rli ale satului.
Unchii qi m6tugiie stiteau de vorbb, ,,puneaularala cale" se sfituiau cu bunicii. .ig
Aga am invalatrespectul pentru cei in virst6, pentru experienla 1orde viald.
La acesteintilniri, dintr-un pihdrel cu vin ni se dbdeaqi nou6, copiilor, sb bem. W
Trecind paharul din mine in min6, de fiecare dati, ultimile picdturi reveneau celui
.{D
mai mic, surioarei mele, Aurica (Aurelia Nechita) astizi judecitoare la Bacdu'
a

Fr
tifi
intinzindu-i un astfel de pahar, m-a inghiontit goptindu-mi: ,,Bea tot, sl-mi deie
nenea qi mie unul plini', spre hazul intregii adundri. Multe concluzii se pot trage din
aceastdintimplare...
Simleam bucurie in suflet cind eram trimisl la poartd sd dau ceva vreunul
il n\
fre cergetor,iar nepreluita mea mama, Teofilia, mi invdla sd nu las pe nimeni sd plece de
6 la poarta sau uga mea cu mina goald, ,,c6 nu de bine vine cineva 9i-!i cere"' I
#
sfl A$a am inv6lat ce inseamna omenia. imi amintesc ai despre mustrdrile sau m
,rP
pedepseie
^ de care am avut parte, pentru cE nu exista copil care si nu facb boaclne'
^
FU in ciuda interdicliei de acas6,imi pllcea sI ies in drum qi sd privesc scurgerea,
M[ parc6 nesfirqit6, a vacilor ce se intorceau seaf,ade la ciread6, iar de coarnele unei vite
itrechiate m-a salvat, in ultima clip6, moqu Piriclie, vecinul nostru.
[L pentru c6 nu era de glumit iu minia alor mei, am cdzttt in genunchi cu mAinile .d

impreunate implorind: ,,Iarta-m6,m6mic6, jur pe cruceafui Stalin, c6 nu mai fac!".

U,
,d rl[i
ill Am sc[pat de pedeapsi pentru ci minia s-a transformat in hohote de rds, iar eu
ilr.
ti 0
am fost mai ascult6toaredupb aceasti intimplare care se putea termina in mod tragic.
Anii 1955-1957 m-at_g[sit elev6 in clasele V-VII, avind profesori de ,,inaltd
linutd morald, etic6 qi profesionald, sub conducerea
exigent[ a domnului director
il
HaralambieGramaticu.
Iu
GTL p6strez in amintire frumoasele serbdri qcolare,cu corul condus de domnul prof.

W
Bostan, stridania mamelor de a ne confecliona rochile din tifon pentru,,ansamblul de
balet,, realizat cu mult6 trudb de d-na prof. Aurelia Droahn6, cdsdtorita Florea,
piesi de teatru in care am jucat, (,,Totul e bine cind se sfirgeqte cu bine",
prima
dupi un
I
'il
r
pentru ci in i
rM. autor rus), porecla ,,Serioja'; pe care am primit-o, de la iste{ii mei colegi, iii
eg: recetu1iaromanului ,,Tindra gard6", de A. Fadeev, am vorbit cam prea mult despre
ns: acestpersonaj.
'Educalia
pdrinliior, exemplele din familie, adic6 cei ,,$apte ani de-acas6", 9i
mra cunogtinlele primite gi insuqite in $coala GeneraldNr. 1. Vutcani, au constituit o bazd
8,3 solidi pentru ceea ce aveam de urmat:
- Liceul,,A. T. Laurian" - Botoqani(1959-1962)9i
t$
til
t7'7
I

rltl
 Gtnduri despre l/utcani gi despre wtcdneni

- Facultateade Filologie din cadrulUniversititii,,Al. L CDza"- Iagi,promofia

1973,cursurifird frecvenfi.
In 1967 m-am cisitorit cu inginer Petru Jabaqi avem o fiic[, Mirela-Elenn.
cisitoriti Sirb.Esteeconomist,locuiegtela Cluj, iar solul esteziarist.
Am funcfionatin inviflmint ca profesorsuplinitor gi timp de pestedoudzecide
ani ca professordefectolog,titular, la $coalaAjutitoare Iagi.
Ca un omagiu adus satului copil[riei mele, neprefuituluimeu tat6, Ioan Gh-
Nechita,lucrareamea de diplom[ a fost cu referiredirecti la Vutcani:,,Toponimig.
antroponimiegi porecledin satulVutcani,judelul Vaslui".
Pentru capitolul introductiv, intitulat ,,Considerafii de ordin geografic Ai
istoric", am frcut cercetiri la Arhivele Statului- Iagi, timp indelungat,cu pl[cere gi
mult interes.
Pregedintele comisieide examens-aintimplatsI fie domnulprofesorGheorghe
Ivinescu. Dup[ sus]inerealucr[rii s-aarltat interesatintr-un mod deosebitde Vutcani
qi mi-a pus multe intrebiri despreoamenigi locuri.
Aga am aflat c[ dumnealuiiqi petrecuseo partea copiliriei la Vutcani, ci in
claseleprimarefusesecoleg de gcoall - in claseapropiate- cu tatil meu.A vmt s{
gtiece faceJan(Ioan Nechita),undeffiiegte, ctrmaratii etc.
Se depiqise cu mult timpul aproximativ de stat ?n sala de examen, spre
disperareacolegilor careurrnaus[ intre pentrususfinerealucrdrilor.
La iegirem-auasaltatcu infreblrile: ,,Ceu pdlif',,,Ce s-aintimplat?",,,Dece
ai stataqade mult?".
Pistrez cu dragin amintire aceastiemofionantiiinttnplare cu domnul profesor
universitar, dr. academician Gheorghe lvdnescu, mare penonalitate a lumii
trniversitareiegene,fiu al satuluiVutcani.
Ca o concluziela anii careau trecutprearepede,voi incheiacu un citat:
,,Viala estecevace ni se tntimpld,tn timp ce noi suntemocupalisd nefacem
planuri"-
(Anthonyde Mello - ,,Constienta")

slNl*t.ng|rttw
intemn pe vutcdneni,thvri ti phrstuici,sd citeasd ca mnreotenliz hiogrartihy
autofiiagrafiifefe vutcdned cuprinsetn aceast'd
cmte.S-ofacd ,,cuhtcetinitontt' y ,sa b
anrinte',dsacutn[e-orecommtftautont[ fa tot ce[epoatestuji ca qemptusi camo[etfc
comportament.

cPeceipfecapisi stahifrpitn atw pW ?i intemn sd rwin"d & mai fes k ,patrit

mtmd', mtuf nata[ sdfad aprecini si sd [ca sugestii(y cfiim Qutoare)pentru c4
lutcaniuf sdcreascdsdtnf{oreasc.dy sdajungdpetrryte superioare
[e civifrzapit-.

SifviantEafirin

178
 Ir
u
IognM. Manolaahc
I
4 promotia th
BAHRIM SILVIANA *r
"q

irela-Elena. Primar al Vutcaniului din anul2000

Pentru a afla datele biografice ale doamnei primar (,,primdri!a", cum ii zic
il
buizeci de
vutcdnenii), am convenit cu dinsa sd-mi acorde un interviu. Ceea ce s-a realizat in
i Ioan Gb- ziua de ma{ri24 octombrie 2006. Reproduc mai jos o parte din acest interviu.
foponimis.
LM. Care este numele dumneavoastrdin prezent?
I
q
rcgrafic 9i S.B. MA numesc Bahrim Siiviana, nume pe care l-am acceptat dupd ce m-am
r pldcere ;i cis[torit.

rGheorghe I.M. Vd rog sd comunicali citeva date biografice, precum locul Si data naqterii,
de Vutcani mediul familial, evocarea vre-unei inttmpldri mai deosebite din timpul ,,celor 7 ani
de acasd" etc.
rani, cd in S.B. Am vdzut lumina zileila data de 15 decembrie 1966 in Vutcani. in curind voi
.Avmtsd impli virsta de 40 de ani. P[rin]ii mei sunt Toma gi Maria Calimac. Adevlratul nume
este Calimache, dar funclionarul de la stareacivi16 care a inregistrdt pe p[rinfii tatilui
men" spre meu au moldovenizat numele qi, in loc de Calimache, a scris Cllimac gi aga a r5.mas.
Sunt al treiiea copil al pirinlilor mei qi ultimul. Deci sunt un Pr?sleaal familiei. Am
?-. ,,De ce doi frali, unul decedat, iar celalalt este c6sdtorit qi stabilit cu familia in Rogiegti. O
particularitate care trebuie semnalatdconsti in faptul c5 diferenla de virstb dintre noi,
nl profesor copiii lui Toma qi Maria Cdlimac, estede i4 gi 16 ani. De aceeacopil[ria mea a fost
) a lumii cam monoton6, fhr[ evenimente qi intimplari specifice copillriei. Singurul lucru pe
care l-ag evoca este acela cd mama mi-a fost qi pdrinte qi prieten de ,joacb". in
bt: pregdtirea penku viat6, mama a avut pentru mine rolul principal. De la dinsa am
fr nefacem invilat sl respectpe cei in virstd, sd,,fac tteabd", deci si muncesc,sd-mi fac cruce
planuri". inainte de masd qi dupi mas6, si-mi fac rugiciunea inainte de culcare, s-o inso{esc
wtienta") duminica gi in zile de sdrbdtoarela slujba de la bisericI.

Cind am implinit virsta de 7 ani, am fost datd la gcoald.Fiindci pdrinlii locuiau

in partea de nord a satului, in Funddturd cum ii spun vutcdnenii, am frcut studiile
cursului primar la $coala Nr. 2. Aici am avut ca invdldtoare pe doamna Vicol
Georgeta, a cdrei personalitate a avut asupra mea o influenld covirgitoare. in ea
ryrafite y
f gi,sa ia copilul din mine de pe atunci av5;zutun exemplu de urmat in via!6.
amofef fe
I.M. Dupd absolvirea cursului primar, ce studii aliJdcut?
S.B. Cursul gimnaziall-am urmat tot in Vutcani, qi anume la $coala Nr. 1, fiindci
'h $coala Nr. 2 nu avea decit treapta I, clasele I-fV, curs primar. Din primul an de curs
"patria gimnazial, deci din clasa a V-a, am avut ca diriginte pe doamna Butulescu Felicia,
Ipntru ca care iarigi a avut asupra mea o influen{d binefrcdtoare. Era o profesoard bine
L
pregbtiti profesional gi o pedagogi de vocafie. $tia sd-gi impund autoritatea asupra
elevilor prin seriozitatea gi acuratelealecliilor, precum gi prin cdldura sufleteascdcu
wBafirim care iqi indepiinea misiunea ei ca ,,dirigf', cum obiqnuiesc elevii s-o denumeasci pe
dirisint6.
t79
 :Ltnoscu
uitin ii I
in gimnaziu, am avut colegi qi din alte sate, cu care ne-am inleles foarte bine decesu,
legind prlitenii care ne-au apropiat sufletegte9i in anii adolescenlei 9i, mai titzit, ai 3CC-DtAt
.nit*mgi. in perioada aceastade qcolaritatel-am avut coleg 9i pe viitorul meu so!. \{
Fosta mea invalltoare, doamna Vicol Georgeta, care intre timp a urmat cursurile :fcrnnei
Facultdlii de Filologie gi deveniseprofesoardde Romdnl, a devenit pentru mine un I
adev[rat model de vialidin toate punctele de vedere,atit moral cit 9i professional. 'otuilli
:r.e:cgf
premianta clasei qi in i981
$i in gimnaziu, precum in cursul primar, am fost - : ng n
am absolvit cursul gimnazial. ll: ''r at ,

I.M. Dupd absolvirea gimnaziului, ali ficut qi studii liceale? Dacd da, care sunt
LJULLIL

',-ir-: la
acestestudii? ir.ulr
S.B. Am urmat cursurile liceale in Hugi, la liceul ,,Dimitrie Cantemir" unitate cu
profil hortiviticol. Aici am avut ca ,,dirigd" pe doamna $uqnea cafe ne-a predat cu
- \[" c#
mult profesionalism Geografia. O influenfi deosebitl asupra mea 9i asupra colegilor SB -dn
mei a avut in aceastd perioadn doamna profesoari Gabriela B6bii, care preda l.:i:-1.$
Romdna.Primii sdi ani de profesorat, amzice anii de ucenicie, doamnaBibii i-a ficut
ir::- tr L
in Vutcani, unde l-a cunoscut pe viitorul ei so!, care in anii urmltori a devenit
;:: :J;S
profesor de Matematici la liceul ,,ctMa" din Hugi, unde a fost ciliva ani qi directorul i' -.r,' c o
acestuiprestigios liceu. Am absolvit liceul ,,D. Cantemir" in anul 1985. ,i:f-..lr!i

I.M. Dupd absolvirea liceului, alificut Si studii superioare?

:u--;lq
S.B. Nu. N-am frcut studii universitare, fiindci pdrinlii n-aveau mijloacele materiale
_- l : - _6
necesarepentru agaceva, spre marele meu regret-

-. _,1 _ry I
I.M. in ce an a{i intrat in ,,ctmpul muncii"? Unde qi cu ce statut? Cu ce salariu? Ce
i -,:sx fi
.,,n:
amintiri semnificative aveli din aceastdperioadd? :
:: i{
S.B. Aga cum am precizatmai inainte, am absolvit liceul in anul 1985. $i imediat mi- ' -- --;
am ciutat un loc de munc6. Am fost incadrat[ ca tehnician cu studii medii la
mnr-:sin
Asocialia viti-pomicol[ din comuna Deleni jud. Vaslui cu un salar lunar de 1504 lei.
m-** h
Aici a inceput experienla mea de via1gb ca specialist viti-horticol. Nu am intdmpinat
ilr':li[-*:]r$ig
dificultdli, u,r"u- deja experienli in specialitate,fiindci la liceul,,D' Cantemir''
"a"ipractic6 foarte serioasi in materia respectivb. Singurul lucru neplicut
fbcusem'deja
consta in aceea ca planificdrile practicate in regimul comunist al wemii respective
,t";tg
erau lipsite de simful realitalii. Erau planificlri frcute din birourile centrale, frrd a se
.",,1,1,4r,Jj

fiindcd nu se realiza
rtecaz;tLtT S: Siil
line seama de reattelite locale, din teren. De aici, tl6
planul. Prin urmare gi penaliziri salariale. $tim cu tofii ce reniltate au produs aceste
1!['-il|
,lr0|r&[-L I
planific[ri birocratice. Falimentul.
LlLllll.,lL]|.,.

I I.M. fn ce an v-ali cdsdtorit? Puteli sd evocali imprejurdrile (tntimpldrile) care au

precedat cdsdtoria?
S.g. tut-urrrc[sitorit in chiar anul cind am absolvit liceul. Deci foarte de timpuriu
Graba aceasta s-a datorat faptului cd, in familia viitorului so! avuseserd loc
rl,,..lli,,ll..
;m;,d:;;[m
$f l,u
.ieffi

tlrurm::ud
evenimente dramatice, anume decesul intempestiv al pdrinlilor sdi' Noi doi ne

180
 IognN. Manolach,e

cunoscuserdmmai de demult, ca elevi, dar ne imprietenisem cu adevdrat doar in

ultimii 2 ani gi aceasti prietenie m-a frcut sl impdrtigesc Ai eu durereaprodusd lui de
Il
decesul pdrinlilor. Singurbtatea lui, in aceastd situalie, m-a afectat profund gi am
acceptatsd ne clsitorim ca s[ putem face fa15incercirilor vielii prin forte unite.
ilrl
M[ vdd obligati din punct de vedere moral, si fac mdrfurisirea cd evolu]ia
propriei mele vieli, imediat dupd ce m-am cdsitorit, a stat sub influenla familiei
solului meu. Plrinlii sdi, unchii dinspre tat6, precum gi bunicul Bahrim cintdrelul
bisericesc,toli acegtiafoarte bine reabzati atit material cit qi social, au devenit pentru
mine modele de urmat. La moartea bunicului Bahrim, am vdzut in locuinla lui un
adevrat depozit de cir,ti qi reviste care i-au hAnit spiritul acestui modest cdrturar.
Faptul cl fiii acestui dascil bisericesc, deci gi pirinfii sofului meu, s-au realizat in "l
I
via!6 la un nivel demn de stimd gi respect, m-a determinat si mi inscriu gi eu pe
drumul creat de ei prin muncd gi perseverent6,avindu-i drept modele de via!6. I
I
Lll{. Cili copii aveli? La cili ani dupd cdsdtorie a apdrut primul copil?
S.B. Am doi dopii, un biiat gi o fat[. Primul copil, Carmina-Smarandilaare 2I de ani,
a apirut deci in chiar primul an dupd ce ne-am clsitorit. Fiica noastrdeste studenti in
anul II la Universitateade Medicini ,,Gr. T. Popa" din Iaqi. Cel de-al doilea copil este
ll
L
un bliat, cu numele Silviu-Jan, are 12 ani gi este elev in clasa a Y-a gimnaziali la
$coala generali din Vutcani. Dupi cum u$or se poate vedea, intre cei doi copii este o
diferenld ca virstd de 9 ani. Nu voi incerca si explic aceasti diferenfd de virsti. Poate
iF
{
este o moqtenire de-a mea de la pirinlii mei. Am precizat mai inainte cI intre copiii
pdrinlilor mei, deci intre mine gi cei doi frali ai mei, a existat diferenle de virsti intre
14 9i 16 ani.

I.M. in ce an v-ali hotdrtt sd intrali in viala politicd. Ce considerente stau la baza

acestei hotdrdri?
i
t
liat mr-
edii ia
iGt lei.
mPrnat
S.B. in decembrie 1989. Atunci m-am hotdrit sd candidez pentru postul de primar al
comunei Vutcani. La alegerile locale din iunie 2000 am fost aleasd cu o majoritate
impresionantd. Faptul acestam-a obligat sd-mi iau rolul in deplini seriozitate. De ce
m-am hotirit si intru in viala politicd? R[spund: nu eram mullumitd de tot ce se
realizasepini atunci in administrSlia comunei.
t
nemir"
splacut
pecnve I.M. La alegerile din 2004, ali fost realeasd ca primar al comunei Vutcani. Cili
iri a se
reallza
aceste
consilieri locali aveli? Care este reprezentareapoliticd a acestora?
S.B. $i la alegerile din2004, vutcdnenii impreuni cu cei din M[16egti 9i Pogta Elan
m-au votat oblinind iardgi o majoritate considerabild. Dovada ci din cei 11 consilieri
Ir
locali, 1 singur aparline PNL-ului, iar ceilalfi 10 aparlin, impreunl cu mine, PSD- ,h
*
ului.
[Ire am \
I.M. Sunteli sau nu satisficutd de modul cum v-ali exercitat mandotul cu care v-au
npuriu. investit alegdtorii? 1

rd loc S.B. Consider cd am frcut tot ce am putut face. Am acordat atenlie gcoliior, .,1
't
doi ne bisericilor, clminului cultural, dispensarului medical. Am construit citeva fintini -l

publice, cdrora le-am asigurat un acoperamint modern, am adus apa curenti in

fl
d
181
 Ginduri despre l/utcani qi desprevutcdneni

cigmelelepublice din sat, am contribuit gi personal nu numai ca primar la construirea

unei biserici gi a unui cimitir in PoqtaElan, in prezent se repardgi consolideaz6gcoala
din M1l6iegti.

I.M. in afard de membrii familiei, cu cine vd vizitali qi tntrelineli relalii prietene$ti?

S.B. N-am timp de v:zite- N-am weme suficientd si md ocup de ai mei, copii, solul
incit nu-mi prisoseqtetimp pentru vizite saupetreceri.

l.M. Din ecourile ce mi-au parvenit din rindurile consdtenilor, precum qi din
rezultatele de la alegerile locale, rezultd cd marea majoritate a vutcdnenilor vd
apreciazd in mod pozitiv. Totuqi mai existd Si ctteva voci critice. Cum apreciali astfel
de voci critice?
S.B. Le consider un stimulent pentru tot ce fac. Mai ales cind acestecritici provin de
la persoanerespectabileqi sunt frcute cu bun siml qi cu bunl credinli.

I.M. Fiindcd prezentul interviu va fi introdus in cartea mea intitulatd ,,Gtnduri

despre Vutcani Si vutcdneni", vd rog sd formulali mesajul Dvs. cdtre cititorii
vutcdneni ai acestei cdrti.
S.B. lndemn pe vutcdneni, tineri gi virstnici, si citeasc[ cu mare atenfie biografiile ;i
autobiografiile de vutcdneni cuprinse in aceast[ carte. S-o facd ,,cu incetinitoruf' ;i
,,sa ia aminte", aqa cum le-o recomandi autorul, la tot ce le poate sluji ca exempiu 5i
ca model de comportament.

Pe cei plecali gi stabilifi ?n alte pA4i, ii indemn sd revini cit mai des la ,,patria
mami", satul natal, sd facl aprecieri qi sl dea sugestii (qi chiar ajutoare!) pentru ca
Vutcanii si creasc[, s5 infloreasci sd ajungd pe trepte superioarede civiliza{ie.
:F :1. :B :f

* :f

t82 Lacul de acumularede la PoqtaElan

 I@LN. ilIanoladrc

PARTEA a III'a

a) S:\aia.,hfu (nd.wnn Neltta), Totrwdnc, arfroptirnc

€i pr@lc din sdd Wiefi, W VasfuL lttsww dc

diplolrrld",Foctttfrs. fu FibWIr,, Unfuersitd'a. rAL L

Cuzd IaSi, 7973.

b) Conrctiu l#ffi' Pqgird dini"storinunui fr, de fizngL

Vutmn{ jud$tlVosfui

c) Ctttrrlr/he lVegdan ftnog Ghili), iufifisw.

anobfogr$iW
F- vutcanem

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

- Iordan,Iorgu,,ToponimiaRomdneasc["1963
- Graur,Alexandru,,Numedepersoane"1965
- Graur,Alexandru,,Numede locuri" i972
- Marelediclionargeografical Romdniei1902
- Diclionarullimbii romdnemoderne1958
- Ghibinescr:,Gheoghe,,Suretegi izvoade"documenteslavo-romdne rdll
1912
Bogdan,Ion,,Documentelelui $tefancel Mare" 1913
Melchisedec,Episcopul ,,Cronica Huqilor gi a episcopiei cu
numire.Dupre
documentele episcopieigi altemonumentealeterei" 1869
Catagrafralinutului FIlciu pe anti 7820,1832,1845
Constantinescu, N, A, ,,Diclionaronomasiologicromdnesc"1963
Candrea, A. ,,Poreclelela rom6ni" 1895

186
 D
il

Iogrt N. Monoladu (

ul[rvERsrTATEA,,AL.r. CUZA' IA$r

FACULTATEA DE FILOLOGIE
I
TOPONIMIE,ANTROPONIMIE$I PORECLE
DIN SATUL VUTCANI
t
JI.JDETULVASLUI

LUCRA RE DE DI P L O MA

CONDUCATOR $TrrNfrFIC:
Prof. Dr. VasileArvinte
ABSOLVENT,

rA$r - 1973
NechitaI. Silvia
(c[satorit5 Jaba)

r
I
$
:!
a;ql

J$

185
 Ginduri despre Vutceni qi despre wtcdneni

recunoascetitlul de proprietate. Inceputurile proprietAfii pe valea Elanului cad odati -Lc*sU

l:sm;:- rer
cu descdlecarea Moldovei - 1335"'.
, rs-.e }[arC
An vizut insi ci o populatie exista pe acestemeleaguri. La inceput o fi fost o
, 3-::-Of ft]i3
populalie slav6, care a dat gi numele apei Ialan-Elan care inseamni o specie de
Raz:e
cervidee (animal rumegAtornordic din familia cervideelor)2.
inr srin,oqr
Desigur cl acestelrnuturi aproape nepopulate erau acoperite de codri seculari
lnr:r'le::-e ri
unde igi aveau silaqul sute de animale printre care $i cervideele. Existenfa lor in ir- r-
L*U
pdduriie gi codrii din funddturile v6ilorce dau?nElan, au frcut caapa qi valea sd fie
p;;'t-ilcm
numite astfel.
ir cn
Denumirea o mo$tenim de la vechii geli qi slavi. Noi, romanii, am venit cu
llr:s[3J]Ci Sl
aqezb;rj.lenoastre dupi ce s-a constituit statul Moldova (1359) gi mirturie stau nomele - .l s
-
TfTil,i.J:- 3:A
ce le-am dat unor vdi qi afluienlilor Elanului care poartb numiri romanegti ca: Sdrata
Saca,Larga, Bujorul, Moisia, Hulubdl Recea. 'ri1t$*':lTicLltd
:^
m _t;
In secolul al XVI-lea nu mai avem nici o gtire de urmarea propriet6lii pe
krcm
valea Ceretoaiei, care fusese dati in stipinire la 1548 lui Ilie Tirpici de citre
rlilr,]*-i[]--
Iliaq Vodd Rareg.
San{
,,Probabil ci acestaIlie Tdrpiciu a avut de urmag pe Borcea, Meneile, Gurllata
gi Gheorghe Vitcl, cici la pragul secolului al XV[-lea se d[ mogia Vutcanilor -elu-rii.l,:oo
|ma-rt;
implrliti in patru betrtni (proprietdfi ) cu aceqti urmaqi: Andonie Vitci, fiul lui
Toader Vitc6, nepot lui GheorgheVitcA."' -Lctug
m,f':::1.-'!SS
De la numele lui GHEORGHE VitCA, care o fi fost printre primii ce gi-a
D:sp
construit silaq pe mogia sa, punind bazele unei vetre de sat se trage numele actualer
.-1__r4
aSezdi,WTCANI!
rn.c[:::ufr
La 1647 ,,Vasile Lupu VodI intireqte lui Gheorghe C6rIuqul din Lungenl
.:l; l3c'ml
stipinirea ocinii sale din satul Drngdqnnii qi Vdtcani (linutul FIlciu) cu vad de moard
gi piui, prisdci, finat"." I i::. : :-.t
Acest Gheorghe Cirdugu ii va expropria pe unii din rdzegii din VAtcanL die.a""*- lc
I "]cu
cumplrindu-le o buni parte din mogie.
iii'i tL --,3;:-Ifi
La l667,Iliaq Alexandru Vodd intlreqte lui Chiril6, fiul lui Bojian stipinirea
r3g,i,
unei pirli din satul Vitcani (F61ciu)d5ruite lui de cdtre Istrite fiul 1uiMbrdu!6.'
$rIE.i.ti- :t[M
La 1696 proprietar se afl[ Arhirie, nepot lui GheorgheCirdugul, cum reiese dir:
rm|liF:j.:-ri ::l!
intirirea proprietllii ficutd de domn:
pl
rrunr"i:":n$.
,,Antioh Constantin Vod5" dati lui Arhirie pivnicerul de Hugi pentru dreptur:
asupraocinilor sale din V[tcani gi Drbgdqlni gi Lungeni (linutul F[lciu).o -, affi
Mai apoi,,Arhirie nepot lui GheorgheC6rduguldin Lungeni, vinde_ocinasa din "3' -mi'
satul Vdtcani (linutul Fllciu) lui Vasile Costachemare vornic cu 100 lei."'
Cu boierii Costdcheqti, rdzeSli din Vutcani vor avea un lung qir de procese
pentru apdrareapdrlii lor de mogie.
:
' Ghibnnescq Gh. ,,Surete qi inoade" vol, WII p. CXVI, 1912
" Diclionarul limbii romdne moderne - 1958
l ' Ghibdnescu, Gh, ,rlurete Si imoade" (documente slavo-rom6ne) Vol VII, edi,tia 1912
t:.
' Art. StahrluiIa$i,Fond Visteriei,p.407 w.9,7l55llA'l
' Arh. Statului lagi, Fond Visteriei, p. 459157, 1175/166'1,iuiie, 15, Iagi
" Arh. Statnlui laqi, Fond Visteriei, p. 407, nr. 9,720411696,iu1ie, 19, Iaqi
' Arh. Stahilui Iagi, Fond Visteriei, p. 407 m.'1206/1698 aprilie, 28

188
 Ioprt N. Manolache

Cap.I. CONDIDERATII
DE ORDrN GEOGRAFTC$r rsToRrc
ASUPRA SATULUI VUTCANI

in parteade sud-esta judelului Vaslui, intre doui mari dealurila mijlocul viii
Elanului,esteagezatsatulVutcani,reqedinlIde comunl.
Vutcaniul se giseqtela egali distanldde oraqeleHuqi, Vaslui 9i Birlad iar
hotarelesatuluiseintind pin[ departeinzare.
Locuitorii se numescintre ei ,,vutcdneni"qi suntin exclusivitatede nafonalitate
rom6nd.
Ocupaliaprincipalda popuialieiesteagriculturagi viticultura cu vechetradilie
pe acestemeleaguri.
SatulVutcani estefoartevechi,putem vorbi despreel ca avind o vechimede
multe sutede ani.
Stringereamaterialuluila perioademai vechi de anul 1584 a fost destul de
dificill.
Ceamai vecheatestarescrisi pe caream gdsit-ocu referirela locuitorii de pe
linuturiie de azi ale Vutcarilor esteuricul lui $tefanVod6 cel Mare, scrisde MATEI
IN VASLUI, MART. 14, 1497,in care$tefanVod[ confirm[ lui JurjaPufeanulsatele
,,Pufenii in Dumbravi qi unde au fost Muntenii puleni la margineaDumbrivii,
cumpdratecu 100 de zlofi tltariqti de la fralii ToaderTurcul 9i Mihuli, de la nepotul
lor de frateSaidir,fiul lui Ivancoqi de la vara1orArmeanca,fiica Anei, toli nepolilui
SimionTurcuf'r.
Iatd explicaliile istoricului Ioan Bogdanpe margineauricului lui $tefan cel
Mare:
,,Pufeniigi satul unde fuseserSMuntenii Pu{enise aflau la hotarulRogiegtilor
de ast[zi din judePl Fdlciu"
Putemdeci consideracd vecheaaqzarecarea dat nagtereVutcanilor era cam
aceeaqicu vatraactuald,poatechiardin parteaei de nord.
Interesanteste faptul c[ numeleacelui Jurja Pufeanulgi a scitelorPufeni,a
d6inuit peste veacuri, existind qi astizi in Vutcani cetdlenicu numele de familie
Puloi.
ValeaVutcanilorde azi gi valeaElanului eraulocuri aproapepustii, in secolul
al XV-lea, eraupe aici doar mici aqeziri impriqtiate cum inc[ citim in ispisocullui
Iliag Vodi Raregdin 1543,April, 7, carevine 9i intlreqtelui Ilie Tbrpici 9i soliei sale
Ileana,fata lui Cojoc,stdpinire,,peo jum[tate din loc din pustitl de pe pirdul ce acum
senumeqteCeretoaiala coqarullui Mrdstatd,in capulDumbrivii la fintine"'.
Valea Elanului, numitd astfel dupd numeleapei Ialan-Elan,,eradrum deschis
spreBugeacult[tirdsc qi in caleamersuluipopoarelornivllitoare. Din aceasticauz6
nu s-aputut fixa aici o proprietatedecit atuncicind incepeaqi puterealegald,cares[

1
Bogdan I,,,Documentele lui $tefan cel Mare" l9l3
l9l2
'Ghibenescu, Gh. ,,Sureteqi izvoade" (documente slavo-romdne )
r8'7
 Iognlf. Manalachc

Aceste procese se intelesc in jurul anului 1804, fiind duse cu spitarul Matei
Costachi pentru jumdtate din Vutcani, de rizegii Toader Bulg[rescu, Vasile Plicintd,
Vasile Marcu, Constantin Marcu, Chiriac Nelersu qi allii cum reiese din Anaforaua
r@r
velililor boieri ai divanului domnescdin 1804.'
Rflzeqii din Vutcani au avut de suferit ciuntiri in mai mult din jumdtatea moqiei
1or strimogegti, insd spiritul de asociere in obgtie a ftcut s[ le creasci din nou
intinderile rlzigegti gi sd reziste in fagaunor lacomi boieri.
in ,,Catagrafia din anul 1820 - linutul F6lciu, ocolul Mijloc"2 apare inscris
satul VAtcani cuprinzind 170 liudeli (oameni) din care 137 birnici.
in categoria celor 34 ingi scutifi de ddri se numdrd 2 preoli, 3 dascili, 2
postelnici ia4i, Ionili Hdrzoban-cdldrag3,Vasile sin Constantin Dima, fecior de
mazila frri ".,dajdie, slugi a spbtarului Ion Costachi, a vornicului $erban Negel, a
visternicului Alecu Balg gi Dumitrache Popa, slujind la dumnealui spdtarul I. Cuza.s
in ,,Catagrafiape anul 1832-6,satul Vitcani numir[ 201 locuitori.
Interesanti este ,,Catagrafra pe anul 1845", care inscrie un numdr de 244
locuitori.
Satul apare inscris sub numele de V6tcani pini la pagina 114, dupi care
autorul noteazd numele satului cu VUTCANI qi aqa il vom g[si notat de acuma
inainte.
Actuala pronunlie a satului este Vutcani, dar sunt multe persoane,dintre cele
r s--7
mai in virstS, care pronunld Vitcani.
Despre Vutcani vom gisi notat:
'f-

le..H:
,,Vutcani, comuni rurald gi sat, judegul Fllciu, Plaiul de Mijloc, aqezathpe
valea piriului cu acelaqinume, intre dealurile Roqiegti qi Mdl[iegti. Are o suprafali de
8r- 1939 hectare,cu o populalie de 2502 suflete, 2 biserici, una ficutd la 1819 qi alta la
86,:n
1835, o qcoald, o moard cu aburi, o brutirie gi_6dugheni cu manufacturS.Pe culmea
dealului, deasuprasatului sunt 20 mori de vint.'
EE:*
Locuitorii:, sunt vechi rdzegi gi se ocup6, pe lingi agriculturd, cu cultura viilor
., ..R
st a ltvezllor."-
m:
Apoi, ,,Vutcanii e cel mai mare sat din judeful Fllciu. Agezat pe valea cu
acelaginume gi cuprinde un numdr de 3010 suflete. Satul, ce se intinde pe amindoui
malurile cu ponoare ale piriului, cuprinde 5000 frlci"' (falc6, ftlci : veche mdsur[ de
suprafaldp.ot o pdmint, echivalentd cu 14322 ttf)10
rtri:- Valea Vutcanilor are o lungime de 12 km iar piriul ce o strlbate se varsi in
^ ;:- Elan la mai pulin de I km sud de satul PoqtaElan.
4Ur

)c*se tArh. StatuluiIaEi,Fond.Visteriei,p. 107,nr. 19/1804,apriiie,3

2 Arhiv. StatuluiIa9i,Fond.Visteriei,Tr. 166,op. 184ll4fia203-205
t1958,Dic$onarullimii romdnemoderne- miliari din cavaleriledin calare+ suf' - a$
*1958,Dictionarul limbii romine moderne- persoandinsircinatEcu strangereabirurilor; vdti.Eelin slujbaboieriior,
oldtitdin baniibirului:Tc. Mazludestituit.
5 Spet*ol Ion Cuza(tatdl lui AlexandruIoan Cuza)aveacurtela Blrbogi, satvecin cu satulVutcani la o distanlSde 4
km.
u Arh. Stat.Iasi,FondVisteriei,Tr. 885,op. 1011,nr. 160,fila 14.
7 Arh. Stat.IaEi,fond.Visteriei,Tr. 1623,op. 1619nr. 986,fila I l0-120.
I Marelediclionargeographic al Romdnieivol. V, ed. 1902.
e GhibAnescu, Gh."SureteSi izvoade"(docum.Slavo-rom.)vol. V[ ed.1912.
'0 Diclionarullimbii romdnemodeme.
189
 Ginduri despre YutcaniSi despre vutcdneni

Actuala vatr6 a satuiui se intinde pe o suprafa!5de 5200 hectareteren arabil

fiind cuprinsdintre cele doui dealuri, ale Mlliieqtilor 9i Roqiegtilor,care au o
in6\ime de aproximativ 200 m- Teritoriul comunei se afl[ la contactula doui mari
unit4i naturale;dealurile Filciului gi depresiuneaEianului, ambelesubdiviziuni ale
PodiguluiMoldovenesc.
lntreg teritoriul comuneine aparesub form6 de culmi qi dealuri, separatede o
releade torentegi piraie.
Clima estecaracteristicl podigului Moldovei. De comunaVutcani aprlin doun
sate:
- Mdl0ieqti,la 2lrortde Vutcaniin parteade est,cu un numir de 828 locuitori
9i
- PogtaElao> la 6 km de vutcani, pe drumul comunal, in partea de sud a
comuneicu o populaliede24Slocuitori.
Totalulpopulalieicomuneiestede 4700locuitori.'
ComunaVutcani seinvecineazilanord cu comunaAlbegti,la est cu comunele
Deleni, Hoceni, Hurdugi gi Berezeni, avind in sud tirgul F61ciu. La vest se
invecineazl cu comunaRogiegti,prin centrul c[reia hece drumul comunal Vutcani-
Rogisgtice ducela garaRoqiegtiaflatlla o distanf[de 12km de Vutcani.
Aceasti maredistanli de gara,carese cereasft6b6tutdin2-3ore cu cdrulasau
cu carul cu boi, este acumaparcuni in 30 minute cu autobuzul.Din vechime,in
Vutcaniestepia!5in fiecareduminici, pia![ la carevin qi locuitorii din satelevecine.
Dinne evenimentelecele mai importantetreite de vutc[neni amintescal doilea
rdzboimodial. Satul a fost martorul cr"rncenelor inclegtiri dintre armatelesovetice$
armatelehitleriste in retragere.
Din acestrdzboifoartemulti fii ai satului nu s-auintors la vatrastrdmogeascl

t Nrunirul locuitoriltr esteluat drpd datelerecens&nertuluidin 15martie 1966.

190
 IognN. Manolache

I iGECr-L i
Cap.II. TOPONIME
Fsurn
d:mr
Considerafii generale I
I
fu[n: .arg.

tr l
,,Toponimia poate fi socotiti drept istoria nescrisl a unui popor, o
adevdrati arhivi, unde se pistreaz[ amintirea atitor evenimente, intimpliri qi
fapte mai mult sau mai pulin importante, care s-au petrecut. de-a lungul
t
timpurilor gi au impresionat intr-un chip oarecaresufletul popolar."'
i. r'ui in toponimie $i gdsescadeseaecoul diferite evenimenteistorice, sociale,economice,
numai pentru un timp scurl in alte cazuri
politice sau psihologice, zrcesteaincet5,tenindu-se
Fd-;r.
ins5"dnfimtitiv.
Locurile pe unde au trecut unele popoare striine au fost botezate de romdni cu
b s;.i: r
numele etnice respective,care le pdstreazdmereu amintirea.
De cele mai multe ori la fel s-a intimplat cu nunele primului intemeietor de sat,
lIT.Is,it:
ciruia i-a rdmas numele si diinuie peste ani.
fries] iie
insl printre evenimentele cele mai importante care influenleazd toponimia se
lfrn-:';nr-
numiri ocuparea unui anumit teritoriu pentru weme indelungati, de cdtre mai multe

ffE: :8.L
popoare, simultan sau rind pe rind.
Prezen\aacestor popoare se trideazi prin numirile pe care le-au primit diverse i
f
hfuF" rr locuri Acest fapt a fost constatat de timpuriu qi utilizat ca un principal mijloc pentru !\
(
leJ-
l[murirea raporturilor etnologice din epoci indeplrtate qi asupra cirora se dispune de
rI .ii: '' **m izvoare istorice prea sirace sau nesigure.
rqx: ;i:
Dupd natura materiali a locului denumit se poate stabili o adevdrati ierarhie in
ceeace privegte toponimia.
Toponimicele cele mai vechi, ca fiind mai rezistente, sunt numele de masive
Dea*"i-
muntoase gi ape mari (fluvii) cunoscute de toate popoarele prin teritoriile cdrora
ajung.
i
*
Toponimia daco-romdneasci a fost studiatd la noi multii weme din punct de
vedere istoric, cu scopul de a se dovedi permanenla elementului romanic in Dacia,
dupd ce aceastdprovincie a fost pirdsiti de Aurelian. Dar, dup6 plecarea lui Aurelian,
prin linuturile de la nordul Dunirii s-au perindat atitea popoare, incit a fost imposibili
t
(-
pdstrdreaunui prea mare numdr de toponimice latinegti sau bigtinaqe.
Au avut loc mari schimbiri in toponimie odatii cu a$ezareaslavilor pe cele

I
doui maiuri ale Dun6rii, in, cele doui Moesii.
Numirile topice, slave sunt foarte numeroasela noi.
Slavii s-au a$ezat prin linuturile de astilzi ale !6rii noastre ca o populalie
paqnicd, cind au gisit aici o populalie deja romanizatS. Fiind inferiori din punct de
F
i
vedere numeric, au fost asimilafi de bdqtinagi,amintirea lor pistrindu-se in elementele
*
slave din limba gi toponimia noastrd.
Toponimia romdneascd a ?nceput sI fie mai mult in centrul atenliei \
cercetitorilor incepind de la i918.

I
lorgrl Iordan ,,Toponimia rom6neascdBucuregti, 1963 p.2"

191
3 t

ii
 in legituri cu naqtereatoponimicelorromdneqtiAcademicianIorgu lord"lr
constatimai multegruPe:'
1. Nume care descriu pozilia, aspectulsau vreo alt[ particularitate a loculul
numetopografice.
2. Nume u,, Cupunct deplecarediversefapte din viala social[ a poporului
"ut.
nostru,toPPnimicesociale'
3. Nunie caie pastreaz[ amintiri despreevenimentegi intimpliri din hecu-
istorice.
4. Nume caretrddeazio anumitaatitudine sautrds6tur6psihic[ a celor ce le-
au dat-psjholoelce.
io *uli"uffifuce materialului toponimic cules de pe teritoriul satului
vutcani, voi urmaaceasticlasificarea AcademicianuluiIorgu Iordan.
Materialul,degi nu bogat, adaugl citeva modestepagini la istoria nescrisda
poporului nostru.
Materialul toponimic cules cuprinde denumiri in legdturd cu forma gi natura
solului, insi un mare numir de toponimice qi-au luat denumirea de la foqtiii
proprietaride acum50-100ani, si fiinddesemna{icu numele1orreal saucu porecle'
Cind piminturile au trecut in proprietateasitenilor, ele au trecut 9i cu vechile
denumiri.

t 1963 p' 17
Iorgg Iordan ,,Toponimia romdneasc|'Bucureqti,

192
 k
I

INnLN. Matalache

p icram" $
TOPONIME DIN SATUL VUTCAI\I E
I Lt.:.ru
1. Toponimetopografice- nune care descriuforrna sau aspectulexterior al
locului:
t
)
aa
m.n_-rn, f

- La Rupturd teren de deal, accidentat, rupt cu mulli am in

urm[ din cauzaunor aluneciri de teren -
in :e;:r-
- in deal la Marta dealul este foate mare, trebuie urcat pieptig qi
se numegte astfel dupd numele vechiului
k: e -e- proprietar al moqiei;
- Ripa Corbului locul dinn-o rip6 unde a murit prin accident un
ul >"en:-lu:
om ce se numea Corbu; t
e
- Ripa Cerbului se spune cl aici veneaupe wemuri cerbi sd bea
m::*ri
api din izvorul rdpei;
- RipaMicului se pafe cd aceastaeste o porecli, nu se gtie cui
F DarlIe a apar,tinut,dar a r[mas numele rdpei;
'! -
E .LI \ U
- Valealui Marcu se numeqte o vale al cdrei proprietar se numea
POTACle- Marcu;
p 1 g c h i, : \
se nume$te satul gi toati valea al cdrei t
- Valealui Darie

- Fauri
proprietar a fost persoanacare se numea Darie;
denumirea unui deal. Se spuneacd aici a fost o
t
3
moar6, iar morarul era priceput tn ale
megtegugului; megter frurar, megter faur;
desigur ci avea ajutoare, de unde plurarul fauri;
- Ripa lui Mih[ila se numegteastfel pentru cd se afl6 in apropiere
$oitu de casaacestuicetdfean;
- Podunegru ripa se numegte astfel de la un pod care a t&;
existat aici gi care fusese vopsit negru imediat

- Movila lu
Gheorghiu
Parpalea)
dupd ce se construise;
Ridicituri de pdmint, denumite astfel pentru ci
se aflau pe moqiile boierilor respectivi;
I
5
- Movila lu in wemuri de primejdie serviserd la aprinderea
Niculescu focurilor ce anunlau ndvdlirea hoardelor tdtare;
- Ripacu pe{i in acest loc ar fi existat o cigmea gi mu[i astfel
de pomi; perli
perza:piersic)
pruni. (in maghiard I?
i
2. Toponime care evocd natura terenului apartinind localititii respective sau
aflatein apropiereaei:
II
- Abuz = se numesc nigte locuri mligtinoase gi cu
I
- Ulmi
pipurig;
= se mrmescp[minturile arabile aflate pe locurile
unde existasecindva o intinsd pddure de ulmi;
Prin unele locuri accidentate se mai pot vedea
IJ
193 fl
I
 Vutcani qi vutcdneni

gi astizi llstiriquri de ubni.

- Aguzi se nume$telocul unei foste curfi
firsese inconiurati de o intinsl livadd de
agud,din slavul agoda,sinonimullui duft

3. Toponime sociale - derivate de la nume de persoane:

. VUTCANI = toponimic format de la numele de
VitCA, cu ajutorul sufixului - ani
- Copiceana : ,,in Coplceana"se numescpnminturile
aflate in apropierea satului cu acest
c[rui intemeietorar fi fost ur om ce s€
Cop[cel.
- Gheorghiu : ,,la Gheorghiu", denumrrea unui mic
pdsfreazi numele boierului proprietar.
- Casoian = ,,in Casoiana", p[minturi numite as&[
numele boierului CasoianLeca
- Gaia (Cioate) : nume de pdminturi unde a fost
persoand cu numele de familie
Gaia:porecla lui
- Bancovici - numele unei foste mogii, dr46 numele
ei
- Bobeica = Partea satului Vutcani; denumireprimmnn
numeleprimului om ce qi-aficut casa*fu
B o b + s u f . -e ic a
- Bolasca : numeleunei foste mogii al clrei propnmm
numea Bo{ Nicolaie.
- La Mori = se numegte locul unde la 1902
Diclionar Geografic al Rorndniei
existanta a 20 mori de vint. De mult mro
este nici o urmb din aceste mori. le-a
ins6 numele.

4. Toponime istorice:
- DrumulOlacului se numegte qi acum o c[rare spre \-a]cor
Darie. Aceasti denumire este cunosqss fr
numai de oamenii in virsti, denumirea
folositi gi de cei tineri.
Olac : curier special (cilare); sol, gtafeffi;
Lipcan de olac : curier pogtal cllare. caru0,6r
pogt[; poqtalion; diligen]d. Tc. ulack
- Vladnic ,,fo Vladnic", ,,pa Vladnic" se nmmunmffi&l
piminfurile ce-gi nag numele de la rm sffiuft"
,,schitul Vladnicului" ridicat la 1738 gi a^ r'nqmuril
cfitor a fost logofitul Constantin Costache yl"undr

194
 *
t

IogrruN. Manolachc

a fost ingropat la 1864 profesorul Siulescu, 3

cunoscut militant in miqcareaculturali din }|
<l

t
mcfr tr
E a€r?:"
Moldovade la 1828incoace.
t - Heretei actuala pronunlie pentru vechea Ceretoaie,
I

Effirared
- PogtaElan
atestatila 1548qi caredesemneazipiminturile
din parteade sud-vesta satului.
sat agezatpe malurilepiriului cu acelaqinume.
t
Pogta : pentru cd aici se fbcea popas de
eablre
schimbarea ciilor, localitateaafindu-sesituati
pe vechiuldrum al Brbilei.
EIbe- 3-
l nutoef
5. Toponime psihologice:
-i
rl
ndis. e - Birbogi sat in vecinltateaVutcanilor.Mogia Blrbogi a
fost proprietateaspdtarului Ion Cuza. SI fi
'l
d duf.fl obiqnuit primii locuitori ai acestuimeleagsd
poartebdrbi?
rietar n - Tlpeni cuvintul ne evocb nu oameni ,,!epeni", ci
Cioc
oameniaprigi, care nu se dau infrinli cu una cu Ll
rl
doui. Aga vor fi fost primii st[pinitori ai
4ritruir

tr dtpe
- Sinaia
acestorlocuri...
parte a satului Vutcani, numitl astfel (nu am
putut fixa de cind anume) pentru c6 se afl6
fl
si situat6pe un deal mai inalt decit celelaltedin
jur.
Etar se - Cotu lu Pirlici in acestloc drumulcote$tegi se afld chiar lingd
p6dure. Aici iegea de obicei banditul Pirlici ilt

Ivlarele
inaintea cdlitorilor de-i prdda. Pirlici a fost
porecla data de spiritul popular. Vine de la
e
Tmeazi
ou mai
ramas
Fundituri
verbul "a pirli", aici cu sensulde "a te ardela
punge".
denumirepentru partea situtA la mare distantd
ila
de centrulcomunei.
:l
lea lui
tr insd
oefiind lr
F
r
si
nrtii de
l
Lumesc !
schit, -lI
I cdrui bl
e. Aici J
{
195

f
 Cap. trI. ANTROPONOMIE
Consideralii generale asupra numelor de familie
9i de botez

in trecut oamenii nu aveau decit un singur nume, cel de botez: Ion, Gheorghe-
Neculai, Ileana etc. Cind se cereao precizare se adduganumele tatilui sau al sofr{uq
in genitiv: Neculai al Mariei, Neculai al Mariei lui Ion.
Din astfel de grupe s-au nbscut nai tirzfu numele de famiLie gi, in Vutca.uii
avem ast[zi: Apiviloaiei, Atitienei, Aqandei, Avidinei.
La 1680, noiembrie 29, $erban Cantacuzino di prima lege care impune un aill
doilea nurne, nume de familie. Se arati ci acestapoate fi luat de la numele mogiel aill
satului sau de la numele tatdlui, la care sI se adauge:- eanu sau - escu.
Anul 1820 aparline epocii feudale, epocdilustrlt5 in istoria numelui prin slarull
,,sin" : fiul lui... (pinn h jumntatea sec.Al XD(-lea).
ln actele vechi apare formula slavond cu,,sin" (s?ny: fiul, feciorul. Ex. Vasilil
sin Constantin Dima, Neculai sin Damaschin.t
onomastica este o $tiintn al cdrei domeniu nu a fost limiat, pdrerih
cercetitorilor fiind impirtite.
in Diclionarul limbii romdne moderne, onomasticaeste definit[ ca ,,gtiinfa care
se ocupd cu studiul numelor proprii. Totalitatea numelor proprii dintr-o limbi-.
(definifie sumari)
Ca o ramuri oarecum laterald a lingvisticii s-a constituit, de multd werm-
studiul numelor proprii, adici in linii mari, al numelor geografice, al toponimiei gi arill
numelor de persoane, numit antroponimie. Este o ramuri aparte, deoarece gi im,
materia studiatd,numele, se dosebeqtede materia principal[ a lingvisticii, cuvintele
$i
fraze\e.2
Onomastica este studiul tuturor numelor proprii de persoan[ (antroponimiel
spre deosebirede alte fiinte vii (zoonime) gi de locuri (toponime)3,cercetdriieprivind
numele de persoand romAneqti au devenit o preocupare vie inci de la inceputuft
secolului nostru.
Studierea etimologiiior numelor de persoand cu toate greutllile pe care 1e
comportS, reprezintl, un foarte mare interes.
,,Numele constituie o p6rticicd din tradilia, din istoria !5rii, ele dau informarii
asupraculturii gi asupramodului de vialr in general,al celor ce ne-au precedat".a
dezvoltarea, antroponimiei romdne se pot distinge patru faze:
^In
I. in epoca de formare a poporului gi a limbii romdni au circulat nume daco-
romane, ca cele menlionate de inscripliile aflate in provinciile dunirenE
romanizate, precum gi nume de sfinti, indeosebi ale martirilor cregtini dim
aceastr regiune: Barbara, Barbq criciun, Flor, Giorzu (Singiorz), Sinzor-
semjordzu (zoi, sdmozian, Indre4 Maria, paul, pietrul (Sempietru.
' Arh. Statului lagi, Fond- Visteriei, Tr. 166, q. 184/14, fr1a204
-" Acad. Graur, Nex.,J,{ume de persoane" BuoureEti, 1965
3
Constantinescu N. A. ,piclionar onomasiolosic rormesc" 1963
a
Acad. Cranr, P.]ex.,Nume de persoaze" BuJureqti, 1965

196
 *l
'l,l
IopnN. Muplac-ltc

Simpietru): Toader etc, apoi Adam, Darie, Lazdt, Marcq nume ffansmise prin l
s
calendar.
Din aceastdepocd de formare a lirnbii romdne pot proveni gi unele nume laice
formate din cuvinte de origine getici: Brad, Buctl Moq, Mugur etc.
i
j
II. A doua faz6 incepe dupi agezareaslavilor in Dacia gi in cele doud Moesii.
Influenla slavd se resimte in toponimie in primul rind, dar qi in numele de
persoand. De origine slavd veche avem: Bran, Boga, Bogdan, Cernea, Dobre,
t
Dragu, Neagu, Preda, Stroe, Vdlcu.
Tot in acest timp s-au primit de la pecenegi gi cumani o serie de toponime 9i
nume de persoaneca: Bagarab,Berindei, Coman, Talab6.
III. A heia perioadd este marcati de influenla culti a Bisericii Ortodoxe de limbl
slavd din stateleromdnegti, dup[ intemeierea lor la anul 1185. ;
Biserica Ortodoxi imptrne onomastica in formd gteco-slavd, aqa zisele nume
5h-,-* biblice sau nume calendaristice,numite astfel dup[ calendarelecare incep s[ circule
la inceputul secolului al XIX-lea: Diminie, Ioan, Vasile etc. La acestease adaugdo
\-u-- mullime de derivate, unele create de romdni, altele imprumutate de la vecini: sdrbi,
bulgari, greci, albanezi,rugi, unguri, saqi.
IV. Ultima fazd, numiti perioada modern6, se distinge prin nume luate din istoria \
Le--..e t
roman6, sub influenfa,,$colii Ardelene".
I g.ra in decursul epocii capitaliste pdtrund la noi o serie de nume etnice, aduse de !i
3
EbE* modi, sub influenla culturii apusene de la 1848. Se reiau numele istorice: Radu,
Bogdan, Decebal, Traian.
Deci, onomasticaromdnb a fost influenlatd de mai muli factori:
isiei - cultura bizantind al cirei produs este calendarul ortodox;
sr :- - folosirea limbii slave in administrilie qi biserici;
t
nie s: - influenla popoarelor cu care am venit in contact;
- la acestea se adaugl mogtenirea veche, 1atin6,pdstr[td din prima fazd, dat
T
q
i mi 3r-
jrrni
pirni
mai ales o bogati creatiune populari in neconteniti ciutare de forme noi gi
de adaptarea elementelorprimite de la vecini.
M[ refer mai ales la mullimea derivatelor ce pot lua nagterede la o singurd temd.
Prenumele sau numele de botez formeazd temelia onomasticii, el luind naqtere
t
":
din nume cregtine sau din nume laice.
Cele dintii apar ftansmise din limba latini vulgarS, de obicei in formi
nna-Il-x calendaristic[: Dimitrie, Nicolaie, Ion, sau modificate prin derivalii ca: Mitrg Nicu,
t Nelu.
Dintre numele laice de botez, cu traditie strlveche, sunt: Bucur, Albu, Vlad,
laco- Radu, Alexandru, Arghir, Fecioru, Gorza, Ursq etc. Spre deosebire de catolici, la
romdni ca qi la celelalte popoare ortodoxe, prenumele era, pind nu demult, unic,
E
41
Y
irene j
i drn exceplie ficeau unele nume de domni: Peffu-Aron, Nicolae-Pltragcu Maria-Oltea,
nzor. Maria-Voichila, etc. \
ietru- De ciliva ani incoace se observi tnsd obiceiul de a se da qi la noi copiilor doui qi
uneori chiar trei prenume. Dacd un prenume este laic, de cele mai multe ori al doilea
este un patronim calendaristic.
in ceea ce priveqte clasificarea antroponimelor romdnegti, N. A. Constantinescu
le imparte in prinul rind in doud mari categorii:
t97
u
?.
{
x
 I. Nume cre$tine sau hasiosafice (calencladatice-certur6resti) impreund cu
derivatele lor populare, care se subimpart in patru categorii:
1. sffavechi populare. din epoca formlrii limbii romOne, in leg6turi cu
s1fbetorile mari oficiale, saupopulare: Foca, Florea, Florica, Maria, PauL
Petru.
2. cirturdresti sau calendaristice din Vechiul Testament, ffecute in calendar:
Avraanl Daniil, Ilie, Ieremia, Moise, veniamin; netrecute in calendar:
Adam, Aron, Dan, Eva, Isac, Manase,Raveca.
3. Din Noul Testament nume vechi de origine ebraicd, gteacd",roman5,
egipteana, persan6, nume elaborate in epoca cregtin[ ca: Cristian,
Cristina, Emanuel; nume ce declin[ virtuli creqtine: Agapie, Climeng
Inochentie, hina, Iustina, Macarie.
4. prenume si porecle createde popor
II. Nume laice, ce se despartin trei categorii:
1. de veche creafie romdneasci din cuvinte de origine traci sau latini ca:
Barbu, Albu Aurica, Bucuf, Brumar, Ciruntu" Corbu, Fatu, Fit, Fecior,
Ltp.r" Micu, Mugat, Negrq Ursu, Vulpe etc.
2. de origine clrfurareasci" hnte din cnrli populare ca: Arghir, Aladin,
Cleopatra, Machedon, Ruxanda.
3. de origine veche slav6, care fonneazl grupul cel mai impotant.
4. nume formate din imprumuturi de la alte popoare.
5. nume de crealiune romdneasci.
in tratarea materialului antroponimic cules din satul Vutcani, judelul Vaslui,
voi urma gi cu aceasti clasificare a lui N. A. Constantinescu.

198
 Vutcani gi despre vatcaneni

avem Sandru, Sandra sau Casandra, Sandrl

Sanda,Asandei.
- Atitienei : din latinesculTatianus,Tatius; latinescul Tata :
tat[. Tatiancu asimilareregresivl: Titian, Ti]ian,
Tatianazis[ gi TatianasauTitina: Atitienei.
- Av[ddnei : din substantivulviduv-6 (desprepersoanecare gi-
au pierdut solul sau solia prin moarte qi nu s-au
cisltorit).' Popularvidana: Avld[nei.
- BSlan = din substantivulB[lan-[, b61ani-e,adj. (despre
oameni)blond.2
- Bahrin : din gr. Bachos, latinescul Bachus (in mitologia
romdndzeulvinului qi al vilei de vie), Bah-rin.
- B[rbufi : Barbura, nume de tradilie populard in limba
1atin6. Barbara, ?n calendar: Varvara. Barbul
Barbu de unde o mu$ime de derivate:Birbi-nul
Bdrb-6u, Birb-ocea, Birb-oiq birb-ocea, birb-
osea,Birb-uqi,B[rb-uia, B[rb-uceanqBbrb-ut[.
Blsescu : din lat. Basiliusse explicl formele:Bisu" Base4
Bis6gti,Blsegti,Bdslscul,Bbsescu.
Bojian : ,,Boje", vocativ slav. Derivate: Bojian, Bojiana
(fem. de origine balcanicd).Boji : cdpeteniide
lefegii, Boj-ic6,Boj-il[ Boj-in, Boj-inca,Bojieni,
Bojian.
C6limache : Cali, temd comun[ din: Calist, Calistr[t, Calnic,
precumqi Caliopi,Calisa,Calista,Calistena,Calia
: neogr. Kalliu; pentru bnrbafi: Calie, Caliia,
Caliu (figinegte). Cale : cimp in Dobrogea.
Pentru femei: Calea, Calia, Calttp, Cafia.
Derivateprobabile:Calim+ ache,Cdlimache.
- Clliman : C[li + man, Cdliman; nume purtat in dinastia
As6negtilorde Ioan Ciliman A6an. Clliman =
numede munte.
- Chiriac : din grecesculChiriacos- ,,duminicaf' conform
latinesculuiDominicus.
- Chirifa : Chir, Kiros (Cyms),numepersanqi grecesc.
Aurus: autoritate;Chirusin Moldovasec.al XV[-
lea; Chirulescu"Chir-ea,Chir-escu,Chiritd, Chirila,
Chiroiu.
- Chirieci : Chiri-eci.
- Chirill
grecesculChirillos;Chiril-6,Chirile.
- Colea : gr. Nicolaus, lat. Nigqlas : Nicolae = Col-ea,

' Diclionarul limbii romdne moderne ed. 1958

' Diclionorul limbii romfute pnderne ed. 1958

204
 IognM. Monolachc
I
p|IET"ni Jf,
4r
Cap. IV. NUME DE FAMILIE DIN SATUL VUTCANI ;ti

ryfrr,ri ;:
lans- Peu-- I. NTIME CALENDARISTICE t
r catrendar'
t catrenoar
Axinte
Acsinte
Adam
= provine din latinescul Auxentius, care inseamnd
,,cre$tere"- Axentius, Axinte.
= provine din ebraicul ,,hum6". Primul nostru
f;
i, rclrnanfi," str[mog a fost modelat de Dumnezeu din humi qi
Cnrsrr:en botezat Adam.
, Clirnrenn, Agachi : din gtecescul,,Acakios".Agachi + Aga: Agachi.
Alexandrescu : grecescul ,,Alexandros" care ptotejeazd,oamenii.
La noi Alexandru, nume domnesc in ambele tdri,
luat sub influenla cdrlii populare ,,Alexandria".
larina cn: De la Alexandru s-au format derivate gi ipocoristice
ir FEcicrr. ale numelui. in cazul nostru cu ajutorul sufixului
- escu s-a format Alexandrescu.
r- -{adinl - Alexa : din gr. Alexis; Alex-e sau Alex-a sau prescurtare
de la Alexandru.
- Alistar : din gr. Alipios, numele plantei care calmeazd
durerea cu aferezd = Lipio, cu epenteza lui m :
Alimpie, Alimpescu, Alimescu; mai apoi Alisie,
nl Vaslul Alistar etc.
Anton din latinescul Antonius; Anton-escu, Antonici
etc.
Andon din latinescul Antonius; nt = nd, Anton, Andon.
Andoni in documentele slavo-romdne din sec. AI XVI-lea
Andone apareAndonie.
Andrieg Gr. Andreas, Andrieas; andreias - birbitesc;
Andriiag * Andriaq - Andrieq.
Andronache $. Andronicos : victorios; Andron + ache,
pronunlat la Vutcani gi Andrunache sau
Andurnachi.
- Apivdloaie lat. Paulus qi Paullus; adj. paulus : mic; gr. Paulos
in calendar avem Pavel, se pronuntd qi Pav5l;
P6vdl-ag,P[v[l-et, Plvdloi, (Pdvdl-oi), PdvSl-oaie,
Ap[vdloaie.
Arhire din gr. ,,Argiros", intrat in hagiografie in 1720.
(Argiros = argint); Aghira, in 1806-Arghir.
Arghirie, Arhip, cu schimbare de sufix Arghie,
Archire, Arhirie. Arhire.
Arsene din grecescul Arsenios, tema affeno : bdrbat;
Arseni, Arsene, pronunlat Arsdni.
Agandei din gr. Alexandros, adj. ,care protejeazd
oamenii"; Alixandru, ctt aferczl" Lisandru. Scurtat
 IwtN. Manolache

Colea.
tu, = Constantin impdrat roman, din latinescul
- Costache
Constantinus.Constantin-ache,Costache.
t:
- Cozma Cosma = ,,doctorul fdrd de arginli" (Biblie). in gr.
m,
Kosmas, cf. Kosmos, ,,ordine, podoab6".
Cosmache, cu aferezd avem Osmache, Cosma :
qi-
Cozma.
au : gr. Xrissto-foros, Cristofor; cu e in temd: Cherstus
- Cristea
M. Aurelius (in inscriplie); Cristus, Crestu?
Crestina, Crestina, Cristo, Crist-ea;
- Criciun substantivpersonificat in folclor; Moq Criciun.
v Crlciun-escu, -eni, -egti, -ei, -eiu.
- Danovici = Dan, in ebraicd - ,jude" : judecitor gi Daniel,
ba judecltor-domnul;
ebr. ,,Danihel" Daniil,
trL
Danielescu, Ddniild; Danovici.
il : Dana, Danu, Danic, Danis, Daneg, Danco, Danctl
b- - Danu
Donca,Dancovici, Danov, Danovici.
- D6ni16 = tema Ddn + sufixele aferente : D6nciu, D[nceu,
a-
Dincei, Ddncegti, Ddncild, Dinill.
- David : in Biblie, rege - profet, in ebraic6, ,,iubit"; David-
ta
egti, Davd-oaia, David-escu.
te
- Diaconu substantiv frecvent luat ca patronim qi nume de
ri
familie, scurtarea diac indicind pe scriitorul de
caldelirie; alte derivate: Diacon-escu, , ])iaconu.
c. : din grecescul Dimas qi Dimos. La greci gi bulgari
ia - Dima
Dima este ipocoristic cu Dimitrie.
a- = din gr., Alexandros, la noi Alexandru : ,,care
a. - Druld
protejeazdoamenii". Din vechime nume domnesc
a-
in ambele !6ri, luat sub influenla cirlii populare
|a ,,Alexandria", dar boierii gi poporul preferau
derivate ipocoristice ale numelui: Alexandr-escu,
Alexandr-iu, Alexandri, Alecsandri, Alisandru,
Lisindroiu; ipocoristice: Droiu, Droia, Drutll
n
Drutd.
- Dumitricd Dimitrie, gr. Dimitrios. Terminafia calendaristici
- ie se elimind in practicl: Dimiff..Dimitr I u I -an"
t-
-ana, -escu, -eqti, -in. Dumitr / u / -escu, -egti, -
t
eni, Dumitr-icd.
- Dulan : Dulao conform gr. Doulos : sclav. Coincidenle
trace: Dulus, Dules, Dula, gi in cazul nostru Dula
n
+ an.
- Elisei = din ebraici (Biblie); la noi qi Ilisii, Ilisei.
L
- Enache = derivat din loan, ebr. Iochanan sau Iochanna, gr.
Ioannes; numele cel mai frecvent la romAni qi care
di nastere la o multitudine de derivate. Avem
r"-
i

i Ginduri despre Vutcani Si desprevutcdneni

dou6 forme: Iane, Iene, Magh. Jani, pol. Ian, la

noi Ioan, Ene, Iem, Enea, Enacu, Enachie,
Enache.
i - Florea latinescul l Florus. Anhoponimul stE in legituri gi
hft
cu substantivul floare. Flor, Flor-a, Flor-ea.
Filon din gr. fton: ,drag",,,iubit".
ilk
Fotache din Fota gi Fotie, gr. Fotios, fos-tos = ,,1umfu16".
Fotea, Fotescrl FotirU Foti, Foteqti, Fotoitq
I&
Fotache.
Gawil ebraicul Gabhri'el - Gavril, -[, -a$, -ian, -escu,
escrl -egti, -r!6 etc.
- Gheorghiu din g. Ghrorghius : ,,agricultot''. Gheorghe,
-De
Gheorghelag, Ghiorgi, Ghiroghieq, Ghiorghiq
Gheorshiu suf. ngr. -iq obiqnuit la nume striine qi
rlspindit la noi, prin imitalie, in locul lui -escu in
sec. al XIX-lea.
- nff
Iordan piriul sfint, ebr. Iordanis; ebr. Jardin = ,,cu doud
repejuni".
-DS
Iord6chi!6 drivat de la Iordan, precum Iorddnescu, -eqti, -eni,
Iord[chescu - eni, -ioiu, lord[ch I i1h- Iotdilchttl.
-o
kimia din ebraicul irmeyah: ,,In6$areaDomnului". Lat.
Ieremias. Derivate: Ieremie, Eremie, Eremin,
Iremie,Irimia.
Ilie din ebr. E1iy6hu"Elochinr, Ahve; Ilie / e, frecvent
n
-escu, -egti, -eni, ct aferenzdLie, Lia.
-lt
- Leon latinescul leo-nis : ,,leu", ideia de fo46 gi curaj.
- Manole Manole, Manuel, ebr. Emanoil. Cdderea lui E
-n
inilial s-a produs in greaca medie, ca in numele
impiratului Manuil Comnen. Derivate: Manoil,
Manuil, M[ndilI; Manole. Frecvent conform
neogrecesculuiManolis, Manolea, apoi Manoliu,
Manolache; tema Man, gr. Manos, sl. Manu, trac.
n
Manius.
- Manea Man/ e, Man I ea,Manea.
f
- Marcu lat. Marcus, mrme ce inseamnd ,,dedidact zeului
Marte".
- Mihociu gr. Mihaii, ebr. Mikha'el, Miheg, Mihai, Mihd /
eni, -eqti, Mih6tfa; Mihu = conf. ngr. Mihos cu
-[
foarte multe derivate: Mihu| Miha, Mihagco,
Mihdu" Mihea, Miheci, Miheli, Mihil, Mihicescu,
Mihoc, Mihociu.
- Mihalache din Sr.Mihalis gi Xaslis; forme aromdne: Mihali,
ipocoristic Hali, Mihalina, Mihal-ache. Lache.
- Miron gr. Miron : .parfum lichid". Mion-aq, -eaga, -

202
 n(
t

IogatN. Manoladtc {
escu, derivatele se pot explica din Miron scurtat *
h- le ;:!,
sau din slavul Miri: ,,pvce", din substantiwl mir
nchie. id
(de ungere) sau din substantinul mire: firsur[fel.
- Moise din ebr. Moheh: ,,fit''. Derivate: Moise, Moisiu,
hrE si
Mois[i, Moisdiu, Moisei, Moiseu, Moisa,
l
T

Moisesqti,Moisica, Moisiu. I

- Nechita din grecescul Nichitis = ,,biruitou1". Nichita,

min5"-.
Nichiteni, Nichitoaie, Nechita.
Fotoiu
- Necula Nicolaus io gt., Nicolas in lat., Necora in text
slav. Aceastl formd circuld in Moldova sec. al
€scrL
XMII-lea: Necorescu, Necorili, Nicorici, Nicola,
Necola, Nicula, Necula. i,
trghe.
- Neqtian provine din gr. Anestis : ,,inviat". Ikistos a venit
qghru
: Hristos a inviat. Anesti, Anest*iu, Nesti*an;
Eine 5i
rscu in

r doua
-

-
Nica

Nistor
prin analogie cu adj. negtiut: Nestian.
diminutiv derivat de la Ioan. Ioan*icl, Ionica,
Nica.
din gr. Nestor. Derivate: Nistor-escu, -eni, -iu, -
e$ti.
I
I
t
5.
[ -enr, ft
- Onofrei Onufrie, pustnic egiptean ca gi Pinufrie, lat.
nhia.
Onuphrius. Egipteanul Onuphris, calificativ al #
p
P. lat.
zeului Osilis. Derivate: Onofrie, Anofriesei,
hemin,
Unufrie, Unofrie, Onufrei, Onofrei. $
EC\€nt

rraJ.
Pavel

Pais
Pavel-Paul, lat. Paulus qi Paullus; adj. Paulus :
mic, gr. Paulos. Din forma calendaristicdPavel.
Paisie, nume calendaristic.
f
w
I
Panainte Panaghiot, gr. Panaghiotis, derivat la rindu-i din ai
lui E

t
m
Oanaiia : ,,Prea sfint". Panaghia: pisc in munlii
nrmele
CeahlSu; Panaghiot se mai intdlnea qi in sec' al
lanoil,
XVII-lea; Panaiot-i, Panaiot-e, Panaiot-ache,
mform
Panait, Panainte.
molitr,
Parfene Partenie, gr. Partenius : ,,virginaf'. Frecvent in
[' trac.
Moldova, (cu aferezd), Artenie sau Artemie, slav. ;
Parfeni, Parfenie.
. zeului Petrea Petru Apostolul; lat. Petrus, gr. Petros, nume
create spre a traduce pe ebraicul Kepha : ,,stinc6"
- piatrd. Nefolosite anterior ca nume de persoani.
Ir
Mih6 I ![
Petru, Petrea. &
hos cu iti
- Popa sustantivele proprii Popa gi Popescu, dou"d din
fragco,
cele mai frecvente nume de familii, inci din sec.
foescu, \
al XV-lea, folost de urmagii unui preot. in
Moldova. Banat de obicei cu sufixul slav-ici,
Mihali,
Popovici.
he.
Postolache Apostol, gr. Apostolus : ,,trimisul, solul", nume :
Gaga, -
purtat in sec. al XV[-lea de divergi boieri. q

203 I
ilf
f

I
 Apostolache, Postolache.
Postu precumPostolache, scurtat: Post/ q Postu.
Romiia lat. Romilus,mold. Romill - Romila.
Savin din lat. Savinus,etnic.Savin,Savin- escu.
S6vescu din gr. Sabbas,rege hindus. Sav-a,Sav-u, SEv-
uci, S6v-escu" S6vescu.
- Stivar Stavnr"gr. Stawos: ,,cruce",atd. 1726Stav[r cu
etimologiegregit[: stivdr :,,herghelegiui'. Subst.
stivdr-stiivari sepot implicaambeleorigini.
:
- $tefinache $tefan, gr. Stefanos ,,cerc, coroan["; forma
greco-slavdaparecu Stefan.Derivate:Stefbn-uli,
-ic[, -el, -esct1-ache,Stefanache.
- srrltile Evstr6tie,gr. Evstritios = ,,binearmat"sau,,oaste
frumoasl". Ivstr[tie, EvstrSti, Eustritie, Isffit,
Istr[te, Isffitescu" Striton, Clistrlt, Str6tie,StrAtd,
sfietiF, sfi[tiH.
- Tlnase = Anastasie,Anastasia,gr. Anastasios.Anastasia:
,,nemurire". Derivate: Athanasie, cu afetezd
Th[nase,Aftanas6,cuaferczdTanasi,Tinase.
- Todeili = Teodor, g. Teodoros, lat. Dodatus. Tiodor,
Toader,Todlr, Todericl, Toderin. Toderili, Toda,
Todan,Todagcu,Todi, Tode,Tode-ili, Todeciu.
- Vasile : Vasilie cel Mare, erarh gtec Basilios cognomen.
Gr. Basileus= ,,r€g€".Lat. Basiliusluat ca nume
numai la inceputul erei noastre. Vasilie, forma
calendaristicd cult[. Forma curent[, Vasile.
Derivate:
Vasilache :
Vasiloanci : Fortna neatestatdin ,,Dicfionarulonomasiologic
romdngsc".

tr. NUME LAICE

- Bebii bab6, subst.Derivate: Baba, Babe, Bdbaq Bib-
B6bii egti,Bdb-oaie,Babeg,Babe,Babici, Baboe,Babii,
B6bii.
- Bejenaru Bej. Slavul bejati : ,,a fugit". Beju-lescu,Beja,
Bejaq Bej-escu"Bej-iasca,Bej-ani, Bejdn-oaie,
Bljenaru" Bejenaru.
- Birda Biro, subst.ut. = ,june", alb. bir = ,,fecior"; cf. gi
subst. bir : ,,impozit". Derivate: Biru, Bireqti,
Birescu,Bira, Birda.
Bdzdint cf. interj. b6 a verbului a bdzdi: Bdzu Bdzdld,
Biziitu Bdzocu,Bezeftu Biziitu.

204
 --1
p*l
I.l

IognM. Manolacle . ; 'l

- Boboc : substantivulboboc: Boboci. Bobocel.Boboac6. rl
Bobociul.
- Bolat Bulat,numemold. qi olten.cf. tc. gi pers.pulad:
o!el. Bulat,Bulata,Bulali, Bolat.
- Bostan cf. subst.bostan: dovleac
- Brinzd sau substantivul bfinzd. Brinzea, Brinzan, Bfrr:rac,
Bfinza Brinzbu,Brinzill, Brinzei,Brinzeg.
- Bujeni!6 Bujd, subst. ,,bujor". Bujele, Bujelea, Bujald,
Bujiga,Bujulea,Bujenit[.
- Buche subst.,,literd".Buchi, Buchea,Bucheqti,Buchild,
Buchin.
Bulgaru Etnic,Bulgaru,Bulgarin,Burgarul.
Caraba subst. reg. cf. tc. karaba : ,,ploscd". Cdrdbea,
Carabulea
Casangiu subst.; antroponimul se poate explica prin tc.
Kazan : ,,regiment", dar qi prin subst. cazan-
cpldare (in Ardeal), Cdzan,C[zdnescu,Cazana,
C azanovici, Clzanciu, Cazangfu ,, Casanqiu.
- Citdnescu catan6, subst. ard. magh. Katana : ,,osta$",
Catana, Catand, Cetenile, CdtdnulE, Cltin-oiu,
Citin-escu.
- Cercez etnic, primit ca nume de persoan[,sub influenfa
lui CechezMehmet-Paqa,Cerchezi: neam de
cazacidin Caucaz.
Cirlan subst.in limbaj popular: miel
Cimpoiag cimpoi,subst. ; Cimpoiescu, Cimpoiagu, Cimoies.
Ciorbagiu ciorbd, subst,;Ciorbea,Ciorbolea,Ciorbencea;
Ciorbaeiu,cf. verbului,,aciorbdlui": ,,&pritoci".
Ciobanu subst.foartefrecvent..Derivate:Ciobdnelea,-egti,
-itd, -oaia,-u$,-uful prin analogieCiopanu.
Ciot subst. Ciot, Cioati, Ciotor, pluralul Cioturi,
Ciotari.
Ciulei ciul, adj. ,,frri urechi" (pentru animale); mic6
planti erbacee,cu frunze inguste qi lepoase,cu
tulpina foarte ramificatE gi acoperitd cu peri
(D.L.R.M.)Ciulea,Ciula,-eni,-egti,-ei, Ciulei.
- Cimescu clin, subst.;prin analogie: clim; Clinu, Clini,
Clincescu,Climescu.
Cojan coaj[, subst.; Coja, Cojea, Cojeqti, Cojlscu"
Cojan.
Cocendlu Coce, nume in majoritatea caztxilor purtat de
imigranli balcanici, format din alb. Koci =
,,rogul', uneori din subst.coc * suf. cea. Coci,
Cocea, Coce, Cocioiu, Cocioman, Cociman,
Cocimdneqti, Cocendiu.
205
- Cojocaru cojoc,subst.;Cojocea,Cojocdrelu,Cojocaru.
- Condurache condur, tc. kondura : ,,pantof' (european).
Condurdchegtii,Condurache, cu u epentetic
Condre,Condrea,Condur,Condurache.
Cracea crac,cracb,subst.;Cracea,Crdca,Crdceanetc.
Croitoru croitor, subst.;,,a croi", verb; Croiald,Croilescu,
Croitoru.
- Dimir Aldea,genn. Aldo: ,,sfint" in calendarulcatolic,
de origine longobardS; vechi germ.sL[: ,,bdtrin"
sau ,,viguros".Ald-e, Ald-escq Ald-ea, Ald-eq,
Aldul-ea,Aldul-ean* suf. mir = Aldimir, Dimir
cu aferezdsaucf. tc. dimir: ,,fier", sub influenla
lui Vladimir.
- Dragoslav temadras. adj. qi subst.dintr-o vechetemdslavi
care ne-a dat multe cuvinte: drdgu!, drdgdlag,
dragoste,drlgdstos,indrdgosti.Frecvenfatemeiin
vocabularulromdnesca contribuit la imbogilirea
formelor onomastice,prin crealii proprii limbii
romdne,inafard,de celeprimite de la vecinii slavi,
ca: Drdgan(sdrb,blg.), Dragan(blg., srb., ceh),
Dragic(srb.,blg.), Dragog(blg., srb.);Dragomir,
Dragoslavetc.
Drangoi tema drag, Draga, Dragr.r"Dr6gescu,Drigeqti,
Drdgulea, Hgulic| Drigulescu, Drdgulin,
Dragoi,Drangoi.
Gugui cf. subst. gugan, guguieni, epitete in Oltenia
pentru hafegani; in Banat pentru pdstori striini.
Guga, Gogo, Guguiu, Guguian, Guguianca,
Guzui.
Gdlea sau Gilea Gilt, G6ltea,Goltea,Giltan,Gdlea-Gilea.
Gramaticu gr. gralnma= ,,liter6";folosireatemei ca numes-
ar puteaexplica qi prin scurtarealui ,,gramatic",
gr. grammaticos= ,,scriitor", cf. diac. Diacona
folosit in acelagisens.
Grosu gros,adj. Grosa,Grosar,Groseg,GrosilI, Grosu.
Gufu Gu!u, Guta,Gutea,Agutii, genitiv, Gutila, Gutur,
Guta,Gutu.Gu!i, Gulan,Gu!il5.
Junci junc, subst.;Juncu,Junca,Junc5,GiuncS,Giuncu,
Giuncan.
Judele jude, subst.;(iudecitor),Judela,Judele,Judescu.
Lumini subst. Luminifa, Lumineni, Luminata, Lumini,
Luminatul.
- Lupu subst.numefrecventcu multe derivate:Lup-escu,
-eni, -egti, Lupa, Lupag,Lupagcrl Lupeg,Lupqd,
 T{
il

IorrnM. Manolachc t
Lupga, Lupu.
- Meqanu = mdr, subst. cu suf.: Mira, Mdrula, Merescu, !
(Mereganu) Mericari, Merigan, Meregan, Mereganu.
Derivatele se confundl cu cele formate din adj. *
C
,,mare" gi din subst. ,,merigor". .E

- Mititelu = mititel, adj. + suf. -u

I

- Mindru : cf. adj. mindru. Drivate:Mindrea, Mindrescu,

Mindrici, Mindregti, Mindroiu etc.
- Mocanu : moac[, subst. pentru ,,fa\d" sau pentru persoand
inceat[, leneg[, toantd, dar qi moac[ pentru,,bitA",
cf. antroponimelor trace: Moca, Muca, Mocio;
Mocoiu, Moculescu, Moceqti, Mocofan, Mocianu,
Mocanu : termen pentru a desemna pe ciobanii
ardeleni, purtdtori de moaci: ,,bit6".
- Munteanu : muntean, etnic, design[ in special pe insul
,,originar din Muntenia". Prenume date la fete in
Moldova: Munteanca la cele clsdtorite,
Muntenila - solia lui Munteanu.
Neamfu = neamt,etnic;Neamfu, Nemloi, Nemfigor etc.
Negrescu : negru, adj Derivate: Negrul, Negrea, Negra,
Negrei, Neagra, Negreni, Neerescu dar gi
Negru! = Negr-u!.
Olaru subst. (cel ce face oale-olar). Termen de familie
frecvent: Ol[raq, Ol6rescu etc.
Pldcintl subst.; P16cinfeanu, Pldcinfeni, Plicinte I etc.
Post[varu = cf. subst. Pogtav. Cel ce se ocupd de negoful de
Poqtav : lesbturd groasd de lini, sau cu lucrul
Pogtavului.
Poqa : Posa,cf. tc. possa: ,,depozit",prin analogiePosa.
Prajic[ cf. verbului ,,aprdji", Pr5ji+ica, Prijica;
Prodeagi Prodan = conform salvului prodan : ,,vindut" qi gr. prodio
,,a vinde". Prod/ulegti, Prod/uleaga,Prod-ea, Prod-
an.
Puloi = subst.pu!: fintind; Putea, Pufulea, Pufoi.
Vaslui. 13 martie 1497 - $tefan cel Mare confirmd
lui Jurja Puleanu satelePulenii in Dumbrav[ qi ,,unde
au fost Muntenii Puleni la marginea Dumbrdvii"'
(Aceasta este o dovad[ a vechimii numelui Puloi pe
meleagurile satului Vutcani.)
- Purice : subst. purice; Puricel, Puricici, Purec, Purecu,
Purice.
- Stanciu : Stan, slavul Stani-slav, Stani-mir; slavul stan = ,,a
sta" in sus, a se ridica (Capidan D. R. II; Veig.

.\
' Ion, Bogdan,,Documentele lui $tefan cel Mare" 1913 rqt
207
s?l
0
 148)
- Stoica Stoia,slawl staiti,cf. srb.-bulg.StoJ+ e, -ko, -ne,
-an. Ca nrmrefrecvent se supuneaferezei,Stoi,
Mnnt. Stoe,cu aferczl Toia, Toie, Sto-eqti,-escq
-iu; Stoian,Stoiaqa,Stoienescu, -egti,-iaqa,-oaia,
Stoieniq,Stoienescu" Stoicu,Stoico,Stoica.
$oitu temaqoi-ugi : goiug[, goit.mo!, O. Densugeanu il
explicdprin iranianulgoit: ,,lucitor",Soit+u.
$chiopu adj.gchiop: gchiopu.
Tuiu cf. tc. tug: steagturcescalcltuit ndin doui-trei
cozi albe de cal, atirnatede o lancecu semilunain
vffi constituind un semn distinctiv al unor inali
demni66 din fostul lmperiu Otomangi din firile
vagalelui.r
Tonea din bulg. Toniu. Actuale: Tone, Tonea, Toni,
Tonea.
!iran cf. subst.l5ran
Jurcanu firc5, subst.(ciciul6, joc); JurcI, Jurcag,Turcan,
Turcanu.
Ursu subst. Ursu, Urslef, Ursulea, Ursulifi, Ursdscu,
UrsarUUrsoiq etc.Precumgi
Ursache
V?lcu Vilc, slavul ,,lup", folosit ca gi Lupu din
onomastica romdn6,cu aceeagivaloareamistici.
Vicol subst.(pentruviscol) Vicol-u" Hicol.
Vezeteu subst.,vizitiy cel careconducecaii la un atelaj.
Vorovei cf. subst.voroavi: ,,cuvint,vorbgi" saudiscu{ie,
convorbire,cuvintare,discurs,postverbalal lui
vorovei-Vorovei.
- Zard cf. subst. zard": zdr, zet dar gi cf. Zara, fiul lui
Simeon(Bibtie).

M. NUME LAICE RAR NTILNITE

- Chebac prin schimbarea p6rlii finale a tc. Kebab

,,friptuli"
Durba16 Durbaif Durb[il[, Durball.
Gilci cf. subst.gilci: amigdaliti; Gilcescu"Gilceanu.

1
Diclimarul limb,riiromdnemodeme.

208
 Imn N. Monalache

h
, -lt€,
$toi,
5cu, Nu am gdsit etimologii la urmitoarele nume de familie:
ilk
mia, Afteni - Gopga
Balcan- etnic - Matanie
nr il Colgiu - Micnea
Cugai - Mormicheg
Deringd - N6fornil[
{rei Duliga - Taletin
ein Facci (neamde italieni stabilili - Tabir[
Blti in Vutcanide cca40 ani) - Zanet
Lile
CLASIFICAREANUMELOR LAICE
mi
I. Nume laice de origine latini
- Ciot - Mititelu
- Gramaticu - Pldcintd f
14
- Grosu - Ursu
tq - Juncd - Ursachi W
- Judele - Purice I

- Lupu - $chiopu
$
f
lin - Lumin[ - Vezeteu
- Mereqanu
II. Nume laice de origine slavd
- Bulgaru - Bujenild
- Bejenaru - Buche IH
F,

I
hi - Cerchez - Ciulei
- Prodea - Cojocaru
hi - Prodan - Cracea
- Tonea - Coitoru s
- Stanciu - Gilea
;
- Vilcu - Postdvaru
- Stoica - Turcanu
- Bebii
IIL Nume laice de origine turci
- Bolat - Bostan s
- Corban - Casangiu &
lq
- Condurache - Cirbagiu
- Ciolacu - Tuiu
- Poga
IV.Nume laice de orgine albanezi
- Birda, Cocenddu,Zard
 I
II
Gtnfuri despre Yutcani Si despre vutcdneni l
I
V. Numelaicede origineeennani {t
t
- Dimir .1
- Gramaticu id
- Neamlu
VI.Nume laicede originemaghiari
*'"7
Cap. V. NttME DE FAMILIE
Concluzii

in satul Vutcani, cei aproape3800 locuitori sunt numili doar cu un numdr de

163numede familie.
Dintre acestenume, 27 predomin[, fiind purtate de un numir foarte mare de
locuitori:
- Anton - Florea
- Arsene - Manolache
- Aqandei - Negtian
- Axinte - Onofrei
- Bebii - Pais
- Bojian - Parfene
- Bolat - Popa
- Bostan - Popescu
- Chiriac - Prodea
- Chiri,ta - Purice
- Colea - Stanciu
- Condurache - $chiopul
- Diaconu - Vicol
- Dima
lnauntrul acestorfamilii suntramificali ftrd s[ provinl dintr-un trunchi comun.
Acesteramificalii sedistingprin porecle.
Celelalte136 nume de familie se referl la un numir restrinsde persoane,de
multe ori desemninddoar membrii unei singurefamilii, cum estecazul cu:
- Andrieg - Cltinescu - Filon
- Arhire - Cugai - Gugui
- Balcan - David - Mltanie I
- Bnrbu,ti - Facci - Romila
Ioana I
Analizind acest material antroponimic am gdsit un numdr de 89 nume
I
calendaristice qi un numdr de 75 nume laice. mic. pn
Dintre numelelaice 12 sunt de origine slavd, 10 de origine turcd qi 9 de origine erplicii
latin6, numelede origine albanezdqi germani existind intr-un numir foartemic. imrtalh
Acest lucru ne determini si fiagem urmdtoareleconcluzii: antroponimele I
satuluiVutcani, anffoponimiaa fost influenlatii de poparelecu care a venit in contact dispan
(slaviceqi ttrcice), influenle ce s-ausuprapussffituiui autohton.
l
predom

210