Lect 8

Lecþia 8 - Psihanaliza ºi viaþa normalã

 
Dragã Diaconu

 Acum, cã am aflat deja ce este psihanaliza ca disciplinã ºi ce înseamnã analiza ºi mai ales analiza
psihicului, sã mergem mai departe. Se pune întrebarea ce legãturã pot avea toate acestea cu viaþa
noastrã normalã?(1)

Dupã cum ºtim, Freud a aplicat psihanaliza ca metodã de tratament la nevroze, mai precis la isterii. Prin
urmare, am putea crede cã psihanaliza ºi implicit analiza sufletului se preteazã numai la terapia
tulburãrilor de comportament ºi afective. Existã aceastã înclinaþie de a izola psihanaliza de problemele
vieþii “normale”, ca ºi cum ea nu ar trebui sã se amestece cu oamenii sãnãtoºi. Împotriva acestei
concepþii avem cel puþin douã obiecþii:

1. Freud însuºi a afirmat nu o datã cã omul “normal” depãºeºte adeseori pragul care desparte
normalitatea de anormalitate psihicã.

Iatã o afirmaþie neliniºtitoare. Ce putem aduce în sprijinul ei? Trei fapte: a) omul normal viseazã ºi el,
iar visul este întru totul un model de activitate nevroticã; b) activitatea omului sãnãtos are adeseori
deviaþii spre conduite nevrotice, fãrã a indica în mod necesar prezenþa unei tulburãri psihice; c) omul
normal are ºi el, în constituþia sa psihicã, un inconºtient, care se organizeazã ºi se manifestã dupã
aceleaºi legi la toþi oamenii, fie ei sãnãtoºi sau nevropaþi.

2. Tot Freud a scris o lucrare fundamentalã dedicatã unor fapte aparent lipsite de semnificaþie din viaþa
noastrã de zi cu zi, actele ratate ºi simptomatice, dovedind cã manifestãri din aria patologiei pot
apãrea ºi în conduita omului “normal”. Lucrarea se numeºte “Psihopatologia vieþii cotidiene”. Cred cã
titlul ei spune multe...

Sã reþinem, deci: ºi la omul “normal” se constatã existenþa unor manifestãri psihice din aria
nevrozelor: visul, actele ratate etc.; omul sãnãtos dispune ºi el de un psihic inconºtient. Ori psihanaliza
se ocupã tocmai cu investigarea conþinuturilor psihicului inconºtient - iatã de ce ea se poate implica ºi
în studiul conduitelor oamenilor aºa-zis normali, care nu suferã de tulburãri nevrotice.

Sã facem un pas mai departe ºi sã exemplificãm cele de mai sus prin scurta analizã a unui nou act ratat,
de fapt o eroare de scris (lapsus calami), comis de o doamnã absolut normalã sub aspect mintal. (De
precizat cã aceastã persoanã nu a urmat o curã psihanaliticã.)

Dar mai întîi o succintã introducere în conjunctura în care s-a produs eroarea semnalatã. Doamna P. a
candidat recent la un post de traducãtor de limba francezã. I s-a dat o probã scrisã pe care trebuia sã o
traducã în cel mai scurt timp posibil ºi sã o înapoieze examinatorului. Examinatorul a considerat cã
proba nu este satisfãcãtoare pentru cã nu redã spiritul textului tradus. Indignatã de rezultatul negativ al
încercãrii ei, doamna P. i-a trimis examinatorului urmãtorul mesaj scris: “...nu-mi puteþi reproºa faptul
ca nu am pãstrat spiritul traducerii, deoarece este exact ceea ce am fãcut [subl. n. J. C.]”.
Ne-am fi aºteptat, desigur, la o afirmaþie de genul: “nu-mi puteþi reproºa faptul cã nu am pãstrat
spiritul traducerii, deoarece, în realitate, el a fost pãstrat” sau, mã rog, ceva asemãnãtor, care sã susþinã
opinia bunã pe care doamna noastrã o avea despre proba oferitã spre examinare. Cînd colo, citim, spre
marea noastrã surprindere, o afirmaþie care pare sã confirme, de fapt, opinia criticã a examinatorului:
“nu puteþi sã-mi reproºaþi cã nu am respectat spiritul întrucît, de fapt, chiar nu l-am respectat!”

Asemenea acte ratate în scris sau în vorbit, ba chiar în citit, se petrec tot timpul, ele nu sînt însã
luate în seamã de omul fãrã experienþã psihanaliticã sau sînt puse pe seama întîmplãrii!

Pentru Freud ºi pentru investigarea psihanaliticã asemenea isprãvi aparent banale au semnificaþie
pentru cã ele sînt acte coerente. Este adevãrat cã actele de acest gen nu mai sînt rodul activitãþii noastre
conºtiente, ele contravin chiar acesteia. (În cazul nostru, doamna P. a afirmat în scris ceva contrar
intenþiei ei conºtiente: ea a confirmat cã nu a pãstrat spiritul traducerii, aºa cum i s-a reproºat.) Totuºi,
aceste acte au rost, sens, semnificaþie, ca ºi cele conºtiente, deliberate. Semnificaþia lor se lãmureºte
dacã sînt asociate cu activitatea vieþii noastre inconºtiente.

În cazul nostru, trebuie sã inducem existenþa la doamna P. a unui complex de vinovãþie legat de
calitatea traducerii ei. Acuzatã cã nu a pãstrat spiritul traducerii, în sinea ei i-a dat dreptate
examinatorului: într-adevãr, nu pãstrase spiritul traducerii. Totuºi orgoliul, refuzul de a-ºi asuma critici
ºi Dumnezeu mai ºtie ce au împins-o sã nege mãrturia realitãþii ºi sã încerce sã (se) convingã de
contrariul: traducerea ei este perfectã, ba chiar a pãstrat spiritul textului de tradus! 

Lãsînd la o parte acest act ratat care dovedeºte prezenþa chiar ºi la omul normal a fenomenelor din sfera
nevrozei, a activitãþii inconºtiente, care se opune celei conºtiente, simplul fapt cã doamna P. a încercat
sã contrazicã cea ce am numit mai sus “mãrturia realitãþii” este suficient pentru a conchide cã viaþa
sufleteascã a omului normal este supusã ºi ea disocierii psihice specifice manifestãrilor de tip delirant
din sfera patologiei mintale.

Sã concluzionãm cã psihanaliza poate studia ºi fenomenele psihice din sfera vieþii normale deoarece
ele nu sînt sustrase influenþei vieþii inconºtiente. Iar psihicul inconºtient este prezent în egalã mãsurã
la omul nevrozat ºi la cel numit “normal”. Acest aspect a ridicat ºi mai ridicã obiecþii care nu au nici un
temei.

Temã: Noteazã în scris un act ratat pe care l-ai comis recent ºi încearcã sã-l
interpretezi ajutîndu-te de asociaþiile libere. Apoi încearcã sã vezi ce complex
inconºtient exprimã actul ratat raportîndu-te la un eveniment recent din viaþa ta.

Note: 
1. Este greu sã definim ce se înþelege prin “viaþã normalã”. În modulul 3 al acestui
curs vom insista asupra acestui aspect. “Viaþa normalã” este, la prima vedere, viaþa
omului sãnãtos psihic. Dar ce înseamnã sã fii sãnãtos psihic? Sã spunem pentru
moment cã “sãnãtos psihic” este omul care nu recurge la serviciile specialiºtilor în
sãnãtate mintalã.

O prezentare mai profundã a tehnicilor psihanalitice, a raportului dintre viaþa

nevroticã ºi viaþa normalã ºi multe alte subiecte tratate de psihanalizã gãseºti în
modulele 2, 3 ºi 4 ale cursului de iniþiere în psihanalizã. Pentru informaþii ºi înscriere
viziteazã adresa: http://www.freudfile.org/psihanaliza/cursuri.html