Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NOTE DE CURS
2001 2002
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU
PROF. PSIHANALIST - VERONICA ANDOR
CUPRINS
II topica
Sinele = toata cantitatea de impulsuri inc. ale unui om, reprezentari, afecte,
nevoi pulsionale de care un om nu este constient fara ajutor.
Eu = relatia cu realitatea si cu sinele.
Supraeu = relatia transcendenta cu lagea morala.
Li se adauga 3 principii din fizica vremii: principiul placerii ( reducerea neplacerii care
poate fi neplacuta/ dureroasa) tensiunea e neplacuta si trebuie redoes, Barbara Law
principiul nirvana ( absent total de tension care inseamna moarte ) => principiul
constantei - constatam ca in viata nu reducerea tensiunii ci cresterea ei porvoaca
placere, nu reducerea excitatiei ci cresterea ei , sarcina travaliului psihic , pirmul scop
al dinamicii psihice. Exista pacienti care functioneaza dupa principiul nirvanei si care
par sa nu suporte nici un fel de tensiune ( impulsivi, cei cu crize clastice, toxicomanii
=> toata psihologia adictiei ) , pentru ca reducand orice fel de tensiune prin mijloace
externe si interne ei par s traiasca de la o clipa la alta fra s-i contientietizeze
viaa ci doar s reduca toate tensiunile ntr-un anumit punct n care dependena
nseamn sinucidere.
Punctul de vedere dinamic= funciile psihice sunt manifestri ale organismului
viu.= iritabilitatea;ele trebuie abordate din punct de vedere ca i sistemul nervos.
Schema de baz care capt i un sens metaforic este o excitaie din exterior,
reacii motrice exercitarea cu rezultat n diminuarea tensiunii. La om excitaie vine i
din interior. Numai la om constatm fora care se opune descrcrii. Fr aceasta nu
ar exista dect reflexe i comportamente instinctuale, ori ponderea instinctelor la om
este redus la funciile de autoconservare ( diferena ntre pulsiune i instinct).
Psihanaliza i propune s studieze forele de inhibiie general i efectele lor asupra
tendinelor de respectare.
Dinamic- reacia dintre for i conjtra for. Pentru c omul nu se nate dect
cu forele, nevoile pulsionare rezult c orice explicaie este o explicaie genetic,
psihanaliza studiaz originea n termen de proces, dezvoltare, progres i regresie.
Dinamic- interaciunea dintre fore.
Puntul de vedere economic- cel care abordeaz fora excitaiei, fora pulsionar,
cantitatea de energie care este pus n joc n funcionarea psihic; de exemplu, a ti
c o cantitate de excitaie poate fi suportat, descrcat este o abordare economic,
atunci cnd vedem catatonici- su8nt inhibai.
Putem nelege care sunt deosebirile, schimbrile ce apar n momente cruciale ale
vieii; acestea sunt pubertatea, meno i antorpauza, cnd intr n joc ceea ce e
important n psihanaliz, factorul constituional ( fora biologic cu care psihicul uman
trebuie s negocieze; reprezint bagajul hormonal; reprezint organe care sunt gata
-s primeasc o somatizare ( o conversie) fora i complezena somatic
reprezint factori constituionali).
Problema psihanalizei este ce face omul cu aceti dai constituionali, sarcina uman
este de a tansforma exigentele interne i externe n viaa psihic.
PULSIUNE
PSIHANALIZA CA TERAPIE
Reguli
3. Eroare:
stabilirea diagnosticului.
DEZVOLTAREA MINTALA
complet neajutorat
complet dependent de anturaj
fr comportament prreformat n afara celui alimentar
n permanent primejdie vital
incapabil s se poat ine n via cu propriile lui mijloace
moare dac are o mam cu psihoz post partum. Dac dependena nu este
respectat, adultul de mai trziu nu va ti s se ngrijeasc singur i va avea o
relaie intens conflictual cu toi cei de care va depinde viaa lui n toate
aspectele ei.
Psihoticii- dependen ostil n care obiectul se opune iar subiectul nu are
alt form de adresare dect fuziunea vampirizant.
Momentul acceptarii absentei ob. in ac. interval de stare tensionala in care un sugar
isi asteapta hrana, inaugureaza constiinta realitatii.
Acest moment este la originea unei contradictii inerente naturii umane, nostalgia unei
stari lipsite complet de tensiune.
Nostalgia dorul de un obiect- echivaleaza cu o stare de excitatie.
Acest moment este momentul in care ob. devin dezirabile si reale.
Ex: mamele care nu-si lasa copii sa- si constientizeze dorintele.
Ele ar vrea sa traiasca in locul lor, fara diferenta.
Daca ob. e dorit si tensiunea mare- iubirea, dorinta unui ob. poate debuta cu ura lui
( cel mai inocent); este ostil dorintei.
Dorinta ob. poate debuta cu ura lui.
Concomitent cu aparitia constiintei ob. se produce si aparitia constiintei propriului
corp.
Separarea de ob. , tensiunea creata de foame , sete, produc 2 doua corpuri, 2
persoane, 2 realitati psihice.
Realitatea propriului corp in nevoie.
Realitatea propriului corp reprezentarile legate de corp sunt fundamentale pt. ideea
de Eu.
Odata cu constiinta realitatii propriului corp se creeaza un corp obiectiv si un corp
subiectiv.
Partic. Si reprezentarile mamei despre copilul ie, fapt evident in sindromul
membrului fantoma, in tulburarea de schema corporala, in marea dificultate de a- si
asuma corpul sexuat ,al adolescenti, in anorexia nervoasa, de orice tip ar fi , in starile
limita (borderline) in care pacientii au convingerea unui continut toxic al corpului lor,
in nevroza- incapacitatea de reprezentare a ariei genital ( putem sa stergem o parte
a corpului nostru ).
10
O trauma nevrotica si starea ajuta leg. de ea, se poate transmite automat, gratie ID.
primare, gratie nediferentierii dintre Eu si Non Eu.
Apare disolutia partilor: borderline.
Catelul / eu sunt catel. Diferenta uriasa de rea ca sora ei.
Nevroticul = ma simt.
O senzatie ce cuprinde in intregime ( o secventa) reprezinta ob. ,pune stapanire pe
subiect.
CARACTERISTICILE EULUI ARHAIC
Perceptia primitiva si identificarea primara (I.P.)
I.P. e responsabila pentru toate transmisiile intergenerationale pe 3 generatii, chiar
pt. ca se face automat si inconstient;
Copilul e locuit de fantasme,afecte,reprezentari, angoase pe care le are si mama lui,
tot inc.si la ea tot preluate de la parintii ei.
Numai bazandu-ne pe acest fenomen de I.P.caracteristic relatiei precoce a
copilului cu obiectele din jurul lui putem sa ne explicam ceea ce JUNG sublinia ca
fiind capital si anume reprezentari universale. Evident ca mecanismul I.P. serveste ca
mecanism psihic dar nu-i dam dreptate lui JUNG ca functioneaza generalizat acest
tip de transmisie.
Copilul e surprins de propriile lui reactii motrice si intr-o relatie simbiotica: corp la
corp, afect la afect cu mama lui si in cele din urma reprezentare la reprezentare.
In acest I. stadiu obiectul nu exista independent pt. copil decat in scurtele momente
de tensiune generate de foamea care il trezeste. De aici, rezulta ca Eu- non-Eu nu
sunt in acelasi stadiu suficient determinate.Este si motivul pt. care I.P. e posibila la
aceasta varsta sau in momente de simbioza mai tarziu cu alte persoane.
Pentru ca o caracteristica a Eului arhaic este nediferentierea Eului de non Eu,
putem spune ca Eul se confunda cu lumea sau ia toata lumea in el . Ajungem astfel
al o alta caracteristica a Eului arhaic, numita omnipotenta primara( se gaseste la toti
pacientii psihotici sau borderline, mai putin la nevrotici).
Omnipotenta primara= copilul e agitat, nu-si controleaza miscarile, tempoul lui
functioneaza fara controlul lui la inceput; daca anturajul e suficient de empatic si da
sens miscarilor reflexe ale sugarului, le percepe ca pe un apel si raspunde acestor
apeluri in mod diferentiat, sugarul le ve repeta cu unsentiment de omnipotenta al
gestului si a miscarii.
Sentimentul se observa in cultura popoarelor primitive, in gesturile si ritualuri. => ei
investesc gesturile cu o putere ca si cum ai ar chema de undeva indeplinirea
propriilor lor dorinte.
In aceleasi momente de non diferentiere eu-noneu se fomeaza doua mecanisme
contrare avand un singur scop: Eul placere pura ( e una dintre nostalgiile de baza
ale omului absolut vizibila mai ales in psihoze).
Aceste mecanisme de baza sunt: introiectia si proiectia.
Introiectia este incercarea de a pune stapanire pe lumea externa de a o ingloba, de a
o digera, de a o face sa apartina interiorului.Este I-mul pas, prima treapta, faza
obligatorie pt. posibilitatea de identificare cu obiectul de mai tarziu, o identificare
secundara = obiectul este atunci exterior, are realitate independenta.
I.P.= obiectul inca nu are realitte psihica, independenta psihica pt. sugar.
Identificarea secundara= exterioara subiectului si independenta.
11
12
13
ANGOASA
Neputinta biologica a sugarului, incapacitatea de a-si satisface nevoile, asaltul
excitatiilor interne si externe il pot plonja in stari de mare tensiune.
14
15
16
17
fiintei noastre care ne este necunoscuta; Posibilitatea de avea lapsusuri, acte ratate,
vise constituie un reper de sanatate psihica in sensul ca Eul permite circulatia
relationarea libera in psihic intre constient si inc. Prin ebose (schite) de constient,
alcatuiesc un constient non verbal in care regasim caracteristicile Eului arhaic, care
sunt :
1. concepte foarte vagi;
2. similarul echivalent cu identicul;
3. partea luata ca tot;
4. concepte bazate pe reactii motrice comune.
Aparitia constientului nu inseana in acelasi timp si aparitia functiei care face
posibila proba realitatii desi facultatea de a recunoaste de a iubi, de a se teme de
realitate exista deja, in acest stadiu exista deja posibilitatea relativa de a face
diferenta inter intern si extern.
Principiul realitatii, functia proprie realitatii se dezvolta odata cu facultatea de a vorbi
care duce la dezvoltarea gndirii si serveste Eul in efortul lui de a intelege si de a se
adapta la realitate, la exterior.
Concluzie: are loc in aceasta perioada un proces de deplasare de la
fantasma emotionala ( halucinarea dorintei) la realitatea sobra; aceasta adaptare are
ca scop combaterea angoasei primare.
Toata viata acest tip de deplasare care este in natura dezvoltarii genetice a Eului
poate fi folosita si ca defensa, o defensa patologica de acest fel o intlnim la
obsesionali la care se observa evitarea oricarei emotii prin intensa utilizare a gndirii,
intelectului, logicii, a ideilor; putem spune ca la orice persoana la care simtim un
effort incrncenat de a explica logic orice este o persoana ce se teme foarte tare de
afectele ei, ale altora,in acest caz practica a dezvoltarii ( care e natural) isi gaseste
originea in terapia cognitiva.
In aceste persoane se trece de la omnipotenta gndirii la omnipotenta cuvntului.
Terapia se traduce si printr-o exignta afectiva care se poate pastrade-a lungul vietii:
aceea de a fi inteles fara cuvinte; primele cuvinte sunt cuvinte care exprima,
condenseaza in ele insele, aproape toata viata psihica, stari, dorinte, relatii. Acest
marcaj arhaic al omnipotentei cuvntului poate fi observat si mai trziu in anumite
ritualuri ce ne fac sa credem ca anumite cuvinte isi pastreaza pna trziu puterea
magica originara: cuv. obscene, injuraturile, formulele solemne, poezia. In toate
aceste aceste categorii se exprima relatia ambivalenta, idealizata functionala asa
cum este ea in primele stadii ale dezvoltarii Eului, cuvinte obscene sunt destinate
anihilarii, reducerii lor la nimic, formulele solenme, leaga lumea intr-o lume ideala un
grup de persoane, poezia, transmite o stare.
Dezvoltarea gndirii concomitent cu dezvoltarea Eului tind sa reduca doua reactii
arhaice: 1. impulsul spre descarcarea automata a tensiunilor;
2. tendinta la satisfacerea halucinatorie a dorintei care se reduce incet
incet la imaginarea evenimentelor si mai tarziu la simboluri abstracte ale acestor
evenimente.
Reducerea tendintei la satisfacerea halucinatorie este extrem de imp. pt.
autoconservare => un copil care este tinut fara mancare are teoretic doua posibilitati:
ori doarme incontinuu visnd laptele ( senzatiile date de lapte nu are conceptul de
lapte pana cand moare / tensiunea il trezeste si il face sa revendice din realitate o
satisfactie reala, mai trziu la adulti cei care se multumesc cu halucinarea unei
dorinte fara sa lupte sa se realizeze pot sa si moara, se pot vedea in adolescenta,
18
19
20
21
separare intensa si mai ales ceea ce ne pune la cea mai grea incercare-bruste
transferuri, intens tandre, intens agresive, intens sexuale.
Regrresia la psihotici chiar si pentru un Eu neprofesionist. Eul nostru nu se simte pus
in pericol ca in cazurile limite, cand o iluzie de contact real ne face sa cadem in
capcana unei relatii aproape psihotica. Nu putem diferentia foarte bine in interiorul
nostru de transferuri psihotic in care nu suntem ca cineva ci suntem acel cineva, acel
cineva extrem de agresiv, criminal, plin de ura, violator, seducator, persecutor;
simtim un oarecare confort in relatii cu psihoticii daca avem un eu bine constituit si
din cauza ca suntem aproape scutiti de mecanismul proiectiei fara ca el sa nu existe
putem recunoaste intr-un psihotic toata pulsionalitatea noastra in dezordine, este ca
si cum ar fi delegat in celalalt si Eul nostru este liber s-o contina si s-o structureze cu
mecanisme pe care el le are la indemana pentru propria noastra fiinta si mai ales cu
functia realitatii foarte bine folosita.
Exemplu: pacient-am venit sa te omor-are sanse sa treaca la act, este inlocuita de
un afect criminal, o singura secunda daca psihanalista s-ar fi temut pacienta ar fi
trecut la act, i-a spus functia realitatii ce a continut fanstasma crimei- bine dar ti-ai
facut cumparaturile pentru copii?
Eul nostru si functia realitatii ne ajuta in terapia cu psihotici. Ce ne propunem in
terapia cu psihotici:
Sa acompaniem regresia in toate formele ei tot ceea ce in patologia psihiatrica
seamana cu aceasta prima forta a dezvoltarii eului studiata pina acum.
Acompanierea regresiei- o atitudine materna interna constituirea de sensuri lipseste
la psihotici in primele etape ale dezvoltarii- intarirea eului si functiei realitatii prin
imprumuturi propriului nostru Eu si mecanismelor de aparare (noi ne imprumutam
Eul, nu facem nici un fel de interpretari pentru ca in general discursul psihoticilor este
un discurs de sine explodat, gasim in el in stare pura exprimata fara nici un fel de
rezerva de deformare pulsiuni agresive, violente ca si cele incestuoase). Ce sens
are sa-i spui unui psihotic ca ai venit sa te culci cu mama ta cand el iti spune singur
acest lucru. Sa imprumutam Eul, sa ascultam cu calm aceste lucruri ca si cum sa-i
constituim pielita care s-a rupt diferentierea ce face diferenta dintre Eu si Sine.
Sa asculti cu calm- introiectia unui obiect continator al propriilor pulsiuni si identificare
primara. Nu in orice patologie este valabila ascultarea cu calm ca terapie in anumite
patologii calmul nostru poate avea efecte nedorite- anumiti pacienti au nevoie de
reactiile noastre ca sa si le permita pe ale lor.
22
interventie terapeutica pentru acest copil. ,,De la pediatrie la psihanaliza,,Winnicott.Articole. Eul arhaic-rrelatie fuzionala, functia realitatii slaba, narcisism
intens, omnipotenta, introiectie si proiectie majora toate intilnite la psihotici si in
cazurile limita.
Inceputurile dezvoltarii sexualitatii infantile (registrul pulsionar-dezvoltarea
pulsiunilor.)
Definitia pulsiunii- proces dinamic constituind dintr-o pulsiune, adica o
incarcatura energetica, un factor de motricitate care face ca organismul sa
tinda spre un scop. O pulsiune este mai intai explicata ca fiind masura cererii de
travaliu, cerere facuta psihicului la o consecinta a raportului sau cu corpul.
.), dupa Freud, pulsiunea este un concept la frontierea dintre mental si corporal.
Exigentele corporale necesita un travaliu psihic de transformare in reprezentare afect
si gind, un travaliu de psihizare, altfel el risca sa ramina complet in afara psihicului.
A;a cum se poate vedea in sindroame de regresie, in hipohondrii, in afectiuni
psihosomatice, aflate in afara psihicului arata ca in absenta unui travaliu psihic corpul
se imbolnaveste de afect. Pulsiunea se defineste prin:
1.
23
24
aceste functii in ei insusi. Daca ramin prins in Oedip nu au propria functie moral. Nu
te poti identifica decat cu cei pe care-I iubesti-investesti. Prima identificare cu parintii
atrage identificarile ulterioare. Reperele morale constituie idealurile eului.
Sentimentul de inferioritate= relatia dintre Eu si Supraeu. Foarte puternic-nu a reusit
sa-si ierte mama. Conteaza nu cum este copilul ci modul cum il trateaza mama pe
copil. Reglajul narcisic contrar lui Adler.
Functiile Supraeului:
- autoconservare
- mentinerea Eului
- realitate.
- Trecutul influenteaza foarte lent Eul. Conditiile materiale sunt importante si se
pot schimba foarte repede.
- De ce rezistenta nu este a refulatului? Pentru ca refulatul vrea sa iasa tot
timpul afara. Exista comandamente, opinii morale inconstiente. Nu stim nimic
despre procesele care se produc in inconstient. Luam cunostinta de ele prin
efectele pe care le produs. Straniul din noi (visuri, lapsusuri, simptome)
strainul din celalalt. Ceea ce este aflat constient intra in latenta (preconstient)
si poate fi activat oricand.
25
26
27
obiect orala, de fiecare data cand parintii vorbesc de relatii in care se simt vidati =
relatie de tip narcisic ? daca relatia e indusa de partener sau proiectat de pacient
spre terapeut.
se pare ca Eu le vad pe femei ca pe niste monstri care vor sa-mi extraga esenta
vitala
Asupra caracterului, amprenta orala este evidentiata nu + sau au o fixatie orala e
bine daca e sublimata, avid de afectiune extrem de vulnerabil.
SS. de umplere, evacuare, fara elaborare, oameni prin care totul trece, nimic nu
se opreste, ( totul se produce dupa principiul placerii), nimic nu se
construieste.
Ca nostalgie specific umana nostalgia dupa fuziune,comuniune magica cu natura
cu celalalt.
In relatia de iubire dorinta de a deveni aceasta substanta cu celalalt de a-si amesteca
sangele (frati de cruce) cei cu nostalgie de acest fel in momentul in care ii suge
sangele traiesc o stare de comuniune.
Marii amanti , granitele par sa se piarda, si in convingerea totemica, in care devii la
fel cu cel pe care l-ai mancat, de care se folosesc toate mamele (mananca carnati ca
un leu si vei fi un ca leu).
Unele ritualuri se mentin- fantasma canibalica, in legea introiectiei ( tip de relatie
arhaica orala).
Nostalgia de a ncorpora lucruri bune poate cu sau fara marcaj oral, sta la baza unui
comportament de colectionar poate avea marcaj oral, anal,genital- narcisic =>obiecte
bune.
Nostalgia de a fi mancat, incorporat, sta la baza apartenentei la o comunitateimpartasirea unei ideologii cu cineva- sentiment de securitate ( credem toti acest
lucru).
Abraham a diferentiat doua faze: 1. preambivalenta (autoerotica);
2. sadica (ambivalenta).
I. fictiuni teoretice ca si narcisism primar. daca a II- a teorie a presiunilor e valabila,
nu putem vorbi de faze preambivalente in sens psihanalitic si nu psihiatric
psihanaliza o viata de om se construieste prin implicarea erosului in thanatos (iubirii
cu distrugerea).
Ce putem spune e ca la un marcaj oral poate sa predomine fie comp. pasiva,
autoerotica, receptiva, fie cea activa, sadica, canibalica, introiectiva.In prima e pasiva
in al doilea il distruge il ia.
La nivel patologic daca marcajul oral e puternic pot apare tulburari de intensitate
psihotica, doliu, melancolie, depresii severe, anumite forme de schizofrenie, in care
problematica principala ca in toate psihozele este cea a separarii si cea a diferentierii
dintre Eu si non Eu.Mai grava cu cat la acest nivel arhaic Eul nu este inca complet
constient,conturat si structurat. Comertul lui cu realitatea e foarte fragil.
Functia realitatii nu e pusa solid in functie. Un psihotic poate face ce vrea cu
realitatea (s-o nege, ia in stapanire, inlocuiasca).
STADIUL ANAL
Analitatea Feud a descris stadiul anal n analiza nevrozei obsesionale, iar zona
erogena caracteristic = anusul. Pirma erogenizare a anusului se face prin
excretie.Scopul primar anal este excretia (la nivel local) La nivel psihic reprezinta
28
evacuarea tensiunii.Pn la 1-2 ani primul scop rmne neschimbat. La 2 ani ncepe
sa se dezvolte cel de-al doilea scop =retentia
Tendintele la retentie anala sunt cel mai bun exemplu de fixatie prin asocierea unei
placeri erogene cu o garantie impotriva angoasei. Activitatea parentala manifesta in
educatia sfincteriana = pentru a fi uibit de parinte copilul exerseaza retentia si
experimenteaza si dezvolta placerea retentiei anale. Legat de educatia sfincteriana
se naste o relatie speciala de obiect, relatie de care pe care de dominatie de
supunere ce o regasim la toate persoanele cu fixatie anala.Inconstientul parintelui
care face educatia sfincteriana este cel care determina accentuarea sau aparitia
trasaturilor de tip anal.
O mama fara trasaturi anale accentuate la care analitatea a fost natural integrata
psihic fara angoasa si defensaprea accentuate are toate sansele sa determine la
copilul ei o dezvoltare,integrare a simptomului a analitatii in acord cu Eul.
O mama care a simtit inca din copilarie ca excretia anala ar putea sa insemne pentru
ea o amenintare de pierdere a iubirii sau rejectie va dezvolta impotriva analitatii
defense puternice.Modul natural, liber instinctual al excretiei ii resuscita ei toate
angoasele din copilarie cele impoptriva carora ea a mobilizat toate defensele si
incearca sa se apere de ele aproape impunand copilului acelasi tip de defensa.
Ex: mama ii pune olita, el o manipuleaza si risca sa fie prins,mancat de propria
angoasa a mamei (joc care pe care), copilul facea cand vroia el =>fixatie nociva =>
relatie sadica, mama extrem de preocupata de activitatea anala a copilului.
Copilul raspunde: fac ceva ce-mi place si tu nu poti sa-mi iei
Se naste un tip de relatie de obiect specifica tuturor persoanelor cu fixatie
anala, dominatie supunere revolta, control sadic al obiectului, persoanele pot fi
tratate ca excrementele si retinute fortat sau sunt expulzate.
Se manifesta aici si dificultatea de separare. Pentru ca o relatie de dominatie/
supunere este rezultatul ambivalentei extreme.
Excrementul face parte din corp si este expulzat, echivalentul psihologic al proiectiei.
Excrementul= obiectul libidinal, placerea pe care o provoaca expulzia/retentia.
29
30
STADIUL FALIC
La baieti
Erogenitatea nu se nstaleaza brusc la 2-3 ani , exista de la bun inceput alaturi de cea
orala, anala dar dar incetul cu incetul se produc deplasari de investire
pregenitala pe zone genitale pe pulsiunile genitale ceea ce face sa creasca
forta lor erogena.
Freud descrie aceste deplasari astfel: excitatia sexuala oricare ar fi originea se
contureaza din ce in ce mai mult pe organele genitale pentrua fi in final descarcata
genital. NU exista libidouri partiale ci o singura energie care se deplaseaza de la o
zona la alta la inceput generata de procesul primar.( la intamplare) Expresia cea mai
comuna a sexualitatii infantile este masturbarea.
Masturbarea = comportament autoerotic, nu narcisic si este normala, in copilarie in
adolescenta si oricand este substitutul unui act sexual imposibil.
Analiza arata ca refularea masturbarii infantile absent ei sau reprimarea ei in
adolescenta dau terapiei un prognostic negartiv pentru dezvoltarea ulterioara a
persoanei pacient sau nu.
Masturbarea se compune din:
1 actul auto erotic propriu-zis;
2 fantasmele specifice.
Copii amenintati sau carora li s-a interzis masturbarea se tem de pedeapsa.
Sentimentul de culpabilitate nu se leaga de actul in sine cat e legat de fantasmele
insotitoare oedipiene in general, aceste fantasme apar foarte greu.
Pacientii sunt atasati de comportamentul erotic daca raman atasati de obiectele
preoedipiene.
Actul sa se deblocheze dar fiind insotite de fantasme inc. efectuarea lui sa
antreneze trairi de culpabilitate.
Incurajarea nu ajuta decat persoanele inhibate, pe nevotici cu nimic.iar pe psihotici
delir de obiect in care terapeutul e obiectul. Sau iubire narcisica. Fenomenul apres
cu cand ne dam seama de un comportament si reprimam astfel taririle .
Devine traumatica la pubertate cand isi da seama nu pe loc.
PROBLEMA FRICII DE CASTRARE LA FEMEI
Una din fantasmele fetitelor este aceea ca ele asteapta ca intr-o zi sa le creasca
penisul, iar alta este ca si ele au penis ca baietii dar ca este intors ca un balon
inauntru.
31
32
33
mama isi ofera fetita ca ob. Sexual in locul ei apare in cazurile de incest; s-a
dovedit ca intotdeauna in cazurile de incest mama stie sigur ce face , simte
inconstient aceste lucruri dar nu vrea sa stie cu adevarat si aceasta situatie le
convine mai mult sau mai putin din diferite motive.
Pcientii care au suferit traume de acest tip spun:am sentimentul ca mama stia (te
credeam linistit).
O a doua situatie, mamele spun ca nu stiu nimic (nu le credem).
Nuantele:
Mama ca prim obiect al iubirii.
Poate fi tatal o bona un alt barbat.
Trebuie sa ne gandim la mama ca la o persoana care exercita o functie materna. Cel
mai fericit caz cand functia materna e exercitata de mama. Cand e exercitata de
inlocuitori de mama, angoasa de incest e mult mai redoes, e doar simbolica deci
primejdia de abuz sau seductie e mult mai mare. (angoasa de incest o are orice
parinte sau adult care are grija de copii,angoasa ca un incest ar putea avea loc
oricand; sunt extrem de multe mame care-si saruta baietii pe penis in nestire- se
manifesta inconstient.
Angosa de incest e diminuata la acele persoane deci pericolul de incest este mult
mai mare.
Ce se intampla cand un inlocuitoreste barbat, si ingrijeste un copil baietel? Care e
destinul Oedipian al acestui baietel, destin sexual, poate el sa devina homosexual?
NU!
Care sunt conditiile necesare devenirii homosexuale (Leonardo da Vinci)
In ce fel se manifesta schimbarea de ob. La fetite daca functia materna e indeplinita
de barbat? (tata matern, mama paterna).
Complexul Oedip negativ si pozitiv coexista. Atasamentelul erotic fata de ambii
parinti este concomitent si acest lucru e esential pentru relatiile sociale cliseul este: a
facut Oedip pozitiv e normal? Daca a facut Oedip negativ e homosexual. Nu e
adevarat. Freud spune ca exista o bisexualitate psihica. Dac bisexualitatea psihica si
complexul Oedip n-ar exista in acelasi timp atunci n-ar exista nici o relatie de
prietenie intre femei si femei, intre barbati si barbati, nici un fel de afectiune.
Sentimentele sociale sunt rezultatul desexualizarii relatiilor cu acelasi sex si cu sexul
opus.
Cand este masturbarea psihologica?
La coipl este un joc inocent si natural provocat de toate senzatiile pe care copilul le
simte natural in zona genitala.
Culpabilitatea interioara este introiectarea atitudinii parentale, exterioara.
Masturbarea este data de fantasme si este normala in recluziune la adultii singuri
(inchisoare armata manastire).
Ea devine simptomatica si aptologica si e considerata ca simptom in trei cazuri:
1.cand un adult o prefera actului sexual ne putem gandi ca este forba de o
patologie narcisica importanta si incapacitatea de a avea o relatie de obiect (poate fi
legata de fantasme de relatie cu identitatea sexuala si de fantasme legate se sexul
opus !)
2. Ea poate fi considerata simptomatica deci patologica atunci cand ea este
atat de frecventa incat da dovada unui deficit al satisfacerii pulsionale ; atunci cand
ea se face compulsiv => in aceste cazuri putem sa ne gandim ca nu este vorba doar
34
de o satisfacere pulsionala o nevoie sexuala cat de a evacua afectele , fie iubire fie
ura fie anxietate (angoasa).
Adesea in masturbarea compulsiva nevoia de evacuare a afectului vine (se
manifesta) impreuna cu teama de a intra in relatie cu un obiect.
3. Cand e refulata. In terapie refularea masturbarii este un prognostic prost.
Masturbarea nu trebuie analizata direct in terapie.
Cei care vorbesc cel mai usor de masturbare sunt psihoticii sau prepsihoticii (pentru
ca ei cred ca si-au pierdut mintile sau sunt pe cale sa-si piarda mintile pentru ca s-au
masturbat.Aceste expresii ale pacientilor nu fac decat sa traduca perceptia lor
endopsihica ( despre ei insisi) privitoare la Eul lor care nua rezistat tentatiei (un Eu
slab care a facut implozie si care a fost invadat de toate excitatiile si continuturile inc.
)
Intr-un fel atunci cand ei spun asta au dreptate dar nu la cauzalitatea bolilor psihice ci
in privinta slabiciunii.
Eul lor in borderline si in psihoze, Eul e invadat de continuturi inc., si controlul e
aproape nul (pentru ca totusi contactul lor cu realitatea e pastrata , relatia cu
realitatea este fragnetata.
Masturbarea nu trebuie nici condamnata nici blamata. Important este cum o putem
suporta.
Nu terbuie sa ne substituim unei instante psihice:
Sinele = relatii cat mai multe cu femeile.
Supraeul = sa nu faci acest lucru.
Eul = du-te si castiga bani.
Masturbarea copilului nu se petrece in secret ( cu culpabilitatea de rigoare) ci
demonstrativ in fata adultilor . Aici trebuie sa ne gandim la trei explicatii:
1. masturbarea demonstrativa poate fi indiciul unei perversiuni ulterioare
(exhibitionism);
2. poate fi o forma de sadism si dominare a parintilor, in sensul ca- lasa perpeclexi
sau ii scoate din fire isi pierd controlul o erelatie sadica ce se intampla in toate
stadiile dezvoltarii sexuale.
3.Nevoia unor copii de a fi pedepsiti pentru ura inc. fata de parinti sau fata de
fantasmele lor sexuale.
Masturbarea este activitatea autogena ce-si atinge apogeul in stadiul falic.
O alta caracteristica a fazei falice este angoasa de castrare.
ANGOASA DE CASTRARE
La baieti:
In faza falica la 2-3 ani zona genitala acumuleaza foarte mari calitati de excitatii,
senzatii astfel incat pt. baietel penisul sau devine nucleul sau aproape el insusi se
identifica cu el.
Penisul lui incepe sa aiba mare valolare pentru el pt.ca:
1. el este foarte valorizat de anturaj;
2. pentru ca devine foarte bogat in
senzatii;
3. pentru ca baietelul devine activ spre
deosebire de fazele trecute in care
baietelul simtea mai mare placere
pasiva legata de ingrijire;
35
36
Trebuie retinut faptul ca in faza falica factorii narcisici sunt mai importanti decat cei
sexuali, deci valoarea personala este cea pusa in joc si nu atat activitatea
sexuala.
Acest tip de negociere intre sexual si narcisic, acest tip de dinamica intre cele doua
aspecte ale vietii noastre este foarte evidenta la unii oameni in care se vede
lar balanta si un sacrificiu pe care ei l-au acceptat din interior fara ca acesta sa
fie influentat din exterior la varsta adulta. Exista acele persoane care practica
castrarea ( fie castrarea sociala nu e realizat social, profesional, neimportant
) fie castrarea sexuala deci impotenta.
Balanta e normarea , poate fi observata la extraordinarea realizare sociala cu
minima realizare sexuala. (tulburarea de dinamica sexuala).
Este un gen de targ pe care omul il face cu el insusi si cu angoasa lui menit sa
diminueze angoasa de castrare si un gen de targ dau partea pentru intreg
care e foarte incurajat de parinti, profesori ( nu te mai gandi la prostii vezi-ti de
scoala) ca si cum amandoua ar fi greu de realizat.
37
38
39
2. Stadiul SADIC-ORAL
3. Stadiul ANAL
4. Stadiul SADIC- ANAL
5. Stadiul FALIC
6. Stadiul OEDIPIAN
7. Ipoteticul si idealul,
stadiul GENITAL final /
postambivalent
Relatii cu obiectul
Preambivalenta , fara
obiect, teoreticul narcisism
primar caruia ii corespund
autismul si schizo..
(Abraham) la fel cu obiect
ii corespund fantasma
canibalica incorporarea
total a obiectului.
Relatia de incorporare
este partiala.
Relatii de obiect intens
ambivalente de dominare+
control al obiectului (de
care pe care).
Exista iubire de obiect dar
ea este limitat de
complexul de castrare;
aceasta limitare deriva din
suferinta narcisica,
rivalitate si revendicare,
are ca rezultat tipul de
iubire isterica.
Iubire de obiect limitata de
mecanisme ale tulburarii
incestului.
Oiubire elaborata in care
celalalt exista separat (1),
independent chiar daca
nu-l mancam cu totul (2) ,
chiar daca facem uneori
ce spune el (3+4), chiar
daca nu-l controlam si
dominam total (3+4), pe
care il putem iubi si pentru
ca are ce nu avem noi, si
nu are ce avem noi (5), cu
atat mai mult cu atat mai
putin cu cat seamana bine
cu parintii nostri (6), si a
Puncte de fixatie
patologie
Autism + schizo
Patologia maniacodepresiva si in doliu si
melancolie.
Paranoia, + forme de
obsesionalitate.
Nevroza obsesionala si
mai putin paranoia
Patologia relatiilor de
obiect din isterie
Tulbuarea de conversie,
de relatie de obiect,
sexualitatea din isterie.
40
PULSIUNILE PARTIALE
Elementele ultime la care ajunge psihanaliza in analiza sexualitatii.
Fiecare se defineste printr-o sursa (orala, anala) si un scop.
Pulsiunile partiale sunt specii apartinand chiar pulsiunii sexuale in generalitatea ei,
termenul trebuie luat in sens genetic si structural.
P.P. functioneaza la inceput relativ independente unele de celelalte si tind sa se
uneasca de-a lungul vietii in diferite organizari libidinale.
Voaieurismul - Exhibitionismul
Voaieurismul:
Erotizarea, sexualizarea senzatiilor vizuale.
1. prin vaz putem fi sau ajunge la o
erotizare generala proprie sau a
altora.
2. Excitatia poate avea sediul direct in
ochi, sediul unor senzatii locale.
Scoptofilia = vaz.
Scopul la copil a privi a fi impreuna cu .
In perversiuni a privi un cuplu = a se identifica cu senzatiile, cu ce simte, fie cu un
partener, fie cu ambii parteneri.
Privirea = semnificatie distructiva = compulsiunea femeilor de a privi organele
sexuale ale barbatilor, locul in care sunt ele in viata sociala..
Are de-a face cu o atitudine castratoare a le privi pentru a le distruge, pentru a le feri
de propria tendinta de a le distruge = compulsia = ambivalenta.
Privirea = semnificatie orala = a manca pe cineva cu privirea= a-l incorpora, a-l
cuprinde.
41
42
Clivaj = desi stiu ca il am, o parte din mine se indoieste ca-l are, stie ca-l are.asta
apare in orice perversiune, un atac la realitate (in fetisism).
Goliciunea exhibata poate servi ca intimidare sau ca manipulare a celorlalti prin
gesturi magice..
Goliciunea are putere de dominare prin exaltarea celuilalt, sinceritatea absolutaforma de exhibitionism in relatiile sexuale.
Sublimarea exhibitionismului in arta dramatica.
Un bun actor nu se poate abtine de la placerea de a se expune, actorul trebuie sa
mai aiba si o capacitate de identificare cu personajul.
Fiecare pulsiune partiala poate fi expresia unui anumit ideal.
Cautarea perechii perfecte .
Doar o voce e importanta in rest nu are importanta cum arata partenerul.
Nevroticii sunt uimiti ii deranjeaza ceva din miscare.
Sadismul - Masochismul.
Sadismul:
Sadismul este placerea de a face rau, originea se situeaza in voracitatea instinctuala
a pulsiunilor pregenitale.
In comp. sadic un marcaj pregenital dat de faptul ca oralitatea+ fantasma canibalica
ce o insoteste este caracterizata de relatia de incorporare = prima relatie de obiect in
cel mai inalt grad ambivalenta nu poti sa incorporezi un obiect decat distrugandu-l
chiar daca la nivel inc. e vorba de o pulsiune pozitiva incorporarea este disparitia lui.
Nu e o dorinta e mod natural de a trai o relatie cu un obiect.
Personalitate vorace.
Sa avem cu ele o relatie flexibila.
Din oralitate din comp. de proiectie, eliminare.
Calitate incorporarea cu distrugerea, distrugere prin eliminare, evacuare.
Ambele intensa ambivalenta = comp. sadic, rel. sadica cu ob. fara ca sadismul sa fie
un scop in sine..
Marcajul oral pp. o alta forma de relatie sadica cu ob.
Relatie de dominare si supunere, intens ambivalenta ea pp. o mare doza de sadism,
ob. poate fi insuficienta subiectul traieste o stare de triumf.
Obiectul este neputincios subiectul este triunfator..
Evacuarea nu a obiectului exterm (mama, tata) ci a obiectului pulsional intern, a
excrementului.
Sadismul ataca narcisismul persoanei- valoarea ei.
Nu e o intentie de distrugere chin, ci o forma de relatie cu ob. dictata de caracterul
pulsional pregenital.
Toate pulsiunile pregenitale au in scopurile de incorporare anumite comp. distructive.
Aceste comp. destructive pot sa ia amploare si sa se transforme in trasaturi
persistente de caracter in functie de factorii constitutionali si de frustrarile excesive.
Grefat pe voracitatea naturala a pulsiunilor pregenitale, se poate dezvolta sadismul
insotit de o experienta traumatica. Orice sadic a fost initial o victima.
In devenirea omului pregenitalitatea ambivalenta nu e suficient sa faca din el un
sadic.
Pt. ca o persoana sa devina sadica e nevoie ca ea sa fi avut aceasta experienta
initial.
43
Masochismul
Placerea de a suferi
In masochism elementul distructiv pare sa fie dirijat impotriva propriului eu al
subiectului..
Masochismul ca pulsiune partiala isi are originea baza erogena in erotismul cutanat
sau muscular care este trezit prin excitatii foarte dureroase..
Masochismul cu baza sa in erotismul muscular- cutanat este masochismul erogen.
Masochismul erogen prima forma- constituie modelul sexual al perversiunii sexuale
cu acest nume.
Toate formele de masochism ulterioare sunt elaborari si dezvoltari ale acestui tip de
masochism.
Exista 5 moduri de a intelege masochismul:
1. actiune masochista = pulsiune si destin = pulsiunile
sadice indreptate impotriva propriului eu.
2. Actiunea masochista exprima faptul ca conditia placerii
este o suferinta prealabila sau ulterioara.
Actul masochist in sens magic este cel mai mic rau suportat sau provocat de noi
insine pt. a preintampina un rau catastrofic.
Comp. sacrificial= o invocare a damnarii pedepsei divine la care ne asteptam nu e
nimic meritor in sacrificiu, intrucat actul nu face decat sa ne ofere noua un confort
psihic.
3. masochismul poate fi o tarire anticipativa a suferintelor, a
putea trai suferinta in doze minime pentru a o evita in
doze maxime.
4. Masochismul ca transformare a suferintei fizice in placere
prin regresie la stadiul pasiv-receptiv.
5. Masochismul ca alinare prin suferinta a unui sentiment de
culpabilitate inconstient.
Luarea in considerare si urmarea masochismului prezinta o mare mportanta pt. ca
scopul manifest de auto distrugere pare sa contrazica principiul palcerii .
Analiza masochismului a nevrozei de esec, a nevrozei de destin, a reactiei
terapeutice (-) , a depresiilor consecutive unor mari succese, au format baza clinica a
celei de-a doua teorii a pulsiunilor:
Freud = dincolo de principiul palcerii distinge 3 forme de masochism:
1 masochismul erogen baza corporala si fiziologica in care se dezvolta
toate celelalte forme de masochism, lagarea placerii cu durerea, esentiala pt.
structurarea aparatului psihic- educatia copilului capabil de a suporta o anumita
doza de durere e esentiala pt. devenirea noastra ca oameni capacitatea poate avea
forme diferite forme se poate transforma in presiune sau sadism moral adresat
propriei persoane.
Autosadism Beno Rosenberg;
44
45
46
47
Isi uraste tatal = un moment de exhibitionism isi examineaza ore in sir trupul un
semn sa se faca sa simta inreaga. Sculptura = exhibitionism prin sublimare
Excese sexuale substitut de relatii afective.
Profita de relatiile pe care le are pentru a simti ca traieste.
Si in depresie defensa hipomaniacala, disperarea de a trai.
Rationalizarea lipsa de sensuri. = masochism erogen.
Spre deosebire de ca si cum el se plangea de lipsa elementelor tandre. Cand un
pacient se plange dovedeste o structurare a personalitatii parintilor ca si cum
parazitii se identifica prin identificare primara- imitatie automata cand ei sunt parazitii
afectivi, conflict de identificare..
Devalorizarea obiectului.
A simtit ceva cu prima persoana drept identificare.
Diferenta intre tulb.ca si cum si isterie : obiectul cu care se identifica istericul
face suportul unor puternice investitii libidinale. Ei nu se identifica cu oricine numai cu
persoane investite de ei ( transferential, au toate datele pulsionale, fraterne).
Ca si cum se id. Cu oricine intalnesc in jur, a exista pentru ei insisi.
Saracire a personalitatii totale , la isteric nu.
Blocaj de afect persoanele ca si cum incearca sa simuleze experientele altora.
Perceptia endopsihica noi stim despre noi tot timpul adevarul, preferam sa nu ne
amintim, intelegem, sa ignoram ceva ce stim precis despre noi.
Aparentele inseala asemenea refularii, vidul interior, blocaj.
Diferite reklatii de obiect melancolica, si pseudorelatiile de obiect la persoanele ca
si cum obiectele sunt la exterior, toate connflictele sunt duse pana la capat in
realatia cui ele.
Melancolie = obiectul identificarii a fost psihologic interiorizat si supraeul tiranic
continua conflictul cu ob. incorporat total, independent de lumea exterioara.
Conflictul cu supraeul este astfel evitat (inexistabil) deoarece in fiecare gest si
actiune ca si cum se subordoneaza primelor identificari si dorinte si ordinele unei
autoritati care n-a fost niciodata introiectata.
Ca sa fie introiectat trebuiie sa fie iubita relatia corporala de la corporal la afectiv.
Introiectarea o forma de pastrare a relatiilor si de evitare a unei separari absolute.
Personalitatea matura difera de ca si cum id. care sunt separate intre ele prin
clivaje la ca si cum care pot exista in una simgura fara sa stie una de cealalta.
Saracirea este data de refularea .
La nevrotic nu avem sentimentul de stranie, vid. , avem de-a face cu o personalitate
intreaga care nu seprima datorita refularii
Ca si cum = sentimente contradictorii, aparentele le vor contrazice, vid, (intuim) in
acest moment diagnosticul diferential nu va fi pus urmarind semne exterioare ci in
functie de ce simtim in relatie cu ei.
Caracter transferential semicastrat de efect afectiv pa care acea personalitate o are
asupra noastra.
Absent a investirii obiectului urmata de o neoformatiune a rel de ob . bazata pe
imitatie.
Ma port ca si cum as fi - dar nu iubesc;
Ma port ca si cum as intelege dar nu inteleg;
Ma port ca toti ceilalti dar in mine e un vid.
48
Supraeul = instanta de comanda si control care joaca rolul de eu cat timp acesta e
insufivient dezvoltat, supraeul are si rolul de a controla eul.
49
50
51
52
53
54
55
a.i. obiectul dorintei a devenit persecutor iar continutul fantasmei a devenit continutul
persecutiei.
Dorinta homosexuala pasiva s-a transformat in frica de a nu se abuza sexual de el.
Proiectia in paranoia: o perceptie interna este reprimata iar continutul acesteia dupa
ce a suferit o anumita deformare al oricarui scop e tot defensiv ajunge la constiinta
cu o perceptie a lumii externe. Deformarea care intervine consta intr-o inversare.
Ceea ce in perceptia interioara trebuie sa fie dragoste devine in perceptia exterioara
ura.
Cercetarile au exprimat faptul ca ceea ce a provocat imbolnavirea consta in esecul
pacientilor de a controla homosexualitatea inc. care a cunoscut o puternica activare.
Proiectia trebuie inteleasa ca operatia prin care subiectul expulzeaza din sine si
localizeaza in afara sa in persoane sau lucruri, sentimente, dorinte, particularitati
care ii apartin si pe care nu si le recunoaste sau refuza sa le accepte.
P. este un mijloc de aparare arhaic, situata in planul patologiei in special in paranoia
dar care este activ si in cotidian si mai ales este un factor de contribuire la
constituirea unor produse culturale.
Proiectia permite organismului sa se apere de excitatiile interne cu o intensitate
mare generatoare de conflicte ca si cum ar fi excitatii externe, exterioare.
In cazul fobiilor frica de tentatia sexuala se transforma in frica de trairile ce permit
subiectului sa le perceapa ca fiind exterioare, subiectul va evita sa mearga cu trenul.
La nivel cotidian tendintele de infidelitate sunt proiectate asupra partenerului ceea ce
genereaza o falsa gandire.
Ex: o profesoara avea dorinte puternice in copilarie sa aiba copii multi si se prezenta
ca fiind modesta, fara pretentii (ambitie invidie simt al concurentei se aplica cu
aviditate in actele cu alte persoane, indeplinirea propriilor dorinte prin obligare).
In copilarie dorintele ei s-au lovit de obstacole si au fost proiectate si nu refulate,
astfel incat realizarea lor era dictata de supraeu., daac se producea prin intermediul
altor persoane.
Gelozia patologica
Nu orice gelozie este patologica dar poate fi patologica si atunci cand nu exista. Tine
de propriile noastre tendinte de infidelitate.
Nu exista doar tendinte de infidelitate ci si tendinte homosexuale latente (genul de
femeie care-I place poate fi genul de femeie care a0ti vrea sa fiti, este mama cu
care rivalizeaza) Fie un obiect nrcisic fie unul oedipian in ambele cazuri fiind un
obiect homosexual psihic.
Psihoterapia transferului nu e tot una cu proiectia. E adevarat ca transferul pp.
proiectia unuiobiect intern asupra terapeutului dar transferul pp. si nevoia de repetitie
= nevoie de vindecare care si cu nevoia de elaborare psihica.
Dar proiectia poate aparea si indiferent de transfer prin atribuiri de intentii fantasme
personale atribuite terapeutului.
56
Identificarea
In sens psihanalitic se refera la relatiile dintre inc. a.i. relatia intrepersonala se
inlocuieste cu una intrapersonala.
Eul subiectului preia inc.anumite aspecte sau imaginea globala a persoanei cu care
se identifica.
Ex: faptul ca fiul reproduce comp. tatalui sau decedat nu constituie o expresie a
identificarii.
Daca fiul care face un lesin isteric, dovada ca eul copilului s-a identificat cu tatal mort
care a fost interiorizat.
Id. intervine si in doliu patologic, persoana care suprainvesteste interior in eul sau pe
cel decedat, iar reprosurile pe care le aduce celui decedat se centreaza datorita id.
impotriva propriei persoane.
Tipuri de identificare: 1 id. cu o insusire a obiectului (timbrul vocii sau un mod de a
privi );
2. id. cu o imagine globala a ob. (cazul in care s-a atasat de pisica si afla ca a fost
omorata ) adopta un comp de pisica.;
3.id. cu ob. in calitate de emotie :in isterie eul se id. numai cu imaginea partiala a
unui ob. dar si cu o emotie fantasmata Dora se identifica cu emotia orgasmului pe
care o fantasmeaza in legatura cu relatia sexuala.
4.id. cu agresorul utila nu numai psihologic dar si unei pedepse sociale.
Identificarea cu agresorul
Pentru a combate frica pe care o inspira, ob. este din lumea externa.
Ex. Un elev facea grimase cand era certat in fata profesorului, grimasa = expresia
deformata a nimicirii profesorului isi masca frica prin id. involuntara cu acesta.
Fetita care nu avea curajul sa paseasca in coridorul intunecos pt. ca-I era frica de
stafii.
Fratele ii da solutia sa devina ea insasi stafie, transformarea propriului eu in ob.
temut conduc la inlocuirea fricii cu sentimentul de siguranta.
Baiat se id. cu actiunea agresiva.
Vine la Anna Freud dupa ce fusese la psiholog in camera distinge diferite ob. o
gaura pe care o taie cu cutitul, o leaga cu sfoara, creioanele pe care le ascute mereu
reparandu-le varfurile.
Experienta Pitesti: spalarea de creier.
Aspecte :
1. transformarea victimei in calau (Gherla torturi fizice si
morale, se transforma in cel mai periculos dintre tradatorii
executati de comunisti).
2. Toti cei supusi experientei au devenit tortionari.
Important este cat au rezistat, simplu element social , singurii care au scapat = mortii
schingiuiti, sinucigasii.
Rezistenta individului sau colectiva s-a dovedit a fi nu numai inutila ci si daunatoare
pt. ca , cu cat rezistenta a fost mai mult convertita a fost mai profunda si durabila.
3. Adeziunea intima la ideologia comunista.
Fortul 13 , se facuse inca de mult mutatia = daca se putea
dobandi faricirea si raiul pe pamant de ce nu-l obtine si
57
58
Denegarea
Mecanism prin care subiectul neaga dorinte ganduri, sentimente deci realitatea
psihica interna in acelasi timp in care le formuleaza.
Denegarea se refera la realitatea psihica interna, trebuie diferentiata de negare sau
refuzul realitatii psihotic care este parte a delirului.
59
Ex; are un vis si nu stiu ce reprezinta aceasta persoana dar singur nu este mama
mea.
Apare o dorinta agresiva in acelasi timp negat :nu vreau sa va jignesc dar ce spuneti
este o porcarie.
Reprezentarea unei stari somatica foarte proaste, pentru ca tulbura subiectul el o va
nega imediat.
Amintirile pot apare de-a lungul terapiei care sunt amintiri de obiect din copilarie cu
un dublu potential. Pe de o parte ele contin elemente ale unor fantasme, dorinte,
sentimente refulate, si elemente care le neaga pe primele.
Dj vu, deja revu
Provin din acelasi proces defensiv. Este ceva ce traim acum si ne aminteste de o
situatie anxiogena din trecut depasind-o spunand ca prin asta am trecut deja. Situatia
reala de acum ajuta la defensa impotriva angoasei nu e a angoaselor meleci a
perceptiilor mele.
Amintirile comp. au rol imp. Si ca scop facilitarea denegarii. Aici intra si minciuna care
impiedica adevarul intr-un fel sau altul. Aici lucrurile sunt subtil complicate prin
minciuna se introduce un martor, daca martorul crede ceea ce I se spune este pentru
mincinos o dovada ca realitatea poate fi alta decat cea stiuta de el si deci datele
realitatii interne si ale memoriei pot fi falsificate. Foarte multe minciuni nu au scop
pervers ci unul defensiv.
Anularea retroactiva
Mecanism psihologic prin care sub. Face eforturi sa anuleze retroactiv ganduri,
cuvinte, gesturi, acte infaptuite; el foloseste in acest scop un gand sau un comp. cu
semnificatie opusa.
Exista doi timpi si 2 conceptii de interpretare (niveluri) de conflict una punand
accentul pe conflictul intrerpersonal in care se gaseste in ultima analiza ambivalenta
iubirii si urii, cealalta situand conflictul dintre pulsiune si eu capabil sa gaseasca un
aliat intr-o pulsiune opusa celei de care se separa.
Patologic are drept obiect realitatea insasi a actului care ar trebui suprimat in mod
radical. Procedand ca si cum timpul nu ar fi ireversibil
Ex. nu am vrut sa spun asta.
Omul cu sobolani reaseaza o piatra pe strada pe care initial o luase pt. ca masina
prietenei lui sa nu se loveasca de ea..alteori actul de anulare e contaminat de actul
pe care incearca sa-l stearga..
compulsie cu aspect magic, toate comp. care reprezinta o ispasire, nu este decat
expresia unei anulari magice..
acest act poate fi repetat nedefinit pana ce dispare din interior orice urma a pulsiunii
originare.
Toate penitentele sunt date in functie de tensiunea pe care o poate subiectul suporta.
Angoasa este imensa.
O semnificatie apare atasata actiunilor sia titudinilor care vizeaza anularea unei
distrugeri imaginare (reparatie) care pot sau nu sa franeze puseele sadice.
Nevoile de reparatie pot fi satisfacute si prin acte artistice daca nu esueaza in
ritualuri obsesionale.
60
61