PSIHOPATOLOGIE PSIHANALITIC

NOTE DE CURS
2001 2002
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU
PROF. PSHANALST - VERONCA ANDOR
1
CUPRINS
Obiectul psihopatologiei psihanalitice / 3
Pulsiune / 5
Psihanaliza ca terapie / 6
Psihanaliza salbatica / 6
Relatia nevoie- dorinta / 7
Dezvoltarea mintala / 8
Caracteristicile nou nascutului / 8
Perceptia primara si identificarea primara / 10
Caracteristicile Eului arhaic / 11
Dezvoltarea motricitatii / 14
Angoasa / 15
deile de angoasa ale Eului arhaic / 16
Mijloace pe care Eul le pune in joc angoasa rebela / 17
Gandirea si dezvoltarea simtului realitatii / 18
Versantul psihologic al unei dezvoltari normale / 21
Aparatul psihic / 24
Caracteristicile sexualitatii infantile / 25
Stadiul oral / 27
Stadiul anal / 29
Stadiul falic / 31
Problema fricii de castrare la femei / 31
Conceptul de "mama si functia acesteia / 32
Angoasa de castrare / 35
Stadiul falic la femei / 37
Puncte de fixatie, relatii de obiect, stadii psihice / 40
Pulsiunile partiale / 41
Voaieurismul /41
Exhibitionismul / 42
Sadismul /42
Masochismul /44
Dezvoltarea principiului realitatii / 45
Diverse tulburari afective si relatia lor cu schizofrenia / 58
Descompunerea aparatului psihic / 77
Anna Freud ( mecanisme de aparare ale Eului) / 83
OBIECTUL PSIHOPATOLOGIEI PSIHANALITICE
2
Ce este psihanaliza = o teorie a aparatului psihic si a functionarii psihice, o terapie
a bolilor psihice si este o metoda de cercetare a functionarii psihicului uman ;
Metodele contribuie la cunoasterea omului sanatos sau suferind de simptom.
Nu trebuie sa facem o diferentiere a omului care prezinta simptom si a celui care nu
prezinta ( ca in medicina, legile care guverneaza somaticul sunt la fel doar daca
intervene animate accidents se declanseaza boala) accidente simptomatice.
Charcot inceraca sa domine boala psihica si nu sa ointeleaga si folosea si o
tehica= hipnoza ( razboi, boala, medic ). Boala psihica a fost perceputa ca ceva
inabordabil, demonii din noi, sfintii erau asezati fie de partea demonicului sau
sacrului. Gandirea asupra bolii era imregnata de magie= caracteristica a gandirii
infantile; pentru lucrurile pt. Care omul nu are o explicatie el inventeaza un basm,
teorie un soi de coerenta aparenta.
Breuer are ideea de a o asculta pe o pacienta simtind ca el se apropie de un
inteles al sitomelor pana cand pacienta manifesta fata de el o atitudine pasionala, el
ii raspunde dar se sperie de reactia sa inconstienta.de ceea ce ar putea el sa
raspunda la inc. ei, pacienta face o sarcina isterica.
Primul lucru pe care l-a inteles Freud de la Charcot a fost existenta
inconstientului. Existenta inc. se releva printr-o forta irationala= onei pacienta se da
ordin ca la ora 5 sa deschida o umbrela si ordinul inc. l-a uitat. La ora 5 cineva este
in preajma pacientei si vede cum ea este cuprinsa de agitatie isi cauta umbrela si o
deschide de cateva ori; chestionata asupra motivului acestei actiuni ea inventaaza "
mi sa parut necesar sa vad daca ea mai functioneaza.
Explicatia este rationalizarea= atribuirea unui motiv actelor noastre; oricat am crede
in acest motiv el nu este totdeauna adevarat. Acest lucru dovedeste ca exista inc.
Motivul inc. al deschiderii umbrelei isi are originea la un prim nivel inc. in ordinul dat
si la un nivel mai profund tot in inc. in relatia regresiva, care caracterizeaza in mod
special actul hipnozei. Pacienta era absolut ignoranta in privinta motivului ei adevarat
si credea cu absoluta seninatate in motivul dat;
un impuls venit din inc. nu poate deveni act fara incercarea constienta de a-I
atribui un sens. => un impuls se poate transforma in act scurcircuitandu-si adevaratul
sens; daca un pacient nu vine la o sedinta, intarzie si zice ca e de vina masina =
rationalizare la nevrotic si o relatie de adaptare psihotica la realitate.
n relatia terapeutica cu istericele- . Aceasta pacienta nu stie nimic despre
terapeutul ei; . n ciuda acestui lucru ea dezvolta sentimente puternice.
In relatia pacient- terapeut se instaleaza o regresie si aceasta regresie
antreneaza cu ea toate sentimentele, trairile infantile ale respectivului pacient.
Balint a facut o experienta cu medicii pt. a vedea de ce unii medici reusesc cu
unii pacienti si cu altii nu; intelegand acest sentiment se intelege inc.. = rel
transferentiala.
Freud = 2 topici
I. topica
NC. = ceea ce ignoram despre noi insine;
PREC. = ceea ce poate fi oricand aduse la suprafata in constient;
CONST. = ceea ce credem despre noi insine.
Omul nu se poate impaca cu ideea ca nu poate controla alegerea destinului uman,
reactii de vehementa. Remarca sec. XX = omul e guvernat de motive care le ignora
si asta e inacceptabil; (istericele sufera de reminiscenta) ; toate istericele au suferit
de seductie incestuoasa ( teorie ).
3
II topica
Sinele = toata cantitatea de impulsuri inc. ale unui om, reprezentari, afecte,
nevoi pulsionale de care un om nu este constient fara ajutor.
Eu = relatia cu realitatea si cu sinele.
Supraeu = relatia transcendenta cu lagea morala.
Li se adauga 3 principii din fizica vremii: principiul placerii ( reducerea neplacerii care
poate fi neplacuta/ dureroasa) tensiunea e neplacuta si trebuie redoes, Barbara Law
principiul nirvana ( absent total de tension care inseamna moarte ) => principiul
constantei - constatam ca in viata nu reducerea tensiunii ci cresterea ei porvoaca
placere, nu reducerea excitatiei ci cresterea ei , sarcina travaliului psihic , pirmul scop
al dinamicii psihice. Exista pacienti care functioneaza dupa principiul nirvanei si care
par sa nu suporte nici un fel de tensiune ( impulsivi, cei cu crize clastice, toxicomanii
=> toata psihologia adictiei ) , pentru ca reducand orice fel de tensiune prin mijloace
externe si interne ei par s traiasca de la o clipa la alta fra s-i contientietizeze
via[a ci doar s reduca toate tensiunile ntr-un anumit punct n care dependen[a
nseamn sinucidere.
Punctul de vedere dinamic= func[iile psihice sunt manifestri ale organismului
viu.= iritabilitatea;ele trebuie abordate din punct de vedere ca i sistemul nervos.
Schema de baz care capt i un sens metaforic este o excita[ie din exterior,
reac[ii motrice exercitarea cu rezultat n diminuarea tensiunii. La om excita[ie vine i
din interior. Numai la om constatm for[a care se opune descrcrii. Fr aceasta
nu ar exista dect reflexe i comportamente instinctuale, ori ponderea instinctelor la
om este redus la func[iile de autoconservare ( diferen[a ntre pulsiune i instinct).
Psihanaliza i propune s studieze for[ele de inhibi[ie general i efectele lor asupra
tendin[elor de respectare.
Dinamic- reac[ia dintre for[ i conjtra for[. Pentru c omul nu se nate dect
cu for[ele, nevoile pulsionare rezult c orice explica[ie este o explica[ie genetic,
psihanaliza studiaz originea n termen de proces, dezvoltare, progres i regresie.
Dinamic- interac[iunea dintre for[e.
Puntul de vedere economic- cel care abordeaz for[a excita[iei, for[a pulsionar,
cantitatea de energie care este pus n joc n func[ionarea psihic; de exemplu, a ti
c o cantitate de excita[ie poate fi suportat, descrcat este o abordare economic,
atunci cnd vedem catatonici- su8nt inhiba[i.
Putem n[elege care sunt deosebirile, schimbrile ce apar n momente cruciale ale
vie[ii; acestea sunt pubertatea, meno i antorpauza, cnd intr n joc ceea ce e
important n psihanaliz, factorul constitu[ional ( for[a biologic cu care psihicul uman
trebuie s negocieze; reprezint bagajul hormonal; reprezint organe care sunt gata
-s primeasc o somatizare ( o conversie) for[a i complezen[a somatic
reprezint factori constitu[ionali).
Problema psihanalizei este ce face omul cu aceti dai constituionali, sarcina uman!
este de a tansforma exigentele interne i externe "n viaa psihic!.
PULSUNE
4
P. diferit de .( coala francez, englez traducnd i respectnd ezitarea lui
Freud).
Un animal este guvernat doar de instinct- comportament automat i preformat care
presupune dect o marj ngust de deliberare i adaptare la realitate. nstinct-
comportament ce nu presupune deliberare. Marja de deliberare este foarte mare
cnd nevoile instinctuale se manifest, oamenii ncep s delibereze ( nu este
sezonier).
nstincul sexual ajunge n contiin[a noastr sub form de reprezentri i afecte.
Acestea constituie emisarii psihici a instinctelor. Ele sunt rezultatul unei elaborri,
unui travaliu psihic.
P- reprrezentantul psihic al .
Ac[iunea pulsional este continu, cnd? Cum?- drama uman. Nesatisfacerea lui
nu pune persoana n pericol vital. Pericolele pot fi boala psihosomatic. nstinctul de
autoconservare- poate pune persoana n pericol vital dac nu este satisfcut.
Pulsiunea trebuie s fie evacuat(certuri)- principiul constan[ei.
Psihanaliza a aprut pe o baz impiric i se prelucreaz n continuare de un
empirism moderat. P- diferit de . n psihanaliz.
Dup ce a renu[at la haipnoz- extraordinara coeren[ a descoperit pacien[ii lui
Freud. Nu logic- coeren[ a reprezentrii incontientului pe care Freud le percepea
n discurs. n laten[a discursului monologul latent incontient-precontient totul se
leagm cu tot. Cura de vorbit- tratament- prima metod de cercetare-asocia[ia liber.
Fr asocia[ie liber n-am putea s vedem nimic. Ce sim[im n propriul corp n
prezen[a unui om-ENACHTEMENT.
Cnd vorbete-apar noduri de sens-puncte n jurul crora discursul se mic, se
opreete, blocheaz, se mprtie- ca i cum ar exploda.
Asocia[ia liber aduce un ir de reprezentri pe care pacientul le arre despre via[a
lui; afectele i reprezentrile nu sunt ntotdeauna mpreun- se lovesc de rezisten[a
intern.
Cnd asocia[ia liber este dependent de rezisten[e pacientul pleac. Libertatea
iluzorie- libertatea adevrat = pot s spun orice, la nceput angoasa, la sfrit
bucuria.
Pentru ca metoda s func[ioneze cel care cerceteaz trebuie s-i suspende
judecata moral, interesul direct real, fa[ de pacient i interesul erotic sau narcisic
fa[ de el. Suspendarea interesului personal permite o microscopie a vie[ii celuilalt.
PSHANALZA CA TERAPE
Reguli
5
1. RG. Asocia[ie liber
2. Banii- form de disciplin
3. Trebuie s te interesezi dac pacientul este format pentru psihanaliz. Nu
exist limite pentru terapie ci doar pentru edin[.
4. Spa[iul trebuie s fie cald dar neutru. Vindecarea, adaptarea la realitate,
cerin[ele fcute de familie, trebuie suspendate- nu avem nici un scop care s
priveasc exteriorul. Muncim pentru ca circula[ia de sensuri s fie ct mai
liber cu putin[- vindecarea. n orice tip de psihoterapie psihanalitic
scopurile exterioare trebuie suspendate pe tot timpul terapiei.
Erori stiintific in ca!r"l intrprtarii psihanalitic si a practicii#
1. Erori stiintifice:
modul in care medicul intelege expresia "viata sexuala.
Medicul poate intelege expresia in mod popular, conform nevoilor comune (needs)
nu se intelege altceva decat actul sexual in sine pare sa produca angoasa si
evitare.Psihanaliza a extins acest concept dincolo de aria sa stiintifica. Aceasta
extindere este justificata genetic.
Vom considera ca apartinand "vietii sexuale toate manifestarile (activities)
sentimentelor tandre care au ca sursa pulsiunile sexuale primitive, si chiar si acele
pulsiuni care au devenit inhibate in raport cu scopul sexual sau au schimbat acest
scop pentru altul care nu mai este sexual. => tandrete.
Din acest motiv este preferat termenul de psihosexualitate, pt a accentua faptul ca
factorul mental in viata sexuala nu trebuie trecut cu vederea sau subestimat.
Pe de alta parte, se cunoaste faptul ca absent satisfactiei si consecintele ei pot exista
si acolo unde nu este prezenta o lipsa a actului sexual..Tendintele sexuale
nemanifestate, isi gasesc satisfacerea substitutiva in simptomul nevrotic, adesea isi
gasesc o modaliatate neadevaratade descarcare, evacuare in actele sexuale.
2. Eroare:
desi psihanaliza evidentiaza drept cauza a tulburarilor nevrotice absent satisfactiei
sexuale, nu se opreste aici. Simptomul nevrotic apare ca un conflict intre doua forte
libidinale si refuzul sexualitatii si o refulare foarte severa.
Nu se poate considera ca satisfactia sexuala in ea insasi constituie un remediu
general valabil pentru suferintele nevroticilor. Multi dintre acestia sunt incapabili de
satisfactie. Daca ar fi capabili de aceasta daca nu ar avea acea rezistenta interna,
taria, forta instinctului ar arata calea catre satisfactie, chia daca nici un doctor nu ar fi
recomandat-o.
Este cazul pacientilor care daca nu ar fi avut aceasta rezistenta interioara fata de
masturbare sau legaturi amoroase ar fi luat una din aceste masuri inainte, fara a
apela la medic.
3. Eroare:
stabilirea diagnosticului.
6
Factorul somatic in viata sexuala este implicat in nevrozele de angoasa si
neurastenia.
Origine aeste in prezent si nu in conflictele din copilarie. Simptomele rezulta direct
din absent satisfactieie sexuale..
Terapia somatica poate fi o solutie.
Erori tehnice:
deea ca pacientul sufera de un fel de ignoranta, si daca cineva inlatura aceasta
ignoranta dandu- informatii legate de conexiunile cauzale ale bolii cu istoria vietii
sale, experientele din copilarie, el se va insanatosi.
Factorul patologic nu este ignoranta sa in sine, ci radacinile acestei ignorante in
rezistentainterioara, ea este aceea care a determinat pentru prima data aceasta
ignoranta si este cea care o mentine acum. Sarcina tratamentului este in a combate
aceasta rezistenta.
Daca informatiile despre inconstient ar fi atat de importante pentru pacient, el ar
putea sa se vindece ascultand prelegeri sau citind carti. nsa in urma informarii
pacientuluiapare de regula o intensificare a conflictului in el si o exacerbarea
aproblemelor pe care le are.
Deoarece psihanaliza nu se poate dispensa de aceste informatii trebuies indeplinite
doua conditii inainte de informarea pacientului:
1 pacientul trebuie sa fi ajuns in vecinatatea a ceea ace a refulat;
2. sa fi dezvoltat suficient atasament (tarnsfer) fata de medic pentru ca abandonarea
tratamentului sa fie imposibila.
RELATA NEVOE- DORNTA
Nevoia produce dorinta, insa dorinta este mai elaborata.
La nevrotici dorinta este inhibata iar nevoia refulata.
n adolescenta este un conflict nevoie- dorinta.
n nevrozaa ctuala exista o imposibilitate reala de satisfacere sexuala.tensiunea
creste si angoasa creste. Asta se intampla in razboi, inchisoare, armata pentru ca
subiectul regreseaza la stadiile pregenitale.solutia este homosexualitatea dar nu toti
o pot autoriza si de aceea unii sunt seductori iar altii victime cu toate consecintele pe
care le poate avea ulterioare asupra persoanei.
DEZVOLTAREA MNTALA
7
nceputuri = Eu arhaic / caracterul functionarii arhaice a psihicului.
Factori biologici;
Factori filogenetici;
Fctori de ist. ndividuala.
Achizitia modelului actual al functionarii psihice prin cercetarea din curele analitice,
si din obs. Directa a copiilor. Numai aa putem avea acces la stadiile timpului ale
dezvoltrii eului- dou dificult[i:
1. n curele psihanalitice n care nu se produce obligatoriu regresia la stadele
ini[iale. La nceput psihanaliza ca terapie cnd se lucrau doar cu nevroze
regresia era incaccesibil. Mai trziu borderline, psihotice au putut s
cerceteze stadii precoce pentru c la aceste persoane regresia poate fi mai
profund n cur sau n decompensrile psihitice ce pot aprea n timpul
terapiei.
2. Observa[ia direct a nou nscutului- ecran alb pe care adul[ii sunt tenta[i s
proiecteze propriile lor triri i mecanisme psihice de adul[i. Pentru ca
proiec[ia s fie diminuat este necesar ca psihanalistul s aib un eu foarte
bine conturat astfel nct limita dintre el i cellalt s fie suficient de clar.
Observarea direct a sugarului a fost fcut de psihanaliti i introdus n
trening la societatea britanic de psihanaliz.
ESTER BK, Cramer B.S.Lebovici au pus la punct o metod de observare a sugarului
i cuplului mam-copil. Cramer lucreaz n Elve[ia. S. Lebovici origine romn.
Observa[iile stadiilor arhaice n dezvoltarea eului- pot fi accesibile i n clinica marii
psihiatrii- psihoz n stri de intoxicare, epuizare, somn.
Stadiile eului
Eu- instan[a care asigur legtura intern-extern arat c eul i sim[ul realit[ii sunt
dou aspecte care se dezvolt concomitent de la nceput. Fenomenele mentale,
func[iile mentale pun progresiv stpnire pe stimul inter n i extern. Primele stadii pot
fi definite prin termenii de excita[ie- tensiune i destindere.
Dac eul se diferen[iaz exclusiv sub influen[a lumii externe se poate afirma c
teoretic c nou nscutul nu are eu.
CARACTERSTCLE NOU NASCUTULU
nfluen[eaz rela[ia de obiect asupra dinamicii pulsionale a individului, ce se petrece
n noi i cum pot cei care investesc n noi s influen[eze economia psihic
- complet neajutorat
- complet dependent de anturaj
- fr comportament prreformat n afara celui alimentar
- n permanent primejdie vital
- incapabil s se poat [ine n via[ cu propriile lui mijloace
- moare dac are o mam cu psihoz post partum. Dac dependen[a nu este
respectat, adultul de mai trziu nu va ti s se ngrijeasc singur i va avea o
rela[ie intens conflictual cu to[i cei de care va depinde via[a lui n toate
aspectele ei.
- Psihoticii- dependen[ ostil n care obiectul se opune iar subiectul nu are
alt form de adresare dect fuziunea vampirizant.
8
- ncapabil s perceap diferen[iat
- ncapabil s suporte tensiuni
- ncapabil s rspund adecvat excita[iilor externe
- Nu exist la el n[elegerea lumii interne prin percep[ie, coordonarea adecvat
a motricit[ii, un eu suficient de puternic pentru a suporta tensiunea i a amna
satisfac[ia
- Este inundat de stimul- reac[ii reflexe
Freud - 0tto Rank- n prima teorie despre angoas, bombardamentul cu stimul n
absen[a unui aparat de defens va fi modelul tuturor angoaselor ulterioare.
nstinctiv mama ncearc s asigure copilului un mediu apropiat celui intrauterin,
dac mama este bun va fi pentru copilul ei un fel de filtru de excita[ie pe care copilul
l va interioriza ulterior ca pe o piele, fiind primul organ n defens- func[ia de
parexcita[ie.
Acreasta capacitate de filtru a excitatiilor diminueaza in insomnii, stari de epuizare ca
si cele toxice.
Ea este dusa la o extrema de nedorit in stari de NHBTE si BLOCAJ ( cand nimic
nu iese din subiect si nimic nu intra- autism- catatonie.)
Primele momente constiente nu fac diferenta intre eu si non eu ci doar intre
intensitati diferite, tensiuni.
Atunci cand e constient, ceea ce se impune perceptiei, este tensiunea interna creata
de stimuli interni si externi.
ndiferent de unde vine stimulul, noi raspundem printr-o tensiune interna, indivizii
reactioneaza diferit in functie de tensiuni si reperzentari ale traumelor.
Realitatea nu e exclusiva.
Dat fiind ca copilul mic se trezeste doar cand starea de tensiune e mare si adoarme
la loc cand ea diminua, putem zice ca daca toate nevoile lui ar fi pe loc satisfacute,
functia realitatii si conceptul de realitate nu s-ar forma niciodata.
Cum se descopera ob.- cele care duc la satisfacere se formeaza Eul.
Descoperirea ob. pulsiunii si formarea Eului.
- sugarul mananca si doarme.
- I. #ensiune- foamea, calmata de altcineva si prin altcineva, primele scene ale
reprezentarii de ob. ar terbui sa ia nastere in stadiul de foame, cand primele
schite de $u, duc la intelegerea ca tensiunea poate fi diminuata de ceva din
exterior, atunci putem spune ca pt. prima oara sugarul are nevoie si sau
doreste un obiect
Daca mama e depresiva, excitanta- copilul are nevoie de ea, nu o doreste.

$As fi plcat ! acasa% !ar inca &ai a& n'oi ! i $
O relatie de ob. la acest stadiu primitiv exista in absenta obiectului.
Obiectul apare- satisface nevoia- apare somnul si nu mai e nevoie de el.
Acest mod primitiv poate sa persiste toata viata.
$A& n'oi ! cin'a &a folossc ! l si apoi il ar"nc(
sa cont. mame operatoare, care investesc prea putin si nu dau gesturile de
afectiune.
n prima faza nevoia creeaza obiectul.
Ob. exista, sugarul nu e constient. Ob.- momentul tensiunii si al foamei care
trezeste.
9
Momentul acceptarii absentei ob. in ac. interval de stare tensionala in care un sugar
isi asteapta hrana, inaugureaza constiinta realitatii.
Acest moment este la originea unei contradictii inerente naturii umane, nostalgia unei
stari lipsite complet de tensiune.
Nostalgia dorul de un obiect- echivaleaza cu o stare de excitatie.
Acest moment este momentul in care ob. devin dezirabile si reale.
Ex: mamele care nu-si lasa copii sa- si constientizeze dorintele.
Ele ar vrea sa traiasca in locul lor, fara diferenta.
Daca ob. e dorit si tensiunea mare- iubirea, dorinta unui ob. poate debuta cu ura lui
( cel mai inocent); este ostil dorintei.
Dorinta ob. poate debuta cu ura lui.
Concomitent cu aparitia constiintei ob. se produce si aparitia constiintei propriului
corp.
Separarea de ob. , tensiunea creata de foame , sete, produc 2 doua corpuri, 2
persoane, 2 realitati psihice.
Realitatea propriului corp in nevoie.
Realitatea propriului corp reprezentarile legate de corp sunt fundamentale pt. ideea
de Eu.
Odata cu constiinta realitatii propriului corp se creeaza un corp obiectiv si un corp
subiectiv.
Partic. Si reprezentarile mamei despre copilul ie, fapt evident in ,sindromul
membrului fantoma%, in tulburarea de schema corporala, in marea dificultate de a- si
asuma corpul sexuat ,al adolescenti, in anorexia nervoasa, de orice tip ar fi , in starile
limita &borderline' in care pacientii au convingerea unui continut toxic al corpului lor,
in nevroza- incapacitatea de reprezentare a ariei genital ( putem sa stergem o parte
a corpului nostru ).
PERCEPTA PRMTVA S DENTFCAREA PRMARA
Primele perceptii = primul tip de rel. cu ob..
Prima stare fara reprezentare de ob. ar putea fi ceea ce numesc = narcisism
primar = perceptia tensiunii si absenta , inexistenta ob., repliere, abs. Constiintei
realitatii.
Perceptiile primitive, caracterizate prin contiguitatea lor cu reactii reflexe motrice.
Perceptii ritmice = ritmul / prima forma de stapanire a lumii externe / baza
sistemelor de perceptie, memorie si originea unei constiinte mai diferentiata.
Odata facuta aceasta diferentiere, organul se poate proteja de un influx de excitatii.
Odata schita de defensa a Eului, aparuta aceasta poate replonja in somn ( f")a !
ralitat * = pastreaza o minima legatura cu realitatea, tot ce poate fi respins e
respins in somn.
dentificarea primara = functia Eului prin care incearcarea de a stapani si
intalege lumea din jur se manifesta prin imitat / nu e constienta = automata, inc.
tocmai pt ca inca nu este clar delimitata bariera dintre Eu si celalalt.
D. e responsabila de fascinatie in psihologia maselor.
D. = cea care explica in parte misterioasa transmitere intergenerationala a traumei.
10
O trauma nevrotica si starea ajuta leg. de ea, se poate transmite automat, gratie D.
primare, gratie nediferentierii dintre Eu si Non Eu.
Apare disolutia partilor: borderline.
,Catelul / eu sunt catel. Diferenta uriasa de , rea ca sora ei.
Nevroticul = ma simt.
O senzatie ce cuprinde in intregime ( o secventa) reprezinta ob. ,pune stapanire pe
subiect.
CARACTERSTCLE EULU ARHAC
Perceptia primitiva si identificarea primara (.P.)

.P. e responsabila pentru toate transmisiile intergenerationale pe 3 generatii, chiar
pt. ca se face automat si inconstient;
Copilul e locuit de fantasme,afecte,reprezentari, angoase pe care le are si mama lui,
tot inc.si la ea tot preluate de la parintii ei.
Numai bazandu-ne pe acest fenomen de .P.caracteristic relatiei precoce a
copilului cu obiectele din jurul lui putem sa ne explicam ceea ce JUNG sublinia ca
fiind capital si anume reprezentari universale. Evident ca mecanismul .P. serveste
ca mecanism psihic dar nu-i dam dreptate lui JUNG ca functioneaza generalizat
acest tip de transmisie.
Copilul e surprins de propriile lui reactii motrice si intr-o relatie simbiotica: corp la
corp, afect la afect cu mama lui si in cele din urma reprezentare la reprezentare.
n acest . stadiu obiectul nu exista independent pt. copil decat in scurtele momente
de tensiune generate de foamea care il trezeste. De aici, rezulta ca Eu- non-Eu nu
sunt in acelasi stadiu suficient determinate.Este si motivul pt. care .P. e posibila la
aceasta varsta sau in momente de simbioza mai tarziu cu alte persoane.
Pentru ca o caracteristica a Eului arhaic este nediferentierea Eului de non Eu,
putem spune ca $ul se confunda cu lumea sau ia toata lumea in el . Ajungem astfel
al o alta caracteristica a Eului arhaic, numita omnipotenta primara( se gaseste la toti
pacientii psihotici sau borderline, mai putin la nevrotici).
Omnipotenta primara= copilul e agitat, nu-si controleaza miscarile, tempoul lui
functioneaza fara controlul lui la inceput; daca anturajul e suficient de empatic si da
sens miscarilor reflexe ale sugarului, le percepe ca pe un apel si raspunde acestor
apeluri in mod diferentiat, sugarul le ve repeta cu unsentiment de omnipotenta al
gestului si a miscarii.
Sentimentul se observa in cultura popoarelor primitive, in gesturile si ritualuri. => ei
investesc gesturile cu o putere ca si cum ai ar chema de undeva indeplinirea
propriilor lor dorinte.
n aceleasi momente de non diferentiere eu-noneu se fomeaza doua mecanisme
contrare avand un singur scop: Eul placere pura ( e una dintre nostalgiile de baza
ale omului absolut vizibila mai ales in psihoze).
Aceste mecanisme de baza sunt: introiectia si proiectia.
ntroiectia este incercarea de a pune stapanire pe lumea externa de a o ingloba, de a
o digera, de a o face sa apartina interiorului.Este -mul pas, prima treapta, faza
obligatorie pt. posibilitatea de identificare cu obiectul de mai tarziu, o identificare
secundara = obiectul este atunci exterior, are realitate independenta.
.P.= obiectul inca nu are realitte psihica, independenta psihica pt. sugar.
dentificarea secundara= exterioara subiectului si independenta.
11
Ac. introiectie este o incercare de a fi intr-o perpetua si nesfarsita armonie cu ce este
in exterior.
Prin acest mecanism, spune FREUD , exista se pastreaza un sentiment oceanic
( o caracteristica a Eului arhaic), in care armonia e perfecta intre Eu si lume si in care
tensiunea nu este raspunsul pt. sentimentul religios, este integrarea in lume, in
univers si absenta mortii.Viata dupa moarte este o reprezentare a acestei nostalgii
de armonie infinita, nesfarsita cu universul.Ea raspunde sau este rezultatul unei
fantasme foarte prococe a persoanei si al unui sentiment foarte precoce. E inutil sa
combatem sentimentul religios pt. ca el exista in fiecare persoana in functie de
narcajele ei arhaice.
Se observa pregnant la delirurile mistice.Aceste trairi apartin oamenilor. Pt. unii acest
sentiment pare a fi singurul mod de echilibru relativ, cu sprijin interior.
Celalalt mecanism care contribui la edificatrea acestui Eu- palcere pura este
proiectia.Cu alte cuvinte expulzarea din Eu a tot ceea ce este neplacut, insuportabil,
in sas fel incat tot ce e rau ramane afara, tot ce e bun ramane in interior.
ntroiectia si proiectia perpetueaza si anuleaza separarea Eu- non Eu.
Proiectia asa cum se face ea in personana arhaica e caracteristica starilor psihotice
si prepsihotice, antreneaza cu sine o fragmentare a eboselor a schitelor de obiect
intern si face posibila dupa MELANE KLEN o dezvoltare arelatiilor cu obiectul intern
in doua faze: faza schzo-paranoida si cea depresiva.n prima faza exista un clivaj al
obiectului nu al Eului care in partea lui rea se proiecteaza toate partile lui rele ale
subiectului, e un atac violent cu expulzare.
Faza depresiva, este cea in care Eul subiectului, mai matur, poate sa suporte
obiectul si pe el insusi, poate sa suporte ambivalenta, poate sa-l ia in sine sa-l
repare.
Eul placere pura se realizeaza deci prin aceste mecanisme dar si prin capacitatea
halucinatorie a sugarului.Pt. ca proiectia si introiectia sa poata exista in sine e nevoie
sa existe cateva reprezentari( pt. ca se iau inauntrul reprezentarilor si afecte si se
expulzeaza reprezentari si afecte). Daca exista reprezentari oricat de putine ar fi ele
inseamna ca deja la copilul mic exista capacitatea de a-si reprezenta (halucina) in
absenta obiectelor (halucinatiile psihoticilor, sunt doar o manifestare a acestei functii
a Eului, de a halucina).
Hal"cinatiil= reprezentantul unei dinamici psihice in care capaciattea de
halucinare se manifesta astfel ca copilul foarte mic poate halucina neplacutul ca fiind
departe si placutul ca fiind aproape.
Satisfacerea halucinatorie e cea care corespunde, serveste Eul placere
pura.E extrem de important ca arhaic= pacient psihotic.
Satisfacerea nevoilor primare prin halucinare ( la copil mic pana apare sanul,
biberonul poate fi extrem de periculos.
Satisfacerea halucinatorie sub forma de reverii( de orice fel, inclusiv sexual)
nu pune subiectul in pericol vital, dar satisfacerea halucinatorie a faptului da. ( Omul
poate trai halucinator orice altceva in afara nevoilor de autoconservare), mai tarziu
copii pot inchide ochii ca sa nu fie vazuti, ei isi pot imagina ca sunt intr-o uniune cu o
forta pe care o simt atotputernica;in acest sentiment isi au originea nu doar
sentimentul religios ( sentimentul oceanic) patriotismul, aderarea la o ideologie, ideal
si stima de sine.
Pt. functionarea arhaica nevoia/narcisica de evaluare, autoevaluare, buna,
pozitia normala are urmatoarea schema:Eu placere pura realizat prin introiectie,
proiectie si halucinatie este echivalent cu Eul ideal.
12
Eul ideal e o fantasma arhaica caracterizata preponderent, in -mul rand de
omnipotenta ( a miscarii, a gandirii a cuvantului).Astfel ca putem spune ca pt. o
structura cu marcaj arhaic, stima de sine, echilibrul narcisic, se realizeaza numai in
uniune cu o forta externa transformata ca fiind extraordinara, astfelm ca copilul si
adultul imatur isi pierd stima de sine atunci cand pierd dragostea obiectului exterior
investit cu acest tip de forta.Acest lucru este vizibil in relatiile de tip pregenital,
caracterizate prin intensa idealizare a obiectului.
ata cum narcisismul primar,introiectia, proiectia, idealizarea si omnipotanta pun
bazele dinamicii narcisice ulterioare, astimei de sine si a dependentei mai mari sau
mai mici, totale sau partiale de aportul narcisic din exterior.
Dupa aport narcisic din exterior suntem cu totii in cautare, avem nevoie mai mult sau
mai putin de ac. continua alimentare din exterior a iubirii noastre pt. noi.Dar la
persoanele cu marcaj arhaic ac. nevoie e intensa, permanenta si de neandeplinit,
ducand la depresie, la vidare, la aproape anularea Eului ( ca si cum Eul ar exista in
masura in care aportul ar exista).Stadiul oglinzii la LACAN arata,descrie exact
importanta pe care o are in dezvoltarea narcisica a copilului privarea mamei.
Respectand legenda, putem spune ca mitul lui (arcis din fiecare dintre noi se
oglindeste in privirea mamei, este lacul lui, ceea ce inseamna ca daca mama are o
parere f. proasta despre ea insasi, s-ar putea sa se uite la copilul ei ca la un rebut,
daca are o parere f. buna se uita la el ca la un bulgare de aur.
Aportul narcisic e inc. poate sa lipseasca sau sa fie prea mult inca de la inceput.Aici
avem momentul paradei- copiii cei mai iubiti pot deveni si cei mai fragili narcisic chiar
daca iubirea aceasta ii face educabili, chiar daca fac totul ca sa se simta luminita din
ochii parintilor, se poate intampla ca ei sa depinda toata viata de cineva investit ( e o
realitate psihica, nu e nici buna nici rea )
C"& fac "n o& sa o+tina aport"l narcisic !in ,trior-
Mijloacele pot fi active sau pasive. Active inseamna prin forta (Napoleon, Alex. Cel
Mare, etc.) obligi pe toata lumea sa le recunoasca, sa nu aiba incotro, dar nu
tuturor le e accesibil, aceeasi cale cand ea e imposibila. Se porduce o
regresie la mijloacele pasive care sunt cele de supunere si suferinta.
Supunere = nu e o optiune ( in stadiul arhaic e o stare de neajutorare pur si simplu)
tine de un stadiu pregenital mai avansat ( in stadiul arhaic), supunerea
revolta- sentimentul ce apare intr-un stadiu superior si nu arhaic.
n primele zile de viata tot ce i se intampla copilului e suportat mai tarziu omul poate
alege poate sa suporte sau nu ( trebuie facuta diferenta intre stari): ( unii pacienti pot
regresa pana la aceasta neputinta din primele zile de viata ( nu se poate vorbi aici de
control, Eul nu are aici nici o putere, sunt stari care sunt imposibil de controlat de
catre pacient)).
Nevoile narcisice=> pastrarea unui mare grad de fantasma de omnipotenta,
pune Eul in imposibilitatea de a face o reglare, o autoreglare narcisica ulterioara. Pt.
ca prin defininire, fantasma, de omnipotenta inseamna putere fara limite.
Puterea fara limita ( fizice, psihice) este imposibila realist vorbind. Asta inseamna ca
un om cu un marcaj arhaic si cu o fantasma de omnipotenta f. puternica este in
continuare umilit, pt. ca in raport cu fantasma puterii absolute in care unii oameni
cred nu poti fi decat umilit. Ac. e legea ,tot sau nimic .) narcisic = daca nu pot tot
inseamna ca sunt nimic ( Eul e foarte fragil, totul se joaca la nivel arhaic, trebuie sa
avem o atitudine de continere pt. ca Eul sa poata creste incet, incet, si sa-si accepte
limitele.
13
A.ti accpta propriil li&it si a rn"nta la fantas&a ! o&nipotanta / a
rn"nta la o poziti intrna% n" !cizi * st sin)"ra sol"ti pt0 ca tot c faci in
'iata sa t hranasca narcisic si sa n" t "&ilasca narcisic0
C" alt c"'int !aca trai& c" il"zia ca p"t& tot% tot ti&p"l 'o& fi "&iliti0
Daca un om accepta in interiorul sau caiind umil inseamna ca tot ce i se intampla in
viata va veni ca un porgres, il va hrani narcisic. De ce se intampla toate astea?
Exista mame care datorita pozitiilor interne tolereaza bine limitele (normala la
nastere ) ale copilului lor; mame care tolereaza f. porst, pt, care neputinta sugarului
= un semnal vecnit din exterior care le trezeste un ecou al propriilor ei neputinte, o
retraire dureroasa care le face sa incerce sa accelereze trecerea peste etapele de
neputinta ale copilului lor, stimuleaza pastrarea fantasmei de omnipotenta.
Depinde de cat e de capab e anturajul sa contina neputinta, sa o urmareasca pt. ca
copilul sa si poata accepta limitele = sg. Conditie pt. a si le putea depasi.
DEZVOLTAREA MOTRCTAT SAU A CONTROLULU ACTV
Controlul activ este dezvoltarea coordonarii motorii.Dezvoltarea motricitatii
coordonate inseanna substituirea gradata cu acte a simplelor descarcari dezordonate
de tensiune. Ea se face in stransa corelatie cu maturarea aparatului senzorial si se
obtine interpunand timp, amanand reactia imediata la excitatie, crescand toleranta la
tensiune.Toleranta la tensiune care e o forma a ceea ce in psihanaliza se numeste
legare, se face prin mecanismul economic al contrainvestirii, mec. pe care unele
mame il stapanesc la perfectie intuitiv => copilul plange de foame, mam amana pt, a
ceste toleranta la frustrare dar in acelasi timp ii acorda o sunatoare ( contrainvestirea
) .nvestirea si contrainvestirea sunt mecanisme economice.Copilul e atent la
sunatoare si ajunge sa achizitioneze o toleranta la tensiune= permite tolerante
psihice fara a trece la actiune.mposibilitatea de a tolera tensiunea este caracteristica
structurilor dizarmonice, borderline si adictive, in care tensiunea tulb. descarcata,
calmata imediat, pe loc prin actiune sau prin substante ingerate.
Este unul din criteriile de care trebuie sa tinem cont atunci cand luam in terapie pe
cineva, pt. ca travaliul de pishoterapie va fi mai putin axat pe semnificatie si mai mult
pe separatia acestei deficiente a pacientului de a suporta tensiunea. Cu acelasi tip
de pacienti vom fitotdeauna supusi cererilor lor urgente la care trebuie sa raspundem
cu un cadru terapeutic extrem de ferm (in fiecare zi sa-i vedem de la ora 10 la ora.)
dar nu atunci cand vor ei, pe loc.Singur acest cadru si toleranta noastra la tensiunea
care se naste in ei intre ei si noi poate sa-i ajute prin identificare intr-o rel. terapeutica
continatoare, sa ajunga sa tolereze la randul lor tensiunea.Aceasta inseamna ca
atitudinea terapeutica in aceste cazuri este una de reparatie a fortei continatoare
materne ( fie ca ea a fost in exces, fie ca ea a lipsit , reprezentantul e acelasi).
ANGOASA
Neputinta biologica a sugarului, incapacitatea de a-si satisface nevoile, asaltul
excitatiilor interne si externe il pot plonja in stari de mare tensiune.
14
Putem pe buna dreptate sa numimstarile= stari traumatice = stari de excitatie care
deoaseste cu mult capacitatea de elaborare psihica si control a Eului: la sugar =
angoasa primara &).P.' = neputinta,neajutorare,lipsa de mijloace = Eu f. slab. De
cate ori angoasa invadeaza o persoana Eul e pe moment sau continuu neputincios
sa controleze, elaboreze cantitatea de excitatii exterioare.
A.P. se constituie ( stari psihotice)
1. modul in care e simtita tensiunea
2. din perceperea descarcarilor vegetative de urgenta, porduse involuntar.
Fiind de acord cu OTTO RANK FREUD a sugerat in prima sa teorie despre
angoasa ca e experienta nasterii, traumatismul nasterii este la oirginea sindromului
anxios primar.El descopera asemanarea crizelor de angoasa cu crizele isterice care
reprezinta de fapt repetarea unor reactii asemanatoare din trecut si care apar in
prezent ca lipsite de sens, reprezentare, motiv.
A.P. nu este creata activ de catre Eu- este rezultatul cantitatii de excitatie care
depaseste Eul si in masura in care, este resimtita constient ea este suportata pasiv,
indurata.
( nu trebuie sa fortam vointa pacientului ci doar sa fim acolo, sa continem angoasa
primara)
Angoasa psihotica e indurata , Eul e neputincios.
Acest tip de angoasa <= din excesul de excitatie, este caracteristic si nevrozelor
traumatice.
Primele nevroze traumatice au fost nevroze de razboi. Conceptul a fost extins la
toate marile traume, generate de accidente, in care capacitatea de a elabora a Eului
a fost depasita.
Cunoscand etiologia acestor stari care pun accentul pe economia psihica s-a
inventat si terapia acestor stari, terapie care instrumentalizeaza modalitatile naturale
ale Eului in conditii traumatice.
Aceste modalitati naturale sunt continerea&bratele intinse, noua piele, sa-l tinem sa
nu explodeze', repetitia &trauma se repeta pana poate fi continuta de terapeut',
chatarsis-ul* eliminarea cantitatii excedentare excitatiei, vorbitul despre trauma*
legarea excitatiilor de reprezentari de idei , acordarea de sens unei stari aparent fara
sens.
Acest tip de terapie naturala o putem folosi ascultand si continand cat are nevoie sa
repete sa retraiasca si sa inteleaga pacientul.
A. P. resimtita de sugarul neajutorat nu este produsa de Eu si nu contine ideea de
pericol.Cum se naste ideea, capacitatea de a simti, de a sti, anticipa pericolul.?
Cum se rece de la A.P. la cea de obiect = teama?
Copilul invata cu ajutorul anturajului dar si prin maturare sa inlocuiasca descarcarea
automata prin miscari adecvate din ce in ce mai coordonate.El devine din ce in ce
mai capabil sa suporte o pauza (timp intre excitatie si reactie), devine mai capabil sa
tolereze grade din ce in ce mai mari de tensiune.Se creeaza un spatiu intre excitatie
si reactie, spatiu in care copilul poate face incercari => sunt o dovada a actiunii Eului
si a capacitatii lui de a stapani afectele si nu a se lasa stapanit de ele.Afectele sunt la
origine sindroame arhaice de descarcare care iau locul actiunilor voluntare in
anumite conditii excitante.Odata cu maturarea Eului, afectele nu se mai descarca
automat si in intregime, ci sunt puse in slujba Eului in scop anticipativ.n acest fel,
odata cu aparitia capacitatii de anticipare se poate ivi si i!a ! pricol.
Anticiparea este desigur insotita de afect= angoasa, dar cu intensitate minima ne
punand subiectul intr-un pericol real.
15
n aceasta anticipare poate rezulta un comportament intentional adaptat sau
capacitatea de excitatie utilizata in anticipare poate fi mai mare si poate produce
simptome = paralizii, inhibitii,blocaje.- Eul a ajuns la ideea de pericol, cantitatea de
excitatie nu-l mai excede, iar in al doilea caz cantitatea de excitatie e la jumatatea
drumului.
n al doilea caz, in care Eul produce simptome in loc sa produca comp. Adaptat, are
de-a face cu angoasa nevrotica , in care anticiparea pericolului intern produce
automat panica exact ca si situatia reala pt. ca Eul nu e inca suficient de capabil sau
isi interzice sa-si reprezinte si sa elaboreze aceasta excitatie.
DELE DE ANGOASA ALE EULU ARHAC
Continuturile ideilor de angoasa ale Eului primitiv, sunt determinate de natura
biologica a angoasei (excitatie interna) si de caracteristica animista a gandirii.- pt. ca
Eul primitiv, indiferent cand se manifesta el ca atare, anturajul, mediul cu aceleasi
scopuri pulsionale, instinctele, ca si ale lui, dar mai puternice.Aici isi are izvorul
1l)a Talion"l"i(, care spune ca o actiune poate fi anulata numai printr-o actiune
identica, la care trebuie supus primul autor .
Recunoasterea in caracteristica Eului primitiv (gandirii) si celelalte conditii necesare =
slaba diferentiere Eu- non eu sunt (proiectia si introiectia).
$ul slab nu face diferenta intre $u si obiect &realitate' aceasta nediferentiere face
posibila proiectia iar ceea ce se proiecteaza in exterior sunt scopurile pulsionale,
care in aceasta faza sunt extrem de violente si intense.
Daca legam angoasa pirmara de neputinta sugarului, incapabil sa-si satisfaca singur
exigentele pulsionale, ar rezulta ca prima teama ar fi teama preverbala de a indura
noi stari traumatice. De aici ar rezulta ideea ca propriile noastre exigente pulsionale
sunt periculoase pt. Eu . Aceeasi idee face parte din teoria psihonevrozelor.Chiar
daca inainte de formarea Supraeului, Eul nu e ostil pulsiunilor dar are angoasa
(teama) de invazia exigentelor pulsionale.
nainte de Oedip, (in pregenital si arhaic), Eul se simte anihilat inainte de
culpabilitate- angoase care tin de functia arhaica.
Se intampla asa pana Eul poate deveni stapanul pulsiunulor lui, daca reuseste
anxietatea ar trebui sa dispara.
La persoanele nevrotice anxietatea persista ea nu e o angoasa primara.E rezultatul
altor tipuri de angoasa care blocheaza cursul natural al excitatiilor si transforma ceea
ce ar trebui sa fie placere in neplacere.
Ta&a ! a pir! !ra)osta 2 an)oasa n'rotica
Dra)osta 'nita !in ,trior intarst E"l% il fac capa+il sa faca fata an)oasi
can! a !isp"n !ispar% E"l s si&t saracit si sla+% o n'oi ! forta pt0 E"0
Un E" i"+it st "n E" car s t& ! a+an!on = poti sa te temi ca pierzi doar
ceea ce ai, nu ai cum sa pierzi ceea ce nu simti pt. ceva, cineva.
Psihopatii, amenintarea cu pierderea iubirii nu functioneaza in cazul lor, copii
neiubiti nu au ce pierde, copii care nu au simtit niciodata iubirea, caldura
paterna sau materna.
16
MJLOACE PE CARE EUL LE PUNE N JOC PT . A FACE FATA
ANGOASE REBELE
Rptitia acti'a / joc la nesfarsit ) , a doua teorie a pulsiunilor lui FREUD , in
care nepotul lui exersa separarea de mama lui, existenta pulsiunii de moarte.
Dra&atizara 3 jocul si anticiparea, - dramatizare, creste distanta sub. Fata
de excitarea interna sau externa si capacitatea lui de a elabora( cand jucam un joc
cu aerul ca nu e al nostru, sau o scana care seamana cu viata noastra, doar ne
punem in joc => tehnica psihodramei = distanta, doar o parte din el e pus in situatia
tensionala, traumatica).
Toate mijloacele diminueaza angoasa si dau Eului placere functionala a exercitarii de
control si autocontrol. Aceasta placere se explica economic prin incetarea cheltuielii
de energie asociata cu angoasa iar subiectiv este un triumf al Eului.
( cand copii cer la nesfarsit sa fie aruncati in aer si prinsi in brate,e pt. a-si stapani
angoasa , a se simti triumfatori, salvati)Poate sa persiste toata viata, poate fi la
originea pasiunii pt. sporturi extreme.De placerea triumfului Eului care-si stapaneste,
domina angoasa.
FREUD 1895, " Psihicul atrage afectul de angoasa cand se simte incapabil sa
lichideze o tensiune de provenienta externa printr-o reactie adecvata, Eul ajunge la
nevroza de angoasa atunci cand e incapabil sa reduca la constanta sa egalizeze
excitatia de origine endogena. El se comporta ca si cum ar proiecta acest pericol in
exterior o) construirea unei fobii este un succes al Eului, el scapa de angoasa, o
fenteaza in exterior si o poate evita.
.) structural sediul angoasei este in Eu.
n 1896 " .) al angoasei nevrotice, ce e repros pt. o actiune sexuala infantila se
transforma in rusine, daca mai afla cineva cu noanta ei narcisica (nu sunt eu de fapt),
angoasa hipocondriaca ( care sunt oare consecintele actiunilor mele sexuale asupra
propriului meu corp), angoasa sociala, Supraeul e proiectat in social, angoasa
mistica = D-zeu vede si pedepseste, delir de observatie, invariabil trait in adolescenta
( cand cred ca se vede pe corpul meu ca m-am masturbat), angoasa de tentatie- Eul
constient de slaba lui morala ( adolescenta, se evita locul de tentatie pt a nu cadea in
pacat.)
GANDREA S DEZVOLTAREA SMTULU REALTAT
Gandirea in stadiul Eului arhaic si consecintele ei asupra anumitei patologii
Odata cu aparitia primelor schite de Eu apare si constientul; momentele de
constienta ale noului nascut sunt legate totdeauna de tensiuni, respectiv de foame la
inceput; desi noi avem sentimentul ca functionam continuu constient, metapsihologic
vorbind avem doar momente constiente care se inlantuie; dovada e ca intre ele pot
sa erupa continuturi inconstiente care ne surprind ca si cum ar veni dintr-o regiune a
17
fiintei noastre care ne este necunoscuta; Posibilitatea de avea lapsusuri, acte ratate,
vise constituie un reper de sanatate psihica in sensul ca Eul permite circulatia
relationarea libera in psihic intre constient si inc. Prin ebose (schite) de constient,
alcatuiesc un constient non verbal in care regasim caracteristicile Eului arhaic, care
sunt :
1. concepte foarte vagi;
2. similarul echivalent cu identicul;
3. partea luata ca tot;
4. concepte bazate pe reactii motrice comune.
Aparitia constientului nu inseana in acelasi timp si aparitia functiei care face
posibila proba realitatii desi facultatea de a recunoaste de a iubi, de a se teme de
realitate exista deja, in acest stadiu exista deja posibilitatea relativa de a face
diferenta inter intern si extern.
Principiul realitatii, functia proprie realitatii se dezvolta odata cu facultatea de a vorbi
care duce la dezvoltarea gndirii si serveste Eul in efortul lui de a intelege si de a se
adapta la realitate, la exterior.
Concluzie: are loc in aceasta perioada un proces de deplasare de la
fantasma emotionala ( halucinarea dorintei) la realitatea sobra; aceasta adaptare are
ca scop combaterea angoasei primare.
Toata viata acest tip de deplasare care este in natura dezvoltarii genetice a Eului
poate fi folosita si ca defensa, o defensa patologica de acest fel o intlnim la
obsesionali la care se observa evitarea oricarei emotii prin intensa utilizare a gndirii,
intelectului, logicii, a ideilor; putem spune ca la orice persoana la care simtim un
effort incrncenat de a explica logic orice este o persoana ce se teme foarte tare de
afectele ei, ale altora,in acest caz practica a dezvoltarii ( care e natural) isi gaseste
originea in terapia cognitiva.
n aceste persoane se trece de la omnipotenta gndirii la omnipotenta cuvntului.
Terapia se traduce si printr-o exignta afectiva care se poate pastrade-a lungul vietii:
aceea de a fi inteles fara cuvinte; primele cuvinte sunt cuvinte care exprima,
condenseaza in ele insele, aproape toata viata psihica, stari, dorinte, relatii. Acest
marcaj arhaic al omnipotentei cuvntului poate fi observat si mai trziu in anumite
ritualuri ce ne fac sa credem ca anumite cuvinte isi pastreaza pna trziu puterea
magica originara: cuv. obscene, injuraturile, formulele solemne, poezia. n toate
aceste aceste categorii se exprima relatia ambivalenta, idealizata functionala asa
cum este ea in primele stadii ale dezvoltarii Eului, cuvinte obscene sunt destinate
anihilarii, reducerii lor la nimic, formulele solenme, leaga lumea intr-o lume ideala un
grup de persoane, poezia, transmite o stare.
Dezvoltarea gndirii concomitent cu dezvoltarea Eului tind sa reduca doua reactii
arhaice: 1. impulsul spre descarcarea automata a tensiunilor;
2. tendinta la satisfacerea halucinatorie a dorintei care se reduce incet
incet la imaginarea evenimentelor si mai tarziu la simboluri abstracte ale acestor
evenimente.
Reducerea tendintei la satisfacerea halucinatorie este extrem de imp. pt.
autoconservare => un copil care este tinut fara mancare are teoretic doua posibilitati:
ori doarme incontinuu visnd laptele ( senzatiile date de lapte nu are conceptul de
lapte pana cand moare / tensiunea il trezeste si il face sa revendice din realitate o
satisfactie reala, mai trziu la adulti cei care se multumesc cu halucinarea unei
dorinte fara sa lupte sa se realizeze pot sa si moara, se pot vedea in adolescenta,
18
stari psihotice, anorexice, si in momente de adormire, intoxicare, oboseala (si la om
normal).
Gndirea prelogica arhaica se caracterizeaza prin:
1. G. magica => marcaj arhaic, a gandi = a infaptui a dori = a avea, a face
ceva = a ti se face acelasi lucru. Se intalneste la anumite persoane carora le este
suficient sa gandeasca un lucru fara sa il mai faca, doresc, deci trebuie sa-l am
( toleranta scazuta la frustrare).
Atunci cand este vorba de iubire- a iubi pe cineva ]nseamna a fi iubit ceea ce in
proba realitatii niciodata nu se adevereste.
* Legea talionului si legea iubirii.
Gandirea secolului XV se bazeaza pe acest tip de gindire( 100 de ani o sa iubesc
;si nu se va intoarce) = Celalalt nu exista .
2.Gesturile magice- in spitalele de psiatrie gesturi menite a chema
indeplinirea unei dorinte.
3.Simbolismul- face parte din gandirea logica primitiva si este generat de
procesul primar, face parte din mijloacele ce constituie gandirea prelogica-
intelegerea lumii, emana din temeri si exigente institnctuale; Astfel ca stimulii care
provoaca aceleasi raspunsuri sunt considerati identici; Revenim deci la partea pentru
intreg, similitudinea pentru identitate, identitate prin raspunsuri emotionale.
Simbolurile apar si in nevroze- aceasta se explica prin capacitatea eului de a utiliza
mijloacele regresive care apartin unui stadiu arhaic pentru a face constienta o
imagine, adica o reprrezentare si a lasa in inconstient o idee inacceptabila; Natura
regresiva a deformarii prin simboluri explica doua lucruri:
a) Simbolurile ca si sindroamele afective sunt comune tuturor fiintelor
umane ca reziduuri ale unei perceptii arhaice a lumii.
b) Gandirea simbolica se manifesta atat defensiv cat si un sfert de
regrresie. Eul are o capacitate de a circula pe propria lui axa de
dezvoltare si de a utiliza mijloace in diversele sale stadii de
dezvoltare. Acest lucru este foarte important- regresia nu este
automat si definitiv un lucru rau ca este naturala si uneori chiar de
dorit- un adult care nu se poate juca ne pune multe semne de
intrebarre, ca si un copil care nu se poate juca- nu s-a jucat
niciodata. Aceasta faza a gandirii prrelogice este superioara si mai
adecvata decat procedeele de descarcare automata. Acest proces
se desavcrseste numai prin achizitia limbajului dar si dupa achizitia
lui pot sa apara fenomene psihice ce tin de eul arhaic si de gandirea
prelogica si nu numai in simptome ci si pentru a se substitui unei
realitati neplacute.
La copilul mai mare si la adult cele doua moduri de gandire au doua functii
diferite:
a) Anticiparea probabilului
b) Anticiparea dezitrabilului
Anticiparea dezirabilului si a probabilului fara trecere la act se numeste
fantasma si face parte din activitatea preconstienta din capacitatea de reverie.
Sunt evidente fantasmele care substitut de realitate in isterie si actiunea logica ca
substitut de rrealitate in obsesie- viseaza putin.
19
nstaurarea principiului realitatii nu se face numai animand, descarcarea ci si a
bolii complet anumite descarcari fiind constituirea unui aparat antidescarcare, un
aparat defensiv impotriva pulsiunilor care la prima vedere paradoxal, creierul care
cauta satisfacerea nu se opreste la o pura activitate de adaptare la realitate avand
pana la momentul potrivit descarcarea- blocheaza anumite impulsuri pulsionale
pentru ca:
1. Neputinta nou nascutului poate lasa in stari traumatice teribile cand anturajul
nu este la dispozitia lui- din cauza neputintei primare Eul blocheaza trebuinte
pulsionare pentru ca angoasa primara sa nu revina.
2. Pentru ca amenintarile si defensele se transmit din exterior in modul discret si
misterios de la parinti spre copii se transmit angoase de pericole reale ( foc,
apa, frig) este normal sunt obiectiv constiente. Cum se transmit pericolele
instinctuale pentru adulti se transmit fara vorbe, in act (de la inconstient la
constient) (exemplu, un copil care pana la 10 luni nu a fost pupat pe burtica-
poate avea mai tarziu o angoasa teribila,sa-si blocheze orice fel de excitatie la
acest nivel). Bloca4"l &oral se transmite de la parinte la copil.
3. Mecanismul proiectiei face din mediul inconjurator o lume ostila care trebuie
sa impiedice descarcarile pentru a se salva de legea talionului.
4. Exigentele Supraeului arhaic-nu este totuna cu Supraeul post Oedipian ci un
Supraeu crud, violent ce aplica legea talionului. Dezvoltarea simtului realitatii
este impiedicata de o multime de miscari psihice conflictuale contradictorii,
este demonstrat de angoasa, dorinta, proiectie si improiectie. Dezvoltarea
simtului realitatii a denaturat intotdeauna exigentele personale de aceea Eul
covirsit de aceste exigente, de insuficvineta diferentiere intre Eu si
celalalt(obiect) insuficienta diferentiere observata in proiectie si intruectie;
tendinta la regresie, la halucinarea dorintei si la fantasme compensatorii,
tendinta la retragerea din realitate persista in grade mai mici sau mai mari
toata viata, la orice om. Putem spune ca in raporturile lui cu realitatea Eul o
evita prin retragerea sau opteaza pentru fuga in realitate in detrimentul
perceptiei vietii psihice interne. Daca ne vom focaliza pe functia realitatii la o
persoana se observa ca sau fuge de realitate sau fuge in realitate, este
caracteristica persoanelor cu o vulnerabilitate psihosomatica. Sunt persoane
care sunt in vesnica actiune, au vesnic ceva de facut care nu pot vorbi
niciodata despre ceea ce simt pentru care lucrurile nu au o semnificatie
afectiva ci una complet obiectiva, persoane ce nu pot visa la bani ci trebuie
sa-i aiba, fug de lumea lor interna de afectele lor; Asta face ca orice afect
neelaborat sa ramana in corporal sa nu aiba acces la simbol, la metafora, la
psihic; raminerea in corporal presupune descarcari in corporal, deci intensa
predispozitie la boala si este specifica celor din psihosomatica cu gandire
operativa care se explica cu lux de amnanunte ce sunt in interior dar nu o sa-ti
spuna cu ce gust s-a trezit dimineata. ntre acesti doi poli adaptarea la
realitate devine o notiune relativa, fluida pe parcursul unei zile, vieti un eu ar
trebui sa treaca cu usurinta de la un an la altul (exemplu accident de masina,
nu este un lucru intamplator, nu putem sa ramanem la volan; alteori trebuie sa
ne retragem cu noi insine, sa ne ascultam) caracteristicile eului arhaic-non
diferentierea eu non eu- omnipotenta miscarii gandirii si cuvintului,
identificarea primara- mecanisme de introectie si proiectie, gandire prelogica
si simbolist.
20
VERSANTUL PSHOLOGC AL UNE DEZVOLTAR NORMALE N PRMELE
MOMENTE DUPA NASTERE.
Dstinl p"lsi"nilor
Cum putem recunoaste in primele etape ale dezvoltarii Eului in patologia
grava psihotici. Caracteristicile contactului terapeutic cu spihotici. Un diagnostic
poate fi pus atat pornind de la simptome, cat pornind de la reactiile noastre atunci
cand suntem in relatie cu persoana. La personalitatile %%ca si c"&%% reactia noastra
nu poate fi pusa in cuvinte, dar in noi exista un ecou nelinistitor in acest contact,
contactul nostru cu personalitatile limita are urmatoarele caracteristici numite la
limita, transferentiale, constatam ca la ele functia realitatii este relativ pastrata;
contactul cu obiectele, deci si cu noi are urmatoarele caracteristici: .) a ceea ce
simtim noi: simtim o punere in primejdie narcisic, pericol narcisic pentru propria
noastra persoana- noi am fi aproape mereu obligati sa ne indoim de noi insine un
sentiment de incapacitate de a fi prins intr-o cursa; simtim ca nu ne putem sustrage
unei tendinte de a devora de a consuma, sentimentul ca fie nu valorizam nimic fie
valorizam atat de nul incat sa-l punem in primejdie pe pacient. Simtim nevoia de a-
da tot sau a nu- da nimic, de a ne lasa chinuiti de el, de a fi sadici cu el. Putem avea
sentimentul ca tot ce spunem cade in gol, trece pe langa, putem simti o enorma
responsabilitate sau o irepresibila dorinta de a-i abandona, o primejdie fizica ca si
cum ar fi un pericol fizic, o intolerabila erotizare, ne putem simti prinsi intr-o cursa a
admiratiei lor tendinta de dispret fata de ei; afectele noastre ca terapeuti in relatie cu
cazurile limita sunt extrem de intense pot fi foarte fragmentate pot fi atinse de
proiectie si de identificare primara. Deci poarta toate caracteristicile unui Eu arhaic
sufiecient de constituit pentru ca are functia realitatii suficient interogat.
Ce gasim in acest grup a cazurilor limita: psihopati cu alura bizara, paranoici avortati
(proiectia este extrem de puternica fara a se constitui un delir) apatici, hebefrenici
avortati- toti aceia ce au pastrat la varsta adulta o parte din caracteristicile
narcisismului primar si care in consecinta raspund oricaror semnale oricat de discrete
ar fi de primejdie narcisica prin negare sub forma de fantasma, intarindu-se
defensele narcisice, ei rreactioneaza la frustrari prin pierderea relatiei de obiect si in
consecinta in depresie stari maniacale, hipohondrie, depersonalizare, bizarerii de
conduita calmate in relatii cu realitatea si in relatii cu obiectul lor intern. Regasim in
compartamentul lor manifest omnipotenta gestului a gindului, fantasma da
omnipotenta totala, fuziunea cu obiectul alternind cu brusca lui dezinvestire-aceasta
ne face sa simtim fie ca suntem lipsiti de noi, fie complet strain (lipre si rupere).
Exigentele, scopurile actiunilor terapeutice in cazurile limita:
n primul rind posibil de a- contine- capacitatea noastra de a nu intra in
fuziune, de a nu fi victimile identificarii primare; Daca reusim acest lucru vom putea
sa ne urmarim si celelalte scopuri ce se subordoneaza uneia singure: integrrea intr-
un Eu coerent; acestea sunt: constituirea unei legaturi diminuarea omnipotentei,
constituirea de sens, reconstituirea narcisica a valorilor personale separate de
omnipotenta si intarirea functiei realitatii. ntr-un fel terapia cu cazurile limita este mult
mai dificila decat aceea cu psihotici, din cauza unei relatii de obiect care pluteste
intre real si fantasmatica si in care ne putem pierde fara sa ne dam seama.
Terapia cu personalitatile limita, patologia limita, sunt adesea terapii de foarte lunga
durata, adesea de o viata. Cu totul altfel se intampla in privinta psihoticilor-ce simtim
in contact cu ei: la ei: adezivitatea enorma, dependenta revendicata, o angoasa de
21
separare intensa si mai ales ceea ce ne pune la cea mai grea incercare-bruste
transferuri, intens tandre, intens agresive, intens sexuale.
Regrresia la psihotici chiar si pentru un Eu neprofesionist. Eul nostru nu se simte pus
in pericol ca in cazurile limite, cand o iluzie de contact real ne face sa cadem in
capcana unei relatii aproape psihotica. Nu putem diferentia foarte bine in interiorul
nostru de transferuri psihotic in care nu suntem ca cineva ci suntem acel cineva, acel
cineva extrem de agresiv, criminal, plin de ura, violator, seducator, persecutor;
simtim un oarecare confort in relatii cu psihoticii daca avem un eu bine constituit si
din cauza ca suntem aproape scutiti de mecanismul proiectiei fara ca el sa nu existe
putem recunoaste intr-un psihotic toata pulsionalitatea noastra in dezordine, este ca
si cum ar fi delegat in celalalt si Eul nostru este liber s-o contina si s-o structureze cu
mecanisme pe care el le are la indemana pentru propria noastra fiinta si mai ales cu
functia realitatii foarte bine folosita.
Exemplu: pacient-am venit sa te omor-are sanse sa treaca la act, este inlocuita de
un afect criminal, o singura secunda daca psihanalista s-ar fi temut pacienta ar fi
trecut la act, i-a spus functia realitatii ce a continut fanstasma crimei- "bine dar ti-ai
facut cumparaturile pentru copii? "
Eul nostru si functia realitatii ne ajuta in terapia cu psihotici. Ce ne propunem in
terapia cu psihotici:
Sa acompaniem regresia in toate formele ei tot ceea ce in patologia psihiatrica
seamana cu aceasta prima forta a dezvoltarii eului studiata pina acum.
Acompanierea regresiei- o atitudine materna interna constituirea de sensuri lipseste
la psihotici in primele etape ale dezvoltarii- intarirea eului si functiei realitatii prin
imprumuturi propriului nostru Eu si mecanismelor de aparare (noi ne imprumutam
Eul, nu facem nici un fel de interpretari pentru ca in general discursul psihoticilor este
un discurs de sine explodat, gasim in el in stare pura exprimata fara nici un fel de
rezerva de deformare pulsiuni agresive, violente ca si cele incestuoase). "Ce sens
are sa-i spui unui psihotic ca ai venit sa te culci cu mama ta cand el iti spune singur
acest lucru. Sa imprumutam Eul, sa ascultam cu calm aceste lucruri ca si cum sa-i
constituim pielita care s-a rupt diferentierea ce face diferenta dintre Eu si Sine.
Sa asculti cu calm- introiectia unui obiect continator al propriilor pulsiuni si identificare
primara. Nu in orice patologie este valabila ascultarea cu calm ca terapie in anumite
patologii calmul nostru poate avea efecte nedorite- anumiti pacienti au nevoie de
reactiile noastre ca sa si le permita pe ale lor.
Winnicott a descris virtutile regresiei si acompanierea pacientilor in regresie.
Winnicott era un barbat extrem de matern (idealul femeii). Capacitatile lui terapeutice
in datoram debutul reflectiilor in ce priveste terapia cazurilor limita. Dupa Ferenczi
cea care a scris cel mai mult despre terapia cazurilor limita a fost Margaret Little, a
fost foarte bolnava si ajunge la Winnicott si isi da seama ca analiza clasica nu este
potrivita pentru structura ei si atunci renunta la unele exigente de cadru si o insoteste
intr-o intensa decompensare psihotica stind cu ea ore in sir si tinind-o de mana asa
cum ar fi facut cu un copil mic. n articolul ei,,Analiza mea cu Winnicott,, ea
povesteste acest tip de relatie. Winnicott ne povesteste despre capacitatile unor
parinti de a fi terapeuti cu proprii lor copii psihotici nu : ne spune ca capacitatile unei
mame de a tolera simptomele de regresie ale copilului ei poate fi exclusiva- fara
22
interventie terapeutica pentru acest copil. ,,De la pediatrie la psihanaliza,,-
innicott.!rticole. Eul arhaic-rrelatie fuzionala, functia realitatii slaba, narcisism
intens, omnipotenta, introiectie si proiectie majora toate intilnite la psihotici si in
cazurile limita.
nceputurile dezvoltarii sexualitatii infantile (registrul pulsionar-dezvoltarea
pulsiunilor.)
Definitia pulsiunii- procs !ina&ic constit"in! !intr.o p"lsi"n% a!ica o
incarcat"ra nr)tica% "n factor ! &otricitat car fac ca or)anis&"l sa
tin!a spr "n scop0 O pulsiune este mai intai explicata ca fiind masura cererii de
travaliu, cerere facuta psihicului la o consecinta a raportului sau cu corpul.
.), dupa Freud, pulsiunea este un concept la frontierea dintre mental si corporal.
Exigentele corporale necesita un travaliu psihic de transformare in reprezentare afect
si gind, un travaliu de psihizare, altfel el risca sa ramina complet in afara psihicului.
A;a cum se poate vedea in sindroame de regresie, in hipohondrii, in afectiuni
psihosomatice, aflate in afara psihicului arata ca in absenta unui travaliu psihic corpul
se imbolnaveste de afect. Pulsiunea se defineste prin:
1. Scop = satisfacerea, mai precis actiunea de descarcare actiune specifica ce
duce la disparitia starii de excitatie, la recurgerea starii de constiinta si
antreneaza satsifactia.
2. 2.O+ict- este instrumentul prin intermediul caruia pulsiunea isi poate atinge
scopul. Obiectul este intotdeauna contingent si deci intersanjabil-ceea ce ne misca
nu este obiectul ci propriile pulsiuni-fidelitatea adevarata este folosita doar in relatie
cu obiectul ce ne satisface in cea mai mare masura. n acese sens fidelitatea este un
efect nu un exercitiu moral.
3. 30S"rsa- este starea fizico-clinica ce conduce un stimul senzorial la
producerea unei excitatii. Spre deosebire de pulsiuni, respectiv pulsiunile alimentare
si excretorii, respiratorii ale c[ror scopuri nu pot fi modificate, pulsiunile sexuale daca
nu-si pot gasi satisfacerea in forma proprie sunt posibile de modificari la nivelul
obiectului, scopului, pot fi refulate de catre eu pentru a aparea sub forma deghizata
de manifestare de statisfacere. Si&ptio&"l este una dintre aceste ofrme deghizate
de manifestare, de satisfacere. Tinind cont de aceasta nefeircita caracteristica a
sexualitatii umane, tinind cont de dovada clinica a perversiunilor putem extinde
conceptul de sexualitate si el poate sa cuprinda si sexualitatea infantila: se stie ca in
copilarie esxista numeroase tipuri de comportamente instinctuale care sunt in
continutul lor identice cu cele care inlocuiesc sexualitatea asa zis norlama la
subiectiii asa zisi peerversi. Suxualitatea umana- descentrarea de pe corelatia
morala formativa pentru noi relatia cu pacatul este nula. Este dificile sa observi copii
fara sa nu vezi manifestarile de acest gen astfel incit in ziua de azi ne intrebam cum
a fost posibil ca aceasta componenta sa ramina in umbra sa nu faca obiectul stiintei
despre om; aceasta orbire este un exemplu frapant al refularii, a interdictiei de a
vedea si a gindi despre xexualitate atunci cind aceasta nu este strict legata de
reproducere-paradoxal aceasta a permis si relatia aberanta intre parinti si copii,
aberanta la interdictia violenta pana la abuzul manifest. De ce pot fi numite sexuale
aceste fenomene infantile? pentru ca:
1. Sunt roluri pe care se dezvolta sexualitatea ulterioara a adultului;
2. Pentru ca orice adulta a carui sexualitate este blocata intr-un fel
regreseaza la sexualitatea infantila ca substitut;
23
3. Pentru ca acum stim ca copilul isi simte sexualitatea la fel ca adultul, cu
aceleasi emotii;
4. Pentru ca scopurile sexualitatii infantile sunt identice cu cele ale sexualitatii
perverse adulte. n sexualitatea perversa adulta nu ne indoim nicicand ca este vorba
de sexualitate (de ce ne-am indoi ca este vorba de sexualitate de aceste manifestari
la copil).
APARATUL PSHC
Eul are functia de autoobservare-impregnata dd defensa, nu suntem 100%
obiectivi, eul se poate eretica, cliva, pedepsi, partile se reunesc dupa clivaj.
Patologia= punere sub grupa a functionarii eului.
Oamenii se imbolnavesc dupa anumite linii de forta ca un cristal, stiindu- istoria stim
unde se poate rupe. Oamenii bolnavi sunt mult mai profunzi interior, trebuie sa
investeasca realitatea interioara, centrati pe functionarea lor psihica. n patologie
functia de observare a eului este proiectata. Se intoarce sub forma de persecutor.
Ce anume s-a rupt din mine?
M-am lasat convins de tacere, constiinta m-a mustrat, doua functii care se
diferentiaza in el, autoobservarea si constiinta morala sau Supraeul. Supraeul are
propria rezerva de energie diferentiindu-se de Eu. n atacurile de melancolie
Supraeul este sever, inveleste Eul, totul este condamnabil, sentiment de vina,
tensiune intre Eu si Supraeu. n melancolie si depresie nici o decizie nu este buna,
doar autodistrugerea, dar este condamnata de religie. Balans energetic economic
cine are puterea si cine este lipsit de ea (hipomanie si triumf). Copiii sunt amorali.
Vine apare dupa ce apare interdictia. La inceput functia Eului si Supraeului sunt
parentale exterioare, iar anxietatea morala este o norma. Nu ce se intimpla manifest-
Supraeul copilului este intreg Supraeul parintelui, formeaza Supraeul copilului
parintele, vrea sa-l protejeze prin identificarea primara, copilul scurtcicuiteaza
gesturile reale. dentificarea formeaza Supraeul si aparatul psihic, asimilarea unui Eu
de catre alt Eu. n imitatie Eul isi poate identifica. dentificarea nu este simpla imitatie,
introiectare Dac[ mamele au un marcaj moral= mancarea eului (totem) seamana cu
ce ai mincat, cum zice mama (minca-l-ar mama pe el). ncorporare canibalica.
* Diferenta dintre a avea pe cineva si a fi cineva.
Daca un baiat se autoidentifica cu tatal sau vrea sa fie la fel ca tatal sau (to be
like) daca il transforma in obiect al alegerii sale baiatul vrea sa-l aiba, sa-l posede pe
tata= momentul in care se face alegerea de obiect, homo sau heterosexual.
n primul caz, unde baiatul se shimba dupa tatal sau.
n al doilea caz nu mai este nevoie. Daca cineva a ppierdut un obiect sau a fost
obligat sau a renuntat la el el se identifica cu obiectul (compensare) alegere de
obiect regreseaza si ajunge la identificare. Mecanism care se pune in joc in travaliu
de doliu face sa reapara inca o data in propriul eu. Astfel este suferinta nesfarsita.
Catharsis-investire.
Puternica identificare cu parintii-ideea pierderii. Pentru ca identificarea sa
reuseasca este necesar ca copilul sa renunte la atasamentul sexual fata de parinti si
sa interiorizeze numai functia lor morala de relatie cu realitatea si de autoconservare.
$ste nevoie de o separare de parinti pentru ca copilul sa devina autonom luind de la
parinti aceste functii. +aca copilul ramine profund atasat de parintii reali si nu se
separa de ei intern nu-si va putea constitui propria lui cenzura morala. Persoanele
care pina la batrinete cauta aprobarea, lauda sau se tem de critica parintilor, ei nu au
24
aceste functii in ei insusi. +aca ramin prins in ,edip nu au propria functie moral. (u
te poti identifica decat cu cei pe care-I iubesti-investesti. Prima identificare cu parintii
atrage identificarile ulterioare. Reperele morale constituie idealurile eului.
Sentimentul de inferioritate= relatia dintre Eu si Supraeu. Foarte puternic-nu a reusit
sa-si ierte mama. Conteaza nu cum este copilul ci modul cum il trateaza mama pe
copil. Reglajul narcisic contrar lui Adler.
Functiile Supraeului:
- autoconservare
- mentinerea Eului
- realitate.
- Trecutul influenteaza foarte lent Eul. Conditiile materiale sunt importante si se
pot schimba foarte repede.
- De ce rezistenta nu este a refulatului? Pentru ca refulatul vrea sa iasa tot
timpul afara. Exista comandamente, opinii morale inconstiente. Nu stim nimic
despre procesele care se produc in inconstient. Luam cunostinta de ele prin
efectele pe care le produs. Straniul din noi (visuri, lapsusuri, simptome)
strainul din celalalt. Ceea ce este aflat constient intra in latenta (preconstient)
si poate fi activat oricand.
CARACTERSTCLE SEXUALTAT NFANTLE
Sexualitatea infantila= polimorf perversa. Zonele erogene sunt multiple, cea
mai puternica excitatie nu este obligatoriu situata in organele genitale. Scopurile
pulsionarre sunt diferite, nu conduc la un act sexual ca la adulti ci la activitati cu
caracter erotic, care-si vor gasi la adulti locul in placerea preliminara.
Sexualitatea infantila este preponderent autoerotica, obiectul ei este propriul
corp. Orice fel de excitatie poate deveni la copil o sursa de excitatie sexuala chiar
daca este vorba de un stimul mecanic muscular afectiv intelectual dureros.
n functie de sursa, de scop, la copii exista pulsiuni partiale, obiecte partiale. Atunci
cind toate excitatiile iau o orientare preponderent genitala vorbim despre primatul
zonei genitale. Primatul genital este in contrast cu starea pregenitala anterioara in
care dominanta aparatului genital nu este complet afirmata si destinderea nu este
niciodata completa. Trecerea de la pre la genital se face prin: 1. schimbarea
zonelor erogene dominante.
2. evolutia tipurilor de rrelatii de obiect. Aceasta evolutie pregenital- adultul
cunoastre o relativa oprire in faza de latenta in care toata spectaculozitatea erotica
imaginativa a copilului de pina la 5 ani pare sa dispara pentru a reaparea cu mai
multa forta abia la pubertate.
Faza de latenta.
Devine mai solide defensele impotriva pulsiunilor. Sexualitatea preadulta are trei
perioade: perioada infantila, perioada de latenta si pubertatea. n functie de modul in
care sunt traite, elaborate si depasite aceste perioade vom avea o sexualitate adulta
genitala cu mai multe sau mai putine marcaje infantile pregenitale, exista
intotdeauna, caracteristici integrate. Cand ele se afirma ca fiind mai importante decit
sexualitatea genitala sau ca fiind modul exxclusiv in care este posibila satisfacerea
sexuala, perversiunea in sens genetic de evolutie.
asa poate fi analizata perversiunea- mobilizarea vointei este nutila.
25
Eta5a)2 anaclisis=sprijin pentru a desemna relatia primitiva a pulsiunilor
sexuale cu pulsiunile de autoconservare. Pulsiunile sexuale care nu devin
independente decat secundar se prijina pe functiuni vitale care le furnizeaza o sursa
organica cu directie si un obiect. Se va vorbi de etayage pentru a desemna faptul ca
subiectul se poate sprijini pe obiectele pulsiunilor de autoconservare in alegerea
obiectului sau de iubire. Freud face diferenta intre tipul de alegere anacritic si tipul
narcisic. Relatia cu obiectul este responsabila de anumite trasaturi de personalitate,
de alegeri de destin ca si patologia specifica fiecarui individ-latenta manifesta.
Fixatie, regresie. Progresia in dezvoltarea mentala nu este completa, ca persista
caractere ale primelor stadii la individul normal patologie. Aceasta persistenta
aparenta cu ajutorul fixatiei regresiei, tulburarea dezvoltarii se poate produce nu
numai sub forma de oprire a dezvoltarii ci si sub forma conservarii intr-o msarura
anormal de mare a unora dintre caracterile pregenitale. Cand exista dificultati in
dezvoltare se poate produce miscare inapoi spre stadii care au fost traite mai cu
succes. Fixatia si regresia sunt complementare pentru a le descrie Freud a utilizat
metaforele avangardei si pariergardei- in cazul dificultate regresia se va produce cu
atat mai usor cu cat fixatia va fi mai puternica. n cazul unui proces psihic avand ca
sens de dezvoltare regresia exemplul intoarcerii inapoi poate fi:
a) cu o miscare progredienta (vise) de la perceptie la motilitate, gand sau
regrediente cand gandurile devin perceptii halucinatii.
b) temporala-presupune o succesiune genetica si constind intoarcerea la o
etapa depasita
c) formala-capacitati si moduri de expresie dintr-o etapa ce se presupune ca a
fost depasita, exemplu gandirea-regresie temporala-fixatie afectiva, regresie
formala, manifestari in comportament a primelor doua. Regresia se constata in
patologie dar si in curele analitice miscare necesara pentru a reduce-sansa de
elaborare unor stadii, fixatii, traume din perioada pregenitala.
Fixatia- Definitia. "ste inteleasa in general in cadrul unei conceptii
genetice care implica o progresie ordonata a libidoului #fixatie la un anumit
stadiu$-reprezinta modul de inscriere a unor continuturi reprezentative
#experiente, imagouri, fantasme$ care persista in inconstient in modul
neschimbat si de care pulsiunea ramine legata.
Manifestul si actualul sau poate constitui o virtualitate permanenta care
deschide subiectului calea spre regresie. Factorii responsabili ai producerii unor
fixatii:
a) factori constitutionali doar pentru a sti unde ne oprim cu analiza. Grupul de
factori pe care Frreud -a numit stinga biologicului.
b) Factori de istorie individuala, din experiente care favorizeaza dezvoltarea
fixatiilor: 1. Satisfaceri excesive care favorizeaza fixatia la un nivel
fac ca desprinderea de acel nivel, tip de satisfacere de relatie de obiect sda se
faca foarte greu, rolul compensator al regresiei sa functioneze la cea mai mica
dificultate. %ostalgia este o frina puternica in progresul psihic.
2. Frustrarile excesive, favorizeaza fixatia.
Neavind satisfacerile necesare nivelului progresia devine greoaie. Daca
frustrarea a refularea pulsiunile in cauza sunt excluse din restul personalitatii
nu participa la maturarea ulterioara si isi trimit din inconstient derivatele= Eul
foloseste multa energie pentru mentinerea refulatului pulsiunile nesatisfacute
la timpul lor exercita o atractie la fel de mare ca intensitate ca si cele excesiv
26
satisfacute. n aceasta dinamica a titularei se situeaza si repetitia nevrotica-fie
ca este vorba de proiectarea inconstienta a aceluiasi tip de satisfacere
personala si obiectuala sau incercarea nereusita merreu de a satisface
pulsiuni si dorinte obiectuale ramase nesatisfacute.
3. Alternanta dintre satisfactii excesive si frustrari excesive. Satisfacerile excesive
antreneaza frustrari excesive si toleranta la frustrare este foarte mica. Relatia
mama-copil. Toate relatiile umane se joaca pe dependenta frustrare.
4. Fixatia se produce in cazul
in care o satisfactie pulsionala contribuie la aparare impotriva angoasei sau la
refularea altei pulsiuni judecata ca fiind periculoase. Aceasta satisfactie simultana
a unei pulsiuni si anumitor nevoi de securitate este o cauza frecventa si comuna a
fixxatiilor. Exemplu- mama care-si alapteaza copilul de fiecare data cand el
plange, situatia in care nevoia de securitate si satisfacerea orala sunt legate
pentru a calma orice alt tip de angoasa ne face sa nu ne miram la atacurile
bulimice. Ex. Nevoia sexuala legata de nevoia de securitate, tipul de femei
barbati care cauta actul sexual cu oricine s-ar produce pentru a evita sa fie
singuri. Scopul nu este sexul ci nevoia de securitate.
STADUL ORAL
Marcajul oral in istoria unei persoane
Zona erogena marcanta importanta este zona bucala. Zona serveste autoconservarii
si este o zona de contact, senzatii corporale, placute sau neplacute, zona de
cunoastere a realitatii. Copilul vine in contact cu realitatea prin auz, vaz, temp,
miscare si punand in gura obiectele din realitate.
La nivelul gurii se produc o serie de diferentieri intre Eu si celalalt, absenta, prezenta,
foame, voluptate, mama si alte obiecte, bun, rau, ce trebuie incorporat si ce trebuie
expulzat.Prima zona in care se contureaza foarte multe dintre functiile Eului de
contact cu celalalt si realitatea, exersate intr-un anumit fel se
reorganizeaza.Erogenizarea zonei e concomitenta cu erotizarea intregului corp.Daca
mama are o apropiere erotica importanta in timpul alaptarii atunci erogenizarea
acestei zone va fi mai imp. ca placerea mamei se va transmite sugarului.
J. Laplanche " Seductia orininara il contrazice pe Stekel, afirma acelasi lucru dar
pune accent ca aceasta seductie exersata de mama e inc. pt. ca renunta la
culpabilizarea mamelor aseaza seductia la locul ei topic = inc. facand o delimitare
clara intre mamele perverse care stiu ce fac si incurajeaza erogenizarea corpului
sugarului pt. dezv. armonioasa a unui om.
Dca mama simte neplacere, spaima sau blocaj, durere in alaptare, va cere o relatie
tensionata a Eului in devenire a copilului cu erotism oral.
Daca se produce o fixatie orala pot rezulta efecte la mai multe nivele.
I. nivel cel al zonei erogene propriu-zise, la acest tip de erogenitate poate naste mari
alcoolici, gurmanzi, marii oratori, marii anorexici, muti.
& care au inhibata aceasta functie a $ului' *- din incapacitatea componentei
erogene orale.
Componenta erogena anala intra in jocuri preliminare. ntr-o dezvoltare problematica
a psihosexualitate: poate deveni o exigenta exclusiva sau o componenta respinsa.
. La nivelul relatiei de obiect consecintele ulterioare se inscriu pe axa ) +) . )
P/I0I, ) FI )C#I1 . ) FI P)2I1, ) FI )1I+- ) FI 3,4I# &1I+)#' tip de relatie de
27
obiect orala, de fiecare data cand parintii vorbesc de relatii in care se simt vidati =
relatie de tip narcisic ? daca relatia e indusa de partener sau proiectat de pacient
spre terapeut.
, se pare ca Eu le vad pe femei ca pe niste monstri care vor sa-mi extraga esenta
vitala
Asupra caracterului, amprenta orala este evidentiata nu + sau au o fixatie orala e
bine daca e sublimata, avid de afectiune extrem de vulnerabil.
SS. de umplere, evacuare, fara elaborare, oameni prin care totul trece, nimic nu
se opreste, # totul se produce dupa principiul placerii$, nimic nu se
construieste.
Ca nostalgie specific umana nostalgia dupa fuziune,comuniune magica cu natura
cu celalalt.
n relatia de iubire dorinta de a deveni aceasta substanta cu celalalt de a-si amesteca
sangele (frati de cruce) cei cu nostalgie de acest fel in momentul in care ii suge
sangele traiesc o stare de comuniune.
Marii amanti , granitele par sa se piarda, si in convingerea totemica, in care devii la
fel cu cel pe care l-ai mancat, de care se folosesc toate mamele (mananca carnati ca
un leu si vei fi un ca leu).
Unele ritualuri se mentin- fantasma canibalica, in legea introiectiei ( tip de relatie
arhaica orala).
Nostalgia de a ncorpora lucruri bune poate cu sau fara marcaj oral, sta la baza unui
comportament de colectionar poate avea marcaj oral, anal,genital- narcisic =>obiecte
bune.
Nostalgia de a fi mancat, incorporat, sta la baza apartenentei la o comunitate-
impartasirea unei ideologii cu cineva- sentiment de securitate ( credem toti acest
lucru).
Abraham a diferentiat doua faze: 1. preambivalenta (autoerotica);
2. sadica (ambivalenta).
. fictiuni teoretice ca si narcisism primar. daca a - a teorie a presiunilor e valabila,
nu putem vorbi de faze preambivalente in sens psihanalitic si nu psihiatric
psihanaliza o viata de om se construieste prin implicarea erosului in thanatos (iubirii
cu distrugerea).
Ce putem spune e ca la un marcaj oral poate sa predomine fie comp. pasiva,
autoerotica, receptiva, fie cea activa, sadica, canibalica, introiectiva.n prima e pasiva
in al doilea il distruge il ia.
La nivel patologic daca marcajul oral e puternic pot apare tulburari de intensitate
psihotica, doliu, melancolie, depresii severe, anumite forme de schizofrenie, in care
problematica principala ca in toate psihozele este cea a separarii si cea a diferentierii
dintre Eu si non Eu.Mai grava cu cat la acest nivel arhaic Eul nu este inca complet
constient,conturat si structurat. Comertul lui cu realitatea e foarte fragil.
Functia realitatii nu e pusa solid in functie. Un psihotic poate face ce vrea cu
realitatea (s-o nege, ia in stapanire, inlocuiasca).
STADUL ANAL
Analitatea Feud a descris stadiul anal n analiza nevrozei obsesionale, iar zona
erogena caracteristic = anusul. Pirma erogenizare a anusului se face prin
excretie.Scopul primar anal este excretia (la nivel local) La nivel psihic reprezinta
28
evacuarea tensiunii.Pn la 1-2 ani primul scop rmne neschimbat. La 2 ani ncepe
sa se dezvolte cel de-al doilea scop =retentia
Tendintele la retentie anala sunt cel mai bun exemplu de fixatie prin asocierea unei
placeri erogene cu o garantie impotriva angoasei. Activitatea parentala manifesta in
educatia sfincteriana = pentru a fi uibit de parinte copilul exerseaza retentia si
experimenteaza si dezvolta placerea retentiei anale. Legat de educatia sfincteriana
se naste o relatie speciala de obiect, relatie de "care pe care de dominatie de
supunere ce o regasim la toate persoanele cu fixatie anala.nconstientul parintelui
care face educatia sfincteriana este cel care determina accentuarea sau aparitia
trasaturilor de tip anal.
O mama fara trasaturi anale accentuate la care analitatea a fost natural integrata
psihic fara angoasa si defensaprea accentuate are toate sansele sa determine la
copilul ei o dezvoltare,integrare a simptomului a analitatii in acord cu Eul.
O mama care a simtit inca din copilarie ca excretia anala ar putea sa insemne pentru
ea o amenintare de pierdere a iubirii sau rejectie va dezvolta impotriva analitatii
defense puternice.Modul natural, liber instinctual al excretiei ii resuscita ei toate
angoasele din copilarie cele impoptriva carora ea a mobilizat toate defensele si
incearca sa se apere de ele aproape impunand copilului acelasi tip de defensa.
Ex: mama ii pune olita, el o manipuleaza si risca sa fie prins,mancat de propria
angoasa a mamei (joc "care pe care), copilul facea cand vroia el =>fixatie nociva =>
relatie sadica, mama extrem de preocupata de activitatea anala a copilului.
Copilul raspunde: "fac ceva ce-mi place si tu nu poti sa-mi iei
Se naste un tip de relatie de obiect specifica tuturor persoanelor cu fixatie
anala, dominatie supunere revolta, control sadic al obiectului, persoanele pot fi
tratate ca excrementele si retinute fortat sau sunt expulzate.
Se manifesta aici si dificultatea de separare. Pentru ca o relatie de dominatie/
supunere este rezultatul ambivalentei extreme.
Excrementul face parte din corp si este expulzat, echivalentul psihologic al proiectiei.
E,cr&nt"l2 o+ict"l li+i!inal% placra p car o pro'oaca ,p"lzia6rtntia0
29
Excrementul= posesiune,coprofagia tinde sa reechilibreze un narcisism prejudiciat.
Excrementul= o forta de dominare sadica, primul lucru pe care il fabrica si poseda un
om, il risipeste sau il retine, il daruieste sau nu.
ntr-o relatie normala de educatie sfincteriana copilul e foarte mandru,iar
mama e incantata.=> consecintele relatiilor cu ceilalti, o persoana poate dveni
extrem de generoasa sau extrem de zgarcita.
O persoana poate controla cu toate posesiunile ei pe ceilalti sau ii poate ajuta
neconditionat.
Consecintele= atitudini fata de posesiune => doua tipuri de analitati rele : o risipa
distructiva = analitate neorganizata care a ramas la primul scop = expulzia
(persoane care nu suporta sa aiba tensiunea) ; o analitate retentiva care
controleaza pe ceilalti = zgarcenie,placerea retentiei, zgarciti/ordonati
(analitate prin formatiune reactionala) si marii murdari= analitate primara.
Apologie in nevroza obsesionala- o trasatura anala normala evidenta in
ordine, disciplina, respectarea de reguli, analitatea nu strica nimanui, doar
daca sunt insotite de angoasa, persoana extrem de anxioasa = anala.
Aceste persone arata prin exprimare dispretul ,distrugerea si ura = defensele nu doar
impotriva retentiei dar si a urii.
"Fac ceva pe tatal meu , nevoia de a distruge de a anula valorea acelei persoane.
Oamenii se straduie sa elimine din ei ura sau sa o tina bine in frau distructiviatea
pentru a nu ramane in interior, dar daca ramane sa fie bine continuta.
Daca analitatea nu ajunge sa fie elaborata psihic prin trasaturi de caracter de la
normal la patologic poate provoca tulb. Psihosomatice garave = reptocolita
hemoragica. , ne arata ca analitatea nu e suficient elaborata si ca zona
erogena anala provoaca o asatisfactie permaneneta la care subiectul nu
poate sa renunte.= constipatiile rectale .
Depinde de erogenitatea acelei zone de relatile cu obiectul careface educatia
sfincteriana de capacitataea de simbolizare a excrementului de relatia cu
celelalte pulsiuni partiale.
nc. parental si capacitatea de simbolizare.
Erotis&"l "rtral
Excrementul sau plecerea de a urina primul scop al erotismului uretral in strnsa
legatura cu caracteristicile genitale infantile cu complexul de castrare si cu
observarea diferentelor dintre sexe.( femei care declara ca pana lavarste
inaintaet au facut pipi din picioare din negarea diferentei dintre sexe, care la
copii este o joaca .
Perversiunile uretarle sau cele care deriva din erotismul uretral din care s-a produs o
fixatie tin de a urina pe cineva = ambivalenta ca la cele anale, a poseda a
dispretui a anula .
La nivelul simptomatic, erotismul e important in enurezis si care pot sa aiba doua
semnificatii inc. concomitente sau alternative:1. Echivalentul constient al
masturbarii; 2. Defensa impotriva angoasei de castrare.
Enurezis = semnal aca se produce un abuz de excitatii asupra copilului copilul isi
poate controla parintii, ii poate obliga sa se ocupe de ei , ii face de ras sa se
ocupe de ei ca de un copil mic = simptom de regresie, fixatie foarte puternica
la prima separare.
Simptomul poate sa dispara spontan sau sa fie foarte rezistent , trebuie cautat
trauma care a produs regresia
Erotismul uretral semnificatie psihica preponderent narcisica => orice tine de
uretral , povoaca rusine decat vina.
30
1 rusine <= din raportul cu idealul Eului .
2. vina <= incalcarea unor comandamente morale.
Acest joc antreneaza nevoia de performanta - jocul preferat la coopiilor ( care face
mai sus) , deducem ambitia narcisica.
Fantasmele uretrale : 2 tipuri : a) active = urina care patrunde peste tot, care troade
erodeaza tot isi comtroleaza destinul ;b) abandonul controlului a lasa sa curga
.
STADUL FALC
La baieti
Erogenitatea nu se nstaleaza brusc la 2-3 ani , exista de la bun inceput alaturi de cea
orala, anala dar dar incetul cu incetul se produc deplasari de investire
pregenitala pe zone genitale pe pulsiunile genitale ceea ce face sa creasca
forta lor erogena.
Freud descrie aceste deplasari astfel: excitatia sexuala oricare ar fi originea se
contureaza din ce in ce mai mult pe organele genitale pentrua fi in final descarcata
genital. NU exista libidouri partiale ci o singura energie care se deplaseaza de la o
zona la alta la inceput generata de procesul primar.( la intamplare) Expresia cea mai
comuna a sexualitatii infantile este masturbarea.
Masturbarea = comportament autoerotic, nu narcisic si este normala, in copilarie in
adolescenta si oricand este substitutul unui act sexual imposibil.
Analiza arata ca refularea masturbarii infantile absent ei sau reprimarea ei in
adolescenta dau terapiei un prognostic negartiv pentru dezvoltarea ulterioara a
persoanei pacient sau nu.
Masturbarea se compune din:
1 actul auto erotic propriu-zis;
2 fantasmele specifice.
Copii amenintati sau carora li s-a interzis masturbarea se tem de pedeapsa.
Sentimentul de culpabilitate nu se leaga de actul in sine cat e legat de fantasmele
insotitoare oedipiene in general, aceste fantasme apar foarte greu.
Pacientii sunt atasati de comportamentul erotic daca raman atasati de obiectele
preoedipiene.
Actul sa se deblocheze dar fiind insotite de fantasme inc. efectuarea lui sa
antreneze trairi de culpabilitate.
ncurajarea nu ajuta decat persoanele inhibate, pe nevotici cu nimic.iar pe psihotici
delir de obiect in care terapeutul e obiectul. Sau iubire narcisica. Fenomenul apres
cu cand ne dam seama de un comportament si reprimam astfel taririle .
Devine traumatica la pubertate cand isi da seama nu pe loc.
PROBLEMA FRC DE CASTRARE LA FEME
Una din fantasmele fetitelor este aceea ca ele asteapta ca intr-o zi sa le creasca
penisul, iar alta este ca si ele au penis ca baietii dar ca este intors ca un balon
inauntru.
31
Reprezentarea corporala legatura cu organele genitale e f. puternica atunci cand e
atinsa de fantasma in care femeile cred ac penisul este intors inauntru.
O alta fantasma la limita dintre perversiune si psihoza e ca mama nu are nevoie de
un barbat ci doar de ea fetita care ii poate indeplini toate nevoile.
Ex: nu exista diferente intre sexe : 2 reprezentari ale unei paciente ( eu ii dau mamei
tot ce are nevoie si nu are nevoie de un barbat, fie e o declaratie de amor intoarsa
pe dos fie daca sunt sincere cand afirma asta sunt lezbiene;
Spun " bucata aia nu are nici o valoare nu e buna de nimic reduce valoarea
barbatului la o parte anatomica.
Cum se manifesta frica de castrare la femei , s-a demonstrat ca si ele au o angoasa
de castrare.
S-a constatat ca fiinta umana in devenirea ei este reglata in raporturile cu ceilalati de
teama de a pierde iubirea , este cea ccare il face pe copil educabil este cea care
regleaza renuntarile (in revendicarea pulsionala) si acceptarile (limitarilor impuse de
exterior).
Ex: un copil iubit poate deveni cel mult nevrotic, dar ce se intampla cu un copil
neiubit? Exista aici doua situatii: ori nu are nimic de pierdut si atunci e aproape
ineducabil ori are totul de castigat si atunci ramane educabil dar intr-o relatie de
dependenta si de anbivalenta externa cu toate figurile de autoritate si de ingrijire cu
care intra in contact.
Ex: ( un apcient spune :m-am straduit 50 de ani sa- fac pe ai mei sa ma accepte asa
cum sunt ).
Revizuind teoria fricii de castrare la baieti se considera ce pierderea iubirii atat la
barbati cat si la femei este adevarata castrare.
Pierderea acelui organ este consecinta pierderii iubirii (la barbati). La femei (absent
pierderii anterioare a iubirii-absent penisului), promisiunea ca pastrand acel organ va
creste cumva => toate acestea in discursul inconstient.
n discursul constient se amnifesta= teama ca iubirea ar putea fi pierduta.
Exista un personaj central in toate acestea:o prima relatie de obiect (acel prim obiect
= mama )
CONCEPTUL DE "MAMA S FUNCTA ACESTEA
Primul obiect al copilului este persoana care indeplineste o functie materna cea care
poate fi barbat, femei, unchi, matusa,bunica, bunic..
Functia materna inseamna ingrijirea corporala si psihica a copilului ]nseamna deci
facilitarea si dezvoltarea anaclisusului.
Deci o mama buna sau o functie materna bine indeplinita este cea care faciliteaza
dezvoltarea anaclisusului si sprijinul dezvoltarii erotice si psihice pe dezvoltarea
corporalului si somaticului.
O mama buna hraneste copilul si il erotizeaza (nu-l seduce nu-l abuzeaza).
Erotizarea unui copil este al intersectia dintre seductie si abuz.
De primul obiect a cel ale carui atingeri, mangaieri , voce nu e doar prima oara este
cel care ne procura viata si extaz in anumite limite.
Pe tot parcursul dezvoltarii stadiale (pana copilul sa aiba dezvoltata diferenta dintre
sexe, inclusiv faza falica ) mama ramane obiectul prim al iubirii.
n momentul elaborarii psihice a diferentei dintre sexe si a aparitiei angoasei de
castrare baiatul trebuie sa renunte la atasamentul lui pentru mama din cauza
32
amenintarii cu castrarea. Deci angoasa de castrare pune teoretic capat complexului
Oedip la baieti.
Sarcina baietilor din acest punct de vedere este mai usoara, ei au iubit un obiect de
la inceput un obiect care a evoluat odata cu ei si de care se desprind pentru a-si
pastra identitatea psihica si corporala.
Pentru un baiat mama este obiectul anal, oral sexual.
Pentru o fetita este la fel pana la un moment dat pentru ca pentru ea elaborarea
diferentelor dintre sexe solicita o sarcina uriasa aceea de a schimba obiectul iubirii.
Pentru fetite castrarea diferentierea dintre sexe inseamna intrarea in Oedip. Pentru
ele triangularea se face mai tarziu in timp ce la baieti exista de la inceput.
ntotdeauna mama daca e normala, e si cea care ingrijeste copilul si amanta sotului
ei in acelasi timp.Cei mai multi pacienti afirma ca mamele lor au vrut sa fie doar
mame.
Triangularea e prezenta la fetite de la inceput doar daca mama e normala.
Daca nu exista acest conflict fetitele au toate sansele sa intre in Oedip, adica sa
inceapa elaborarea triangulatiei.
n fata fetitei apar doua renuntari: renuntarea la mama in primul rand si la tata in al
doilea rand ca obiect sexual.
Care sunt destinele posibile? n fata acestei sarcini psihice fetita regreseaza, o
refuza ca sarcina psihica.
Alt destin posibil: o accepta ca sarcina psihica nevoia de a schimba obiectul pt. ca
intelege diferenta dintre sexe dar esueaza in rivalitatea feminina si ramane in ea.
Esuarea in rivalitatea feminina pentru favorurile tatalui poate avea doua solutii:
- se manifesta in rivalitate cu toate femeile ( cea mai sanatoasa din punct de
vedere psihic , sau,
- defensiv, viitoarea femeie renunta la orice fel de rivalitate cu rivalele ei
potentialesi prin regresie ajunge in relatia copil-mama.
Sarcina psihica inseamna trecerea prin Oedip, fie exista femei extrem de regresate,
inhibate, femei copil (sunt mai rare).
Acest conflict interior este doar rezultatuldorintei fetitei de a-si castiga tatal numai
pentru ea ca obiect sexual 9e o ambivalenta in relatie cu mama si cu tata, e o
mobilizare erotica,afectiva catre tata = pentru copil.
Care suntb atitudinile mamelor in fata Oedipului fiicelor lor:
1. rivalizeaza cu fiicele lor si aici de multe ori tatii sunt
complici.
2. nterzic sau pedepsesc aspru orice gest sau dorinta
exprimata sau ghicita a fi destinata sotului lor.
3. si ofera fiica in chip de inlocuitor sexual pentru a evada
ele insele dintr-un pat conjugal pe care-l resping sau
4. Accepta senin iubirea acestor fetite, stiind ca e o etapa
normala in evolutia lor; stiu ca nu au nimic de pierdut
Neacceptarea Oedipului la fetite nu duce la o structura nevrotica (spre isterie in cele
mai multe cazuri).
Doua cazuri grave:
1# mama are drept sa intre in rivalitate cu fiica ei pt. ca tatal are manifestari
complicitate si intra intr-o relatie incestuoasa relatie ce favorizeaza incestul (fara a fi
incest).
2# incestul- (cu o mare complicitate a parintelui de sex opus)
33
mama isi ofera fetita ca ob. Sexual in locul ei apare in cazurile de incest; s-a
dovedit ca intotdeauna in cazurile de incest mama stie sigur ce face , simte
inconstient aceste lucruri dar nu vrea sa stie cu adevarat si aceasta situatie le
convine mai mult sau mai putin din diferite motive.
Pcientii care au suferit traume de acest tip spun:am sentimentul ca mama stia (te
credeam linistit).
O a doua situatie, mamele spun ca nu stiu nimic (nu le credem).
Nuantele:
Mama ca prim obiect al iubirii.
Poate fi tatal o bona un alt barbat.
Trebuie sa ne gandim la mama ca la o persoana care exercita o functie materna. Cel
mai fericit caz cand functia materna e exercitata de mama. Cand e exercitata de
inlocuitori de mama, angoasa de incest e mult mai redoes, e doar simbolica deci
primejdia de abuz sau seductie e mult mai mare. (angoasa de incest o are orice
parinte sau adult care are grija de copii,angoasa ca un incest ar putea avea loc
oricand; sunt extrem de multe mame care-si saruta baietii pe penis in nestire- se
manifesta inconstient.
Angosa de incest e diminuata la acele persoane deci pericolul de incest este mult
mai mare.
Ce se intampla cand un inlocuitoreste barbat, si ingrijeste un copil baietel? Care e
destinul Oedipian al acestui baietel, destin sexual, poate el sa devina homosexual?
NU!
Care sunt conditiile necesare devenirii homosexuale (Leonardo da Vinci)
n ce fel se manifesta schimbarea de ob. La fetite daca functia materna e indeplinita
de barbat? (tata matern, mama paterna).
Complexul Oedip negativ si pozitiv coexista. Atasamentelul erotic fata de ambii
parinti este concomitent si acest lucru e esential pentru relatiile sociale cliseul este: a
facut Oedip pozitiv e normal? Daca a facut Oedip negativ e homosexual. Nu e
adevarat. Freud spune ca exista o bisexualitate psihica. Dac bisexualitatea psihica si
complexul Oedip n-ar exista in acelasi timp atunci n-ar exista nici o relatie de
prietenie intre femei si femei, intre barbati si barbati, nici un fel de afectiune.
Sentimentele sociale sunt rezultatul desexualizarii relatiilor cu acelasi sex si cu sexul
opus.
Can! st &ast"r+ara psiholo)ica-
La coipl este un joc inocent si natural provocat de toate senzatiile pe care copilul le
simte natural in zona genitala.
Culpabilitatea interioara este introiectarea atitudinii parentale, exterioara.
Masturbarea este data de fantasme si este normala in recluziune la adultii singuri
(inchisoare armata manastire).
Ea devine simptomatica si aptologica si e considerata ca simptom in trei cazuri:
1.cand un adult o prefera actului sexual ne putem gandi ca este forba de o
patologie narcisica importanta si incapacitatea de a avea o relatie de obiect (poate fi
legata de fantasme de relatie cu identitatea sexuala si de fantasme legate se sexul
opus !)
2. Ea poate fi considerata simptomatica deci patologica atunci cand ea este
atat de frecventa incat da dovada unui deficit al satisfacerii pulsionale ; atunci cand
ea se face compulsiv => in aceste cazuri putem sa ne gandim ca nu este vorba doar
34
de o satisfacere pulsionala o nevoie sexuala cat de a evacua afectele , fie iubire fie
ura fie anxietate (angoasa).
Adesea in masturbarea compulsiva nevoia de evacuare a afectului vine (se
manifesta) impreuna cu teama de a intra in relatie cu un obiect.
3. Cand e refulata. n terapie refularea masturbarii este un prognostic prost.
Masturbarea nu trebuie analizata direct in terapie.
Cei care vorbesc cel mai usor de masturbare sunt psihoticii sau prepsihoticii (pentru
ca ei cred ca si-au pierdut mintile sau sunt pe cale sa-si piarda mintile pentru ca s-au
masturbat.Aceste expresii ale pacientilor nu fac decat sa traduca perceptia lor
endopsihica ( despre ei insisi) privitoare la Eul lor care nua rezistat tentatiei (un Eu
slab care a facut implozie si care a fost invadat de toate excitatiile si continuturile inc.
)
ntr-un fel atunci cand ei spun asta au dreptate dar nu la cauzalitatea bolilor psihice ci
in privinta slabiciunii.
Eul lor in borderline si in psihoze, Eul e invadat de continuturi inc., si controlul e
aproape nul (pentru ca totusi contactul lor cu realitatea e pastrata , relatia cu
realitatea este fragnetata.
Masturbarea nu trebuie nici condamnata nici blamata. mportant este cum o putem
suporta.
Nu terbuie sa ne substituim unei instante psihice:
Sinele = relatii cat mai multe cu femeile.
Supraeul = sa nu faci acest lucru.
Eul = du-te si castiga bani.
Masturbarea copilului nu se petrece in secret ( cu culpabilitatea de rigoare) ci
demonstrativ in fata adultilor . Aici trebuie sa ne gandim la trei explicatii:
1. masturbarea demonstrativa poate fi indiciul unei perversiuni ulterioare
(exhibitionism);
2. poate fi o forma de sadism si dominare a parintilor, in sensul ca- lasa perpeclexi
sau ii scoate din fire isi pierd controlul o erelatie sadica ce se intampla in toate
stadiile dezvoltarii sexuale.
3.Nevoia unor copii de a fi pedepsiti pentru ura inc. fata de parinti sau fata de
fantasmele lor sexuale.
Masturbarea este activitatea autogena ce-si atinge apogeul in stadiul falic.
O alta caracteristica a fazei falice este angoasa de castrare.
ANGOASA DE CASTRARE
La baieti:
n faza falica la 2-3 ani zona genitala acumuleaza foarte mari calitati de excitatii,
senzatii astfel incat pt. baietel penisul sau devine nucleul sau aproape el insusi se
identifica cu el.
Penisul lui incepe sa aiba mare valolare pentru el pt.ca:
1. el este foarte valorizat de anturaj;
2. pentru ca devine foarte bogat in
senzatii;
3. pentru ca baietelul devine activ spre
deosebire de fazele trecute in care
baietelul simtea mai mare placere
pasiva legata de ingrijire;
35
4. pentru ca el observa ca aceasta parte a
corpului lipseste la unele fiinte.
Umilirea si groaza se instaleaza cand copilul obsereva diferenta intre baiat si fata. El
realizeaza ca daca nu e cuminte ar pute pierde acea parte a corpului, legara de
senzatia de a fi.
Apare teama ca ceva poate sa se intample acestui organ, corpul in intregime sau
subiectului.
Teama de nebunie poate fi legata de angoasa de castrare. Oricum depresia
postpsihotica resuscita angoasa de castrare ( oricand pot sa-mi pierd mintile, oricand
se poate intampla ceva mintii mele.)
Aceasta angoasa se poate manifesta simbolic regresiv in fantasme, legatura cu faza
orala care sunt fantasmele de separatie si incorporare (teama de a fi mancat sau
inghitit)
Dea semenea se intalneste si in faza anala (teama de a nu se fura nimic din corp) si
teama de a se separa.
Ceea ce persista este indiferent de faza angoasa de separare care poate deriva din
angoasa de castrare.
Orice angoasa de separare este o angoasa de castrare evident in mod simbolic, pt.
ca orice separare ne face constienti de faptul ca nu putem controla tot ( constienti
deci de limitele noastre ) !!!
Fantasmele specifice legate de angoasa de castrare in mod specific in afara de cele
exprimate regresiv in registrul oral si anal.
Fantasma vaginului dintat (este destul de frecventa la barbati si inconstienta).
O alta fantasma a barbatilor este ca intr-o zi penisul lor se va usca si va cadea intr-o
zi.
O alta fantasma este regresiva si care apare in stadiul oedipian privind marimea
penisului.
Barbatii pot avea convingerea ca au un penis prea mic ceea ce inseamna ca au
regresat si comunica defensiv cu cei din jur se asigura pe ei insisi impotriva angoasei
de castrare ca intrucat penisul e prea mic nimeni nu trebuie sa se intereseze de el si
sa-l pedepseasca pentru ca-l are. La adulti asta se traduce prin faptul ca ei sunt prea
putin importanti ca cineva sa se preocupe de soarta lor, cei care fac din asta o
filosofie de viata.
Orice fel de interventie chirurgicala poate sa reinvie , sa resuscite angoasa de
castrare.
De aceea orice fel de interventie chirurgicala trebuie pregataita cu multa grija , eul sa
fie invatat sa se rapoteze la interventia chirurgicala ca la o realitate pe care el o
poate controla , atunci fantasma de castrare are mai putine sanse sa produca
decompensari. Daca Eul nu e pregatit intarit nu se poate pregati la interventie ca la o
realitate pe care o poate controla atunci fantasma poate sa explodeze ( fantasmele
pot ocupa tot locul).
36
Trebuie retinut faptul ca in faza falica factorii narcisici sunt mai importanti decat cei
sexuali, deci valoarea personala este cea pusa in joc si nu atat activitatea
sexuala.
Acest tip de negociere intre sexual si narcisic, acest tip de dinamica intre cele doua
aspecte ale vietii noastre este foarte evidenta la unii oameni in care se vede
lar balanta si un sacrificiu pe care ei l-au acceptat din interior fara ca acesta sa
fie influentat din exterior la varsta adulta. Exista acele persoane care practica
castrarea ( fie castrarea sociala nu e realizat social, profesional, neimportant
) fie castrarea sexuala deci impotenta.
Balanta e normarea , poate fi observata la extraordinarea realizare sociala cu
minima realizare sexuala. (tulburarea de dinamica sexuala).
Este un gen de targ pe care omul il face cu el insusi si cu angoasa lui menit sa
diminueze angoasa de castrare si un gen de targ " dau partea pentru intreg
care e foarte incurajat de parinti, profesori ( nu te mai gandi la prostii vezi-ti de
scoala) ca si cum amandoua ar fi greu de realizat.
STADUL FALC LA FETE
( invidia de penis)
Masturbarea este prezenta si la fetite iar centrul cu cele mai bogate senzatii este
clitorisul.
Freud a construit o teorie folocentrica a sexualitatii feminine . Aceasta teorie se
raporteaza la penis in primul rand.
Reactia la observarea diferentei dintre sexe e putin diferita.
Fetitele isi inchipuie si ele (pana ce observa) ca toate persoanele sunt castrate ca si
ea. n monmentul cand observa diferenta dintre sexe ele isi construiesc o teorie
personala cu pirvire la sexualitate.
n aceasta teorie apare un afect greu de suportat si anume invidia de penis.
Negocierea cu invidia de penis e una greu de facut intrapsihic, pentru ca nu e o
negociere cu o realitate ( asta e luam lucrurile ca atare si evoluam) E o negociere cu
un afect ( mie ceva imi lipseste ) Trebuie elaborata cumva aceasta diferenta dintre
sexe.
La fetite trebuie fie sa-l anulez pe celalat cum pot eu mai bine ca sa scap de invidie
care ma otraveste, fie ca intr-o zi sa-mi imaginez ca imi va creste si mie un penis si
ca pe lumea asta sunt doua sexe si ca cele doua sexe trebuie sa se nasca.
Elaboararea normala a diferentei dintre sexe duce la intrarea in oedip la fetite, la
baieti precipita iesirea din oedip.
Patologicul sau invidia de penis este la originea femeilor castratoare, ceel care nu
pierd nici un moment pentru a devaloriza sau umili barbatii. Chiar si atunci cand e
vorba de un prieten, fiu ( unui pacient mama ii vorbeste devalorizator despre barbati;
atunci el ar trebui sa se feminizeze pentru a- fi pe plac mamei, el nu avea nici o
iesire psihica din aceasta, el nu s-a identificat cu modelul masculin, la fel se intampla
si cu fetitele.
37
O rezolvare foarte proasta a invidiei de penis poate sa dea femeile extrem de
competitive si extrem de masculinizate. Cele care incearca sa compenseze prin tot
(mod de a gandi) ( la ambele sexe valorizarea penisului este extrem de mare).
Exista doua atitudini la femei care deriva din invidia de penis:
1. femeile care se virilizeaza manifest pentru a se apara de feminitate (nu orice
femeie care are un comportament viril are invidie de penis, ci cea care castreaza).
Femeile care se manifesta viril doar in aaprenta , care isi ascund feminitatea (pe care
au acceptata-o ).
2. Femeile care adopta un comp. hiperfeminizat pentru a-si ascunde invidia de penis.
Derularea oedipului pozitiv si negativ la toti oamenii (bisexualitatea psihica este
normala, fizic, identificarile pe care fiecare le face cu privirile parentale primare
sfarsind cu cele secundare).
nhibarea pulsiunii active la fete si pasive la baieti (sublimarea sexualitatii masculine
la fete si feminine la baieti )fac sa fie posibile prieteniile intre barbati si intre femei .
Rzol'ara co&pl,"l"i o!ip pp. asimilarea , acceptarea bisexualitatii psihice a
diferentei intre sexe, a diferentei intre generatii si renuntarea la obiectul incestuos =>
un supraue interpersoanal => accepta in acelasi timp ca psihic are comportamente
masculine si feminine si usor de acceptat la femei, de aceea acceptarea pasivitatii la
barbati e un succes in analiza pp renuntarea la obiectul incestuos si interiorizarea
unei valori morale proprii => un copil realizeaza mai mult sau mai putin ca este atras
de parintele de sex opus ca aceasta atractie nu poate trece la act, ca realizarea
acestei dorinte este interzisa, ca aceasta pozitie psihica trebuie schimbata. Ce
ramane dintr-un oedip rezolvat, o alegere de obiect + sau in raport cu obiectul
oedipian. Cel mai fericit caz este alegerea unui obiect pozitiv isi va alege fara
spaima, angoasa un partener care sa semene cu un tata care l-a iubit fara ca acesta
sa- provoace culpabilitate, angoasa => aceasta femeie a renuntat la obiectul ei
incestuos alegera ei cand moare acest obiect urat apar sentimente de culpabilitate.
( omnipotenta gandirii si a dorintei => poate ca m-am gandit sau s-a intamplat eu
sunt vinovat ca rivalul meu a murit, niciodata nu renuntam la omnipotenta, la ideea
ca dorintele noastre se vor realiza doar pentru ca exista => consecinte sent. de
culpabilitate ce insotesc un doliu , care devine foarte greu, imposibil, patologic.
Diferenta intre doliul normal si cel patologic
Doliul normal este dezinvestirea treptata a obiectului, o constatare permanenta tip de
1/2/3 a absentei obiectului din realitate , din acest loc, obiceiuri.
Acest travaliu de doliu se face spontan fara controlul constient al subiectului, e
natural.
Este patologic cand sentimentul de culpabilitate impiedica dezinvestirea.
C" cat s"frinta &ai &ar % a&+i'alnta c" atat !oli"l ar sans &ai +"n sa
fi la+orat0 Cu cat suntem mai constienti ca am iubit o persoana cu atat doliul se
face mai normal (moartea ne-a luat din suflet pe cineva drag).
Daca nu suntem constienti nu permitem acest doliu si ne bucuram de moarte si ne
facem vinivati de moartea 2 a oara => o mare parte a conflictelor de acest tip de
culpabilitate datorita faptului ca partenerul nu indeplineste exigentele inconstiente
( nu e intru totul ca mama, tata).
Cu cat dorinta e mai inconstiente cu atat dorinta de identitate e mai mare..
38
Cu cat dorinta e mai constienta , renuntarea la obiectul oedipian, ne raportam la o
persoana reala nu la o persoana interna si refulata => exigentele tind spre o
identitate de perceptie.
Nevroza rezultata din fixatia la oedip este nevoza isterica.
Tulburarile de dinamica sexuala<= din fantasmele ce insotesc reprezentarile noastre
(preoedipiene) si nu numai angoasei de castrare.
Cand oedipul nu e rezolvat cu succes si dorintele incestuoase si de crim ase
realizeaza in realitate, fapt ce arata ca parintele de acelasi sex se intampla sa moara.
Pri&"l ri'al al oricar"i copil st tatal7 l intrr"p f"zi"na !intr &a&a si
copil fac !in &a&a o a&anta si o ia ! lan)a copil si ii p"t& !a !rptat
8lanii 9lin ca o!ip"l foart prcoc o trian)"lati foart prcoc chiar
!aca !'in &ai tarzi" constint ! in'stitiil l"i rotic /parint ! s, op"s*
3 t"l+"rar +or!rlin% psihitici% n" s"porta con'rsatia in tri !cat in !oi % pot
fi si &a& sin)"r car n" a" a'"t ri'al0
Daca un obiect oedipian moare doliul risca sa devina patologic la persoane ce au
refulat atasamentele oedipiene.
Nu e bine sa-ti pierzi parintii la nici o varsta, daca ti-ai rezolvat problema de
atasament cu ei atunci e bine , nu conteaza varsta, daca nu este catastrofica =>
idealizarea celui pierdut, investirea lui continua si ura fata de celalalt parinte.
Realizarea incestului prin abuz determina o nevoie inconstienta de pedeapsa extrem
de rezistenta la pacientii care au trecut printr-un abuz sexual.
Aceasta nevoie de pedeapsa e vizibila in falimentul relatiilor afective, faliment
profesional si distrugerea imaginii de sine (modul cum se vad pe ei insisi)
Rezulatatul iesirii din oedip = supraeu acceptat, interiorizat si asumat, purtatorul
normelor morale (functia parentala este desexualizata si ce ramane din noi sunt
normele morale odata cu iesirea din oedip interdictia este interiorizata si pericolul
pedepsei exterioare devine extern.
Functiile supraeului:
1. autorizarea si sau reprimarea anumitor pulsiuni;
2. transformarea angoasei morale in sentiment de
culpabilitate;
3. autorizarea, neautorizarea pedepsei.
Asiguarea independentei morale in raport cu depende
nta narcisica:
Un om cu supraeu interiorizat si autonom nu mai intreaba pe oricine daca a facut
bine sau nu pentru ca a actionat in baza unor norme interne nu e dependent de
parerea celorlalti despre el insusi.
Un supraeu interiorizat regleaza stima de sine asigura un ideal de eu care
functioneaza ca reper si ordoneaza si regleaza toate identificariel secundare
(ulterioare celor primare si oedipiene).
Devenim neutri, autonomi in mod natural ar trebui sa se intample acest lucru.
39
PUNCTE DE FIXATIE, RELATII DE OBIECT SI STADII ALE DEZVOLTARII PSIICE
Stadii de organizare
libidinala
Relatii cu obiectul Puncte de fixatie
patologie
1, Stadiul ORAL Preambivalenta , fara
obiect, teoreticul narcisism
primar caruia ii corespund
autismul si schizo..

Autism + schizo
2. Stadiul SADC-ORAL (Abraham) la fel cu obiect
ii corespund fantasma
canibalica incorporarea
total a obiectului.
Patologia maniaco-
depresiva si in doliu si
melancolie.
3. Stadiul ANAL Relatia de incorporare
este partiala.
Paranoia, + forme de
obsesionalitate.
4. Stadiul SADC- ANAL
Relatii de obiect intens
ambivalente de dominare+
control al obiectului (de
care pe care).
Nevroza obsesionala si
mai putin paranoia
5. Stadiul FALC Exista iubire de obiect dar
ea este limitat de
complexul de castrare;
aceasta limitare deriva din
suferinta narcisica,
rivalitate si revendicare,
are ca rezultat tipul de
iubire isterica.
Patologia relatiilor de
obiect din isterie
6. Stadiul OEDPAN ubire de obiect limitata de
mecanisme ale tulburarii
incestului.
Tulbuarea de conversie,
de relatie de obiect,
sexualitatea din isterie.
7. poteticul si idealul,
stadiul GENTAL final /
postambivalent
Oiubire elaborata in care
celalalt exista separat (1),
independent chiar daca
nu-l mancam cu totul (2) ,
chiar daca facem uneori
ce spune el (3+4), chiar
daca nu-l controlam si
dominam total (3+4), pe
care il putem iubi si pentru
ca are ce nu avem noi, si
nu are ce avem noi (5), cu
atat mai mult cu atat mai
putin cu cat seamana bine
cu parintii nostri (6), si a
40
carui iubire o putem primi
pentru ca simtim ca
existam pentru el, nu vrea
sa ne manance complet,
nuci nu vrea sa ne
controleze excesiv,
suporta suficient de bine
ca suntem diferiti, e
bucuros ca semanam cu
unul din parintii lui si in
general ca il iubim, daca
ceva din cele 6 puncte
exista in relatia noastra e
suportabil, daca e
insuportabil , terapie
pentru el, pentru noi.
PULSUNLE PARTALE
Elementele ultime la care ajunge psihanaliza in analiza sexualitatii.
Fiecare se defineste printr-o sursa (orala, anala) si un scop.
Pulsiunile partiale sunt specii apartinand chiar pulsiunii sexuale in generalitatea ei,
termenul trebuie luat in sens genetic si structural.
P.P. functioneaza la inceput relativ independente unele de celelalte si tind sa se
uneasca de-a lungul vietii in diferite organizari libidinale.
:oai"ris&"l . E,hi+itionis&"l
:oai"ris&"l#
Erotizarea, sexualizarea senzatiilor vizuale.
1. prin vaz putem fi sau ajunge la o
erotizare generala proprie sau a
altora.
2. Excitatia poate avea sediul direct in
ochi, sediul unor senzatii locale.
Scoptofilia = vaz.
Scopul la copil " a privi a fi impreuna cu .
n perversiuni a privi un cuplu = a se identifica cu senzatiile, cu ce simte, fie cu un
partener, fie cu ambii parteneri.
Privirea = semnificatie distructiva = compulsiunea femeilor de a privi organele
sexuale ale barbatilor, locul in care sunt ele in viata sociala..
Are de-a face cu o atitudine castratoare a le privi pentru a le distruge, pentru a le feri
de propria tendinta de a le distruge = compulsia = ambivalenta.
Privirea = semnificatie orala = a manca pe cineva cu privirea= a-l incorpora, a-l
cuprinde.
41
A privi pt. a cunoaste sexualitatea = se poate transforma in curiozitate intelectuala al
doilea caz.
Orice interdictie vizand curiozitatea si privirea copilului in privinta sexualitatii se
soldeaza cu inhibitie intelectuala ulterioara care poate fi destul de persistenta.
Scena primitiva = scenariu care poate fi amintire sau fantasma despre relatia sexuala
dintre parinti.
Exista o amintire isi amintesc ca au asistat la relatia sexuala dintre parinti.
ntotdeauna aceste amintiri starnesc o furtuna de emotii si semnificatii (violenta,
groaza) toate interpretarile sunt posibile.
Scena primitiva face parte din cele 4 fantasme primare (originare) care dupa Freud
constituie un patrimoniu psihic transmis genetic.
Aceste 4 fantasme sunt:
1. scna pri&iti'a = fantasmare constienta sau inconstiunta
a relatiilor sexuale dintre parinti poate produce groaza
umilinta.
2. fantas&a castrarii daca exista diferente intre sexe este
pt. ca unele persoane, unii dintre oameni si-au pierdut
penisul.
3. fantas& s!"ctii, in discursul istericilor si dementa o
seductie reala manifesta pe care parintele de sex opus a
exercitat-o asupra copilului.
Este extrem de greu de decelat ce e realitate si ce e fantsma in acesta poveste
(seductia poate fi inconstienta si benigna)
Sedctia ca fantasma totul se petrece pe scena psihica si nu in realitate.
Robert Mason a facut o cercetare privind seductia in familie. Freud a avut dreptate
sa renunte, seductia inconstienta e de diferite grade .
4. fantas&a intoarcrii in "tr: o au toti oamenii= intr-un loc fara tensiune,
poate fi mobilizata defensiv impotriva fiecarui moment al evolutiei psihice care
necesita un effort de elaborare psihica, efect al separarii impotriva sexualitatii,
realitatii ( nu mai vreau sa vad pe nimeni, sa aud nimic)
Mama nevoie de a poteja copilul in totalitate, mamele hiperprotectoare anxioase,
agresive, mame care ar dori sa-si intinda uterul peste intreaga planeta unde se misca
copilul.
Separarea este una dintre cele mai mari dureri ale oamenilor( toata energia ma
inhiba cand plec).
E,hi+itionis&"l#

Freud a aratat ca ambele pulsiuni partiale au la origine acelasi scop = a se vedea pe
sine insusi.
Este cea mai narcisica dintre pulsiunile partiale.
Placerea erogena e legata de o crestere a stimei de sine, fie prin anticipare
imaginara fie pt ca subiectul se simte privit de altii.
Faptul de a fi privit = sursa de bine, pt. unii absolut nerelevant (cu ura sau cu drag)
fie privit ca sa fie convins ca exista.(comme si ).
Borderline simt ca exista daca sunt priviti de altii sau se vad in oglinda..
Stima de sine se obtine prin reasigurarea impotriva angoasei de castrare. Daca
ceilalti reactioneaza inseamna ca eu inca mai sunt in posesia penisului meu, nu sunt
castrat.
42
Clivaj = desi stiu ca il am, o parte din mine se indoieste ca-l are, stie ca-l are.asta
apare in orice perversiune, un atac la realitate (in fetisism).
Goliciunea exhibata poate servi ca intimidare sau ca manipulare a celorlalti prin
gesturi magice..
Goliciunea are putere de dominare prin exaltarea celuilalt, sinceritatea absoluta-
forma de exhibitionism in relatiile sexuale.
Sublimarea exhibitionismului in arta dramatica.
Un bun actor nu se poate abtine de la placerea de a se expune, actorul trebuie sa
mai aiba si o capacitate de identificare cu personajul.
Fiecare pulsiune partiala poate fi expresia unui anumit ideal.
Cautarea perechii perfecte .
Doar o voce e importanta in rest nu are importanta cum arata partenerul.
Nevroticii sunt uimiti ii deranjeaza ceva din miscare.
Sa!is&"l . 8asochis&"l.
Sa!is&"l#
Sadismul este placerea de a face rau, originea se situeaza in voracitatea instinctuala
a pulsiunilor pregenitale.
n comp. sadic un marcaj pregenital dat de faptul ca oralitatea+ fantasma canibalica
ce o insoteste este caracterizata de relatia de incorporare = prima relatie de obiect in
cel mai inalt grad ambivalenta nu poti sa incorporezi un obiect decat distrugandu-l
chiar daca la nivel inc. e vorba de o pulsiune pozitiva incorporarea este disparitia lui.
Nu e o dorinta e mod natural de a trai o relatie cu un obiect.
Personalitate vorace.
Sa avem cu ele o relatie flexibila.
Din oralitate din comp. de proiectie, eliminare.
Calitate incorporarea cu distrugerea, distrugere prin eliminare, evacuare.
Ambele intensa ambivalenta = comp. sadic, rel. sadica cu ob. fara ca sadismul sa fie
un scop in sine..
Marcajul oral pp. o alta forma de relatie sadica cu ob.
Relatie de dominare si supunere, intens ambivalenta ea pp. o mare doza de sadism,
ob. poate fi insuficienta subiectul traieste o stare de triumf.
Obiectul este neputincios subiectul este triunfator..
Evacuarea nu a obiectului exterm (mama, tata) ci a obiectului pulsional intern, a
excrementului.
Sadismul ataca narcisismul persoanei- valoarea ei.
Nu e o intentie de distrugere chin, ci o forma de relatie cu ob. dictata de caracterul
pulsional pregenital.
Toate pulsiunile pregenitale au in scopurile de incorporare anumite comp. distructive.
Aceste comp. destructive pot sa ia amploare si sa se transforme in trasaturi
persistente de caracter in functie de factorii constitutionali si de frustrarile excesive.
Grefat pe voracitatea naturala a pulsiunilor pregenitale, se poate dezvolta sadismul
insotit de o experienta traumatica. Oric sa!ic a fost initial o 'icti&a0
n devenirea omului pregenitalitatea ambivalenta nu e suficient sa faca din el un
sadic.
Pt. ca o persoana sa devina sadica e nevoie ca ea sa fi avut aceasta experienta
initial.
43
Anna Freud = "mecanisme de aparare
Pentru persoana cu marcaj pregenital puternic relatia de obiect sadica pare singura
posibila. Ea prezerva impotriva agresiunii externe si a separarii dupa cum si asupra
senzatiilor de neajutorare si de dependenta in raport cu obiectul.
8asochis&"l
Placra ! a s"fri
n masochism elementul distructiv pare sa fie dirijat impotriva propriului eu al
subiectului..
Masochismul ca pulsiune partiala isi are originea baza erogena in erotismul cutanat
sau muscular care este trezit prin excitatii foarte dureroase..
Masochismul cu baza sa in erotismul muscular- cutanat este masochismul erogen.
Masochismul erogen prima forma- constituie modelul sexual al perversiunii sexuale
cu acest nume.
Toate formele de masochism ulterioare sunt elaborari si dezvoltari ale acestui tip de
masochism.
Exista 5 moduri de a intelege masochismul:
1. actiune masochista = pulsiune si destin = pulsiunile
sadice indreptate impotriva propriului eu.
2. Actiunea masochista exprima faptul ca conditia placerii
este o suferinta prealabila sau ulterioara.
Actul masochist in sens magic este cel mai mic rau suportat sau provocat de noi
insine pt. a preintampina un rau catastrofic.
Comp. sacrificial= o invocare a damnarii pedepsei divine la care ne asteptam nu e
nimic meritor in sacrificiu, intrucat actul nu face decat sa ne ofere noua un confort
psihic.
3. masochismul poate fi o tarire anticipativa a suferintelor, a
putea trai suferinta in doze minime pentru a o evita in
doze maxime.
4. Masochismul ca transformare a suferintei fizice in placere
prin regresie la stadiul pasiv-receptiv.
5. Masochismul ca alinare prin suferinta a unui sentiment de
culpabilitate inconstient.
Luarea in considerare si urmarea masochismului prezinta o mare mportanta pt. ca
scopul manifest de auto distrugere pare sa contrazica principiul palcerii .
Analiza masochismului a nevrozei de esec, a nevrozei de destin, a reactiei
terapeutice (-) , a depresiilor consecutive unor mari succese, au format baza clinica a
celei de-a doua teorii a pulsiunilor:
Freud = "dincolo de principiul palcerii distinge 3 forme de masochism:
; &asochis&"l ro)n baza corporala si fiziologica in care se dezvolta
toate celelalte forme de masochism, lagarea placerii cu durerea, esentiala pt.
structurarea aparatului psihic- educatia copilului capabil de a suporta o anumita
doza de durere e esentiala pt. devenirea noastra ca oameni capacitatea poate avea
forme diferite forme se poate transforma in presiune sau sadism moral adresat
propriei persoane.
Autosadism Beno Rosenberg;
44
<0 &asochis&"l f&inin, nu e acelasi lucru cu masochismul femeii ci e vorba
de placerea pasiva de a suporta o doza de durere.
Freud expresia esentei feminine- poate fi regasita la femei si la barbati, potrivit
teoriei bisexualitatii psihice, orice fiinta trece printr-un stadiu receptiv si continua sa
aiba toata viata si scopuri pasive.
Capacitatea de a accepta dimensiunea noastra pasiv-receptiva este esentiala pt.
dezvoltarea unei relatii genitale de obiect.
Aceasta capacitate este o sarcina a elaborarii psihice din fiecare stadiu de dezvoltare

=0 &asochis&"l &oral, evident in nevoia de pedeapsa , uneori in
compulsiunea la repetitie, in depresia consecutiva succesului, in melancolie, ca
relatie sado-masochista cu obiectul.
Dezvoltarea principiului relitatii si stadiile sale ( completare)
Un stadiu primar prezent in nevroza, fantasma- trasatura narcisica importanta.
Al doi-lea stadiu orientat spre lumea obiectelor.
45
Nevoile de conservare nu pot fi satisfacute halucinator, nevoile sexuale pot sa scape
principiului realitatii, scapa la nevrotici, psihotici, perversi, fetisism negarea realitatii.
Atentia cuiva spre un obiect inseamna investire de energie.
(cat, cum si in ce fel o investeste o persoana = autism)
imposibil de a accede la o comunicare cu ei (sa simtim vidul)
gandirea si simtul realitatii sunt procese secundare.
Omnipotenta gandirii la obsesionali= un stadiu.
Nevroza obsesionala = intoarcere a vietii psihice la o etapa infantila de dezvoltare
caracteristica printre altele prin faptul ca activitatea de inhibitie, amanare si
elaboarare a gandirii nu este inca intrerupta intre dorinta si actiune si ca dorinat e
urmata spontan si obligatoriu de gestul specific realizarii sale; o miscare de evitare a
sursei de neplacere sau de apropiere de sursa de placere.
O explicatie a sentimentului de omnipotenta ca format autosimbolic si Silberg
numeste astfel autoperceptiile reprezentarii simbolice.
Coincidenta dintre luciditate si superstitie la obsesionali.
Esential in dezvoltarea eului inlocuirea impusa de experienta megalomaniei infantile
prin recunoasterea puterii fortelor naturii.
Sentimentul ca ceva ne scapa de sub control (catastrofe), nevoia de a preveni.
Omnipotenta porneste de la o stare si poate fi expresia unei nostalgii.
Fragilitatea eului din omnipotenta limitelor realitatii.
Cand ma simt slab ma gandesc ca sunt "tigru.
Nevoia poate fi taiata din viata uterina.
Copilul si obsesionalul nu au nimic lipsa de la realitate ci intoarcerea la vremuri bune
cand erau omnipotenti.
Dorinta copilului e sa se regaseasca in aceeasi situatie in uter.
Perioada de omnipotenta halucinatorie magica.
Mecanismele care evita sau cauta stimuluii din realitate => echilibrul
Histeroepilepsie crizele sunt provocate de dorinte inconstiente.
Epilepticii au o personalitate parte, lentoare, bradipsihie, investire masiva..

Cand exista diferente intre eu si non eu toate evenimentele se petrec in eu.
(introiectie).
Eu sunt lumea, lumea sunt eu.
Dupa ce constituie realizarea pot sa exprime in exterior ce e in interior, exteriorul
trebuie sa existe = proiectie.
ntroiectie = Ferenczi (la inceput totul e inclus in eu, ceva din exterior intra in interior,
eul si non eul sunt bine separate).
La originea limbajului e imitatia= reproducere fidela vocala a sunetelor si zgomotelor
produse de obiect.
Pe masura ce omnipotenta gestului diminueaza se dezvolta omnipotenta cuvantului,
se dezvolta limbajul ca cerere si nu ca incorporare.
Simbolul verbal are aceleasi constelatii de omnipotenta.
/ s"ficint sa scot "n s"nt ca !orintl sa &i s in!plinasca*0
Gandirea prin cuvinte:
Nevroticii obsesionali regreseaza la aceste stadii prin gandire in locul actiunii.
O intoarcere a refulatului la bolnavii obsesionali.
Pesimisti imbufnati.
46
Apogeul e iluzia de omnipotenta, atinge cel mai mare nivel.
Determinismul opusul omnipotentei, omniscienta in paranoia.
Halucinarea unei dorinte nu ne ajuta sa traim, autoasumarea e cea care ne obliga sa
ne dezvoltam simtul realitatii, nu exista in noi ceva ce nu e obligat sa se supuna
principiului realitatii poate trai prin halucinarea dorintei (sexualitatea).
Regresia libidoului inseamna regresia eului, simtul realitatii nu e o evolutie spontana,
se formeaza prin exigentele opuse de frustrari si realitate.
Prima mare refulare = nasterea. Copilul hranit la san isi va dezvolta simtul realitatii
dar nu stim cat de bine.
Personalitatile "ca si cum (completare)
d. Nevoia de intelegere sau pedeapsa.
Deprecierea provoaca vina din mai multe sensuri de deceptie:
1. mama;
2. deceptia pe care o au parintii nostri pentru tradarea celuilalt;
3. mama nu a dotat-o cu tot ce trebuia unui copil (baiat).
47
si uraste tatal = un moment de exhibitionism isi examineaza ore in sir trupul un
semn sa se faca sa simta inreaga. Sculptura = exhibitionism prin sublimare
Excese sexuale substitut de relatii afective.
Profita de relatiile pe care le are pentru a simti ca traieste.
Si in depresie defensa hipomaniacala, disperarea de a trai.
Rationalizarea lipsa de sensuri. = masochism erogen.
Spre deosebire de 1ca si c"& " el se plangea de lipsa elementelor tandre. Cand un
pacient se plange dovedeste o structurare a personalitatii parintilor 1ca si c"&(
parazitii se identifica prin identificare primara- imitatie automata cand ei sunt parazitii
afectivi, conflict de identificare..
Devalorizarea obiectului.
A simtit ceva cu prima persoana drept identificare.
Diferenta intre tulb0(ca si c"&( si 1 istri( : obiectul cu care se identifica istericul
face suportul unor puternice investitii libidinale. Ei nu se identifica cu oricine numai cu
persoane investite de ei ( transferential, au toate datele pulsionale, fraterne).
"Ca si cum " se id. Cu oricine intalnesc in jur, a exista pentru ei insisi.
Saracire a personalitatii totale , la isteric nu.
Blocaj de afect persoanele 1 ca si c"&( incearca sa simuleze experientele altora.
Perceptia endopsihica noi stim despre noi tot timpul adevarul, preferam sa nu ne
amintim, intelegem, sa ignoram ceva ce stim precis despre noi.
Aparentele inseala asemenea refularii, vidul interior, blocaj.
Diferite reklatii de obiect melancolica, si pseudorelatiile de obiect la persoanele 1ca
si c"&( obiectele sunt la exterior, toate connflictele sunt duse pana la capat in
realatia cui ele.
Melancolie = obiectul identificarii a fost psihologic interiorizat si supraeul tiranic
continua conflictul cu ob. incorporat total, independent de lumea exterioara.
Conflictul cu supraeul este astfel evitat (inexistabil) deoarece in fiecare gest si
actiune 1ca si c"&( se subordoneaza primelor identificari si dorinte si ordinele unei
autoritati care n-a fost niciodata introiectata.
Ca sa fie introiectat trebuiie sa fie iubita relatia corporala de la corporal la afectiv.
ntroiectarea o forma de pastrare a relatiilor si de evitare a unei separari absolute.
Personalitatea matura difera de 1 ca si c"&( id. care sunt separate intre ele prin
clivaje la 1 ca si c"&( care pot exista in una simgura fara sa stie una de cealalta.
Saracirea este data de refularea .
La nevrotic nu avem sentimentul de stranie, vid. , avem de-a face cu o personalitate
intreaga care nu seprima datorita refularii
1Ca si c"&( = sentimente contradictorii, aparentele le vor contrazice, vid, (intuim) in
acest moment diagnosticul diferential nu va fi pus urmarind semne exterioare ci in
functie de ce simtim in relatie cu ei.
Caracter transferential semicastrat de efect afectiv pa care acea personalitate o are
asupra noastra.
A+snt a in'stirii o+ict"l"i "r&ata ! o nofor&ati"n a rl ! o+ 0 +azata p
i&itati0
&a port ca si cum as fi - dar nu iubesc'
&a port ca si cum as intelege ( dar nu inteleg'
&a port ca toti ceilalti ( dar in mine e un vid.
48
Expresivitate pasiva identificarea cu gandurile celorlalti, cea mai abjecta perfidie !
1Ca si c"&( cameleoni afectivi plasticitate bazata pe identificarea primara.
Persoane care intreaba "cum trebuie sa fiu,
Lipsa de caldura utentica imposibilitatea de a investi cu adevarat obiectul.
Sugestibili = 1ca si c"&( = roboti afectivi.
stericii nu sunt sugestibili decat de persoanele investite afectiv
La 1 ca si c"&( cand nu le reuseste investirea se proiecteaza spre a se umple cu
ceva, de a se recunoaste.
Daca ma masturbez ca ele o sa ma simt ca ele, o sa ma simt ca ea, o sa fiu ca ea.
De asta nu le reuseste niciodata, trairea
1 ca si c"& 1 2 +or!rlin (au o patologie narcisica importanta)
cum te simti in prezenta unui borderline : ori te pune pe un tron ori jos, foarte agresiv
toate exista in forma maxima (ura , iubire)
clivaj prezent
Lupta e pe viata si pe moarte.
Existenta este valoroasa sau nu.
maginea mea despre mine se erodeaza, nu putem face nimic, spaima imensa de
agresiune, lovitura.
La psihotic simtim un sentiment de pericol,.
Nevroticii te deranjeaza cu trairile lor, trebiue sa- intelegi.
Borderline te ataca cu continuturile lor toxice.
n depresie, anestezie afectiva dureroasa.
1 ca si c"& sa" +or!rlin 1 trebuie crescuti la loc, trebuie sa aiba sentimentul ca
exista pentru cineva.
Daca nu are ce pierde slabe sanse sa-si construiasca un supraeu..
Ne starduim sa ne umplem cu obiecte din exterior ca sa ne separam de ele trebuie
sa le luam inauntru.
Anna Freud -
1&canis& ! aparar al E"l"i(
Supraeul = instanta de comanda si control care joaca rolul de eu cat timp acesta e
insufivient dezvoltat, supraeul are si rolul de a controla eul.
49
Functia supraeului este de a functiona in calitate de instanta morala si de formare a
idealurilor eului. Supraeul care este inc. si precnt. ncorporeaza anumite cerinte
culturale interiorizate afectiv pe parcursul dezvoltarii individuale.
A doua teorie a lui Freud arata ca exista nu numai un inc. care incorporeaza adevarul
din om ci si un inconstient care incorporeaza valorile culturale.
Modul in care Freud ajunge la notiunea de supraeu este empiric, pornind de la
anumite disfunctii, delirul de observare, melancolia si doliul patologic in care supraeul
joaca un rol foarte important si practica de psihoterapeut de la rezistentele care apar
pe parcursul terapieisi carora pacientul nu le poate identifica cu o sursa constienta.
Rezistenta = vidul mental, declara in anumite momente ale terapiei nu are nici un fel
de motivatie.
Formarea supraeului: se formeaza in perioada oedipiana si e un mostenitor legat de
complexul oedip. Copilul se identifica cu parintele de acelasi sex si preia cerintele
exprimate de acesta, cerintele interzicerii incestului, agresiviattea fata de parintele de
acelasi sex.
n perioada de latenta supraeul preia si alte cerinte culturale, morale, estetice care
emana si de substitutii parintilor.
Teoria despre supraeu a cunoscut o dezvoltare in principal de la Melanie Klein care
descopera ca in fazele pregenitale se formeaza germenii instantei cenzor de mai
tarziu.
Aceeasi pozitie este reprezentata si de psihanalistii Glover si Spitz => distinctia dintre
supraeu si idealul eului termeni utilizati de Freud in " eul si seul
Nunberg H. idealul eului este o dimensiune simulativa se formeaza inca din etapele
pregenitale si este predominant matern.
Supraeul este patern, se formeaza in stadiul falic si este interdictia, idealului eului se
formeaza datorita relatiilor de iubire cu mama, supraeul interdictile punitive ale
tatalui.
Mijlocul de exercitare a functiei supraeului = sentimentul de culpabilitate inconstient,
supraeul se preteaza la o analiza .) a eticii , supraeul este o granita unde psihologia
si etica se pot intalni.
.) eticii, supraeul reprezinta un tip de morala eteronoma = interiorizare a unor cerinte
culturale fara asimilare, transpunere in plan intern a relatiilor externe dintre parinte si
copil.
Conform supraeului binele si raul sunt in functie de aprobarea si dragostea parintilor,
principala virtute pentru supraeu este supunerea..
O parte din norme sunt abandonate in confruntarea cu realitatea.
Supraeul are un nucleu constant alcatuit din interzicerea incestului si agresivitatea in
relatiile cu parintii, nucleu ce face posibila existenta in cultura si are elemente
adiacente care se adauga mediuluisi care sunt alcatuite din normele preluate pe
parcursul socializarii.
Maturizarea psihica reprezinta o diminuare a rolului supraeului, reexaminarea
elementelor adiacente interiorizate afectiv si abandonarea celor inadecvate cu
interesele mature.
8orala constinta si &orala inconstinta
1. Datoria : datoria este conditionata de
un proces ce se desfasoara la nivelul
eului; cele 2 tendinte = ct. si eul opteaza
pentru una sau alta din variante.
Judecata de valoare si alegerea libera
1. Datoria : neconditionata, conflictul
dintre tendintele interzise si norma
morala este inc. nu presupune o optiune
tendinta interzisa fiind refulata.
50
internalizeaza datoriile si ierarhia lor.
2. sentimentul de culpabilitate e ulterior
realizarii actului, existand posibilitatea
unui act reparatoriu.
2. sentimentul de culpabilitate precede
faptuirea actelor imorale.
Este generat de existenta refulatului,
faptele criminale sunt motivate de nevoia
de pedeapsa..
Pentru ca tensiunea interioara duce la
acte antisociale tocmai ca pedeapsa sa
micsoreze tensiunea interioara = la copii..
3. reprimarea, tendinta interzisa patrunde
in constient ceea ce declanseaza un
conflict constient care face posibila
alegerea iar in urma ei doar actul este
blocat.
3. refularea care impiedica patrunderea
in constient , confruntarea dintre bine si
rau
Morala constienta e una a binelui iar cea inconstienta e cea a datoriei.
8i4loacl ! aparar al E"l"i
n terapie se incearca fie diminuarea severitatii supraeului, fie destructurarea sa.
Cea in care apararea fata de tendintele instinctuale este intarita de frica fata de
parinti = nevroza infantila, frica nu e produsa de o instanta psihica ci de un pericol
exterior.
Copilul se impotriveste impotriva tendintelor instinctuale din frica fata de parinti.
Ex. Frica de castrare pe care copilul o simte in perioada complexului oedip,
consecintele pentru educatia ed. Permisiva.
Actiunea de aparare este declansata de intensitatea instinctelor eului care se teme
sa nu fie coplesit de forta instinctelor apeleaza la aceste mijloace (pubertatea).
Nevoia de sinteza si coerenta a eului poate declansa intrarea in actiune a
mecanismelor de aparare.
8canis&l ! aparar al E"l"i
Def : !i'rs tip"ri ! opratii in car s poat 'i!ntia !fnsa% &canis&
pr'alnt c !ifra !"pa # .tip"l ! afcti"n7
.tapa )ntica in ca"za7
.)ra!"l ! la+orar al conflict"l"i !fnsi'0
Se accepta ideea ca mecanismele de aparare sunt utilizate de eu, ramanand
deschisa problematica teoretica de a sti daca punerea lor in joc presupune
intotdeauna existenta unui eu organizat care sa le constituie suportul.
Conceptul se regaseste in :( etiologia isteriei; alte observatii despre psihonevrozele
de aparare; nhibitie simptom angoasa; gelozie paranoia;clivajul eului).
O problematica teoretica si practica ramane studiul mec. De aparare normale in
raport cu rezultatul lor in bolile psihice. Acest joc a fost studiat de Bion care a insistat
ca mec. De aparare e necesara in starile normale.
ntr-o anumita masura eul pune tot timpul in joc defense pt. a putea exista si pentru a
putea raspunde triplei existente: pulsionale,morale, ale realitatii.
51
Motivele de aparare sunt evitarea angoasei, rusinii,culpabilitatii. (oamenii ar face
orice ca sa le evite)
Rf"lara
Freud a utilizat termenul in 2 sensuri:
a) sens propriu = operatie prin care subiectul incearca sa respinga sau sa mentina in
inc. reprezentari, ganduri, imagini,amintiri legate de o pulsiune, refularea se
produce in cazurile in care satisfactia unei pulsiuni susceptibila prin ea insasi sa
produca placere risca sa provoace neplacere inraport cu alte exigente.
Refularea e evidentiata in isterie, dar joaca un rol important in psihologia normala
si alte afectiuni, fiind in procesul defensiv una dintre etape. Ea poate fi
considerata ca un proces psihic universal deoarece se afla la originea constituirii
inc. ca domeniu separat de restul psihismului.
b) mai putin precis folosit de Freud in locul celui de aparare, pt. ca operatia
refularii luata in sensul mentionat se regaseste ca prim moment in numeroase
procese defensive complexe , deoarece modelul teoretic al refulari este utilizat de
Freud ca prototip pt. alte operatii defensive.
n 1911 1915 apare teoria in care refularea apare ca prim timp ceea ce el naste
refularea originara.
Refularea originara care nu vizeaza pulsiunea ci reprezentari legate de ea, care nu
ajung niciodata in constient si de care pulsiunea ramane fixata.
(prin refularea originara noul nascut are experiente de satisfacere ce sunt legate de
reprezentari , nu ajunge sa constientizeze, reprezentarea ramane inc.)
la inceputul vietii expresia satisfactiei nu ajunge in constient, formeaza nucleul inc.
care actioneaza ulterior ca un magnet atragand prin lanturi constiente asociative alte
reprezentari legate de primele si susceptibile oricand de a fi refulate.
Al doilea timp = refularea secundara sau refularea propriu zisa proces dublu in care
atractia exercitata de refulatul originar se combina cu respingerea acelorasi
reprezentari de catre o alta instanta psihica.
Al treilea timp = intoarcerea refulatului diferit de simptom, act ratat,vis, fantasme,
reverii diurne.
Obiectul refularii = nu este pulsiunea si nici afectul ci reprezentantii reprezentare
legati de pulsiune, electiv cei legati de pulsiunea sexuala = idei, imagini, amintiri,
legate de refulatul primar, fie ca au fost produse de el, fie ca au intrat intamplator in
relatie cu el, fie prin metaforizare sau metonimie (simbolizare sau asociere
intamplatoare in timp si spatiu).
Elementul refulat are destine individuale in functie de deformarea sa, de departarea
fata de nucleul inc. si de valoarea sa afectiva.
Raportarea metapsihologica se face in triplu registru:
a) Topic: constiinta nu e asimilata cu instanta refulata (nu suntem constienti cand
refulam), actiune a eului si partial inc. (cand reprimam suntem constienti).
b) Economic: mentinerea in inc. a unei reprezentari pp. cheltuirea unei mari cantitati
de energie si un joc de forte (nevroticii sunt obositi) prin mecanismele de aparare:
Dezinvestire, reinvestire, contrainvestire a reprezentarilor pulsiunii.
c) dinamic: problema se pune in motivele de aparare respective, reactia pulsionala
a realitatii sau a moralei (de ce o pulsiune care produce prin definitie placere ajunge
sa produca neplacre si declanseaza refularea)
52
Manifestarea clinica ca simptom direct este Uitarea = deficienta mnezica ce nu
poate fi atribuita unei cauze organice ci e evident psihogena. (amneziile isterice)
Proictia
Proiectia = mecanism de aparare arhaic prin care se expulzeaza din sine si se
localizeaza in afara pe un obiect sau fiinta calitati, sentimente, dorinte, intentii sau
obiecte interne pe care subiectul ignora si sau le refuza siesi.
Neurofiziologic este deplasarea de la centru la periferie sau de la structura aparatului
somatic spre scoarta.
Psihologic = abordarea este doar discriptiva, se regaseste in :
Selectivitatea perceptiva selectia stimulilor privilegiati din mediu, a stimulilor
carelimiteaza comportamentul subiectului de sentimente sau interesele lui profunde.
Asimilarea unei prsoane cu o alta (un psiholog va spune ca a proiectat pe patron
imaginea tatalui), identificare.
Psihologic nu se face diferenta dintre transfer, identificare si proiectie. E adevarat ca
cele doua contin doze de proiectie.
Motivul dinamica interna care face necesara proiectia, necesara transferului si
necesara identificarea.
Psihologic este descris doar mecanismul sau mai precis efectele lui.
Nu este recunoscuta virtutea defensiva a proiectiilor.
Psihanalitic este expulzarea in ext. a ceea ce nu recunoastem sau refuzam in noi.
Confruntati cu principiul placerii care incearca sa guverneze viata noastra.
n primele stadii, modelul de functionare psihica este proiectia somatica..
Cu cat marcajul unui om este mai arhaic, pregenital cu atat apelul la proiectie este
mai masiv si functia realitatii este mai slaba.
Sensul psihanalitic este interesat si de geneza sa (structura si dinamica) nu are sens
decat in legatura cu conflictul extrapsihic si externalizarea lui partiala.
Externalizand amenintarea interna devine externa, astfel ca defensa se poate face
impotriva unei argumentari extrne.
Multe proiectii dau impresia ca tensiunea interna este tratata ca si conflictul extern.
n general proiectiile nu se fac niciodata la intamplare ci sunt la jumatatea drumului
dintre realitate interna si cea externa ( ex; o persoana cu tarsaturi paranoiace fiind
o trasatura pregnanta in care diferentierea dintre eu si celalalt e suficient de slaba ca
sa permita un fel de a comunica de la constient la inc., face ca aceste persoane sa
perceapa foarte bine inc. celuilalt, mai ales atunci cand acesta le transmite sa uite de
propriul lor inc. ).
Paranoicii sunt jumatate din terapeut pentru ca sesizeaza inconstient pe celalalt.
Celalalt este un atac o intruziune.
Prima conditie a proiectiei este o demarcatie slaba eu/noneu, un marcaj arhaic, care
pp. dominatia mica a eului placere pura.
Cu cat functia realitatii este dezvoltata mai puternic cu atat mecanismul proiectiei
scade.
Fenomenele relativ normale in care se manifesta proiectia sunt:
1. animismul stadiu in dezvoltarea
gandirii si a realitatii in care copilul
atribuie fiintelor insusiri pe care le are
el insusi;
2. superstitii, in credinta in fantasme;
53
3. procesele de intentie in care oamenii
se suspecta unii pe altii de intentii
ostile, de lucruri pe care ei insisi le-ar
face celorlalti;
4. fobie: de straini in care strainul,
necunoscutul, diferitul incarneaza raul
si toate defectele noastre xenofobia
nu ar putea exista fara proiectiile
noastre.
n psihologie proiectia a fost implicata si in paranoia (in cazul Schreber0 proiectia nu
este decat o parte a procesului defensiv pt. ca ea se combina cu refularea,
denegarea si transformarea in contrar (paranoicul il iubesc se transforma in il urasc,
orice relatie de iubire pasionala se transforma in ura.
Nu-l iubesc nu ajunge ca mecanism defensiv si se transforma in ba chiar il urasc, nu
este o transformare in contrar si sensul unui travaliu mare (transformarea in contrar,
ambivalenta), cum pot sa urasc o persoana pe care o iubesc, nu eu il urasc ci el ma
uraste..
Fiecare operatie defensiva poate starui in eu o alta adoptare defensiva.
Freud a studiat asta in cazul fobiei unde mecanismule proiectat in exterior si poate fi
controlat.
Ex: Siramon de Bergeraque nobil francez, poet si ofiter de garda, cunoscut datorita
inteligentei. Datorita unui nas el trebuie sa renunte la dorinta de a obtine iubirea
femeilor in loc sa o refuleze, o proiecteaza asupra unui tanar Cristian scena de sub
balconul Roxanei cand la lasarea intunericului Siramon ii sopteste lui Cristian replicile
cele mai potrivite. n timpul luptelor il protejeaza pe Cristian in loc de a se proteja pe
sine, atunci cand nu mai poate trai prin delegatie aceasta iubire, cand Cristian este
ucis in lupta, el renunta la aceasta iubire pe care o putea trai prin participarea
altruista, doar datorita proiectiei.
n psihopatologie # caz"l prs!intl"i Schr+r presedinte de tribunal.
Schreber nu a fost pacientul lui Freud, il analizeaza pe baza unei carti pe care
Schreber o publica in 1903 = "memoriile unui bolnav de nervi.
Psihiatric = caz de paranoia forma de psihoza deliranta cronica fara evolutie
deficitara.
Pacientul = existenta unei idei delirante persistente si sistematizate, isxtoria bolii s-a
desfasurat in doua accese de fiecare data pacientul atribuindu-le surmenajului
intelectual.
Primul puseu:a durat un an ,pacientul s-a considerat dupa aceasta perioada pe
deplin vindecat. Psihiatrul a decis ca era vorba de o hipohondrie grava.pacientul
considera ca boala sa nu a avut nici o legatura cu divinitatea.
ntre prima si a doua criza s-au scurs 8 ani de viata in care sotii Schreber au fost
fericiti, singura umbra era lipsa unui copil.
n acest interval de remisiune a acuzat in mai multe randuri ca este bolnav, iar intr-o
dimineata -a trecup prin minte ca "ar fi minunat sa fie o femeie in timpul actului
sexual.
n acest timp debuteaza al doilea puseu psihotic care il duce din nou la psihiatrul
Flechsig.
54
Evolutia nu a mai fost favorabila si sitiuatia s-a agravat.
La inceput se plangea de idei hipohondrice, ramolisment mental si considera ca va
muri curand.
mediat au aparut ideile de persecutie: bolnavul injuria niste persoane care l-ar fi
persecutat printre care si psihiatrul, numit "asasin de suflete.
Apoi ideile delirante au luat o turnura mistica, pacientul considera ca are relatii
directe cu D-zeu, ca diavolul isi batea joc de el, vedea aparitii miraculoase si auzea o
muzica sfanta.
La un an dupa debutul celei de-a doua faze, boala ia forma definitiva:pacientul a
elaborat un sistem delirant cu continut religios.
Ss. delirant: pacientul se simtea chemat sa devina mantuitorul lumii, redandu-
fericirea pierduta.
La aceasta stare de mantuitor nu putea sa ajunga decat dupa ce s-ar fi transformat in
femeie.
Aceasta metamorfoza nu depindea de vointa sa ci de o ordine universala..
Urma sa fie beneficiarul exclusiv al fantasmelor divine, omul cel mai deosebit din cati
au existat.
n acelasi moment Freud face o interpretare comparand psihiatria si psihanaliza ca
intentionalitate:
Freud spune ca interesul pe care psihiatrul il da ideilor delirante a fost facut cand
psihiatrul interpretat efectul delirului asupra comportamentului.
Psihiatrul nu incearca sa vada cauzele comportamentului, psihanalistul cunoaste
cauzele nevrozele.
nterpretare: Freud sibliniaza faptul ca din cele doua elemente ale delirului, rolul de
mantuitor si transformarea in femeie, accentul trebuie pus pe dorinta. Dupa Freud
&asc"lara (privarea de barbatie) , la inceput aceasta divirilizare a fost resimtita ca
o persecutie si abia apoi a fost pusa in relatie cu tema mantuirii un delir de persecutie
sexuala s-a transformat intr-o megalomanie mistica.
La inceput persecutorul a fost primul medic psihiatrul pentru ca ulterior rolul sau sa
fie luat de D-zeu.
D-zeu complice, instigator la asasinarea sufletului pacientului.
Pacientul se impaca cu aceasta idee si o asociaza cu rolul de mantuitor, acesta fiind
momentul cand pacientul se acomodeaza cu a doua idee deliranta.
Un alt argument, dupa a doua remisiune care s-a produs dupa 6 ani, ideea
emascularii este singura cre si-a pastrat eficienta supra comp..
n anumite momente, presedintele Schreber se complace in a se privi in oglinda cu
corpul gol impodobit cu coliere si panglici.
Singura parte din delir care este descrisa extrem de amanuntit e acea parte
referitoare la transformarea sa in femeie.
Nervii corpului sau , nervi ai voluptatii feminine.
nterpretarea delirului: era indragostit de psihiatrul transfer homosexual pasiv
asupra psihiatrului.
Freud : proictia cheia delirului a interpretarii lui. Persecutorul din a 2-a faza a
bolii, aceeasi persoana care dupa prima faza a bolii a fost obiectul unor sentimente +
.
Evolutia sentimentului care sta la baaz bolii si a proiectiei e un puseu al libidoului
homosexual pasiv iar ob. acestui puseu este psihiatrul.
Lupta imppotriva puseului este cea care a determinat apelul la proiectie precum si
fenomenele morbide, dorinta inconstienta fantasmata, homosexuala pasiva a fost
combatuta de supraeul sau si lupta dintre dorinta si cenzura a condus la proiectia,
55
a.i. obiectul dorintei a devenit persecutor iar continutul fantasmei a devenit continutul
persecutiei.
Dorinta homosexuala pasiva s-a transformat in frica de a nu se abuza sexual de el.
Proiectia in paranoia: o perceptie interna este reprimata iar continutul acesteia dupa
ce a suferit o anumita deformare al oricarui scop e tot defensiv ajunge la constiinta
cu o perceptie a lumii externe. Deformarea care intervine consta intr-o inversare.
Ceea ce in perceptia interioara trebuie sa fie dragoste devine in perceptia exterioara
ura.
Cercetarile au exprimat faptul ca ceea ce a provocat imbolnavirea consta in esecul
pacientilor de a controla homosexualitatea inc. care a cunoscut o puternica activare.
Proiectia trebuie inteleasa ca operatia prin care subiectul expulzeaza din sine si
localizeaza in afara sa in persoane sau lucruri, sentimente, dorinte, particularitati
care ii apartin si pe care nu si le recunoaste sau refuza sa le accepte.
P. este un mijloc de aparare arhaic, situata in planul patologiei in special in paranoia
dar care este activ si in cotidian si mai ales este un factor de contribuire la
constituirea unor produse culturale.
Proiectia permite organismului sa se apere de excitatiile interne cu o intensitate
mare generatoare de conflicte ca si cum ar fi excitatii externe, exterioare.
n cazul fobiilor frica de tentatia sexuala se transforma in frica de trairile ce permit
subiectului sa le perceapa ca fiind exterioare, subiectul va evita sa mearga cu trenul.
La nivel cotidian tendintele de infidelitate sunt proiectate asupra partenerului ceea ce
genereaza o falsa gandire.
Ex: o profesoara avea dorinte puternice in copilarie sa aiba copii multi si se prezenta
ca fiind modesta, fara pretentii (ambitie invidie simt al concurentei se aplica cu
aviditate in actele cu alte persoane, indeplinirea propriilor dorinte prin obligare).
n copilarie dorintele ei s-au lovit de obstacole si au fost proiectate si nu refulate,
astfel incat realizarea lor era dictata de supraeu., daac se producea prin intermediul
altor persoane.
Glozia patolo)ica
Nu orice gelozie este patologica dar poate fi patologica si atunci cand nu exista. Tine
de propriile noastre tendinte de infidelitate.
Nu exista doar tendinte de infidelitate ci si tendinte homosexuale latente (genul de
femeie care- place poate fi genul de femeie care a0ti vrea sa fiti, este mama cu
care rivalizeaza) Fie un obiect nrcisic fie unul oedipian in ambele cazuri fiind un
obiect homosexual psihic.
Psihoterapia transferului nu e tot una cu proiectia. E adevarat ca transferul pp.
proiectia unuiobiect intern asupra terapeutului dar transferul pp. si nevoia de repetitie
= nevoie de vindecare care si cu nevoia de elaborare psihica.
Dar proiectia poate aparea si indiferent de transfer prin atribuiri de intentii fantasme
personale atribuite terapeutului.
56
I!ntificara
n sens psihanalitic se refera la relatiile dintre inc. a.i. relatia intrepersonala se
inlocuieste cu una intrapersonala.
Eul subiectului preia inc.anumite aspecte sau imaginea globala a persoanei cu care
se identifica.
Ex: faptul ca fiul reproduce comp. tatalui sau decedat nu constituie o expresie a
identificarii.
Daca fiul care face un lesin isteric, dovada ca eul copilului s-a identificat cu tatal mort
care a fost interiorizat.
d. intervine si in doliu patologic, persoana care suprainvesteste interior in eul sau pe
cel decedat, iar reprosurile pe care le aduce celui decedat se centreaza datorita id.
impotriva propriei persoane.
Tipuri de identificare: 1 id. cu o insusire a obiectului (timbrul vocii sau un mod de a
privi );
2. id. cu o imagine globala a ob. (cazul in care s-a atasat de pisica si afla ca a fost
omorata ) adopta un comp de pisica.;
3.id. cu ob. in calitate de emotie :in isterie eul se id. numai cu imaginea partiala a
unui ob. dar si cu o emotie fantasmata Dora se identifica cu emotia orgasmului pe
care o fantasmeaza in legatura cu relatia sexuala.
4.id. cu agresorul utila nu numai psihologic dar si unei pedepse sociale.
Identificarea cu agresorul
Pentru a combate frica pe care o inspira, ob. este din lumea externa.
Ex. Un elev facea grimase cand era certat in fata profesorului, grimasa = expresia
deformata a nimicirii profesorului isi masca frica prin id. involuntara cu acesta.
Fetita care nu avea curajul sa paseasca in coridorul intunecos pt. ca- era frica de
stafii.
Fratele ii da solutia sa devina ea insasi stafie, transformarea propriului eu in ob.
temut conduc la inlocuirea fricii cu sentimentul de siguranta.
Baiat se id. cu actiunea agresiva.
Vine la Anna Freud dupa ce fusese la psiholog in camera distinge diferite ob. o
gaura pe care o taie cu cutitul, o leaga cu sfoara, creioanele pe care le ascute mereu
reparandu-le varfurile.
Experienta Pitesti: spalarea de creier.
Aspecte :
1. transformarea victimei in calau (Gherla torturi fizice si
morale, se transforma in cel mai periculos dintre tradatorii
executati de comunisti).
2. Toti cei supusi experientei au devenit tortionari.
mportant este cat au rezistat, simplu element social , singurii care au scapat = mortii
schingiuiti, sinucigasii.
Rezistenta individului sau colectiva s-a dovedit a fi nu numai inutila ci si daunatoare
pt. ca , cu cat rezistenta a fost mai mult convertita a fost mai profunda si durabila.
3. Adeziunea intima la ideologia comunista.
Fortul 13 , se facuse inca de mult mutatia = daca se putea
dobandi faricirea si raiul pe pamant de ce nu-l obtine si
57
nici burghezia nu pare monstruoasa , cel mai rau lucru de
pe lume.
B. Bacu reantalneste un fost student = este uimit de schimbarea fizica si morala =>
facea apologia comunismului in ciuda convingerilor sale autoritare.
4. profunzimea si durata convertirii= modificarea de
personalitate obtinute la persoane, s-a mentinut in unele
cazuri si dincolo de personalitatea maxima si se mentine
si dupa eliberarea din detentii.
Disparitia oricarui simt moral = delatiunea de dragul
delatiunii fara o cauza practica devenea ceva frecvent.
Distrugerea sentimentelor de rudenie " pleaca de aici
curva, nu vreau sa te mai vad
Caracteristici ;imbecilitate, robotizare, nebunie colectiva.
Este o nebunie indusa deliberat, regresia metode care au determinat intrarea in
actiune a unor structuri ale eului.
nducerea unui sentiment de teroare permanenta si maxima a.i. in aceste conditii de
spaima, teroare se apeleaza la id. cu agresorul, pe fondul unei stari fizice duse la
limita, detinutii treceau prin cele 4 etape ale reeducarii datorita torturii.
1. demascarea extermn;
2. demascarea interna;
3. demascarea morala-psihica;
4. demascarea activ. de torturare.
Tortura permanenta: pe parcursul reeducarii, ziua si noaptea tortionarul si detinutul
traiau in aceeeasi celula => noaptea detinutul putea dormi doar intr-o anumita pozitie
pe spate, gol cu mainile deasupra paturii, daac facea vreo miscare era batut
sistematic, combaterea sentimentului religios , conditie de sprijin., tot ceea ce putea fi
un sprijin era atacat sistematic.
Lepadarea de prietenie, se cerea denegarea celui mai bun prieten dar si lovirea lui.
Regresia prin umilire sistematica, absent oricarei limite exteriorizarea presiunii fizice
morale+ imposibilitatea sinuciderii, a dus la neajutorare. Spalarea in gura a
fecalelor, spalarea cu urina.
3.refularea = valoare +
refularea binelui conditie a supravietuirii.
Rationalizara
A fost termen introdus de Jones = procedeu prin care subiectul incearca sa dea o
explicatie coerenta .) logic sau acceptabila .0 moral unei atitudini, idei, sentiment al
caror adevarat motiv nu este constient.
Rationalizarea simptomului, in delir rationalizarea pentrua sistematiza.
Acest mijloc este considerat de psihanalisti are rolul de a camufla doar secundar
elemente ale conflictelor.
Ex: comp. nevrotic sau persecutor ob. rationalizarii comp homosexual masculin este
rationalizat invocandu-se superioritatea intelectuala si estetica a barbatului.
Tendintele autodistructive pot fi rationalizate prin teorii referitoare la dieta sau
estetice, despre silueta feminina.
58
Milo ca rationalizare pt. comp.intruziv, simtul dreptatii, ca rationalizare pentru
agresivitate si cruzime.
Ex: moralitatea apare ca rationalizare pt. sentimente de inferioritate; femeie tanara si
frumoasa- grasa, senzatii provocate de ganduri neconforme cu principiile sale morale
se simte atrasa de prietenul sotului, sotul supradotat sexual, femeia trebuie sa fie
credincioasa rationalizare, o femeie care arata ca mine nu poate avea aventuri.
For&ati"na ractionala
Atitudine sau comp. opus ca sens unei dorinte refulate care s-a constituit ca reactie
fata de dorinta refulata.
Ex: pudoarea excesiva,F.R in raport cu tend. Exhibitioniste.
F. R. se poate referi la un aspect al vietii individului sau poate sa capete amploarea
unor trasaturi de caracter, c. obsesional.
Trasaturi obsesionale:scrupulozitate, ordine, curatenie, mila F.R. fata de caracter
anal.
Apare si in nevroze si isterie, unde se refera la anumite situatii.
Ex: aversiune fata de copii sai pe care ii uraste.
Clinic F.R. capata aspect simptomatic in fatetele lor rigide, fortate, compulsive, prin
esecurile lor accidentale, prin faptul ca duc uneori direct la un rezultat opus celui
constient avut in vedere.
ntr-o F.R. se poate constata actiunea pulsiunii impotriva careia sub. Se apara: pe de
o parte, aceasta isi face aparitia brusc, in anumite momente sau sectoare de
activitate si tocmai esecurile flagrante contrastandcu rigiditatea atitudinilor afisate de
subiect direct, permit atribuirea valorii simptomatice unei anumite trasaturi de
personalitate..
Ex; gosppodina indragostita de curatenie nu-si centreaza atentia asupra prafului si a
murdariei, ambivalenta pulsionala.
Numai persoana in cauza ignora pulsiunea, angoasa si energia pe care o cheltuie
trebuie diminuate.
F.R. se adreseaza afectului.
pocrizia = F.R. e foarte dezv. Si nu mai stim ce simtim cu adevarat pt. persoana din
fata noastra, simtim in mod ipocrit.
Persoanele nevrotice pun stanci in calea izvorului si apa nu e lasata sa curga si
revine prin sindroame somatice.
Multe atitudini nevrotice sunt incercari manifeste de a nega si reprima anumite
pulsiuni sau de a apara unele persoane sau eul de un pericol instinctual.
Economic, formatiunea reactionala este o contrainvestire a unui element constient de
forta egala si de directie opusa investirii inc.
Dn)ara
Mecanism prin care subiectul neaga dorinte ganduri, sentimente deci realitatea
psihica interna in acelasi timp in care le formuleaza.
Denegarea se refera la realitatea psihica interna, trebuie diferentiata de negare sau
refuzul realitatii psihotic care este parte a delirului.
59
Ex; are un vis si nu stiu ce reprezinta aceasta persoana dar singur nu este mama
mea.
Apare o dorinta agresiva in acelasi timp negat :nu vreau sa va jignesc dar ce spuneti
este o porcarie.
Reprezentarea unei stari somatica foarte proaste, pentru ca tulbura subiectul el o va
nega imediat.
Amintirile pot apare de-a lungul terapiei care sunt amintiri de obiect din copilarie cu
un dublu potential. Pe de o parte ele contin elemente ale unor fantasme, dorinte,
sentimente refulate, si elemente care le neaga pe primele.
D>4? '"% !4a r'"
Provin din acelasi proces defensiv. Este ceva ce traim acum si ne aminteste de o
situatie anxiogena din trecut depasind-o spunand ca prin asta am trecut deja. Situatia
reala de acum ajuta la defensa impotriva angoasei nu e a angoaselor meleci a
perceptiilor mele.
Amintirile comp. au rol imp. Si ca scop facilitarea denegarii. Aici intra si minciuna
care impiedica adevarul intr-un fel sau altul. Aici lucrurile sunt subtil complicate prin
minciuna se introduce un martor, daca martorul crede ceea ce se spune este pentru
mincinos o dovada ca realitatea poate fi alta decat cea stiuta de el si deci datele
realitatii interne si ale memoriei pot fi falsificate. Foarte multe minciuni nu au scop
pervers ci unul defensiv.
An"lara rtroacti'a
Mecanism psihologic prin care sub. Face eforturi sa anuleze retroactiv ganduri,
cuvinte, gesturi, acte infaptuite; el foloseste in acest scop un gand sau un comp. cu
semnificatie opusa.
Exista doi timpi si 2 conceptii de interpretare (niveluri) de conflict una punand
accentul pe conflictul intrerpersonal in care se gaseste in ultima analiza ambivalenta
iubirii si urii, cealalta situand conflictul dintre pulsiune si eu capabil sa gaseasca un
aliat intr-o pulsiune opusa celei de care se separa.
Patologic are drept obiect realitatea insasi a actului care ar trebui suprimat in mod
radical. Procedand ca si cum timpul nu ar fi ireversibil
Ex. " nu am vrut sa spun asta.
"Omul cu sobolani reaseaza o piatra pe strada pe care initial o luase pt. ca masina
prietenei lui sa nu se loveasca de ea..alteori actul de anulare e contaminat de actul
pe care incearca sa-l stearga..
compulsie cu aspect magic, toate comp. care reprezinta o ispasire, nu este decat
expresia unei anulari magice..
acest act poate fi repetat nedefinit pana ce dispare din interior orice urma a pulsiunii
originare.
Toate penitentele sunt date in functie de tensiunea pe care o poate subiectul suporta.
Angoasa este imensa.
O semnificatie apare atasata actiunilor sia titudinilor care vizeaza anularea unei
distrugeri imaginare (reparatie) care pot sau nu sa franeze puseele sadice.
Nevoile de reparatie pot fi satisfacute si prin acte artistice daca nu esueaza in
ritualuri obsesionale.
60
Esecul este datorat faptului ca defensa e in continuare invadata de pulsiunile
refulate.
n obsesionalitate cresterea repetitiilor pentru ca nici o repetitie nu ajunge sa dea
siguranta absoluta ca actul e indeplinit fara intentia instinctuala. Esecul in compulsia
de a numara, asigurare si reasigurare, in indoielile obsesionale sunt indoieli privitoare
la capacitatea de a anula pulsiunea primejdioasa.
Introictia
. = concept introdus de Ferenczi in opozitie cu cel de proiectie5% in timp ce
paranoicul expulzeaza din el, din eul sau tendintele devenite neplacute, nevroticul
cauta solutia facand sa intre in eul sau cat mai mult cu putinta din lumea exterioara,
lume care odata inauntru face obiectul fantasmelor sale inc. 6
Prototipul corporal al . Este incorporarea fara insa limita corporala.exista . n eu , in
idealul de eu, supraeu, . Primul timp al identificarii.
n ordinea dezvoltarii afective pasii sunt:
1. il mananc;
2. sunt el (id. primara);
3. ma aseman cu el sau vreau;
primul tip extrem de imp. Ca mecanism in realizarea separarii si a doliului normal.
Nu putem sa ne separam de cineva decat daca il luam in noi.
Ne vidam cand ne separam.
(ce reprezinta pentru tine).
Izolara
n nevroza obsesionala = a izola o idee sau un comp. a.i. conexiunile lor cu alte idei
sau restul existentei sub. Sunt intrerupte.
Ex. Pauze in fluxul gandirii, formulele, ritualurile.
"nimic nu are dreptul sa se produca, nimic nu este perceput, nici o actiune nu se
realizeaza.
n cura subiectii care separa analiza complet de viata lor, o suita de idei din analiza,
o reprezentare de contextul afectiv.
zolarea = suprimare a posibilitatii de contact, ca mijloc de a impiedica atingerea unui
lucru, similar cand nevroticul izoleaza o impresie sau o activitate printr-o pauza, el ne
da simbolic un inteles ca nu va permite gandurilor sale sa intre in contact asociativ
cu alte ganduri, in fobii, in psihonevrozele de aparare, isterie.
61