Psihoterapie de profunzime – Brandusa Orasanu, 9 Noiembrie 2019, Curs

1. Modelul - Topica Freudiana I – model topografic (structura aparatului psihic)

• Inconstient – Preconstient – Constient

2. Modelul - Topica Freudiana II - forta pulsiunilor, modelul pulsional – miscare

/intensitate

• Se – rezervor pulsional energetic, forta, intensitate, pulsionalitate pregnanta in patologia

borderline sau limita.
• Eu – sediul tut aparari, functie de adaptare
• Supraeu – instanta cu interdictii, constiinta morala, si cu idealul Eu-lui ( asa trebuie, asa nu
trebuie), reprezentarea. Singura instanta care este ob intern deoarece reprezinta
introiectiile ob de relatie.

Se (Id) – nu este Sinele

Cele doua topici coexista si se face aple la ele in functie de necesitati.

3. Modelul - Melania Klein (cele doua pozitii ale functionarii psihice) lucrand cu psihoze si
copii, propus propriul ei sistem si model de functionare psihica.
Nu exista stadii psihice care se dapasesc unul de altul ci exista doua modele care raman valabile
si la adultul sanatos si in patologie. Diferenta intre patologie si normalitate este una de grad.
Exista doua pozitii psihice care apar inca de la inceputul vietii la bebelusi si sunt mai mult sau
mai putin elaborate psihic. In mom de criza aceasta problematica se reia si se reprarcurge. Cu cat au
fost mai bine elab in copilarie cu atat vor fi mai bine depasite in perioada adulta.

Pozitia schizoparanoida si pozitia depresiva – Melania Klein

Melania a preluat de la Freud existenta celor doua tipuri de pulsiuni Eros si Thanatos
Pulsiunea de moarte – tend interna a fiecarui org de se intoarce la starea initiala dinainte de
viata. Autodistructivitate – produce agoasa care vine din teama de moarte face ca distructivitatea
interna sa fie redirectionata in afara. Pentru a se debarasa de aceasta angoasa interna pacientul o
redirectioneaza spre un obiect extern (persoana reala sau imaginara) care pt sub devine un obiect ostil si
subiectul o resimte ca angoasa de persecutie (O proiectie a propriei agresivitati orientate in afara si
perceputa ca persecutie.).
 Obiectul este clivat – perceput ca fiind partial, ori bun ori rau, mama care este perceputa fie rea
fie buna. Copilul nu o poate percepe pe mama ca fiind integrala ci o percepe pe mama ca un san
(obiectul partial) care ii frustreaza si satisface nevoile.
Cand Eul este clivat, pulsiunile sunt clivate.
Fixatia in aceasta pozitie creeaza o vulnerabilitate pentru patologia schizofrenica.
Daca este elaborata cu bine, se trece la pozitia depresiva fiind un progres, pt ca obiectul se
intregeste si mama nu mai este clivata, eul se integreaza, la fel si pulsiunile, se depaseste angoasa de
persecutie.
Aceasta distructivitata se redirectioneaza tot spre exterior, o parte poate sa ramana spre interior
(masochism), orientata spre ob extern, prin intregire se asimileaza si ob bun, obiectul devenind unul si
acelasi – de aici apare vina/ culpabilitatea de a dori distrugerea obiectului care acum este si bun si rau
(mama, ingrijitorul primar). Intra in contact cu ceea ce se numeste ambivalenta.
• Un dintre apararile in fata vinovatei este apararea maniacala.
• Patologia in cadrul aceste pozitii este reprezentata de boala biolara.
• Al treilea model este util in combinatie cu cele doua (in patologie).
• Reparatia – subiectul in fantasma a distrus obiectul si vrea sa-l refaca.

Identificarea proiectiva
Melania Klein 1946 – Articolul “Cateva observatii asupra unor mec. schizoide.”
O fantasma primitiva este caracteristica acelei poz schizoparaniode conf careia sub isi cliveaza
o parte din Eul sau si o expulzeaza asupra unui obiect extern pe care in felul acesta doreste sa il
agreseze, sa il ia in posesie, sa il controleze. In masura in care ob extern este identic cu aceasta parte
distructiva din sub, devine efectiv o persoana rea (este o fantasma). Partea clivata este expulzata in
obiectul extern si nu asupra.
Acesta def se refera la o relatie de obiect agresiva. Parte a Eului clivata si proiectata asuptra ob
care devine ob rau.

Fantasma – lumea fantasmei (Freud)

Ob. Intern/ lumea interna– sentimentul inconstient subiectului, ca inauntrul, in interiorul Eului
sau exista un obiect care are intentiile lui proprii fata de Eul subiectului si fata de celelalte ob. Toate ob
interne definite in acest fel reprezinta lumea ob interne. Ca un fel de societate interna, un fel de oglinda
a lumii exterioare dar nu este chiar o oglinda pt. ca este formata din aparari. Ob interne s-au format in
mare parte din ob externe iar ob externe sunt formate adauganduse prin proiectia ob interne.
Caracteristicile aceste lumi interne sunt in mare doua :
• este tridimensionala fiindca intre aceste ob interne au loc miscari de proiectie si introiectie.
• caracterul concret al acestei lumi interne - aceste ob interne nu sunt dotate doar cu dorinte si
cu intentii ci si cu calitati senzorieale, deoarece ele s-au format pe baza exp. senzoriale ale
copilului cu parintii lui si cei din preajma lui, exp. de placere sau neplacere. Aceste ob pastreaza
in ele sursa lor initiala. Expresii care arata senzorialitatea ob interne (ma roade foamea, am
fluturi in stomac).
Lumea fantasmei se form in mom in care copilul se loveste de principiul realitatii dar ramane in
psihicul lui o portiune/sector/teritoriu, care refuza sa accepte principiul realitatii si continua sa existe
ca si cum nu ar exista principiul realitatii. (Freud) asta exista in toate cazurile, norm sau pato.
Melania a plecat de la exp. senzoriala a copilului si a incercat sa observe cum ajunge copilul
pana la gandirea cea mai sofisticata iar Freud a privid invers lucrurile si ce se intampla pe drumul
invers de la intelectual la senzorial (in interpretarea viselor – plecand de la o ideea care noaptea se
materializeaza sub forma visului, ce releva un continut maifest, o halucinatie dramatizata, trecandu-se
de la abstract la senzorial).

• Melania - lumea interna are un caracter concret – important acest raport intre concret si abstract
• Freud – pentru a se forma visul este imp ca ideea inconstienta sa capete figurabilitatea fiindca
din cauza originii tuturor limbilor de pe pamant intotdeauna elementele concrete se asociaza
mai usor intre ele.

Fantasma
• Dupa Freud fantasma apare tardiv in mom in care copilul percepe principiul realitatii.
• In teoria Keliniana fantasma exista de la inceputul vietii, exista asadar si un Eu primitiv, relatii
de obiect, fantasme, toate intr-o forma primitiva. (fantasma inconstienta)
Fantezia – este fantasma constienta.

Def. > Ce este fantasma? – un scenariu imaginat conform caruia se intampla ceva intre
protagonisti si se presupune ca apare si un afect. Este pusa la baza psihismului de catre Melania
• Fantasma = reprezentantul psihic al pulsiunii. Modul in care pulsiunea se manifesta in psihic.
FREUD - Pulsiunea - cantitatea de munca pe care trebuie sa o faca psihicul in virtutea
legarii lui de corpul somatic
Pierra Olagnie – psihicul trb sa traduca stimulii somatici as incat sa devina inteligibili pentru
psihic. ??

B. Orasanu - Psihicul trb sa metabolieze / proceseze stimulii in asa fel in cat sa ii poate folosi.
Cu cata psihicul munceste mai mult cu atat pulsiunea este mai mare. Stimulii ( externi-interni)
nu pot fi intelesi de psihic daca nu sunt metabolizati.

Unde era pulsiune ea a pus fantasma as incat a integrat pulsiunea in fantasma inconstienta.
• Pulsiune nu este instinct