Sunteți pe pagina 1din 4

OTTO F.

KERNBERG
Relatiile de iubire

Aspectele biologice constituie matricea in cadrul careia se pot dezvolta aspectele


psihologice.
N. McConoghy 1993 considera ca dorinta sexuala la femei poate fi mai mult influentata de
factori psihosociali decat de dorinta sexuala la barbati.
Hormonii androgeni influenteaza intensitatea dorintei sexuale la barbati si femei dar in
contextul unei predominante clare a factorilor psihosociali determinant pentru apetitul sexual.

Factori psihosociali
Identitatea rolului de gen:
-identificarea individului cu anumite comportamente tipice pentru barbati sau pentru femei intr-o
anumita societate- este de asemenea puternic influentata de factori psihosociali.
Identitatea nucleara de gen:
-hormonii androgeni in exces prezenti in perioada prenatala la fete pot fi responsabili, de
exemplu, de comportamentul baietesc si de o crestere a energiei consumate in actiuni de recreere
si de agresivitate.
-stimularea androgena prenatala inadecvata la baieti poate cauza o anumita pasivitate si lipsa de
agresivitate dar nu influenteaza identitatea esentei de gen.

In 1976 Richard Green a constatat ca factorii principal ice determina dezvoltarea


comportamentului efeminat sunt indiferenta parentala sau incurajarea comportamentului
feminine, imbracarea copilului corespunzatoare sexului opus de catre o femeie cu functie
parentala , protectia materna excesiva, absenta tatalui sau respingerea din partea acestuia,
frumusetea fizica a copilului si lipsa partenerilor de joaca de sex masculin.
Un procent ridicat al bisexualitatii si homosexualitatii se afla in randul baietilor efeminati pana la
75%
Tabu-ul instalat de Freud legat de sexualitatea copiilor a fost respins in cadrul culturii
occidentale . Antropologia cultural (Endleman 1989) ofera indicii potrivit carora, n absenta
acestor interdictii, copiii manifesta un comportament sexual in mod spontan.
In 1989 Fisher a indicat faptul ca , capacitatea copiilor de a gandi logic atunci cand este
vorba de organele lor genitale este mai intarziata fata de capacitatea lor generala de a gandi in
mod logic, parintii repetand in mod inconstient experientele proprii din copilarie de suprimare a
sexualitatii asupra propriilor lor copii.
Formarea identitatii provine din cea mai timpurie relatie dintre bebelus si mama in
special atunci cand experientele bebelusului implica afecte intense placute sau dureroase.
Urmele lasate in memorie de aceste conditii afective formeaza schemele esentiale ale
reprezentarii

de sine a bebelusului ce interactioneaza cu reprezentarea de obiect a mamei sub

impactul afectului placut sau neplacut. In consecinta se construiesc doua serii de reprezentari
paralele si separate la origine,reprezentarea de sine si reprezentarea de obiect, precum si starile
lor affective corespunzatoare, pozitiv sau negative.
Aceste reprezentari de sine si de obiect, de tipul in intregime bun si respectiv in
intregime rau sunt integrate intr-o reprezentare totala de sine si o reprezentare totala a celorlalte
persoane semnificative, un proces care constituie o integrare normala a identitatii.
Iubirea sexuala matura este starea emotional complexa care integreaza excitatia
sexuala transformata in dorinta erotica pentru partener , o identificare cu celalalt in cadrul
atingerii genital reciproce ,precum si o conexiune puternica cu identitatea de gen a partenerului .
Tandretea ce apare din integrarea partenerilor in intimitatea reprezentarilor lor de sine in cadrul

iubirii formate cu ajutorul tolerarii ambivalentei normale si chiar a agresivitatii ce poate aparea in
cadrul unei relatii de iubire , toate acestea fiind pana la urma relatii umane.
Pilonul de baza al realitatii de cuplu este faptul de a fi indragostit. A fi indragostit inseamna
capacitatea de a lega dorinta erotica cu idealizarea si dorinta de a forma o relatie cu partenerul in
mod profund.
Partenerii care sunt legati de o atractie si o dorinta reciproca , si cu capacitatea de a stabili o
relatie sexual totala care aduce cu sine o intimidate emotional si un sentiment al implinirii
idealurilor lor de apropierea de cel iubit, exprimandu-si dorinta de a lega inconstient tandretea si
erotismul , sexualitatea si idealul Eului.
A fi indragostit inseamna de asemenea si lasarea in urma a copilariei, a tot ce ne lega de ea si
a intra intr-un proces de dezvoltare si castigare a independentei. Procesul de separare de copilarie
si a capata increderea in capacitatea de a impartasi cu cineva sentimente de iubire isi v-a
reconfirma bunele relatii cu obiectele internalizate ale trecutului ele crescand in acealasi timp cu
aceeasi intensitate in contrastul cu conflictul dintre iubire si sex din copilarie .
Dicks a constatat ca exista trei zone majore n care cuplurile relationeaza :
1. Relatiile lor sexuale actuale
2. Relatiile lor de obiect predominante n mod constient i inconstient
3. Stabilirea mpreuna a unui ideal comun ai Eului.

Odata cu intimitatea sexuala vine si intimitatea emotional, si cu intimitatea emotionala,


ambivalenta inevitabila a relatiilor oedipie- ne i preoedipiene. Exprimandu-ne intr-un mod
restrans i simplificat, ca ambivalenta barbatului fata de mama excitanta i frustranta din
copilarie, mereu prezenta lui suspiciune cu privire la natura incitanta si inaccesibila a sexualitatii
mamei sale or sa devina mai tarziu probleme care intervin in cadrul atasamentul lui erotic, idealizarea si dependenta fata de femeia pe care o iubeste.

Identificarea proiectiva este un mecanism de aparare primitiv, dar prevalent, care consta in
tendinta de a proiecta un impuls asupra altei persoane, frica de cealalta persoan aflata sub
influenta impulsului proiectat, in tendinta inconstienta de a induce acest impuls in cealalta
persoana si nevoia de a controla cealalta persoan aflata sub influenta acestui mecanism.
Chemarea inconstient de a repara relatiile dominante patogene din trecut si tendinta de a
le repeta in refulari de nevoi agresive si de razbunare neimplinite au ca urmare punerea lor in
scena in relatia cu partenerul iubit. Cu ajutorul identificarii proiective, fiecare partener tinde sa
vada in celalalt in cazul de fata partenerul sau caracteristicile fostului obiect oedipian si/sau
preoedipian cu care a trait conflicte.
Fiecare cuplu isi creeaza relatia intima sexuala si de iubire printr-un conflict de neclintit in
moralitatea conventional si moralitatea privata care ajung la un consens va implica un grad
neconventional de libertate la care cuplul isi doreste sa ajunga .
Echilibrul la care odata ajuns in libertatea de a se exprima sexual total si profunzimea
sentimentelor dintre parteneri, formarea unui sistem de valori in care se reflecta functionarea
Eului matur arata realizarea umana complexa la care cuplul a ajuns, conferind temelia unei relatii
de durata , pasionale si din cand in cand conflictuale.
Integrararea agresivitatii si a sexualitatii infantile pervers poliforme intr-o relatie de iubire
stabilta este o sarcina a partenerilor individual , respectiv a cuplului.
Toate aceste aspect ale relatiei de iubire pot fi influentate de manipularea sociala , dar nu vor
putea fi niciodata inlaturate de aceasta.

Realizat de : Simion Alexandra


Master Psihologie Clinica si Interventie Psihologica An I sem I
Profesor : Lector.univ.dr. Elena Claudia Rusu

S-ar putea să vă placă și