TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ

DISLALIA
TRATAREA INDIRECTĂ A DISLALIEI PRIN PROGRAME DE PARTENERIAT:
PROFESOR LOGOPED-CADRU DIDACTIC DE PREDARE

Propunători: Prof. Carmen Șerpescu

Prof. Adelina Cheșcă
 TERAPIE
LOGOPEDICĂ
(activitate
desfășurată în
cabinete
logopedice)
ABORDAREA
DISLALIEI
PRIN INTERMEDIUL
PROGRAMELOR DE
PARTENERIAT:
PROFESOR
LOGOPED-CADRU
DIDACTIC DE
PREDARE
 TRATAREA
INIȚIEREA/
INDIRECTĂ A
CONSILIEREA
TULBURĂRILOR DE
PĂRINȚILOR
LIMBAJ PRIN.......

ACTIVITĂȚI
PROGRAME DE DIDACTICE
INIȚIERE A REALIZATE
CADRELOR INDEPENDENT/ÎN
DIDACTICE ECHIPA CADRU DE
PREDARE-
LOGOPED
 Educarea mobilității
generale.

Educarea respirației corecte

TRATAREA
INDIRECTĂ A Educarea auzului fonematic

DISLALIEI prin Înlăturarea negativismului

exerciții realizate față de vorbire

Educarea mobilității

în cadul aparatului
fonoarticulator.

parteneriatelor
 LUNI
Jocuri: motricitate generală și
specifică

MARȚI
PROGRAM Jocuri: onomatopee
de ANTRENAMENT
SAPTĂMÂNAL MIERCURI
Jocuri pentru:
(preventiv/ameliorativ) educarea respirației
corecte; dezvoltarea
desfășurat cu copiii auzului fonematic
preșcolari și școlari mici

JOI, VINERI
Povești logopedice
 Educarea mobilității generale. Exercițiile fizice generale care întăresc și relaxează
musculatura organelor vorbirii.
Exemple: Executarea unor mişcări care antrenează toate părţile corpului, jocuri de mişcare
însoţite de vorbire, exerciţii de mers, gimnastică pentru membre, gimnastică a trunchiului
(rotirea braţelor, aplecarea capului, aplaudatul, imitatul spălatului mâinilor, mersul ritmat,
LUNI săritura broscuţei, rotiri ale umerilor, răsuciri şi extensii ale trunchiului, etc.

Educarea mobilității aparatului fonoarticulator. Jocuri exerciţii care trebuie executate

ritmic deoarece, pe lângă antrenarea şi tonifierea segmentelor aparatului fonoarticular, au
şi menirea de a introduce ritmul în vorbirea copiilor:
- Gimnastică facială (umflarea alternativă a obrajilor, deschiderea şi închiderea gurii,
umflarea obrajilor, închiderea şi deschiderea alternativă a ochilor (“trasul cu ochiul”),
ridicarea pomeţilor simultan şi alternativ, exersarea zâmbetului prin retragerea
comisurilor bucale etc.);
- Gimnastică labială (întinderea şi rotunjirea buzelor, acoperirea unei buze cu alta, vibrarea
buzelor, imitarea sforăitului calului, umflarea buzelor cu reţinerea aerului în gură,
întinderea buzelor, rotunjirea buzelor, acoperirea unei buze cu cealaltă alternativ, rictusul
etc.);
- Gimnastică linguală (scoaterea şi retragerea limbii, mişcări dreapta -stânga, plescăitul,
ştergerea dinţilor cu limba etc.);
- Gimnastică mandibulară (ridicare, coborâre, mişcări dreapta- stânga, etc.);
- Gimnastica velo – palatină (imitarea tusei, imitarea căscatului, mişcări de glutiţie).
 „Cine (ce) face aşa?” - Imitarea sunetelor din natură (onomatopee)

S, Z- gânsacul supărat: s-s-s!, chemarea pisicii: pisss, pisss!, fusul: sfârrr!, albina: bzz-bzz!
(Limba, cu apexul (sau vârful) cât mai ascuţit, se sprijină la baza incisivilor inferiori; buzele sunt întredeschise
MARȚI cu comisurile trase în părţi; dinţii sunt închişi pentru a evita interdentalismul.)
Ț- cântecul grierului: țrr!, şoricel: chiț-chiț!
(Limba -cu apexul ascuţit- se sprijină pe linia de unire a dinţilor superiori cu cei inferiori; buzele sunt cu
comisurile trase lateral; dinţii sunt închişi, pentru a evita interdentalismul.)
CE-CI- vrăbiuţă: cip-cip!, ciocănitoarea: cioc-cioc-cioc!
( Limba se sprijină pe alveolele dinţilor superiori; buzele întinse cu comisurile trase lateral; dlinţii sunt închişi,
după care se deschid brusc pentru pronunţarea sunetului č. )
Ș, J- vântul: vjjj!, trenul în mişcare: ș-ș-ș!, vântul puternic: zjjjjjj!
(Apexul este ridicat aproape de vălul palatin dur; buzele se ţin rotunde; dinţii sunt închişi pentru a evita
interdentalismul.)
R- motocicletă: brrrr!, pocnetul lemnelor: prrrr!, ursul: morrrr!, ceasul: țrrrr!
( Apexul ascuţit al limbii atinge succesiv alveolele incisivilor superiori; buzele au comisurile trase în părţi; dinţii
sunt îndepărtaţi.)
C, G- cocoşul: cucurigu!, găina: cot-codac!, ceasul: tic-tac!, gâsca: ga-ga-ga!, curcanul: glu-glu-glu!
(Apexul limbii stă la baza incisivilor superiori; buzele sunt uşor întredeschise; dinţii sunt depărtaţi.)
 Exerciții pentru educarea respirației corecte

Exemple: suflarea într-o lumânare aprinsă; umflarea balonului; aburirea unei oglinzi; formarea de
valuri într-un vas cu apă; suflarea cu paiul în apă; suflarea unor hârtiuțe; inspir-expir pe nas și
gură, alternativ; pronunțarea vocalelor ritmic, rar; pronunțarea ritmică a consoanelor, suflarea în
MIERCURI diferite instrumente muzicale etc.

Jocul silabelor: pronunţarea unor serii de silabe în ritmul bătăilor din palme : pa, po, pu, pe, pi –
ba, bo, bu, be, bi/, ta, to, tu, te, ti – da, do, du, de, di
ca, co, cu, che, chi – ga, go, gu, ghe, ghi
fa, fo, fu, fe, fi – va, vo, vu, ve, vi
sa, so, su, se, si – za, zo, zu, ze, zi
şa, şo, şu, şe, şi – ja, jo, ju, je, ji....

Joc: „Repetă ce spun eu” - exerciţii pentru diferenţierea consoanelor în cuvinte paronime.
Joc : „Deschide-ţi urechea bine” pentru recunoaşterea vocii colegilor.
 POVESTE LOGOPEDICĂ
Ciobănașul
A fost odată un ciobănaș care avea multe oițe. Cum fac oițele? Cu limba scoasă pe buza de jos spunem
bee-bee! El merge cu oițele la păscut. Ele mănâncă iarbă. Rumegăm iarba precum oițele. Una dintre oițe era
foarte supărată. Îi rămăseseră între dinți niște mărăcini și se chinuia să-i scoată. –Limba scoate dintre dințișorii
JOI de sus și de jos “mărăcinii”. Apoi, oițele curăță dinții – limba ștege dinții de sus și de jos, pe interior și exterior.
Dar ciobănașul nu putea să aibă grijă singur de oițe. Cine îl ajută? Niște căței. Acești latră, mârâie, aleargă
și obosesc și scot limba – limba scoasă și respirăm pe nas, expirăm pe gură; mârârie, latră.
Aaaa , dar cățeii aveau urechile ciulite pentru că se auzea un zgomot: Fâșș- fâșșș! dintr-un tufiș a ieșit un
arici care se apropia de oițe. Cum se aude mersul ariciului printre frunze? FÂȘȘ- FÂȘȘ!– limba așezată pe cerul
gurii și suflăm ușor emițând prelung sunetul ș.
Cățeii l-au alungat pe arici. Ciobănașul a fost bucuros pentru că ariciul a plecat și le-a dat cățelușilor să bea
lăptic – limba ca o ceșcuță. Le-a plăcut lăpticul cățelușilor și se ling pe botic - limba sterge buzele.
După aceea, cățeii au început să se joace și să alerge după albinuțe. Dar albinuțele zburau și se fereau de
căței; erau pregătite să-i înțepe, dacă era cazul. Cum fac albinuțele? Onomatopee BÂZZZ!!! - limba acuțită, ca
un ac.
Pe o creangă, într-un copac, cânta un porumbel. Cum cântă porumbelul? Guuu-Guuu! GU-GUȘȘȘ-TIUC!–cu
umflarea gâtului.
Ciobănașul avea și un căluț. Căluțul alerga și uneori fornăia- suflăm aerul pe gură cu buzele/ cu buzele și
limba între buze. Tropăim cu limba precum căluțul.
Și uite așa, încet, încet ziua trece ușor pentru ciobănașul nostru. El este mereu înconjurat de minunata
lume a animalelor.
 POVESTE LOGOPEDICĂ

În parc
VINERI Andra se plimba liniștită prin parc. Frunzele foșneau ușor sub pașii săi (fâșș,
fâșș!).
Deodată, dintr-un tufiș- zbărrrr!- a zburat vrăbiuța Cip, prietena Andrei. Fetița
întinse brațele spre ea în semn de salut (mișcări ale brațelor). Pasărea ciripea veselă-
cip-cip-cip! în timp ce micuța o urmărea cu privirea (mișcări ale capului: stânga-
dreapta, sus-jos).
Pe malul lacului concertul era în toi (oac-oac-oac!). Peștișori micuți săreau
printre valurile line (mișcări ale brațelor). Vântul adia ușor (jjjjj, șșșș!) stârnind parcă
roiul de albine (zzzz!).
În apropierea parcului se află Grădina Zoologică. Fetiței îi plac mult coliviile cu
păsări: găinușe (cot-codac!), cocoși (cucurigu!), gâște (ga-ga-ga!), rațe (mac-mac-
mac!), curcani (glu-glu-glu!).
Ursul a salutat-o morocănos (morrrr!) si a continuat să-și șteargă botul cu
limba (mișcări linguale). Căluțul mesteca tacticos iarba (mișcări de masticație) și apoi
tropăia victorios (mișcări de lovire a boltei palatine cu limba).Șarpele stă încolăcit sub
frunze (limba ghemuită).
Picături mici de ploaie au început să cadă (pic-pic-pic!, poc-poc-poc!) din senin.
Andra a trebuit să-și încheie plimbarea și să se grăbească către casă.
Bibliografie:
1. Vrăsmaș, E., Stănică, C. (1997). Terapia tulburărilor de limbaj. Intervenții logopedice. București: Editura
Didactică și Pedagogică, R.A.
2. Vrasmaș, T. (2004). Învățământul integrat și/sau incluziv. București: Editura Aramis.
3.Gherguţ, A. (2001). Psihologia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie integrate. Iași:
Editura Polirom.
4.Gherguţ, A. (2005). Sinteze de psihopedagogie specială. Iași: Polirom.
5. Imagini preluate de pe Internet.