Psihanaliza e oglinda in care iti vezi spatele

(Vasile Dem.Zamfirescu)
1.5. Psihanaliza este un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga semnificatia faptelor si reprezentarilor ce au loc in inconstient;o metoda de terapie a tulburarilor psihice, in cadrul careia se tinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafata si clarificarea semnificatiei rezistentelor, transferurilor si dorintelor ascunse ale pacientilor; un sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice inconstiente asupra trairilor, gandirii si activitatii oamenilor. Elementele acestor teorii deriva din cercetarea proceselor psihice si terapia starilor psihopatologice. Asemena altor domenii de fundamentare experimentalist a psihologiei, ntemeierea psihanalizei se raporteaz tot la numele unui medic, vienez, la cel a lui Sigmund Freud(1856-1939), contemporan cu I.P. Pavlov.. El a a pus bazele acestei orietri n psihologie ntr-un context n care preocuprile ce in de psihismul reflectrii incontiente au fost formulate mai nainte de filozofii din secolul al XIX-lea, de cei care au postulat primordialitatea vieii instinctive n comportare. Acestora li s-au adugat o seam de ali naturaliti, neurologi,fiziologi, medici i psihologi, interesai s realizeze aplicaii n domeniul psihologiei, s studieze problematica rspndit a isteriei, pe cea al hipnozei sau sugestiei, tot ceea ce interesa cmpului reflectrii clare a contiinei i a efectelor acesteia asupra organismului. Totul se ntmpla ntr-o epoc dominat de o seam de alte tendine spiritualiste, oculte, metafizic sterile, ale cror aplicaii se aflau sub cea mai serioas acuz a arlataniei. (Mihai Iosif Mihai) Carl Gustav Jung a fost un colaborator apropiat a lui Freud, pe vremea cnd lucra mpreun cu Bleuler la clinica lui Burgholzi la Zurich. Prin antitez la teoria freudian, Jung a denumit linia sa de gndire
1

ca analitic. Era o psihanaliz care pleca de la fenomenele psihice normale i nu de la cele psihiatrice, de patologie.Interesul su a fost ndreptat constant spre complexitatea vieii psihice,considerat ca un totunitar. Psihologia analitic jungian conine cteva concepte cheie, cel de umbr, de persoan, de sine, anima i animus .a. Umbra, de exemplu, este expresia incontientului personal care se manifest sub forma reversului virtuilor noastre. Ea este , de fapt, ceea ce ne refuzm nou iceea ce ntr-o zi o s admitem,ceva ce se reconciliaz cu persoana. Acest aspect integrator alconceptului de umbreste central i esenial n terapia jungian. Comportamentul nevrotic, Jung l interpreteaz ca un rezultat al nepotrivirii dintre reaciile aflate sub influena pulsiunilor primare, a incontientului colectiv i restriciile impuse de viaa cultural. Nevroza n sine este un produsul unui astfel de conflict ntre ele, al neputineide conciliere dintre cele dou instane. (Mihai Iosif Mihai)

2.5. In completare fata de elementele cheie ale psihanalizei deja mentionate mai sus,se mai pot adauga informatii legate de cele patru perioade ale gandirii freudiene: Ctre anul 1895, anul apariiei Studiilor asupra isteriei,Freud pornete de la clinica isteriei i descoper o cauzalitate unic nevrozelor: traumatismul sexual suferit ntr-operioad anterioar pubertii i reactivat mai trziu. El introduce o noiune revoluionar, reieit din observaiile sale i din fapte clinice, dup el indiscutabile, noiunea unuiincontient dinamic, care opereaz att n simptomelenevrotice, ct i n produsele normale ale psihicului,cum sunt visele i actele ratate din viaa cotidian. Douzeci de ani mai trziu, Freud, care n mod vdit n-a uitat adagiul btrnului su magistru Charcot, la the'orie, c'est bien, mais ca n'empeche pas lesfaits d'exister", i revizuiete teoriile i propune noi descrieri i formulri ale activitii psihice. La sfritul vieii, Freud va ncerca s fac bilanul cercetrilor sale, att teoretice, ct i practice.Perspectiva metapsihologic rezum.In pragul morii sale, un ultim text, neterminat, care se voia o sintez, reabiliteaz unele noiuni ce preau abandonate, mai ales aceea de traumatism. Compendiu de psihanaliz ilustreaz pentru ultima oar acea subordonare total a teoriilor lui Freud bancului de prob al

terapeuticii, dar faptul c lucrarea este neterminat ne lipsete de un instrument de nelegere exhaustiv a gndirii sale. Mai sus,am adaugat ideea ca psihologia jungiana contine anumite notiuni cheie.De asemenea,ntr-un interviu acordat televiziunii BBC1, n anul 1959, Jung rspundea senin la ntrebarea "credei n Dumnezeu" cu un "Nu am nevoie s cred, acum tiu". El lsa astfel impresia c nu se ndoiete de existena lui Dumnezeu, c ntr-un fel sau altul s-a convins de existena Lui i c, prin urmare, nu are nevoie s cread. Credina pentru Jung este afirmarea unui adevr dogmatic i nicidecum garania unei experiene nemijlocite a adevrului afirmat. Dac Jung tia c Dumnezeu exist, trebuie s nelegem, aadar, c "tiina" lui nu era expresia unei convingeri metafizice sau religioase, c Dumnezeu sau prezena sacralitii Lui i se va fi revelat n cursul experienei sale de psiholog al profunzimilor. Lucrurile stau i nu stau aa. Pentru c Jung, atunci cnd vorbete despre Dumnezeu, nu are n vedere acelai coninut de reprezentri ca i al nostru. El nu se refer la un Dumnezeu personal, la o figur antropomorf, i nici la fenomenologia cultic care provoac, aa cum se crede, manifestarea divinului. Jung are despre Dumnezeu o reprezentare extrem de personal, care se inspir substanial din experienele sale abisale, n lumea incontientului arhetipal. "Tot ceea ce am nvat, declara Jung tot ntr-un interviu, m-a condus pas cu pas la convingerea de nezdruncinat c Dumnezeu exist. Eu nu cred decit n ceea ce tiu. i aceasta suprim faptul de a crede. Prin urmare, eu nu iau existena Sa ca pe o credin eu tiu c EI exist" . Ideea original (tolerat un timp de ctre Freud) a lui Alfred Adler a fost aceea c Teoria i practica analitic trebuie s aib drept obiectme canismele compensatorii; stilul de via al individului este determinat de acestea. Fora motivaional, cea mai important pentru Adler, este voina deputere a omului, sexul fiind doar un simptom. Copilul nu este un mic animal sexual ale crui dorine incestuoase trebuie reprimate, ci un organism mic i neputincios, ale crui trebuine sunt satisfcute i gestionate de ctre adulii puternici. Copilul i dezvolt treptat unsimmnt al inferioritii fa de acetiai tinde spre un statut deindependen.

n calitate de psihologie, psihanaliza este o psihologie a inconstientului, spre deosebire de psihologia prefreudian, care este o psihologie a constiintei. Marea majoritate a disciplinelor pe care vi le nsusiti la Facultateade psihologie tin de categoria cuprinztoare a psihologiei constiintei, adic a acelei psihologii care studiaz fenomenele psihice constiente sau accesibile n mod direct constiintei. Spre deosebire de aceasta, psihologia inconstientului studiaz acele fenomene psihice care nu sunt accesibile n mod direct constiintei, ci doar datorit interventiei interpretrii de tip psihanalitic. Psihanaliza inconstientului nu anuleaz psihologia constiintei, ci o completeaz. Din momentul aparitiei psihanalizei, psihologia nceteaz s mai fie doar o psihologie a fenomenelor constiente.De altfel,descoperirea inconstientului psihic va revolutiona nu numai psihologia, ci si celelalte stiinte ale omului: filosofia,antropologia, sociologia, estetica etc. 3.5. Conceptul psihanalizei i tehnicile sale specifice Punctul de vedere dinamic n psihologie i are originea n fizic i pornete de la ideea c orice fenomen psihic este rezultatul interaciunii unor fore. Conform acestei concepii, fiina uman este o structur complex, determinat de jocul agitaiei turbulente a unor fore intrapsihice aflate n conflict.Teoriile psihanalitice ale personalitii se bazeaz pe aciunea forelor contrare din fiecare individ (Sine, Eu, Supraeu). Aceste fore contrare determin apariia conflictelor interne. Dezvoltarea personalitii se face sub auspiciul acestor conflicte, culorile fundamentale ale portretului prezentat avndns o gam de nuane ntunecate. Copilria timpurie cu bagajul propriu de impulsuri i emoii refulate n incontient se poate materializa uneori ntr-o tulburare psihologic ce va marca viaa individului adult. Psihoterapia dinamic reprezint o form de tratament psihologic care abordeaz personalitatea din perspectiva psihodinamic, exemplul cel mai ilustrativ reprezentndul psihanaliza lui Freud. Presupunerea cheie a psihanalizei este urmtoarea: problemele curente ale unei persoane nu se pot rezolva cu succes fr o nelegere complet a bazei incontiente a relaiilor timpurii, relaii care aparinnd diadei individ-prini. n cazul unui final favorabil al curei psihanalitice (n general o cincime dintre analize snt considerate ca terminate din punct

de vedere tehnic) se pot distinge o serie de semne psihologice care pot certifica schimbrile care au avut loc: angoasa i frustrrile dispar; eliberarea agresivitii se face prin abandonarea unor atitudini exagerat de conformiste; clientul (pacientul) reuete s-i ntocmeasc un plan de via; scala nivelului expectaiilor este coroborat cu imaginea de sine real; comunicarea cu semenii este clar facilitat. Freud a inventat un tratament care elibernd bolnavul de rmiele unui magnetism devenit hipnotism i sugestie, propunea n mod cu totul original o abordare nou, fondat pe recunoaterea incontientului. Iat cteva din comentariile sale fcute n capitolul XXVIII,intitulat Terapia psihanalitic (Introducere n psihanaliz, Partea a treia: Teoria general anevrozelor, 1917): Cunotinele pe care le-am dobndit graie psihanalizei ne permit s descriem aproximativ n felul urmtor deosebirile existente ntre sugestia hipnotic i sugestia psihanalitic. Terapeutica hipnotic ncearc s acopere i s mascheze ceva n viaa psihic, pe cnd terapeutica psihanalitic dimpotriv, ncearc s dezvluie acest element i s-l ndeprteze. 4.5.Psihoterapia Societatea contemporan, n special n ara noastr, implic o serie detransformri extrem de rapide, mult mai intense dect n orice alt perioad a evoluieisocietii. Aceste transformri solicit adaptri la fel de rapide, care sunt cu att maidificil de realizat cu ct mecanismele de adaptare ale individului sunt mai puin dezvoltate. Din acest motiv nevoia de psihoterapie este ntr-o continu cretere tot mai multe persoane triesc un puternic sentiment de inadaptare i inadecvare pe care nu tiu cum s l controleze. Psihoterapia presupune astfel o aplicare sistematic i contient a unor mijloace psihologice de influenare a comportamentului uman cu scopul de a mbunti trirea subiectiv a persoanei i de asemenea de a-i permite acesteia s se adapteze n mod eficient la realiatea exterioar. Orice demers psihoterapeutic pornete de la premisa c oamenii au capacitatea de a-i modifica sistemul de atitutidini si comportamentul, nvnd noi strategii adaptative. Persoana reuete s se elibereze de anxietate, depresie i de toate celelate triri negative care i perturb comportamentul i au efecte negative i asupra celorlali, asupra tuturor grupurilor de apartenen ale acesteia familial, socio-profesional, de prieteni, etc.
5

Putem defini astfel psihoterapia ca o aciune psihologic sistematic,planificat i intenional, avnd la baz un sistem teoretic conceptual bine pus la punct,exercitat de ctre un psihoterapeut calificat asupra unui client (Watson 1963)

5.5. Opinie personala si concluzii : Dupa cercetarea facuta asupra psihanalizei,am descoperit niste lucruri neplacute despre mine, pe care nu le cunosteam, pe care a trebuit pina la urma sa le accept. Am fost pusa in situatia de a-mi asuma umbra, adica partea negativa, de a o prelucra si de a o accepta ca fiind a mea. Asta din punctul de vedere al continuturilor. Din punctul de vedere al functionarii psihice, am dobindit o mai buna comunicare cu mine, adica am reusit sa pot strapunge bariera aceea care, la omul neanalizat, separa constientul de inconstient. Prin urmare, s-a stabilit o mai buna legatura permanenta intre constientul si inconstientul meu. Si asta imi da posibilitatea sa inteleg de ce fac uneori anumite lucruri, aparent ciudate. Pot sa inteleg de unde vin. Iar cistigul cel mai pragmatic a fost un plus de energie care nu se mai consuma in conflictele interne. Psihanaliza, fondata de Dr. Sigmund Freud in Viena la inceputul secolului XX, este atat o teorie revolutionara de intelegere a trairilor afective umane, cat si o metoda de a-i ajuta pe oameni sa faca fata problemelor lor psihologice. El a ajutat lumea sa inteleaga ca adultul rational, care functioneaza mai mult sau mai putin multumitor in lumea reala, reprezinta doar o fateta a personalitatii. In spatele rationalului se gaseste subconstientul, iar Freud a reusit sa demonstreze cat de puternica este influenta trairilor si gandurilor inconstiente asupra sanatatii pacientilor sai. Psihanaliza este procesul prin care ceea ce era inconstient este constientizat, iar adevarurile despre noi sunt revelate si acceptate pentru ca astfel sa se poata produce insanatosirea si evolutia psihica. Psihanaliza este menita a te ajuta sa iei legatura cu propriul tau inconstient, cu amintirile, trairile afective si dorintele care nu sunt imediat accesibile constientului; este menita sa te ajute sa intelegi in ce fel trairile si gandurile inconstiente afecteaza modul in care actionezi si abordezi situatiile, cum gandesti si simti astazi. Efectul acestui proces este dobandirea capacitatii de a actiona mai eficient in favoarea ta.

Bibliografie
Vasile Dem. Zamfirescu ,Filosofia inconstientului, vol. I,Editura Trei, Bucuresti, 2001. Nicola Gr- . Istoria Psihologiei.- Editura Fundaia Romnia de Mine 2001 Jean-Pierre Chartier Introducere in psihanaliza lui Sigmund Freud,Editura IRI,1997 Mihai Iosif Mihai Istoria psihologiei,Editura Institutul Europeana ,Iasi,2007 David, D. ,"Psihologie clinic si psihoterapie.", Editura Polirom, Iai,2006 Vasile Dem. Zamfirescu Introducere in psihanaliza freudiana si postfreudiana Editura Trei ,2003