11/21/21, 9:13 PM Psiholog Geanina Cucu-Ciuhan, Ph.D.

| Psihoterapie, Psihologie clinică, Psihologie educațională și consiliere vocațională

Intervenția psihologică de scurtă durată cu copilul agresor, în cazurile

de bullying
Publicat pe iulie 18, 2021 de geaninaciuhan

Bullying-ul a devenit o problemă psihologică și socială foarte frecventă în toate

mediile: școli, locuri de joacă, activități sociale ale copiilor, precum și mediul
online.

Abordarea psihologică a copilului agresor se recomandă să fie guvernată de trei

obiective majore:

Încetarea comportamentului de intimidare și amenințare a altora și înlocuirea

lui cu respect și bunătate.
Dezvoltarea empatiei și compasiunii pentru alții.
Încetarea utilizării metodelor agresive de control de către părinții sau tutorii
copilului agresor și înlocuirea lor cu metode pozitive de parenting.

Recomandăm următorii pași în intervenție:

1. Culegeți date de la client privind patternurile lui de interacțiune cu colegii, în

special atunci când încearcă să controleze situația sau săi intimideze pe alții.

2. Întâlniți-vă cu părinții/tutorii copilului și cu cadrele didactice pentru a cere

informații privind patternul de bullying și intimidare practicat de copil.

https://geaninacucuciuhan.com 1/4
11/21/21, 9:13 PM Psiholog Geanina Cucu-Ciuhan, Ph.D. | Psihoterapie, Psihologie clinică, Psihologie educațională și consiliere vocațională

3. Evaluați nivelul de insight al clientului privind problema prezentă (ex.

demonstrează un insignt bun asupra naturii problematice a comportamentului
său, este de acord cu preocupările celorlalți și este de acord să încerce să se
schimbe, demonstrează ambivalență privind problema descrisă și este reticent să o
abordeze sau nu este motivat să se schimbe.

4. Evaluați simptomele unor posibile diagnostice comorbide (opoziționism

provocator, ADHD, depresie secundară unei tulburări anxioase), inclusiv
vulnerabilitatea la suicid, riscul de suicid atunci când este prezentă depresia.

5. Evaluați orice problemă legată de vârstă, gen, cultura care ar putea avea
legătură cu problema comportamentală a copilului, factori care ar putea să ajute
la o mai bună înțelegere a comportamentului copilului.

6. Evaluați severitatea nivelului de afectare a funcționării copilului pentru a

determina nivelul adecvat de îngrijire (de exemplu, comportamentul notat creează
la un nivel ușor, moderat, sever sau foarte sever tulburări sociale, relaționale,
vocaționale sau ocupaționale); evaluați continuu pe parcursul intervenției
severitatea afectării și eficacitatea tratamentului (de exemplu, clientul nu mai
demonstrează o afectare severă dar problema cauzează încă o deficienta ușoară
sau moderată).

7. Evaluați îngrijirea copilului la nivel de familie, școală, și comunitate, cu scopul

identificării problemelor – ex. nesocotire persistentă pentru nevoile emoționale
sau fizice ale copilului, schimbări repetate la îngrijitorii primari, oportunități
limitate de atașamente stabile, pedepse persistente dure sau alte acte de parenting
neadecvat (ex. agresivitate, abuz).

8. Confruntați clientul cu faptele raportate de alții care indică faptul că el / ea se

angajează în comportament intimidant față de colegi.

9. Faceți joc de rol cu copilul simulând câteva interacțiuni cu colegii, în care

terapeutul joacă rolul agresorului și utilizează bullying-ul pentru a-i intimida pe
alții; cereți copilului să recunoască faptul că se comportă în acest mod.

10. Învățați clientul empatia pentru victima comportamentului său de intimidare,

cerându-i să facă o lisă a emoțiilor generate victimei din cauza agresiunii lui, cum
https://geaninacucuciuhan.com 2/4
11/21/21, 9:13 PM Psiholog Geanina Cucu-Ciuhan, Ph.D. | Psihoterapie, Psihologie clinică, Psihologie educațională și consiliere vocațională

ar fi frica, respingerea, furia, neputința sau retragerea socială. Poate să scrie o

scrisoare în care își cere scuze pentru bullying.

11. Angajați copilul într-o ședință de joc de rol în care el este victima bullying-ului
din partea unui coleg, jucat de terapeut. Opriți jocul de rol periodic pentru a
identifica și explora emoțiile victimei.

12. Atenționați clientul să observe cazurile de bullying săvârșite de alții și să noteze

emoțiile victimei. Discutați pe baza acestor emoții.

13. Explorați capacitatgea copilului de a fi empatic. Evaluați dacă este crud cu

animalele sau cu alți oameni (criterii DSM pt tulburarea de conduită).

14. Cereți copilului să scrie o listă de cuvinte care îl descriu și evaluați percepția de
sine (stima de sine scăzută, etichetarea ca agresiv, izolarea, sentimentul că nu este
iubit etc.)

15. Referiți copilul la evaluare psihologică pentru a determina percepția de sine,

starea emoțională, stilul de relaționare. Furnizați feedback copilului și părinților.

16. Asistați copilul în explorarea obiectivelor sale când se angajează în intimidarea

altora (ex. să-și impresioneze colegii, să obțină acceptare, să-I controleze pe alții,
să rezolve un conflict utilizând agresivitatea).

17. Faceți joc de rol pe baza interacțiunilor sociale în care clientul este agresor.
Opriți acțiunea periodic pentru a-l ajuta să-și verbalizeze scopul sau intenția.

18. Citiți pasaje din cărți sau vizionați video-uri cu clientul în care apar secvene de
bullying. Cereți-i să identifice scopul agresorului și emoțiile victimei.

19. Asistați copilul în identificarea metodelor prosociale menite să atingă obiective

de interacțiune socială sănătoasă – cum ar fi obținerea respectului celorlalți prin a
fi drăguț, onest, de încredere; obținerea unei poziții de lider prin asertivitate și
respect, nu prin agresiune; utilizarea unor tehnici eficiente de rezolvare de
probleme în locul intimidării.

https://geaninacucuciuhan.com 3/4
11/21/21, 9:13 PM Psiholog Geanina Cucu-Ciuhan, Ph.D. | Psihoterapie, Psihologie clinică, Psihologie educațională și consiliere vocațională

20. Faceți jocuri de rol pe baza situațiilor conflictuale, în care copilul să folosească
întâi bullying-ul și apoi asertivitatea si strategiile de rezolvare de probleme.

21. Într-o ședință de terapie de falimie, dați familiei sarcina să rezolve conflicte.
Evaluați utilizarea tehnicilor eficiente de rezolvare de probleme versus agresivității
și atitudinii autoritare.

22. Explorați cu membrii familiei dacă agresiunea, amenințarea și intimidările

sunt adesea parte a interacțiunilor din familie, în special în perioadele de conflict.

23. Învățați membrii familiei tehnici de rezolvare a conflictului bazate pe respect,

astfel încât autoritatea părinților să fie recunoscută, dar nu impusă indiferent de
emoțiile copilului.

24. Realizați ședințe de joc de rol cu familia și ghidați-i în utilizarea tehnicilor

prosociale de rezolvare de probleme care respectă drepturile și sentimentele
celorlalți.

25. Recomandați participarea copilului la un grup de dezvoltare a abilităților

sociale care pune accentul pe demonstrarea respectului și compasiunii față de
colegi.

26. Discutați cu copilul pe baza a ceea ce a învățat la acest grup.

27. Ajutați copilul să-și recunoască emoțiile, să comunice limitele, să găsească

alternative dezirabile de rezolvare a conflictelor.

28. Citiți cu copilul cărți terapetuce centrate pe bullying, discutați aplicarea

ideilor învățate în viața de zi cu zi.

29. Conduceți ședințe de terapie de familie pentru a explora dinamica

fenomenelor (ex. Alcoolism parental, comportament agresiv al părinților, abuz
verbal sau sexual, consum de substanțe, neglijare).

30. Încurajați și sprijiniți copilul în exprimarea emoțiilor sale legate de

experiențele trecute de neglijare, abuz, separare sau abandon.

https://geaninacucuciuhan.com 4/4