Efectul Terapiei Cognitive pe Baza de Mindfulness Asupra Calitatii Vietii si Simptomelor de

Depresie si Anxietate in Randul Bolnavilor de Cancer

Abstract

Studiul de fata isi propune sa evalueze efectele terapiei cognitive pe baza de mindfulness
(Mindfulness-based Cognitive Therapy) asupra calitatii vietii si simptomelor de depresie si
anxietate in randul bolnavilor de cancer din Romania. Vor fi selectati participanti din spitalul de
oncologie Oncofort din Bucuresti, acestia luand parte la un program MBCT, ce va consta in 8
sedinte a cate 2 ore. Vor avea loc 3 masuratori, una pre-test, a doua post-test, si ultima la un
follow-up la 3 luni de la terminarea programului. Este de asteptat o imbunatatire a
simptomatologiei depresiei si anxietatii cat si un scor mai bun la calitatea vietii.

Introducere

Cancerul este principala cauza de mortalitate pe plan mondial, cu 18 milioane de noi

diagnostice si 9,5 milioane de morti estimate pe parcursul anului 2018 (Globocan, 2018). In
cazul tarii noastre, 83,461 de oameni au fost diagnosticati cu cancer si 50,902 au decedat din
cauza bolii in 2018 (Globocan, 2018). Diagnosticul, tratamentul si rata de supravietuire sunt
asociate cu multi factori de stres, incluzand efectele adverse ale tratamentului, schimbarea
ocupatiilor zilnice, rolului social si familial si posibilitatea mortii. Pentru a ajuta pacientii sa faca
fata acestor factori sunt folosite in multe situatii terapii integrative. Conform unor studii recente
32% din persoanele ce au supravietuit cancerului au practicat activitati precum meditatia, yoga
sau managementul stresului pentru a sustine starea de bine fizica si emotionala si pentru a reduce
stresul psihic.

Legaturile dintre starile emotionale si cancer au fost sesizate de mult timp. Odata cu
aparitia bolii vor aparea noi solicitari la nivel psihic deoarece tratamentul este agresiv, constand
adesea in radioterapie, chimioterapie, tratament chirurgical, uneori fiind nevoie de amputarea
unuia sau mai multor membre. Anxietatea si depresia sunt comune in randul pacientilor cu
cancer, afectand 20% si respectiv 10% dintre acestia, comparativ cu 5% si 7% din populatie. Cu
toate astea 73% din pacientii cu cancer nu primesc tratament pentru aceste afectiuni, fiind
ignorate si afectand calitatea vietii. Depresia este asociata si cu speranta de viata mai mica si
sansa mai mare de suicid in randul pacientilor cu cancer.

Notiunea de depresie este utilizata adesea, incluzand o fenomenologie clinica extrem de

diversa, de la schimbarile de dispozitie compatibile cu o viata relativ normala, pana la
manifestari psihotice, ce afecteaza atat starea afectiva, cat si posibilitatile cognitive si
psihomotorii. Unul din scopurile acestui studiu este acela de a ameliora depresia in randul
pacientilor bolnavi de cancer. In acest caz, depresia este doar o consecinta a unei maladii extrem
de grave ce poate duce persoana la deces intr-un timp foarte scurt.

Diverse forme de psihoterapie s-au dovedit a fi eficiente in cazul problemelor psihice ale
bolnavilor de cancer. Desi nu exista dovezi semnificative in favoarea eficientei superioare a
uneia dintre formele de terapie, terapiile bazate pe mindfulness primesc din ce in ce mai multa
atentie.

O interventie studiata in randul pacientilor cu cancer este reducerea stresului bazata pe

mindfulness (MBSR). Acesta este un program menit sa ajute pacientii sa faca fata emotional si
psihic prin practicarea mindfulnessului. Programul nu are o structura rigida, sedintele urmand
principii generale, permitand terapeutului sa le adapteze, bazandu-se pe nevoile si preocuparile
participantilor.

Mindfulnessul este un concept provenit din traditia budista antica si are principii precum
constientizarea momentului prezent in mod intentionat dar fara a judeca, prin contrast cu reactiile
automate, gandurile negative vis-a-vis de trecut si grijile pentru viitor ce sunt comune in randul
pacientilor cu boli grave precum cancerul. Premiza principala in mindfulness este ca
experimentarea momentului prezent in mod deschis si fara a judeca poate contracara efectele
stresorilor, pentru ca orientarea excesiva catre trecut sau viitor se asociata cu anxietate si
depresie.

Prin modificarea MBSR s-a format MBCT (Mindfulness based cognitive therapy),
procedura ce va fi utilizata in acest studiu. In comparatie cu MBSR, MBCT are componente ce
tin de educatie psihologica, cum ar fi constientizarea relatiilor dintre starea afectiva, constiinta si
functionarea ca persoana in viata de zi cu zi, precum si emfaza pe gandurile negative repetitive.
Teoretic MBCT poate fi mai benefica pacientilor cu cancer, tocmai pentru ca ruminarea, care
apare des sub forma fricii de agravare sau revenire a bolii, este vizata in mod specific.

O serie de studii au demonstrat ca terapiile bazate pe mindfulness au efecte favorabile in

ceea ce priveste factorul psihosocial. Un avantaj ce il prezinta terapiile bazate pe mindfulness
este faptul ca au efecte pozitive atat asupra starii psihice cat si asupra starii fizice, prin
ameliorarea durerilor sau a oboselii.

Cu toate astea, se pare ca nu a fost facut inca nici un studiu ce vizeaza efectul mindfulnessului
asupra cancerului in Romania. De asemenea majoritatea studiilor vizeaza MBSR, iar studiile ce
vizeaza MBCT sunt putine si au rezultate contradictorii. Astfel acest studiu propune sa testeze
efectele MBCT ale pacientilor de cancer din Romania.

Metodologie

a. Participanti

Participantii vor fi selectati din randul pacientilor spitalului de oncologie Oncofort din
Bucuresti. Criteriile de participare la studiu sunt urmatoarele: varsta cuprinsa intre 18 si 65 de
ani, diagnostic clinic de cancer in stadiile 1-3, sansa de supravietuire estimata de cel putin un an,
capacitate fizica adecvata pentru a urma programul si vorbire fluenta in limba romana.

a. Instrumente

Pentru a masura simptomele de depresie ale participantilor a fost folosit Beck Depression
Inventory a II-a editie. Chestionarul este format din 21 de itemi fiecare putand fi scorat pe o
scara de la 0 la 3, 0 fiind cea mai joasa intensitate, iar 3 fiind intensitatea maxima. Scorul maxim
ce poate fi inregistrat este de 63, cu cat scorul este mai inalt, cu atat mai severe sunt simptomele
de depresie. In cadrul BDI-II au fost identificate 4 grupuri de scoruri dupa cum urmeaza:
minimala: 0-13; slaba: 14-19; moderata: 20-28 si severa: 29-63. Va fi folosita versiunea BDI-II
adaptata si validata pentru populatia din Romania.

Pentru a masura simptomele de anxietate ale participantilor am folosit Beck Anxiety

Inventory. Similar ca si structura cu BDI-II, BAI este un chestionar compus din 21 de itemi,
fiecare putand fi scorat pe o scara de la 0 la 3.

Pentru a masura calitatea vietii am folosit Functional Assessment of Cancer Therapy –

General, versiunea 4. Acesta este un chestionar compus din 27 de itemi ce vizeaza 4 subscale:
starea de bine fizica, starea de bine sociala/familiala, starea de bine emotionala si starea de bine
functionala. Fiecare item este scorat de la 0 la 4, scorul total maxim fiind de 108, cu cat mai
mare, cu atat calitatea vietii fiind considerata mai buna.

b. Procedura aleasa

Programul MBCT va avea loc sub forma de terapie de grup, fiecare grup avand un maxim de
12 participanti. Vor fi 8 sedinte de cate 2 ore fiecare, si o sedinta de follow-up ce va fi tinuta la 3
luni de la terminarea programului. Programul va contine educatie psihologica, meditatie, exercitii
yoga si discutii de grup intre participanti. Participantii vor avea de facut si teme pentru acasa
dupa fiecare sedinta, ce ar trebui sa dureze aproximativ 30 de minute. Un cd cu instructiuni in
privinta MBCT precum si inregistrari cu meditatii ghidate va fi pus la dispozitie pentru a le fi de
folos atat in realizarea temelor (ce contin si meditatie) cat si a intelege mai bine programul.
Temele pentru acasa vor fi discutate in cadrul grupului la sedinta imediat urmatoare. Sedintele
vor fi sustinute de un psihoterapeut cu formare in psihoterapie cognitiv comportamentala si
experienta in practica mindfulness si un psiholog clinician ce va realiza si evaluarile.

La 3 luni dupa terminarea programului va avea loc o sedinta in cadrul careia pacientii vor
participa la un interviu semi-structurat, avand doua teme: 1. Utilitatea programului (schimbari
subiective observate de pacienti); 2. Posibile adaptari ale programului la preferintele pacientilor.
In aceasta sedinta va avea loc si a 3-a aplicare a chestionarelor.
 Rezultate anticipate

Rezultatele studiului vor fi pozitive, cu o imbunatatire semnificativa a simptomelor depresiei,

anxietatii si calitatii vietii in randul participantilor.

Analize statistice de derulat

Scorurile totale si cele ale subscalelor vor fi masurate fiecare in 3 momente diferite: pretest,
posttest si follow-up. Va fi folosit Anova pentru masurari repetate. Marimea efectului – indicele
d Cohen – va fi calculata pentru fiecare masuratoare. Datele calitative (inregistrarile
interviurilor) vor fi transcrise si supuse analizei de continut.

Discutii

MBCT a crescut in popularitate ca si terapie in ultimul timp, insa exista putine studii care sa
dovedeasca eficienta acesteia in randul bolnavilor de cancer. Printre putinele studii efectuate, o
meta-analiza din 2012 confirma faptul ca MBCT are un efect pozitiv, reducand simptomele de
depresie si anxietate in randul bolnavilor de cancer, rezultat asteptat si in studiul de fata.

Scopul acestui studiu a fost sa evalueze influenta MBCT asupra starii psihice a bolnavilor de
cancer. S-a tinut cont atat de date cantitative, prin chestionarele completate de catre participanti,
cat si informatii calitative, in urma interviurilor semi-structurate. Interviurile semi-structurate au
si rol de feed-back din partea pacientilor in ceea ce priveste programul, iar o readaptare a
acestuia va fi facilitata in urma studiului.

De altfel, in Romania, este de multe ori ignorat aspectul psihic in cazul bolnavilor cronic,
acest studiu va aduce si un grad de constientizare mai ridicat asupra faptului ca problemele de
ordin psihic sunt si ele importante in vindecare.
 Limite si directii viitoare

O limita a studiului este faptul ca participantii vor fi selectati dintr-un singur loc, si anume
spitalul de oncologie Oncofort din Bucuresti. Astfel, studiul ar putea sa nu reprezinte populatia
pacientilor bolnavi de cancer din Romania in mod corespunzator. De altfel, lipsa unui grup de
control va pune la indoiala rezultatele. Ca si directie viitoare, sugeram un experiment in care
MBCT este comparata cu o terapie pentru care exista numeroase dovezi de eficienta in randul
pacientilor cu cancer, cum ar fi terapia suportiva. O alta limita este programul MBCT, care initial
a fost construit pentru a combate simptomele depresiei, insa acesta nu tine cont de starea
pacientilor bolnavi de cancer. Poate ca pentru unii exercitiile de yoga sau alte elemente ale
programului sunt mult prea solicitante. O adaptare corespunzatoare in care se tine cont de
interviul din follow-upul acestui studiu este indicata.
Bibliografie

1. Carlson, L. E., & Garland, S. N. (2005). Impact of mindfulness-based stress reduction

(MBSR) on sleep, mood, stress and fatigue symptoms in cancer outpatients. International
Journal of Behavioral Medicine, 12(4), 278–285.
2. Carlson, L., Rouleau, C. R., & Garland, S. N. (2015). The impact of mindfulness-based
interventions on symptom burden, positive psychological outcomes, and biomarkers in
cancer patients. Cancer Management and Research, 121.
3. David D, Dobrean A, Sucala M. BDI II (2012). Inventarul de depresie BECK: Manual.
Cluj Napoca RTS.
4. Guo, Z., Tang, H., Li, H., Tan, S., Feng, K., Huang, Y., & Jiang, W. (2013). The benefits
of psychosocial interventions for cancer patients undergoing radiotherapy. Health and
Quality of Life Outcomes, 11(1), 121.
5. Hofmann, S. G., Sawyer, A. T., Witt, A. A., & Oh, D. (2010). The effect of mindfulness-
based therapy on anxiety and depression: A meta-analytic review. Journal of Consulting
and Clinical Psychology, 78(2), 169-183.
6. Piet, J., & Wurtzen, H. (2012). The Effect of Mindfulness-Based Therapy on Symptoms
of Anxiety and Depression in Adult Cancer Patients and Survivors: A Systematic Review
and Meta-Analysis. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 80(6), 1007–1020.
7. Pitman, A., Suleman, S., Hyde, N., & Hodgkiss, A. (2018). Depression and anxiety in
patients with cancer. BMJ.
8. Yost, K. J., Thompson, C. A., Eton, D. T., Allmer, C., Ehlers, S. L., Habermann, T. M.,
Cerhan, J. R. (2012). The Functional Assessment of Cancer Therapy - General (FACT-G)
is valid for monitoring quality of life in patients with non-Hodgkin lymphoma. Leukemia
& Lymphoma, 54(2), 290–297.