PSIHOLOGIE CLINICA

Particularitatile psihologiei clinice

1. Diferentele culturale – sanatatea si boala sunt influentate de factori culturali
2. Particularitatile de varsta
3. Aspecte de etica si deontologie
4. Preventia primara – interventia care previne instalarea bolii – pop. sanatoasa, dar cu
vulnerabilitate; Preventia secundara – interventia care are loc imediat dupa aparitia bolii –
prevenirea complicatiilor si evolutiei acesteia; Preventia tertiara – in cazul bolilor cornice;
urmareste reducerea problemelor induse de complicatiile bolii

Modele de sanogeneza si patogeneza

Stare de sanitate = stare de bine fizic, psihic si social

Boala = serie de modificari biologice si/sau psiho-comportamentale care genereaza o stare de

distres si/sau dizabilitate sau un risc crescut spre distres/dizabilitate

Incidenta = nr de cazuri noi intr-o boala intr-un an

Prevalenta = nr de cazuri dintr-o boala anume existente la un moment dat

Componentele unei boli:

 MANIFESTARI – tabloul clinic (simptomatologia pacientului) contine semne (pot fi

identificate de clinician sau alte personae independent de declaratiile pacientului) si
simptome (resimtite la nivel subiectiv)
 Agenti/factori etiologici (cauzatii) – pot fi exogeni (fizici, chimici, biologici, stil de viata)
sau endogeni (factori genetici)
 Declansatori: produc in mod direct simptomatologia; NECESARI generarii
tabloului clinic

1
  Determinant: produc in mod necesar si SPECIFIC simptomatologia
 Predispozanti: generali, prezenti inainte de instalarea tabloului clinic,
interactioneaza cu factorii declansatori, determinanti, favorizanti
 Favorizanti: rol de catalizator
 De mentinere: perpetueaza tabloul clinic dupa aparitie
 Reactii de raspuns ale organismului la actiunea factorilor etiologici – pot sa fie specifice
sau nespecifice, care la randul lor pot sa fie locale sau cu character general + se pot
manifesta la nivel biologic (modificarea tensiunii arteriale) sau psihologic (deficient la
nivelul memoriei implicite

2
Consecinte comportamentale ale credintelor irationale
-Rational-emotive behavior theory (REBT) => problemele emotionale si de tip self-defeating sunt
comportamente invatate maladaptative, rezultate din gandirea defectuoasa. REBT therapists se
bazeaza pe modelul ABC = A – evenimente activatoare, B – beliefs (rationale sau irationale), C –
consecinte. Una dintre ideile centrale ale REBT este aceea ca anumite credinte mediaza in mod
direct modul in care o persoana evalueaza o situatie si au efect asupra consecintelor. Credintele
rationale duc la consecinte functionale, in timp ce cele irationale duc la consecinte
disfunctionale.

Credintele irationale – faciliteaza tendinta de angajare in comportamente de “evadare” sau evitare

Dryden (2002) – comportamente asociate cu angajarea in gandirea irationala – atacul fizic/psihic

asupra altora, izolarea, evitarea situatiilor ce provoaca frica, self-harming, refuzul comunicarii,
seeking reassurance, ignorarea responsabilitatilor, comportament superstitios

3
Exista 4 categorii de credinte irationale

1. Solicitare (demandingness)
2. Awfulizing
3. Toleranta scazuta la frustrare
4. Self-downing

Credinte rationale

1. Preferences
2. Anti-awfulizing
3. Toleranta crescuta la frustrare
4. Self-acceptance

Consecinte demandingness

Demands = comenzi catre “univers” ca totul sa iasa cum iti doresti.

Exista 3 mari tipuri de demands care creeaza probleme pentru cei din jur :

a. Demands ca trebuie sa execute anumite activitati in mod corect (trebuie sa imi iasa perfect)
– asociate cu comportamente/ganduri tip self-defeating;
b. demands ca altii sa-i trateze intr-un mod frumos;
c. demands ca viata trebuie sa fie dreapta (life should be fair)

4
5
6
Consecinte awfulizing

=a evalua o situatie negativa intr-un mod mult mai rau decat e deja. Aceste credinte duc la
exagerarea gravitatii unor situatii din trecut, prezent, sau posibile/viitoare. O persoana cu acest tip
de gandire nu accepta faptul ca o situatie poate avea consecinte mai rele.

Conform REBT, awfulizing vine de la demandigness – cand nu primesc cee ace isi doresc = “it is
awuful”

7
Consecinte toleranta scazuta la frustrare

-vine tot de la demandingness – cand nu primesc ceea ce imi doresc, situatia devine insuportabila

-ii face pe oameni sa nu poata dobori anumite obstacole ce le pot aparea in cale in momentul in
care vor sa isi atinga un scop.

Consecinte self-downing

-“Faptul ca am picat examenul atesta ca sunt un fraier” – persoana evalueaza o componenta

specifica si o aplica in mod global

Teorii ale emotiilor

REBT THEORY OF FEELINGS

=oamenii experimenteaza A indezirabile, despre care pot avea ganduri rationale sau irationale.
Ganduri irationale = fara suport empiric, nonpragmatice si ilogice

Ellis sugereaza sa facem distinctia dintre ganduri irationale si rationale luandu-ne dupa intensitatea
lor  Sentimentele disfunctionale (furie, depresie, anxietate, vina) sunt mult mai intense decat
sentimentele functionale (nervozitate, tristate, ingrijoare, remuscare)    modelul binar al
distresului

Modelul unitar al distresului

Mai multe studii au demonstrat ca irrational beliefs erau corelate si cu sentimente negative
functionale, si cu sentimentele negative disfunctionale

8
PARADIGMA COGNITIV-COMPORTAMENTALA (CBT)
-problemele psihice – raspunsuri dezadaptative invatate, sustinute de cognitii disfunctionale

-influente genetice sau de mediu

-pt a schimba comportamentul, trebuie schimbata gandirea dezadaptativa

Modelul ABC – Ellis propune si factorii D si E (efectivness)

A = activating events  evenimentul activator; situatii obiective, ganduri, emotii, comportamente

legate de acesta sau evenimente, ganduri si amintiri din trecut legate de situate actuala. A
antreneaza intreaga personalitate a individului

B = beliefs  convingerile persoanei. Acestea se interpun iintre evenimenttul activato si

consecintele comportamentale, biologice/fiziologice sau subiectiv-afective (emotionale).
Convingerile persoanei nu sunt doar declansate de evenimentul activator, ci mediaza modul de
percepere si reprezentare a evenimentului activator (A)

C = consequences  consecintele procesarii cognitive a elementului activator, si anume:

raspunsuri comportamentale, biologice/fiziologice si emotionale

D = disputing  restructurarea cognitiilor disfunctionale si irationale

E = effective  asimilarea unor cognitii eficiente, functionale si rationale in locul celor

disfunctionale

EVENIMENTUL ACTIVATOR

 orice eveniment inern sau extern care poate afecta activitatea analizatorilor nostri
 Poate fi simplu (un spot luminos) sau complex (moartea unei personae apropiate)
 Poate fi subliminal (nu poate fi perceput constient) sau supraliminal (poate fi perceput
constient)
 Odata perceput, el declanseaza o serie de PRELUCRARI INFORMATIONALE
 Unele prelucrari au dublaj lingvistic, deci pot fi constientizate, altele nu au un dublaj
lingvistic, neputand fi constientizate

9
PRELUCRARILE INFORMATIONALE

 Cele care au un dublaj lingvistic pot fi analizate, in principiu, printr-o infinitate de criterii.
Dpdv clinic, categoriile prezentate mai jos sunt cele mai importante

Descrierile si inferentele

Descrierile = prelucrari informationale care au un dublaj lingvistic si care reflecta stimuli in

sistemul cognitive prin propozitii de observatie

Inferentele = pornesc de la descrieri, dar trec dincolo de actul perceptiv

Daca descrierile si inferentele sunt usor accesibile constient atunci ele sunt numite ganduri
automate (includ orice tip de prelucrare informationala, inclusiv imaginile mentale)

Cele mai importante categorii de descrieri si inferente disfunctionale asociate cu psihopatologia

1. Gandire dihotomica/gandire tip alb-negru – plasarea experientelor de viata si a persoanelor

in doua categorii distincte, diametral opuse (bun-rau, intelligent-prost)
2. Inferenta arbitrara – extragerea unei concluzii specifice, in lipsa dovezilor care sa o sustina
sau in prezenta dovezilor care o infirma
3. Abstractiunea selectiva – centrarea pe un detaliu scos din context, ignorand totodata
aspectele mai relevante ale situatiei si conceptualizarea intregii experiente pe baza
segmentului respectiv
4. Minimalizarea si maximizarea (a duce un eveniment negativ intr-o zona neutral sau
pozitiva) – evaluarea eronata a semnificatiei sau magnitudinii unui eveniment, intr-o
masura sufficient de mare penru a constitui o distorsiune
5. Suprageneralizarea – extragerea uneri reguli generale sau concluzii pe baza unuia sau mai
multor incidente izolate si utilizarea acestei reguli in alte situatii asociate sau nu cu
incidentul respectiv
6. Gandirea emotionala – oamenii cred ca ceva trebuie sa fie adevarat fiindca asa “simt” ei,
ignorand dovezile
7. Personalizarea – tendinta de a asocial nejustificat evenimente externe cu propria persoana
8. Vederea “in tunel” – se noteaza doar aspectele negative/positive

10
 9. Etichetarea – se ataseaza o eticheta globala asupra propriei personae si/sau altora, fara a
tine seama de dovezi care sunt incompatibile cu aceasta eticheta

Putem avea si descrieri/inferente acurate, dar devin disfunctionale prin simplul fapt ca nu ma ajuta
(“imi va lua pana la 3 sa citesc tot” – e adevarat, dar in loc sa citim, stam si ne stresam)

Cognitiile evaluative

Evaluarile = acele prelucrari informationale care se fac in legatura cu descrierile si inferentele, ele
putand fi rationale sau irationale

1. Trebuie absolutist vs stilul preferential

2. Catastrofarea vs non-catastrofarea
3. Toleranta scazuta la frustrare vs toleranta crescuta la frustrare
4. Evaluarea globala vs evaluarea contextuala

CONSECINTE

 Sunt adaptative sau dezadaptative

 Se manifesta la trei niveluri:
o Subiectiv afectiv
 Se face o distinctie clara intre trairile emotionale functionale (pozitive sau
negative) si trairile emotionale disfunctionale (pozitive sau negative).
 Functionalitatea emotiilor este data de experienta subiectiva, cognitiile
asociate (convingeri rationale vs irationale) si consecintele acestor emotii.
 Emotiile negative disfunctionale  prezenta unei experiente subiective
disfunctionale, a convingerilor irationale si a consecintelor
comportamentale dezadaptative
 Emotiile negative disfunctionale corespund problemelor de intensitate si
natura clinica (anxietate, depresie, furie, vinovatie), iar emotiile negative
functional corespund reactiilor negative firesti (ingrijorare, tristate,
nemultumire, parere de rau)
o Nivelul comportamental
 Se fac distinctie intre comportamentele adaptative si cele dezadaptative

11
  Comp dezadaptative  reactii observabile si masurabile, invatate in cursul
dezvoltarii ontogenetice, care sunt in detrimental persoanei si o impiedica
sa se adapteze efficient la mediul sau
 Un comportament nu este adaptativ sau dezadaptativ in sine; el devine
adaptativ sau dezadaptativ doar raportat la un anumit context
o Nivelul biologic/fiziologic
 Consecintele prelucrarii informationale sunt mai ales in sensul producerii
unui dezechilibru al sistemulu nervos vegetative.
 Acest dezechilibru poate fi in directia predominantei simpaticului si a
cresterii activitatii fiziologice (asa cum apare in tulburarile de anxietate,
ducand la modificarea conductantei electrice a pielii, cresterea ritmului
cardiac, a frecventei respiratiei, a tensiunii arteriale)
 Alteori, manifestarile pot presupune subactivarea fiziologica (asa cum se
intampla in tulburarile de tip depresiv)

-evenimentele din mediu sunt mai intai reprezentare prin descrieri si inferente in sistemul
cognitive. Ulterior, reprezentarile sunt procesate dpdv al relevantei lor pentru scopurile persoanei,
procesare definite prin termenii “evaluare” si “convingere evaluativa” (B)

-desi reprezentarile mintalee contribuie la producerea emotiilor, doar evaluarile determina in mod
direct aparitia acestora. In continuare, emotiile generale (C) duc la angajarea mecanismelor de
coping, care vor modifica interactiunea dintre persoana si mediu, ceea ce va duce la noi evaluari
si la schimari in calitatea si intensitatea emotiilor resimtite

-pornind de la teoria evaluarii, evaluarile pot fi descrise la doua niveluri: PROCESARI

INFORMATIONALE SPECIFICE si TEME RELATIOALE CENTRALE

Procesarile informationale specifice:

1. Evaluarea primara
a. Are drept componente relevanta motivationala sii congruenta motivationala 
masura in care evenimentul este relevant pentru scopurile/dorintele persoanei, iar
pe de alta parte, masura in care acesta este congruent cu scopurile persoanei

12
 b. In situatiile in care un eveniment este relevant pentru scopurile persooanei, dar nu
este congruent cu acestea, formularea scopurilor respective in termini absolutisti
(“trebuie”) se va solda cu aparitia emotiilor negative disfunctionale (“este extrem
de important pentru mine sa fiu apreciat de prietenii mei, insa acestia nu ma
apreciaza asa cum ar trebui sa o faca”). In aceleasi conditii, formularea scopurilo in
termini preferentiali (“prefer”) duca la trairea unor emotii negative, dar functionale
(“Este extrem de important pentru mine sa fiu apreciat de prietenii mei, insa acestie
nu ma apreciaza asa cum as prefera sa o faca”)
2. Evaluarea secundara
a. Resursele si optiunile de coping ale persoanei in situatii negative. Acestea sunt:
responsabilizarea celorlalti sau a propriei personae, asteptarile negative sau pozitive
fata de viitor, potentialul de coping focalizat pe problema si potentialul de coping
focalizat pe emotie
b. Responsabilizarea celorlalti
i. Desemnarea persoanei sau a situatiei responsabile de evenimentul aparut
(“Eu sunt vinovat de esecul la exammen, deoarece trebuia sa fi invatat mai
mult” sau “Profesorul e de vina”)
c. Expectantele pozitive sau negative fata de viitor se refera la posibilitatea de a induce
schimbari in situatia existenta. (“O persoana incompetenta sum sunt eu nu poate
face nimic ca lucrurile sa se schimbe in bine pe viitor”)
d. Potentialul de coping focalizat pe problema reflectta evaluarea abilitatii persoanei
de a actiona direct asupra situatiei. (“Nu am abilitati necesare pentru a face fata
acestei situatii si asta inseamna ca sunt incapabil”)
e. Potentialul de coping focalizat pe emotie reflecta evaluarea abilitatii persoanei de a
se adapta psihologic la situatia aparuta. In asociere cu toleranta scazuta la frustrare
si tendinta de catastrofare, acesta duce la trairea emotiilor negative disfunctionale
(“in situatia aceasta nu pot sa ma controlez si asta este ingrozitor si insuportabil”)
3. Reevaluarea  modificarea evaluarilor pe baza unor noi informattii despre situatia din
mediu si/sau persoanna

13
14
15
16
 MODELUL ABC COMPORTAMENTAL
-pentru stimularea modificarilor la nivelul comportamentului operant

 Cresteri ale ocurentei comportamentelor adaptative

 Descresteri ale ocurentei comportamentelor dezadaptative

Cum analizam comportamentul din perspectiva modelului ABC comportamental?

 Comportamentele sunt generate de prelucrari informationale amorsate de stimuli si sunt

mentinute de consecintele lor
o A – antecedente (stimuli -> procesari informationale)
o B – behavior
o C – consecinte

Antecedentele – cresc sansele sa apara comportamentul

o STIMULI – interni sau externi

o PROCESARI INFORMATIONALE – cunostinte procedurale (masura in care stiu sa fac
un comportament – abilitati), autoeficacitate (cum cred eu ca pot face un comportament,
cat de bine estimez ca pot), expectante pozitive (ma astept sa imi aduca beneficii)

Consecinte

o INTARIRI – cresc sansele sa se mentinta comportamentul; pot fi pozitive (prezenta

stimulului intareste comportamentul) sau negative (absenta unui stimul aversiv intareste
comportamentul)
o PEDEPSE – scad sansele sa reapara comportamentul; pot fi pozitive (administrarea unui
stimul aversiv, scade frecventa unui comportament), negative (indepartarea stimulului
apetitiv, scade frecventa)

17
 Comportament

 Declararea unui comportament dezadaptativ (B), in paralel cu accelerarea unuia

adaptativ (B’), care:
 Este incompatibil cu comportamentul B
 Adduce aceleasi beneficii ca si comportamentul B
 Este adaptativ

MODIFICARI LA NIVELUL ANTECEDENTELOR

 Modificarea stimulilor – ex. Restructurare cognitive, modificari in mediu

 Modificarea procesarilor informationale

18
PARADIGMA DINAMIC-PSIHANALITICA
-a vizat preponderant impactul inconstientului asupra tabloului clinic

-dupa psihanaliza, exista 3 componente ale psihicului – id (pulsiuni sexuale agresive care tind sa
fie satisfacute), ego (principiul realitatii, constrans de supraego), supraego. Ego intoarce
pulsiunile inapoi in id, in subconstient. Totusi, ele tind sa se exprime prin : ACTE RATATE,
VISE, SIMPTOME NEVROTICE

Psihanaliza adleriana – conflictul dintre eu si id = vointa de putere, NU pulsiuni sexuale

Psihanaliza lui Jung – inconstient colectiv, NU pulsiuni sexuale sau vointa de putere

Psihanaliza eului (de fiica lui Freud) – conflictele pot aparea la nivelul constientului – ex. Cariera
si familie

Psihanaliza supereului (Fromm) - conflicte intre dogme si valori sociale

-odata generate trairile emotionale negative, eul, sub presiunea principiului realitatii si a
Supraeului, apeleaza la mecanisme defensive pentru a bloca constientizarea lor. Primul mecanis
 REFULAREA/REPRESIA; daca acest mechanism nu este efficient, atunci continutul refulat
se va exprima in vise, acte ratate sau simptome nevrotice. Intregul demers este sintetizat sub
forma asa-numitului “triunghi al conflictului”

19
  Acesta are 3 componente:
 X = pulsiunea
 A = anxietatea generate de constientizarea acesteia
 D = mecanismele defensize la care subictul apeleaza in scopul reducerii
anxietatii
 Daca se blocheaza constientizarea trairii emotionalee negative, emotia se exprima la
nivel fiziologic printr-o stare de activare, necesara pentru o noua stare emotionala,
congruenta cu cea refulata
 Orice simptom apare din cauza unui conflict actual, care se reduce, in fapt, la un
conflict bazal din prima copilarie
 Eliminarea simptomatologiei se face prin eliminarea conflictului actual. Acest lucru
se realizeaza prin rezolvarea conflictului baza, prin intermediul nevrozei de transfer
(conflictul therapeutic).

-T = relatia terapeutica, in cadrul careia se manifesta nevroza de transfer

-A = cadrul actual din viata pacientului, unde se manifesta conflictul actual

-C = prima copilarie, unde se manifesta conflictul bazal

 asadar, in aceasta abordare, rolul eului este acela de a media intre

20
 1. Cerintele realitatii  anxietatea realista = rezulta din perceperea unor pericole reale sau
posinile din realitatea inconjuratoare, cum ar fi posibilitatea de a fi muscat de un caine
agresiv
2. Nevoia de satisfacere a impulsurilor sexuale si a celor agresive  anxietatea nevrotica =
rezulta din teama inconstienta ca instincele primare din id vor prelua controlul asupra
comportamentului persoanei, cee ace ar putea atrage repercursiuni negative asupra
individului (cum ar fi pedepse pentru comportamente inadecvate social)
3. Valorile sociale si morale internalizate sub forma supraeului  anxietatea morala =
rezulta din frica de a nu incalca normele morale si religioase internalizate sub forma
supraeului. Acest tip de anxietate se manifesta adesea sub forma emotiilor de rusine si
vinovatie

Imediat dupa aparitia trairii anxioase, vor fi puse in actiune MECANISMELE DE APARARE,
cu ajutorul carora eul incearca sa resolve conflictele aparute intre id, supraeu si realitate,
protejand persoana de anxietatea generata de aceste conflict. Acestea se declanseaza inconstient,
si tind sa actionize in sensul distorsionarii perceperii realitatii, distorsiune care se soldeaza cu o
diminuare a trairii anxioase.

21
22
23
Demersul aplicativ al abordarii dinamic-psihanalitice poate fi sumarizat astfel:

1. Simptomatologia pacientului este determinate de un conflict actual

2. Conflictul actual isi are radacinile intr-un conflict mai vechi, bazal, din istoria
pacientului, adesea in prima copilarie
3. Pentru a rezolva conflictul actual, tebuie rezolvat conflictul bazal
4. Pentru a rezolva conflictul bazal, el trebuie reactualizat
5. Conflictul bazal este reactualizat si retrait in cadrul terapiei sub forma nevrozei de
transfer; nevroza de transfer reprezinta o retraire, in cadrul terapiei si/sau asupra
terapeutului, a conflictelor din prima copilarie a pacientului, la o intensitate care
pericliteaza continuarea terapiei. In consecinta, nevroza de transfer devine obiect la
psihoterapiei, usurand astfel intelegerea si rezolvarea conflictelor actuale, prin analiza
conflictelor bazale
6. Pe baza materialului cules in cursul analizei despre conflictul actual si bazal si in urmma
analizei nevrozei de transfer traite in cursul terapiei, se construieste conceptualizarea
(interpretarea) dinamic-psihanalitica. Astfel, pacientului I se explica initial faptul ca
atitudinea sa fata de terapeut (nevroza de transfer) reprezinta o transpunere in present a
unor patternuri psihoemotionale si comportamentale din trecutul sau (conflictul bazal).
Aceasta se realizeaza prin analizarea materialului adunat in cursul psihoterapiei, prin
compararea patternurilor affective si comportammentale din terapiecu cele relatate de
paciient din trecutul sau. Acest demers intareste credinta pacientului ca vechile conflicte
pot influenta reactiile actuale. In aceasta etapa pot aparea reactii puternice, in cadrul
carora pacientul retraieste conflicte trecute. Conflictele trecute, retraite in present cu
ajutorul terapeutului, vor fi rezolvate pe baza asistentei si prezentei acestuia. La rezolvare
contribuie faptul ca pacientul, adult fiind, are o alta perspectiva, alte modalitati de
interpretare fata de perioada cand era copil. Ulterior, prin acelasi procedeu, se arata cum
conflictul bazal este determinat, in fapt, conflictul actual.

24
25
RELATIA DE TIP TRANSFERENTIAL

Transferul  totalitatea trairilor affective si a patternurilor psihocomportamentale pe care le

experientiaza pacientul fata de terapeut in cursul terapiei. Transferul se refera numai la acele
trairi affective si patternuri psihocomportamental pe care le are pacientul fata de terapeut si care
reprezinta o repetare a trairilor affective si patternurilor psihocomportamentale pe care acesta l-a
avut fata de persoane semnificative din trecutul sau. Cand transferal deviine atat de intens incat
poate bloca demersal terapeutric, inseamna ca s-a instalat nevroza de transfer

CONTRATRANSFERUL  acele trairi affective si patternuri psihocomportamentale pe care

terapetul le experienteaza fata de pacient si care reprezinta --=-- pe care terapeutul le-a avut fata
de personae semnificative in cursul istoriei sale de viata (cu accent pe prima copilarie); uneori,
contratransferul reprezinta o reactive inconstienta la transferal pacientului. Se recomanda ca acesta
sa nu apara. Neconstientizarea contratransferului duce la ceea ce se numeste “nevroza in doi”.
Iesirea din cercul vicios se realizeaza prin constientizarea si spargerea mecanismului, fie de catre
terapeut, fie de catre pacient (mai rar)

TEHNICI DE CONSTRUCTIE A RELATIEI TRANSFERENTIALE

a) Tehnica psihanalitica clasica

a. Terapeutul adopta o neutralitate binevoitoare fata de pacient (atitudine de
acceptare)
b. Prin tehnici NONINTRUZIVE (asociatii libere) pacientul este ghidat spre
reamintirea unor episoade din viata sa, in special din prima copilarie. Acestea duc
la o infalntizilare a pacientului in sens pozitiv
b) Tehnici ale terapiei dinamic-psihanalitice de scurta durata
a. Atitudine activa si directiva a terapeutului care avanseaza imaginea unui parinte
preocupat de a ghida prin incurajari si observatii critice dezvoltarea copilului sau
b. Intrebari directe, in locul asociatiilor libere, cu privier la evenimente negate din
trecutul si prezentul pacientului (tehnica podului – I se cere direct pacientului sa-si
aminteasca un eveniment din trecut, asociat cu conflictul actual)

26
27
28