Abordări psihologice

Mecanisme etiopatogenetice – cauze care duc la boala

Psih. Clinica – se ocupă de sănătate și boală (indiferent de context)

Ce înseamnă abordarea evidance based?

Cum se diferențiază de pseudoștiință, simț comun sau alte abordări din domeniul psihologiei?

Ex. cu malaria – credeau ca are cauza ”aerul rău” astfel că a sta în casă a funcționat și oamenii nu s-au
mai imbolnăvit, dar tot nu se cunoștea cauza reală a bolii. Abia când au descoperit că malaria este
cauzată de un agent patogen (transmis de țânțar) atunci au putut dezvolta medicamente. Teoria era
invalidă, dar soluția propusă (a sta in casă) a funcționat.

Ex. Mesmer (magnetismul animal). Academia franceză a cerut să fie dovedit științific mesmerizarea
utilizând un grup de control. Astfel s-a dovedit ca și in grupul de control unii oameni s-au vindecat prin
exemplul placebo.

În ambele exemple trebuia să se demonstreze teoria din spatele tehnicii ( vindecărilor), teorie care nu a
fost demonstrată pentru că era incorectă.

În medicina secolului XX gândirea era că dacă in laboratpr o bacterie produce anumite simptome, dacă
eu fac un tratament prin care elimin bacteria, atunci este un tratament bun.

Pare logic, dar nu este logic.

Dacă p atungi q – condițiile de adevăr din logică sunt:

- Cu siguranță daca p este Adevărat, atunci și q este adevărat.

- Non-q implică automat non-p.

Celelalte situații sunt probabile, dar nu duc cu necesitate la adevăr.

Aici P si Q se referă la teorie si tehică. Adică doar daca si P si Q adevărate este valabilă logica. Astfel că si
teoria și tehnica (te vindecare) este necesar să fie adevărate.

Abia în anii 90 medicina a început să funcționeze pe studii clinice cu grupuri de control.

În psihologie s-a mai făcut o greșeală( în afară de ingurarea cauzelor etiopatogenetice) – am presupus că
dacă practica funcționează, atunci si teoria din spatele practicii este adevărată.

P implică q – dacă p este adevărat, atunci NU ănseamnă neapărat că q este adevărat.

Evidance Based – orice sistem din zona psih. Clinice are o componentă de teorie din care am derivat o
componentă practică. Foarte important – ambele trebuie să fie validate prin studii clinice controlate.

(sistem = CBT, psih. Pozitiva, psih. Integrativa, etc.).

Abordările de genul 1-5-9-99 exemple care au funcționat nu validează teoria sau tratamentul.

La masterul de clinica vom invăța numai evidace based treatments.

În continuarea cursului, pe durata semestrului, vom învăța despre fiecare abordare/paradigmă din
psihologie.

1. CBT

Este cea mai cunoscuta și utilizată paradigmă.

Ce ne spune CBT despre sănătat și boală?

MODELUL ABC COGNITIV

Loveste foarte tare in psihologia de simt comun:

- Sunt surărată pentru că m-a înșelat partenerul;

- Sunt anxioasă pentru că am un examen foarte greu.

Simțul comun ne învață să legăm evenimentul de viață de starea noastră (emoții).

A ----------------------------------------------------------B--------------------------------------------------------C

ACTIVATORY EVENT BELIEVES (INTERPRETAREA) CONSEQUENCES (CONSECINȚE)

NU EVENIMENTUL DE VIAȚĂ NE CAUZEAZĂ CONSECINȚELE, CI INTERPRETAREA NOASTRĂ.

Modelul ABC ne dă un control imens. Eu pot controla interpretarea (B), rezultă că eu pot controla
emoțiile (consecințele). Acest insight ne ajută cu reglarea emoțională.

Aceată idee a modelului ABC a apărut în diverse filosofii sau religii.

Primii în cultira europeană au fost epicurienii, alții sunt stoicii.

Epicurienii. Oamenii au dorințe referitoare la propria persoană, alți oameni sau viață în general. Vin
situații în viață care nu dau 2 bani pe dorințele noastre. Soluția epicurienilor: cât mai puține dorințe. O
soluție greu de pus in practică.

Stoicii. Abordare mai eroică. Negativul este corelat pozitivului. Raul este corelat binelui. Binele nu poate
exista fără rău. Atunci când ai dorințe care nu sunt satisfăcute, apare suferința, raul care este necesar
binelui. O abodare foarte greu de explicat oamenilor și foarte greu de adoptat de către aceștia.
Teoriile filosofice nu au putut fi probate. Budismul cea mai dură abordare filosofică.

Religiile sunt adevăruri relevate. Fie crezi, fie nu crezi. Nu este nimic de demonstrat.

Abia CBT-ul a venit cu o abordare științifică care poate fi probată evidance based.

Cum vedem omul? În 4 componente:

- Componenta subiectivă – Ce simt?

- Componenta cognitivă – Ce gândesc? Ce îmi trece prin minte? Memoria ...
- Componenta comportamnetală – Ce comportamente observabile și măsurabile am?
- Componenta psiho-biologică – Modificarea ritmului cardiac, transpirația, etc.

A ---------------------------------------B ----------------------------------------------------C

MEDIATOR COMPONENTA COMPORTAMNET +

COMPONENTA COGNITIVĂ PSIHO-BIOLOGICA (EMOȚII)

B – ELEMENTUL COGNITIV – factr mediator între evenimentele de viață și ce trăim.

Care sunt cele mai importante B–uri?

COGNIȚII IRAȚIONALE versus COGNIȚII RAȚIONALE

Nu au suport: Au suport:

- Logic - logic
- Empiric - Empiric
- Funcțional - Funcțional.

Nucleul Nebuniei (Albert Ellis) – CEI 4 DEMONI

1. TREBUIE – formularea dorințelor, scopurilor, obiectivelor, cu TREBUIE CU NECESITATE, rigid,

inflexibil.

Dorinte, scopuri,obiective cu privire la sine, la alții, la viață.

Acest mod de formulare nu poate fi argumentat logic.

Este ok să îți dorești să fii iubit, dar unde scrie că dacă îmi doresc și trebuie să se întâmple? (nu am niciun
suport să trec de la premiză la rezultat).

Rațional: Mi-aș dori să plouă. / Ar fi bine să plouă.

Irațional: Trebuie să fiu tratat corect . / Trebuie ca viața să fie dreaptă.

TREBUIE poate avea diverse niveluri de generalitate: de la individual până la general. Toate nivelurile
sunt iraționale.

Raționamente corecte cu ”trebuie” :

Dacă ---- atunci. Un ”trebuie” asumat într-o regulă.

Ex. Doar dacă îți faci proiectul de semestru atunci poți intra în examen.

”Trebuie” asumat ca alegere:

Trebuie să nu ucizi – regula etică înțeleasă în sensul că daca vrei să fii un bun creștin, atunci trebuie să nu
ucizi.

Legea optimului motivațional – motivația crește până la un punct maxim, apoi scade.

Grafic:

Doar în sarcini simple motivația crește și performanța creste (continuu).

Alternativa la trebuie nu este nepăsarea.

Alternative la trebuie contine 3 componente:

- Exprimarea preferinței: Îmi doresc să reusesc la examenul de licență.

- Intensitatea motivațională: Îmi doresc foarte mult și fac tot ce ține de mine să reușesc.
- Acceptarea: dar accept că este posibil să nu reușesc și am un plan alternativ.

Formularea obiectivelor/scopurulor/dorințelor în termeni raționali (cele 3 componente) ne duce în zona

optimului motivațional.

2. Catastrofarea
 Este groaznic și catastrofal. = a evalua negativul ca find cel mai rau lucru care ți se poate întâmpla.
(este irațională)

Catastrofarea apare atunci când dorința formulată în termeni de trebuie nu se imdeplinește.

În cazul catastrofării se face oglindire empatică – este teribil, teribil, teribil, teribil de rău ce s-a
întâmplat.

Rațional = evaluarea nuanțată a negativului. Evenimentul poate fi rău sau foarte rău sau teribil de
rău sau teribil teribil de rău.

3. Toleranța scăzută la frustrare

Nu pot tolera! Nu pot suporta!
Nu există suport logic, empiric, funcțional.
Dacă ar f adevărat ”Nu pot suporta” ar trebui să dispari.
Soluție: Evaluarea nuanțată.

4. Abordarea în termeni de stimă de sine (abordarea globală)

Stima de sine = evaluarea pozitivă a propriei persoane.

Foarte mare greșeală abordarea stimei de sine a persoanei la nivel global.

Irațional: sa punem etichete pozitive sau negative.

Corect: omul are diferite caracteristici în diferite siatuații.

Rațional: ne acceptăm pozitiv indiferent de orice. Suntem atât de complexi și diverși încât nu ne
putem evalua ăn general ca persoană. (putem evalua doar comportamente la un moment dat).

Rațional: ne nuanțăm evaluarea comportamentelor.

TREBUIE ESTE DEMONUL PRINCIPAL.

2,3,4 sunt demoni secundari.

Întotdeauna apare TREBUIE + 1 sau 2 sau 3 sau combinații între ele.

Cand evenimentele de viață nu ne satisfac von reacționa (C) fie rațional, fie irațional.

Irațional Rațional

ne împiedică să rezolvam problema Ne mobilizează să rezolvăm problema

  Depresiv Trist
 Anxios/PANICAT Îngrijorat
 Vinovat Păreri de rău/regrete
 Furios, agresiv Nemulțumit

Dacă îmi încalci drepturile, interesele legitime sau valorile am voie să fiu îngrijorat și nemulțumit. (dar nu
irațional adică anxios, panicat și furios, agresiv).

Disticția dintre emoții raționale/iraționale o facem prin evaluarea comportamentelor (observarea

comportamentelor) + evaluarea cognițiilor din spatele comportamentului (dacă sunt cogniții raționale
sau iraționale).

Căutăm semnificația reală prin întrebări.

Poate spune ”prefer să”, însă comportamentul indică că acționeaza invers.

”Ce înțelegi prin aceasta ....?”

”Ce înseamnă pentru tine aceasta....? ”

Prin astfel de întrebări ajunge de la gând la semnificație.

FEELING BETTER VS GETTING BETTER

Rezolvi efectul Rezolvi cauza

Cogniții proximale – același evenimnet declanșează emoții diferite ca intensitate și calitate

Tristețe VS depresie sunt diferite atât calitativ, cât și cantitativ (intensitatea).

Trăsăturile de personalitate = etichete stabile în timp.

Psihologia le definește că sunt stabile în timp pentru că nimeni nu a reușit să le schimbe într-un studu
experimental.

Ele totuși se pot schimba.