Cursul 3 – 24 oct 2023

Continuare CBT MODELUL ABC

Înainte de B (evaluarea) avem alte 3 procese cognitive:

- 1. Descrierea percepției
- 2. Inferența
- 3. Evaluările

1. Descrierea percepției
De cele mai multe ori descrierile sunt foarte asemănătoare între ele. Variații între oameni destul de
mici, dar există. Unii oameni văd în primul rând lucrurile pozitive, apoi pe cele negative, alții invers, alții
și pe cele pozitive și pe cele negative.

2. Înferența

Inferența trece dincolo de descriere. Ea de diferențiază foarte mult. Pe aceeași descriere oamenii fac
inferențe diferite. Ex. dacă o persoană strigă la noi, 5 oameni pot avea inferențe total diferite.

3. Evaluările

Cognițiile evaluative ale inferențelor pot fi raționale sau iraționale.

Cognițiile pot fi: descriptive (1), inferențiale (2), evaluative (3).

Ex. Vin acasa la ora 23:00. Soția nu este acasă.

Posibile inferențe: probabil doarme la părinți / este în oraș cu fetele / mă inseală nenorocita.

”Mă înseală” este o inferență. Apoi apare evaluarea care poate fi:

- Rațională: este foarte foarte rău că mă înseală, dar o să supraviețuiesc orice s-ar întâmpla.
- Irațională: Este groaznic si catastrofal, nu pot tolera așa ceva. Trebuie să ....

Pot apărea distorsiuni cognitive la toate cele 3 procese cognitive.

Cea ai importantă este evaluarea.

Dacă evaluarea este rațională esti salvat. (evaluarea = setul mental rațional).

Cum începe schimbarea?

Începând de la evaluare . Schimbarea evaluării este cel mai bine pentru pacient, dar și cel mai greu de
schimbat.

Mai ușor este să începem cu schimbarea inferenței.

Ex. Frica de zbor.

Inferența = O să mor!

Prin întrebări schimbăm inferența – Care este probabilitatea? Avionul este mai sigur decât cu
mașina, alte întrebări și discuții.

Riscul. Dacă schimb inferența și paciantul își rezolvă problama, el nu va mai veni la terapie și rămăne cu
evaluările iraționale. Dar tot e bine, facem ce putem.

Ex. Divorț.

Descriere ”Soția mea nu mă iubește”

Inferența ”Sunt slab și fără valoare”

Evaluare ”Trebuie să fiu un soț mai bun, altfel nu pot tolera un posibil divorț”.

Consecințe/Comportament: Stare depresiva.

Să spunem că terapia de cuplu rezolvă situația – nu mai divorțează. Dacă soțut nu își schimbă și
inferența și evaluarea, el rămâne irațional și data viitoare când va fi la risc de divort situația se va repeta.

De preferat să modificăm toate căsuțele (descriere, inferenșă, evaluare),

Dar dacă nu se poate altfel și este nevoie – modificăm evenimentul activator.

Cold cognitions: specifice / globale.

Specifice: Soția trebuie să mă iubească.

Generale: Oamenii în general trebuie să mă iubească.

Cold Cognitions se pot reduce la 2 scheme cognitive majore (Aaron Beck).

- HELPLESNESS
- HOPELESSNESS

*unele cogniții pot fi încadrate în ambele.

*alți autori descriu 14 sau 16 scheme cognitive.

* Ce clasificare folosim? Depinde de scop, de nivelul de analiza. Ambele clasificări sunt corecte.
SCHEMA PRELUCRARI INFORMAȚIONALE CONȘTIENTE / INCONȘTIENTE

Criteriul de distincție între P.I. conștiente / inconștiente este dacă avem dubaj lingvistic simbolic
( etichetă verbală). Dacă putem aplica o etichetă lingvistică oricât de generală este conștient.

P.I. inconștiente – vorbim despre INCONȘTIENT STRUCTURAT (nu poate fi conștientizat sub nicio formă).

Ex. catonașele cu femei cu părul lung/scurt și estimarea nivelului de inteligență. Respondenții nu pot
spune deloc de ce au ales femeile cu părul lung ca fiind mai inteligente.

Explicație. Mintea noastră așa a fost învățată să extragă inconștient regularitățile din mediu și să le
utilizeze apoi 0 mai ales când avemm de rezolvat sarcini nestructurate / neclare/ ambigue.

Ex. Cum învață un copil limbajul corect fără să știe regulile.Învață regularitățile din mediu. Învățare și
utilizare implicită.

Prelucrare inconștientă de informații în acest inconștient structurat.

După ce generăm raspunsri pe baza inconștientului structurat, pentru că mintea are nevoie de explicații
raționale, mintea construiește niște povești care să explice răspunsul dat (poveși din simțul comun).

Inconștientul structurat nu este inconștientul lui Freud.

Acest inconștient structurat este mpsurabil, predictibil – este inconștient cognitiv.

Prin exerciții se automatizează inconștientul cognitiv.

Inconștientul funcțional – partea de sus a B-ului din desen.

Ex. în cazul unui accident de mașină apare o asociere inconștientă între mașină și anxietate
(condiționare clasică) – condiționarea apare în inconștientul cognitiv structural (ICS).

ICS nu poate fi modificat prin raționament, ci prin alte exerciții comportamentale – tehnici de
relaxare, ........

O dată ce am generat u anumit răspuns la nivelul C-ului, acel răspuns devine un nou A.

A ---------------------------------------------- B ------------------------------------------------ C

depresie primară

se continuă cu

A -----------------------------------------------B ------------------------------------------------- C

depresie primară Nu pot tolera starea mea, Depresie ca raspuns la depresie

Este groaznic ce mi se intămplă sau Anxietate ca rasp. la depresie

Acestea se numesc emoții secundare

Sau meta-cogniții.

Dacă avem un pacient cu anxietate și depresie putem avea 2 situații:

- a) au apărut ambele ca emoții primare.

- B) una este principală și cealaltă secundară (poate depresiaa apărut prima, urmată de anxietate
sau poate anxietatea a apărul prima și a fost urmatp de depresie).

În funcție de situație avem abordare terapeutică diferită.

Dacă ne aflam în situația b) începem să rezolvăm emoția secundară.

În teorie, întâi rezolvăm meta-cognițiile, apoi emoțiile primare, apoi evenimentul activator.

În practică facem ce putem.

Dezbatere: Emoțiile apar înainte de cogniții? Sau invers?

CBT-ul ne învață că întâi apar cognițiile și apoi emoțiile.

Mecanismul generativ pentru emoție sunt cognițiile.

Nu poți avea emoții care nu au ăn spate cogniții conștiente sau inconștiente.

!!! De citit despre procesări bottom-up și top-down.

De ce suntem iraționali?

Când suntem copii ănvătăm cognițiile iraționale foarte ușor, exact ca limbajul verbal. (avem
predispoziție genetică, nu determinat genetic).

De unde vin cognițiile iraționale? Avem mai multe teorii:

Teoria evoluționistă: acum 200.000 de ani a apărut specia umana, mult timp vânător culegător, focusat
pe supraviețuire și reproducere. În această logică am trait pănă acum 10.000 de ani cand am trecut la
agricultură. 190.000 de ani am trăit cu mintea formată ca vânător-culegător. În acea perioadă cognițiile
iraționale de acum, atunci erau raționale. De ex. catastrofarea era rațională și benefică – a vedea
pericolele în orice semn, acțiune cu potențial periculos. Toleranța scpzită la frustrare care duce la
agresivitate era adaptativă. Evaluarea globală (stereotipurile) era adaptativă.

Pe parcursul vieții 85% dintre oameni dezvoltă o problemă psihologică.

Cum devenim raționali?

Mergând într-un cabinet de psihoterapie – 10-20-50-100 de ședințe pentru a schimba cognițiile

iraționale.

Legatura dintre tipurile de cogniții și tipurile de emoții.

Dacă avem în fața noastră o persoană cu furie, agresivitate acea persoană are cogniții iraționale de tipul
fairness –trebuie să care duc la toleranță scăzută la frustrare si evaluarea globală negativă a celuilalt.

Dacă furia este îndreptată asupra mea, atunci gândirea în termeni de trebuie, toleranță scăzută la
frustrare și evaluarea globală negativă aupra mea.

Dacă emoții din sfera DANGER .... (poate gasesc în curs).

Dacă persoana este depresivă are cogniții din sfera lui trebuie, care duc la autodevalorizare, iar tema
princilapă este LOST (pierdere).

Dacă emoția este VINOVĂȚIE, are mecanismul cognitiv al lui TREBUIE, duce la autodevalorizare pentru că
nu respecți codul etic.

Dacă în terapie nu poți schimba nici B, nici A, atunci faci tratamente pentru C.