UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINTE ALE EDUCAȚIEI

DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Tulburari de personalitate
Studiu de caz

Prof. Univ. Dr. Haica Cristiana

Masterand:
Ciortan Adrian

București
2022
 Studiu de caz
Tulburarea depresiv anxioasa

Primul contact: Usa cabinetului se deschide, in cadrul acesteia aparand o persoana

de sex feminin. O intampin cu bunavointa, zambindu-i si manifestandu-mi interesul si
disponibilitatea de a-i fi de ajutor, moment in care ma prezint.

Anamneza:
- Buna ziua! Rosteste cu un glas pe care abia il pot percepe.
- Buna ziua! Cum va numiti dumneavoastra?
- Numele meu este Corina si am 37 de ani.
- V-ati nascut in 1977, inainte sau dupa cutremur? (incercand sa dau discutiei o nota de
umor).
- Sunt nascuta pe 24 februarie 1977 in Bucuresti.
- Aaa, de Dragobete, Ziua Indragostitilor. Sunteti casatorita?
- Am fost casatorita dar am divortat in urma cu 2 ani. Sotul meu spunea ca nu ma mai
iubeste asa cum o facuse pana atunci.
- In prezent lucrati?
- Sunt angajata la o companie multinationala, in functia de manager de proiect. Tot
timpul am considerat proiectele la care am lucrat copii mei. Si isi sterge lacrimile care
ii curg pe obraji.

Principalele acuze:
Corina, o femeie in varsta de 37 de ani se prezinta la cabinet pentru ca in ultimele 2 luni
nu se mai intelege pe ea, este foarte apatica, plange foarte mult, manifestand un dezinteres
total pentru tot ce o inconjoara. Prefera sa stea cat mai mult singura, nu poate manca, in
ultimele 2 luni slabind 8 kilograme. Simte o tristete dureroasa care ii cuprinde incet incet tot
corpul.

Metoda observatiei directe imi dezvaluie pacienta, fiind o femeie cu o vestimentatie

ingrijita, dar terna, in culori reci, un facies usor hipomobil, privirea ii este prin alternanta
mirata, Trista, neincrezatoare, pe care o pot observa in rarele si scurtele momente in care isi
inalta capul spre mine.
Pe fotoliul din cabinet s-a asezat usor, parca abia atingandu-l, ocupand o mica parte din
acesta, mai exact partea stanga. Neavand un contact vizual direct, observ un semiprofil
aplecat, dar pe care se pot vedea cu usurinta semnele suferintei despre care pacienta vorbeste
cu o voce joasa, uneori soptita.
- Nu am chef nici sa ma dau jos din pat….Ciudat, nu? Zice ea. Dupa operatie imi
doream sa merg, iar acum vreau sa stau in pat. Nu ma intereseaza cum arata camera
sau casa mea.
- Daca nu ar fi mama, care se ingrijeste si de aspectul meu, dar si cel al casei, nu stiu ce
s-ar intampla.
Istoricul medical:
 In urma cu 3 luni, Corina a fost diagnosticata cu o tumora intramedulara, dupa un sir
de suferinte fizice, nopti nedormite din cauza durerilor la nivelul coloanei, neliniste din cauza
parasteziilor membrelor inferioare si a sindromului “Picioare nelinistite”.
Dupa un timp indelungat de incertitudini si ingrijorare pentru propria-i sanitate, a fost
internata intr-o sectie de neurochirurgie vertebra – medulara, suferind o interventie
chirurgicala, in urma careia recuperarea fizica a fost totala. La nivel psiho-afectiv, insa, nu a
putut trece peste invaliditatea temporara, cand a fost imobilizata.

Relatii sociale:
- Profesia pe care o aveti va ofera satisfactii? Ce asteptari aveti in cee ace priveste
viitorul in multinationala la care lucrati?
- O profesia mea a fost pentru mul timp aproape totul pentru mine. Devine usor
animate cand vorbeste despre profesie. Spun ca insemnat, pentru ca acum sunt in
concediu medical si nu stiu cand imi voi relua activitatea.
- Dar imi spuneati mai devreme ca proiectele dumneavoastra va erau ca niste copii. Nu
credeti ca acei “copii” au nevoie de dumneavoastra? Aveti prieteni sau doar colegi de
serviciu?
- Da, aveti dreptate, dar eu nu mai pot ... In ceea ce priveste prietenii, au ramas putini,
dar si pe acestia eu ii evit. Ei sunt foarte zgomotosi, pusi pe distractie, iar eu nu am
nici un chef.

Scopul intalnirii:
Scopul acestei intalniri a fost nu numai evaluarea, ci si stabilirea relatiei psiholog-
pacient, care s-a realizat spontan, favorizata fiind de empatia cu aceasta si cu dorinta
pacientei de a termina acest “chin”.
Folosind tehinica reformularii i-am cerut sa-mi confirme daca am inteles bine problemele
prezentate, stabilind apoi impreuna lista de probleme:
Simptome si probleme de viata:
 Simptome comportamentale: tonus scazut, tendinta de izolare;
 Simptome motivationale: lipsa orcarui interes;
 Simptome afective: tristete, anxietate, vinovatie;
 Simptome fizice: insomnia, lipsa apetitului alimentar, dureri de cap, ameteli;

Probleme de viata:
 Practice: dificultati de functionare in particular si de serviciu;
 Interpersonale: dificultati de comunicare, retragere si relatii negative cu
colegii si prietenii (de evitare);
 Intrapersonale: stima de sine scazuta.

Interviu _ Simptomatologia prezenta de tip depresiv:

 - Cand au aparut primele dvs. probleme?
- Cred ca problemele mele au inceput odata cu primirea diagnosticului care presupunea
o interventie chirurgicala imediata, dar s-a acutizat, culmea, dupa interventia
chirurgicala, mai exact in perioada de recuperare.
- Cum s-au manifestat aceste probleme? Puteti descrie ce ati simtit, mai exact?
- In primul rand, nu puteam sa dorm, eram ingandurata si nu ma puteam concentra la
nimic. Colegele, de multe ori, observau ca sunt prezenta doar fizic in birou. Plangeam
din orice, aveam sentimental de culpabilitate in cee ace priveste divortul de sotul meu.
- Care era gandul care va revenea foarte des in minte?
- Ma gandeam adesea, si acest gand imi revenea aproape obsesiv, ca nu voi putea sa
maim erg, ca am doua picioare, dar nu pot merge, ca sunt un om matur, dar
comportamentul actual este de bebelus.
- Va referiti la dependenta impusa de stare advs de atunci? La faptul ca dat fiind
indicatiile medicale pe care trebuia sa le respectati cu strictete, nu va puteati mobiliza
nici macar pentru nevoile fiziologice?
- Da, pentru ca eram un adul intr-un corp de bebelus, dependent in totalitate de ceilalti.
Gandul acesta ma innebunea, dand nastere la pierderea oricarei sperante ca voi mai
merge vreodata. Refuzam sa ma hranesc, refuzam sa ascult sau sa urmaresc un post
TV, nu aveam rabdare, nu puteam sa fiu atenta, nu ma puteam concentra.

Interviu _ Simptomatologia prezenta de tip anxios:

- In tot acest timp ti s-a intamplat sa ai un sentiment de teama, de neliniste?
- Da, pe langa ametelile foarte puternice pe care le am cand vreau sa ma ridic din pat,
simtind ca lesin, am niste palpitatii, de parca inima imi sare din piept. In momentele
acelea ma gandesc ca poate sufar de infarct, ma gandesc, de fapt, la moarte. In acel
moment simt o frica teribila de moarte.
Am explicat Corinei ca evaluarea se face cu teste psihologice, drept pentru care a fost de
acord cu administrarea de probe, repectiv inventarul de evaluare a depresiei BECK BDI
(Beck, 1961, apud Dindelegan, 2012) a obtinut un scor ce o plaseaza in intervalul moderat.

Diagnostic DSM IV- TR (2000)

 Axa I: tulburarea depresiv – anxioasa, diagnosticata de medicul psihiatru in perioada
spitalizarii;
 Axa II: pacienta prezinta caracteristici de personalitate evitanta;
 Axa III: tumoara intramedulara, rezolvata prin interventie chirurgicala;
 Axa IV: divortul de sot;
 Axa V: indicele de functionare GAF=59.

Comportament de evitare:
Corina prezinta tendinta de retragere sociala, numai are rabdare si nu mai suporta
oamenii in jurul ei, concentrandu-se in mod excesiv la propriile probleme. A renuntat la
multe preocupari care inainte ii faceau placer (nu se mai poate concentra pentru a citi o carte,
pasiune pe care inainte o punea pe primele locuri, a renuntat sa iasa cu prietenii, nu ii mai
place nici sa primeasca musafiri asa cum o facea alta data).
Startegia adoptata de Corina este de evitare, perceptandu-se ca nefiind cum era inainte
de interventia chirurgicala. Se simte mereu obosita, isi doreste sa stea cat mai mult singura,
eschivandu-se permanent la orice fel de invitatie din partea cunoscutilor si a prietenilor,
dezvoltand un comportament de retragere si repliere apatica.

In urma acestor observatii, am considerat ca in acest caz s-a prezentat intreaga triada
cognitiva:
 Imaginea de sine este negativa;
 Experienta curenta este negativa;
 Evaluarea negative a viitorului.

Avantaje:
 Prezentarea rapida a clientei la specialist;
 A permis identificarea si constientizarea de catre acesta a problemei si diagnosticarea
tulburarii, nepermitand gandurilor negative sa devina automate si nici regimul de viata
sa fie dominat de renuntare si abandon.

Dezavantaje:
 Cel mai mare dezavantaj este reprezentat de faptul ca pacienta inca este in concediul
medical lucru ce o determina sa stea foarte mult timp singura.

Obiectivele terapiei:
 Reducerea simptomatologiei depresive;
 Reducerea perceperii gradului de invaliditate personala indus de dispozitia depresiva;
 Reducerea starii de tensiune psihica si irascibilitate;
 Cresterea increderii in propria persoana;
 Introducerea optimismului in evaluarea viitorului;
 Reducerea riscului de recadere.

Am informat clienta de faptul ca voi folosi psihoterapie de scurta durata (Holdevici,

2011) si de faptul ca la sfarsitul terapiei ne dorim un rezultat favorabil, incercand sa dau o
nota de optimism si subliniind ca tratand cu toata seriozitatea din partea ei perioada de
terapie, starea de sanitate se va imbunatati.
Pe parcursul celor sase sedinte, am rezervat de fiecare data 10 minute intrarii,
intalnirii si empatizarii cu pacienta, ascultandu-o active de fiecare data, alocand cele 40 de
minute ramase pentru identificarea si discutarea schemei cognitive depresogene.
Am folosit “metoda persiflarii” pentru limitarea evaluarii catastrofice si “metoda
bibliografiei”, spunandu-i Corinei ca cele mai multe studii facute pe pacienti depresivi au dus
la concluzia ca starile depresive au la baza disfunctii cognitive care genereaza evaluarea
negative a realitatii. Mi-am propus ca dupa reevaluarea pasilor facuti in celelalte sedinte si
ascultarea clientei sa introduce automonitorizarea in programul Corinei, pentru a-I atrage
atentia pe trairile si actiunile sale.
Observand pe parcursul terapiei capacitatea redusa de exprimare a propriilor stari
afective ale Corinei, existand tendinta de reprimare a unor sentimente de frustrare, de revolta,
dezamagire, am subliniat ca este foarte important pentru starea ei de sanitate, implicit pentru
contracararea starilor depresive, sa-si exprime liber si direct starile affective, indifferent de
reactia celuilalt.
Considerand ca scopurile terapeutice au fost atinse, confirmare facuta si de catre
clienta, terapia cu aceasta s-a incheiat, dar a fost asigurata de suportul si disponibilitatea
terapeutului din punct de vedere professional.

Recomandari si concluzii:

 Educatia clientului necesita intelegerea corecta a evenimentelor, prezenta

respectului de sine si pentru ceilalti, prezenta “celor sapte ani de acasa” si
continua cu dezvoltarea exercitiului de reflectare a relatiei individ-grup-mediu
uman, in sensul unei perceptii realiste si a dezvoltarii sensului solidaritatii,
rabdarii in boala si dizabilitate si a gandirii positive.
 Clientii care traverseaza instalarea brusca a deficitului functional, reactioneaza
prin anxietate si soc in momentul in care constientizeaza pentru prima data
conditia lor. Aceste manifestari sunt adesea urmate de furie si depresie, pe
masura ce pacientii realizeaza amplitudinea si consecinta bolii lor.
 Durata acestei perioade este variabila de la 6 luni la 2 ani si parcurge 10 faze,
reactiile de la amaraciune la anxietate si depresie cu prelungire severa a fazei
de jelire si suferinta pot compromite sistemul imun: impietrirea sentimentelor;
relaxarea emotionala; insingurarea; aparitia simptomatologiei fizice; vinovatia;
panica; ostilitatea; memoria selective; lupta pentru a urma un nou model de
viata; multumirea (sentimental ca viata este buna).

Educatia psihologica a pacientului trebuie concentrata pe directiile de exersare, pe

trecerea rolului pacientului din rolul si registrul dependentei catre zona de independenta
fizica, de la nivel individual, pana la cel social, fiind un process dificil de adaptare si se poate
acompania de reactii de anxietate, depresie si integrare sociala deficitara.

Bibliografie:
1. Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania. (2000). Manual de diagnostic si statistica a
tulburarilor mentale DSM-IV-TR. Bucuresti.
2. Beck, A.T., Mendelson, W., Erbaugh, M. (1961). Inventarul de depresie Beck BDI in
Dindelegan (2012) Psihopatologie si psihologie clinica. Bucuresti: SPER. Dindelegan
(2012) Psihopatologie si psihologie clinica. Editura SPER, Bucresti.
3. Hamilton, M (1967) Scala de masurare a anxietatii Hamilton – HAM-A BDI in
Dindelegan (2012) Psihopatologie si psihologie clinica. Editura SPER, Bucuresti.
4. Irina Holdevici, Barbara Craciun (2015) Psihoterapia tulburarilor emotionale.,
Editura Trei, Bucuresti.
5. Irina Holdevici, (2010), Psihoterapia cazurilor dificle, Editura Dual Tech, Bucuresti
6. Irina Holdevici, (2011) Psihoterapii de scurta durata. Editura Trei, Bucuresti.
7. Steliana Rizeanu, (2014), Psihoterapie si consiliere. Studii de caz- abordari din
diverse orientari terapeutice, Editura Unversitara, Bucuresti.