Prezentare de caz

Functinalitatea profesionala a fost afectata dupa primul episod psihotic, care s-a soldat si cu
prima internare la psihiatrie, pacienta fiind diagosticata initial cu Episod depresiv major cu
elemente psihotice, in anul 1991. A reusit sa isi continue cariera (contabil sef) pentru o
perioda de aproximativ 7 ani, cu internari la intervale rare si tratament ambulator. Din 1998
pacienta si-a pierdut functionalitatea profesionala.

Functionalitatea sociala a inceput sa fie afectata prin comportamente de autoizolare, inca din
1990, pacienta refuzand sa paraseasca locuinta cu exceptia deplasarii la locul de munca,
acelasi tip de comportamente se mentin si in prezent la debutul unui episod acut.

Observatii:

Pacienta in varsta de 57 ani, in tinuta ingrijita de spital, cooperanta, partial orientata temporo-
spatial si orientata auto-allopsihic.

Absolventa de liceu economic, a lucrat cu carte de munca aproximativ 18 ani, initial in

functia de contabil, avansand apoi la contabil sef.

Nu a fost casatorita niciodata, nu are copii. Provine dintr-o familie organizata, avand o sora.

In prezent locuieste in mediul rural, impreuna cu mama sa in varsta de 97 ani, de care

pacienta se ocupa singura, primind ajutor din partea surorii ocazional. Pacienta este
pensionata medical din 1998.

Perceptie: prezinta modificari de ordin calitativ sub forma pseudo-halucinatiilor am niste

punctisoare in cap, imi vin asa niste vorbe in cap, neaga in prezent si in antecedente
halucinatii auditive sau vizuale.

Gandire: flux ideativ scazut, fading mental care merge pana la baraj mental. Asociatii
automate, superficiale singura mereu sa m-ajute Dumnezeu, cand aud cel numai unu-i
Aurel. Asociatii circumstantiale daca ma las de fumat ma vindec.

Idei delirante cu continut depresiv m-au parasit toti, idei prevalentiale eu mi-am creat
boala, ruminatie cu privire la trecut imi amintesc tot ce s-a intamplat, nu stiu de ce ma
duc in trecut si nu ma reabilitez
Capacitate abstractizare semnificativ afectata nu intelege semnificatia proverbului nu mor
caii cand vor cainii.

Capacitatea de sesizare a absurdului mentinuta un baiat se plimba pe malul unui lac cand a
inceput ploaia, s-a bagat in apa sa se fereasca de ploaie, a procedat corect baiatul?
raspuns: oricum s-a udat

Vorbire: flux verbal scazut, prezinta foarte putina initiativa pe parcursul interviului. Discurs
sarac, centrat pe starea de boala si pe cele doua relatii din trecut care au afectat-o
semnificativ. Prezinta o usoara dizartrie care poate fi unul dintre efectele adverse ale
antipsihoticului.

Atentie: Hipoprosexie spontana si voluntara, precum si slaba capacitate de concentrare,

stabilitate si distributie a atentiei.

Memorie: hipermnezie sub forma viziunii introspective ma intorc mereu in trecut, false
recunoasteri vad oameni pe strada si cred ca ii stiu.

Afectivitate: Dispozitia depresiva traita ca un vid, o lipsa totala a contactului si rezonantei

afective cu lumea. Aceasta anestezie afectiva se manifesta ca un baraj in fata exprimarii sau
perceperii sentimentelor proprii, care duce la pierderea interesului pentru oameni si alte
activitati cotidiene.

Prezinta de asemenea ambivalenta afectiva fata de mama nu o mai suport pe mama si fata
de actualul iubit nu stiu ce sa fac sa ma despart de el sau nu.

Tinuta: desi nu prezinta modificari kinetice fragrante, pacienta manifesta pe tot parcursul
interviului un tic isi misca degetele de la mana stranga intr-un mod repetitiv, gest
ideintificat de asemenea si de pacienta.

Viata instinctuala: semnificativ afectata, retragere sociala, incapacitare profesionala, se

ocupa de ingrijirea mamei si activitati casnice.

Ritm nictemeral: modificat insomnie mixta somn indus medicamentos

Tulburari de comportament: tulburare de apetit alimentar pacienta mananca foarte putin,

tulburare tabacica in prezent s-a lasat de funat, insa prezinta ideatie dominanta in legatura
cu fumatul, tulburari comportamentale izolare, pacienta se inchide in camera si sta in pat
refuzand contactul cu alte persoane.
 Constiinta bolii: pacienta prezinta partial constiinta bolii, fiind convinsa ca aceasta afectiune
este cauzata de traumele din trecut si este provocata de mine.

Diagnostic conform DSM IV

Axa I Tulburare schizo-afectiva, episod depresiv major

Pacienta manifesta pseudo-halucinatii

Ahedonie
Idei delirante cu continut depresiv
Sentimente de devalorizare si inutilitate
Tulburari de atentie
Comportament modificat psihotic (izolarea)

Axa II personalitate destructurata psihotic, din povestirile pacienteri putem identifica

elemente ale Tulburari de Cluster C tinand cont de atitudinea submisiva, dorinta de a-i
multumi pe ceilalti, lipsa de initiativa.

Axa III nu prezinta la momentul prezent o afectiune somatica

Axa IV pacienta are sustinera familiei din punct de vedere emotional, faptul ca trebuie sa
aiba grija de mama sa, constituie un stres care poate constitui un trigger real al unui nou
episod acut.

Factori de prognostic

In termenii prognosticului general, unii cercetatori au descris o regula (aproximativ) a

treimilor: aproximativ o treime din bolnavi duc vieti oarecum normale, o treime continua sa
aiba simptome semnificative, dar pot s functioneze in cadrul societatii, iar cei din treimea
restanta sunt marcat deteriorati si necesita spitalizari frecvente. In general, femeile au un
prognostic mai bun decat barbatii.

Factori de prognostic pozitiv:

1. Este complianta la tratament, actionand inclusiv pe dimensiunea dezorganizarii si schimbarea

dispozitiei
2. Structura de personalitate de cluster C constituie o resursa in ceea ce priveste relativa
functionare sociala pe termen mai lung.
Factori de prognostic negativ:

1. Lipsa abilitii de a crea relaii reale, incapacitatea de a fi prezenta in situatii

2. Ambivalenta afectiv fata de mama si actualul iubit.
3. Persistena dezorganizarii la nivelul gandirii, limbajului, afectului

Dintre factorii neclinici ai CAQ, retinem:

*** Factorul A (caldura afectiv) = 5, este un scor mic pentru o persoan de sex feminin. In contextul
clinic al pacientei, arata mai degraba incapacitatea de utilizare a empatiei.

*** Factorul C (stabilitatea emoional) = 9, reprezint un scor inalt, avand n vedere patologia
pacientei. Indica resurse mari de depire a situatiilor tensionate si exprima o relativa stabilitate
emotionala.

*** Factorul L (suspiciozitate) = 7 exprim capacitatea de a trai gelozia, critica, dar si iritabilitatea.

*** Factorul O (insecuritate) = 7, coreleaza cu L, evidentiind teama de critica, dar si frica de a nu

supara figurile de autoritate (de exemplu, medicii).

*** Factorul Q2 (autosuficienta) = 10, arat independenta fata de oricine altcineva, preferinta pentru
singuratate, cauzata insa de teama de a fi respinsa.

Factorii clinici cu valori reprezentative psihodiagnostic sunt:

*** Factorul D2 (depresia suicidara) = 7

*** Factorul D4 (depresie anxioasa) = 7

*** Factorul D7 (plictiseala si retragerea) = 9

*** Factorul Pp (deviatia psihopatica) = 3

*** Factorul Sc (schizofrenia) = 9

*** Factorul As (psihastenia) = 5

Diagnosticul de Tulburare schizo-afectiva este sustinut de scorurile inalte ale factorilor Sc (9) si D2,
D4. Forma bolii este cronica, dar scorul jos al factorului Pp (3) arat ca nu s-a produs o modificare
semnificativa a structurii de personalitate in sensul ICD al constituirii unei Schimbri durabile post
evolutie a unei boli psihotice de peste 20 de ani.

Factorul As (5) ar putea arata nu atat un comportament obsesional, cat o crestere a autoperceptiei
bolii, o constientizare a simptomelor. Acest scor nu este insa suficient de inalt pentru a sustine un
astfel de progres.

CAQ este un chestionar de autoevaluare, lucru ce poate influenta acuratetea raspunsurilor in cazul
pacientei cu Tulburare schizo-afectiva, intrucat capacitatea de abstractizare necesara raspunderii la
unii itemi lipseste. Cu toate acestea, profilul rezultat din interpretarea acestui test confirma
diagnosticul de Tulburare schizo-afectiva.

Testul proiectiv Lauretta Bender releva:

Ostilitate reprimata, un super ego-rigid

Se percepe pe sine ca un inadecvat, anxietate nemanifestata
Anxietate emotiva, legata de situatia personala pe care nu o poate rezolva
Labiliatate emotionala si retinere in reactivitatea emotionala
Blocaj psihic, tendinte conflictuale in personalitate

S-a incercat de asemenea aplicarea chestionarului Beck, insa pacienta nu a reusit sa isi mentina atentia
si concentrarea pentru a raspunde integral la toate intrebarile.

Dorinta manifesta a pacientei este de a scapa de trecut, solicitarea de asistenta psihologica vina in
contextul in care aceasta considera ca relatiile din trecut sunt cauza bolii sale prezente.

Vorbesc cu voi ca sa scap de trecut sugereaza ideea ca pacienta doreste ca personalul medical sa ii
preia acea greutate care o impiedica sa se vindece complet. Dorinta de a du-mi tu greutatea, ca eu
nu mai pot, ceea ce poate sugera o puternica ideatie suicidara, solicitarea psihologului fiind ca un
strigat de ajutor.

Dorinta de a ase vindeca, pune mare presiune pe comportamentul pacientei, care ete complianta
aparent la tratament, insa evita sa ii spuna medicului curant toata simptomatologia, de teama ca acesta
sa considere ca s-a agravat sau a recidivat.