Psihodiagnoza si evaluare clinica

Studiu de caz - adult

Prof. Univ. Dr. Sîrbu Marinela

Masterand:
Ciortan Adrian

București
2023

Cazul „RALUCA”

Cuprins
1. Date de identificare
2. Anamneza, istoricul tulburarii prezente
3. Motivul consultarii psihologului si acuze principale
4. Istoricul medical, psihiatric, personal si social
5. Status mental. Lista de probleme.
6. Diagnostic
7. Formularea/ Conceptualizarea cazului
8. Planul terapeutic
9. Evolutia terapiei si Concluzii
10. Bibliografie

Studiu de caz
Cazul „Raluca”

Date de identificare

Rodica are 54 de ani si tocmai a terminat chimioterapia, tratament pe care l-a efectuat pentru
boala oncologica cu care a fost diagnosticata in anul 2014 – neoplasm al glandei mamare
drepte, stadiul II. Ca urmare a diagnosticului oncologic, a tratamentului specific si a
indicatiilor in urma operatiei chirurgicale, Raluca a fost nevoita sa se pensioneze pe caz de
boala. Pacienta este divortata de la varsta de 30 de ani, are doi baieti si de cateva luni
locuieste impreuna cu mama sa la o distanta de 15 km de orasul Craiova.

Anamneza, istoricul tulburarii prezente

Anamneza pacientei a fost realizata folosind interviul socratic si Chestionarul

multimodal al istoriei vietii (Lazarus & Lazarus, 1991).
Raluca relateaza ca in anul 2014 a fost diagnosticata cu neoplasm al glandei mamare,
in stadiu incipient. Tratamentul acestei afectiuni a presupus administrarea a 6 luni de
chimioterapie si o interventie chirurgicala radicala la nivelul sanului drept. Ca urmare a
diagnosticului oncologic, tratamentului specific si indicatiilor in urma operatiei chirurgicale,
Raluca a fost nevoita sa se pensioneze pe caz de boala.
 Dupa terminarea tratamentului oncologic se recomanda monitorizarea imagistica si
hematologica, iar in prezent urmeaza doar tratament hormonoterapeutic.
Deoarece locuia singura in Craiova, fiind divortata de la varsta de 30 de ani, a
considerat ca ar ajuta-o daca s-ar muta impreuna cu mama sa, si aceasta avand probleme de
sanatate si locuind singura la 15 km de oras. Simptomele actuale au aparut o data cu mutarea
domiciliului si s-au accentuat in ultimul timp, pe fondul ruperii de activitatea profesionala si a
limitarii unor eforturi fizice datorita interventiei chirurgicale.
Raluca se simte trista, deprimata si infricosata, gandindu-se ca boala ei ar putea
recidiva. Incepe sa se gandeasca tot mai des ca este o fiinta inutila, incapabila sa-si ajute
mama si copii. Se simte foarte obosita si lipsita de energie, in majoritatea timpului. Raluca
incepe sa se trezeasca tot mai des in timpul noptii, fara sa mai reuseasca sa adoarma ore
intregi; deoarece se simte tot mai obosita, incepe sa evite orice activitate si sta tot mai mult in
casa. Constata ca nu mai are nici pofta de mancare cum avea inainte si evita inclusiv
discutiile cu mama sa.

Motivul consultarii psihologului _acuze principale

Raluca se prezinta la psiholog in urma indicatiei medicului oncolog curant, pentru a-si
rezolva starile de neliniste, iritabilitate crescuta, insomnie si emotivitate crescuta asociata
gandului ca boala oncologica ar putea recidiva si ca ar putea muri de data aceasta.

T: Astazi vom incerca sa stabilim impreuna care sunt motivele pentru care ati venit si care
este cauza problemelor dvs. In acest sens va voi pune o serie de intrebari care ne vor permite
sa precizam problemele cu care vom lucra.
P: Bine...
T: Ce v-a determinat sa veniti astazi aici?
P: Am decis sa vin sa va consult fiindca am o perioada dificila cu probleme .... si nu stiu ce
sa mai fac .....
T: Ati putea sa-mi spuneti ce intelegeti prin probleme?
P: Offf..... am probleme cu mama ..... am probleme de sanatate ..... Sunt foarte nervoasa, nu-
mi convine nimic, nu stiu ce mai vreau, nici nu stiu ce caut in viata mea.
T: Vad ca intr-adevar va confruntati cu mai multe probleme.....
P: Pai da..... si nu stiu ce sa fac.....
T: As vrea sa-mi spuneti care au fost circumstantele care au dus la aceste probleme...
P: Acum un an am fost diagnosticata cu cancer la sanul drept... si a trebuit sa fac
chimioterapie...sa ma operez...si am stat in concediu medical o perioada de timp....
T: Cum v-a afectat acest diagnostic... din punct de vedere emotional?
P: Parca a cazut cerul pe mine... am devenit foarte sensibila si irascibila... ma simteam
singura si neajutorata .... plangeam foarte mult...
T: Cum v-a afectat relatia cu rudele, prietenii....
P: Atunci am inceput sa ma izolez.... parca imi era rusine cu ce mi s-a intampla.... mi-a fost
si foarte rau dupa seriile de chimioterapie. Stateam mai mult in casa si am inceput sa stau
mai mult cu mama mea, la tara.

Raluca acuza prezenta lipsei de interes fata de orice activitate si neincredere in

propriile forte; are dificultati de somn si nu mai are pofta de mancare, marturisind ca a slabit
5 kg in utlima luna. Totodata, traieste intens sentimente de teama si panica la gandul ca a
terminat tratamentul oncologic, si fara acesta, boala ar putea recidiva. De cele mai multe ori ii
vine in minte gandul ca ar putea muri daca acest lucru se va intampla.
 Refuza sa relationeze cu ceilalti membrii ai familiei, respectiv cu cei 2 fii ai sai,
precum si cu prietenele sale, cu care avea o relatie foarte apropiata. Raluca relateaza ca relatia
cu mama sa nu a fost niciodata una foarte apropiat: „Tata a fost un om rau, un om care nu si-
a aratat iubirea niciodata. Nici mama nu a stiut sa arate asta foarte bine... poate pentru ca
nu a fost iubita de tatal meu.”
Raluca acuza ingrijorari persistente legate de:
 relatiile de familie: „Mi-e teama ca s-au saturat de problemele mele
medicale”; „si asa nu am fost o mama buna pentru copii mei”.
 relatiile de prietenie: „Prietenele mele au familiile lor. Nu vreau sa le
deranjez cu problemele mele. Si apoi... de unde sa stiu cand este momentul
potrivit pentru a le suna”;
 starile pa care le experimenteaza pe propria persoana: „Sunt foarte nervoasa,
nu-mi convine nimic, nu stiu ce mai vreau, nu stiu ce caut in viata mea. Mi-e
teama ca voi muri singura”.

Istoricul medical
Rodica isi aminteste ca datorita casatoriei si divortului a fost diagnosticata cu o
depresie severa, pentru care a fost internata si a urmat tratament. In 2014, a fost diagnosticata
cu neoplasm al glandei mamare drepte – stadiu incipient, pentru care a urmat tratament
chimioterapeutic si a suferit o operatie radicala de indepartare a sanului drept.

Istoric psihiatric
In anul 1985, Raluca a fost internata pentru tratament psihiatric, fiind diagnosticata cu
depresie severa declansata pe fondul problemelor familiale urmate de divort.

Istoric personal si social

Pacienta relateaza ca provine dintr-o familie modesta, ea fiind crescuta de bunicii
materni; in familia ei au existat probleme familiale, tatal avand probleme cu alcoolul. Relatia
parintilor ei nu a fost bazata niciodata pe dragoste, casatoria fiind rezultatul unei intelegeri,
asa cum a aflat de la mama sa.
La varsta de 14 ani pleaca de acasa pentru a studia in cadrul unui liceu de la oras.
Deoarece nu reusea sa se intretina, se angajeaza ca sudor, in paralel continuand studiile
liceale. Raluca povesteste ca a fost o perioada foarte grea pentru ea, dar faptul ca era pe
picioarele ei, a motivat-o foarte mult. La terminarea liceului se angajeaza ca merceolog.
La varsta de 20 de ani se casatoreste , dar dupa 10 ani, datorita consumului de alcool
si violentelor fizice ale sotului, divorteaza. In urma acestei casatorii cei 2 baieti ai sai sunt
separati: unul ramane la pacienta si unul la fostul sot. Pacienta relateaza ca se simte foarte
vinovata pentru faptul ca nu a reusit sa-si pastreze ambii copii alaturi de ea.
Nu se mai recasatoreste niciodata, desi recunoaste ca s-a simtit mereu singura, dar a
incercat sa-si umple timpul cu serviciul si sa faca lucrurile cat mai bine acolo. De asemenea
pacienta relateaza ca se simte foarte mandra de faptul ca in ultimii 10 ani a reusit sa ajunga
sefa de depozit si ca era respectata de oamenii cu care lucra.

Status mental
Raluca este bine orientata spatio – temporar, este contienta de problemele sale;
prezinta dispozitie depresiva si anxioasa.

Lista de probleme si Simptome:

 Pe un fond general de nesiguranta si neincredere in fortele proprii, Raluca incepe sa
evite sarcinile zilnice pe care le facea pana atunci fara probleme, invocand faptul ca nu se
simte bine, se retrage tot mai mult lasandu-o pe mama sa se se ocupe de gospodarie.
Simptome emotionale: furie, tristete, accentuata pana la stari de deprimare, iritabilitate
excesiva, ingrijorare pentru viigorul sau, panica in momentul in care trebuie sa efectueze
anumite analize medicale, lipsa de speranta cu privire la viitor, teama de a nu muri singura,
rusine pentru propriile ganduri si emotii.
Simptome cognitive: Comnsidera ca este inutila atata pentru copii sai cat si pentru
mama sa; crede ca nu mai are ce sa astepte decat sa moara. Crede ca nu are nici o valoare,
desi toata viata s-a straduit sa fie o mama buna si un copil bun.
Simptome comportamentale: Se izoleaza de ceilalati, refuza sa-si ajute mama in
treburile gospodaresti, nu se mai implica in activitatile pe care le facea pana acum, isi
restrange semnificativ iesirile.Se trezeste des noaptea, se uita mult la TV, aceasta fiind una
din putinele activitati pe care le mai practica.
Simptome fiziologice: dureri de cap, ameteli, palpitatii, oboseala, batai rapide de
inima, transpiratie excesiva, slabiciune.
Stresori curenti: Boala si implicatiile acesteia; neimplicarea in activitatile
gospodaresti genereaza tensiuni in relatia cu mama, dar si o relatie tensionata cu copii care
evita sa o mai viziteze.
Mecanisme de coping: In momentul in care sesizeaza prezenta gandurilor negative,
Raluca porneste televizorul si incepe sa planga. De asemenea, incearca sa evite contactul cu
mama sa si copiii.

Diagnostic DMS
Diagnosticul multiaxial a fost stabilit conform DSM-IVTR (2000), fiind utilizate
urmatoarele instrumente:
In urma administrarii interviului clinic structurat pentru tulburarile clinice de pe axa I a SDM-
SCID I (First, Spitzer, Gibbon, Williams, 2007), dupa validarea nivelului de prag pentru
fiecare criteriu, s-a concluzionat ca pacienta prezinta o tulburare depresiva recurenta.
In urma administrarii interviului clinic structurat pentru tulburarile de personalitate de
pe axa II a DSM-SCID II (First, Gibbon, Spitzer, Williams, Benjamin, 2007) adaptat in
Romania sub coordonarea dr. Daniel David, pacienta nu a obtinut rezultate concludente
pentru a putea pune un diagnostic de tulburare de personalitate, insa putem concluziona ca
Raluca prezinta elemente de personalitate histrionica, onbtinand cele mai ridicate scoruri.
Din cuprinsul Sistemului de Evaluare Clinica (SEC), adaptat in Romania sub
coordonarea dr. Daniel David s-au folosit urmatoarele chestionare:
 Chestionarul schemelor cognitive Young – YSQ- S3 (Young si Brown, 2001),
obtinandu-se un scor total de 319, si scoruri ridicate la urmatoarele scale: privatiune
emotionala, neincredere, esec, dependenta, vulnerabilitate, inhibitie emotionala,
nevoia de aprobare, pedepsire;
 Profilul distresului afectiv PDA (Opris si Macavei, 2007), la care a obtinut un scor
total de 102, ceea ce indica un nivel foarte ridicat al distresului;
 Scala stimei de sine (Rosenberg, 1989): s-a obtinut un scor total de 29, ceea ce indica
un nivel foarte scazut al stimei de sine.
 Scala de anxietate Hamilton (Hmilton, 1959), s-a obtinut un scor total de 2, ceea ce
indica o anxietate moderata.
 Scala de depresie Hmilton (Hamilton Depresion Rating Dccale, HDRS – Hamilton,
1959): s-a obtinut un scor total de 24, ceea ce indica o depresie moderata.
 Raluca prezinta manifestari de tip depresiv, diagnosticul principal fiind: Tulburarea
depresiva recurenta pe care se grefeaza pe o personalitate cu trasaturi histrionice; are si
manifestari de tip anxios, insa fara a intruni criteriile pentru un diagnostic clinic. Stresorii
principali sunt afectiunea medicala, dificultati in legatura cu activitatea profesionala, un
suport familial si social insuficient. Gradul de dizabilitate este mediu in prezent, persoana
poate sa se ingrijeasca pe sine si sa duca la bun sfarsit sarcini casnice curente.

Diagnostic DSM-IV-TR (2000)

Axa I (tulburari clinice): Tulburarea depresiva majora recurenta, usoara cu elemente
melancolice 296.3;
Axa II (tulburari de personalitate): prezinta unele criterii de personalitate histrionica, fara
insa a ineplini toate criteriile de diagnostic ale acestei tulburari.
Axa III (boli somatice, conditii medicale): Neoplasm al glandei mamare drepte;
Axa IV (probleme psihosociale si de mediu): Nu se evidentiaza suport familial si social de
buna calitate; dificultati in legatura cu activitatea profesionala.
Axa V (evaluarea globala a functionarii): indice GAF = 62

Formularea/ Conceptualizarea cazului

Factori precipitanti
Factorul principal responsabil de instalarea simptomatologiei este boala oncologica.
Acest eveniment a activat vulnerabilitatile Ralucai -care isi dorea sa fie o femeie
independenta, respectata de oamenii cu care interactiona, o bunica buna si implicata.
Reactiile emotionale si comportamentale au dus la tensiuni in familie, context care a activat,
la randul sau, teama de respingere a Ralucai si panica la gandul ca boala va recidiva si va
ajunge sa moara singura.

Examinarea cognitiilor si comportamentelor actuale

De cand se trezeste Raluca se simte trista, derpimata si singura. Gandul ca s-a straduit
toata vioata sa fie o mama buna si un copil bun ii genereaza stari de tristete si disperare.
Dispozitia depresiva persista pe tot parcursul zilei, emotiile crescand in intentistate in
momentele in care ar trebui sa faca ceva, dar nu este in stare.
Anxietatea atinge intensitatea maxima in situatiile in care cineva din familie sau din
afara acesteia aduce vorba despre boala sa; acest lucru se mai intampla si in momentele in
care se discuta despre alte femei cu aceeasi afectiune. Sentimentul de panica atinge cote
maxime in mometul in care trebuie sa efectueze controalele medicale periodice pentru
monitorizarea afectiunii oncologice.
Exista si cazuri in care Rodica ar dori sa faca ceva util, dar se simte incapabila sa se
mobilizeze: „Nu mai sunt cum eram candva; acum toate lucrurile ce-mi faceau placere nu
ma mai intereseaza”; „Nimic nu are nici un rost”.
Raluca constientizeaza ca reactiile sale sunt exagerate, ea constientizeaza faptul ca
atitudinea ei indeparteaza persoanele apropiate din jurul ei, dar nu reuseste sa controleze
acele stari.

Cognitii autonome:
„ Este greu pentru mine sa admit ca sunt inutila”;
„Viata este goala, nu am ce sa astept”;
„Nu fac nimic nine”;
„Alti oameni sunt mai fericiti decat mine”;
„Sunt incapabila sa fac si cele mai simple lucruri si toti vad asta”;
„Nu sunt capabila sa fac nimic”;
„Sunt slaba”;
„Merit sa nu fiu iubita”;

Examinarea longitudinala a cognitiilor si comportamentelor

Raluca a fost crescuta de bunicii materni, la tara, intr-o familie traditionala, unde
bunicii i-au insuflat dragostea si responsabilitatea pentru familie. In acest context Raluca
dezvolta cognitii de genul: „O femeie trebuie sa fie o sotie buna si sa isi creasca copii”.
Faptul ca mama sa a lasat-o la bunicii si nu a avut grija de ea intareste vinovatia fata de copii
ei, care in momentul divortului au fost separati, unul ramanad cu Raluca si unul la fostul sot:
„ O mama rea este o mama care isi neglijeaza copii”. Ralucai ii vine extrem de greu sa ierte
greselile unei mame, fie ca este vorba de mama sa, fie ca este vorba de sine.

Cognitii centrale:
„O mama rea este o mama care isi neglijeaza copii”.
„Sunt o persoana slaba si lipsita de vointa”.
„Sunt o persoana inutila”.

Aspecte pozitive ale subiectului

Rodica realizeaza faptul ca modul in care gandeste ii face mult rau. Ea intelege destul
de repede relatia dintre ganduri, emotii si comportamente.

Ipoteza de lucru
Convingerile centrale ale Rodicai se laga de rolul sau in familie si societate si
neincrederea in fortele proprii rezultata din departarea timpurie de familie resimtita ca pe o
respingere; divortul este perceput ca un esec din punct de vedere al sotiei si al mamei, care ar
fi trebuit sa fie. Lipsa unui suport adevarat din partea unor persoane apropiate o fac sa se
simta vulnerabila. Acestea au determinat structurarea unui stil cognitiv dezaptativ, care-si
pune amprenta asupra modului in care ea este tentata sa interpreteze situatiile de viata,
In desfasurarea terapiei s-a folosit abordarea cognitiv comportamentala; s-a urmarit
atingerea tuturor scopurilor terapeutice, folosind schema de lucru a terapiei cognitiv –
comportamentale, legatura dintre ganduri-trairi emotionale – senzatii corporale –
comportamentale (Ellis, 1970).
Potrivit modelului cognitiv traditional, persoana deprimata isi deformeaza continuu
gandirea, si-o distorsioneaza, astfel incat ajunge sa aiba ganduri negative despre sine, despre
propriile experiente de viata din prezent si din trecut, iar gandurile negative se extind si
asupra viitorului (Ellis, 1970). Partile pozitive ale propriei persoane sunt omise, sun trecute
cu vederea fiind vazute ca nesemnificative. Viitorul este vazut ca nesigur, cu pesimism, un
viitor care nu va aduce cu siguranta nimic bun.

Planul terapeutic

Lista de probleme
 Stari de deprimare si tristete la gandul ca boala poate recidiva;
 Vinovatie pentru propriile greseli ca mama si fiica;
 Stari de nemultumire cu privire cu privire la modul de viata actual;
 Sentimentul de inutilitate;
 Insomnii; trezire in timpul noptii si dificultati la readormire;
 Lipsa poftei de mancare/alimentare deficitara;
  Oboseala intensa, lipsa de energie, inactivitate;
 Interactiune sociala insuficienta;
 Dificultati de comunicare cu familia.

Scopuri terapeutice
 Scaderea intensitatii emotiilor de deprimare si tristete cu privire la recidiva bolii
oncologice;
 Scaderea intensitatii sentimentului de vinovatie prin restructurare cognitiva in ceea ce
priveste notiunea de greseala si iertare;
 Reinsertia in programul saptamanal a activitatilor generatoare de placere.
 Reinsertia in programul zilnic si saptamanal a activitatilor care ii asigura un nivel
ridicat de pricepere si cu potential de sustinere a convingerilor de autoeficacitate;
 Restructurarea cognitiva a ruminatiilor care intretin insomniile;
 Cresterea increderii in fortele proprii si in capacitatea de automotivare pentru
activitati sociale;
 Dezvoltarea comunicarii asertive in relatia cu copii si implicarea in activitatile cu
nepotii.

Planificarea terapiei

(1) Pentru diminuarea sentimentelor de deprimare si tristete cu privire la recidiva bolii

oncologice a fost utilizata restructurarea cognitiva (David, 2012). In prima parte a
interventiei s-a folosit monitorizarea ingrijorarilor cu privire la boala oncologica,
pentru a putea identifica reprezentarea mintala pe care Raluca a dat-o afectiunii sale.
Cognitiile cu privire la boala au fost restructurate o data in cabinetul psihologic si
ulterior in prezenta medicului oncolog, care a intarit si completat cele spuse de
psiholog. Pentru controlul anxietatii si panicii s-a apelat la trainingul autogen si
exercitii de respiratie (Rizeanu, 2013).
(2) Sentimentele de vinovatie au fost abordate prin restructurari cognitive, cu focalizare
pe ideea de greseala si acceptare a imperfectiunii. Intrucat Raluca era foarte legata de
bunicii care o crescusera, si care reprezentau adevarate lectii de viata pentru ea, au
fost folosite intamplari din viata lor cu relevanta pentru problemele descrise.
(3) Pentru reinsertia in programul saptamanal a activitatilor generatoare de placere s-a
folosit interviul socratic, pentru a identifica activitatile care generau placere inainte de
confruntarea cu boala si pensionarea medicala (David, 2005). Raluca a realizat o lista
cu activitatile pe care si-ar dori s le reia; sa-si acorde timp pentru aspectul fizic; sa
iasa in oras xcu prietenelel sa-si planifice concediul alaturi de ele, etc.
(4) Pentru reinsertia in programul zilnic si saptamanal a activitatilor la care considera ca
se pricepe si cu potential de sustinere a convingerilor de autoeficacitate, s-a folosit
interviul socratic si monitorizarea pentru a identifica gradul de pricepere si placere al
pacientei in diverse activitati, in general treburi casnice, dar si activitati care aveau
legatura cu rolul de bunica.
(5) Intrucat Raluca avea tendinta sa generalizeze, s-a folosit monitorizarea si
identificarea ruminatiilor care intretin insomniile. S-a utilizat restructurarea cognitiva
pornind de la general catre situatiile particulare (Holdevici, 2009).
(6) Pentru marirea increderii in fortele proprii am utilizat experimentul comportamental
pentru stimularea convingerilor de autoeficacitate si tehnica amorsarii directe a
procesarilor informationale pentru modificarea expectantelor.
 (7) Pentru dezvoltarea comunicarii asertive in relatia cu copii s-a folosit jocul de rol. In
ceea ce priveste implicarea in relatia cu nepotii, Raluca a efectuat o lista cu programul
si activitatile pe care acestia le desfasoara si impreuna am identificat ce anume ar
putea face ea din toate acestea, astfel incat sa-si degreveze copii si sa recladeasca
acoperirea de cei mici.

Evolutia terapiei si Concluzii

Terapia s-a desfasurat pe durata a 20 de sedinte. In primele 5 sedinte s-a pus accentul
pe stabilirea relatiei terapeutice, pe prezentarea informatiilor cu privire la diagnosticul sau, pe
prezentarea de informatii cu privire la desfasurarea terapiei si s-a efectuat evaluarea
psihologica.
Ultimele 2 sedinte au fost destinate pentru a preveni eventualele recaderi. Impreuna cu
Raluca, am realizat planificarea obiectivelor pe urmatoarele 6 luni si am identificat
eventualele obstacole care ar putea aparea in calea realizarii lor. De asemenea am cautat sa
gasim anumite solutii care ar putea fi puse in practica in cazul acestora.

Bibliografie

1. Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania (2000). Manual de diagnostic si statistica a

tulburarilor mentale DSM-IV-TR., Bucuresti: Autorul
2. Beck, A.T. (1967), Depression: Causes and treatment. Philadelphia: University of
Pensylvania Press.
3. Beck, A. T.& Steer, R.A. (1993). Beck Anxiety Inventory Manual. San Antonio:
Harcourt Brace and Company.
4. David, D. (2012). Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale. Iasi: Polirom.
5. David, D. (2006). Sistem de Evaluare Clinica SEC – Versiunea Clinica. Cluj Napoca:
RTS
6. David, D. (2006), Psihologie clinica si psihoterapie. Iasi: Polirom.
7. Ellis, A. (1970). Rational-emotive psychoterapy. Ne York: Institute for Rational-
Emotive Therapy.
8. First, M.B. Spitzer, L.R., Gibbon, M., Williams, J.B.W. (2007). Interviul Clinic
Structurat pentru Tulburarile Clinice de pe Axa I a DSM-Versiune Clinica. Cluj
Napoca: RTS.
9. Holdevici, I. (2009). Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentala. Bucuresti:
Trei.
10. Rizeanu, S (2013). Introducere in psihoterapie. Bucuresti: Universitara.
Young, J.& Brown, G. (2001), Young Schema Questionnaire: Special Edition. New York:
Schema Therapy Institute.