Evaluarea psihologică.

Anamneza

Marin (Vlad) Ionela Nicoleta

Master, An II

Facultatea de Științe Socio-Umane „ Lucian Blaga” Sibiu

Psihologie Medico-Legală și Criminalistică. Evaluare și
intervenție
Date de identificare ale persoanei evaluate : A.M. , sex feminin, vârstă :40 ani, profesie asistent social, loc
de muncă – DGASPC....
Motivele prezentării la evaluare : pacienta dorește să afle dacă, în prezent, din punct de vedere
emoțional, este stabilă, ținând cont de trecutul său.
Pacienta se prezintă cu o ținută curată, îngrijită, având grijă de aspectul său extern,
manifestând un comportament fashionist( hainele sale sunt bine alese , predilecția pacientei este
pentru o ținută în ton cu moda și pentru vestimentație extravagantă, din colecțiile unor designeri
vestimentari cunoscuți – așa cum reiese și din discuțiile purtate cu aceasta). Însăși aparența fizică
a pacientei denotă tendințe de aroganță, epatare.
Anamneza:
Până la momentul căsătoriei sale, pacienta făcea parte dintr-o familie săracă, având
domiciliul stabil într-un sat din județul Argeș.
După momentul căsătoriei sale, pacienta a urmat cursurile unei universități din România,
absolvind cu notă medie .
Ulterior, s-a angajat în cadrul DGASPC urmând un parcurs , plecând de la postul de
instructor de educație , în prezent ocupând un post de conducere.
Deși a făcut parte dintr-o familie cu o situație materială precară în copilărie, în prezent,
pacienta nu mai oferă importanță resurselor materiale , considerând banii ” niște hârtii
neimportante care trebuie să circule„.
Din punct de vedere al situației familiale originare, doamna M. este unicul copil al
acelorași părinți biologici, în timpul conviețuirii acestora ca familie, cuplu, părinții săi divorțând
când minora avea vârsta de 3 ani, tatăl abandonându-și familia , în detrimentul unei alte persoane
de sex feminin, cu care a mai avut un al copil, de sex masculin. De menționat faptul că pacienta
nu a menținut o relație bună cu fratele său. După împlinirea vârstei dde cinci ani, mama
pacientei, care lucra pe un șantier în localitatea de reședință a decedat , ca urmare a unui accident
de muncă. Pacienta a rămas în grija bunicilor materni, ulterior, tutela sa fiind preluată de către
tatăl său biologic , fiindu-i schimbat domiciliul la noul domiciliu și în noua familie a tatălui.
Din spusele pacientei rezultă faptul că , pe perioada șederii sale în famlia tatălui, aceasta
a fost supusă neglijării și chiar abuzului asupra minorului , în sensul că nu ii erau resoectate
drepturile fundamentale ale copilului și nici nevoile de baza , primare ale acesteia . Mai mult,
zilnic era supusă muncilor în gospodărie , acestea nefiind adecvate nivelului său de dezvoltare
fizic, dar nici emoțional și i-a fost interzis să reia legătura cu familia sa din partea mamei
( bunicii paterni și unchiul matern).
Toate aceste trăiri interioare ale sale de la acel moment le-a povestit unui cadru didactic,
care o cunoștea pe bunica sa maternă, iar aceasta , i-a povestit bunicii coșmarul nepoatei sale.
Ulterior, bunica a intreprins demersuri în vederea reintegrării pacientei în familia sa și decăderea
din drepturile părintești a tatălui abuzator. La scurt timp, instanța a decis să aprobe cererea
bunicii materne , pacienta M. revenind in familia lărgită din partea mamei, unde a rămas până la
momentul căsătoriei sale cu actualul soț.
 Pe actualul său soț l-a cunoscut în timpul liceului pe care l-a frecventat , ulterior relația
lor avansând până la casătorie ( eveniment marcat în jurul vârstei de 19 ani , în primul an de
studenție).
Susține faptul că îi plac copiii , are o fetiță în vârstă de 12 ani , care , din spusele
pacientei, ” are tendința să epateze”. Acesta a fost și motivul pentru care a ales profesia mai sus
menționată și a activat în funcția de instructor de educație pentru o perioadă de 3 ani ( până la
finalizarea studiilor superioare).
Relația cu soțul pare a fi una bună, ambii fiind preocupați de aspectul lor fizic , dorindu-și
să fie în ton cu moda de actualitate, iar veniturile familiale sunt consistente , din spusele
doamnei. ( soțul, pe lângă job-ul său principal, are un job secundar bănos).
Declară că îi place să fie în centrul atenției , îi place să fie lăudată pentru aspectul său,
este mândră de ea pe plan fizic , în primul rând, ulterior emoțional. Nu îi plac oamenii mediocri ,
simpli cu care ” nu poți lega o conversație ( n.b. – legată de noile tendințe în modă, viața
culturală a artiștilor sau ce noutăți există pe piață în materie de tratamente de înfrunusețare etc).
Nu îi plac discuțiile care au la bază treburile casnice , întreținerea familiei sau ce
îndatoriri are o mamă sau soție în cadrul familiei. Nu oferă detalii prea multe legate despre viața
de cuplu ” suntem bine, dar, dacă ar fi să mă mai căsătoresc încă o dată, nu aș mai face-o .... nu
contează persoana cu cine ar trebui”.
În ceea ce privește relațiile cu cei din jur, pacienta susține faptul că ” am prieteni mulți,
dar nici ei nu mă cunosc prea bine. Nu obișnuiesc să îmi arăt sentimentele . nu-m plac surprizele,
indiferent că sunt frunoase.... mă fac să maă simt vulnerabilă, să nu mai am eu control asupra a
nimic. Îmi place să aflu ^știri^ noi , bârfe ... îmi plac, dar mie nu-mi place să vorbesc prea mult
despre mine sau să se vorbească despre mine. Îmi plac oamenii culți , îmi place să ascult
muzică , să ma distrez , să fiu în centrul atenției .”
În ceea ce privește relația sa cu familia soțului său , pacienta spune faptul că ” suntem
ajutați de socri. Mai ales cu partea cu treburile casnice .... Nu-mi place să fac curățenie, să
gătesc , dar îmi place să fie curat în jurul meu și ador mâncarea bună. Treburile casnice sunt
pentru alții, nu pentru mine. Mie îmi place să merg în saloanele de înfrunusețare . Asta
TREBUIE să facă orice femeie.”
Din punct de vedere medical, pacienta susține faptul că, după ce a născut-o pe fiica sa , în
urma unui control medical de rutină , a fost depistată cu o formă incipientă de cancer de col
uterin , nefiind necesară extirparea acestuia și nici vreo intervenție chirurugicală de specialitate.
În prezent, starea sa medicală este una bună .
Diagnostic ipotetic : Tulburare de personalitate narcisistă
Aplicarea testului TAT - răspunsurile pacientei
Prima imagine - copilul cu vioara - copilul este ganditor cu privire la un posibil
concurs de muzică – nu știe dacă va face față concursului.
 Imaginea II - o profesoară verifică stadiul în care lucrarea agricolă este îndeplinită. Nu
răspunde tuturor întrebărilor care îi sunt adresate .
Imaginea III - un laborator chimic - profesorul verifică daca eleva sa aplică formulele
chimice corespunzător. Nu răspunde tuturor întrebărilor care îi sunt adresate .
Imaginea IV - persoana adormită din pat - ”ultima confesiune„ ( a se ține cont de faptul
că pacienta a absolvit studiile superioare în cadrul unei universități cu profil teologic, iar si=oțul
acesteia este de profesie preot). Nu răspunde tuturor întrebărilor care îi sunt adresate .
Imaginea V – dama întină pe un pat, iar persoana masculina se află in picioare , lână patul
acesteia - o scenă de amor finalizată . Doamna încă doarme , în timp ce domnul se pregătește să
plece . Nu răspunde tuturor întrebărilor care îi sunt adresate .

Imaginea VI - scena de film - doamna încearcă să îl rețină pe domnul care dorește să

plece . Nu răspunde tuturor întrebărilor care îi sunt adresate .
Imaginea VII - persoana la fereastră - o persoană de sex masculin contemplă cerul. Nu
răspunde tuturor întrebărilor care îi sunt adresate .
Ultima imagine - foaia goală - ” nu am ce poveste sa aștern pe foaie ”.
Se observă rezistența pacientei în a-și elibera traumele , dar și la dorința altei persoane de
a o cunoaște îndeaproape , tocmai pentru a nu deveni vulnerabilă.

Mimica și gestica pacientei este în contradictoriu cu declarațiile acesteia . Cu o destul de

mare ușurință , își rotește ochii ( ”își dă ochii peste cap”), scrâșnește din dinți, în momentul în
care discuția capătă o altă direcție decât cea pe care o dorește sau întrebările o incomodeaza. Nu
oferă răspunsuri complete , iar timpii de răspuns la întrebări sunt lungi.

Pacienta manifestă rezistență la cunoaștere , iar diagnosticul ipotetic poate fi confirmat

prin aplicarea testului de personalitate proiectiv al ARBORELUI si NEO PIIR.
În ceea ce privește interpretarea rezultatelor testului NEO PIIR, este de subliniat faptul
că pacienta opune rezistență , în prima fază, în momentul în care îi este adus la cunoștință faptul
că ar fi bine să ofere răspunsuri la acest test, după îndelungi rugăminți acceptă acest lucru, doar
fiindu-i adus la cunsoștință faptul că interpretarea rezultatelor are caracter științific și nu vor fi
publicate.
Astfel, in interpretarea testului, subiectul a obținut scoruri ridicate la următoarele :

Scor foarte ridicat/ ridicat Scor scazut

Nevrotism – 55 Impulsivitate. Cota T = 42 (scor scazut)

Extraversie. Cota T = 61 (scor ridicat) Fantezie. Cota T = 39 (scor scazut)

Anxietate. Cota T = 56 (scor ridicat)

Estetica. Cota T = 39 (scor scazut)

Furie-Ostilitate. Cota T = 65 (scor foarte ridicat) Altruism. Cota T = 44 (scor scazut)

Caldura. Cota T = 58 (scor ridicat) Simtul datoriei. Cota T = 39 (scor scazut)

Spirit gregar. Cota T = 55 (scor ridicat)

Asertivitate. Cota T = 65 (scor foarte ridicat)

Cautarea stimularii. Cota T = 64 (scor ridicat)

Sentimente. Cota T = 60 (scor ridicat)

Modestie. Cota T = 57 (scor ridicat)

Blandete. Cota T = 55 (scor ridicat)

Competenta. Cota T = 56 (scor ridicat)

Dorinta de realizare. Cota T = 59 (scor ridicat)

Autodisciplina. Cota T = 55 (scor ridicat)

Deliberare. Cota T = 57 (scor ridicat)

 În ceea ce privește Testul Arborelui , interpretarea acestuia conduce către:

- o persoană agresivă, cu reacții compensatorii, sensibilitate crescută, tendința de a domina

(imens).

- persoana care se considera superioara, care lupta pentru independenta( izolat, pe un deal)

- persoana care vrea sa isi satisfaca impulsurile emotionale, dar are tendinte agresiv-
compulsive; persoana fixata in trecut (înclinat spre stanga)

- Rădăcini - dezordonate, alambicate: inadaptare, conflict interior

- Trunchi - conturat puternic: nevoie de a detine controlul, tendinta de a compensa

umbrirea trunchiului prin hasurare: framantari interioare, stari depresive, neliniste; umbrirea
trunchiului prin hasurare: framantari interioare, stari depresive, neliniste

- ramuri rupte: sentimente traumatice

- ramuri minutios desenate, inalte: teama, retinere fata de mediul exterior

- ramuri care nu sunt prinse de trunchi: abilitatea de a face fata provocarilor

- flori: narcisism, imaturitate afectiva

Concluzii:

Din discuțiile purtate de-a lungul timpului cu subiectul mai sus descris, din mimica,
gestica, precum și din interpretarea dată de către testele psihologice aplicate acestuia,
reiese faptul că diagnosticul ipotetic se confirmă, subiectul opunând o foarte mare
rezistență la cunoaștere, din dorința de a nu deveni vulnerabil față de persoanele din
jurul său, disimulând într-o mare parte a timpului comportament de bună-voință,
altruism, simțul datoriei , întocmai pentru a putea masca neuroticismul , agresivitatea și
ostilitatea pe care le simte . Acest fapt se poate datora și rolului deținut în mediul de
lucru , dar și faptului că, profesia sa i-a oferit posibilitatea de a învăța tehnici noi de
disimulare comportamentală ( în meseria de asistent social trebuie să afișeze constant
bună-voință, altruism, empatie etc, iar în ceea ce privește testele proiective psihologice le
poate cunoaște utilitatea și interpretările, făcând parte dintr-o echipă multidisciplinară ,
în compoziția căreia se afla și un psiholog , iar asistentul social poate avea acces la
interpretări și schema grafică ).