Universitatea de Vest

Facultatea de Sociologie și Psihologie

Master de Psihologie Clinică și Consiliere Psihologică

Raport de practică

Student: Maria Benghia

Anul II

Timișoara

2015
 ”Psihologul este ancora, care ne leagă de țărm atunci când plutim în
derivă…este partea aceea de suflet ce aparține divinului pe care nu o avem, dar o simțim…este
bucata nevăzută a cuvantului, care exploatata realizează poemul. Este instrumentul acela
Dumnezeiesc care ne apropie foarte mult, de ceea ce vrem și putem face. El doar el face
intotdeauna o lume bună dintro lume ne bună!”

INTRODUCERE

În cadrul instituței Clinica Psihiatrică ”Eduard Pamfil” Timișoara, am realizat orele de practică
având ca tutore psihologul clinicii Dl. Lucian Ile. Prin intermediul acestei practici am avut șansa
de a fi pusă în fața faptului împlinit, și anume să stau în fața persoanei bolnave, nu somatic
(foarte rar) ci psihic. În unele cazuri au fost și probleme psihosomatice, asupra cărora s-a
intervenit cu tratament medicamentos și ore de psihoterapie (consiliere după caz). Tot aici am
observat cu proprii mei ochi, relația profesională dintre un psiholog și un psihiatru, fiind o relație
bazată și construită pe încredere, comunicare, cât și ajutor reciproc.

EVALUAREA PACIENTULUI

În funcție de severitatea bolii, pacinetul imediat ajuns în ambulatoriu este supus unor evaluări
care vor fi reluate după câteva ore de ședere în clinică a pacientului, internarea acestuia în
clinică. Acesta este reevaluat ori după 24 de ore ori după 72, în funcție de gradul de
periculozitate și cooperare al pacientului. Primele evaluări sunt efectuate de către medicul
psihiatru, rezidenții fiind prezenți și ei. În cazul în care medicul psihiatru nu este sigur de
diagnostic, pacientul este evaluat și de către psihologul clinician. Astfel, sunt două evaluări (una
psihiatrică și una psihologică) efectuate de doi specialiști. De asemenea medicul psihiatru trimite
spre evaluare clinică psihologului pacienții cu indici de depresie, structură, organicitate etc.

Testele aflate în cabinetul psihologului clinician sunt cele proiective/grafice – testul Persoanei,
testul Arborelui, cât și Szondi, Raven, Benton Visual Retention Test, Bender-Santucci- pentru
organicitate.
CAUZAISTICĂ

Persoanele internate în intervalul orelor de practică au fost cele suferinde de alcoolism, nevroze,
psihoze, tulburare de personalitate mixtă. Pacienții cu patologie severă sunt transferați la Jebel
sau Gătaia. Aceștea sunt internați la clinică câteva săptămâni după care merg acasă dar cu
condiția să-și urmeze tratamentul la domiciliu. Sunt pacienți care nu respectă această condiție și
revin în ambulatoriu aduși de ambulanță și poliție sau de persoanele apropiate. După liniștirea
pacientului se efectuează interviul clinic și va decurge un demers ca la începul internării
pacientului.

STUDIU DE CAZ

Date despre pacient

Pacient de sex feminin cu vârsta de 41 de ani. Născută la Arad având domiciliul în Arad. Este
internată de 8 zile, a fost evaluată de D-na psihiatru Cristina Brediceanu fiind trimisă la
psihologul clinician Dl Ile Lucian pentru a evalua indicii de depresie, organicitate.

Nu este căsătorită, a avut o relație de 5 ani cu un domn cu care dorea să se căsătorească. Pacienta
așteptând momentul cererii în căsătorie dar partenerul de relație nu a mai făcut acest pas.
Pacienta suferind foarte mult pe acest subiect. Aceste momente din viață, pacienta le-a numit”un
calvar” s-au desfășurat în anul 2000. în prezent pacienta locuiește singură fiind vizitată de vecini.

Date despre aspectul pacientului

Pacienta vorbește cu o tonalitate scăzută, este cooperantă. Aspectul vestimentar este îngrijit
(haine curate), ceea ce este de evidențiat este faptul că este machiată strident (sprâncene
conturate cu creionul de ochi, conturul buzelor cu ruj rosu) pacienta spunea că se simte mai bine
”vedeți că sunt machiată, cum să nu mă simt bine aici?!”. Poziția corporală este deschisă (capul îl
ține aplecat în jos, majoritatea timpului cât am efectuat interviul clinic).
Familia de origine, aspecte ontogenetice

Pacienta a fost născută la termen, fără complicții, dar nu a fost dorită de părinții care erau pe
atunci ”niște copii”. A fost născută în Arad, după naștere este ”aruncată la bunici de către
femeia care mi-a dat viață” relatările pacientei. A crescut cu bunicii pe care îi consideră părinți.
Nu și-a văzut părinții niciodată până în anul 2013 când s-a întâlnit cu mama sa la Supermarket.
Nu a dorit să stea de vorbă cu mama sa pe care nu o recunoaște ca mamă. Mai are încă 2 frați din
partea mamei și 2 din partea tatălui. Nu i-a văzut dar știe de existența lor din auzite. Bunicii au
decedat iar pacienta a rămas singură pe lume.

Pregătirea școlară și profesională

A urmat studiile în Arad. A făcut doar 10 clase. S-a lăsat de școală pentru a muncii pentru aș
ajuta bunicii. Nu a lucrat cu carte de muncă niciodată. A lucrat o perioadă la negru după care a
intrat într-un anturaj care o ajuta să treacă peste problemele din momentele critice. În acesta
nturaj a cunoscut și bărbatul cu care visa să se căsătorească.

Situația socio-familială

Locuiește în casa lăsată moștenire de bunicii ei. Nu este ajutată decât de prieteni și vecini. Îi este
frică să mai stea singură în casă, și astfel ruga în fiecare seară o prietenă sau o vecină să vină și
să doarmă cu ea. Însă aceste persoane de sprijin nu au mai acceptat să vină după ce au văzut că
pacienta se simte din ce în ce mai rău.

Antecedente personale

Pacienta a suferit din cauza bolilor copilăriei (pojar, oreon). Încă din liceu, pacienta avea o
temere de ceva dar nu știa de ce anume. La vârsta de 16-17 ani pacienta s-a alăturat unui grup de
oameni care erau mai distractivi decât ea, dar s-a integrat foarte repede în acel grup. A luat parte
la fel de fel de situații complexe fiind obligată de iubit, să se vândă pentru bani (prostituție).
După ce a fost lăsată de către persoana iubită au început problemele serioase, căderi în agonie,
leșin, tremor, teamă, nu dormea, lua tot soiul de canabis, cocaină (se droga cu tot felul de droguri
existente). În acele momente era cea mai fericită și nu mai simțea nici o durere, sau frică. A luat
pastile dorind să se sinucidă. A fost dusă de urgență la spital de o vecină venită în vizită.

Problema actuală

În anul 2000 au început episoadele rele ale bolii. A mai fost internată la Arad la spital, fiind
adusă a doua oară la Timișoara internată pe o perioadă mai lungă de timp. De această dată a venit
singură la spital pentru internare din cauză că nu mai suporta stările depresive, frica de viață, își
dorea să moară, să nu mai existe, insomii, credințe nerealiste, palpitații, tremor. Lua tratament
dar nici acesta nu-și mai făcea efectul.

Interviul clinic

Date de identificare

Pacient de sex feminin, în vârstă de 41 de ani, naționalitate română, religie catolică. Locuiește
singură în Arad, în locuința primită moștenire de la bunicii materni.

Motivul internării

Pacienta s-a internat de bunăvoie, a venit singură pentru internare acum 8 zile. Aceasta nu este la
prima internare într-un spital de psihiatrie, a mai fost internată la Arad. Din anul 2000 a avut
aceleași simptome ca și cele din prezent, tremor, frică, insomii, lipsă energie, frică de viață,
melancolică, dependentă de persoana de lângă ea sau persoanele apropiate (vecini).

Examinarea statusului mental

În prezent, pacientei îi este administrat tratament medicamentos, din aceatsă cauză este foarte
amețită, și are o stare de leșin. Nu dorește să se întoarcă acasă pentruu că nu mai dorește să
locuiască singură, dar știe că nu are cu cine sta și astfel se împacă cu gândul. Aceast prezintă o
oarecare dificultate în a se concentra, ceea ce este de subliniat este faptul că, pacienta ține minte
cu strictețe anii în care s-au întâmplat momente marcante. Când povestește trecutul marcant, face
pauză de câteva secunde, pune capul în pământ, suspină și tage aer puternic în piept, apoi revine
la firul trecutului.

Simte o vinovăție că s-a născut dar precizezază că nu are ce face în aceste momente, decât să
trecă peste aceste greutăți. Încurajările venite din partea celorlalți sunt binevenite, pacienta le dă
o semnificație aparte ”sunt un cameleon senzorial- mi-a spus un rezident, și îl înțeleg pentru că
asta sunt. Un alt rezident mi-a spus că nu ar trebie să lupt pentru a ieși din această durere numai
astfel pot diminua stările de tensiune și tristețe”, sunt cuvintele pacientei în momentul interviului
clinic.

Probe psihologice aplicate

1. Arborele
2. Persoanei
3. Szondi

1. Arborele – acest test a fost aplicat de către mine, pacientei.

I-am explicat pacientei că are de desenat un arbore, pom, așa cum îl vede dânsa în acel moment.
I-a fost dată o foaie allbă împărțită în jumătate. Desenul a rămas în cabinetul d-lui psiholog.
Copacul a fost desenat mic, indreptat către partea stângă în partea de jos a paginii ceea ce rezultă
că pacienta are conținuturi refulate, dificultatea confruntării cu realitatea, regresie. Neîncredera
în sine alături de o depresie și regresie duc la instabilitatea emoțională a pacientei. arborele
desenat de pacientă nu are rădăcini ceea ce duce la o vulnerabilitate a pacientei din cauză că își
refulează subconștientul. Linia solului este puțin ondulată care poate însemna nesiguranța
pacientei. Arborele este desenat fără frunze denotă o relație reținută dar pozitivă cu persoanele
din jur, pacienta fiind mai puțin optimistă. Trunchiul este desenat închis la rădăcini și deschis la
ramuri și poate însemna absența capacității reale de decizie.

2. Desenul persoanei – aplicat de către mine, pacientei

Pacientei i s-a explicat să deseneze o persoanădin cap până în picioare pe foaia albă. Desenul
realizat de pacientă este unul mic plasat în partea de jos a paginii, în partea stângă ceea ce indică
faptul că pacienta se retrage în trecut, regresie, o poziție pasivă de spectator. Fiind un desen mic
indică sentimente de inadecvare și insignifianță. Pacienta a desenat foarte schematic persoana
ceea ce denotă că nu s-a implicat în finalizarea sarcinii. Persoana din desen nu are gură, iar
absența gurii evidențiază deficite în experiențe afective. Nasul este în formă de L și este
evidențiat ceea ce denotă faptul că este un simbol falic. Gâtul face legătura dintre centrul de
control și restul corpului, având un o funcie de canal de comunicare între minte și corp, și de
asemnea o senzație de scindare între latura cerebrală și cea emoțională, gâtul din desen fiind
lung. Degetele de la mâini și de la piciaore lipsesc.

3. Testul Szondi – a fost aplicat de către Dl Ile Lucian fiind acreditat în aplicarea acestuia.
 Formular raport psihologic

(Groth-Marnat, 2003, p.634)

Nume client:
A.D.
Vârsta (data nașterii): Sex: Etnie:
41 ani Feminin Catolică
Data raportului: Numele examinatorului:
22.05.2015 Maria Benghia
Recomandat de către:
D-na doctor psihiatru Cristina Brediceanu
I. Motivul trimiterii / dificultatea pentru care a fost recomandată evaluarea psihologică:
Pacienta a fost trimisă la psihologul clinician, Dl Ile Lucian pentru evaluarea pacientei și a
scoate indici de depresie, tulburare bipolară. Eu am asistat la interviul realizat de dl Ile, am
avut dereptul să adersez întrebări suplimentare care m-ar ajuta să înțeleg aspectele care mă
interesează pentru a realize raportul final al practicii.
II. Procedurile de evaluare utilizate:
Anamneza, Testul Arborelui, Testul Persoanei, Testul Szondi
III. Observaţii comportamentale:
Pacienta vorbește cu o tonalitate scăzută, este cooperantă. Aspectul vestimentar este îngrijit
(haine curate), ceea ce este de evidențiat este faptul că este machiată strident (sprâncene
conturate cu creionul de ochi, conturul buzelor cu ruj rosu) pacienta spunea că se simte mai
bine ”vedeți că sunt machiată, cum să nu mă simt bine aici?!”. Poziția corporală este deschisă
(capul îl ține aplecat în jos, majoritatea timpului cât am efectuat interviul clinic).
IV. Informații generale (istoric relevant):
2000 – părăsită de bărbatul pe care îl iubea, începutul durerii sufletești, consult psihiatric,
tentativă de suicid, decesul bunicilor, întâlnirea cu mama pe care nu o mai văzuse niciodată,
prostituție, consum de droguri.
V. Rezultate obţinute la teste psihologice şi chestionare:
Primul test aplicat a fost Arborele : pacienta dă dovadă de o instabilitate emoțională, rigiditate
adaptativă. Are teamă sau ezitare în a se fixa dar cu o dependență mare față de persoane. Are
tendințe depresive dar și moment de prefăcătorie. Trăsăturile de anxietate sunt în tabloul
clinic al pacientei.

Desenul Persoanei a fost cel de-al doilea test aplicat care evidențiază instabilitatea emoțională,
trăsături dependente, mânie, frică.
VI. Rezumat și recomandări:
Scor mare la anxietate. Manifestări depressive combinate cu manie. Idei obsesive care îi
afectează funcționarea zilnică. Insomnia de adormire și trezire.

Recomandări: de urmat tratamentul prezent cu medicație antideprersivă. Un somnifer pentru a

se odihni și liniști. Pe lângă acestea, să se desfășoare câteva ședințe de consiliere și
psihoeducație.
Bibliografie:

1. Koch, K. (2002). Testul Arborelui. Diagnosticul psihoogic cu ajutorul testului arborelui.

Timisoara: Editura Profex

2. Rozorea, A., Sterian, M. (2000). Testul Arborelui. Bucuresti: Editura Paiedia

3. Abraham, A. (2005). Desenul persoanei : testul Machover. Bucuresti: Editura Profex

4. Groth-Marnat, G. (2003). Handbook of psychological assessment, 4th Edition. John

Wiley & Sons, New York.