Studiu de caz

DATE DE IDENTIFICARE
Client G.A in vrsta de 23 ani, studii medii, de profesie coregraf, necasatorit, religie
crestina, nascut si domiciliat in Bucuresti.
MOTIVELE PREZENTARII LA PSIHOLOG
Din relatarea clientului a reieit c se afl pentru prima oar ntr-un cabinet psihologic.
Subiectul acuz un acut sentiment de tristete. Este absorbit de starea de tristee, care i se
pare fr ieire, lips de speran, fatigabilitate, apetit sczut, sentiment de culpabilitate.
Somnul i este dificil, iar apropierea nopii i trezete anxietate, anticipnd
accentuarea sentimentului de tristee i inutilitate, dar i iritabilitate.
Nivelul energiei psihice este redus. Are puternice sentimente de inutilitate, culpabilitate i
autodevalorizare. Stima de sine scazut, fr ideaie suicidar. Are expectaii negative cu
privire la viitor.
n urma analizelor medicale nu au rezultat cauze organice, dar a primit sfatul de a se
adresa unui psiholog. Triete sentimente de culpabilitate, tristee i lips de spera. S-a
izolat de prieteni, pe care i vede incapabili s-l ajute.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Nu are rude cu probleme psihice.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Psihice: nu
ISTORIC PERSONAL
Relateaz c pn la nceputul colii generale s-a dezvoltat ntr-o familie cu care a avut
o relaie armonioas, alturi de fratele su mai mic cu doi ani. Apoi, prinii au plecat n
Spania i cei doi copii au rmas n grija bunicilor. A rmas repetent n clasa a II-a, dar
dup aceea a avut rezultate relativ bune la nvtur. A ntrerupt coala n clasa a V-a, cu
intenia de a pleca la prini n Spania, acest lucru petrecndu-se abia doi ani mai trziu.
A plecat n Spania cu fratele su i au lucrat mpreun cu tatl lor n agricultur, ulterior
n construcii. n tot acest timp a urmat diferite cursuri de dans, domeniu n care este
talentat. A frecventat coala n Spania pentru nc cinci ani. . La vrsta de 18 ani s-a ntors

n ar cu prinii, fratele hotrnd s se stabileasc n Marea Britanie. Subiectul relateaz

c nu a avut via social, dar s-a adaptat. Prima relaie cu o femeie a avut-o la 21 de ani,
urmat de o frumoas relaie de prietenie la distan, care a durat un an i jumtate,
femeia fiind din Alexandria, nu din Bucureti. i-a deschis o mic sal de dans i dup
aproximativ dou luni, s-a ndrgostit de o cursant, la vremea respectiv n vrst de 16
ani. Dup aproximativ ase luni au devenit prieteni i apoi iubii. n urm cu trei luni a
aflat c prietena lui se vedea i cu altcineva, fapt care a generat problema cu care s-a
prezentat la cabinet. A reacionat violent cnd a aflat, ulterior regretnd i acceptndu-i
sentimentul de culpabilitate. Din relatrile subiectului, prima relaie pe care a avut-o s-a
ncheiat n mare parte datorit distanei, fiind chiar la iniiativa subiectului, rmnnd
ntr-o relaie de amiciie. n prezent nu exist probleme medicale care s-i influeneze
funcionarea psihic sau fizic.
ISTORICUL BOLII
n urm cu trei luni a aflat c prietena lui se vedea i cu altcineva, fapt care a generat un
comportament violent i sentimente de culpabilitate.
EXAMENUL PSIHOLOGIC
Evaluarea clientului s-a efectuat cu urmtoarele probe psihologice:
1.

Inventarul de depresie Beck ,(21 itemi, cotai 0-3) la care a obinut un scor brut de

25 , (tristee, nemulumire, plns, iritabilitate ) ceea ce semnific depresie major..

2.

Scala de anxietate Hamilton (HAS) , (14 itemi) la care a obinut un scor global de

12 , ceea ce denot anxietate uoar .

3.

Interviul clinic structurat pentru tulburrile clinice de personalitate de pe axa II

DSM-IV-TR in urma cruia am constatat existenta unor elemente de personalitate

depresiv, care nu satisfac totui criteriile pentru o tulburare de personalitate.
4.

Interviul clinic structurat pentru tulburrile clinice de pe axa I a DSM , in urma

cruia s-a constatat ca pacientul ndeplinete criteriile pentru Tulburare depresiv major,
episod unic, fr simptome psihotice cf. DSM-IV-TR.

EXAMENUL STRII PSIHICE PREZENTE:

Client cu inut ngrijit.
Gestica redus, mimica mobil.
Lucid, orientat temporo spaial auto si allopsihica.
Neaga tulburri de percepie.
Prezinta sentimente de devalorizare, auto depreciative de inutilitate
Prezinta un deficit moderat de concentrare si mobilitate a ateniei.
Memoria, fr modificri semnificative.
Ritm si flux ideativ uor ncetinit.
Rspunde la ntrebri coerent, ns fr prea multe detalii.
Somn insuficient din punct de vedere calitativ.
Apetit alimentar sczut.
TABLOU CLINIC COMPLETAT DE:
Insomnii - acestea sunt constante si sunt de adormire, somnul fiind dificil si de cele mai
multe ori neodihnitor, nu permite o recuperare psiho-fizic a pacientului;
Senzaie de oboseala cronica si moleeal;
Momente de tristee - devalorizare personal
Incapacitate de concentrare a ateniei - pacientul nu se mai poate concentra suficient
pentru a lectura nici mcar o revista, obosind foarte repede.
Lipsa de speran - mergnd la mai muli specialist si neavnd un diagnostic, evalueaz
situaia prezenta ca fiind fr ieire.
DIAGNOSTIC POZITIV
Episod depresiv ca urmare a unor evenimente de viaa facilitatoare ;
Axa I - Tulburare depresiv major, episod unic, fr simptome psihotice
Axa II Nimic semnificativ clinic
Axa III- tulburri de somn - insomnii de adormire
Axa IV- Stres datorat unor evenimente de via traumatice, suport social inadecvat
Axa V Indice de funcionare globala GAF de 68.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Simptomele unui episod depresiv major se dezvolt de regul n decurs de zile
sau sptmni. O perioad prodromal, care poate include simptome anxioase i
simptome depresive uoare, poate dura timp de sptmni sau luni naintea
debutului unui episod depresiv major complet. Durata unui episod depresiv major
este, de asemenea, variabil. Un episod netratat dureaz de regul 6 luni sau mai
mult, indiferent de etatea la debut. n majoritatea cazurilor, exist o remisiune
complet a simptomelor, iar funcionarea revine la nivelul premorbid. ntr-un
procent important de cazuri, unele simptome depresive,
insuficiente pentru a satisface complet criteriile pentru un episod depresiv major,
pot persista luni sau ani i pot fi asociate cu o oarecare incapacitate sau dificultate.
Remisiunea parial urmnd unui episod depresiv major pare a fi predictiv de un
pattern similar dup episoadele ulterioare. La unii indivizi criteriile complete pentru un
episod depresiv major continu s fie satisfcute timp de 2 sau mai muli ani.
Un episod depresiv major trebuie s fie distins de o tulburare afectiv datorat
unei condiii medicale generale.
Un episod depresiv major, care survine ca un rspuns la un stresor psihosocial,
se distinge de tulburarea de adaptare cu dispoziie depresiv prin faptul c nu
sunt satisfcute complet criteriile pentru un episod depresiv major n tulburarea de
adaptare. Dup pierderea unei fiine iubite, chiar dac simptomele depresive sunt
de suficient durat i numr pentru a satisface criteriile pentru un episod depresiv
major, acestea trebuie s fie atribuite mai curnd doliului dect unui episod
depresiv major, cu excepia, cazului cnd persist peste 2 luni ori includ o
deteriorare funcional marcat, preocupare morbid n legtur cu inutilitatea,
ideaie suicidar, simptome psihotice ori lentoare psihomotorie
Nu exista acuze somatice multiple ca in tulburarea de somatizare sau o boala grava ca in
hipocondrie.
Tulburarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (drog,
medicament) sau ale unei condiii medicale generale (de exemplu hipertiroidie) si nu
apare exclusiv in cursul unei tulburri afective, sau unei tulburri psihotice .

CRITERIILE DSM-IV pentru Tulburare depresiv major, episod unic, fr simptome

psihotice
A. Prezena unui singur episod depresiv major
B. Episodul depresiv major nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectiv
i nu este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofreniform, tulburarea delirant
ori. tulburarea psihotic fr alt specificaie.
C. Nu a existat niciodat un episod maniacal, un episod mixt ori un episod hipomaniacal.
CONCLUZIILE EXAMENULUI PSIHOLOGIC:
In urma anamnezei si a interviului clinic s-a constatat ndeplinirea criteriilor pentru
Tulburare depresiv major, episod unic, fr simptome psihotice.
Am considerat ca in acest caz este importanta formularea clara a diagnosticului si
comunicarea explicita a acestuia. In felul acesta, disonanta cognitiva si afectiva a
pacientului ( alimentata de credina conform creia este vorba de o problema
nerezolvabila si creia mai muli medici nu i-au gsit remediul) se va reduce. In plus,
mi s-a prut important pentru reuit terapiei si comunicarea clara a obiectivelor terapiei
si a unui diagnostic pozitiv, ceea ce ar fi putut determina o mai mare implicare a
persoanei in procesul terapeutic si o evitare a unei abordri pasive a procesului terapeutic.
Am realizat comunicarea rezultatelor evalurii psihologice si a diagnosticului stabilit la
finalul celei de-a 2-a ntlniri. I-am comunicat clientului ca este vorba despre o Tulburare
depresiv major, cu un episod unic, fr simptome psihotice, i ca nu este vorba despre
ceva nerezolvabil. ntrebnd daca tie ce este o Tulburare depresiv major, cu un
episod unic i fr simptome psihotice, mi-a rspuns ca nu; i-am rspuns ca vom discuta
in detaliu in edina urmtoare.
Din punct de vedere al reducerii gradului de ambiguitate si confuziei, reacia clientului a
fost pozitiva ( deci se poate vindeca, si ce trebuie fcut..)
OBIECTIVELE INTERVENTIEI PSIHOLOGICE
1. Reducerea gndurilor distorsionate negative cu impact asupra sntii depresive
i a anxietii
2. mbuntirea imaginii de sine
3. nvarea modalitii asertive de comunicare i dezvoltarea abilitilor sociale

PLANUL TERAPEUTIC
Evaluare.
Familiarizarea cu terapia cognitiv comportamentala.
Tehnici cognitive - identificarea convingerilor dezadaptative, normalizarea ngrijorrilor,
tehnici de distragere, prezentarea Jurnalului ngrijorrilor;
Tehnici comportamentale - planuri de activiti zilnice, stabilirea unor sarcini gradate,
monitorizarea activitilor, training asertiv.
edinele 1-2
Am construit relaia terapeutic printr-o primire cald, valorizare, respect i securizare.
Apoi am creat expectane pozitive cu privire la rezultatele consilierii i am expilcat
pacientului ce este consilierea psihologic.
Am aplicat teste iar ca i tem am rugat clientul sa descrie scopurile pe care vrea sa le
ating in terapie.
Planul interveniei s-a bazat pe metode i tehnici ale psihoterapiei ericksoniane. A vizat
trezirea speranei cu privire la viitor, creterea ncrederii i a stimei de sine, dezvoltarea
unor abiliti sociale printre care i cea de comunicare. Astfel, i s-a sugerat clientului c
aceast experien de via, dei dureroas, s fie valorizat ceea ce l va face mai
puternic. Am folosit faptul c exist meninut deschis canalul de comunicare cu femeia
iubit i i-am sugerat c femeile sunt fascinate de modul n care un brbat reuete s
treac peste o problem i mai mult dect att, dezvoltarea unor noi abiliti pentru a nu
se prezenta att de afectat n faa ei, deoarece nu ar face dect s fie mai mult devalorizat.
Subiectul a fost intersat de posibilitatea de a o rectiga cndva, moment n care i-am
sugerat c n urma tratamentului s-ar putea s-i ridice standardele. Tot ca tehnici de
sugestie i s-a cerut subiectului s retriasc o situaie n care s-a simit puternic, valoros,
plin de succes i s lase aceast trire s-i cuprind mintea i corpul, tehnic ce a avut ca
scop creterea ncrederii n sine, expectaii pozitive cu privire la viitor i combaterea
convingerii c nu are control asupra situaiei.

edinele 2-3
Discutarea atacurilor de panica in vederea:
a) contientizrii mecanismelor care conduc la instalarea atacului de panica;
b) furnizarea unor posibile strategii de a face fata atacurilor de panica;
c) identificarea gndurilor automate, a evalurilor care declaneaz starea de panica;
Prima faza in edina 3 a fost sa ii explic pacientului ceea ce se ntmpla din punct de
vedere fiziologic in timpul unui atac de panica i sa subliniez ca nu e vorba despre o
tulburare ireversibila de ritm cardiac, ci de una reversibila.
I-am explicat ca atacul de panica nu poate produce o mbolnvire a inimii sau un infarct,
mai ales innd cont de faptul ca toate examinrile cardiologice nu au depistat nicio
afeciune cardiaca, aceasta nsemnnd ca are o inima sntoas, altfel ar fi existat
modificri ale traseului electrocardiografic.
Pentru momentele de panic, subiectul a fost nvat o tehnic de distragere a ateniei,
respectiv aceea de a scrie pe o bucat de hrtie toate schemele de dans din ultima
coregrafie pe care a fcut-o, avnd drept scop oferirea unei modaliti de gestionare a
simptomelor. I s-a prezentat subiectului tehnica hiperventilaiei, util pentru modificarea
interpretrilor senzaiilor corporale. G.A. a nvat o tehnic de relaxare cu scopul de a-i
crete ncrederea n forele proprii i de a se confrunta cu diverse probleme de via.
Pentru modificarea gndurilor automate, interpretrilor catastrofale, subiectul a fost
nvat tehnici de restructurare cognitiv i tehnici comportamentale. Toate acestea i-au
fost prezentate ntr-o manier uor de neles, dar i mecanismele de identificare
proiectiv, care stau la baza procesului de ndrgostire, cu scopul de a contientiza c
cel care se ndrgostete este cel care creaz o imagine. Totodat, i-am sugerat c e
posibil ca imaginea s fie mai bun dect realitatea, vizndu-se ctigarea unui
control asupra situaiei i minimalizarea pierderii.
edinele 4-5
Antrenamentul asertiv i trainingul pentru mbuntirea abilitilor sociale a avut ca scop
creterea stimei de sine. Aici i s-a prezentat subiectului ntr-o manier uor de neles,
o parte a analizei tranzacionale, accentundu-se modalitile defectuoase de
relaionare de tipul eu sunt ok, tu nu eti ok sau tu eti ok, eu nu sunt ok pe care le

folosea i i s-a prezentat varianta eu sunt ok, tu eti ok, exersnd i punnd accent pe
exprimarea propriilor sentimente, ntr-o manier asertiv. Aceste tehnici au avut i scop
educativ.
edina 6
Planificarea finalizrii interveniei
La finalul sedinelor de psihoterapie, G.A. a simit ameliorarea semnificativ a strii
depresive. Relaia terapeutic a avut la baz lipsa etichetrilor i judecilor de valoare,
empatia moderat i cldura, negocierea obiectivelor. Conceptualizarea cazului a
asigurat o bun desfurare a terapiei. Scopurile terapeutice au fost clar formulate i
negociate. Acestea au vizat ieirea din starea depresiv, comunicarea asertiv i
deprinderea unor abiliti adaptative de relaionare. Primele sedine au avut rol
explorator, crearea relaiei terapeutice, dar i mbuntirea imaginii de sine. S-a
urmrit educarea subiectului i crearea unor expectaii realiste. Dup ntocmirea
planului de tratament, s-a mers n direcia unei restructurri cognitive, nvrii unor noi
modaliti de relaionare, dar i n direcia nsuirii unor tehnici de respiraie i
relaxare. Problemele care s-au abordat i rezolvat prin terapie au inclus diminuarea
semnificativ a strii depresive i crearea de expectaii pozitive cu privire la viitor,
creterea stimei de sine i autocontrolul, asertivitatea i mbuntirea abilitilor
sociale i a rolului educativ n eventualitatea unor recderi.
S-au discutat aspecte legate de meninerea activitilor recomandate n terapie n
vederea prevenirii eventualelor recderi.