Studii de Caz Psihologie Clinica Uzea Babonea Elena

Cabinet ind psihologie 10 B 4194
Doamna E.C
Studiu de caz subiectul nr. 1
1-Date identificare
Elena C, 60 ani, pensionara, fosta contabila, vaduva de circa doi ani, locuieste cu fiul ei in
varsta de 30 de ani in Bucuresti, conditii socoi-economice bune.
Comorbiditati : diabet tip II, hipertensiune arteriala
2. Motivele prezetarii la cabinet
Subiectul spune ca s-a prezentat la evaluarea psihologica, ca urmare a insitentelor fiului, dar
si din cauza lesinului suferit in urm cu trei zile .
Declara ca de circa doi ani, exact dupa decesul sotului, are insomnii si este iritabila, chiar
daca in cea mai mare parte a zilei se simte foarte obosita si lipsita de energie. Isi exprima
dorinta de a isi recapata pofta de viata, autonomia
Prezinta starile de nervozitate intense, palpitatii, tensiune musclarara, senzatie de

oboseala continua, se simte coplesita de organizarea comemorarilor crestinesti pentru defunctul
sot.
In legatura cu relatia cu fiul , Elena se simte dezamagita. Spera ca acesta ii va fi mai de

ajutor, dupa moartea sotului. Fiul lucreaza pana tarziu si pleaca in delegatii. Elena nu doarme
in noptiile cand fiul este plecat din oras, din cauza ingrijorarilor legate de posibile accidente
rutiere
Regreta mult moartea sotului, care a fost timp de 40 de ani foarte protectiv si atent cu ea.
Pacienta declara ca se simte neajutorata si dezorientata, nestiind ce decizii sa ia cu viata ei.
Pacienta declara ca in trecut, sotul lua toate deciziile importante, iar ea se ocupa doar de bunul
mers al gospodariei.
Se prezinta la cabinet, impreuna cu fiul ei in varsta de 30 de ani. Acesta declara ca este

,,terorizat,, de desele apeluri telefonice si ingrijorarile si panica mamei.
Fiul s -a hotarat sa ceara ajutor de specialitate pentru mama sa, ca urmare a neintelegerilor
si conflictelor dese cu ea. Din spusele lui se contureaza o evolutie constanta: in ultima luna, EC
a devenit foarte irascibila foarte ingrijorata si a inceput sa se izoleze in casa.
Fiul declara ca Elena are un comportament agitat si anxios, ii telefoneaza des in timpul
programului de munca, se ingrijoreaza si se precipita la orice mica inconvenienta cotidiana, ,,fie
chiar si un stranut’’ al sau.
2
3. Istoricul problemei actuale Descrierea problemei – imprejurari
In urma cu cateva zile , Doamna E.C a lesinat in fata mormantul sotului. Medicul de familie a
gasit ca si cauza directa glicemia scazuta.
Dupa ce a pregatit cateva zile, parastasul sotului ei, si al socrului s-a dus la cimitir cu coliva. Cei
douazeci de invitati urmau sa vina acasa. Aici a obsevat ca de la cavou disparusera lampadarele
din fier forjat si ca fiul nu o astepta la cimitir ,, la inceput a simtit ca o ameteala si un nod in
gat. Isi aminteste ca gandurile care i au venit in minte au fost: ,,
Fiul meu e un neputincios!!’’Nu pot sa mai fac fata!! /Nu ma ajuta nimeni /Nu o sa am timp sa
ajung la invitati !!....apoi dintr o data a simtit ca o sa cada …ca isi pierde echilibru. Gandurile ei
devenisera ca niste stigate-,,Ma sufoc !’’/ ,, O sa mor!’’ Fiziologic a simtit ca nu mai poate
respira,ca ii bate inima foarte repede ,tremuraturi /Emotional:frica teama de moarte
4. Istoric personal, social medical si psihiatric. Antecedente heredocolaterale.
In copilarie, parintii Elenei erau supraprotectivi, iar mama era o persoana foarte grijulie si
panicoasa . Tatal, capitan in marina, cadru militar, i-a impus fiicei lui niste reguli stricte, , dar in
caz de vreo dificultate ii rezolva fiicei orice problema . Tatal era o persoana influenta , pacienta
declara ca se simtea controlata de catre el.
In tinerete, o data, cu mutarea in Bucuresti pentru studiile universitare , Elena, ramasa fara
suportul parintiilor, incepe sa se simta neajutorata si ingrijorata in legatura cu orice situatie .
Aceasta perioada de ingrijorare si incertitudini din studentie, ii aminteste de situatia actuala,,
atunci m-a salvat sotul – acum nu m ai are cine ,,. In aceea perioada si a cunoscut viitorul sot,
acesta si a insusit rolul protectiv al parintiilor . Proaspatul cuplul s-a reintors in Constanta,
doamna E.C declara ca a avut o ,,casnicie de vis ,, Singurele momente traumatizante au fost
atunci cand E.C a intampinat niste probleme in viata profesionala.(Ca si contabila a depus niste
bilanturi gresite si a fost data afara) In acea perioada a facut o depresie si urmat tratament
psihiatic.
5. Lista de probleme
a) Evaluarea comportamentelor actuale
1. Reacțiile vegetative și comportamentale care interferează cu activitatea ;
Comportamente de evitare (nu merge singura cu autobuzul, cu liftul nu merge singura la

cimitir,)
3
Comportaente de asigurare si control (controlulprogramului de lucru al fiului, asigurarea prin
multiple apeluri telefonice) Standarde excesive
3. Relatia conflictuala ambivalenta cu fiul – dezamagirea fata de comportamentul distant al

fiului cauzat de viata profesionala incarcata- pe de o parte , și sentimentele de milă si
intelegere materna - pe de alta parte. Afirmă că i-ar plăcea ca fiul ei să fie mândru de ea si
sa fie mai independenta
b)Evaluarea cognitiilor
Ruminatie excesiva(ganduri intrusive, ingrijorari exagerate)
,,Nu pot sa ma controlez,,’

,,Nu pot sa fiu singura , nu ma descurc’’
,, Sunt o persoana slaba nu imi pot controla aceste ingrijorari
,,O femeie fara sot nu poate sa iasa in societate,,
,,Sunt vinovata ca m am imbolnavit si nu am facut toate pomenile.
,,Sunt vinovata ca il streses pe fiul meu
,,trebuie sa fiu o buna gospodina si o crestina adevarata’
’ Distorsiuni cognitive
Gândirea catastrofică „Este ingrozitor, că m-am certat cu fiul meu”.
Personalizarea : „Este vina mea că s-a îmbolnavit sotul meu, eu l –am lasat sa fumeze”.
Etichetarea „Sunt un neputinciosa, pentru 3 că nu am vointa in a ma controla.”
Prezicerea „ Dacă nu reuşesc să fac cele mai frumose pomeni, familia sotului ma va respinge.’’
Convingeri dezadaptative imperative- ,,Vecinele din bloc nu ma plac cu toate ca eu mereu le

„Ar trebui să fiu acceptata de toată lumea.”.
convingeri distorsionate care reflectă nevoia de perfecţionism:
- „Tot ceea ce fac trebuie să fie perfect.” -,,Curatenia in casa trebuie sa fie ireprosabila.
Baiatul meu trebuie sa aiba toate camasile apretate’
c).Evaluare Simptome Afective
Ma simt foarte trista ca evit sa ma duc lacimitir la sotul meu .Sunt geloasa pe vecina mea ca are
o casnicie fericita si este mai in varsta ca mine. Sunt furiosa pt ca ma simt nedreptatita ca sotul
meu a murit.Sunt furioasa ca fiul meu nu ma asculta si merge cu viteza
Sunt infricosata la gandul ca o sa cad cu liftul,ca o sa uit aragazul deschis
d) Evaluarea longitudinală a cognițiilor și comportamentelor
4
Afirmă adesea că deviza personală preluata de la bunica ei a fost
,,Barbatul este stalpul casei,,
Credinte centrale dobandite in copilarie
,,Daca eu ca femeie nu sut ajutata de un barbat influent nu pot sa imi rezolv problemele
importante,,/ ,,Daca esti singura nu ai putere,,
6. Status mental
La data evaluări clienta, este orientată spațio-temporal, are percepția corectă a propriei
persoane și mediului. Gândire coerentă, cu ritm relativ încetinit. Din informațiile obținute în
urma interviului inițial se constată că pacienta are conștiința bolii și afirmă dorința de
cooperare pentru reechilibrarea stării psihice .
Principiile morale s unt rigide , intoleranta la ambiguitate , a fost tinuta intr-o stare de
dependenta exagerata de catre persoanele de referinta.
Indiferență pentru aspectul fizic (vestimentar, machiiaj, coafură), lipsa motivației pentru orice
activitate casnică sau profesională, tensionarea relațiilor cu fiul , evitarea contactului cu
prieteni și cunoscuți.
Procese cognitive
usor deficit atentie, perceptie, memorie, rationament matematic, tulburari de continut ideativ:
idei dominante ,obsesive de tip prejudiciu
Procesele afective labilitate afectiva, anhedonie,
teama fara obiect proiectata in viitor –somatizari, dificultati de memorare si de concentrare a
atentiei(simptome cognitive ale anxietatii), oglindite in bunul mers al gospodariei.
Procese comportamentale - evitare, precipitare ingrijorare,descurajare ,retragere sociala
(manifestari la nivel emotional, cognitiv si comportamental ale dispozitiei depresive).
b)Castiguri secundare ale patologiei psihice

Fiul este afectos si foarte preocupat de sanatatea pacientei. Elena isi satisface astfel nevoia de
atentie
c) Aspecte pozitive și puncte tari
metode de coping: credinta si rugaciunile, ideea unei mici afaceri ( de pregatire a

conservelor, impreuna cu vecina de palier )
5
7. INTERPRETAREA CANTITATIVA SI CALITATIVA A TESTELOR
A.PROFILUL DISTRESULUI AFECTIV ( PDA ) afectiv (PDA - Opriş & Macavei, 2005) este
un instrument construit pentru a evalua dimensiunea subiectivă a emoţiilor negative funcţionale
şi disfuncţionale, precum şi a emoţiilor pozitive. Scala cuprinde 39 de itemi şi permite
calcularea unui scor general de distres, a unui scor de emoţii negative, a unui scor de emoţii
pozitive, precum şi a scorurilor pentru „îngrijorare” (funcţională), „anxietate” (disfuncţională)
şi „deprimare” (disfuncţională). În studiul de faţă, am calculat scorul general de distres
şi scorul emoţiilor negative disfuncţionale
Scala Tristete ( functionala ) –– scor 20

Scala Deprimare ( disfunctionala ) scor 25
Scala Ingrijorare ( functionala ) - scor 20
Scala Anxietate ( disfunctionala ) 21
PDA scor total distres – 93 – clasa V nivel f ridicat de distres–f

Scor total distres 93 clasa v Nivel fridicat
ScorStres 53 clasa v Nivel f ridicat
disfunctional
Stres functional 40 clasa iv Nivel ridicat
B. MMSE forma 26 /30 -deficit cognitiv usor(deteriorare moderata atentie, memorie)
Inregistrare -3/3 Atentie si calcul -4/5

Orientare in timp -5/5 Denumire -2/2
Orientare in spatiu -5/5 Repetitie – 1/1
Reamintire -0/3 Intelegere -3/3 Citire 1/1 Scriere 1/1
Desenare 1/1
C. Proba Figura complexa Rey
Structura fiecarui element 12

Pozitia fiecarui element 8
Scor 20
scor 20/ 36 strategie de lucru atat la copiere cat si la reproducere : Detalii pe un fond
confuz
au pus in evidenta dificultati de memorare si un nivel scazut de concentrare a atentiei.
6
D. Scala Hamilton pt Depresie( bateria SEC)
Anxietate/som Scadere Tulburari cognitive: Depresie retardant Dificultati

atizare in vinovatie,idei a,inhibitie ,dificultati de de somn
Simptome greutat suicidare,simptome concentrare INSOMNIA
somatice e paranoide,obsesionale DE DEBUT /
INSOMNIA
gastro ,demotiivare TARDIVĂ
itestinale,
genitale,genera
le
Munca si Variatia Critica bolii Depersonalizare/derealiza agitatie
activitati dispozit re
iei
diurne
Scor total – 24 – Depresie moderata ( 18-24 )

Subiectul prezinta scor ridicat la urmatorii itemi:
Anxietate
-scadere in greutate,
-simptome paranoide
-insomnie de debut
E. Inventar de personalitate NEO_F pe fateta nevrotism scoruri inalte
Nevrotism Extraversie Deschidere spre Agreabilitate constiinciozitat

N1: Stima de E1: Sociabilitate experiente A1: Încredere C1:
sine negativă E2: Activism O1: Curiozitate vs. suspiciune și Productivitate
N2: Rezultat:40 pct O2: Flexibilitate A2: Politețe C2: Organizare
Emoționalitate Moderata în mentală Rezultat 30pct Rezultat 65 pct
negativă activitate si în Rezultat: 40pct Încapatânata, De nadejde si
entuziasm. sceptica,orgolioasa suficient debine
Rezultat 60 pct traditionalista si
Compania altor .Aveti tendinta de a organizata. În
Sensibila,emotiva destul de stabila general,aveti
persoane va face vaexprima mânia
si înclinata spre placere, dar, în în obiceiuri. scopuri bine
emotii negative. acelasi timp, definite
pretuiti intimitatea
F.Scala de evaluare anxietatii Hamilton-

Dispozitie Tensiune Fobii Insomnii Deficit de
anxioasa concentrare
Dispozitie Simptome Simptome Simptome Simptome
depresiva somatice somatice cardiovasculare respiratorii
musculare senzoriale
Simp gastrintest Simptomvegetativ Comp in intervi Total AP -13 Total AS -8
e
7
Reszultate anxietate
Scor total – 21 – Anxietate severa
Anxietate psihica ( AP ) = 13
Anxietate somatica ( AS ) = 8
AP + AS = 21
Subiectul prezinta scor ridicat la urmatorii itemi ai
scalei:
- dispozitie anxioasa
-tensiune psihica
-dispozitie depresiva
-simptome cardio-vasculare
-simptome vegetative
G. Chestionarul scheme lor cognitive Young, 5 domenii varianta scurta - YSQ 3
- total scor separare şi respingere- 46

Abandon / instabilitate (AB)- 12 – Neîncredere / abuz (MA) – 15
Deprivare emotionala (ED) 12 - Deficienţă / ruşine (DS) - 7
Izolare socialã / înstrăinare (SI) 14 -
- total scor autonomie şi performanţe- 83

Dependenţã / incompetenţã (DI) -8 / Vulnerabilitatea pericole (VH) – 30 /
/Protecţionism ,relatie adeziva , sine nedezvoltat (EM) – 20 / Eşec (FA) – 25 /
Total - scor a limite defectuoase - 41
Revendicarea drepturilor personale / ET) -11

Autocontrol / auto-disciplină insuficientă (IS) – 30
Total scor dependenţa de alţii - 25

Subjugarea (SB) – 8 Sacrificiul propriu (SS) – 9
Cǎutarea aprobării / recunoaşterii (AS) 8
Total scor hipervigilenţă şi inhibiţie 115

Negativism / pasivitate NP -31
Inhibiţie emoţională (EI) – 8
Standarde nerealiste / (US) -30
Pedepsirea (PU) 46
Rezultatele testului indica prezenta multiplelor scheme dezadaptative a paternurilor
8
disfunctionale specific tulburarilor afce tive
I.SCALA STIMA DE SINE(SS)
Rezultat - 23 puncte (nivel mediu al stimei de sine);
Stima de sine = sentimentul global al valorii personale si
autoacceptarii
Se incadreaza 17-33 puncte – stima de sine medie
se cunoaste ca exista corelaţii negative semnificative între nivelul stimei de sine si anxietate si
între nivelul stimei de sine si depresie
Corelaţii pozitive sunt raportate între nivelul stimei de sine şi aspectui fizic
J SCALA DE AUTOEFICACITATE(SES)
Rezultat = 29 puncte(nivel scazutal autoeficacitatii);
convingerea unei persoane în capacităţile sale de a-şi mobiliza resursele cognitive şi
motivaţionale necesare pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor date
Autoeficacitatea este o variabilă centrală în pentru mecanismele de autoreglare ale
organismului la cerințele mediului.
Convingerile despre autoeficacitate afectează procesele gândirii şi atenţiei în direcţia potenţării
Indicatori
abilitatea de control a situației
adaptarea la problemele de zi cu zi,
încrederea în stabilirea obiectivelor,
investirea de efort și persistența în acțiune.
capacitatea de anticipare.
identifica resursele necesare
I Nivel foarte scăzut 27 - 29 II

Nivel scăzut 30 - 33 III Nivel mediu 34 - 37
IV Nivel ridicat 38 - 40 V Nivel foarte ridicat
8.Descrierea succinta a componentelor psihologice evaluate si

a modalitatilor de evaluare
9
Nivel subiectiv –emotional
Ce s- a evaluat? Cu ce s- a evaluat?
Starea de bine subiectiva,autoeficacitatea , Scale de evaluare S.S, P.D.A S.E.S, interviu
stima de sine ,sentimentul de siguranta,
reglaj emotional,
Nivel cognitiv
Ce s-a evaluat ? Cu ce s-a evaluat?
Tulburari cantitative si calitative atentie, memorie Interviu, MMSE
Gandire Abstracta ,rationamente Test explicare proverbe

inductive,deductive
Scala Schemecognite Yong
Ruminatii excesive,distorsiuni cognitive
Nivel comportamental
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Tulburari la nivel comportamental ale H.R.S.D(Scala de depresie Hamilton)
depresiei
Simptome comp ale anxietatii H.R.S.A(Scala de anxietate Hamilton)
Comportamente evitante, fobii, somatizari C.D.R.S (dysymia scale) interviu cu S.C.I.D
,comportamente compulsive I
 Nivel psihofiziologic

simptome fiziologice , vegetative ale HRSA (Scala de anxietate Hamilton)
anxietatii
Insomnie, somatizari, instinct alimentar, PDA, interviu clinic
gregar
 Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare
10
Trasaturi personalitate , metode de coping N.E.O.F.FI.
dimensiunea adaptativa a schemelor Scheme cognitive Yong, ATQ
cognitive, tulburari de personalitate Interviu cu SCID II
chestionar de personalitate SP13
Eul intim,aspiratiile subiectului,maturitatea Testul Arboeleui
 Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)

calitatea relatiilor interpersonale SES(Scala de autoeficacitate)
Dezirabilitate sociala Interviu , GAFS
9. DIAGNOSTIC DSMI IV raportarea multiaxiala a evaluarii anterioare
AxaI (tulburari clinice)-
F41.1 - Anxietate generalizata
F34.1- Tulburare distimica
F17.2- Dependenta de nicotina
AxaII(tulburari de personaliatate- nimic semnficativ clinic; prezinta unele caracteristici ale

personalitatii dependente, fara a indeplini criteriile pentru un diagnostic
AxaIII(boli somatice sau conditii medicale)

scaderea in greutate hiperstensiune, Diabet tip II,
AxaIV (stresori psihosociali) –vaduva, suport social neadecvat
AxaV-(indicele global de evaluare a functionarii) GAFS -60
Diagnostic pozitiv
- Se indeplinesc 5 criterii
11
pentru Anxietatea Generalizată (300.02 cod DSM IV )
A.Anxietate şi preocupare (expectaţie aprehensivă), survenind mai multe zile da decât nu timp de
cel puţin 6 luni, în legătură cu un număr de evenimente sau activităţi .
B. Persoana constată că este dificil să-şi controleze preocuparea.
C. Anxietatea şi preocuparea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre următoarele şase
simptome (cu cel puţin câteva simptome prezente mai multe zile da decât nu, în ultimele 6 luni
(1) nelinişte sau sentimentul de stat ca pe ghimpi - da
(2) a fi rapid fatigabil;- da
(3) dificultate în concentrare sau senzaţia de vid mintal da
(4) iritabilitate –da
(5) perturbare de somn (dificultate în a adormi sau în a rămâne adormit ori
somn neliniştit şi nesatisfăcător)- da
-Se indeplinesc cinci criterii pt Tulburare Distimica
A. Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, mai multe zile decat nu, dupa cum este
indicat, fie de relatarea subiectiva, fie de observatiile facute de altii, timp de cel putin 2 ani.
Da*
B. Prezenta in timp ce este depresiv a doua sau mai multe din urmatoarele :
1) Apetit redus sau mancat excesiv ; da*scadere in greutate
2) Insomnie sau hipersomnie ;da*
3) Energie scazuta sau fatigagilitate ;
4) Stima de sine scazuta ;da*
5) Capacitate de concentrare redusa sau dificultate in a lua decizi
C. In cursul perioadei de 2 ani , persoana nu a fost niciodata fara simptomele de la criteriile A
si B timp de mei mult de 2 luni, odata.da*
.
D. Simptomele cauzeaza o deteresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social,
profesional, sau in lte domenii importante de functionare.
Diagnostic diferential
Annxietatea generalizată (GA) versus
Nu se indeplinesc criteriile pentru
Indici de diferențiere versul Atacul de panică - îngrijorări legate de posibilitatea unui nou
atac de panică (atacul de panică) versus îngrijorări legate de mai multe aspecte ale vieții (GA).
Fobia socială - îngrijorări legate de posibilitatea de a se găsi într-o postură jenantă în public
(fobia socială) versus îngrijorări legate de mai multe aspecte ale vieții curente, indiferent dacă
apare sau nu evaluarea socială (GA).
12
OCD - teama de contaminare și gânduri intruzive egodistonice (OCD) versus temeri legate de
probleme curente (GA); - în GA, predomină îngrijorările sub.
Anorexie nervoasă - îngrijorări legate de creșterea în greutate (anorexie) versus îngrijorări

legate de mai multe aspecte ale vieții curente (GA). Somatizare - îngrijorări legate de acuze
somatice multiple (somatizare) versus îngrijorăr
Focarul anxietăţii nu este în legătură cu a avea un atac de panică (ca în panică), a fi pus în
dificultate în public (ca în fobia socială), a fi contaminat (ca în tulburarea obsesivo-
compulsivă), a fi departe de casă sau de rudele apropiate (ca„în anxietatea de separare), a lua
în greutate (ca în anorexia nervoasă), a avea multimple acuze somatice (ca în tulburarea de
somatizare) sau a avea o maladie gravă (ca în hipocondrie), iar anxietatea şi preocuparea nu
survin exclusiv în cursul stresului posttraumatic.
Perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un drog de
abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale generale (de ex., hipertiroidismul) şi nu
apare exclusiv în timpul unei tulburări afective, tulburări psihotice ori ale unei tulburări de
dezvoltare pervasivă.
DISTIMIA- versus
nu se indeplinec criteriile pentru
Nici un episod depresiv major nu a fost prezent in cursul primilor doi ani ai tulburarii, adica
perturbarea nu este explicata mai bine de tulburarea depresiva majora cronica sau de
tulburarea depresiva in remisiune partiala.
Tulburarea depresiva majora - consta dintr-unul sau mai multe episoade depresive majore
separate care pot fi distinse de modul uzual de functionare a persoanei. Se diferentiaza de cea
tulburarea depresiva majora cronica prin faptul ca la aceasta criteriile pentru un episod
depresiv major sunt satisfacute complet si de tulburarea depresiva majora in remisiune
partiala daca criteriile nu mai sunt complet satisfacute.
Nu se indeplinesc criteriile pentru tulburare maniaco- depresiva. Nu a existat niciodata in
episod maniacal, un episod mixt ori un episod hipomaniacal si nu au fost satisfacute niciodata
criteriile pentru tulburarea ciclotimica.
Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unei tulburari psihotice cronice, cum ar fi
schizofrenia ori tulburarea deliranta
Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex, drog,
medicament) ori ale unei conditii medicale generale (de ex, hipotiroidismul).
10..Conceptualizarea cazului
13
Factori etiologici
-Factori declansatori- Expectatiile pacientei nu au corespuns cu realitatea. Pacienta s-a

asteptat ca dupa moartea sotului, fiul sa preia greutatile si cheltuielile gosodariei
Factori determinati : Moartea sotului supraprotectiv
-Factori predispozanti Lipsa de abilitati sociale si de asertivitate. De la varsta de 19 ani.

Doamna EC a fost condusa de sot si pana atunci de parinti.
-Factori favorizantii lipsa grupului de suport Chiar inainte de moartea sotului, EC s-a
stabilit in Bucuresti impreuna cu fiul. Toate rudele si prietenii sunt in Constanta a ramas
fara mediu social de sustinere.
Modul de structurare al tabloului clinic. Ipoteza de lucru

Clienta manifestă simptomatologie anxios depresivă pe de o parte ca urmare a expectantelor
si cerintelor exagerate in raport cu fiul și pe de altă parte datorită unor evenimente negative
de viață
Atitudinea perfecționistă și rigidă și insatisfacția legată de relatia cu fiul au declansat o
serie de frustrări care au dezvoltat în timp tensiune psihică și au condus la simptomatologie
prezenta
- Un stresor social major - moartea sotului, a interactionat cu o stare de vulnerabilitate

mostenita din familie ( neajutorare invatata si evaluari catastrofice), si a genarerat tabloul
clinic prezent –starea de anxietatea si depresie .
Stresul provocat de sarcinile asumate si de expectantele nejustivicate in raport cu fiul a
interactionat cu mecanismele neadaptative (perfectuonismul) si cu anxietatatea pacientei
producand tabloul clinic prezent
11.Concluzii.
Structura de personalite dependenta afalat in impas existential, cu un derapaj afectiv

(distimie ,si anxietate generalizata) cu capacitate de adaptare in contact social diminuata, fa
elan vital randament si eficienta utila diminuate potential.
Studiu de caz nr. 2

Subiect : Domnul Ionut M.
1.Date de identificare
28 ani, inginer –sef, divortat, locuieste cu mama sa, fara copii, statut socio economic -ridicat
2 .Acuze prezente. Motivul prezentarii la cabinet

14
Subiectul ca a venit in terapie pentru ca ca vrea sa scape de timiditate si sa isi poata
controla emotivitatea, pentru a se incadra pe noua functie profesionala
IM are o experienta profesionala vasta in inventica si inginerie robotica, a fost recent

promovat pe o noua functie, unde trebuie să fie si trainer.
A acceptat acest nou post pentru ca este mult mai bine platit . Cheltuielile lunare sunt mari, atat
mama cat si iubita neavand nici un venit
Cel mai bun prieten si coleg de serviciu, Matei a demisionat de curand, iar el i –a preluat
atributiile. Pe langa faptul,ca se simte foarte incarcat de tot felul de taskuri noi, ii lipseste si
compania si sustinerea prietenului.
Pacientul declara ca este o persoana introvertita si ca prezintă de multă vreme anxietate de

a vorbi în public (activitate pe care a şi evitat-o în trecut).
In ultima luna, a facut cu greu fata catorva prezentari, in folosul fostilor colegi, dar in
cursul saptamanii trecute, a devenit foarte panicat, din momentul cand a fost anuntat ca urmeza
sa sustina o prezentare, cu invitati de la filiala centrala din Germania.
De circa trei zile, subiectul nu mai doarme bine si apetitul i –a scazut simtitor, nu crede ca se va
descurca la conferinta .
3 .Istoricul problemei prezente. Imprejurari
Conflictul intrapsihic al subiectului este declansat de faptul ca , pe de o parte doreste sa

primeasca noua functie, avand o satisfactie finaciara mai mare , dar pe de alta parte, crede ca
nu poseda abilitatile necesare pentru a face fata acestui post.
Imprejurarile in care au inceput simptomele au fost acele momente in care trebuia sa faca
training cu noii angajati sau cu colegii de serviciu
A incercat sa faca repetitii ale trainingului de prezentare cu mama sa pe post de spectator, dar
spune ca nu l au ajutat. Declara ca in ultimul timp se gndeste sa isi dea demisia, pentru ca crede
ca toti colegii rad de el.
ACUZE : frică intensă resimtita in timpul discursului în public, crampe stomacale, tensiune
musculară, insomnie, oboseală, concentrare deficitară, sentimentul lipsei de valoare şi vinovăţie.
Aceste simptome interferează cu funcţionarea la locul de muncă.
4. Istoric personal si social Antecedente medicale heredo-colaterale
Fara antecedente psihiatrice, este pentru prima oara cand face o evaluare pihologica
A fost crescut de mama si bunica sa. Tatal a decedat, cand el avea varsta doi ani.
Declara ca a avut o copilarie singuratica, fara prieteni - ,,in casa nu se faceau petreceri dar era o
atmosfera linistita si calda,,
15
In timpul scolii nu putea sa recite sau sa cante la cor pentru ca ii era rusine de colegi.
Prima relatie de dragoste, a avut o la 20 de ani si s-a concretizat prin casatorie. Spune ca fosta
sotie a avut initiativa intotdeauna
Divortul de sotie s-a produs in urma cu un an. Spune ca sotia era o fire extroverta, dornica de
aventuri si ca nu l intelegea. Divortul s-a pronuntat in urma adulterului sotiei
Ulterior acestor evenimente a experientiat stari de depresive intense, a slabit aproximativ 20
de kg , dar nu s-aprezentat la consult de specia;litate . Avea senzatie de slabiciune, de intepaturi
la nivelul membrelor superioare (simptome senzoriale ale anxietatii) si senzatie de sufocare
Avea ganduri obsesive si cosmaruri legate de relatia extraconjugala a sotiei, dificultati de
memorare si de concentrare a atentiei(simptome cognitive ale anxietatii), oglindite in rezultatele
slabe de la serviciu. A simtit ingrijorare, descurajare s devenind tot mai retras.
A incercat sa isi autocontroleze si sa nu se mai gandeasca la fosta sotie. Ca metoda de
suprimare, gestionare a gandurilor intruzive si a istalat in camera un semn de circulatie cu
,, Stop ,,
Dupa sase luni de la divort, si a facut o noua relatie, de care este multumit si starea
depresiva s-a ameliorat.Spune ca este optimist in legatura cu noua relatie.
Din interviu, reiese ca aspectele emotional-afective care i au marcat viata psihica, au fost
cele legate de lipsa tatalui, lipsa cercului de prieteni si de adulterul fostei sotii.
Subiectul a fost diagnostic la 26 de ani cu ulcer gastric, nu fumeza, nu consuma alcool.
Subiectul declara ca din punct de vedere professional, este cel mai bun programator din firma.
Spune ca a fost constient mereu de timiditatea lui dar ca a evitat pana acum acele
imprejurari care ar fi putut sa l puna in situatia de a fi leader, sau de a vorbi in public.
La facultate statea in ultima banca - pentru afi sigur ca colegii nu se uita la el, la serviciu
evita sa intre in discutii in contradictoriu, sau sa ceara informatii suplimentare de la superior -
pentru a nu iesi in evidenta.
De circa un an de zile, de cand a divortat, locuieste cu mama sa. Este ingrijorat de starea ei de
sanatate si o suna aproximativ de trei ori pe zi, pentru a se linisti.
Antecedente hedeocolaterale
Mama subiectului a fost diagnosticata de la varsta de 30 de ani, cu tulburare afectiva si umeaza
si in prezent tratament antidepresiv. In copilarie, subiectul isi aminteste ca a fost supraprotejat,
nu avea voie la petreceri sau la cinema, iar mama devenea panicata, cand acesta intarzia cat de
putin de la scoala. Tatal a decedat din cauza cirozei hepatice, pe fondul consumului de
alcool,cand subiectul avea varsta de doi ani. Mama nu s a mai recasatorit, mutandu se impreuna
cu fiul, la bunica materna
Bunica era o persoana perfectionista si il pedepsea fizic pentru orice abatere.A decedat in urma
unui atac cerebral , atunci cand subiectul avea varsta de 15 ani.
5.Lista de probleme
Ierarhie situaţiilor de care se teme Ionut :
16
- Noaptea dinaintea prezentării discursului
-Pregătirea prezentării
-Discursul în sine si teama de a nu rosi in obraji, teama de a nu i tremura vocea , teama de a nu

transpira excesiv
- petrecerile si locurile de socializare aglomerate
- discutiile in contradictoriu cu mama sa sau cu iubita,conflicte deschise cu colegii
sotie
- frica de anul ii reveni gandurile obsesive si cosmarurile legate de adulterul fostei sotiei
- frica ca nu va putea acoperi cheltuielile mamei si iubitei
6.Evaluarea cognitiilor si comportamentelor actuale
Simptome Fiziologice:
incordare –nesiguranta ortostatism -incetosare a vederii -stare de rau -presiune intre tample
-gambe grele -greata – Furnicături ,Frisoane, Roseaţă în obraji, Transpiraţie, Palpitaţii
Simptome Comportamentale
Comportamente de evitare
(dese ori cand are cursuri de tinut seimbolnaveste brusc)
hipervigilenta, comportamente de verificare,reticenta
Simptome Cognitive
-Ruminatie excesiva(ganduri intrusive, ingrijorari exagerate)
Dificultăţi de vorbireBlocaje de concentrare, anticipare negativa, teama de a-si pierde controlul
ganduri atomate, distorsiuni cognitive: ,,Sunt un fraier o sa ma fac de rusine’’ ,,Am o voce
urata ’’ ,,Eu sunt bun de soarece de laborator –nu sunt vedeta,,,,Nu pot sa ma controlez,,,O sa
ma sufoc de atata ingrijorare ,, Sunt o persoana slaba nu imi pot controla aceste ingrijorari,,O sa
ma fac de ras ,,Sun balbait,, Am ovoce urata,,.
Simptome Afective: -anxietate -frustr –“ sunt un prost timid ”
,,Sunt furios ca nu sunt in strare sa vorbesc in public,,
,,Sunt furious ca mama nu ma asculta si nu isi ia medicate,
,Sunt infricosat la gandul ca o sa ma fac de rusine ca trainer ,,
b) Evaluarea longitudinala a cognitilor si comportamentelor
17
convingeri disfunctionale si paternuri malladaptative in copilarie
,,Copii radeau de mine pt ca nu am avut tata,,
,,Trebuie sa detin intotdeauna controlul altfel este groaznic,,
„Dacă ei observă că nu sunt o persoană perfectă, mă vor respinge.”
„Dacă cineva nu mă place, înseamnă că ceva nu este în regulă cu mine.”
„Trebuie să fac o impresie bună.” „
7. Status mental
Discurs coerent, clar, spirit critic

Orientat spatio-temporal. Memorie, atentie- in norme
Rationament deductiv si inductiv – prezent . Gânduri orientate spre scopuri.
Din informațiile obținute în urma interviului inițial se constată că cientul are conștiința bolii și
afirmă dorința de cooperare pentru reechilibrarea stării psihice .
Principiile morale, valorile sociale si atitudinile sunt rigide , intoleranta la ambiguitate

Aspect fizic si tinuta vestimentara ireprosabila, tip atletic, voce slaba , intonatie monotona
Evitarea situatiilor conflictuale, evitarea deciziei a concurentei profesionale
c) Aspecte pozitive și puncte tari
Capacitate de decizie ridicată, prestigiu profesional, creativitate, motivația de a depăși

impasul , inteligență peste medie, disciplină personală, relatie de cuplu buna .
8. Interpretarea cantitativa si calitativa a testelor psihologice
Inventarul de supresie Ursul Alb – rezultat 56 pct

Interpretare
Subiectul prezintă un scor ridicat fapt ce sugerează o tendinţă a acestuia de a folosi supresia
ca mecanism de apărare , evitând intenţionat să se gândească
la probleme şi trăiri perturbatoare, pentru a face faţă conflictelor emoţionale
Tendinta crecuta de utilizare a supresie(suprimarea gandurilor negative ) ca strategie de control
mental, indica distres si anxietate inalta
18
Scala anxietatii sociale a lui Liebowitz L.S.A.S -6 domenii - scor 70 puncte
Scoruri inaltela urmatorele dimensiuni: frica de interactiune sociala ,frica de actiune in context
social evitarea interactiunii si reactiunii socile, frica rica de a vorbi in public, frica de a fi
observat in public
Interpretare : fobie sociala
Chestionar de fobie sociala(C.F.S)( Rober Leahy –Holland)- scor 12 scor maxim

prezentari orale cu public -3 pct
petreceri, initierea de conversatii - 3pct
cererea de informatii -3 pct
discutii in contradictoriu – 3pct
Interpretare – fobie sociala
Inventarul de personalitate NEO-PI-R Rezultatele pentru superfactori şi

faţetele acestora:
Nevrozism 133 pct Extraversie 88 pct Deschidere- 99 pct
N1: Anxietate21 E1: Căldură / entuziasm -16

O1: Deschidere spre fantezie- 17
N2: Ostilitate 20 E2: Spiritul gregar -20 O2: Deschidere în plan estetic -19
N3Depresie 23 E3: Afirmarea -7 O3:Deschidere spre modurile proprii de a

simţi =9
N4:Conştiinţă de sine -22 E4:Activismul -17 O4: Deschidere în planul acţiunilor- 16
N5 Impulsivitate -27 E5 Căutarea excitării -17 O5 :Deschiderea în plan ideatic- 15
N6Vulnerabilitate - 20 E6 Calitatea pozitivă a stărilor O6 - Deschidere în planul valorilor – 23

emoţionale11
Agreabilitate -111 pct Conştiinciozitate 110 pct
A1: Încredere - 15 C1: Competenţă- 22
A2: Sinceritate în expresia C2: Ordine- 18

opiniilor, în conduită - 21
A3: Altruism -17 C3: Simţul datoriei- 24
19
A4: Bunăvoinţa-18 C4: Dorinţa de realizare- 18
A5: Modestia -20 C5: Auto-disciplină 12
A6: Blândeţea -20 C6: Deliberare - 14
Interpretare Inventarul de personalitate NEO PI-R

În urma aplicării inventarului de personalitate NEO PI-R, subiectul a obţinut
un scor extrem de înalt al nevrozismului , ceea ce indică o sensibilitate ridicată, emotivitate şi
tendinţă crescută spre a trăi emoţii negative.
Subiectul a obţinutun scor scăzut al extraversiei sugerând faptul că acesta este un tip introvert,
rezervat, serios, care preferă mai degrabă să fie singur
scor mediu al deschiderii , exprimând o tendinţă către pragmatism a persoanei testate,
păstrând însă o deschidere spre noi modalităţi de acţiutne
un scor mediu al agreabilităţii,indică faptul că subiectul tinde, în general, către a fi un om
generos, de incredere, dar uneori, către fi incăpăţânat şi competitiv
Scorul conştiinciozităţiieste unul mediu exprimând o oarecare comoditate a persoanei in privinta
organizarii dar un simt al datoriei ridicat
Astfel, putem descrie subiectul ca fiind o persoană foarte sensibilă, introvertă, pragmaticăşi în acelaşi
timp deschisă spre noi modalităţi de acţiune, de obicei agreabilă, dar nu prea bine organizată.
Pentru majoritatea faţetelor factorului “Nevrotism”au fost obţinute scoruri foarte înalte ,astfel
:Un nivel foarte inalt al anxietăţii c e e a c e s u g e r e a z ă o t e n d i n ţ ă a c c e n t u a t ă d e a
t r ă i temeri, îngrijorări, nelinişti, nervozitate, un scor înalt al ostilităţii indica predispoziţie spre a trăi
stări frecvente de mânie, frustrare si înverşunare;
nivel foarte înalt al depresiei , sugerând o tendinţă a persoanei de a avea
predominantstări afective de tip depresiv, stări de vinovăţie, tristeţe, descurajare, lipsă
de speranţă,singurătate.
“Conştiinţa de sine”- foarte înalt, subiectul prezentândtendinţa accentuată către a prezenta
anxietate şi timiditate în situaţii sociale, ruşine, sentimente de inferioritate.Rezultatele au
evidenţia
nivel mediu al impulsivităţii aceasta putând fiexprimată printr-o usoara incapacitate de
a rezista dorinţelor şi de a-şi controla impulsurile, o vulnerabilitate foarte crescută, care se
poate manifesta ca incapacitate de aface faţă stresului, cu tendinţa de a se panica în situaţiile deurgenţă
. extraversia –un nivel scăzut al entuziasmului acest fapt sugerând un mod mai distant de conduită in
relaţia cuceilalţi, însă un nivel înalt al spiritului gregar, ceea ce înseamnă, o dorinţă a persoanei dea se
afla totuşi în compania acestora.
nivelul afirmării, acesteste unulfoarte scăzut, evidenţiînd o preferinţă a persoanei de a lăsa
altora grija afirmării sau vorbirii.
Activismul persoanei se situează la un nivel mediu, fiind în general plină de energie, dar uneori
realizând sarcinile într-un mod mai relaxat, şi căutand în acelaşi timp stimularea,fapt evidenţiat de scorul
înalt al “căutării excitării
20
Calitatea pozitivă a stărilor emoţionalese situează la unnivel scăzut, persoana fiindmai puţin exuberantă
şi lipsită de vervă.Putem spune, deci, că persoana testată prezintă un mod mai distant de conduită în
relaţiilecu ceilalţi, preferând totuşi compania acestora, nu işi doreşte prea mult să se afirme, areun nivel
moderat de energie şi caută stimularea externă, însă fără a fi exuberantă.
Deschiderea persoanei spre fantezie se situează la un nivel înalt, exprimând o imaginaţievie a persoanei,
iar în plan estetic, la un nivel mediu, aceasta având un interes moderat pentru artă si frumos.
Nivelul deschiderii către modurile proprii de a simţi este unul foarte scăzut, indicând o atenţie scăzută
asupra propriilor sentimente şi o nuanţare redusă a acestora.
Deschiderea în planul acţiunilor situată la un nivel mediu, sugerează stabilitateasubiectului în obiceiuri,
dar în acelaşi timp, deschidere
planul ideatic, deschiderea persoanei este unascăzută,cu ocuriozitate intelectuală saracă si
interese limitate.
Înplanul valorilor scor înaltpentru această faţetă.Subiectul are o imaginaţie vie, un interes moderat
pentru artă şi frumos, fără a acorda însăo atenţie deosebită propriilor trăiri, cu o deschidere moderată în
planul acţiunilor, cu ocuriozitate intelectuală redusă şi mereu gata să-şi reexamineze valorile.
Agreabilitatea persoanei este exprimatăprintru nnivel scăzut al încrederii
persoaneiînceilalţi, pe care îi consideră periculosi şi lipsiţi de onestitate, un nivel mediu al sincerităţii în
exprimarea opiniilor fiind în general deschisă, dar uneori cu tendinţa dea-i manipula pe ceilalţi;
subiectul prezintă un sc ubiectul prezintă un scor scăzut alaltruismului,sugerând o posibilă
centrare pe propria persoană.
Nivelul bunăvoinţei este unul ridicat, cu o tendinţă a persoanei către a ceda, a-şi inhiba agresivitatea, în
general, care uneori este exprimată şi în mod direct.
Rezultatele testării evidenţiază un nivel mediu al modestiei subiectului, fără ca acestuiasă-i lipsească
încrederea în sine.Blândeţea persoanei se situează la unnivel mediu, cu o preocupare medie faţă de
semeni.
Subiectul are tendinţa de a-i considera pe ceilalţi lipsiţi de onestitate, dar de a fi sincer, deobicei, în
exprimarea opiniilor proprii, de a se preocupa destul de mult de
p ro p r i a persoană, dar la un nivel moderat, şi faţă de semeni şi de a-şi inhiba, în general,agresivitatea,
prezentând o modestie moderată.
CHESTIONAR DE ACCEPTARE NECONDITIONATA A PROPIEI PERSOANE U.S.A.Q

- scor 84 – clasa iv- acceptare medie
9 itemi su reflect nivele crescute de acceptare necondiţionată a propriei persoane
11 i t e m i re f l e c t ă o a c c e p t a re n e c o n d i ţ i o n a t ă s c ă z u t ă
Interpretare Scorul inalt, peste 98
indicatendinţă crescută de acceptare necondiţionată a propriei persoane, ceea ce in
poate constitui un factor protectiv care previne declanara anumitor forme de psihopatologie la
contactul cu situaţiile negative de viaţă
21
9.DESCRIEREA SUCCINTA A COMPONENTELOR PSIHOLOGICE EVALUATE SI A
MODALITATIILOR DE EVALUARE
1.NIVEL SUBIECTIV /EMOTIONAL + SATISFACTIA/CALITATEA VIETII
COMPONENTE PSIHOLOGICE EVALUATE MODALITATI DE EVALUARE

Stabilitatea emotionala /Existenta unor scala anxietatiiHamilton , chestionar CFS ,
tulburari afective cantitative sau calitative, scala fobie sociala L.S. A.S,scala YSQ3
simptome anxiose/fobii,negativism,
Abilitatea de rezistenta la tensiunea Interviu protocol SCID 1
emotional /existenta unor tulburari de
adaptare /furie /frica /deprimare /consum de
alcool/
Nivelul subiectic de Chestionar de acceptare neconditionata
valorizare/devalorizare/culpabilizare U.S.A;Q
2. NIVEL COGNITIV
COMONENTE PSIHOLOGICE EVALUATE MODALITATI DE EVALUARE

Existenta unor modificari aparute in functiile TESTUL auditiv-verbal Rey
procesului de cunoastere (Perceptie,Atentie,
Memorie, Limbaj, Gandire, inteligenta)
Ruminatie excesiva pe Ingrojorare Anticipare Chestionarul de supresie,, Ursul alb,,
negativa,Vinovatie, pesimism, ganduri scala Scheme cognite YONG
intruzive
3. NIVEL COMPORTAMENTAL,PSIHOFIZIOLOGIC

Tensiunea psihica Tulburarile instinctelor Interviu , scala de anxietate Hamilton,
(instctul alimentar, instinctgregar, conservare
Comportamente de evitare si de Chestionar de fobie sociala C.F.S Holland
22
asigurare,somatizari, insomnie
4. NIVEL DE PERSONALITATE/ MECANISME DEFENSIVE/ADAPTARE

Trasaturi de personalitate/nevroticism / Inventarul NEOPIR
tulburari de personalitate Interviu SCID II
Nivelul de normalitate sau deteriorare al personalitatii Testul Arborelui,Interviu
Comportamentdecisional/responsabilitate/motivatie/conviger Chestionar USAQ
i /valori
Conflicte/agresivitate/Mecanisme de aparare specifice
negarea defensiva / regresia /suprimarea /Mecanisme- stimuli
fobici/obsesii/Mecanisme de coping
5. NIVEL DE RELATIONARE INTERPERSONALA (INCLUSIV CUPLU, FAMILIE,

GRUP )

Existenta unor variabile de mediu nefavorabile Inventar protocolul SCID 1
(situatie rezidentiala,financiara) Inventarul NEOPIR , si GAFS
Dezirabilitatatea sociala
10. RAPORTAREA MULTIAXIALA A EVALUARII PSIHOLOGICE ANTERIOARE
Diagnostic multiaxial DSM IV

Axa I( tulburari clinice) - Fobie sociala
Axa II- (tulburari de personalitate) –nimic semnificativ clinic, prezinta unele caracteristici ale
tulburarii de personalitate evitanta
Axa III-( conditii medicale) – ulcer gastric
23
Axa IV- divort in cursul anului 2016
Axa V- GAFS – 80
DIAGNOSTIC POZITIV
Sunt indeplinite cinci criterii pentru diagnosticul : fobia sociala
Criteriile de diagnostic pentru Fobia Socială (300.23)
A. O frică marcată şi persistentă de una sau mai multe situaţii sociale sau de performanţă, în care
persoana este expusă unor oameni nonfamiliari sau unei posibile scrutări de către alţii. Individul
se teme că va acţiona într-un mod (sau va prezenta simptome anxioase) care vor fi umilitoare sau
jenante. Da*
.B. Expunerea la situaţia socială temută provoacă aproape constant anxietate, care ia forma unui
atac de panică limitat situaţional sau predispus situaţional.
Notă: La copii, anxietatea se poate exprima prin exclamaţii,
accese coleroase, stupefacţie sau retragere din situaţiile sociale cu persoane nefamiliare. Da*
C. Persoana recunoaşte că frica sa este excesivă sau nejustificată. Da*.
D. Situaţiile sociale sau de performanţă temute sunt evitate sau chiar îndurate cu o anxietate sau
detresă intensă. da*
E. Evitarea, anticiparea anxioasă sau detresă în situaţia (situaţiile) socială sau de performanţă
temută interferează semnificativ cu rutina normală, cu funcţionarea da*profesională (şcolară) sau
activităţile ori relaţiile sociale sau există o detresă marcată în legătură cu faptul de a avea fobi
G. Frica sau evitarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Frica sau evitarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un drog
de abuz, un •medicament) ori aie unei condiţii medicale generaie şi nu este explicată mai bine de
altă tulburare mentală (de ex., panica cu sau fără-agorafobie, anxietatea de separare, tulburarea
dismorfică corporală, o tulburare de dezvoltare pervasivă sau tulburarea de personalitate
schizoidă).Frica nu este de manifestarea unui comportament alimentar anormal ca în anorexia
nervoasă sau în bulimia nervoasă.
În tulburarea de panică, principala teamă este că aceste episoade de frică foarte intensă vor
produce daune iremediabile individului – fie că este vorba de posibilitatea morții datorate unui
atac de cord, fie că este vorba de posibilitatea de a înnebuni sau de a pierde definitiv controlul.
Astfel, pacientul cu tulburare de panică evită situațiile care îi pot provoca aceste episoade, pentru
24
că este convins că atacurile de panică sunt periculoase pentru sănătatea sa fizică sau
psihică. Desigur, se poate întâmpla ca pacienții cu tulburare de panică să trăiască emoții
secundare intense, precum rușine sau depresie, atunci când reflectă asupra impactului pe care îl
au atacurile de panică în viața lor. De exemplu, se simt deprimați că s-au făcut de rușine față de
ceilalți când au avut un atac de panică într-un context social – dar teama față de atacul de panică
în sine rămâne vioara întâi în acest concert de emoții.
În contrast, pacienții cu fobie socială se tem în primul rând de impactul pe care aceste episoade
de frică îl vor avea asupra modului în care ceilalți îi percep. Teama centrală este modul în care
ei se prezintă în fața celorlalți, faptul că simptomele lor pot fi observate și judecate de ceilalți
sau că îi vor face să piardă controlul asupra impresiei pe care o fac celorlalți. Pacienții cu fobie
socială se tem că atacurile de panică îi vor face să fie evaluați foarte negativ de cei din jur (ex.
să fie percepuți ca persoane slabe, fricoase, cu defecte majore). Astfel, acești indivizi vor evita
situațiile sociale pentru că se tem că se vor face de râs din cauza atacurilor de panică, că vor fi
respinși de ceilalți, și nu pentru că atacurile de panică sunt periculoase pentru sănătatea lor.
11. CONCLUZI. CONCEPTUALIZARE CAZ
A.Factori etiologici
Factori declansatori: Dorinta clientului de avea o situatie financiara mai buna , l- a

determinat sa accepte o functie, pentru care nu poseda abilitati.
Factori determinanti: Noua functie implica contactul direct cu pubilcul, iar dupa demisia
colegului, subiectul se simte fara sustinere
Factori predispozanti : istoricul personal , temperament, lipsa de abilitati sociale .
Factori favorizanti: subiectul s-a obisnuit, ca altcineva sa preia initiativa(fosta sotie , actuala
iubita , seful, mama). Pentru prima data , este pus in ipostaza de a avea intreaga responsabilitat
Ipoteze /modul de structurare a tabloului clinic
Ionut a dezvoltat simptomatologie fobica deoarece credintele lui centrale l- au facut sa

interpreteze anumite situatii ( discursul in pubic ) ca fiind amenintatoare si ingrozitoare.
Pe fondul anxietatii existente existente , asociate cu noile presiuni profesionale s-a instalat
aceasta simptomatologie
25
Expectantele financiare si statuare ridicate au facut ca subiectul sa accepte o functie pentru
care nu poseda abilitati. Acest stresor a generat o serie de frustrari, interactionand cu o stare de
vulnerabilitate invatata.
Stresul provocat de programul supraincarcat a interactionat cu mecanismele neadaptative

existente provocand tabloul clinic
Structura de personalite evitanta, afalata in impas existential, cu un derapaj afectiv (fobie
sociala ), cu capacitate de adaptare in contact social diminuata, elan vital, randament si eficienta
utila- diminuate potentiential.
Studiu de caz subiect nr. 3
1. Date de identificare
Subiect : Laura S 28 ani, asistent social, casatorita de trei ani, are un copil in varsta de doi ani ,
statut socio economic mediu . Locuieste in Bucuresti de cinci ani, originara din Cluj.
2..Motivul prezentarii la cabinet
Se prezinta la cabinet , la recomandarea unei prietene, fosta clienta a cabinetului.

Doreste sa isi poata controla sentimentul de frica intensa fata de caini.
Laura , in urma cu doua luni , imediat dupa concediu postnatal , s- a angajat ca asistent
social si trebuie sa parcurga distante mari pe jos si sa faca multe vizite la domiciliul
beneficiarilor. Frica de caini a inceput sa o faca sa se simta neajutorata atat in fata asistatilor cat
si in fata colegiilor.
La primul loc de munca, Laura avea o munca de birou si in timpul liber evita pe strada
cainii vagabonzi sau pe cei cu stapan, traversa pe celalat trotuar , o lua pe alta strada, isi
cumparase si un spray paralizant.
Acum, nu mai poate pune in aplicatie fostele comportamentele de evitare .
In momentul anchetei sociale, la domiciliu beneficarilor, desi cainii sunt inchisi in alta camera,
Laura experimenteaza stari de frica intensa, nu se poate concentra la intocmirea actelor
de asistenta sociala.
26
Un alt motiv al intrarii in terapie, este ca doreste sa isi explice aparitia unor stari de
panica si sufocare, aparute din senin ,in propia casa, fara contactul cu caini sau alti stresori
Subiectul si a facut toate investigatiile medicale, dar nu a descoperit sursa acestor crize .
Medicul de familie i a recomandat consultul psihologic
3. Istoricul tulburarii actuale .
In urma cu o saptamana, cand se afla in ancheta sociala la o beneficiara, in sufragerie a

aparut un caine . Laura scria un raport de asistenta. Nu fusese anuntata de catre stapana ca avea
caine si nici nu auzise vreun latrat, la momentul intrarii in casa. Luata prin surpridere, cuprinsa
de o teama enorma, Laura a aruncat cu tava de pe masa in caine, injurand stapana. Cainele a
fugit, chelalaind iar Laura a realizat ca acesta nu avea intentii agresive, si ca de fapt era un caine
pui mai marisor. Subiectul a facut o criza de furie, acuzand stapana de intentii ascunse.
Laura intreba intotdeauna telefonic, inainte de venirea in ancheta daca beneficiarii au caini sau
nu, iar doamna negase existenta vreunui animal in casa. Beneficiara nu a reactionat cu aceiasi
violenta verbala , si chiar a inceput sa rada de comportamentul clientei mele. Laura declara ca
s-a simtit penibil si a plecat fara sa mai termine ancheta sociala.Pe scarile blocului a inceput sa
planga
Analizand impreuna situatia, insistand asupra acestui moment , Laura isi reaminteste ca
inainte sa inceapa sa planga s- a gandit ,,Sunt neputinciosa , ma las condusa de aceasta frica’’
,,Nu sunt buna de nimic, copilul meu e mai curajos decat mine’
Dupa circa trei zile de la acest eveniment, Laura a avut un atac de panica inopinant. Se afla in
bucataria propie, in weekend, singura acasa . Sotul si fetita erau plecati la socri
Dintr- o data, a simtit ca se sufoca si ca inima ii bate foarte rapid . S-a calmat dupa circa 10
minute.De atunci, in ultimile doua luni a mai experimentat inca doua astfel de crize, toate
petrecandu se atunci cand era singura in casa,este copleșită de îngrijorări cu privire la acestea
este preocupată de intrebari : “Dacă într-o zi chiar o să mor? Dacă voi înnebuni? Dacă
n-o să mai pot munci? Dacă n-o să mă mai pot bucura de viață?”
4. ISTORIC PERSONAL, SOCIAL Antecedente.patologice, fizilogice,heredo colaterale
In adolescenta, Laura a fost alergata si mai mut ,,zgariata decat muscata,, de un caine
maidanez , traumatismul nu a necesitat copci sau interventie chirurgicala.
Sora ei a fost muscata grav de cainele vecinului lor, Laura fiind martor ocular. Declara ca isi
aminteste in detaliu chiar si acum, balta de sange si urletele surorii ei
De atunci, de la varsta de 12 ani, s-a instalat frica marcanta si persistenta provocata de
prezenta sau anticiparea acestui stimul fobic. Intalnirea cu el provoaca un raspuns anxios
27
care de cele mai multe ori ia forma unui atac de panica. Pana la aceasta varsta, a evitat pe
cat posibil contactul cu stimulul fobic, dar acum, data fiind meseria de teren, este nevoita
pentru prima data sa lupte cu frica ei.
Laura declara ca a avut o copilarie linistita, parintii o rasfatau si ii faceau toate poftele.
Nu este multumita de actuala casnicie, motiveaza ca sotul o ajuta doar financiar, si nu se

implica in educatia copilulului, si nici cu treburile casnice sau adminstrative. Are un sir lung
de pretentii legate de gospodrie si de meniu. Se simte coplesita de sarcini. A incercat tot felul de
modalitati, de a isi apropia sotul, dar nimic nu a reusit
In ultimii doi ani, incepand cu nasterea fiicei, este mereu ingrijorata si preocupata aproape
pentru orice detaliu si problema cotidiana. Viata sexuala este deficitara , pacienta sufera de
ulcer gastric.
Laura a crescut intr-o familie liberala. Nu isi aminteste ca si copil sa fii avut vreo
responsabilitate, vreo regula sau vreun program. Singurele conflicte existente erau cu sora mai
mare, care dorea sa se impuna in casa, sau cu bunica, care in momentul in care le facea vizita, le
inpunea un regim de viata disciplinat.
5.Lista de probleme Evaluarea cognitiilor si comportamentelor actuale
comportamentele ei de asigurare si evitare, hipervigilenta cauzate de fobia de caini
frica la gandul ca fiica o sa o perceapa ca o persoana slaba, o mama speriata
jena pe care o simte fata de beneficiarii asistati, stapani de caini
atacurile de panica inopinante care apar fara prezenta stimului fobic
relatie disfunctionala cu sotul
a) Evaluarea cognitiilor si comportamentelor actuale
Simptome Fiziologice:
incordare –nesiguranta ortostatism -incetosare a vederii -stare de rau -presiune intre tample -gambe grele
simptome fizice (cardiace, respiratorii, musculare )
transpiraţie.senzaţii de sufocare, respiraţie sacadată sau greutate în a expira.
–ameţeli, amorţeala şi nesiguranţa membrelor, tremur, frisoane sau tulburări de echilibru.
Simptome Comportamentale
Comportamente de evitare, de asigurare
28
(ocoleste strazile cu caini , nu merge in parc )
hipervigilenta, comportamente de verificare,reticenta
Simptome Cognitive
-Ruminatie excesiva(ganduri intrusive, ingrijorari exagerate) ,,sotul meu nu ma iubeste,, ,, cainele o sa
ma muste de fata’’ ,,O sa raman cu cicatrici!!’’,,Nu sunt in stare sa ma apar !!
Simptome Afective: -anxietate -frustrare ,plans facil,iritabilitae teama de a pierde controlul, de a

înnebuni sau frica de moarte, un sentiment de irealitate sau de iminenţă a unei catastrofe
b) Evaluarea longitudinala a cognitilor si comportamentelor
convingeri disfunctionale si paternuri malladaptative in copilarie
,,Trebuie sa imi poarte mereu cineva de grija,, Nu suport sa fiu singura,,
6. Status mental coerenta, claritate, spirit critic- in norme
Orientata spatio-temporal. Nu exista deficit cognitiv Memorie, atentie rationament, sinteza,

analiza - in norme Rationament deductiv si inductiv – prezent . Gânduri orientate spre
scopuri.Nivel informational si inteligenta –ridicate. Pacienta este puternic machiata,vestimentatia
tipatoare,culori tari
Nu prezintă simptome psihotice. Anumite ganduri obsesive legate de stimulul fobic, anticiparea
anxioasa a
Laura nu pleaca singurain anchetele soaciale, colegele o insotesc mereu si isi schimba traseul pentru a
avea anchetele la domicilii apropiate
Sotul a devenit preocupat in ultima luna, de starea de sanatate a Laurei
c) Aspecte pozitive și puncte tari motivația de a depăși impasul , inteligență peste medie, dorinta
materna de a fi un exemplu pentru fiica ei
7. Interpretarea cantitativa si calitatativa a testelor psihologice
29
A.Scala ABS 2 bateria S.E.C scala de atitudini si convingeri / rezultate
a) procese cognive –
imperativul "trebuie" (DEM) -

clasaIII-36pct
nivel mediu de pretentii absolutiste
deprecierea si evaluarea globala (SD/GE) -

III23pct
nivel mediu de evaluare negativa
toleranta scazuta la frustrare (LFT)

clasa iv 44 pct nivel ridicat de toleranta scazuta
gândirea catastrofica (AWF); -

IV-40pctnivel ridicat de gandire catastrofica
b) arii de continut
convingeri legate de aprobare,
convingeri realizare
convingeri confort;
c) mod de frazare Rezultat – 122- irationalitate ridicata
Irationalitate IR
rationalitate RB
Interpretare rezultate ABS 2: Scoruri inalte –prezinta predispozitie spre patologi e anxios –
depresiva
problemele psihologice aparute la Laura sunt raspunsuri dezadaptative învatate, sustinute de cognitii
disfunctionale. la baza tulburarilor emotionale sta tendinta de a face evaluari absolutiste si rigide ale evenimentelor
percepute. Aceste evaluari iau adesea forma lingvistica a lui "trebuie cu necesitate", "este obligatoriu", "este absolut
necesar
Din aceste cognitii absolutist ale Laurei centrale deriva apoi un nucleu de credinte irationale (IB):convingeri
catastrofice (un eveniment care a avut loc desi "nu trebuia sa aiba loc" este evaluat ca fiind mai mult de 100%
negativ), ( AWF - toleranta scazuta la frustrare (o persoana crede ca nu poate fi deloc fericita daca apare ceva ce " nu
trebuia sa apara în nici un caz"), (l - LFT - deprecierea si evaluarea globala (etichetarea globala a propriei persoane,
a celorlalti, sau a vietii ca fiind "mizerabile", daca lucrurile nu merg asa cum trebuie).Predispozitia spre patologie
este data de patternurile de gândire absolutista vis a vis de sine, ceilalti si viata.
30
B Scala Marks si Mattews- CHESTIONAR DE EVALUARE A FRICII AUTO-EVALUAREA FOBIILOR
In parte "descriptiva". (Itemul 1), Laura se noteaza cu 8 ( acest item permite subiectului sa
descrie si sa evalueze (de la 0 la 8) principala fobie pe care vrea sa o trateze fobia de caini )
La Itemul 17 Laura nu adaugat o nici o alta fobie( acest item permite adaugarea unei fobii
care nu figureaza pe lista celor 15 fobii (itemii 2 -16). Astfel, se poate lua în considerare o fobie simpla
care nu e nici o fobie la sânge sau rani.
agorafobiei (AG) sor 4
Fobie fata de sânge sau rani (R) – fobi la afectiuni ale tesutului scor 40 scor 4
fobiei sociale (S) – scor 4
jena consecutiva unui comportament fobic scor 8
Depersonalizare panica scor 16

Interpretare rezultate se observa ca
Laura prezinta o frica parosistica si legata de afectiuni ale tesutului cutanat, de sangerari ,de rani
deschise si alte vatamari ale dermului, nu neaparat in legatura cu muscatura de caine. De asemenea,
subiectul prezinta o jena marcanta fata de spectatorii comportamentului ei fobic.
Totodata, se remarca faptul ca subiectul in cadrul atacurilor de panica experimenteaza sentimente de
derealizare .
8. DESCRIEREA SUCCINTA A COMPONENTELOR PSIHOLOGICE EVALUATE SI A MODALITATIILOR

DE EVALUARE
1.NIVEL SUBIECTIV /EMOTIONAL + SATISFACTIA/CALITATEA VIETII

Stabilitatea emotionala /Existenta unor ABS 2, chestionar fobii Marks and Mattwes
tulburari afective cantitative sau calitative
Abilitatea de rezistenta la tensiunea emotionala Interviu, protocol Scid 1
/existenta unor tulburari de adaptare /furie
/frica /deprimare /consum de alcool/
Nivelul subiectic de SES – scala de evaluare a stimei de sine
valorizare/devalorizare/culpabilizare
31
Nivelul de satisfactie subiectiva/Potential de interviu
coping/ interese/obiective/dorinte /atasamente
afective /convingeri disfunctionale
2. NIVEL COGNITIV

Existenta unor modificari aparute in functiile TESTUL auditiv-verbal Rey
procesului de cunoastere (Perceptie,Atentie,
Memorie, Limbaj, Gandire, inteligenta)
Ruminatie excesiva pe Ingrojorare Anticipare Scala ABS II
negativa,Vinovatie, pesimism, ganduri
intruzive
3. NIVEL COMPORTAMENTAL,PSIHOFIZIOLOGIC

Tensiunea psihica,insomnie Tulburarile scala de anxietate Hamilton,
instinctelor (instctul alimentar, instinct
gregar,conservare
Comportamente de evitare si de asigurare Chestionar fobii Mark and Mattwes
4. NIVEL DE PERSONALITATE/ MECANISME DEFENSIVE/ADAPTARE

Trasaturi stabile de personalitate/nevroticism Inventar de personalitate
/depersonalizare NEOFFI
tulburari de personalitate
Nivelul de normalitate sau deteriorare al personalitatii Interviu ,Testul Arborelui
Comportamentdecisional/responsabilitate/motivatie/conviger
i /valori
Conflicte/agresivitate/Mecanisme de aparare specifice
negarea defensiva / regresia /suprimarea /Mecanisme- stimuli
fobici/obsesii/Mecanisme de coping
32
5. NIVEL DE RELATIONARE INTERPERSONALA (INCLUSIV CUPLU, FAMILIE,
GRUP )

Existenta unor variabile de mediu nefavorabile Anamneza/interviu /
(situatie rezidentiala,financiara) Inventar personalitate Neoffi
Dezirabilitatatea sociala
9. Diagnostic multiaxial DSM IV
AxaI: F402 Fobie specifica : caine si ranire cutanata
F41.1 Tulburare de panica
F43.2- Tulburae de adaptare
AxaII: - anumite amprente de personalitate histrionica
Axa III-Ulcer gastric
AxaIV-Suport primar si social inadecvat, coplesita de sarcini, relatie de cuplu disfunctional, loc
nou de munca, noile indatori materne
Axa V- GAF-70
Diagnostic pozitiv DSM IV
Criterile pentru F402 Fobia specifica sunt indeplinite
A. Frică marcată şi persistentă, excesivă sau nejustificată, provocată de

prezenţa sau anticiparea unui obiect sau situaţii specifice (de ex., zbor,
înălţimi, animale, administrarea unei injecţii, vederea sângelui). Da*
B. Expunerea la stimulul fobie provoacă aproape în mod constant un răspuns

anxios imediat care poate lua forma unui -atac de panică circumscris
situaţional sau predispus situaţional. Notă: La copii, anxietatea poate fi
exprimată prin exclamaţii, accese coleroase, stupefacţie sau agăţare de ceva. Da*
C. Persoana recunoaşte că frica sa este excesivă sau nejustificată. Da*
D. Situaţia (situaţiile) fobică este evitată sau îndurată cu anxietate sau detresă intensă. Da*
33
E. Evitarea, anticiparea anxioasă ori detresă în situaţia (situaţiile) temută(e)
interferează semnificativ cu rutina normaiă a persoanei, cu activitatea
profesională (sau şcolară) ori cu activităţile sau relaţiile sociale, ori există o
detresă marcată în legătură cu faptul de a avea fobia.
Da*
Se itrunesc cinci criterii DSM IV

pt F41.1 – sunt indeplinite 4 criterii Tulburare de panica
:o perioada distincta de frica sau disconfort intens, in care patru (sau mai multe) din simptomele
urmatoare apar brusc si ating intensitatea maxima in decurs de pana la 10 minute;
palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat;
senzatie de lipsa de aer sau de sufocare;
senzatie de a se inabusi;
durere sau disconfort toracic;
greata sau disconfort abdominal;
derealizare (senzatii de irealitate) sau depersonalizare (detasare de propriul self);
teama de a nu-si pierde controlul sau de a un innebuni;
teama ca va muri;
La Laura, atacurile recurente de anxietate severă (panică) sunt inopinante nu se limitează la nicio
situație sau complex de circumstanțe - sunt imprevizibile. apariția bruscă a palpitațiilor, durere
toracică, senzație de sufocare, sentimente de nerealitate (depersonalizare sau derealizare) ca
fenomen secundar există adesea o teamă de a muri, de a pierde controlul sau de a deveni nebun.
Se intrunesc 5 criteriim pentru F43.2 TULBURARE DE ADAPTARE
A. aparitia de simptome emotionale si comportamentale ca raspuns la interventia unor stresori

identificabili si care se instaleaza in cel mult trei luni de la aparitia acestora;
B. simptomele sunt de intensitate clinica, exprimata ca:
(1) intensitatea distresului experientiat depaseste reactia normala la respectivul stresor;
(2) are un impact negativ semnificative asupra vietii prsoanei, afectandu-i capacitatea de functionare
sociala sau ocupationala academica);
C. tulburarea nu satisface criteriile pentru o alta afectiune de pe axa I si nu reprezinta o exacerbare a unei
tulburari anterioare de pe axele I sau II;
D. simptomele nu reprezinta reactie de doliu;
Conform DSM-IV, elementul esenţial al unei tulburări de adaptare îl constituie răspunsul

psihologic la un agent stresor identificabil care duce la apariţia unor simptome comportamentale
şi emoţionale semnificative. Aceste simptome se manifestă ca stări de suferinţă subiectivă şi de
afectare emoţională, interferând de obicei cu funcţionarea socială şi profesională, şi luând naştere
în perioada de adaptare la o schimbare semnificativă în viaţă (schimbarea serviciului, oraşului,
pensionarea, apariţia unui copil în familie, ) – ca si in cazul Laurei, sau ca o consecinţă a unui
eveniment stresant de viaţă (prezenţa sau posibilitatea unei boli fizice grave, divorţul, o relaţie
ruptă, ).
Manifestările variază şi includ dispoziţia depresivă, anxietatea, îngrijorarea sau o combinaţie a
34
acestora, un sentiment al incapacităţii de a face faţă, de a planifica (viitorul) sau de a continua
situaţia prezentă, precum şi unele grade de afectare în performanţa rutinei cotidiene.
Debutul apare de obicei până într-o lună de la apariţia evenimentului stresant sau schimbării de
viaţă
Subtipuri ale tulburării de adaptare
Există mai multe forme ale tulburării de adaptare:
a) Cu dispoziţie depresivă – manifestările predominante sunt simptome precum dispoziţia
depresivă, plânsul sau sentimentele de disperare.
b) Cu anxietate – manifestările predominante sunt simptome precum nervozitatea, preocuparea
sau anxietatea ori.
c) Cu dispoziţie mixtă anxioasă şi depresivă – manifestarea predominantă este o combinaţie de
depresie şi anxietate. Laura
d) Cu perturbare de conduită – manifestarea predominantă o constituie o perturbare de
comportament, respectiv încălcarea drepturilor altora ori a regulilor şi normelor sociale majore
corespunzătoare vârstei
e) Cu perturbare mixtă de emoţii şi conduită – manifestarile predominante sunt atât simptome
emoţionale (de exemplu, depresie, anxietate), cât şi o perturbare de comportament.
f) Nespecificată – reacţii dezadaptative de exemplu, acuze somatice, izolare socială, inhibiţie în
activitatea profesională la stresorii psihosociali. Laura
Diagnostic diferential
Tulburarile de adaptare reprezinta o categorie reziduala , care cuprinde raspunsuri de

intensitate clinca la interventia unui stresor identifica.
Stresul posttraumatic si stresul acut posttraumatic Interventia unor stresori extremi si a unei
constelatii simptomatologice specifice (PTSD, stres acut) versus interventia unor stresori de orice
intensitate, implicand o varietate mate de simptome.
Reactia de doliu Reactie normala la pierderea unei persoane apropiate (reactia de doliu) versus
reactie disproportionata sau mult prelungita la pierderea unei persoane apropiate (tulburare de
adaptare).
Tulburari nespecificate (anxietate, depresie etc.) Reactii atipice sau de intensitate redusa la interventia
unui stresor identificabil (tulburari de adaptare) atipice sau de intensitare redusa
Fobia specifica -in cazurile de agorafobie - teama nu este cauzata de stimuli externi, ci este
legata de preocuparea de a nu avea a un atac, in fobia sociala, oamenii se tem sa nu fie analizati
35
de ceilalti si, in acelasi timp, de umilirea sau jena care ar putea surni in anumite contexte sociale.
in SSPTraumatic , frica este cauzata de cele mai multe ori de un stimul specific, dar situatiile sint
legate de un eniment traumatic anterior, aflat dincolo de limitele experientelor obisnuite. TOC se
poate distinge de fobiile specifice mai ales prin prezenta comportamentelor repetiti stereotipice
(com-pulsii) si a gindurilor straine ego-distonice (obsesii).
Evitarea unor situații specifice (fobii specifice) versus evitarea situațiilor anterior asociate cu
trauma (PTSD). Tulburarea obsesiv-compulsivă - Evitarea este asociată cu conținutul obsesiei
(OCD) versus evitarea unor situații specifice. Anxietatea de separare - Refuzul de a părăsi casa și
persoanele apropiate de teama de a nu le pierde (anxietate de separare) versus refuzul de a se
expune la situații specifice. Ipohondria - Preocuparea de a avea o boală gravă (ipohondrie) versus
preocuparea că o boală ar putea fi contactată (fobie specifică). Tulburări alimentare (bulimie,
anorexie) - Evitarea alimentelor și aspectelor legate de alimentație (tulburări alimentare) versus
evitarea unor obiecte specifice (fobie simplă). Schizofrenia și alte tulburări psihotice - Evitarea
unor activități ca răspuns la delir, dar teama nu e percepută ca fiind nejustificată și exagerată
(tulburări psihotice) versus evitarea unor situații specifice, iar teama este percepută ca fiind
exagerată (fobii simple).
10.Conceptualizarea Cazului
A.Factori etiologici
Factori declansatori discrepanta cognitiva dintre expectanta Laurei in legatura cu noua profesie si
satutul de mama precum evenimentele propriu-zise care au loc (contactul zilnic cu stimulul fobic ,
certurile in familie) au stat la baza tulburarii de adaptare
Factori determinanti – noul job implica intalnirele dese cu stimulul fobic -cainii
Factorii predispozanti –Istoricul de viata, schemele cognitive disfunctionale
Factori favorizanti - relatia difunctionala cu sotul
10. Concluzii Modul de structurare al tabloului clinic Ipoteza de lucru
Pe fondul unei personalitati imature, noile responsabilitati familiale si profesionale au dus la

formarea unei simptomatologii anxios- depresive. Laura a dezvoltat fobie specifica deoarece
credintele ei centrale (legate de neputinta din copilarie) au facut-o sa interpreteze factorii
fobici activatori (agresiunea cainilor ) ca fiind una morbida.
Structura de personalite anxios depresiva aflata afalat in impas existential, cu un derapaj

afectiv ( tulburare de adaptare, fobie specifica ) cu capacitate de adaptare in contact social
diminuata, elan vital, randament si eficienta utila diminuate potential.
36
Studiu de caz subiect nr 4
ANA G, 45 ani, divortata de circa un an, economista, mama unui copil in varsta de 10 ani,
situatie socio – economica medie
2. Motivul prezentarii la cabinet

Declara ca a venit in terapie pentru ca vrea sa isi revina din starea de apatie, simte ca are
nevoie de ajutor de specialitate, declara ca doar rugaciunile si postul nu mai sunt de ajuns.
Este foarte ingrijorata in legatura cu situatia financiara si sociala actuala. Isi creste singura
copilul , iar fostul sot nu a mai platit pensia alimentara de circa trei luni.
37
Acuze : o stare de deprimare accentuata, anxietate, slabă capacitate de atenţie şi concentrare,
fatigabilitate, insomnii, lipsa poftei de viaţă, iritabilitate, nivelul energiei psihice este redus,
sentimente de culpabilitate
3.Istoricul tulburării prezente:
In urma cu un an, sotul a parasit domiciliul conjugal, a inceput o relatie adulterina cu o colega
de serviciu. Ana a renuntat la profesia ei de economista si primeste indemnizatie sociala, este
asistent – insotitor al copilului cu handicap. Bunica copilului s-a înbolnăvit şi nu a mai putut să
sa o ajute in gospodarie.
Ana prezinta un tonus scăzut al activităţii, lipsa interesului şi a sentimentului plăcerii, se simte
vinovată pentru că a nascut un copil bolnav si ca sotul a plecat.
4. Istoricul personal şi social. Antecdente heredo colataterale
Copilarie traumatizanta- tatal era alcoolic şi agresiv. Mama o persoana submisiva fata de sot. Ana
mai are inca doua surori, care au domiciliul in strainatate . Relatii reci cu familia de origine(exceptand o
pe mama) familia de origine - cu studii medii, statut socio-econ.mediu.
Ana a uramat studii universitare si s-a casatorit cu un coleg de facultate. Casnicia a fost inca de la
inceput una conflictuala. La fostul serviciu, era apreciata de superiori fiind o angajata responsabila si isi
facuse si prietene. In prezent , Ana a rupt legatura cu fostele colege de serviciu, acestea o compatimeau
pentru copilul bolnav, dar cand Ana a avut nevoie, nu au ajutat o cu banii pt terapie
In urma cu 8 ani, dupa diagnosticarea fiului cu retard , a avut doua incercari de suicid, prin ingerarea
unor cantitati mari de pastile , i s-au facut splalaturi stomacale dar a refuzat internarea la spital.
6 .Lista de probleme:
starea de oboseala si confuzie (Ana nu mai are placere sa efectueze nici o activitate, stă mult în pat)
lentoarea psihomotorie cantitatea de energie este redusă, oboseşte uşor chiar după un efort mic
starea de slabiciune si ameteala - a slăbit şi manifestă o inapetenţă severă.
dispoziția depresivă, se simte tristă, disperată, descurajată, lipsită de putere, “fără chef”
dispoziţia afectivă nu se îmbunătăţeşte în situaţii în care sentimentele obişnuite de tristeţe s-ar
alina (companie plăcută, aflarea unor veşti bune).
starea de teama in legatura cu sanatatea ei, dar mai ales a fiului
diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activitătile.
nu mai este interesate de hobby-uri, de activitătile pe care anterior le considera plăcute,
distractive.
starea de solitudine- s-a retras social și neglijează din ce în ce mai mult activitătile
obișnuite care anterior erau considerate plăcute. : ,,nu mai merg la film, nu mai citesc ,
38
nu se mai , nu mai merg la tenis,,
idei depresive care se referă la prezent, trecut sau viitor - nu are încredere în sine, în
capacitatea sa de a avea succes; - cînd se gîndeşte la trecut, îşi aminteşte numai întîmplările triste,
eşecurile, neplăcerile atunci cînd se gîndeşte la viitor se aşteaptă numai la lucruri rele, eşecuri, pierderi
materiale, nenorociri pentru ea şi familia sa, se simte vinovata şi se autoacuză pentru motive minore
defict de atentie, memorie, lentoarea gîndirii se reflectă şi în vorbire; răspunde cu întîrziere la întrebări.
perturbarea somnului,
pierderea libidoului;
lentoarea psihomotorie
Evaluarea cogniţiilor şi comportamentelor actuale
Nivel cognitiv, ganduri automate
Gândirea catastrofică „
Personalizarea : „Etichetarea „ Prezicerea Convingeri dezadaptative imperative- ,,
gânduri de devalorizare – „nimanui nu-i pasă de mine”, gânduri de vinovaţie – “mama s-a
îmbolnăvit t din cauza mea,, copilul e bolnav ca nu am avut grija de mine in timpul sarcinii’
gânduri de incapacitate-“ nici la servici nu au mai avut nevoie de mine”, nu sunt suficient de
bună. afi: “nu-mi mai pasă de nimic acum”, “nu mă mai interesează nimic”
Nivel Comportamente,somatizari
Comportamente evitante datorate uor ingrijorări nerealiste şi excesive, a unor frici nejustificate în
legătură cu anticiparea unui pericol necunoscut; ·
comportamente compulsive (ritualuri religioase ),
ameţeli, palpitaţii, frecvenţă crescută a respiraţiei; ·
pierderea capacităţii de autorelaxare psihică şi fizică;
b) Evaluarea longitudinală a cognițiilor și comportamentelor
Credinte centrale dobandite in copilarie

,,M- am nascut sub o stea de rau augur .,, Sunt o piaza rea
39
,,Nu am nici o fericire , copilul meu nu o sa se faca bine
7..Status mental
Clienta este constienta, orientata spatio temporal, vestimentatie si infatisare dezordonata,

facies trist , prezinta deficit de mnezic si prosexic
Castiguri secundare ale patologiei psihice evitarea luptei, evitarea partajului , evitarea
continuarii terapiei cu copilul
Aspecte pozitive și puncte tari
metode de coping: credinta si rugaciunile, ideea unei mici afaceri ( club de inlnire pentru
apartinatorii copiilor cu autism)
8.Interpretare cantitativa si calitativa a testelor
A.PROFILUL DISTRESULUI AFECTIV ( PDA )
PDA scor total distres – 93 – clasa V – nivel foarte ridicat de distres (>87)
PDA disfunctional – 46 – clasa V – nivel foarte ridicat de emotii
negative disfunctionale ( >43 )
PDA functional – 50 – clasa V – nivel foarte ridicat de emotii negative functionale ( >44 )
B. MMSE forma extinsa scor 60/90-deficit cognitiv usor(deteriorare moderata atentie, memorie)
C. proba de baraj Toulouse-Pierron a pus in evidenta dificultati de memorare si un nivel scazut

de concentrare a atentiei. 8
D. Scala de evaluare a depresiei Hamilton:
Scor total – 18 – Depresie moderata ( din 40 maxim )

-autodepreciere si sentimente de vinovatie
-insomnie la trezire
-agitatie
-anxietate psihica
40
F.Chestionar de convingeri personale SPB (din bacteria SEC)
scor 132- irationalitate medie
Catastrofare
Convingerea irationala Trebuie directionat spre sine 24
Convingerea irationala Trebuie directionat spre altii 26
Toleranta sczuta la frustrare 25
Evaluare negativa de sine 30
G.Inventar personalitate NEO_FFI

pe fateta nevrotism scoruri inalte pe itemii DEpresei, Anxietate, Ostilitate,Vulnerabilitate,
scoruri inalte pe fateta Constinciozitate pe itemii Competenta, Ordine, Simtul datoriei
I.Scala de evaluare anxietatii Hamilton-
Scor total – 25 – Anxietate severa ( + 17 )

AP + AS = 25
scor ridicat la :
- dispozitie anxioasa
-tensiune psihica
-simptome respiratorii
-comportamentul in timpul interviului = pacient puternic anxios
J. Chestionarul scheme cognitive Young, YSQ S3 / 5 domenii / varianta scurta
Rezultat 345 nivel ridicat al schemelor cognitive disfunctionale
Primul domeniu separare şi respingere- 90 xxxxx
Abandon / instabilitate (AB) – Neîncredere / abuz (MA) – Deprivare emotionala

(ED) Deficienţă / ruşine (DS) Izolare socialã / înstrăinare (SI) -Al
doilea domeniu slabei autonomie şi performanţa- 90 xxxxxx
Dependenţã / incompetenţã (DI) Vulnerabilitatea la rǎu şi boalǎ (VH) – Protecţionism sine

nedezvoltat (EM) –/ Eşec (FA) -Al
treilea domeniu limite defectuoase - 64 xxxxxx
Revendicare / grandiozitate (ET) –Autocontrol / auto-disciplină insuficientă (IS) –

-Al patrulea domeniu Dependenţa de alţii - 86 xxxxx
41
(SB) –Sacrificiul propriu (SS) –Cǎutarea aprobării / recunoaşterii (AS)
hipervigilenţă şi inhibiţi
-Cel de al cincilea domeniu hipervigilenţă şi inhibiţie -40 xxxxx
(NP) – Negativism / pasivitate Inhibiţie emoţională (EI) –
Standarde nerealiste / hipercriticism (US) Pedepsirea (PU)
9.Descrierea succinta a componentelor psihologice evaluate si a modalitatilor de evaluare
Nivel subiectiv –emotional
Ce s- a evaluat? Cu ce s- a evaluat?
Starea de bine subiectiva,autoeficacitatea Interviu ,Scale PDA. , HDRS
judecăţile în legătură cu satisfacţia în viaţă Scala YSQ3
echilibrul afectiv ,autonomie
Nivel cognitiv
Componente psihologice evaluate Modalitati de evaluare
42
Aptitudini cognitive atentie, memorie MMSE forma extinsa, Test baraj Pieron
Ruminatii cognitive,distorsiuni Chestionr SPB, scala sheme cog , scala

sheme cog Young
Nivel comportamental

tulb la nivel comportamental ale depresiei HRSD(Scala de depresie Hamilton)
retragere sociala
Tulburari la nivel comportamental ale HRSA(Scala de anxietate Hamilton)
anxietatii comportamente evitante
Comportamente rigide, evitante stereotipii Sacla SPB , interviu SCID 1

simptome fiziologice ale anxietatii HRSA (Scala de anxietate Hamilton)
Somatizari, insomnie PDA, scala YSQ 3
Instinct alimentar ,instinct de conservare Interviu
Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare

Trasaturi de personalitate, valoarea perceputa Inventar de personalitate NEOFFI
a persoanei
dimensiunea adaptativa a schemelor cognitive, Scheme cognitive Yong,
metode de coping
atitudini disfunctionale Chestionar SPB
Mecanisme de aparare Testul Arboeleui
Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)

43
calitatea relatiilor interpersonale Inventar NEOFFI, chestionar SPB
Dezirabilitatea sociala, sexistenta unor GAFS
variabile de mediu nefavorabile
10.DIAGNOSTIC DSMI IV raportarea multiaxiala a evaluarii anterioare
AxaI (tulburari clinice)- F33.3 Tulburare depresiva recurenta,episod major
F41.1 Tulburare anxioasa generalizata
AxaII(tulburari depersonaliatate )- amprente personalitate schizotipala
AxaIII(boli somatice sau conditii medicale) –hernie de disc operata 2014 , amenoree,
scadere in greutate majora
AxaIV (stresori psihosociali) – somera probleme cu grupul de suport primar – divortata

,fiul are autism
AxaV-(indicele global de evaluare a functionarii) GAFS -65
Diagnostic pozitiv
Tulburarea depresivă majora recurenta, cu elemente melancolice
Se indeplinesc cinci Criteri DSM IV
1.Prezenta auul sau mai multe episoade depresive
2.Episoadele depresive nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizo –afectiva
3 nu existat nici un episod maniacal
1. Pierderea interesului sau a plăcerii este întotdeauna prezentă în cadrul episodului depresiv
major cel puţin la un anumit nivel. Subiectul descrie dezinteresul faţă de anumite lucruri care
anterior îi făceau plăcere. Membri familiei remarcă retragerea socială si neglijarea profesiei.
Se remarcă reducerea dorinţelor sexuale.
2 apetitul este diminuat, schimbări semnificative în greutate.
3. perturbare a somnului, asociată cu episodul depresiv major, este insomnia. Insomnia se
44
manifestă, ca insomnie iniţială, prin trezire în timpul nopţii, dificultăţi de adormire sau ca
insomnie terminală (individul se tezeşte mult prea repede şi nu poate adormi). Mai puţin
frecvente sunt cazurile de hipersomnie prin episoade prelungite de somn, noaptea sau ziua.
5. Diminuare energiei, oboseala. Subiectul relateaza oboseală fără a fi efectuat efort fizic; chiar
cele mai mici sarcini par să solicite efort substanţial, iar eficinţa în înfăptuirea sarcinilor se poate
diminua.
6. Sentimentele de vină şi devalorizare asociate episodului depresiv major pot cuprinde evaluări
negative nerealiste a unor preocupări legate de valoarea sau vinovăţia personală sau meditaţii pe
seama unor eşecuri din trecut. interpretează greşit cursul unor evenimente cotidiene neutre sau în
sens negativ, punându-le pe seama unor defecte personale, sens exagerat al sentimentului
responsabilităţii faţă de desfăşurarea evenimentelor, se autoblamează pentru aceasta. Uneori
devalorizarea Eului şi vina iau proporţii destul de mari. Autoblamarea pentru existenţa bolii si
pentru eşecul de a face faţă responsabităţilor ocupaţionale sau interpersonale ca şi rezultat al
depresiei majore este foarte obişnuită.
7. slăbirea abilităţii de gândire, concentrare sau decizie despre dificulăţi ale memoriei sau
atenţiei.
8. Există în mod frecvent gânduri despe moarte, ideaţie suicidară, încercări de sinucidere.
Asemenea gânduri pornesc de la credinţa că celorlalţi le-ar fi mai bine dacă individul în cauză ar
fi mort.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL PENTRU TULBURARE DEPRESIVA MAJORA

RECURENTA
-nu acoperă criteriile pentru episodul mixt, caracterizat prin simptome ale ambelor episoade,
maniacal şi depresiv major apărute în fiecare zi.
- -simptomele acestea nu apar în timpul celor două luni de la pierderea unei persoane dragi şi nu
persistă dincolo de aceste două luni, ele sunt în general considerate ca rezultând din această
pierdere
- nu se datorează efectelor fiziologice directe ale abuzului de droguri sau efectelor medicaţiei ori
tratamentelor, toxinelor. De asemenea episodul depresiv major nu rezultă din efectele fiziologice
directe ale condiţiei medicale generaleO tulburare afectivă indusă de o substanţă se distinge de
episoadele depresive majore din tulburarea depresivă majorăprin faptul că o substanţă este
considerată a fi etiologic în relaţie cu perturbarea afectivă.
Tulburarea distimică şi tulburarea depresivă majoră sunt diferenţiate pe baza severităţii şi

cronicităţii şi persistenţei. În cadrul tulburării depresive majore, dispoziţia depresivă trebuie să
fie prezentă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, o perioadă de cel puţin două
săptămâni, în timp ce în tulburarea distimică trebuie să fie prezente mai multe zile da decât nu, în
cursul unei perioade de doi ani. Tulburarea depresivă majoră constă dintr-unul sau mai multe
45
episoade depresive majore diferite care distinse de funcţionarea uzuală a persoanei, în timp ce
tulburarea distimică se caracterizează prin simptome depresive cronice mai puţin severe, care au
fost prezente mai mulţi ani.
Tulburarea depresivă nespecifică include tulburările cu aspect depresiv care nu întrunesc

criteriile pentru tulburareadepresivă majoră, Tulburarea depresivă nespecifică include: tulburarea
disforică premenstruală, tulburarea depresivă minoră, tulburarea depresivă recurentă scurtă,
tulburarea depresivă postpsihotică,
Tulburarea bipolară, adesea indivizii cu acest diagnostic au avut unul sau mai multe episoade
depresive majore.. O schimbare de polaritate este definită ca o evoluţie clinică în care un episod
depresiv major evoluează într-un episod maniacal sau într-un episod mixt, ori în care un episod
maniacal sau un episod mixt evoluează într-un episod depresiv major. mai recent episod
hipomaniacal, cel mai recent episod maniacal, cel mai recent episod mixt, cel mai recent episod
depresiv, cel mai recent episod nespecificat.
- DIAGNOSTIC POZITIV Se indeplinesc 3 criterii pt anxietate generalizata
Criteriile de diagnostic pentru Anxietatea Generalizată (300.02)
A.Anxietate şi preocupare (expectaţie aprehensivă), survenind mai multe zile da decât nu timp de
cel puţin 6 luni, în legătură cu un număr de evenimente sau activităţi .
B. Persoana constată că este dificil să-şi controleze preocuparea.
C. Anxietatea şi preocuparea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre următoarele şase
simptome (cu cel puţin câteva simptome prezente mai multe zile da decât nu, în ultimele 6 luni
(1) nelinişte sau sentimentul de stat ca pe ghimpi da
(2) a fi rapid fatigabil;
(3) dificultate în concentrare sau senzaţia de vid mintal;
(4) iritabilitate –da
(5) tensiune muscular- da
(6) perturbare de somn (dificultate în a adormi sau în a rămâne adormit ori
somn neliniştit şi nesatisfăcător)- da
Diagnostic Diferential pentru Anxietatea generalizata
1) atacul de panica -; este definit ca o stare distincta, in care se inregistreaza aparitia brusca a
unor sentimente de teama, teroare sidezastru iminent. Acestea se asociaza cu simptome somatice
(palpitatii, dureri de piept, senzatie de sufocare) si teama de a nu innebuni sau pierde controlul;
(2) agorafobia - este caracterizata prin evitarea sau suportarea cu extrema anxietate a unor situatii
sau locuri din care iesirea poate fi dificila (sau jenanta), sau in care este greu de obtinut ajutor in
46
caz ca persoana are un atac de panica, sau simptome specifice atacului de panica;
(3) tulburarea de panica fara agorafobie -; se caracterizeaza prin prezenta atacurilor de panica
recurente, neasteptate si ingrijorari persistente fata de acestea;
(4) tulburarea de panica cu agorafobie -; se caracterizeaza prin atacuri de panica neasteptate,
recurent agorafobie;
(5) agorafobia fara atac de panica -; se caracterizeaza prin prezenta agorafobiei si a simptomelor
specifice atacului de panica, fara prezenta
(6) fobiile specifice - sunt caracterizate prin prezenta anxietatii de nivel clinic, datorata
confruntarii cu o situatie sau obiect care provoaca teama, duce la evitarea
(7) fobia sociala -; este caracterizata prin prezenta anxietatii de nivel clinic, datorata confruntarii
cu o anumita situatie sociala sau de performanta; duce frecvent la evitarea comportamentala a
situatiei anxiogene;
(8) tulburarea obsesiv-compulsiva -; este caracterizata prin prezenta obsesiilor (care produc
anxietate accentuata sau distres) si/sau a
compulsiilor (cu rolul de a neutraliza anxietatea);

(9) tulburarea de stres posttraumatic -; se caracterizeaza prin reexperientierea unui eveniment
extrem de traumatic, acompaniata de arousal ridicat si evitarea stimulilor asociati cu trauma;
11. Conceptualizarea cazului
Factorii declanşatori Discrepanta existenta intre asteptarile ei imperative si realitatea

propiuzisa ( sotul adulterin, copilul cu retard ) au dus la debutul patologiei psihice.
Din cauza problemelor familiale din copilarie, Ana si- a dorit cu impetuozitate, ca prin
casatorie sa isi faca o familie model.
Factorii determinanţi ai acestui episod depresiv - Divortul de sotul adulterin
Factorii favorizanţi resursele financiare scăzute, conditia precara de sanatate a fiului
Factorii predispozanţi (de vulnerabilitate) schemele cognitive disfuncţionale, gândurile

automate distorsiunea prelucrării informaţiei (focalizarea pe pericol)
paternuri formate din copilarie
Ipoteza de lucru
47
Fe un fond de istoric de viata incarcat ( tata alcooloic, fiul cu retard ,divort) ,subiectul a
dezvoltat credinte centrale disfunctionale si o srtuctura de personalitate anxois –depresiva cu
numeroase episoade de derapaj afectiv.
Subiectul nu adezvoltat metode de coping adaptative .
Studiul de caz nr. 5
Doamna Corina B. 37 ani, statut economic echilibrat, bibliotecara, casatorita de circa 15 ani
Are 2 fetite, in varsta de 10 si respectiv 8ani este usor supraponderala, aspect vestimentar
elgant
2. Motivul prezentarii : Nu mai poate gestiona conflictele de la locul de munca
Corina s-a angajat de circa un an la actualul loc de munca. Dupa primele luni de activitate, majoritatea colegilor
au inceput sa o ironizeze , iar seful a sfatuit -o sa mearga la psihiatru.
48
Cauza pe care ei o invoca ca sursa a conflictelor profesionale este: delasarea si superficialitatea colegilor versus
obsesia ei pentru ordine si perfectiune.
ACUZE, idei obsesive legate de anumite ritualuri.
Este ingrijorta ca nu se poate controla (simte o detresa puternica si nu isi poate controla pornirea de a face
anumite comportamente repetitive) , dispozitie iritabila, plans facil,insomnii, stare de iritabilitate,
deficit de atentie
Subiectul declara ca simte nevoie ca lucrurile să fie într-o anumită ordine ( ca o să meargă
lucrurile prost din cauză că anumite obiecte nu sunt aranjate intr –o anumita pozitie, cartile nu
saunt impachetate într-un anumit fel, că hârtiile nu sunt aranjate după un anumit criteriu)
2. Istoricul tulburarii prezente
Clienta se simte nedreptatita pentru ca de cand s-a angajat si a anuntat seful ca ea este o
perfectionista. Declara ca este convinsa ca ea este cea mai constiinciosa angajata. Sta
frecvent si peste orele de program pentru a fi sigura ca nu exista nici un fel de greseala in
sarcinile respective. De asemenea, chiar daca nu este prevazut in fisa postului, ea se ocupa si de
ordinea si curatenia biroului. Considera ca seful ar trebui sa fie multumit, colegii ei sunt niste
superficiali si nu isi fac treaba bine.
Ca mama nu are ce sa isi reproseze, spune ca fetele ei au un regim de viata disciplinat, si ca sunt
premiante
De circa trei luni , sotul refuza sa mai vorbeasca cu ea despre problemele de la biblioteca.
Acesta se simte stresat de plangerile constante ale sotiei vis avis de viata profesionala.
A inceput sa ii reproseze si el ca are prea multe constangeri vis a vis de fete, de bugetul familiei
si ca este prea obsedata cu curatenia.
3 . Istoric personal, social medical
Pacienta provine dintr-o familicu statut socio-econ.mediu.

tatal consumator de bauturi alcoolice Relatia ei cu acesta era buna,il considera un prieten
-mama era contabila; o persoana “mai rece si perfectionista,,pe care nu a simtit-oniciodata
aproape-o fire autoritara
Cand Corina avea varsta de 17 ani, tatal i a decedat. Atunci s-a indepartat afectiv de mama,
considerand ca aceasta nu sufera atat de mult ca ea. Declara ca inca din adolescenta a obsevat
ca daca exista o anumita ordine in casa ii mergea mult mai bine toata ziua. Realizeaza ca
aceste ganduri si comportamente sunt irationale dar nu se poate dezobisnui de ele.
49
Corina declara ca de tanara, a fost o persoana spirituala si ,, ca a simtit energiile pozitive de
copil,,
Subiectul prezinta o gandire de tip ezoteric credinte irationale( in blesteme si farmece),
Declara ca uneori poate sase echilibreze emotional prin rugaciune iar ca ordinea si curatenia din
casa si din birou ii dau o stare de bine.
In adolescenta, dupa decesul bunicii care se ocupa de casa, s-a format un pattern de cautare a
atentie.
Mama sa era foarte ocupata, iar Corina era gospodina casei si uneori mai avea grija si de tatal
alcoholic.
Cand facea curatenie generala, sau aducea note mari acasa era laudata si rasplatita material
de catre mama dar cand nota era mai mica, sau nu facea activitati casnice , mama nu mai
-vorbea cu ea doua zile.
Corina cand nu putea sa se evidentieze, se simtea umilita,inutila,nedreptatita.
Pe la varsta de 15 ani a observat ca o anumita ordine a lucrurilor ii mai alina agitatia interioara.
aceste comportamente s-au mentinut de-a lungul anilor
.
4. Lista de problemelor
a) tulburari cognitive: ideatie obsesiva , anticiparea unor evenimente negative, catastrofarea

evenimentelor, tulburari de memorie, de concentrare a atentiei;
b) afective:frica, tensiune psihica, plans facil, apatie; teama de a nu isi pierde autocontrolul
c) comportamentale: comportamente compulsive, relatii conflictuale cu managerul, cu sotul,

comportamente compulsive alimentare ritualurile de ordine ii ocupa foarte mult din timpul personal
Acestea interfereaza cu rutina de la locul de munca si afecteaza activitatile sociale si relatiile.
Evaluarea cognitiilor si comportamentelor actuale
Cognitiv Obsesii
Distorsiuni cognitive de tipul,, totul sau nimic,, intoleranta la incertitudine, supraevaluarea importantei
gandurilor
,, Daca te apuci de o treaba, fa o perfect, fara greseala,,
,, Bugetul unei familii trebuie calculatla centima, si bani pusi de o parte lunar’’ daca nu este ordine in
casa, imi merge prost’’
Comportamental Compulsii
perfectionism ,comportamente de verificare, supraresponsabilizare
50
,,imi aranjez lucrurile intr-o ordine perfecta/,, ma rog de trei ori pe zi,,
,, Apretez toate camasile sotului ,,
5.Status mental
constienta, pragmatism, nivel intelectual peste medie,
Clienta era bine orientata spatio-temporal, fara disfunctii pe nivel cognitiv ( memorie , atentie)
6. Interpretarea cantitativa si calitativa a testelor
A.Scala Yale Brown Obsessive-Compulsive Scale (Y-BOCS)
OBSESII COMPULSII
-agresive0 Curatare 3
Asigurare 3
-de contaminare 3 Ritualuri
-sexuale0 religiosecomportamentale4xxx
-de taurizare 0 Numarare o
-religioase 5xx Colectionare0
-de ordine si De ordonare5xxx
simetrie 5xx Ritualuri mentale 2
-superstitii 2
-somatice 1
B. SCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE DAS scor 143 – nivel ridicat din 170 maxim
Gandirea de tip,, totul sau nimic,, tendinţa de gandi în termeni absolutisti
Inferenţa arbitrară - tendinţa de a trag e c oncluzii negative în absenţa unor date care să le susţină.
Abstragarea selectivă - tendinţa de a se focaliza pe detalii negative
Maximiz are si Minimizare - tendinţa de a supraevalua

i m p o r t a n ţ a e v e n i m e n t e l o r n e g a t i v e de a minimiliza a semnificaţia evenimentelor pozitive.
Etichetarea si generalizarea excesivă - tendinţa de a trge concluzii negative doar pe baza aunui
singur exemplu, fapt sau a unui incident,exluzand astfel o concluzie alternativa
C.Proba PON din setul Flanker AC, Flanker AD și PON

Testul cu fete umane schematice masoara nivelul vitezei mentale de procesare a informației perceptive,
ca o componentă a inteligenței generale. Numeroase studii au dovedit că viteza mentală este un bun
predictor al succesului profesional
PON erori – 3 ( clasa III)
PON corecte-46 clasa IV
51
Pon exctitate o,899 – viteaza de procesare mare in regim de atentie concentrata ridicata
D.SCALA DE ANXIETATE HAMILTON ( HRSA )
Scor total – 20 – Anxietate severa ( >17 )

AP + AS = 20
Subiectul prezinta scor ridicat la urmatorii itemi ai scalei:
- dispozitie anxioasa,depresiva
-tensiune psihica
-simptome respiratorii
-comportamentul in timpul interviului = pacient puternic anxios
E.SCALA DE DEPRESIE HAMILTON ( HRSD )

Scor total – 18 – Depresie moderata ( 18-24 )
-autodepreciere si sentimente de vinovatie
-insomnie la trezire
-agitatie
-anxietate psihica
8.Descrierea succintă a componentelor psihologice evaluate.
Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)

Sentimentul autoeficacitate , increderea in Interviu, scala stimei desine- SES
sine, valoarea perceputa a sinelui
Starea de bine subiectiva, sentimentul de Interviu cu SCID1,HRSD, scala DAS
siguranta, libertatea de a alege, satisfactia
profesionala, buna insertie ,atingerea obiectivelor
 Nivel Cognitiv
52
manifestari la nivel cognitiv ale TOC – obsesi, Scala Yale Brown Obsessive-
ganduri automate Compulsive Scale (Y-BOCS
simptome la nivel cognitiv caltative si HRSA(Scala de anxietate Hamilton)
cantitative ale anxietatii, depresiei,distorsiuni, Scala DAS
ganduri automate
Aptitudini cognitive,atentie, memorie , Interviu, Flanker AD, AC si PON
retionamente, asociatii, analogii
 Nivel comportamental
Simptome ale TOC Interviu cu SCID 1 Scala
comportamente repetitive ,ritualuri rigide Yale Brown Obsessive-Compulsive Scale (Y-
BOCS
Deficiente calitative si HRSA(Scala de anxietate Hamilton)
cantitative,comportamrnte maladaptative
,evitante

Insomnie, alimentatie compulsiva, HRSA (Scala de anxietate Hamilton)
somatizari simptome fiziologice ale
anxietatii
Autoconntrol , instinct alimentar, gregar interviu
Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare

Valori personale, obiective Interviu, Inventar de personalitate
Trasaturi de personalitate, NEOFFI
(deschidere,constinciozitate, extravesie
agreabilitate ,neuroticsm)
Mecanisme de aparare ,tulburari de Testul arborelui, interviu cu SCID II
personalitate ,metode ce coping
 Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)
53
calitatea relatiilor interpersonale, cuplu, Interviu, scala DAS, GAFS
viata profesionala,atasament,dezirabilitate
sociala
9. Diagnostic DSM IV(raportarea multiaxiala a evaluarii)
 Axa I(tulburari clinice): Tulburare obsesiv-compulsiva
 Axa II(tulburari de personalitate): prezinta unele amprente dar nu clinice de

Tulburare de Personalitate Schizotipala:credinte ezoterice,telepatice uz frecvent de
gandire magica
 Axa III(boli somatice sau alte conditii medicale): Diabet , hipertensiune
 Axa IV(stresori psihosociali): conflicte la locul de munca
 Axa V(indicele global de evaluare a functionarii GAFS -70
Diagnostic pozitiv
tulburarea obsesiv-compulsivă, caracterizată de obsesii (idei, gânduri, impulsuri sau
imagini persistente care sunt experimentate ca intrusive sau inadecvate şi care cauzează anxietate
sau detresă marcată) şi compulsii (comportamente repetitive sau acte mentale al căror scop este
acela de a preveni sau reduce anxietatea sau detresa şi nu cel de obţinere a plăcerii sau a
gratificării).
Caracterul intruziv şi inadecvat al obsesiilor se referă la faptul că acestea, mai ales

conţinutul lor, îi este străin individului, nu se află sub controlul său şi nu şi-l doreşte. Însă
individul este capabil să recunoască faptul că obsesiile sunt produsul propriei sale minţi şi nu
sunt impuse din afară (ca inserţia de gânduri).
În cele mai multe cazuri, persoana se simte obligată să efectueze compulsia pentru a reduce
detresa care acompaniază o obsesie ori pentru a preveni un eveniment sau o situaţie temută
oarecare. În unele cazuri, individul efectuează acte rigide sau stereotipe, conform unor reguli
elaborate, fără a fi capabil să spună de ce fac acest lucru şi recunoscând la un moment dat că
obsesiile sau compulsiile lor sunt excesive sau nejustificate. Prin definiţie, compulsiile sunt fie
clar excesive, fie nu sunt conectate în mod realist cu ceea ce sunt destinate să neutralizeze sau să
prevină.
Patru criterii stabilite in DSM IV pentru diagnosticarea tulburării obsesiv-compulsive au

fost indeplinite
54
A. Fie obsesii sau /si compulsii:
Obsesii, aşa cum sunt definite de (1), (2), (3) şi (4):
(1) gânduri, impulsuri sau imagini persistente şi recurente care sunt experimentate, la
un moment dat în cursul tulburării, ca intrusive şi inadecvate, şi care cauzează o
anxietate sau o detresă considerabilă;
(2) gândurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur şi simplu preocupări excesive în
legătură cu problemele reale de viaţă;
(3) persoana încearcă să ignore sau să suprime astfel de gânduri, impulsuri sau imagini,
ori să le neutralizeze cu alte gânduri sau acţiuni; DA
(4) persoana recunoaşte că gândurile, impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs
al propriei sale minţi (nu impuse din afară, ca în inserţia de gânduri).DA
Compulsii, aşa cum sunt definite de (1), (2), (3) şi (4):
(1) comportamente repetitive (de ex. spălatul mâinilor, ordonatul, verificatul) sau
acte mentale (de ex. rugatul, calculatul, repetarea de cuvinte în gând) pe care
persoana se simte constrânsă să le efectueze ca răspuns la o obsesie, ori conform
unor reguli care trebuie să fie aplicate în mod rigid;
(2) comportamentele sau actele mentale sunt destinate să prevină sau să reducă detresa,
ori să prevină un eveniment sau o situaţie temută oarecare; însă aceste
comportamente sau acte mentale sunt sau nu conectate în mod realist cu ceea ce
sunt destinate să neutralizeze sau să prevină, ori sunt clar excesive.
B. La un moment dat în cursul tulburării, persoana a recunoscut că obsesiile sau

compulsiile sunt excesive sau iraţionale.
C. Obsesiile sau compulsiile cauzează o detresă marcată, sunt consumatoare de timp (iau
mai mult de o oră pe zi) sau interferează semnificativ cu rutina normală a persoanei, cu
funcţionarea profesională ori cu activităţile sau relaţiile sociale uzuale.
Diagnostic DSM IV diferential
Asocierea tulburarii obsesiv-compulsive cu depresia este mentionata frecvent in literatura de

specialitate. in cazul in care aparitia simptomelor TOC este precedata de simptome accentuate
de depresie sau daca simptomele depresive si cele obsesive predomina in aceeasi masura, se
poate pune diagnosticul de depresie si se va trata tulburarea depresiva predominanta. In diagnoza
diferentiata, se observa adesea, o diferenta calitativa intre gindurile obsesive si cele depresive,
mai ales in ceea ce priveste sesizarea lipsei de fundament a gindurilor si rezistenta la ele.
Absenta ritualurilor compulsive la cei care sufera de depresie constituie un indiciu pentru
diagnosticul diferential. Alte diferente asemanatoare sint evidente in comportamentele stereotipe
asociate cu schizofrenia, in care stereotipia este declansata adesea ca urmare a unor idei fixe sau
delirante sau ca reactie la alte simptome psihotice.
Simptomele tulburarii anxioase generalizate (TAG) pot fi diferentiate de TOC printr-o serie de
55
aspecte. in ceea ce priveste continutul- cognitiile anxioase asociate cu TAG sint legate de obicei
de probleme cotidiene (sanatate, familie, serviciu ). Temele frecvent intilnite la pacientii cu TOC
sunt altele - cum ar fi murdarirea (contaminarea), violenta, sexul, agresiunea si blasfemia.
O alta diferenta este absenta ritualurilor comportamentale sau mentale, ca reactie la gindurile
ingrijoratoare asociate cu TAG. De asemenea, diferentierea mai poate fi facuta in raport cu
gradul de "inaccepilitate" al acestor ginduri si pe baza faptului ca pacientii care sufera de TAG
experimenteaza ginduri ingrijoratoare legate de motivatii realiste. Revizuind diferentele dintre
ingrijorare si obsesie, Turner si colaboratorii sai (1992) afirma ca, in comparatie cu obsesiile,
ingrijorarile sint percepute mai rar ca fiind situate in afara controlului personal, iar cele asociate
cu TAG, se refera la procese cognitive in mod substantial diferite de cele caracteristice
fenomenului obsesidin TOC.
10. Conceptualizarea cazului
Factori etiologici
 factori declansatori: Expectantele clientei ca valorile ei vis a vis de ordine si curatenie o
sa fie acceptate in mediul profesional au fost in discordanta cu realitatea ( seful o cearta
si colegii o ironizeza)
 factori predispozanti: ritualurile compulsive s-au format pe o structura de personalitate
schizotipala centrata in jurul unor credinte bizare
 factori favorizanti: Clienta folosete metode de coping neadaptative, inca din copilarie
 factori de mentinere: Sotul a acceptat si s a adaptat regulilor impuse de sotie, pana in
acest moment
IPOTEZA DE STRUCTURARE A CAZULUI
Gandurile obsesive, intruzive legate de necesitatea ei de ordine si simetrie induc clientei un
distres puternic. In dorinta de a-si reduce nivelul de anxietate, Corina a dezvoltat inca din
adolescenta, anumite patternuri de comportamente compulsive
Daca acasa, aceste ritualuri au fost acceptate si respectate, la serviciu ele au fost ironizate si
rejectate. Corina se afla acum intr un moment critic, se vede obligata sa isi gaseasca metode
adaptative de diminuare anxietatii, altfel isi va pierde locul de munca.
56
57

Studii de Caz Psihologie Clinica Uzea Babonea Elena

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studii de Caz Psihologie Clinica Uzea Babonea Elena

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cabinet ind psihologie 10 B 4194

Comorbiditati : diabet tip II, hipertensiune arteriala

2. Motivele prezetarii la cabinet

Prezinta starile de nervozitate intense, palpitatii, tensiune musclarara, senzatie de

In legatura cu relatia cu fiul , Elena se simte dezamagita. Spera ca acesta ii va fi mai de

Se prezinta la cabinet, impreuna cu fiul ei in varsta de 30 de ani. Acesta declara ca este

4. Istoric personal, social medical si psihiatric. Antecedente heredocolaterale.

a) Evaluarea comportamentelor actuale

1. Reacțiile vegetative și comportamentale care interferează cu activitatea ;

Comportamente de evitare (nu merge singura cu autobuzul, cu liftul nu merge singura la

3. Relatia conflictuala ambivalenta cu fiul – dezamagirea fata de comportamentul distant al

Ruminatie excesiva(ganduri intrusive, ingrijorari exagerate)

,,Nu pot sa ma controlez,,’

Etichetarea „Sunt un neputinciosa, pentru 3 că nu am vointa in a ma controla.”

Convingeri dezadaptative imperative- ,,Vecinele din bloc nu ma plac cu toate ca eu mereu le

convingeri distorsionate care reflectă nevoia de perfecţionism:

d) Evaluarea longitudinală a cognițiilor și comportamentelor

Credinte centrale dobandite in copilarie

b)Castiguri secundare ale patologiei psihice

c) Aspecte pozitive și puncte tari

metode de coping: credinta si rugaciunile, ideea unei mici afaceri ( de pregatire a

Scala Tristete ( functionala ) –– scor 20

PDA scor total distres – 93 – clasa V nivel f ridicat de distres–f

B. MMSE forma 26 /30 -deficit cognitiv usor(deteriorare moderata atentie, memorie)

Inregistrare -3/3 Atentie si calcul -4/5

Structura fiecarui element 12

au pus in evidenta dificultati de memorare si un nivel scazut de concentrare a atentiei.

Anxietate/som Scadere Tulburari cognitive: Depresie retardant Dificultati

Scor total – 24 – Depresie moderata ( 18-24 )

Nevrotism Extraversie Deschidere spre Agreabilitate constiinciozitat

F.Scala de evaluare anxietatii Hamilton-

G. Chestionarul scheme lor cognitive Young, 5 domenii varianta scurta - YSQ 3

- total scor separare şi respingere- 46

- total scor autonomie şi performanţe- 83

Total - scor a limite defectuoase - 41

Revendicarea drepturilor personale / ET) -11

Total scor dependenţa de alţii - 25

Total scor hipervigilenţă şi inhibiţie 115

Rezultatele testului indica prezenta multiplelor scheme dezadaptative a paternurilor

I.SCALA STIMA DE SINE(SS)

Rezultat - 23 puncte (nivel mediu al stimei de sine);

Stima de sine = sentimentul global al valorii personale si

Se incadreaza 17-33 puncte – stima de sine medie

între nivelul stimei de sine si depresie

I Nivel foarte scăzut 27 - 29 II

8.Descrierea succinta a componentelor psihologice evaluate si

Ce s-a evaluat ? Cu ce s-a evaluat?

Tulburari cantitative si calitative atentie, memorie Interviu, MMSE

Gandire Abstracta ,rationamente Test explicare proverbe

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

 Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare

 Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

9. DIAGNOSTIC DSMI IV raportarea multiaxiala a evaluarii anterioare

AxaI (tulburari clinice)-

F41.1 - Anxietate generalizata

F34.1- Tulburare distimica

F17.2- Dependenta de nicotina

AxaII(tulburari de personaliatate- nimic semnficativ clinic; prezinta unele caracteristici ale

AxaIII(boli somatice sau conditii medicale)

AxaIV (stresori psihosociali) –vaduva, suport social neadecvat

AxaV-(indicele global de evaluare a functionarii) GAFS -60