Sunteți pe pagina 1din 10

RAPORT DE

PSIHODIAGNOSTIC SI
EVALUARE
CLINICA(Tulburare de panica
fara agorafobie)
Iulie 10, 2015informatii pentru studenti si tinerii psihologi
I . Informatii despre client :

A.C. Are 28 de ani, nationalitate romana, locuieste in Bucuresti impreuna cu sotul, fetita de 1 an
si 10 luni , fratele si parintii ( mama si tatal vitreg).

Are studii superioare economice. In prezent este in concediu pentru cresterea copilului.

II. Obiectivul Psihodiagnosticului si Evaluarii :

Psihodiagnosticul si Evaluarea are ca scop identificarea starilor psihologice de sanatate si boala


si a mecanismelor psihologice de etiopatogeneza si sanogeneza .

D-na A .C. , s-a prezentat la cabinetul psihologic pentru evaluare si interventie psihologica la
recomandarea medicului de familie, dupa numeroase controale medicale(medic de familie,
endocrinologie, cardiologie) si mai multe medicamente administrate fara efect in decurs de 8
luni de zile.

Acuze principale:

– aparitia brusca de ameteli, lipsa de aer, senzatie de lesin, dureri in piept,transpiratii reci, dureri
abdominale ,palpitatii insotite de frica intensa, frica de moarte .

Evaluarea psihologica s-a realizat prin intermediul Interviului clinic structurat (SCID I),
Interviului clinic structurat “SCID II”(pentru tulburările clinice de personalitate de pe axa II a
DSM) Scalele Endler de Evaluare Multidimensionala a Anxietatii (EMAS), Scala de severitate a
Tulburarii de panica, Scala de atitudini si convingeri (ABSII), Chestionarul gandurilor automate,
Scala Hamilton de evaluare a anxietatii, Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei
persoane.(USAQ), Chestionar ZKPQ, Chestionarul schemelor cognitive (YSQ-S3).

Istoricul tulburarii prezente.


Din relatarile clientei reiese ca problemele ei au debutat dupa o perioada mai stresanta, in care
la oboseala cauzata dupa nopti nedormite din cauza copilului (avea copil de 10 luni) s-a
adaugat stresul provocat de incercarea de a-si construi o locuinta .

In urma cu un an , hotaraste de comun acord cu sotul sa construiasca o casa la cateva strazi


de parintii ei , intrucat spatiul locuibil in prezent le este insuficient (locuiesc intr-o camera
impreuna cu copilul), in plus sunt tot timpul deranjati de comportamentul tatalui vitreg , care
obisnuieste sa bea si la fiecare betie se manifesta agresiv.

Fac imprumut in banca , cumpara materiale pentru casa , incep constructia, dar materialele sunt
furate . Cumpara alte materiale, dar incep sa primeasca amenintari telefonice, ca daca vor
incerca sa construiasca in continuare le vor fi furate si acelea .

Primul atac de panica il face la 4 luni de la telefoanele de amenintare ,cand avea impresia ca se
terminase totul si nu mai sunt motive de ingrijorare. Noaptea , fara un motiv aparent, s-a trezit
cu o frica intensa , cu palpitatii, lipsa de aer, transpiratii, tremuraturi si a avut senzatia ca va
muri . Apoi, la intervale de o luna atacurile au revenit cu o intensitate mai mica , ultimul atac s-a
manifestat agresiv , iar teama de a se repeta , a facut-o sa ceara ajutor.

Istoric medical

Clienta a solicitat mai multe controale medicale (medic de familie, endocrinologie, cardiologie)
in urma carora a primit confirmarea faptului ca nu are o problema medicala si i s-a recomandat
consultarea unui psiholog si a unui psihiatru .

Istoric psihiatric:

Nu a urmat niciodata o medicatie anxiolitica . In urma cu 3 luni i s-a recomandat Stimoloton si


Laxotanil , pe care a refuzat sa le ia, sperand ca-i va trece fara medicamente.

Antecedente heredo- colaterale`

Din relatarile ei reiese ca mama a avut atacuri de panica , pe care le-a rezolvat cu greu dupa
indelungi tratamente anxiolitice.

Istoric personal

Pana la 4-5 ani locuieste cu mama si tatal sau intr-o atmosfera neconflictuala . Dupa aceasta
varsta, tatal isi gaseste o amanta , o alunga pe mama din casa si -i opreste copilul. Mama
vitrega o agresa fizic si verbal in lipsa tatalui,uneori ajungand sa doarma prin vecini, pana este
incredintata legal mamei . Sufera ca nu-si poate vedea tatal, care , datorita ,,intrigantei” se
indeparteaza de ea. Se consoleaza cu vizita la surorile acestuia, care suferisera acelasi
tratament ca si ea.

La scoala se straduieste ,,sa fie cea mai buna”, fiind indrumata de bunica , ,,o femeie ordonata,
organizata”, care o indemna sa invete,,sa ajunga cineva in viata”, sa isi ierte mama vitrega si pe
tatal sau si sa-i apropie prin comportamentul sau . Ii reproseaza bunicii ca era prea protectoare,
ii controla fiecare gest, fiecare miscare, ii insufla neincrederea in oameni :,,sa nu ajungi ca
maica-ta care totdeauna a fost prea credula”.

Absolventa de ASE se casatoreste cu un coleg de facultate , caruia nu-i contesta niciodata


deciziile ,,ca sa nu ajunga ca mama”.

III. Descrierea succinta a componentelor psihologice

Nivel Subiectiv/Emotional(inclusiv Satisfactia/Calitatea vietii)

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

EMAS- T

PF=56EMAS –P-

ES=54

EMAS-P-PF =57

EMAS-P-RZ =56
Scalele Endler de Evaluare
SAS-T SE=54
Dispozitia anxioasa Multidimensională aAnxietăţii

(EMAS)
SAS-T-ADP=62

SAS-T-ES=67

SAS-P-AD =56

SAS-P-ES =63

SAS-P-A =59

Scala Hamilton de evaluare a


30
anxietatii

Scala de severitate a Tulburarii de


14
panica

Trairi emotionale Scala de atitudini si convingeri 123


(ABS II)

Chestionarul de acceptare

Acceptarea neconditionata a propriei persoane neconditionata a propriei 78

persoane.(USAQ)

Nivel cognitiv

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

Atentie diminuata, dificultati de

Atentia si concentrarea Interviu concentrare (nu mai poate lectura

nici macar o revista)

Capacitatea de verbalizare Interviu Exprimare verbala dificila

Ganduri automate”am sa fac


– Interviu– Chestionarul
gandirea infarct”,”am sa lesin”, ‘am sa
gandurilor automate
mor”43

Nivel comportamental

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

-evitarea interactiunii cu fosti

prieteni si cunoscuti;– nu doarme

Comportamentul Interviul clinic singura, de teama sa nu aiba cine

sa-i ofere un prim ajutor in caz de

atac de atac de panica


Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat

Simptome fiziologice : palpitatii, tahicardie, tremuraturi, transpiratii,

senzatie de sufocare, dureri in piept, greata si dureri abdominale, Interviu

senzatii de ameteala si lesin, dificultati respiratorii, frisoane .

Nivel de personalitate si Mecanisme Defensive / Adaptare

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

Scala Cautare impulsiva de

senzatii= 41Scala Anxietate = 55

(peste media populatiei)

Scala Agresivitate =47 (sub media

personalitatea Chestionar ZKPQ populatiei)

Scala Activitate = 30 (sub media

populatiei)

Scala Sociabilitate= 61

Deprivare emot. = 7 (prag

7)Abandon=14 (prag8)
Chestionarul schemelor cognitive
Neincredere/Abuz = 16 (prag 11)
(YSQ-S3)

Izolare sociala = 12(barem 8)


Defect/rusine =7(barem 7)

Esec = 17 (prag 8)

Dependenta =18(prag 9)

Vulnerabilitate la rau si boala

=19 (prag6)

Protectionism/Ego infantil=15(9)

Subjugarea =15 (prag 8)

Auto-sacrificiu =22 (prag 18)

Inhibitie emotionala =17 (prag 10)

Standarde nerealiste =14 ( prag

17)

Revendicare/ Grandomanie=21

(14)

Autocontrol = 17 (prag 12)

Cautarea aprobarii = 55 ( barem

35)

Negativism /Pasivitate= 33( 21)

Penalizarea =33 (prag 36)

Nivel de relationare interpersonala (inclusiv de cuplu, familie, grup etc.)


Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

Relateaza ca sotul este deranjat

de starea ei , cerandu-i sa-si

resolve problemele, pentru ca el

are 2 joburi, munceste destul, nu-i


Calitatea relatiilor interpersonale Anamneza clinica
mai face bine sa-i spuna si

problemele ei.Relatii conflictuale

cu tatal vitreg, reci cu fratele ,

apropiate cu mama.

1. Concluzii (Sumarizarea informatiilor in termini psihologici)

In urma Psihodiagnosticului si Evaluarii formulam urmatoarele concluzii psihologice :

 Interviul clinic structurat (SCID –I) a identificat urmatoarele aspecte:

– atacuri de panica recurente

– teama in legatura cu implicatiile atacului;

– preocupare persistenta in legatura cu faptul de a nu avea atacuri ulterioare;

-simptome ale atacului de panica ce s-au dezvoltat brusc si au atins apogeul in10 minute :

– palpitatii, tremor, scurtare a respiratiei, senzatie de sufocare, discomfort precordial, senzatie


de ameteala, frica de pierdere a controlului, frica de moarte.

 Interviul clinic structurat “SCID II”(pentru tulburările clinice de personalitate de pe axa II a


DSM)- nu a evidenţiat o tulburare de personalitate, întrucât trăsăturile de personalitate nu
întrunesc pragul necesar pentru diagnostic
 Scalele Endler de Evaluare Multidimensională a Anxietăţii (EMAS) indica scoruri peste medie la
scalele EMAS- T PF (Pericol Fizic=56) , EMAS –P-ES (Evaluare sociala=54) , EMAS-P-PF (
scor =57) , EMAS-P-RZ (rutina zilnica scor 56), SAS-T-SE(separare de cei dragi=54),SAS-T-
ADP(aspecte personale despre sine unor prieteni=62), SAS-T-ES (evaluare sociala=67),SAS-P-
AD (dezvaluire personala=56), SAS-P-ES (Evaluare sociala=63), SAS-P-A (perceptia
amenintarii=59)
 Scala Hamilton de evaluare a anxietatii –indica o anxietate severa.
 Scala de severitate a Tulburarii de panica- indica prezenta unei tulburari de panica inregistrand
un scor semnificativ =14
 Scala de atitudini si convingeri II( ABS II) are scor 123, si indica: toleranta scazuta la frustrare
(scor 37), gandire catastrofica (scor 35); credinte irationale de tip’’trebuie” (scor 34);
autodepreciere/ evaluare globala (scor 17) .
 Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei persoane.(USAQ) prin scorul de 78 indica o
persoana cu acceptare neconditionata a propriei persoane scazuta.
 Chestionarul gandurilor automate (scor 43) indica o persoana cu un nivel ridicat al gandurilor
automate disfunctionale /irationale

Chestionarul de personalitate ZKPQ – prin prezenta scorului mare la scala de anxietate indica o
persoana care isi face griji pentru orice, se supara frecvent , nu are incredere in capacitatile
proprii; scorul mic la scala Activitate indica o persoana lipsita de energie , care prefera muncile
de rutina.

Chestionarul schemelor cognitive (YSQ-S3) indica o persoana care considera ca nu i se ofera


sustinerea emotionala si protectia de care are nevoie din partea celorlalti, se considera inselata,
umilita,mintita,diferita de ceilalti de care se izoleaza , se considera incapabila sa-si
indeplineasca responsabilitatile, are o frica exagerata de evenimente sau catastrofe, pe care nu
le poate preveni. Prezinta imaturitate emotionala , se concentreaza pe aspectele negative ale
vietii, minimalizand cele pozitive si are o toleranta scazuta la frustrare .

Profil psihologic

Subiectul este o persoana anxioasă, care isi face griji pentru orice, se supara frecvent, nu are
incredere în capacitatile proprii, este lipsită de energie şi preferă muncile de rutină, pentru că
sarcinile noi sau ambigue îi provoacă disconfort, iar gândurile iraţionale în legătură cu acestea,
îi dau o stare ne nesiguranţă.

Are o nevoie exagerată de susţinere, recunoaştere şi atenţie din partea celorlalţi, cu o senzaţie
constantă de neputinţă, autodepreciere, convinsă că fără ajutorul celor apropiaţi nu-şi poate
îndeplini responsabilităţile. De aceea se supune controlului excesiv al acestora, şi este fixată
excesiv pe satisfacerea nevoilor celor din jur, în detrimentul propriilor nevoi pentru a menţine
relaţiile şi a fi sigură că nu va fi abandonată la nevoie.

Relaţia emoţională şi de apropiere exagerată faţă de persoanele relevante, îi împiedică


dezvoltarea propriei identităţi individuale şi sociale.

Pentru a evita dezaprobarea celorlalţi, îşi înhibă acţiunile, sentimentele şi comunicarea, deşi se
simte diferită de aceştia şi este convinsă că ar merita privilegii speciale. Are dificultăţi de a se
controla şi disciplina în obţinerea scopurilor, control insuficient al emoţiilor şi impulsurilor,
toleranţă scăzută la frustrare, gândire catastrofică, credinţe iraţionale de tip”trebuie”dorinţă
excesivă de menţinere a confortului, de evitare a situaţiilor neplăcute.

Când lucrurile nu merg bine, se consideră singura vinovată, e nemulţumită că nu a realizat cât
ar fi trebuit, se înfurie, devine intolerantă, nerăbdătoare şi punitivă cu propria-i persoană.
Are o frică exagerată de catastrofe care i se pot întămpla oricând şi pe care nu le poate preveni,
precum şi de boli şi de tulburări emoţionale. Este setată pe aspectele negative ale vieţii, pe
care le conturează excesiv, le subliniază, maximizează, minimalizând evenimentele sau
aspectele pozitive, optimiste, sau plăcute.

Psihodiagnostic

Axa I-Tulburare de panica fara agorafobie .

Factori predispozanti : scheme cognitive disfunctionale , predispozitia de a simti anxietate in


diferite imprejurari , tendinta de a face evaluari absolutiste si rigide ale evenimentelor percepute.

Factori declansatori: stresul provocat de probleme in legatura cu mediul social ( incercarea de


a-si construi o locuinta, imprumuturile de la banca , furtul materialelor, telefoanele de
amenintare) si grupul de suport .(recasatorirea mamei, problemele cu tatal vitreg). Factori de
mentinere: problemele cu tatal vitreg, indiferenta sotului. Pentru a face fata conflictului
emotional ,foloseste ca mecanism de aparare altruismul (dedicarea fata de nevoile copilului).

Axa II- nici un diagnostic

Axa III- nici un diagnostic

Axa IV-Probleme psihosociale si de mediu : probleme cu grupul de suport; probleme in legatura


cu mediul social .

Axa V- EGF= 60 (dificultăţi în funcţionarea socială şi profesională).

Diagnostic diferential

Atacurile de panica nu sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei substante, unei conditii
medicale generale sau altei tulburari mentale.

Recomandari:

1) consultatie psihiatrica pentru stabilirea medicatiei corespunzatoare ;

2). Interventie psihologica, avand ca obiective:

– reducerea gradului de disonanta cognitiva si afectiva prin explicarea anxietatii si atacurilor de


panica ;

– modificarea cognitiilor negative si a gandurilor automate negative, precum si a unor


comportamente si moduri de gandire.( oprirea interpretarilor catastrofizante ale unor simptome
somatice si obisnuirea sa tolereze simptomele considerate nepericuloase).
– furnizarea unor instrumente si strategii de lupta impotriva atacurilor de panica;

– ameliorarea imaginii de sine si cresterea increderii in sine .

– consiliere familiala pentru a constientiza familia de problemele cu care se confrunta clienta si


a se constitui intr-un suport afectiv al acesteia , precum si a acorda sprijinul necesar familiei
care se confrunta cu aceasta problema .

Report this ad

Report this ad