Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
comportamentala
Stresul cu care ne confruntam in viata de zi cu zi, situatiile negative, instabilitatea financiara si cea
emotionala declanseaza aparitia atacului de panica si il transforma in cel mai aprig dusman al
psihicului. Atacul de panica este o stare brusca si intensa de teama.
1 din 5 persoane experimenteaza cel putin un atac de panica de-a lungul vietii
Simptomele apar brusc, surprinzator si intensitatea maxima dureaza in jur de 10 minute. In timp ce
majoritatea simptomelor dispar in 30 minute, altele au nevoie de o ora sa dispara complet.
Simptome
II. Situational - se instaleaza in urma unor circumstante, intr- un anumit context si poate
fi recunoscut.
Cauze: Atacurile de panica au la baza frica de moarte, care poate fi declansata la un moment
dat de diversi factori psihici sau care tin de mediul inconjurator. Apar de multe ori in perioade
foarte stresante, de instabilitate sau atunci cand ne simtim neajutorati sau nu detinem controlul
asupra situatiilor importante din viata noastra, cand trecem prin schimbari majore sau in urma
unui eveniment traumatic. Poate exista si o predispozitie ereditara catre atacurile de panica,
atunci cand avem in familie astfel de cazuri.
Istoricul cazului
L.S. are 45 ani, este inginer, tatal unui copil, locuieste impreuna cu acesta si sotia si lucreaza
in cadrul armatei, ca inginer informatician.
D. IPOTEZA DE LUCRU
L. A dezvoltat atacurile de panica si anxietatea generalizata deoarece credintele sale centrale
(factorii predispozanti) l-au facut sa interpreteze o gama larga de situatii (factorii declansatori)
ca fiind amenintatoare. Astfel, la serviciu, conceptia sa ca daca nu face totul perfect nu este
bine", conducea la ganduri negative automate: sunt un ratat si nu merit locul asta de munca".
Aceste ganduri irationale duceau la aparitia atacurilor de panica.
INTERVENTIA PSIHOTERAPEUTICA
SEDINTA 1
6. I se explica de asemenea pacientului ca un adult tanar poate suporta un puls de pana la 240
batai/minut fara a i se intampla nimic.
11. Sedinta se incheie cu tehnici de relaxare dupa metoda Jacobson si trainingul autogen al lui
Schultz, in care s-a introdus si o relaxare profunda, cu sugestii adresate direct simptomelor
atacurilor de panica.
SEDINTA 2
1. I se explica pacientului interpretarea chestionarelor completate in ultimele sedinte si se
discuta simptomele la care a obtinut scoruri mari.
2. Clientul relateaza alte atacuri de panica si gandurile automate asociate acestora, anume ca
va face un atac de cord si va muri. Lui L. i se cere sa evalueze problema pe o scala de la 0 la
100. El sustine ca crede in gandul respectiv in proportie de 75%.
4. Clientul este intrebat cum ar arata viata lui fara aceste atacuri de panica. El raspunde: As fi
din nou eu cel dinainte si m-as bucura de viata si as stii sa fiu altfel si la serviciu".
5. Clientul este solicitat sa gaseasca argumente care sa arate ca viata lui nu este chiar atat de
rea in momentul de fata.
MODELUL JURNALULUI.
JURNALUL ATACURILOR DE PANICA
SEDINTA 4
1. Se verifica tema pentru acasa, discutandu-se pe rand toate situatiile generatoare de
anxietate.
2. Dintre acestea, cea care ii produce in mod constant anxietate pacientului este Cand intra
seful in birou si intreaba cum merg lucrurile. Eu ma fastacesc si nu stiu ce sa mai spun."
3. Este clar ca trebuie intervenit cu un training de asertivitate in sedintele urmatoare.
4. Am explorat impreuna cu pacientul strategii de a controla simptomele anxietatii pentru a
preveni escaladarea lor cum ar fi distragerea gandurilor.
5. Clientul este rugat sa evalueze aceasta temere pe o scala de la 0 la 100, iar el spune 95%.
6. Sunt combatute pe rand toate gandurile negative care ii creeaza clientului sentimentele de
ingrijorare si este invatat sa le inlocuiasca cu alte ganduri rationale.
7. Se practica o relaxare profunda, in care clientul este solicitat sa retraiasca scena in care
seful intra in birou si il intreaba cum mai merg lucrurile. Pentru inceput, apar evident
sentimente de panica, dar sub controlul terapeutului pacientul se linisteste si reuseste sa
termine sarcina plasata.
8. Pacientul este intrebat cat ii mai este acum teama de aceasta situatie si spune 60%.
9. Clientul invata respiratia abdominala in patru pasi pe care sa o foloseasca alternativ cu
respiratia normala in momentul aparitiei unui atac de panica.
10. Sedinta se incheie cu un exercitiu de relaxare.
SEDINTELE 5- 6- 7- 8
TRAINING DE ASERTIVITATE
1. Se defineste conceptul de asertivitate"
2. I se cere pacientului sa alcatuiasca o lista cu situatii non-asertive si asertive, pe care le
comenteaza impreuna cu terapeutul si identifica ce i se potriveste mai bine siesi. L. descopera
ca are un grad inalt de submisivitate, dar si momente de agresivitate mai ales in familie, unde
se simte mai in siguranta.
3. I se da ca tema pacientului sa scrie o scrisoare persoanei cu care a fost cel mai putin
asertiva in ultima perioada si L. alege sa ii scrie o scrisoare sefului lui.
4. Scrisoarea va fi pusa in scena la urmatoarea sedinta de terapie sub forma jocului de rol,
terapeutul jucand rolul sefului. Dupa terminarea jocului de rol, fiecare spune cum s-a simtit in
postura respectiva.
5. De asemenea, intr-o sedinta viitoare, L. trebuie sa identifice situatii in care nu a fost
complet asertiv sau deloc asertiv si sa remedieze situatia devenind cat mai asertiv.
6. Acest demers s-a extins pe doua sedinte.
7. Fiecare sedinta s-a finalizat cu o scurta repriza de relaxare.
8. In a patra sedinta, L. primeste tema de a fi cat mai asertiv cu seful lui
SEDINTA 9
1. Se verifica tema pentru acasa.
2. L. A asteptat intrarea in birou a sefului lui si momentul cand acesta l-a intrebat cum mai
merg lucrurile Prost, ca de obicei, nu?". La simtirea aparitiei semnalelor de panica, a folosit
tehnicile invatate in sedinta 1. I-a explicat cat mai asertiv sefului ca treburile nu merg deloc
prost si ca poate raporta o situatie buna a lucrarilor, dupa care s-au cufundat in analiza
planurilor. L. spune ca seful s-a aratat cam mirat la inceput si crede despre sine ca a fost totusi
putin agresiv.
3. Spune ca stie acum ca palpitatiile, sufocarea si senzatia de nod in gat nu au o cauza
fiziologica.
4. Este mirat ca isi facea atatea griji degeaba"
5. Intrebat acum cum se simte in situatia respectiva, el spune ca anxietatea sa se situeaza pe la
15-20%.
6. Sedinta se incheie cu un exercitiu de relaxare.
7. Jurnalul atacurilor de panica ramane ca tema pentru data viitoare.
SEDINTELE 10 - 11
1. Clientul vine in terapie mai increzator in sine.
2. Si-a schimbat vestimentatia, a renunta la hainele de culoare inchisa, figura lui nu mai este
crispata.
3. Clientul isi manifesta increderea in tehnica terapeutica.
4. L. Anunta ca peste doua zile va avea un examen pentru masterat, dar nu se simte deloc
angoasat in legatura cu aceasta.
5. Pacientul este pregatit psihologic pentru situatia de examen.
6. Se termina sedintele cu cate o tehnica de relaxare.
SEDINTELE 12 -13-14
1. Senzatia de neliniste a scazut foarte mult odata cu scaderea ca numar si intensitate a
atacurilor de panica (acest lucru se poate observa din jurnalul atacurilor de panica).
2. L. A trecut examenul cu nota 8 si este foarte multumit. Stie ca poate mai mult, dar cea mai
mare realizare a fost ca a reusit sa-si controleze nelinistea,
3. Sustine ca au trecut foarte multi ani de cand nu s-a mai simtit asa de bine, fara anxietate.
4. In urma reevaluarii problemei pe o scala de la 0 la 100, problema se situeaza la nivelul 12.
5. S-a pus accentul pe atitudinea pozitiva fata de viitor si pe implicarea activa in viata sociala,
precum si pe contraargumentarea gandurilor negative automate si inlocuirea acestora cu altele
mai rationale.
6. Sedintele se incheie cu o tehnica de relaxare.
7. In ultimele sedinte, accentul a fost pus pe evaluarea rezultatelor terapiei, atat de client, cat
si de terapeut.
8. T: Ce s-a schimbat in comportamentul tau?"
L: M-am schimbat mult, acum pot sa rad linistit fara sa ma gandesc ca dupa ras vine plansul.
Pot sa ies in oras cand vreau, si pot sa ma simt bine fara sa am sentimente de neliniste. Acum
pot avea incredere in mine".
T: Am incredere in tine ca de acum incolo vei reusi ceea ce ti-ai propus si ca vei stii sa
depasesti nemultumirile si nelinistile".
9. Demersul terapeutic se incheie cu asumarea responsabilitatii pentru client pentru
mentinerea castigurilor obtinute de pe urma procesului terapeutic si cu programarea unei a 15-
a sedinte de evaluare peste o luna.
10. Sedintele se incheie cu cate o tehnica de relaxare.