Cabinet individual de Psihologie-Ciuperca M.

Niculina
STR. NICOLAE ONCESCU NR.4 , BLOC 100 SC.1 ET.2 AP. 14
C.I. Colegiul Psihologilor 10B0706
C.I.F. 236 10 393

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SI EVALUARE CLINICA

(Tulburare de panica fara agorafobie)
I . Informatii despre client :
A. C. Are 28 de ani, nationalitate romana, locuieste in Bucuresti impreuna cu
sotul, fetita de 1 an si 10 luni , fratele si parintii ( mama si tatal vitreg).
Are studii superioare economice. In prezent este in concediu pentru cresterea
copilului.
II. Obiectivul Psihodiagnosticului si Evaluarii :

Psihodiagnosticul si Evaluarea are ca scop identificarea starilor psihologice de

sanatate si boala si a mecanismelor psihologice de etiopatogeneza si sanogeneza .
D-na A .C. , s-a prezentat la cabinetul psihologic pentru evaluare si interventie
psihologica la recomandarea medicului de familie, dupa numeroase controale
medicale(medic de familie, endocrinologie, cardiologie) si mai multe medicamente
administrate fara efect in decurs de 8 luni de zile.
Acuze principale:
- aparitia brusca de ameteli, lipsa de aer, senzatie de lesin, dureri in
piept,transpiratii reci, dureri abdominale ,palpitatii insotite de frica intensa, frica de
moarte .
Evaluarea psihologica s-a realizat prin intermediul Interviului clinic structurat (SCID
I), Interviului clinic structurat SCID II(pentru tulburrile clinice de personalitate

de pe axa II a DSM) Scalele Endler de Evaluare Multidimensionala a Anxietatii (EMAS),

Scala de severitate a Tulburarii de panica, Scala de atitudini si convingeri (ABSII),
Chestionarul gandurilor automate, Scala Hamilton de evaluare a anxietatii, Chestionarul

de acceptare neconditionata a propriei persoane.(USAQ), Chestionar ZKPQ, Chestionarul

schemelor cognitive (YSQ-S3).

Istoricul tulburarii prezente.
Din relatarile clientei reiese ca problemele ei au debutat dupa o perioada mai
stresanta, in care la oboseala cauzata dupa nopti nedormite din cauza copilului (avea
copil de 10 luni) s-a adaugat stresul provocat de incercarea de a-si construi o locuinta .
In urma cu un an , hotaraste de comun acord cu sotul sa construiasca o casa la
cateva strazi de parintii ei , intrucat spatiul locuibil in prezent le este insuficient
(locuiesc intr-o camera impreuna cu copilul), in plus sunt tot timpul deranjati de
comportamentul tatalui vitreg , care obisnuieste sa bea si la fiecare betie se manifesta
agresiv.
Fac imprumut in banca , cumpara materiale pentru casa , incep constructia, dar
materialele sunt furate . Cumpara alte materiale, dar incep sa primeasca amenintari
telefonice, ca daca vor incerca sa construiasca in continuare le vor fi furate si acelea .
Primul atac de panica il face la 4 luni de la telefoanele de amenintare ,cand avea
impresia ca se terminase totul si nu mai sunt motive de ingrijorare. Noaptea , fara un
motiv aparent, s-a trezit cu o frica intensa , cu palpitatii, lipsa de aer, transpiratii,
tremuraturi si a avut senzatia ca va muri . Apoi, la intervale de o luna atacurile au
revenit cu o intensitate mai mica , ultimul atac s-a manifestat agresiv , iar teama de a
se repeta , a facut-o sa ceara ajutor.
Istoric medical
Clienta a solicitat mai multe controale medicale (medic de familie,
endocrinologie, cardiologie) in urma carora a primit confirmarea faptului ca nu are o
problema medicala si i s-a recomandat consultarea unui psiholog si a unui psihiatru .
Istoric psihiatric:
Nu a urmat niciodata o medicatie anxiolitica . In urma cu 3 luni i s-a recomandat
Stimoloton si Laxotanil , pe care a refuzat sa le ia, sperand ca-i va trece fara
medicamente.
Antecedente heredo- colaterale`

Din relatarile ei reiese ca mama a avut atacuri de panica , pe care le-a rezolvat cu greu
dupa indelungi tratamente anxiolitice.

Istoric personal
Pana la 4-5 ani locuieste cu mama si tatal sau intr-o atmosfera neconflictuala .
Dupa aceasta varsta, tatal isi gaseste o amanta , o alunga pe mama din casa si -i
opreste copilul. Mama vitrega o agresa fizic si verbal in lipsa tatalui,uneori ajungand
sa doarma prin vecini, pana este incredintata legal mamei . Sufera ca nu-si poate
vedea tatal, care , datorita ,,intrigantei se indeparteaza de ea. Se consoleaza cu vizita
la surorile acestuia, care suferisera acelasi tratament ca si ea.
La scoala se straduieste ,,sa fie cea mai buna, fiind indrumata de bunica , ,,o
femeie ordonata, organizata, care o indemna sa invete,,sa ajunga cineva in viata, sa
isi ierte mama vitrega si pe tatal sau si sa-i apropie prin comportamentul sau . Ii
reproseaza bunicii ca era prea protectoare, ii controla fiecare gest, fiecare miscare, ii
insufla neincrederea in oameni :,,sa nu ajungi ca maica-ta care totdeauna a fost prea
credula.
Absolventa de ASE se casatoreste cu un coleg de facultate , caruia nu-i contesta
niciodata deciziile ,,ca sa nu ajunga ca mama.
III. Descrierea succinta a componentelor psihologice
Nivel Subiectiv/Emotional(inclusiv Satisfactia/Calitatea vietii)
Ce s-a evaluat
Dispozitia anxioasa

Cu ce s-a evaluat

Scoruri

Scalele Endler de Evaluare

EMAS- T PF=56

Multidimensional a

EMAS P-ES=54

Anxietii (EMAS)

EMAS-P-PF =57
EMAS-P-RZ =56
SAS-T SE=54
SAS-T-ADP=62
SAS-T-ES=67
SAS-P-AD =56
SAS-P-ES =63
SAS-P-A =59

Scala Hamilton de evaluare a

30

anxietatii
Scala de severitate a Tulburarii

14

de panica
Trairi emotionale

Scala de atitudini si convingeri

123

(ABS II)
Acceptarea neconditionata a propriei

Chestionarul de acceptare

persoane

neconditionata a propriei

78

persoane.(USAQ)

Nivel cognitiv
Ce s-a evaluat

Cu ce s-a evaluat

Scoruri
Atentie diminuata,

Atentia si concentrarea

Interviu

dificultati de concentrare (nu

mai poate lectura nici macar o
revista)

Capacitatea de verbalizare

Interviu

Exprimare verbala dificila

gandirea

- Interviu

Ganduri automateam sa fac

infarct,am sa lesin, am sa
mor

- Chestionarul gandurilor
automate

43

Nivel comportamental
Ce s-a evaluat

Cu ce s-a evaluat

Comportamentul

Interviul clinic

Scoruri
-evitarea interactiunii cu fosti
prieteni si cunoscuti;
- nu doarme singura, de
teama sa nu aiba cine sa-i
ofere un prim ajutor in caz de
atac de atac de panica

Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat

Cu ce s-a evaluat

Simptome fiziologice : palpitatii, tahicardie,

Interviu

tremuraturi, transpiratii, senzatie de sufocare, dureri in

piept, greata si dureri abdominale, senzatii de ameteala si
lesin, dificultati respiratorii, frisoane .

Nivel de personalitate si Mecanisme Defensive / Adaptare

Ce s-a evaluat

Cu ce s-a evaluat

personalitatea

Chestionar ZKPQ

Scoruri
Scala Cautare impulsiva de
senzatii= 41
Scala Anxietate = 55 (peste
media populatiei)
Scala Agresivitate =47 (sub
media populatiei)
Scala Activitate = 30 (sub
media populatiei)
Scala Sociabilitate= 61

Chestionarul schemelor

Deprivare emot. = 7 (prag 7)

cognitive (YSQ-S3)

Abandon=14 (prag8)
Neincredere/Abuz = 16 (prag 11)
Izolare sociala = 12(barem 8)
Defect/rusine =7(barem 7)
Esec = 17 (prag 8)
Dependenta =18(prag 9)
Vulnerabilitate la rau si boala =19
(prag6)
Protectionism/Ego infantil=15(9)
Subjugarea =15 (prag 8)

Auto-sacrificiu =22 (prag 18)

Inhibitie emotionala =17 (prag 10)
Standarde nerealiste =14 ( prag 17)
Revendicare/ Grandomanie=21 (14)
Autocontrol = 17 (prag 12)
Cautarea aprobarii = 55 ( barem 35)
Negativism /Pasivitate= 33( 21)
Penalizarea =33 (prag 36)

Nivel de relationare interpersonala (inclusiv de cuplu, familie, grup etc.)

Ce s-a evaluat

Cu ce s-a evaluat

Calitatea relatiilor

Anamneza clinica

interpersonale

Scoruri
Relateaza ca sotul este deranjat
de starea ei , cerandu-i sa-si
resolve problemele, pentru ca el
are 2 joburi, munceste destul,
nu-i mai face bine sa-i spuna si
problemele ei.
Relatii conflictuale cu
tatal vitreg, reci cu fratele ,
apropiate cu mama.

IV. Concluzii (Sumarizarea informatiilor in termini psihologici)

In urma Psihodiagnosticului si Evaluarii formulam urmatoarele concluzii
psihologice :
Interviul

clinic structurat (SCID I) a identificat urmatoarele aspecte:

- atacuri de panica recurente

- teama in legatura cu implicatiile atacului;
- preocupare persistenta in legatura cu faptul de a nu avea atacuri ulterioare;

-simptome ale atacului de panica ce s-au dezvoltat brusc si au atins apogeul in10
minute :
- palpitatii, tremor, scurtare a respiratiei, senzatie de sufocare, discomfort
precordial, senzatie de ameteala, frica de pierdere a controlului, frica de moarte.
Interviul clinic structurat SCID II(pentru tulburrile clinice de
personalitate de pe axa II a DSM)- nu a evideniat o tulburare de personalitate,
ntruct trsturile de personalitate nu ntrunesc pragul necesar pentru diagnostic
Scalele

Endler de Evaluare Multidimensional a Anxietii (EMAS) indica

scoruri peste medie la scalele EMAS- T PF (Pericol Fizic=56) , EMAS P-ES

(Evaluare sociala=54) , EMAS-P-PF ( scor =57) , EMAS-P-RZ (rutina zilnica scor
56), SAS-T-SE(separare de cei dragi=54),SAS-T-ADP(aspecte personale despre sine
unor prieteni=62), SAS-T-ES (evaluare sociala=67),SAS-P-AD (dezvaluire
personala=56), SAS-P-ES (Evaluare sociala=63), SAS-P-A (perceptia
amenintarii=59)
Scala Hamilton de evaluare a anxietatii indica o anxietate severa.
Scala de severitate a Tulburarii de panica- indica prezenta unei tulburari de panica
inregistrand un scor semnificativ =14

Scala de atitudini si convingeri II( ABS II) are scor 123, si indica: toleranta
scazuta la frustrare (scor 37), gandire catastrofica (scor 35); credinte irationale de
tiptrebuie (scor 34); autodepreciere/ evaluare globala (scor 17) .
Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei persoane.(USAQ) prin
scorul de 78 indica o persoana cu acceptare neconditionata a propriei persoane
scazuta.
Chestionarul gandurilor automate (scor 43) indica o persoana cu un nivel
ridicat al gandurilor automate disfunctionale /irationale
Chestionarul de personalitate ZKPQ prin prezenta scorului mare la scala de
anxietate indica o persoana care isi face griji pentru orice, se supara frecvent , nu are
incredere in capacitatile proprii; scorul mic la scala Activitate indica o persoana lipsita
de energie , care prefera muncile de rutina.

Chestionarul schemelor cognitive (YSQ-S3) indica o persoana care considera ca

nu i se ofera sustinerea emotionala si protectia de care are nevoie din partea celorlalti,
se considera inselata, umilita,mintita,diferita de ceilalti de care se izoleaza , se
considera incapabila sa-si indeplineasca responsabilitatile, are o frica exagerata de
evenimente sau catastrofe, pe care nu le poate preveni. Prezinta imaturitate
emotionala , se concentreaza pe aspectele negative ale vietii, minimalizand cele
pozitive si are o toleranta scazuta la frustrare .

Profil psihologic
Subiectul este o persoana anxioas, care isi face griji pentru orice, se supara
frecvent, nu are incredere n capacitatile proprii, este lipsit de energie i prefer
muncile de rutin, pentru c sarcinile noi sau ambigue i provoac disconfort, iar
gndurile iraionale n legtur cu acestea, i dau o stare ne nesiguran.
Are o nevoie exagerat de susinere, recunoatere i atenie din partea celorlali,
cu o senzaie constant de neputin, autodepreciere, convins c fr ajutorul celor
apropiai nu-i poate ndeplini responsabilitile. De aceea se supune controlului
excesiv al acestora, i este fixat excesiv pe satisfacerea nevoilor celor din jur, n
detrimentul propriilor nevoi pentru a menine relaiile i a fi sigur c nu va fi
abandonat la nevoie.
Relaia emoional i de apropiere exagerat fa de persoanele relevante, i
mpiedic dezvoltarea propriei identiti individuale i sociale.
Pentru a evita dezaprobarea celorlali, i nhib aciunile, sentimentele i
comunicarea, dei se simte diferit de acetia i este convins c ar merita privilegii
speciale. Are dificulti de a se controla i disciplina n obinerea scopurilor, control
insuficient al emoiilor i impulsurilor, toleran sczut la frustrare, gndire
catastrofic, credine iraionale de tiptrebuiedorin excesiv de meninere a
confortului, de evitare a situaiilor neplcute.
Cnd lucrurile nu merg bine, se consider singura vinovat, e nemulumit c nu
a realizat ct ar fi trebuit, se nfurie, devine intolerant, nerbdtoare i punitiv cu
propria-i persoan.

Are o fric exagerat de catastrofe care i se pot ntmpla oricnd i pe care nu le

poate preveni, precum i de boli i de tulburri emoionale. Este setat pe aspectele
negative ale vieii, pe care le contureaz excesiv, le subliniaz, maximizeaz,
minimaliznd evenimentele sau aspectele pozitive, optimiste, sau plcute.

Psihodiagnostic
Axa I-Tulburare de panica fara agorafobie .
Factori predispozanti : scheme cognitive disfunctionale , predispozitia de a simti
anxietate in diferite imprejurari , tendinta de a face evaluari absolutiste si rigide ale
evenimentelor percepute.
Factori declansatori: stresul provocat de probleme in legatura cu mediul social
( incercarea de a-si construi o locuinta, imprumuturile de la banca , furtul materialelor,
telefoanele de amenintare) si grupul de suport .(recasatorirea mamei, problemele cu tatal
vitreg). Factori de mentinere: problemele cu tatal vitreg, indiferenta sotului. Pentru a face fata
conflictului emotional ,foloseste ca mecanism de aparare altruismul (dedicarea fata de nevoile
copilului).
Axa II- nici un diagnostic
Axa III- nici un diagnostic
Axa IV-Probleme psihosociale si de mediu : probleme cu grupul de suport; probleme in
legatura cu mediul social .
Axa V- EGF= 60 (dificulti n funcionarea social i profesional).

Diagnostic diferential
Atacurile de panica nu sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei
substante, unei conditii medicale generale sau altei tulburari mentale.
Recomandari:
1) consultatie psihiatrica pentru stabilirea medicatiei corespunzatoare ;
2). Interventie psihologica, avand ca obiective:

- reducerea gradului de disonanta cognitiva si afectiva prin explicarea anxietatii

si atacurilor de panica ;
- modificarea cognitiilor negative si a gandurilor automate negative, precum si a
unor comportamente si moduri de gandire.( oprirea interpretarilor catastrofizante ale
unor simptome somatice si obisnuirea sa tolereze simptomele considerate
nepericuloase).
- furnizarea unor instrumente si strategii de lupta impotriva atacurilor de panica;
- ameliorarea imaginii de sine si cresterea increderii in sine .
- consiliere familiala pentru a constientiza familia de problemele cu care se
confrunta clienta si a se constitui intr-un suport afectiv al acesteia , precum si a acorda
sprijinul necesar familiei care se confrunta cu aceasta problema .
Niculina Ciuperc, psiholog clinician specialist

10