UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI BRAŞOV

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT
PSIHOLOGIE CLINICA SI INTERVENTIE PSIHOLOGICA

RAPORT PRACTICA PROFESIONALA

TITULAR DISCIPLINA:
Lector univ. Dr. CĂTĂLIN GHERASIM

Masterand an I:
Alexandra Elena Lungu

Brașov 2019

1
 CUPRINS

I. Prezentare generală pag.3

II. Servicii și compartimente funcționale pag.4
III. Secția Oncologie medicală pag.5
IV. Activitatea desfășurată pe perioada activității de practică pag.6
V. Raport psihologic Subiect 1 pag.7
VI. Raport psihologic Subiect II pag.11
VII. Raport psihologic Subiect III pag.14
VIII. Concluzii pag.16
IX. Bibliografie pag.17

2
 I.Prezentare generală

Spitalul Județean de Urgență Bistrița este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu
personalitate juridică care asigură următoarele servicii medicale: preventive, curative, de
recuperare și paleative, precum și de îngrijire în caz de graviditate și maternitate și a nou-
născutului.
Spitalul asigură condiții de investigații medicale, tratament, cazare, igienă, alimentație și de
prevenire a infecțiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului
sănătății.

Datele de autentificare ale unității

1. Denumirea: Spitalul Județean de Urgență
2. Statut juridic: Instituție Publică
3. Actul de înființare: Decizia nr.15/09/2000 emisa DSP Bistrița-Năsăud
4. Manager: Ec. Gabriel Lazany
5. Adresa: Bistrița, Str. General Grigore Bălan, nr. 43, tel/fax: 0263231404

Misiune
Spitalul Județean de Urgență Bistrița este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică,
cu personalitate juridică care asigură următoarele servicii medicale: preventive, curative, de
recuperare și paleative, precum și de îngrijire în caz de graviditate și maternitate și a nou-
născutului.
În spital se desfășoară activități de învățământ medico-farmaceutic, universitar și postuniver-
sitar, postliceal și de cercetare științifică medicală.
Misiunea noastră este asigurarea condițiilor optime de investigații medicale, tratament, cazare,
igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin
ordin al ministrului sănătății publice.

Viziune
Viziunea echipei de conducere a Spitalului Județean de Urgență Bistrița este perfecționarea și
diversificarea continuă a calității serviciilor de sănătate prin asigurarea unui personal medio-
sanitar competent, a unei baze tehnico-materiale moderne și standardizate, metode de trata-
ment și medicație corespunzătoare și condiții hoteliere de calitate.

3
 II.Servicii si compartimente funcționale

Domeniul de specialitate: Ocrotirea sănătății

Spitalul Județean de Urgență Bistrița are un număr total de 997 paturi spitalizare continuă, 13
paturi UPU și 38 spitalizare de zi, dispuse în cinci complexe de clădiri: (str. G-ral Grigore
Bălan, nr. 43 construit în 1972; str. Ghinzii, nr. 11, construit în 1890; str. Independenței, nr. 30,
construit în 1885; str. Someșului, nr. 2; str. Alba –Iulia, nr. 7, construit în 1885), şi un
Ambulatoriu integrat construit în 1968. În plus, în structura Spitalului Județean mai intră: Sediul
administrativ (Aleea Basmului, nr.2); Cabinetele de medicină sportivă.
Din punct de vedere al activității, Spitalul Județean de Urgență Bistrița asigură asistență
medicală pentru afecțiuni acute (medicale și chirurgicale), cronice, spitalizare de zi.
În structura Spitalului Județean de Urgență mai intră:
• Farmacii
• Blocurile operatorii
• Sterilizare
• Laboratoare (de analize medicale, radiologie și imagistică, anatomie patologică, explorări
funcționale, de recuperarea, medicină fizică și balneologie)
• Serviciul de medicină legală
• Centrul de sănătate mintală
• Compartiment de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale
• Centrul Județean de planificare familială
• Dispensar TBC
• Cabinete medicale ( diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, oncologie medicală,
medicina muncii, medicină sportivă, boli infecțioase, stomatologie)
• Compartimente ( de asistență socială, de endoscopie)
• Aparatul funcțional
Serviciile medicale furnizate de Ambulatoriu integrat cuprind: consultații, investigații,
stabilirea diagnosticului, tratament medical și/sau chirurgical, îngrijiri, recuperare,
medicamente și materiale sanitare și proteze.
Ambulatoriul integrat al spitalului cuprinde:
• 20 cabinete medicale
• Laboratoare (de analize medicale, radiologie și imagistică, anatomie patologică, explorări
funcționale, de recuperarea, medicină fizică și balneologie)
• Compartiment de audiologie

4
 • Fișier
• Săli de tratament
• Sterilizare
ECHIPA MANAGERIALA
Manager-Ec. Lazany Gabriel
Dir. Financiar contabil – Ec. Pop Carmen Mirela
Dir. Medical – Dr. Deak Maria Gabriela
Dir. Îngrijiri – As. Princ. Remes Gabriela Antoneta
Dir. Administrativ – Ec. Szekely Paul Gabriel
Șef Serv. RUNOS – Cons. Petras Georgeta Sanda

III.Secția oncologie medicala

Locație: Str. Alba Iulia, nr. 7
Telefon: 0263 233756 / 0735 401683 / Fax: 0263 239277

Șef de Secție interimar Oncologie – Dr. Miron Geanina Daniela

Psiholog clinician specialist – Drăgănescu Curea Mariana Loredana
Dotare

• 40 de paturi din care:

• 5 paturi — compartiment hematologie
• 5 paturi — compartiment îngrijiri paleative
• spitalizare de zi — 10 paturi
• hota preparare citostatice
• glucometre (ACCU-CHECK)
• aspiratoare chirurgicale
• stație centrala de oxigen
• monitoare EKG monitor puls, SatO2, TA. (NIHON KOHDEN, SPACELABS)
• electrocardiografe (BTL 08 LT)
• injectomate (HITECHS PRO SP-12S — Lithuania, PILOT A2)
Servicii medicale

• chimioterapie
• hormonoterapie
• recoltare probe biologice

5
• instilații chimioterapice
• alimentație enterala
• terapia durerii
• transfuzii de sânge, ser si masa trombocitara
• posibilitate de defibrilare
• urgente medicale
• pansamente
• asistenta psihologica
• asistenta religioasa
• asistenta sociala

IV.Activitate desfășurata pe perioada stagiului de practica

În perioada 1-30 aprilie 2019 am efectuat practica de specialitate în cadrul Spitalului Județean
de Urgență Bistrița, Secția Oncologie.
Pe toată perioada practicii obiectivul vizat a fost de a intra în contact cu pacienții pentru
a înțelege mai bine natura fiecărei afecțiuni psihologice în parte, alături de boli somatice grave
si tulburări psihosomatice. Mi s-a adus la cunoștința ce presupune un interviu cu pacientul nou
venit pentru internare:
a. De ce a venit la spital?
b. De cât timp au apărut simptomele?
c. Cum au început?
d. Ce evenimente au condus la apariția simptomelor?
e. Au existat alte cazuri in familie ?
f. A mai fost internat la secția Oncologie (istoric – cea mai lunga perioada de bine,
tratament)
g. Antecedente personale patologice
h. Condițiile de viată si de munca (gradul de școlarizare, profesie, pensionare, stare
civila, copii)
i. Comportamente (fumat, consum băuturi alcoolice).

In cazul fiecărui pacient realizam un examen psihologic care trebuie sa cuprindă:

j. Observații fizice: aspect fizic, îmbrăcămintea, respirație, alimentație, limbajul,
mimica, contactul psihic, contactul vizual, orientarea temporo-spatiala s.a.

6
 k. Percepția: halucinații, iluzii, pseudo halucinații
l. Atenția: spontana, voluntara
m. Memoria: de scurta durata si de lunga durata
n. Gândirea: ritmul si fluxul ideativ, conținutul gândirii, tipul de idei, asociații
logice, inteligenta, capacitatea de abstractizare
o. Probleme practice
p. Probleme de familie
q. Probleme emoționale
r. Probleme spirituale

Pe parcursul întâlnirilor ne-au fost prezentați 3 pacienți internați in Spitalul Județean de

Urgenta Bistrița, Secția Oncologie.

V.Raport Psihologic Subiect I

1. Date de identificare ale subiectului:

B.M 48 ani, căsătorită, un fiu 29 ani, o fiică 24 ani, căsătorită, 1 nepot 2 luni, soțul lucrează,
muncitor in fabrică, locuiesc in Bistrița Bârgăului.

2. Întrebarea de referință pentru care se face evaluarea psihologică:

Evaluarea subiectului din punct de vedere psihologic, B.M. internată la Secția Oncologie a
Spitalului Județean Bistrița cu diagnostic Neo gastric neoperabil, Neo colecist cu meta hepatice,
tulburare anxioasă generalizată.

3. Teste administrate:
Pentru stabilirea unui diagnostic au fost administrate următoarele teste:
A. Testul BECK: Un instrument de autoevaluare alcătuit din 21 de itemi, constituiți sub formă
de afirmații ce măsoară severitatea simptomatologiei depresive. Fiecare item este evaluat
în patru grade de severitate, de la 0 (absent), la 3(foarte sever), fiecărui grad corespunzându-i o
întrebare, iar subiectul este invitat să aleagă aceea întrebare a cărui răspuns i se potrivește cel
mai bine.
B. Scala de evaluare a anxietății HAMILTON: Aceasta scală este una din primele
instrumente de măsurare a anxietății și a fost dezvoltată de Hamilton (1959) pentru a evalua
severitatea nevrozei anxioase, diagnostic la moda in acel timp. Ea furnizează o evaluare globală
a anxietății și identifică atât simptome psihice cât și cele somatice. Scala și-a dovedit utilitatea
7
și valoarea de-a lungul timpului și a supraviețuit deși conceptele din categoria tulburărilor
anxioase au evoluat mult de atunci de când scala a fost produsă. Scala nu măsoară o anumite
entitate clinică ci mai degrabă poate fi folosită pentru a detecta simptomele de anxietate sau de
a evalua severitatea lor.
C. Scala de evaluare DASS 21-R: DASS este un set de trei scale de autoevaluare, construite
pentru a evalua stările emoționale negative ale depresiei, ale anxietății și ale stresului. Este
construit pentru a pune accent mai degrabă pe stări decât pe trăsături, evaluând starea curentă
sau modificarea stării de-a lungul timpului (de exemplu în cursul tratamentului), pe cele trei
dimensiuni.

Principala valoare a testului DASS într-un context clinic este de a clarifica natura tulburărilor
emoționale, ca parte componentă a evaluării clinice pe larg, iar principala funcție a
chestionarului este de a evalua severitatea simptomelor centrale ale depresiei, anxietății și
stresului. Trebuie menționat că persoanele cu depresie clinică, anxietate și stres pot să manifeste
si simptome suplimentare, care tind să fie comune pentru două sau pentru toate cele trei condiții,
cum ar fi: somnul, apetitul și tulburările de natură sexuală.
D. Scala HAMILTON de evaluare a depresiei HDSR: Scala Hamilton de evaluare a depresiei
(Hamilton Depression Rating Scale, HDRS - Hamilton, 1960, 1967) este deseori utilizată în
studiile efectuate la persoanele vârstnice, în special ca referință pentru alte instrumente. Această
scală este o măsura a depresiei și cuprinde 17 itemi, cotați pe 3-5 grade și apare ca fiind un bun
indicator al intensității globale a sindromului depresiv, suficient de sensibilă pentru a aprecia
schimbarea sub tratament antidepresiv. Scala include itemi de evaluare a componentelor
cognitive, comportamentale, dar mai ales somatice. Aceasta este o scala în care se iau în
considerație toate observațiile asupra stării curente mentale a pacientului.
E.TERMOMETRUL DISTRESULUI DT- Instrument de screening al distresului emoțional.
F.INTERVIU CLINIC-ANAMNEZĂ: Instrument utilizat pentru adunarea de informații în
procesul de diagnostic.

4. Informații ce țin de istoria personală a cazului:

B.M provine dintr-o familie de țărani. Ea a fost crescută cu afecțiune împreună cu încă trei frați.
A absolvit 10 clase în comuna natală, iar la 19 ani s-a căsătorit și s-a mutat cu soțul în Bistrița
Bârgăului. Părinții nu au acceptat faptul că ea vrea să plece din comuna natală, ea fiind fiica cea
mai mare, și nu au iertat-o niciodată. În 29 de ani de căsnicie nu au vizitat-o niciodată. Fratele
mijlociu Vasile a suferit o operație la inimă la vârsta de 29 de ani si acest lucru a marcat-o și a
suferit mult. Și-a iubit foarte mult șotul, chiar s-a dedicat lui și au avut împreuna doi copii

8
Băiatul este mezinul si este plecat în Anglia cu serviciul. Fiica locuiește cu ea, este căsătorită și
are un băiețel în vârstă de 2 luni. Fiica o ajută foarte mult, mai ales de când a fost diagnosticată
cu cancer. Ea a lucrat in fabrică până în urmă cu trei ani, când a decis să plece în străinătate la
lucru, pentru a strânge mai mulți bani. Acolo a lucrat într-o fabrică de prelucrare fructe și
legume, iar din cauza faptului că nu aveau pauză de masă, obișnuia să consume fructe și legume
congelate. Aceasta a dus la instalarea cancerului. Relația cu soțul a început să se răcească.
Acesta a început să consume alcool și a devenit agresiv verbal. B.M. se simțea singură și a
încercat să ia legătura cu părinții săi. Aceștia au refuzat să vină sa o vadă, până în urmă cu 2
zile, când au vizitat-o la spital, după ce au aflat diagnosticul. Acasă B.M. nu mai face fată, la
îndeplinirea unor activități obișnuite care presupun un efort moderat. In fața problemelor B.M.
s-a închis în sine și a refuzat să răspundă violențelor verbale ale soțului. Se simte nesigură,
lipsită de atracție, nefolositoare, vulnerabilă, neliniștită, are complexe de inferioritate. Simte
lipsa afectivității, este apatică, nimic nu mai prezintă interes. Din punct de vedere somatic are
dureri mari de stomac, lipsă de apetit, amețeli, dureri de cap, tulburări de digestie, grețuri,
probleme cu scaunul.

5.Observaţii relevante din timpul examinării:

B.M. a fost neliniștită și tensionată în timpul evaluării. A repetat ca își dorește să poată mânca,
să nu îi mai fie frică să mănânce. Este îngrijorată pentru fiica ei, pentru că simte că este o povară.
Este neliniștită din cauza viitorului și din cauza evoluției bolii.

6. Rezultatele la testele psihologice:

A. Rezultat Scala BECK
Scor obținut de B.M. - 23 -depresie moderată
B. Rezultat Scala anxietății HAMILTON
Scor obținut de către B.M. este- 2 - anxietate moderată
C. Rezultat Scala de evaluare DASS 21-R:
Depresie moderată z=2,03
Anxietate severă z=2,45
Stres moderat z=1,26
D. Rezultat Scala HAMILTON de evaluare a depresiei HDSR
Depresie moderată – scor 22
E. Rezultat TERMOMETRUL DISTRESULUI DT:
Distres extrem- scor 9

9
7. Interpretarea rezultatelor:
Cele trei instrumente aplicate Scala Beck, Scala Dass 21-R, si Scala Hamilton HDSR scot în
evidentă o tulburare depresivă moderată, caracterizată printr-unul sau mai multe episoade
depresive majore, simptome de depresie (fatigabilitate, lipsa energiei, insomnie, scãderea
concentrării, neîncrederea în sine, neajutorare, lipsa stimei de sine).
Celelalte două instrumente Dass 21-R si scala de evaluare a anxietății Hamilton evidențiază o
tulburare anxioasă moderată spre severă (tulburări ale ritmului cardiac, palpitații, transpirații,
greață, amețeli, atacuri de panică).
F.INTERVIU CLINIC-ANAMNEZĂ
Pe baza informațiilor oferite de către B.M. în urma interviului putem spune că aceasta prezintă
un sentiment de îngrijorare generalizat, cogniții iraționale, stima de sine scăzută, comportament
evitant, apatie, epuizare.

8. Sumarizarea:
În urma realizării testelor mai sus amintite i s-a pus diagnosticul de tulburare depresivă majoră
și de tulburare anxioasă generalizată, prezentând cel puțin 4 simptome din criteriile de
diagnostic. Este o persoană orientată tempo-spațial.

9. Recomandări:
Se recomandă ca în urma evaluării și stabilirii diagnosticului, să se apeleze la intervenția
cognitivă comportamentală împreună cu medicație, antidepresive. Să se stabilească împreună
cu clienta o listă de probleme și o listă de obiective terapeutice, care trebuie să fie specifice,
măsurabile, abordabile, realiste, încadrate în timp. Să apeleze la tehnici de relaxare:
antrenament autogen, de control al respirației mai ales pentru reducerea atacurilor de panică
tehnici de restructurare cognitive pentru a identifica conținuturile informaționale conștiente și
inconștiente: tehnica întrebărilor directe, tehnica asociațiilor libere, tehnica imageriei și tehnici
de identificare și modificare a conținuturilor și procesărilor informaționale dezadaptative
inconștiente: tehnica rezolvării de probleme și antrenament asertiv pentru îmbunătățirea
abilităților sociale și a abilităților de rezolvare a problemelor, capacitatea de rezolvare a
problemelor, tehnica înlocuirii stresului.
Este recomandabil ca la sfârșitul tratamentului, să se introducă un program de prevenire a
recăderilor.

10
 VI.Raport psihologic subiect II

1. Date de identificare ale subiectului:

P.A. 79 ani din comunaTeaca, Jud. Bistrita Nasaud, văduv, nu are copii biologici, doar o fiică
a soției.

2. Întrebarea de referință pentru care se face evaluarea psihologică:

Evaluarea subiectului din punct de vedere psihologic. P.A. este internat la Secția Oncologie a
Spitalului Județean Bistrița cu diagnostic Pancitopenie, tulburare psihotică, disfuncție cognitivă
în limitele vârstei, tulburare predominant halucinatorie, tulburare de personalitate organică.

3. Teste administrate:
Au fost administrate următoarele teste:
A. Testul BECK: Un instrument de autoevaluare alcătuit din 21 de itemi, constituiți sub formă
de afirmații ce măsoară severitatea simptomatologiei depresive. Fiecare item este evaluat
în patru grade de severitate, de la 0 (absent), la 3(foarte sever), fiecărui grad corespunzându-i o
întrebare, iar subiectul este invitat să aleagă aceea întrebare a cărui răspuns i se potrivește cel
mai bine.
B. Scala de evaluare a anxietății HAMILTON: Aceasta scală este una din primele
instrumente de măsurare a anxietății și a fost dezvoltată de Hamilton (1959) pentru a evalua
severitatea nevrozei anxioase, diagnostic la moda in acel timp. Ea furnizează o evaluare globală
a anxietății și identifică atât simptome psihice cât și cele somatice. Scala și-a dovedit utilitatea
și valoarea de-a lungul timpului și a supraviețuit deși conceptele din categoria tulburărilor
anxioase au evoluat mult de atunci de când scala a fost produsă. Scala nu măsoară o anumite
entitate clinică ci mai degrabă poate fi folosită pentru a detecta simptomele de anxietate sau de
a evalua severitatea lor.
C. Scala HAMILTON de evaluare a depresiei HDSR: Scala Hamilton de evaluare a depresiei
(Hamilton Depression Rating Scale, HDRS - Hamilton, 1960, 1967) este deseori utilizată în
studiile efectuate la persoanele vârstnice, în special ca referință pentru alte instrumente. Această
scală este o măsura a depresiei și cuprinde 17 itemi, cotați pe 3-5 grade și apare ca fiind un bun
indicator al intensității globale a sindromului depresiv, suficient de sensibilă pentru a aprecia
schimbarea sub tratament antidepresiv. Scala include itemi de evaluare a componentelor
cognitive, comportamentale, dar mai ales somatice. Aceasta este o scala în care se iau în
considerație toate observațiile asupra stării curente mentale a pacientului.
D.TERMOMETRUL DISTRESULUI DT- Instrument de screening al distresului emoțional.
11
E.INTERVIU CLINIC-ANAMNEZĂ: Instrument utilizat pentru adunarea de informații în
procesul de diagnostic.

4. Informații ce țin de istoria personală a cazului:

P.A provine dintr-o familie de țărani. El a crescut într-o familie cu un frate și o soră. Tatăl era
măcelar și lucra în agricultură, mama creștea animale și se ocupa de gospodărie. PA a simțit
afecțiunea tatălui de care era foarte atașat. A suferit mult atunci când a decedat acesta din cauza
unei apendicite, P.A. având 47 de ani la acel moment. După 3 ani a decedat și mama sa, iar de
atunci a început să se simtă singur. S-a căsătorit la vârsta de 37 de ani, soția avea o fiică dintr-
o căsătorie anterioară, iar cei doi nu au avut copii împreună. Relația cu soția a fost una normală,
afectivă, singurele divergențe le aveau când nu găseau ajutoare pentru munca în agricultură.
Soția a decedat în urmă cu 6 luni și atunci a vândut animalele și a încetat să mai iasă din casă.
Fiica din partea soției este căsătorită, a plecat din localitate și nu țin legătura. In anul 2000
suferit o intervenție chirurgicală, i-a fost rezectată o tumoare din spatele ochiului. Operația a
fost complicată și a durat mult timp să se recupereze. S-a atașat de fiul fratelui său, care l-a
ajutat mai ales de când s-a îmbolnăvit și nu s-a mai putut ridica din pat. Fiul fratelui îi aduce de
mâncare și apă. Ceea ce îl îngrijorează cel mai mult este faptul ca nepotul dorește să plece în
curând în străinătate la lucru și el va rămâne singur fără nici un ajutor. Simte lipsa afectivității,
este apatic, nimic nu mai prezintă interes, este neliniștit, fără speranță. Din punct de vedere
somatic are dureri mari de cap, tulburări respiratorii, senzații de sufocare, tremurat dimineața,
lipsă de apetit, dureri și înțepături cardiace, tulburări de somn, scădere în greutate.

5.Observaţii relevante din timpul examinării:

P.A a fost neliniștit în timpul evaluării. Are pierderi de memorie, episoade halucinatorii auditive
și optice. Este îngrijorat pentru viitorul lui, pentru evoluția bolii și pentru că simte că este o
povară. Gândirea este incoerentă, uneori este confuz și dezorientat, are pierderi de memorie,
gânduri și acțiuni compulsive.

6. Rezultatele la testele psihologice:

A. Rezultat Inventarul de Depresie BECK
Scor obținut de către P.A – 31 depresie severă
B. Rezultat Scala anxietății HAMILTON
Scor obținut de către P.A. este 2,28 anxietate moderată
C. Rezultat Scala HAMILTON de evaluare a depresiei HDSR
Depresie severă – scor 30
12
E. Rezultat TERMOMETRUL DISTRESULUI DT:
Distres moderat spre extrem- scor 7

7. Interpretarea rezultatelor:
Instrumentele aplicate relevă o tulburare depresivă severă caracterizată prin simptome de
fatigabilitate, lipsa energiei, insomnie, scăderea concentrării, neîncrederea în sine, neajutorare,
lipsa interesului pentru orice activitate, scăderea în greutate, sentimente de inutilitate.
Evidențiază o tulburare anxioasă moderată (tulburări ale ritmului cardiac, palpitații, transpirații,
greață, amețeli, atacuri de panică).

F.INTERVIU CLINIC-ANAMNEZĂ
Pe baza informațiilor oferite de către P.A. în urma interviului putem spune că aceasta prezintă
un sentiment de îngrijorare generalizat, cogniții iraționale, apatie, epuizare, confuzie,
dezorientare, halucinații, tulburări de memorie și concentrare.

8. Sumarizarea:
În urma evaluării s-a constatat o tulburare psihotică cu simptome cognitive și afective.

9. Recomandări:
Se recomandă să se apeleze la intervenția cognitiv comportamentală împreună cu medicație,
antidepresive. Ca metodă de intervenție în prima etapă exersarea cu pacientul a tehnicilor de
relaxare, training-ul autogen, exerciții de respirație, necesare mai ales în reacțiile anxioase,
tehnici de restructurare cognitivă, descoperirea dirijată, stabilirea agendei pentru fiecare
ședință, relația terapeutică suportivă și colaborativă, teme de casă, învățarea strategiilor de
coping cognitiv și comportamental, alte tehnici de intervenție psiho-oncologică, tehnici de
hipnoză și relaxare. Este recomandabil ca la sfârşitul tratamentului, sã se introducã un program
de prevenire a recãderilor.

13
 VII.Raport psihologic subiect III

1. Date de identificare ale subiectului:

L.G. 76 ani, Tg. Mureș, necăsătorit, nu are copii, locuiește la o soră în Bistrița. Studii superioare,
asistent farmacist.

2. Întrebarea de referință pentru care se face evaluarea psihologică:

Evaluarea in punct de vedere psihologic. L.G. internat la Secția Oncologie a Spitalului Județean
Bistrița cu diagnostic Adenocarcinom.

3. Teste administrate:
Au fost administrate următoarele teste:
A. Testul BECK: Un instrument de autoevaluare alcătuit din 21 de itemi, constituiți sub formă
de afirmații ce măsoară severitatea simptomatologiei depresive. Fiecare item este evaluat
în patru grade de severitate, de la 0 (absent), la 3(foarte sever), fiecărui grad corespunzându-i o
întrebare, iar subiectul este invitat să aleagă aceea întrebare a cărui răspuns i se potrivește cel
mai bine.
B. Scala de evaluare a anxietății HAMILTON: Aceasta scală este una din primele
instrumente de măsurare a anxietății și a fost dezvoltată de Hamilton (1959) pentru a evalua
severitatea nevrozei anxioase, diagnostic la moda in acel timp. Ea furnizează o evaluare globală
a anxietății și identifică atât simptome psihice cât și cele somatice. Scala și-a dovedit utilitatea
și valoarea de-a lungul timpului și a supraviețuit deși conceptele din categoria tulburărilor
anxioase au evoluat mult de atunci de când scala a fost produsă. Scala nu măsoară o anumite
entitate clinică ci mai degrabă poate fi folosită pentru a detecta simptomele de anxietate sau de
a evalua severitatea lor.
C. Scala ZUNG de autoevaluare a depresiei: Scala de depresie Zung (Zung Self-Rating
Depression Scale) este o scală de autoevaluare, care conține 20 de itemi referitori la depresie. De
menționat că 4 dintre aceștia se referă la simptome somatice.

Este o scală scurtă, simplă, ușor de administrat unde se cere pacienților să evalueze fiecare item
corespunzător cu starea lor la momentul respectiv. Pentru fiecare item sunt patru variante de
răspuns, echivalente unor grade diferite de severitate legate de frecvența apariției simptomelor:
rar sau niciodată, uneori, destul de des, foarte des sau totdeauna.
Evaluarea este cantitativă și transversală.

14
D.TERMOMETRUL DISTRESULUI DT- Instrument de screening al distresului emoțional.
E.INTERVIU CLINIC-ANAMNEZĂ: Instrument utilizat pentru adunarea de informații în
procesul de diagnostic.

4. Informații ce țin de istoria personală a cazului:

L.G. provine dintr-o familie de intelectuali cu cinci copii, având încă doi frați și două surori.
Unul dintre frați a decedat din cauza unui cancer la colon. Părinții au fost foarte importanți
pentru el și i-a pierdut când era tânăr, mama a decedat din cauza unui infarct când L.G. avea
doar 18 ani, iar tatăl a decedat 5 ani mai târziu din cauza unui cancer la pancreas. După ce a
absolvit facultatea s-a angajat ca asistent în farmacie. Nu s-a putut apropia de femei niciodată,
nu le-a înțeles, și nu s-a căsătorit. S-a simțit împlinit prin prisma carierei și întotdeauna a fost
mai retras, fără să aibă prea mulți prieteni. În urmă cu 12 ani a fost diagnosticat cu
adenocarcinom stomacal care a afectat ficatul și colonul. După operație s-a mutat la sora lui în
Bistrița, însă nu este mulțumit de schimbarea făcută deoarece crede că din cauza condimentelor
pe care le utilizează sora lui la gătit, el este în continuare bolnav. Se simte fără valoare, nesigur,
nefolositor, nervos, fără speranță, are complexe de inferioritate, suferă de lipsă de afectivitate.
Sunt prezente dureri de cap, dureri de stomac, amețeli, tulburări de digestie, tulburări de somn.
Se simte în siguranță doar în spital și nu dorește să meargă acasă.
5. Observații relevante din timpul examinării:
L.G. a fost neliniștit și agitat în timpul evaluării. Obosea repede în timpul discuțiilor, avea
schimbări bruște de comportament și atitudine, gânduri și acțiuni compulsive. Este îngrijorat
pentru viitorul lui și pentru evoluția bolii.
6. Rezultatele la testele psihologice:
A. Rezultat Scala BECK
Scor obținut de L.G. - 21 depresie moderată
B. Rezultat Scala anxietății HAMILTON
Scor obținut de către L.G. este 1,64 anxietate ușoară
C. Scala ZUNG de autoevaluare a depresiei
Scor obținut de către L.G. – 61 Depresie moderată
E. Rezultat TERMOMETRUL DISTRESULUI DT:
Distres moderat - scor 4

7. Interpretarea rezultatelor:
Instrumentele aplicate relevă tulburare depresivă moderată însoțită de o ușoară anxietate
caracterizate prin simptome de neliniște, neîncrederea în sine și în ceilalți apropiați, neajutorare,
15
lipsa interesului pentru activitățile uzuale, sentimente de inutilitate, nervozitate, tulburări de
digestie, tulburări de somn.
F.INTERVIU CLINIC-ANAMNEZĂ
Pe baza informațiilor oferite de către P.A. în urma interviului putem spune că aceasta prezintă
un sentiment de îngrijorare generalizat, cogniții iraționale, apatie, epuizare. S-a izolat de toată
lumea, consideră că cei din familie îi doresc răul si doar în spital primește îngrijirea de care are
nevoie.
8. Sumarizarea:
În urma realizării testelor mai sus amintite i s-a pus diagnosticul de tulburare depresivă
moderată și de tulburare anxioasă ușoară, prezentând cel puțin 4 simptome din criteriile de
diagnostic. Este o persoană orientată tempo-spațial.
9. Recomandări:
Se recomandă să se apeleze la intervenția cognitiv comportamentală. Exersarea cu pacientul a
tehnicilor de relaxare, training-ul autogen, exerciții de respirație, descoperirea dirijată, stabilirea
agendei pentru fiecare ședință, relația terapeutică suportivă și colaborativă, teme de casă,
învățarea strategiilor de coping cognitiv și comportamental, alte tehnici de intervenție psiho-
oncologică, tehnici de hipnoză și relaxare, imagerie dirijată, tehnici mindfulness, tehnici de
scriere expresivă. Este recomandabil ca la sfârșitul tratamentului, să se introducă un program
de prevenire a recăderilor.

VIII.Concluzii

Consider că practica de specialitate desfășurată în cadrul Spitalului Județean de Urgență

Bistrița, Secția Oncologie, a fost o experiență foarte instructivă. Având la bază cercetările
realizate asupra bolnavilor de cancer din Romania in anii 2006-2013, rezultatele arată că 1 din5
pacienți cu neoplasm suferă de depresie moderată, iar cei mai mulți dintre respondenți
raportează simptome de depresie severă, 47 % au acumulat simptome severe de anxietate.
Durata unei ședințe trebuie stabilită in primul rând în funcție de cât este de afectată starea de
sănătate fizică a pacientului. Ca urmare a neaplicării la timp a asistării psihosociale, calitatea
vieții pacienților oncologici suferă o depreciere considerabilă. Îngrijirea de calitate a bolnavului
de cancer trebuie sa integreze nevoile psihosociale in tratamentul de rutină. Asistarea
psihosocială adecvata a bolnavilor de cancer va putea fi realizată atunci când distresul tumoral
va ajunge sa fie evaluat ca al șaselea semn vital alături de tensiune arterială, temperatură
corporală, puls, respirație și durere.

16
 BIBLIOGRAFIE

1. David, Daniel , (2006), Psihologie clinică şi psihoterapie. Fundamente. Iaşi. Polirom.

2. Enăchescu, Constantin, (2007), Tratat de pihopatologie. Iaşi. Editura Polirom.
3. Ionescu, Şerban, Blanchet, Alain, Montreuil, Michele (2013), Tratat de psihologie clinică şi
psihopatologie. Bucureşti. Editura trei.
4. Minulescu, Mihaela, (2003), Teorie şi practică în psihodiagnoză. Bucureşti: Editura
Fundaţiei România de Mâine
6. Tudose, Florin, Psihologie clinică şi medicală în practica psihologului. Bucureşti: Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2007.

17