STUDIU DE CAZ

1.Prezentare generala
C.D., in varsta de 17 ani, eleva in clasa a X-a, la un colegiu tehnic, aflata cu
masura de protectie speciala de la varsta de 15 ani; in prezent, locuieste intr-o
casa de tip familial.

2.Motivul solicitării intervenției:

C.D. a devenit clienta serviciilor de psihoterapie în urma recomandarii
psihologului din centru, din cauza existentei unui blocaj in comunicare si a
aparitiei unor modificari comportamental-emotionale (plans, ganduri de a nu
mai continua scoala si de a se casatori).

3. Istoricul personal si familial

C.D. provine dintr-o familie dezorganizata, mama consumatoare de bauturi
alcoolice, cu relatii multiple, in general finalizate cu agresiuni, tata necunoscut,
mai are doi frati plecati la munca in strainatate si o sora casatorita in alt judet, cu
care tine legatura. De la varsta de 12 ani a fost luata de o familie din comunitate
deoarece acasa traia in niste conditii groaznice, fiind lipsita de supraveghere,
mama consumand permanent alcool. Cei trei ani petrecuti la aceasta familie si-i
aminteste cu tristete. Desi mergea la scoala, avea in general cele necesare, ea
avea statut de‚ ’’femeie in casa, desi eram un copil”. A ajuns in sistem ca urmare
a unei tentative de suicid, prin ingerare de pastile, acesta fiind singura modalitate
gasita de catre clienta pentru a „scapa din Iad”. In prezent, tine legatura cu
mama insa refuza sa vorbeasca cu acesta atunci cand este sub influenta bauturii
si devine ”incoerenta”.

4. Evaluarea clinica
CE S-A EVALUAT? CU CE S-A EVALUAT?
Nivel subiectiv/emotional SCID I -interviu clinic semistructurat;
Prezenta simptomelor de depresie Inventarul de personalitate Beck
Emotiile functionale si disfunctionale Scala de depresie Hamilton
Nivelul stresului perceput

Nivel cognitiv Interviul clinic, Observatia

Convingeri irationale
Ganduri automate

Nivel comportamental Interviul clinic, observatia, SCID II

Comportament non verbal
Comportamente dezadaptative

Nivel psihofiziologic Interviu clinic

Prezenta unor simptome fiziologice si
somatice
Nivel de personalitate si mecanisme SCID II
defensive /Adaptare
Prezenta unor tulburari de personalitate
Factori de personalitate
Stima de sine

Nivel de relationare interpersonala SCID II

Relationare interpersonala Scala de ev. a functionarii GAF
Functionarea sociala si profesionala
Autonomia personala

Structura axiala:
Axa I - nu are un diagnostic clinic
Axa II - Tulburare de atasament de tip dependent; depresie subclinica
Axa III - nu este cazul
Axa IV - Istoric de viata traumatic, institutionalizata
Axa V - GAF =70.

Concluziile evaluarii psihologice:

Clienta se prezinta la psihoterapie, dupa o perioada de conflicte interioare cu
urmatoarele simptome: fragilitate la nivel emotional, accese de plans, dispozitie
afectiva fluctuanta, existenta unei relatii de dependenta, ganduri de a nu mai
continua scoala si de a se casatori.
Prezinta indicatori ai tulburarii de atasament de tip dependent.
In urma concluziilor evaluarii am formulat urmatoarele recomandari cu
relevanta pentru situatia pentru care s-a facut evaluarea: psihoterapie
individuala.

5.Desfășurarea intervenției psihoterapeutice:

În cadrul şedintelor de psihoterapie, ne-am propus o interventie integrativa de
durata medie, conform obiectivelor stabilite cu clienta si prevazute in contractul
psihoterapeutic, respectiv:
Obiectivele psihoterapiei:
- construirea, dezvoltarea si consolidarea relatiei terapeutice;
- constientizarea blocajului emotional si identificarea cauzelor si a modalitatilor
de exprimare a trairilor afective necristalizate;
- construirea rolului real pe care il are in relatia cu mama si cu partenerul;
- identificarea propriilor nevoi si a gradului in care acestea au fost manifeste in
relatiile primare, dar si in relatiile prezente;
- construirea unui set de asteptari si valori in relatia cu propria persoana, dar si
cu ceilalti.

6. Derularea sedintelor de terapie

În primele 3 şedinte a fost realizata evaluarea clinica bazata pe un
psihodiagnostic complex, urmarindu-se focalizarea pe un tablou clinic general:
imaginea de ansamblu, ipoteza de diagnostic, normalizarea expectantelor
clientei, educatie pentru psihoterapie, initierea relatiei terapeutice,
pariticularizarea diagnosticului, evaluare specifica functionala, focalizarea
asupra consecintelor psihosociale, analiza reflectarii problemelor clinice ale
clientei in viata de zi cu zi. La sfarsitul sedintelor s-a stabilit un diagnostic
categorial DSM IV.
Obiectivul de fond al intalnirilor a urmarit evaluarea motivatiei pentru
psihoterapie, dezvoltarea si consolidarea relatiei terapeutice, testarea
modalitatilor de relatie specifice clientei. A fost realizat cadrul aliantei
terapeutice de interventie, fiind un element necesar demersul psihoterapeutic.
În următoarele şedinte de terapie (4-5) am determinat clienta sa constientizeze
stadiul blocajului emotional in care se afla si sa identifice cauzele si modalitatile
de exprimare a trairilor afective prin tehnica povestii terapeutice: Povestea
norului – acesta era atat de plin de apa (lacrimi) incat nu mai putea plange, pana
cand a fost invatat sa dea drumul emotiilor si atunci sa produs deblocarea.
Povestea terapeutica a declansat la C.D. un puternic insight cu privire la
abuzurile emotionale suferite in copilarie, care au determinat-o sa ridice un zid
intre ea si ceilalti, dar si intre ea si ea. Din momentul identificarii cauzei, care s-
a manifestat cu un puternic acces de plans, clienta mi-a exprimat ca „ma simt
mai usoara”, ’’parca sunt mai vorbareata”. Alte tehnici utilizate in aceste sedinte
au fost: parafrazarea, interpretarea, ascultarea activa, reformularea.
În şedintele 6,7, am abordat relatia mama-fiica, experientele traumatice care le-a
trait in relatia cu mama, care au o prelungire in prezent in relatia cu partenerul.
Prin jocul de rol (tehnica scaunului gol), clienta a constientizat ca se afla in rol
de mama cu propria mama pe care a investit-o cu rolul de copil, ca simte nevoia
permanenta de a o proteja si a o ajuta, ca traieste o stare de ingrijorare cand se
gandeste la ea ca ar putea sa i se intample ceva rau din cauza bauturii. Acestea
au fost sedinte cu o puternica incarcatura emotionala si cu rol de restructurare si
constientizare a statutului ei de copil pentru mama ei.
În urmatoarele doua şedinte, au fost identificate si analizate propriile nevoi ale
clientei prin intermediul listelor de nevoi, a stabilirii nevoilor prioritare pentru ea
si a gasirii celor mai bune modalitati de satisfacere a acestora. Clienta a inteles
ca in actuala relatie pe care o are exista un blocaj in exprimarea dezacordului, de
teama sa nu piarda sprijinul material si moral al partenerului care este plecat in
strainatate si exercita un control exagerat asupra ei. Rezultatele terapiei in
aceasta perioada au fost pozitive, clienta reusind sa restructureze relatia cu
partenerul prin exprimarea nevoilor pe care le are in relatie cu acesta, fara teama
repercusiunilor.
În şedintele 10-11 a fost explorat nivelul emotional, identificandu-se trairile,
descrierile pe care aceasta le face cu privire la propriile stari negative, pozitive,
neutre. Au fost utilizate tehnici care au vizat recunoasterea, clarificarea si
acceptarea sentimentelor, a face fata sentimentelor neplacute, sporirea
sentimentelor pozitive, schimbari in aprecierea de sine prin inducerea transei cu
metafora ,,Alice in tara minunilor”.
În şedintele 11 si 12, pentru o mai buna comprehensiune a procesului de suport
psihologic, s-a realizat o interventie unitara, specifica fiecarui nivel, explorandu-
se deopotriva nivelul cognitiv, emotional, comportamental, psihoziologic,
spiritual.
După intalnirea 13 , frecventa sedintelor scade, monitorizandu-se modul în care
clienta mentine achizitiile din terapie. Se remarca o schimbare in
comportamentul clientei, este mult mai increzatoare, nu mai vorbeste cu
prietenul la telefon decat la sfarsit de saptamana, petrece timp cu prietenii si
colegii de clasa sau din casa de tip familial fara sa traiasca sentimente de
vinovatie fata de prietenul ei, relatia cu cei din casa de tip familial este vizibil
imbunatatita ea fiind mult mai comunicativa si deschisa cu acestia; doreste sa
urmeze o facultate si sa-si construiasca un statut social.
Se constată optimizarea demersurilor lucrate în procesul psihoterapeutic și
pentru o monitorizare eficienta am stabilit impreuna cu clienta un follow-up
peste doua luni.