STUDIU DE CAZ

Masteranzi: Savoiu cas.Irod Nicoleta-Alexandra

Și

Indrumator: Marcel Nedelcu

1
●
Date de identificare:
●
B.A., vârsta 18 de ani; sex masculin; nivel de studii elev de colegiu
●

●
Motivele prezentării la cabinet:
●
B.A. se prezintă la cabinet, acuzând următoarele:
O stare de tensiune psihică, de nelinişte, de îngrijorare, insomnie, lipsă de
concentrare.
- În mintea lui, apăruseră gânduri intruzive, pe care nu le putea controla. Era
urmărit de teama că suferinţele mamei se vor accentua şi aceasta va muri: “Cred
că mama are cancer pentru că în ultima vreme nu mai vorbeşte cu nimeni şi ne
spune că e foarte obosită“. Sunt urmărit de frica exagerată că-i fac rău când
vorbesc cu ea şi nu ştiu cum s-o ajut! Mă simt neputincios! Nu înţeleg ce se
întâmplă cu mine. Deşi B.A. îşi dă seama, într-o oarecare masură, că această
obsesie legată de moartea mamei este ireală, se plânge de persistenţa acestor
gânduri chinuitoare.
●
- Simptomatologia anxios - obsesivă este prezentă de aproximativ 4 luni.
- Pe parcursul anilor de colegiu a participat la concursuri școlare diverse și a
abținut rezultate foarte bune la nivel județean. 2
●
Istoricul tulburării prezente
●
La vârsta de 5 ani părinţii lui au divorţat, după o căsnicie presărată cu abuzuri, alcool şi
violenţe de tot felul. La vârsta de 9 ani a rămas în grija bunicii materne, iar mama sa a plecat să
muncească în strainatate, unde este şi în prezent. Când era la
gimnaziu, adică în urmă cu cinci ani a rămas singur în apartament, bunica vizitându-l doar
pentru a-i aduce mâncare, iar el s-a retras în studiu, în încercarea de a atrage admirația părinților.
Iniţial a păstrat zilnic legătura cu mama, iar în urmă cu trei ani aceasta a devenit distantă,
relaţia cu copilul rezumându-se la bani şi cadouri. Deşi era un elev silitor la gimnaziu, intrarea
la colegiu a însemnat un stres prea mare pe care nu a avut cui să-l împărtăşească, motiv pentru
care rezultatele şcolare au scăzut vizibil, ajungând la corigenţe şi probleme comportamentale
grave în colectivul şcolar, revenindu-și în clasa a X-a cu ajutorul colegilor și a consilierului
școlar. A început să consume alcool, iar uneori marihuana, şi a intrat într-un anturaj care-i
încuraja acest comportament. Nu era viaţa pe care şi-o dorise, dar era tot ce putea avea în
condiţiile date. Când mama a aflat de problemele comportamentale şi şcolare, în loc să-l
înţeleagă şi să-i ofere suport emoţional, a început să se comporte agresiv, apoi rece cu el,
spunându-i că ea este foarte bolnavă şi nu ştie cum să-l ajute, fapt care i-a întărit ideea că e
singur pe lume şi nu se poate baza pe nimeni. Succesele la concursuri nu erau valorizate de
mamă, spunându-i că ”Dacă înveți o faci pentru tine și oricum poți mai mult dar ești leneș”.
Treptat, au apărut insomniile şi a devenit foarte îngrijorat pentru sănătatea mamei, simţindu-se 3
vinovat că nu-i putea fi de ajutor. Despărţirea de familie, în urma divorţului părinţilor, apoi
plecarea mamei la muncă în străinatate şi intrarea la liceu, abandonul emoţional, mai întâi din
partea tatălui, apoi din partea mamei, au fost factorii favorizanţi ai anxietăţii, şi ulterior ai
depresiei.
La începutul semestrului al doilea din al treilea an de colegiu, problemele de sănătate s-
au agravat, B.A. experimentând stări de nelinişte şi teamă intensă (simptome emoţionale ale
anxietăţii). Avea senzaţie de slăbiciune, de înţepături la nivelul membrelor superioare
(simptome senzoriale ale anxietăţii) şi senzaţie de sufocare (simptom respirator al anxietăţii),
precum şi insomnii care au determinat teama iraţională că va muri în somn.
A început să apară dificultăţi de memorare şi de concentrare a atenţiei (simptome
cognitive ale anxietăţii), oglindite în rezultatele slabe la disciplinele predate de profesori
autoritari. A simţit îngrijorare, descurajare şi a început să plângă, devenind tot mai abătut, mai
trist, mai retras (manifestări la nivel emoţional, cognitiv şi comportamental ale dispoziţiei
depresive), sau dimpotrivă agresiv în limbaj, ca modalitate de protecţie faţă de cei care l-ar
putea răni. Totul a culminat cu iminenţa exmatriculării, ca rezultat al absenţelor repetate de la
cursuri.
Împrejurarea în care aceste simptome s-au intensificat a fost primirea veştii că mama
este bolnavă, idee indusă de aceasta pentru ”a-l aduce pe calea cea bună, cu picioarele pe
pământ”, ideea bolii fiind infirmată ulterior de mama care nu mai fusese acasă de trei ani.

4
●
Istoricul personal şi social
B.A. provine dintr-o familie destrămată în urma divorţului părinţilor, care locuieşte în
Tîrgu - Ocna. El şi-a descris astfel membrii familiei: ”mama este o femeie frumoasă şi
muncitoare, iar tata este un nenorocit”.
Din perioada copilăriei, îşi aminteşte violenţele tatălui asupra mamei lui, care au
culminat cu aducerea în apartamentul familiei a unui şarpe pentru a o determina pe aceasta să
părăsească locuinţa. Mergeau la bunica maternă ori de câte ori problemele de acasă degenerau
în violenţe, rămânând la aceasta împreună cu mama, încă doi ani după divorţul părinţilor, bunica
fiind descrisă ca o femeie muncitoare dar bătrână, bolnavă şi neputincioasă.
Un an mai târziu, când problemele de sănătate ale lui B.A. s-au agravat, pe fondul
despărţirii de prietena sa şi a răcelii emoţionale din partea mamei, în mintea lui au reapărut şi
s-au înrădăcinat gândurile legate de boala mamei, interpretându-le negativ: ”eu le fac rău celor
din jur, cu comportamentul meu urât, pe care nu-l pot schimba pentru că l-am moştenit de la
tata...” Frica din ce în ce mai mare faţă de aceste gânduri a condus la creşterea frecvenţei lor de
apariţie a simptomelor. Încercând să elimine sau măcar să diminueze această frică, a început să
consume din ce în ce mai mult alcool, având probleme cu poliţia din cauza petrecerilor repetate
până noaptea târziu.

●
Status mental
●
Clienul era bine orientat spaţio-temporal.
5
●
Evaluări psihologice
●
➢ Probe utilizate şi valori obţinute
●
Pentru acest caz, am aplicat următoarele instrumente de evaluare psihologică:

●
1. PROFILUL DISTRESULUI AFECTIV ( PDA )
●
PDA scor total distres 93 – clasa V – nivel foarte ridicat de distres (>87)
●
PDA disfuncţional 46 – clasa V – nivel foarte ridicat de emoţii negative disfuncţionale (>43)
●
PDA funcţional 50 – clasa V – nivel foarte ridicat de emoţii negative funcţionale (>44)
●
2Cum v-aţi simţit în ultimele două săptămâni?
●
Scala de tristeţe (funcţională) – trist, mâhnit, amărât, melancolic, necăjit, supărat – scor 27
●
Scala de deprimare (disfuncţională) – deprimat, deznădăjduit, depresiv, îndurerat - scor 27
●
Scala de Î ngrijorare (funcţională) – îngrijorat, neliniştit, încordat, tensionat - scor 27
●
Scala de anxietate (disfuncţională) – anxios, îngrozit, panicat – scor 20
●
Emoţii pozitive – vesel, fericit, bucuros, voios, satisfăcut, încântat, bine-dispus, jovial,
●
dinamic, plin de vitalitate – foarte puţin – scor 43

6
 2. SCALA DE ANXIETATE HAMILTON (HRSA)
●
Scor total – 21 – Anxietate severă (+ 17)
●
Anxietate psihică (AP) = 13
●
Anxietate somatică (AS) = 6
●
AP + AS = 19
●
Subiectul prezintă scor ridicat la următorii itemi:
●
- dispoziţie anxioasă
●
- tensiune psihică
●
- dispoziţie depresivă
●
- simptome cardio-vasculare
●
- simptome respiratorii
●
-comportamentul în timpul interviului = pacient puternic anxios
●

●
3. SCALA DE DEPRESIE HAMILTON ( HRSD )
●
Scor total – 18 – Depresie moderată (18-24)
●
Subiectul prezintă scor ridicat la următorii itemi:
●
- dispoziţie depresivă
●
- autodepreciere şi sentimente de vinovăţie
●
- insomnie la adormire
●
- agitaţie psiho-motorie
●
- anxietate psihică

●
4. SCALA DE STIM Ă DE SINE (SS)=32 puncte (nivel mediu al stimei de sine) 7
●
5. CHESTIONAR CARACTEROLOGIC SCHMIESCHEK (trăsături accentuate la nivelul personalităţii)
●
- Demonstrativ (<50 %) – uşor demonstrativ comportamental, autoapreciere adecvată
●
- Hiperexact (<25 %) – nu manifestă punctualitate sau meticulozitate exagerate
●
- Hiperperseverent (>75%) – sensibilitate la supărări, manifestă resentimente, implicare emotivă de lungă
durată în tot ce i se întâmplă.
●
- Nestăpânit (50 %) – impulsivitate sporită, control scăzut asupra imboldurilor şi tentaţiilor
●
- Hipertim (>75 %) – spirit întreprinzător, activism înalt
●
- Distimic (50 %) – deprimare accentuată, centrarea atenţiei asupra aspectelor sumbre ale vieţii
●
- Ciclotim (>50 %) – alternare a fazelor hipertimice şi distimice
●
- Exaltat (75 %) – trăire intensă, uneori nemotivată, a stărilor de bucurie, satisfacţie şi alternarea frecventă a
acestora cu stări de tristeţe şi disperare
●
- Anxios (75 %) – predispunere spre fobie, timiditate şi anxietate exagerată
●
- Emotiv (100 %) – sensibilitate crescută, profunzime şi fineţe a trăirilor spirituale

●
6. MATRICI PROGRESIVE RAVEN STANDARD
●
- a obţinut o cotă de 56, respectiv un coeficient de inteligenţă de 124 (a greşit 2 itemi), evidențiind
inteligență de nivel superior

●
7. PROBA DE MEMORIE REY
●
- la reproduceri şi la recunoaşteri a obţinut calificativele foarte bune (la ambele centil 100)
8
●
8. PROBA PRAGA pentru evaluarea atenţiei distributive
●
- a obţinut centilul 75 (scor brut 19), deci o atenţie distributivă de nivel bun.

●
9. PROBA TOULOUSE-PIERON pentru atenţia concentrată care vizează atât cantitatea, cât şi calitatea, am
utilizat, rezultatele obţinute fiind: la cantitate centil 80 (scor brut 127) şi la calitate centil 80 (scor brut 971). Rezultă
deci, o atenţie concentrată de nivel bun.

●
10. Pentru explorarea temperamentului am utilizat Ghidul de Identificare Temperament
Gaston - Berger, de unde a rezultat un temperament sentimental. Astfel, rezultă că este tăcut,
suportă uşor singurătatea, manifestă receptivitate faţă de nou, insă respectă cu stricteţe un
anumit regim de viaţă dacă este susținut. Îşi reprimă pornirile, vorbeşte calm, fără mimică, cu
opriri, este docil şi ascultător.

●
11. CHESTIONARUL DE INTERESE / VOCAȚIONAL HOLLAND
●
- a rezultat un scor ridicat la tipul intelectual-investigativ (36): este o persoană
●
orientată către sarcină, gândeşte problemele, încercând să înţeleagă. Preferă
●
sarcinile ambigue, fiind orientat spre abstract. Preferinţele sale se orientează
●
către acele activităţi care presupun investigaţii creative ale fenomenelor fizice,
●
biologice şi culturale. Achiziţionează competenţe matematice şi ştiinţifice,
●
refuzând activităţi sociale, persuasive şi repetitive stereotipe. Profesii
●
recomandate: fizician, matematician, cercetător ştiinţific.
9
●
Concluzii:
●
În urma evaluării formulez următoarele concluzii psihologice:

●
B. A. se prezintă la cabinet şi îşi descrie astfel situaţia:
●
“În ultima vreme sunt urmărit de frica exagerată că îmi voi pierde mama sau că eu voi muri în
somn. Mă simt neputincios! Nu înţeleg ce se întâmplă cu mine“. Experienţierea gândurilor
intruzive (obsesia morţii) induce distres (anxietate, vinovăţie), iar apariţia repetată a acestora
îl fac pe B.A. să se teamă intens de propriile gânduri și sp nu se mai poată concentra pe
activitățile școlare care îi aduceau atisfacții, izolându-se și de grupul de suport al prietenilor.
●
Cu cât încercă să nu se mai gândească la ele, cu atât mai frecvent reapar. În dorinţa de a-şi
reduce nivelul de anxietate, începe să bea, pleacă de acasă şi se plimbă prin oras, îşi sună
prietenii, ca să aibă pe cineva alături în eventualitatea că i se va face rău, dar apoi îi ignoră sau
le trimite mesaje cu caracter suicidar.
●
Valorile obţinute la testele aplicate în cadrul evaluării arată că B.A. are un nivel crescut de
anxietate şi depresie moderată, cel mai probabil ca efect al credinţelor centrale care l-au
determinat să interpreteze situaţiile din viaţa lui într-o manieră catastrofică. Este posibil ca
separarea de familie şi problemele specifice adolescenţei să fi precipitat şi menţinut anxietatea
şi dispoziţia depresivă. 10
●
Conceptualizarea cazului

●
Factori etiologici
●
factori declanşatori: probleme de sănătate ale membrilor familiei de apartenenţă (mama şi
bunica);
●
factori predispozanţi: mediul familial în care s-a dezvoltat, diferenţele de atitudini şi valori al
acesteia şi grupul de prieteni;
• factori favorizanţi: izolarea de familie prin plecarea mamei şi abandonul tatălui,
centrarea pe ideaţia legată de boală;
• factori de menţinere: factorii declanşatori şi cei predispozanţi au precipitat şi au
menţinut starea anxiogenă şi simptomele de depresie moderată.

●
Evaluarea - consilierul îi cere clientului să completeze chestionare și scale care vor măsura
starea anxioasă și relația ei cu performanțele cognitive, înainte și la finalul ședințelor, pentru a
compara rezultatele.

●
Protocolul de consiliere - După ce i s-a explicat diagnosticul, consilierulul i-a propus un
program de consiliere, precizând obiectivele care urmează a fi atinse, durata, precum şi
tehnicile utilizate, explicând fiecare element în parte, iar clientul şi-a dat acordul. 11
●
Consiliere suportivă și cognitiv-comportamentală

●
Scop: Întărirea eului și a imaginii de sine, prin acceptarea trecutului traumatic și starea de
sănătate reală a mamei, dar și creșterea performanțelor școlare și utilizarea optimă a
potențialului cognitiv.

●
Obiectivele de consiliere:
Obiectiv principal: schimbarea perspectivei de viață și a opiniilor distorsionate și crearea de noi
ancore existențiale prin folosirea resurselor personale

●
Obiective secundare:
1. Ajutarea clientului să identifice problemele care-i crează stări afective negative
2. Ajutarea acestuia să conștientizeze resursele adaptative pe care le are la dispoziție pentru
a face față dificultăților
3. Învățarea unor metode de depășire a momentelor dificile în care apare anxietatea
4. Formarea deprinderilor de ajutorare (pe sine și pe alții).
5. Folosirea Poveștii de Succes, folosind reușitele sale la concursuri (mai ales concursurile
de dezbateri academice unde avea rezultate foarte bune și era foarte aqpreciat de
coechipieri dar și de arbiri)
12
●
PRESEDINTA
●
Obiective - Strategii
●
1. Identificarea stărilor afective și a gândurilor negative și a cauzelor
acestora
●
2. Deprinderea clientului cu utilizarea unor metode de depășire a
momentelor negative din viață, prin folositea resurselor personale.

●
Intervenţia la nivel contextual şi al experiențelor de viaţă
●
Obiective:
●
- identificarea elementelor legate de contextul istoriei personale sau de
contextul prezent care generează anxietatea;
●
- dobândirea abilităţilor interpersonale necesare unei bune adaptări
sociale (îmbunătăţirea asertivităţii, abilităţilor de comunicare, sociale şi de
relaţionare) și orientări școlare adecvate abilităților înalte.
13
●
Intervenţia la nivel cognitiv şi comportamnental
●
Obiective:
●
SEDINTA NR 1
●
Tehnici - nivel cognitiv:
- restructurarea distorsiunilor cognitive şi a gândurilor negative care provoacă îngrijorările;
- îmbunătăţirea abilităţilor de rezolvare a problemelor;
●
SEDINTA NR. 2
- modificarea credinţelor auto-distructive şi rigide;
- analiza discursului interior care întăreşte / menţine îngrijorările;
●
SEDINTA NR. 3
- sporirea gândirii flexibile şi realiste;
- creşterea auto-acceptării și valorizarea personală;
●
SEDINTA NR. 4
- modificarea credinţelor care scad toleranţa la frustrare sau durere (de exemplu, de la „nu pot să
suport asta” la „nu îmi place, dar sunt dovada vie că pot suporta”).
- informarea corectă şi corectarea informaţiilor incomplete şi /sau greşite;
●
SEDINTA NR. 5
- dificultăţi de concentrare şi blocaj, cauzate de frica de singurătate, boală, eșec, viață în general.
14
●
SEDINTA NR. 6
●
Tehnici- nivel comportamental:
- încetarea comportamentelor distructive şi nedorite (încetarea evitărilor inutile sau iraţionale);
- restructurarea comportamentală (începe să folosească comportamente eficiente pentru
atingerea realistă a scopurilor terapeutice şi de viaţă);
●
SEDINTA NR. 7
- autocontrolul comportamentelor determinate de gândurile de îngrijorare (evitarea,
autoizolarea, reacţiile exagerate la diverse situaţii de viaţă, irascibilitate, agitaţie comportamentală).

●
SEDINTA NR. 8
●
Tehnici - nivel bio- fiziologic
- gestionarea manifestărilor, nevoilor şi proceselor fiziologice-biologice-corporale prin tehnici
de identificare a manifestărilor corporale,
- îmbunătăţirea şi controlul acestora (tensiune musculară, amorțeli, senzaţia de sufocare, leşin,
ameţeală, greaţă, dureri în piept, palpitaţăţii, tahicardie, tremor);
- o alimentare corectă și mai multă mişcare în aer liber.

●
SEDINTA NR. 9
●
Tehnici - nivel emoţional
- gestionarea sentimentelor neplăcute (frică, teamă, vinovăție, rușine) și sporirea trăirilor
pozitive;
●
SEDINTA NR. 10
15
- abreacția (trăirea și repovestirea experiențelor și emoțiilor trăite).
●
Planul de intervenţie:
Structura şedinţelor de consiliere implică:
1. Revederea datelor obţinute prin intermediul metodelor de autoevaluare şi
verificarea reacţiei clientului faţă de şedinţa anterioară de consiliere.
2. Stabilirea planului sau a agendei de lucru.

●
2.1. Verificarea îndeplinirii temelor pentru acasă:
- reacţii la lectura temelor de psihoterapie cognitivă;
- feedback-uri legate de monitorizarea gândurilor;
- rezultatele mini experimențelor din sfera comportamentală;
- probleme care au apărut la îndeplinirea temelor pentru acasă.

●
2.2. Identificarea gândurilor negative automate şi a supoziţiilor disfuncţionale şi testarea
gradului lor de veridicitate:
- reamintirea unui episod recent când subiectul s-a simţit anxios;
- întrebări cu caracter provocator adresate gândurilor negative şi aducerea de contraargumente
împotriva acestora;
- experimente în sfera comportamentală;
- identificarea distorsiunilor cognitive. 16
●
2.3. Discutarea unor probleme legate de gândurile negative, simptomele şi
comportamentele de evitare:
- efectele comportamentale de evitare asupra simptomelor;
- rolul comportamentelor de evitare care împiedică procesul de infirmare a
gândurilor negative;
- influenţa evaluării pericolului asupra comportamentului;
- efectele gândurilor negative asupra stărilor emoţionale.

●
2.4. Trasarea unor noi sarcini pentru acasă:
- notarea unor noi sarcini pentru acasă;
- expunere cu renunţarea la comportamentele de asigurare.
- solicitarea unor feedback-uri legate de modul de îndeplinire a temelor pentru
acasă.
- trasarea efectivă a noilor teme pentru acasă.
- rezumatul şedinţei de consiliere şi obţinerea unor feedback-uri de la client.
17
●
Sarcini generale: întrucât s-a dovedit a fi amator de excursii
montane și drumeții, i-am sugerat să continue să practice acest
hobby ori de câte ori are prilejul și să se reîncarce astfel energetic.
●
Să evite certurile și situațiile stresante, pe cât posibil, deoarece
uneori ”liniștea este mai valoroasă decât adevărul” și să acorde
propriei persoane mai mult timp decât a făcut-o până acum pentru
îngrijire la toate nivelurile.

●
Recomandări speciale: respectarea unui program de viață
natural și sănătos; evitarea substanțelor nocive și a anturajului pe
care-l frecventa când le consuma, pentru a putea renunța definitiv
la acestea, terapie de susținere și terapie cognitiv
comportamentală pentru prevenirea recăderii.

18