Raport de Psihodiagnostic și Evaluare Clinică (Examinare Psihologică)

I. Informaţii despre Client:

Nume si Prenume (sau Cod)
Vârsta:
Ocupaţie:

II. Obiectivul Psihodiagnosticului si Evaluării Clinice:

• Psihodiagnosticul si Evaluare Clinică are ca scop identificarea stărilor psihologice de sănătate
si/sau boală si a mecanismelor psihologice de etiopatogeneză si/sau de sanogeneză, cu relevanţă
pentru…

III. Descrierea Succintă a Componentelor Psihologice:

• Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)
Dispoziția afectivă Scala de depresie Hamilton

• Nivel Cognitiv
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Dezvoltarea vizuală și motorie;

Dezvoltarea funcțiilor non-verbale Desenul persoanei

• Nivel Comportamental
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Retard și agitație Scalei de depresie Hamilton

Ostilitatea Inventarul de ostilitate

• Nivel Psihofiziologic
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Existența, frecvența, severitatea simptomelor Inteviul din cadrul scalei de depresie Hamilton
fizice ale depresiei

• Nivel de Personalitate si Mecanisme Defensive/Adaptare

 Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Atitudinea față de genul opus

Expectanțe de rol sexual Desenul persoanei
Existența unor conflicte interioare și natura
acestora
Atitudinea activă / pasivă

• Nivel de Relaţionare Interpersonală

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Capacitatea de relaționare Inteviul din cadrul scalei de depresie Hamilton

Chestionar - Scala de anxietate Cattel
Atitudinile din cadrul situațiilor interpersonale Inventarul de ostilitate
Interviul clinic

IV. Concluzii (Sumarizarea informaţiilor în termeni psihologici):

Subiectul este de gen masculin, are 24 de ani, are diplomă de licență și master în
kinetoterapie și profesează în domeniu, în sistem privat. Este primul copil al familiei, având un
frate, cu un an mai mic, fiind crescuți ca gemenii. Este pasionat de multe domenii, precum design
auto, domeniul sportiv – karate, fitness. Planurile pe termen scurt sunt de întemeierea propriei
familii și continuarea dezvoltării profesionale. Nu a trecut prin episoade depresive, nu are regrete în
privința deciziilor pe care le-a luat. Prietenii îl descriu drept amuzant, sociabil, loial, punctual.
Testele și interviurile aplicate au concluzionat că subiectul are o personalitate funcțională și
nu sunt prezente simptome caracteristice unor tulburări.
În urma aplicării scalei de anxietate Cattel, subiectul a obținut un rezultat ce se încadrează
în clasa 0, ceea ce indică faptul că este o persoană cu tensiuni afective diminuate, liniştită,
flegmatică, tenace, placidă, distinsă, aptă pentru a suporta sarcini, momente de criză, stress, nivelul
anxietății este unul apatic cu tendințe de voalare a anxietății iar presiunile Supraeului generează
sentimentul de anxietate și depresie.
În urma aplicării inventarului de ostilitate, subiectul a obținut un scor total de 18,
înregistrând scoruri de 4 la dimensiunile resentiment și suspiciune ceea ce denotă că poate avea o
tendință de gelozie, ură, resimțind o tratare incorectă, imaginară sau reală și proiectează ostilitatea
asupra altora, variind de la neîncredere și prudență față de ceilalți la credința serioasă că alți oameni
urmăresc să o lezeze însă nu este o persoană care să prezinte prezinte comportamente opozante față
de o autoritate (obținând scorul 1 la negativism).
În urma aplicării scalei de depresie Hamilton scorul total al subiectul este 11, încadrându-se
în situația unei depresii slabe, ce poate însemna pierderea motivației în unele activități ce îi faceau
plăcere, sau la muncă, acasă. Prezintă o ușoară anxietate la nivel psihic, somatic și hipohondrie,
înregistrând scoruri de 2 la aceste dimensiuni.
În urma aplicării Desenului Persoanei, subiectul este caracterizat de control și logică, având
tendinţe intelectuale puternice, are preocupare organică în legătură cu procesul gândirii și manifestă
interes/grijă asupra identității. În urma accentuării pistruilor în cazul primului desen, cel care îi și
reprezintă propria persoană, se conturează preocuparea pentru relațiile sociale și aparențele
exterioare, totodată este prezent și impulsul interior pentru afirmare socială, toate acestea însă
guvernate de interiorizarea individului cu anumite probleme interpresonale. Prezintă ușoare tendințe
de insecuritate sugerate de atitudini de evitare, inadaptare, dar și pragmatism cu prezența nevoii de
control şi echilibru. Este o persoană orientată spre sine cu posibile accente pe trecut, în a cărei laturi
emoţionale se regăsesc și ușoare tendinţe impulsive, resentiment, opoziţionism şi furie.. Activitatea
imaginară este una dintre sursele de satisfacție, dar este prezentă și trăirea lipsei de realizare, cu
unele sentimente de slăbiciune.

În urma Psihodiagnosticului si Evaluării Clinice

V. Recomandări
 Scala de anxietate Cattel
 Suma punctajelor răspunsurilor pe coloane (A și B), este A = 4, B = 2.
 Notele brute pentru fiecare factor sunt: Q3 = 0 / C=0 / L=0/ O=4 / Q4=2
 Corecțiile notelor brute ale factorilor anxietății (tab.5): Vârsta subiectului este 24 de ani și
genul este masculin, așadar am luat în calcul valorile cuprinse în tabelul 5 în coloana B / 20-24. În
funcție de aceste valori, factorii Q3, C, Q4 și L nu au suferit nici o modificare; valorii factorului O i
s-a aplicat o corecție de -1 (devenind 4-1=3).
 Transformarea notelor brute corectate în note standard (tab. 3):
nota brută corectată Q3= 0 => nota standard Q3= 0
nota brută corectată C= 0 => nota standard C= 1
nota brută corectată L= 0 => nota standard L= 0
nota brută corectată O= 3 => nota standard O= 1
nota brută corectată Q4= 2 => nota standard Q4= 0
 Calcularea notei brute totale (A + B): A = 4 / B= 2 / A+B = 6
 Corecția notei brute totale: diferența dintre vârsta subiectului (24 de ani și 10 luni) și media
de referință de 27 de ani și 6 luni.
24*12+10=298 27*12+6=330 298-330=32 / 12 = 2,66
Calcul diferență: 6 (nota brută totală) -2,66 = 3,34 (nota brută totală corectată)
 Transformarea notei brute totale corectată în notă standard (tab.2): A+B bărbați = 0-10 =>
nota standard = 0
Interpretarea psihologică a notei standard totale (conform Raport evaluare Cattel):
subiectul se află în clasa 0, ceea ce indică faptul că este o persoană cu tensiuni afective diminuate,
liniştită, flegmatică, tenace, placidă, distinsă, aptă pentru a suporta sarcini, momente de criză,
stres. Nivelul anxietății este cel ce exprimă apatia.
Interpretarea psihologică a raportului dintre anxietatea voalată (A) și anxietatea
manifestă (B) (conform Raport evaluare Cattel): A>B = Anxietatea este voalată, ascunsă, mascată
Interpretarea pe cei 5 factori ai anxietății:
Eul social ideal (Q3): Arată gradul de motivaţie în integrarea comportamentului individual în jurul
unui sentiment de sine acceptat conştient şi a standardelor sociale aprobate. Absenţa unei asemenea
integrări a comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale
anxietăţii. Factorul Q3 arată gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale şi cu
obişnuinţele sociale acceptate.
Subiectul a obținut scorul standard 0 la factorul Q (ca și la L, Q4) ceea ce indică o lipsă a unei
legături între anxietate și structurile caracteriale și obișnuințele sociale acceptate.
Forţa Eului; Emotivitatea (C): Este capacitatea de a controla imediat şi de a exprima tensiunile
într-un mod adaptat şi realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate cauza o anumită
regresiune şi poate împiedica o creştere normală a forţei Eului. Acest factorul, C, variază cel mai
puternic cu schimbările de situaţie pe termen scurt spre deosibire de factorul O care e constant (ca și
factorul L).
Subiectul a obținut scorul standard 1 la factorul C (ca și la O) ceea ce indică o ușoară capacitate
de a controla imediat și de a exprima tensiunile într-un mod adaptat și realist.
Insecuritate; Tendinţă paranoică (L): Reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială
la creşterea anxietăţii.
Subiectul a obținut scorul standard 0 la factorul L (ca și la Q3 și Q4)ceea ce indică absența
influenței lipsei de securitate socială în raport cu creșterea anxietății. Cu alte cuvinte, anxietatea
nu este pusă în corelație cu insecuritatea.
Insecuritate în direcţia culpabilităţii (O): Culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate
combinată cu auto-acuzare cauzată de presiunile Supraeului care generează sentimentul de anxietate
şi depresie. Acest factor este unul constant, spre deosebire de factorul C care variază în funcție de
situație.
Subiectul a obținut scorul standard 1 la factorul O (ca și la C)ceea ce indică o ușoară presiuni a
Supraeului care poate genera sentimentul de anxietate și depresie.
Tensiunea ergică (Q4): anxietatea apare prin presiunea pe care o exercită pulsiunile trezite şi
nevoile nesatisfăcute de orice fel. Excitarea apetitului sexual, nevoia de consideraţie, teama de o
situaţie sunt pulsiuni legate de această componentă. Nivelul acestei componente se manifestă în
înclinarea către emotivitate, tensiune, iritabilitate şi nervozitate.
Subiectul a obținut scorul standard 0 la factorul Q4 (ca și la Q3 și L) ceea ce indică că nu
excitarea apetitului sexual, nevoia de consideraţie, teama de o situaţie sunt pulsiunile care
determină anxietatea în cazul subiectului. Acesta nu prezintă tendințe de iritabilitate sau
nervozitatea.
Concluzia evaluării anxietății cu ajutorul testului Cattel (conform Raport evaluare Cattel)
În concluzie, subiectul este o persoană slab emotivă cu o capacitate mare de a suporta condițiile
stresante, este liniştită, flegmatică, tenace, placidă, distinsă, iar în cazul unei anxietăți acesta este
voalată, ascunsă, mascată. Totodată, subiecte prezintă doar o ușoară capacitate de a controla
imediat și de a exprima tensiunile într-un mod adaptat și realist iar presiunile Supraeului
generează sentimentul de anxietate și depresie.

Chestionarul de ostilitate
Subiectul a obținut un scor total 18, încadrându-se în intervalul valorilor scăzute (nivel ostilitate
slab, scăzut, sub medie).
 NE – Negativism / Scorul obținut de subiect: 1 (scor scăzut / scor ridicat = 4 și peste)
Negativismul este de obicei un comportament opozant fata de autoritate. El implica refuzul de a
coopera si se poate exprima printr-un sir de comportamente, de la lipsa de bunavointa pasiva la
razvratirea fata de reguli si conventii.
 RE – Resentiment / Scorul obținut de subiect: 4 (scor ridicat / scor ridicat = 4 și peste)
Resentimentul implica gelozia fata de altii , adesea la un nivel de ura. Este adesea o traire de
suparare, necaz fata de lume pt o tratare incorecta, imaginara sau reala.
 OI – Ostilitate indirectă /Scorul obținut de subiect: 2 (scor scăzut / scor ridicat = 6 și
peste)
Ostilitatea indirecta implica comportament care directioneaza ostilitatea catre cineva intr-un mod
ocolit. El poate fi necinstit prin aceea ca persoana urata primeste ostilitate prin barfeli rautacioase,
sau bancuri , dar nu poate face mare lucru in legatura cu asta. Alte comportamente indirecte ca
trantitul usilor, pierderea firii, permit unui individ sa-si descarce trairile generale de ostilitate, care
pot sa nu fie indreptate impotriva cuiva anume.
 AS – Violență fizică (asalt) / Scorul obținut de subiect: 2 (scor scăzut / scor ridicat = 6 și
peste)
Asaltul implica violenta fizica reala si vointa de a folosi violenta impotriva altora.
De obicei, apare in dispute cu altii mai degraba decat in distrugerea obiectelor.
 SU – Suspiciune / Scorul obținut de subiect: 4 (scor ridicat/ scor ridicat = 4 și peste)
Suspiciunea implica proiectarea ostilitatii asupra altora. Variaza de la neincredere si prudența
față de ceilalți la credinta serioasă că alți oameni urmăresc să-l lezeze.
 IR – Iritabilitate / Scorul obținut de subiect: 2 (scor scăzut/ scor ridicat = 8 și peste)
Se exprima in comportamente ca izbucniri de pierdere a firii, grosolanie, nemultumire acuta.
 OV – Violența verbală / Scorul obținut de subiect: 3 (scor scăzut / scor ridicat = 9 și
peste)
Ostilitatea verbala implica exprimarea trairilor negative verbale fata de altii, atat in ceea ce se
spune, cat si cum se spune. Se observa in stilul de argumentare, tipete, strigate, cat si in continutul
verbal al amenintarilor, blesteme, hipercriticism.
Subiectul a obținut scorul total general 18, care este mai mic decât scorul de referință 38. Scorurile
de 4 (maxime în cazul subiectului) au fost obținute la dimensiunile resentiment și suspiciune.
Acestea descriu persoana ca geloasă față de alții, adesea la un nivel de ură, resimțind o supărare,
necaz față de lume pentru o tratare incorectă, imaginară sau reală și proiectarea ostilității asupra
altora, variind de la neîncredere și prudență față de ceilalți la credința serioasă că alți oameni
urmăresc să o lezeze. Scorul cel mai mic a fost obținut la dimenisunea negativism, 1, așadar
subiectul nu prezintă un comportament opozant față de autoritate, implicând refuzul de a coopera
și se poate exprima printr-un șir de comportamente, de la lipsă de bunăvoință pasivă la răzvrătirea
față de reguli și convenții.
 Interviu
Scala Hamilton – depresie
1. Vă simțiți trist, deznădăjduit, lipsit de interes, în general?
2. Sunteți vinovat pentru ceea ce vi se întâmplă?
3. Considerați că viața nu merită trăită?/V-ați gândit să vă puneți capăt existenței?
4. Aveți dificultați seara, la culcare?/Adormiți greu?
5. Aveți probleme cu somnul pe parcusul nopții?
6. Dimineața, aveți dificultăți în a vă trezi și a rămâne treaz?
7. În ceea ce privește munca dumneavoastră, întâmpinați dificultăți în efectuarea sarcinilor
zilnice?
1. Retardare - observarea comportamentului în timpul interviului
2. Agitație - observarea comportamentului în timpul interviului
8. În viața de zi cu zi, resimțiti anxietate? (Vă simțiți tensionat? iritat? vă pierdeți concentrarea? vă
îngrijorează probleme minore? resimțiți panică? Nerăbdare?)
9. Atunci când resimțiți stări de panică, de teamă, acestea sunt însoțite de simptome fizice?
10. Aveți poftă de mâncare?
11. Aveți des senzația de greutate în membre, spate sau cap, dureri musculare, de spate, de cap?
12. Libidoul dumnevoastră a avut de suferit în ultimul timp?
13. Sunteți de părere că aveți probeme de sănătate?
14. Ați slăbit în ultima perioadă?
15. În momentul de față, credeți că suferiți de vreo formă de depresie?

Interviu clinic
1. Povestiți-mi despre dumneavoastră. Cum vă numiți? Câți ani aveți? Starea civilă actuală?
2. Ce studii ați urmat?
3. Care este profesia dumneavoastră?
4. De ce ați ales această carieră?
5. Spuneți-mi câteva aspecte pe care le considerați importante despre familia dumneavoastră.
6. Care sunt hobby-uri dumneavostră?
7. Ce planuri aveți în viitorul apropiat, în următorii 3 ani?
8. Dacă ați trecut prin episoade depresive de-a lungul vieții povestiți-mi despre ele.
9. Ce gânduri vă supără în momentul actual?
10. Cum v-ați schimba viața dacă ați putea da timpul înapoi?
11. Ce fel de relații aveți cu cei din jur?
12. Cum vă descriu prietenii?

Interviu
 Scala Hamilton – depresie

Scorul total al subiectul la acest test este 11. Acesta se încadrează în intervalul 8-17, depresie
slabă.
Scoruri de 2 au fost înregistrare la anxietate la nivel psihic, somatic și la hipohondrie.
Scoruri de 1 au fost înregistrare la starea depresivă, sentimente de vinovăție, ideea de suicid,
insomnie în prima parte a nopții, munca și activitatea.
Restul dimensiunilor (insomnie mijlocul nopții – dimineața, retardare, agitație, simptome somatice
și genitale, pierderi în greutate, autoanaliză) nu au înregistrat nicio manifestare.

Testul "Desenul Persoanei"

Analiză formală Desen 1

Mărimea desenului: Figură este de o mărime normală
Amplasarea în pagină: plasarea "normală" stânga – sub mijlocul paginii, desenul terminându-se
aproape de sfârșitul paginii în partea de jos. Plasarea sub mijlocul paginii sugerează faptul că
subiectul se simte nesigur și inadecvat cu o oarecare depresie (Machover; Jolles; Buck), este “legat
de realitate” în viaţă şi gândire (Jolles; Buck), are nevoia unor fundaţii solide, control şi echilibru.
Plasarea la extrema stângă a foii sugerează orientare spre sine, dominanță emoţională (Jolles),
accent pe trecut (Jolles), tendinţe spre impulsivitate (Jolles).
Precizia trăsăturii: accentuate următoarele elemente: pistruii, buzele și trunchiul cu membrele.
Gradul de finisare, simetria: Simetria liniei sugerează control şi logică, şi cu cât simetria este mai
accentuată, cu atât mai mult implicaţia este de rigiditate şi compulsii, existând un anumit grad de
simetria la nivelul membrelor.
Modul de desenare a liniei şi a perspectivei: trunchiul și membrele sunt schițate, sugerând
evaziune, probabil bazată pe insecuritate.
Accentuarea liniei de mijloc (figuri cu accentuare a nasului, cravatei, nasturilor, prohabului şi
şireturilor) sugerează probleme de imagine corporală şi chiar frici legate de sfărâmare, împărţire
interioară, însă în desenul de față nu sunt prezente astfel de detalii, nasul fiind foarte ușor schițat,
prin puncte, așadar, inexistența unei frici privind sfărâmarea sau împărțirea ulterioară.
Proporţiile: nu sunt păstrare, capul fiind egal cu corpul și membrele
Analiză de conținut Desen 1
Descrierea figurii desenate: desenul întruchipează un personaj de gen masculin, tânăr, rigid prin
prisma liniilor și unghiurilor prin care este reprezentat corpul, al cărui cap este de aceeași mărime
cu trunchiul, pe al cărui chip sunt evidențiați pistruii și fața este colorată cu galben, lipsind însă
sprâncenele, în timp ce nările sunt schițate prin două puncte ușoare. Sunt desenate urechile, părul-cu
creastă iar în ceea ce privește trunchiul și membrele, sunt schițat doar prin linii ferme – de culoare
albastră. Colțurile ochilor sunt în jos, sugerând o persoană tristă, iar buzele sunt drepte, sugerând
seriozitate.
Analiza celor patru zone majore ale desenului : capul / mâinile, brațele, umerii, pieptul /
trunchiul / picioarele și labele picioarelor
Capul foarte mare sugerează interes (grijă) asupra identităţii. Capetele mari, desenate cu o
mare grijă pentru precizie şi control indică tendinţe intelectuale puternice, activitate imaginară
considerabilă, ca sursă de satisfacție (Jolles), preocupare organică în legatură cu procesul gândirii
(Jolles; Machover). Apare şi în desenele copiilor (Machover) şi ale deficienţilor mintal. Capete
exagerate sunt desenate şi de către subiecţi ce suferă de probleme neurologice sau după o operaţie
pe creier.
Faţa este faţada prezentată lumii. Este cel mai de încredere indicator al stării de spirit din DAP;
ea stabilește tonul desenului prin expresiile de dragoste, ură, teamă, agresivitate, blândețe, afect
nepotrivit, rebeline, confuzie, politeţe sau anxietate ale feţei. Accentuarea puternică a feţei, în
cazul de față prin intermediul pistruilor, sugerează preocupare pentru relaţiile sociale şi aparenţele
exterioare (Jolles), impuls interior pentru afirmare socială (Machover). Urechile sunt normale, dacă
erau neobişnuit de mari sugerau atenţia la mediu şi în special la ceea ce spun ceilalţi, o situaţie care
adesea este caracteristică stării paranoide. Iar dacă erau foarte mici pot sugera o încercare spre
închidere faţă de mediul auzibil.
Ochii dau unele dintre cele mai importante indicaţii clinice ale DAP., prin modul în care ei
reflectă afecţiune şi dispoziţia, ca şi abilitatea de a face faţă realităţii. Cei larg deschişi sugerează
cerere de ajutor, însă în acest desen sunt ușor cu colțurile înclinate în jos sugerând tristețe.
Gura închisă ca o linie poate sugera resentiment, opoziţionism şi furie.
Părul este adesea simbolic pentru virilitate şi astfel, figurile cu o cantitate neobişnuită de păr
sugerează confuzie de rol şi, posibil, activităţi compensatorii fals feminine sau masculine, însă în
desenul de față părul este prezent într-o măsură normală.
Un gât lung şi subţire sugerează conştiinţă puternică de control.
Trăsăturile faciale (sprâncenele) sunt adesea omise de indivizii interiorizaţi care au probleme
interpersonale.
Braţele slabe, subţiri: sentimente de slăbiciune şi inutilitate (Jolles, Machover), trăire puternică
a lipsei de realizare (Machover). Braţele îndoite sugerează control.
Torsul (trunchiul), figurile făcute doar din linii (ca nişte beţe) sugerează evitare şi opoziţie
faţă de problemă. Un tors slab, firav sugerează impulsuri slabe. Umerii mici sugerează sentimente
de inferioritate (Jolles).
Picioarele foarte slabe sugerează insecuritatea.
Elemente ce nu se regăsesc: nu se regăsesc elemente ale masculinității, înafară de părul scurt,
neregăsindu-se nici simboluri sexuale masculine precum barba, obiecte vestimentare specific
masculine precum cravată, pălărie, pantaloni etc. Un element ce ar putea aminti de masculinitate
este culoarea albastră a corpului.

Analiză formală Desen 2

Mărimea desenului: Figură este de o mărime normală
Amplasarea în pagină: plasarea "normală" stânga – sub mijlocul paginii, desenul terminându-se
aproape de sfârșitul paginii în partea de jos. Plasarea sub mijlocul paginii sugerează faptul că
subiectul se simte nesigur și inadecvat cu o oarecare depresie (Machover; Jolles; Buck), este “legat
de realitate” în viaţă şi gândire (Jolles; Buck), are nevoia unor fundaţii solide, control şi echilibru.
Plasarea la extrema stângă a foii sugerează orientare spre sine, dominanță emoţională (Jolles),
accent pe trecut (Jolles), tendinţe spre impulsivitate (Jolles).
Precizia trăsăturii: accentuarea trunchiului și a membrelor fiind linii schiţate, exceptând artiştii,
sugerează anxietate, incertitudine, timiditate și linii groase indică bariere fizice faţă de mediu; tipice
pentru tendinţe schizoide.
Gradul de finisare, simetria: Simetria liniei sugerează control şi logică, şi cu cât simetria este mai
accentuată, cu atât mai mult implicaţia este de rigiditate şi compulsii, existând un anumit grad de
simetria la nivelul membrelor.
Modul de desenare a liniei şi a perspectivei: trunchiul și membrele sunt schițate, sugerând evitare,
probabil bazată pe insecuritate.
Accentuarea liniei de mijloc sugerează probleme de imagine corporală şi chiar frici legate de
sfărâmare, împărţire interioară, însă în desenul de față nu sunt prezente astfel de detalii, nasul fiind
foarte ușor schițat, prin puncte, așadar, inexistența unei frici privind sfărâmarea sau împărțirea
ulterioară.
Proporţiile: nu sunt păstrare, capul fiind egal cu corpul și membrele
Analiză de conținut Desen 2
Descrierea figurii desenate: desenul întruchipează un personaj de gen feminin tânăr, rigid (liniile
și unghiurile corpului), al cărui cap este de aceeași mărime cu trunchiul (schițat doar din linii, ca și
membrele), lipsesc sprâncenele, sunt schițate doar nările sub forma de puncte, fără a delimita nasul
propriu-zis, ochii sunt colorați complet, iar buzele pline cu colțurile îndreptate-n sus, fiind transmisă
o tristețe cu un zâmbet fals.
Analiza celor patru zone majore ale desenului: capul/mâinile, brațele, umerii,
pieptul/trunchiul/picioarele și labele picioarelor
Capul foarte mare sugerează interes (grijă) asupra identităţii. Capetele mari, desenate cu o
mare grijă pentru precizie şi control indică tendinţe intelectuale puternice, activitate imaginară
considerabilă, ca sursa de satisfacție (Jolles), preocupare organică în legatură cu procesul gândirii
(Jolles; Machover). Apare şi în desenele copiilor (Machover) şi ale deficienţilor mintal. Capete
exagerate sunt desenate şi de către subiecţi ce suferă de probleme neurologice sau după o operaţie
pe creier.
Faţa este faţada prezentată lumii. Este cel mai de încredere indicator al stării de spirit din DAP;
ea stabilește tonul desenului prin expresiile de dragoste, ură, teamă, agresivitate, blândețe, afect
nepotrivit, confuzie, politeţe sau anxietate ale feţei. Accentuarea puternică a feţei, sugerează
preocupare pentru relaţiile sociale şi aparenţele exterioare (Jolles), impuls interior pentru afirmare
socială (Machover). În acest desen, fața este clar definită, încadrată de păr, cu elementele (ochi, nas,
gură) așezate normal central, lipsind sprâncenele - trăsăturile faciale sunt adesea omise de indivizii
interiorizaţi care au probleme interpersonale.
Ochii dau unele dintre cele mai importante indicaţii clinice ale DAP., prin modul în care ei
reflectă afecţiune şi dispoziţia, ca şi abilitatea de a face faţă realităţii. Cei larg deschişi sugerează
cerere de ajutor, însă în acest desen sunt ușor cu colțurile înclinate în jos sugerând tristețe.
 Gura închisă ca o linie poate sugera resentiment, opoziţionism şi furie, în cazul de față,
colțurile gurii sunt ușor îndreptate în sus, putând semnifica un zâmbet forțat, în concordanță cu
privirea tristă sugerată de colțurile ochilor în jos.
Părul este adesea simbolic pentru virilitate şi astfel, figurile cu o cantitate neobişnuită de păr
sugerează confuzie de rol şi, posibil, activităţi compensatorii fals feminine sau masculine, însă în
desenul de față părul este prezent într-o măsură normală.
Un gât lung şi subţire sugerează conştiinţă puternică de control.
Braţele slabe, subţiri: sentimente de slăbiciune şi inutilitate (Jolles, Machover), trăire puternică
a lipsei de realizare (Machover). Braţele îndoite sugerează control.
Torsul (trunchiul), figurile făcute doar din linii (ca nişte beţe) sugerează evaziune şi opoziţie
faţă de problemă. Un tors slab, firav sugerează impulsuri slabe.
Picioarele foarte slabe sugerează insecuritatea.
Elemente ce nu se regăsesc: nu se regăsesc elemente ale feminității, înafară de păr, neregăsindu-
se nici simboluri sexuale feminine precum sânii, bijuterii, rochii/fuste. Al doilea element care ar
putea aminti că personajul desenat este femeie, e culoarea roz predominantă folosită în desen.

Raportul final
I-au fost puse la dispoziție subiectului materialele necesare și a fost informat în privința
cerințelor pe care le avea de îndeplinit. În total, sarcina a durat 10 minute.
Primul desen a fost cel al persoanei de același sex, dar înainte de a începe sarcina, subiectul a
cerut lămuriri în privința tipului de persoană pe care trebuie să o deseneze (femeie, bărbat etc.).
Timpul a fost egal pentru realizarea fiecărui desen. Pe parcursul sarcinii, subiectul se arăta destins,
încântat, îi făcea plăcere și se bucura, vorbind cu voce tare. La final, subiectul recunoaște că în
primă instanță s-a desenat pe sine, iar în cel de-al doilea caz, pe prietena lui (deși afirmă că nu se
aseamănă desenul final cu aceasta).
Figurile desenate sunt colorate, culorile predominante fiind în funcție de genul persoanei
desenate (albastru, roz, bărbatul respectiv femeia) accentul căzând pe cap (acesta fiind și
proporțional egal cu trupul), și nu pe trunchi sau membre, așadar niciun detaliu ce ține de păr, gât,
mâini etc. A avut grijă să coloreze fețele persoanelor.
Ambele desene sunt plasate în aceeași poziție în pagină, înfățișând persoane tinere, bărbatul
fiind cu puțin mai înalt decât femeia, elementul de diferențiere de gen între cele 2 desene este
lungimea părului, în rest neexistând niciun detaliu al corpului, acesta fiind doar schițat prin câteva
linii. Se observă păstrarea aceluiași stil în realizarea ambelor desene, nefiind făcute discriminări.