CAZUL I

Date de identificare:
Nume și Prenume: C.M
Vârsta: 12 ani
Sex: Feminin

II. Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării:

• Psihodiagnosticul şi Evaluarea are ca scop (încercuieşte “X”-ul corespunzător)
 identificarea stărilor psihologice de sănătate şi/sau boală şi a mecanismelor psihologice de
etiopatogeneză şi/sau de sanogeneză - X
ŞI/SAU
 identificarea factorilor psihologici cu relevanţă pentru învăţare şi contextul psihoeducaţional cu
relevanţă pentru (descrie situaţia pentru care se face evaluarea)

Pacienta se prezintă la cabinet împreună cu mama sa, la insistențele mamei, solicitând

psihoterapie pentru fiica sa, deoarece o îngrijorează gândurile ei despre moarte și în special
preocuparea pentru anumite boli, dezvoltarea unor fobii.

III. Descrierea Succintă a Componentelor Psihologice (dacă o componentă nu se evaluează, scrie în tabel,
sub textul: „Ce s-a evaluat?”, că: „Nu se aplică”):
 Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Dispozitia afectiva Grila de observatie, anamneza

 Nivel Cognitiv
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)

 Nivel comportamental
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)

 Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
  Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)

 Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)

Rezultatele probelor

Evaluarea pacientei s-a efectuat cu următoarele probe psihologice:

1. Desenul familiei.(Analiză la nivel grafic – desenează prin apăsare, folosește în toate
desenele doar culoarea neagră prin hașurare – semnifică pulsiuni puternice, agresivitate,
libertatea instinctelor. Figuri foarte mari – reprezintă compensarea unui dezechilibru vital).
Există trăsături simetrice (chipurile mamei, ea și fratele), ceea ce subliniază o repetiție ritmică
ce poate merge până la stereotipii, care reprezintă pierderea spontaneității, rigiditate și poate
să apară în cazuri de nevroză sau structură obsesională. Zona paginii folosite – stânga
reprezintă trecutul, copilăria. De altfel, din spusele pacientei reiese ca i-ar fi plăcut să fie
mică. După cum spuneam mai sus există lipsa de culoare ceea ce indică un vid afectiv sau o
problemă de exteriorizare a afectivității.
Se remarcă și faptul că tatăl este plasat ultimul în desen ceea ce reiese o legătură slab
emoțională cu acesta, iar ea este plasată prima în pagina desenului familiei. Atunci când
copilul se reprezintă în prim plan ca în cazul de față, avem o repliere narcisică asupra
propriului Eu, părinții fiind reprezentați în planuri secunde. Acest narcisism este secundar
imposibilității investirii preferențiale a imaginii parentale (mai ales de sex opus), frustrații
afective în relația cu părinții în faza oedipiană.

Antecedente heredo- colaterale personale

Fără importanță.
Antecedente personale patologice
Pacienta a suferit bolile copilăriei; născută la 39 săptămâni, naștere normală, scor APGAR 8.
Istoricul personal şi social
Într-o primă întâlnire la cabinet cu mama si fiica, reies următoarele: părinții copilului, tatăl în
vârstă de 42 ani și mama 38 ani, au divorțat pe când aceasta avea 10 ani iar fratele 7 ani. De
atunci C.M face tot posibilul să-i intre pe sub piele tatălui, vrea să petreacă mai mult timp cu
el, ceea ce nu a fost posibil tot timpul, din cauza noii relații pe care acesta o are cu o altă
femeie. Părinții pot juca deasemenea un rol în menținerea perturbării copilului (ex: anumite
fobii, refuzuri alimentare, ritualuri de somn sunt păstrate de copil doar în complicitate cu
mama). Ca și în cazul de față, părintii, din motive patologice proprii, par a avea nevoie de un
copil bolnav, perturbat sau infantilizat și mențin aceasta stare în acest scop, de ex: dorința lui
C.M de a se juca cu plastilina, de a colora, evidențiază dorința de a rămâne mică, într-un
stadiu inferior vârstei actuale de 12 ani, rezultatele fiind comportamentul impulsiv, starea de
agitație, izbucnirea afectelor și tendințelor agresive, încălcări frecvente ale controlului Sinelui
si erupții ale elementelor iraționale în conștiința și comportamentul, la început rațional al fetei
(ex: în testele ce urmează). Istoricul tulburării prezente Normalitatea lui C.M și a familiei a
fost zdruncinată odată cu divorțul celor doi părinți; deși au trecut 2 ani de la divorț nu reușesc
să aibă o comunicare bună, fapt pentru care starea copilului a început să fie din ce în ce mai
proastă. La școală rezultatele sunt din ce în ce mai scăzute, în pauze stă mai mult izolată
neavând o comunicare bună cu cei din jur. Aceasta stă mult timp închisă în cameră, are stări
de plâns frecvente, insomnii (frica de a dormi singură), coșmaruri etc. Divorțul a avut efecte
negative asupra pacientei, stima sa de sine fiind mai puțin stabilă și este mai vulnerabilă la
evenimentele de fiecare zi. Mama pacientei, cu care locuiește, transmite anumite simptome
asupra ei și ajung să le transpună în act impreună sub forma unei folie a deux. În cazul
pacientei, părinții din motive patologice proprii, par a avea nevoie de un copil bolnav,
perturbat sau infantilizat și mențin această stare cu un scop. De exemplu, dorința lui C.M. de
a se juca cu plastilina, de a colora, evidențiază dorința de a rămâne mică, într-un stadiu
inferior vârstei actuale de 12 ani, rezultatele fiind comportamentul impulsiv, starea de
agitație, izbucnirea afectelor și endințelor agresive, încălcări frecvente ale cntrolului sinelui și
erupții ale elementelor iraționale în conștiința și comportamenul, la început rțional al
pacientei.
Istoricul medical
Din punct de vedere medical, este clinic sănătoasă, neevidențiindu-se nici o anomalie.
Date din anamneza

Probleme comportamentale exprimate printr-un temperament problematic, toleranță scăzută

la purtare, retragere în interacțiunile sociale se întâlnesc adesea în familiile în care există
discordie maritală serioasă. Mediul copilăriei sale a privat-o de afecțiune și de satisfacerea
adecvată a dorințelor și aspirațiilor firești vârstei, au făcut-o să trăiască un conflict de
adaptare, exprimânduse prin reacții de revoltă, agresivitate în relația cu toți cei din jur, sau
mai rău prin ruperea relațiilor sociale. C. M., cu toate că a asistat la mai toate conflictele
dintre părinți, îi iubește necondiționat. Acest mod de a se feri de suferință, de implicații, o
face să se simtă în siguranță protejându-și astfel propria vulnerabilitate și ascunzându-și
sentimentele de neputință ale ei, frica precum că nu ar fi iubită. Factor etiologici: - lipsa
afecțiunii și a înțelegerii specifice nevoilor vârstei - constelația familială perturbată - limbajul
agresiv verbal al părinților unul față de celălalt, fără abuz fizic

Observația examinatorului.
Este un copil isteț și matur. Dezvoltat în conformitate cu vârsta sa. Se agită atunci când
vorbim despre despărțirea părinților. Nu vrea să vină neînsoțită de mamă la cabinet. Se
asigură că noi două doar vorbim pentru început. Particularități biologice: Dezvoltată în
conformitate cu vârsta sa (Ghid de observație) Sănătatea psihică la momentul evaluării: -
Ținuta destul de îngrijită, cromatică, adecvată vârstei de 12 ani, câteodată negru. - Câteodată
expresia feței este imobilă, tristă, privire fixă sau evită contactul cu mine. - Agitație, stare de
oboseală (ambivalentă). - Se mai remarcă elemente de intensitate emoțională vis-a-vis de
relatarea episoadelor traumatizante – “părinții mei nu mai sunt împreună”, “tata nu vrea să
mă vadă când vreau eu” etc. - Se remarcă și teama de abandon, sentimente de insecuritate și
interiorizare. - Aceasta realitate traumatizantă s-a fixat în matricea emoțional-afectivă, zona
reflexivă rațională fiind împinsă în plan secund. Aceasta din ce anume puteti sustine? Care
anume e lucrul care a dus la aceasta concluzie?
Diagnostic pozitiv
Axa 1 - Tulburările clinice – anxietate generalizată
Axa II - Tulburări de personalitate - Nici un diagnostic
Axa III - Nici un diagnostic - în urma investigaților medicale nu a reieșit existența nici unei
tulburări medicale.
Axa IV - Condiții psihosociale și de mediu (victimă a mediului social și a problemelor dintre
părinți apărute chiar și după divorțul acestora, stres psihoemoțional și somatic).
Axa V - Evaluarea globală a funcționării.
Scorul GAF obținut a fost de 65 puncte, ceea ce sugerează prezența unor simptome moderate
sau dificultăți ușoare persistente în funcționarea copilului - “Dificultăți ușoare persistente în
mai mult decât o arie de funcționare socială, profesională sau școlară“.
Diagnostic diferențial
Refuzul de a părăsi casa și persoanele apropiate de teamă de a nu le pierde și pentru a evita
anumite situații, manifestări prin excese de furie, plâns, agățare de ceva.

IV. Concluzii (Sumarizarea informaţiilor în termeni psihologici):

În urma Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele concluzii psihologice:

Credințele îngreunează schimbarea, mama întreține situația, reacția tatălui și cadrelor

didactice, problemă relațională părinte – copil, învățător-copil; încercarea de atragere a
atenției părinților asupra sa; insomnie, coșmaruri, inadaptare la mediu; probleme școlare.
Aceasta nu e o concluzie formulate psihologic, va trebui regandita in accord cu probele
[Concluziile vor fi derivate deductiv si/sau inductiv din testele/sarcinile/probele si/sau interviurile utilizate; nu
se asumă declaraţiile clientului ci se citează ca atare. Spre exemplu, nu se spune de către psiholog: „copilul a
fost abuzat de X.”, ci se menţionează: „copilul declară: „ X m-a abuzat””]

V. Recomandări (Implicaţii ale Concluziilor pentru Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării):

În urma concluziilor Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele recomandări asociate

obiectivului psihodiagnosticului şi evaluării, cu relevanţă pentru situaţia pentru care se face evaluarea:

- consiliere psihologică;
- stimulare afectiva, comportamentala.
- implicarea familiei in terapia copilului, grup de socializare pentru copil
- Asigurarea unui climat socio-afectiv conținător, pozitiv și echilibrat
[Recomandările vor fi derivate deductiv si/sau inductiv din Concluziile formulate; vor fi evitaţi termenii
absolutişti, decizii non-psihologice (se fac doar recomandări asociate Obiectivului Examinării Psihologice pe
baza unor informaţii psihologice formulate în Concluzii, cu relevanţă pentru situaţia pentru care se face
evaluarea); recomandările fi accesibile, cu acordul clientului, unor terţe părţi, în funcţie de contextul în care se
face Psihodiagnosticul şi Evaluarea]