Mecanismul

interpretativitatii
de la utilizare predominanta la decompensare psihotica
Dr. Simona Trifu
Psih. Anca Gutt

Prezentare caz
Pacient:
- 28 ani
- sex feminin
- casatorita, un copil 2 ani
- din mediul rural / actualmente locuieste in mediu
urban
- studii superioare, masterat, doctorand
-cvasiconstanta performanta perofesionala
- cooperanta, fluenta in limbaj

 Pacienta nu a avut nici o internare intr-o sectie

de psihiatrie
Locuieste impreuna cu sotul si fiul lor
O sora, care locuieste in acelasi oras

Antecedente hederocolaterale:
Nu se cunosc cazuri diagnosticate in familia
paciente
Pacienta afirma ca mama sa ar suferi de o
boala psihica si ca necesita diagnosticare

Prezentare de caz personalitatea premorbida

Provine din mediul rural, dintr-o familie fara posibilitati materiale
Suportul familiei este inexistent pe parcursul scolarizrii, pacienta
afirmnd ca a trebuit sa se descurce singura.
Sotul este de aceeasi conditie socio - materiala de nivel modest.
Determinare in obtinerea confortului material, perseverenta in atingerea
scopurilor profesionale.
Imaturitate sociala.
Relatia cu partenerul de via este una marcata de norme si reguli, urmand
un pattern prestabilit.
Urmeaza la cerere sedinte de psihoterapie naintea na terii (n luna a VIII a
de sarcin), fiind terifiata de ideea ca va muri la nastere.
Postpartum, revine la sedintele de analiza personala.

Incidentul marcant din evolutia cazului

= acting out ca semn prepsihotic
Copilul in varsta de 2 ani se intoxica cu verde de Paris
Situaia necesit spitalizare si pentru 24 ore starea acestuia este
critica, 3 zile copilul este tinut in spital cu perfuzii i tratament de
specialitate (tip antidot), urmand ca sa fie tinut sub observatie
nc14 zile.
Bieelul este dus la spital de ctre prin i.
Otrava este adusa in casa de catre tata (so ul pacientei) si
depozitata intr-un geamantan unde erau tinute diverse sticlu e
(medicamente, sampon, etc).
Copilul intra in contact cu otrava, in timp ce se afla acasa
impreuna cu parintii, acestia lasandu-l nesupravegheat in timp ce
incercau sa monteze o mocheta.

Incidentul marcant din evolutia cazului

= acting out ca semn prepsihotic
Copilul mai intrase in contact cu otrava i n urm cu cateva zile,
deoarece era nvat s se joace cu sticule e de Nurofen, prefcnduse c le d peste cap, pn la ultima pictur. Atunci, mama i
solicitase sa o puna la loc, ca este a lui tati.
Geamantanul respectiv (n buzunarul lateral al cruia era pus sticlu a
cu verde de Paris) era folosit de copil ca jucarie, atunci cand pacienta
avea treaba: I-am mai dat sacosa sa se joace, cand era nervos si eu
aveam de lucru.
Mama afirm: Nu m-am intrebat ce e in fiola; Nu ma gandeam ca
soul meu ar putea aduce otrava in casa; Stabilisem mpreun sa nu
dea cu verde de Paris.
Copilul le-a atras atentia pentru ca tusea, a fost gasit cu fiola in mana si
atunci tatal a hotarat sa il duca la spital.

Examenul psihic al strii prezente

Perceptia: Pacienta nu prezinta modificari calitative de perceptie, nici
n antecedente, nici n momentul prezent. Se remarc o discret
iritabilitate i o scdere a pragurilor senzoriale. La nivel olfactiv, ea
identific mirosul corect al substan ei pericol, dar cognitiv nu poate
interpreta corect mesajul sugerat senzorial (!).
Atentia: hiperprosexie selectiva spontan, cu hipoprosexie voluntar.
Gandirea: tulburri de tip calitativ ideaie de intensitate
prevalenial de persecutie, ideaie de influenta i ideatie de
coloratur mistica. Interpretativitate marcat: Ni se dau tot felul de
incercari, pe care trebuie sa le depasim; Din a doua zi de cnd a venit n casa
noastr, mama mea a inceput sa gandeasca rau i ne-am certat. Ea vroia sa ma
ajute, dar fara sa vrea, nu era bine ce se intampla... Dar nu e ea vinovata.;
Trebuie sa evitam relatiile cu mamele noastre suntem slabi i ele ne dau peste
cap, ne comportam altfel, ne trag in jos...

Examenul psihic al strii prezente

Memoria: fara modificari psihopatologice.
Afectivitatea: saracire afectiva, mergnd pn la indiferentism i
athimhormie, inversiunea afectiva fata de mam, cuplat cu
interpretativitate de factur delirant i modificri decizionale
consecutive: Trebuie sa evit legatura cu mama mea; Eu m-am
comportat foarte bine in spital, nu am cazut in depresie...; scderea
semnificativ a rezonanei afectiv, cu punerea n joc a mecanismelor de
tip clivare i disociere n raport cu fapta petrecut i n relaia cu fiul.
Viata instinctual: diminuata semnificativ, n toate planurile de
manifestare pulsional.
Vointa: retard motivational si volitional, pesimism atitudinal: n spital
eram optimista, dar de cand am venit acasa sunt mai putin cuplat la
ceea ce mi se ntmpl....

Examenul psihic al strii prezente

Activitate: pierderea interesului pentru toate activit ile social utile,
inclusiv pentru cele tiinifice (n care anterior se implica), izolare
sociala postpartum, incapacitate de a face fata statutului de mama si
rigorilor profesionale in acelasi timp, imaturitate social rela ional.
Relatri ntr-un registru superficial, demonstrnd coping
dezadaptativ:
Am avut noroc ca doctorii au fost adevarati, parca faceam parte
dintr-un film...; Nu am reusit sa l conving pe D. sa manance n
spital, s-a manifestat ca acasa...; As fi vrut i eu s fiu ca alte
mame din parc, sa ma inlocuiasca i pe mine cineva n rolul sta...
c nu mai fac fa....
Constiinta bolii: pacienta nu considera ca sufera de vreo afectiune
psihica de natura sa necesite interventie medicamentoasa. Incapabil
s neleag la momentul prezent gravitatea faptei petrecute.

Prezentare de caz - diagnostic principal

Axa 1 - Tulburare deliranta de persecutie
*** Pacienta prezinta idei delirante nonbizare si interpretativitate ridicata, in
legatura cu relatia pe care o are cu mama, respectiv cu soacra: Am tras concluzia
ca mamele noastre nu ne iubesc. Credeam ca mama lui este un om ratat, care are
numai ganduri negative si cu care dac ne ntlnim, ni se intampla ceva rau. Dar,
acum, pot spune acelai lucru si despre mama mea e tot un om ratat, cu ganduri
negative; n consecin, de evitat, pentru ca noi suntem influentabili! .
*** Se remarc un excesiv analitism n gndire, pierderea contactului cu
realitate pe sectoare cu importan vital, afectarea semnificativ a capacitii
de anticipare a consecinelor i deciziilor proprii, incapacitate de a interpreta
eficient mesajele senzoriele percepute.
*** Prezinta, de asemenea, ideaie delirant de tip mistic, n concordan cu
interpretativitatea marcat a unor evenimente uzuale de via , crora le atribuie
semnificaii particulare, cu trirea subiectiv a senza iei de a teptare a unei
pedepse. Vinovie de intensitate psihotic: Am facut treaba in ziua de Anul Nou
care era si duminica!.

Prezentare de caz - diagnostic principal

* Axa II: Tulburare de personalitate de tip schizoid, susinut de lipsa
implicarii emotionale (inclusiv in relatiile de familie), lipsa amicilor sau
a altor persoane importante in viata pacientei, detasare afectiv, inclusiv
fa de copil, nereliefarea niciunei activit i care sa ii suscite interesul,
izolare sociala, nclinaie ctre analitism, alegerea unei profesii
concordate cu acest fel de a fi, trsturi premorbide din aria
suspiciozitii, interpretativit ii, senzitivismului i analitismului crescut.
* Axa III: Nu prezinta nici o conditie medicala.
* Axa IV: Lipsa confortului psiho emotional in familie: Nu exista
comunicare!; dificulti financiare: familie de origine modesta, cei doi
soi au locuit intr-o camera de camin, pentru ca apoi sa isi nchirieze un
apartament, n condiii dificile de locuit (gndaci); neadaptare sociala,
lipsa relaiilor sociale, izolare dupa nastere.

Prezentare de caz - diagnostice diferentiale

Axa 1 - Episod depresiv major cu elemente psihotice
Se ia n discuie acest prim diagnostic diferen ial, deoarece pacienta
prezinta dispozitie depresiva, stari de oboseala si energie scazuta,
sentimente de vinovatie, preocupari excesive fata de relatia cu mama,
pesimism, pierderea placerii si a interesului, destabilizare a gandurilor
si emotiilor.
*** Pentru o pertinent discriminare este necesar stabilirea cu
rigurozitate a succesiunii temporale ntre modificarea dispozi iei n sens
depresiv i supraadugarea interpretativitii delirante.
Simptome psihotice: interpretativitate marcat, ideatie mistica si cea de
prejudiciu: Prin faptele si gandurile noastre, am adus aceasta
nenorocire; Am facut treaba in ziua de Anul Nou, care era si
duminica... luni voiam iar sa muncim, dar s-a intamplat
nenorocirea....

Prezentare de caz - diagnostice diferentiale

Axa 1 Tulburarea Factic fara alta specificatie
Aducerea n discuie a acestui diagnostic diferen ial vine din
inactiunea pacientei, in momentul in care a costatat ca in sacosa /
geanta cu care se joaca fiul su a aparut o sticla / fiola noua.
Pacienta afirma ca a simtit un miros intepator ca de benzina, in
momentul in care copilul a deschis recipientul.
A pus la loc sticla / fiola n cauz, fr s ia atitudine si, la cateva
zile, a lasat copilul din nou nesupravegheat sa se joace cu
geamantanul respectiv: I-am dat-o din nou, era singur, eu eram pe
hol... Atunci el nu stiu ce a facut, dar daca ar fi inghitit-o pe toata,
nu ar fi trait... L-am ntrebat n repetate rnduri ct a but i mi-a
spus c doar o pictur...

Prezentare de caz - diagnostice diferentiale

Axa 1 Schizofrenia paranoid
Acest diagnostic ar putea fi luat n discu ie dat fiind afectarea semnificativ a
funcionrii sociale a celei n cauz, n combina ie cu idea ia delirant i
interpretativitatea marcat.
Susinem mai degrab o Tulburare delirant dect o Schizofrenie paranoid, innd
cont de:
*** pstrarea coereniei nucleului personalit ii;
*** absena sindromului de automatism mintal;
*** absena halucinaiilor sau a pseudohalucina iilor;
*** funcionarea profesional tiin ific pstrat n arealul profesiei (domeniul
matematicii);
*** structur de personalitate nclinat spre hiperanalitism, suspiciozitate, senzitivism;
*** prezena elementelor depresive, secundare func ionrii unui interval lung de timp
n registrul delirant.

Prezentare de caz - diagnostice diferentiale

*** Acest diagnostic diferenial poate fi luat n discu ie pornind de la majorele
mecanisme de aprare de tip clivare i disociere, suprapuse nivelului intelectual
nalt al pacientei, ct i de la dinamica familial a acestui cuplu disfunc ional, aflat
n registrul simbiotic patologic, cu afectare grav a percep iei realit ii i cu lipsa
capacitii de rezonan emoional.
Prima reactie a pacientei a fost sa certe copilul care tusea din cauza substantei
toxice, atragandu-i in acest fel atentia sotului, care de abia atunci a recunoscut ce e
in fiola si au dus copilul la spital: M-a auzit ca l certam pe D., a venit in bucatarie
si am hotart sa mergem la medic!
A cautat si primit atentia personalului medical: Am intrebat-o pe doctorita care
avea grija de el, dac spitalul are cel mai bun toxicolog din tara, daca i vor fi
afectate organele. i ea mi-a raspuns pe un ton dur, ca problema este de viata si de
moarte.; Doctorul, care era si directorul spitalului, a decis dup cinci zile, ca e
mai bine sa stea acasa.
Pacienta a ignorat problemele locomotorii i cardio vasculare pe care fiul su le a
avut in urma ingestiei de otrava: Consider ca mofturile lui si-au pus amprenta pe
ceea ce s-a ntmplat.

Prezentare de caz - prognostic

Pacienta refuza ajutor medical de specialitate, renuntand inclusiv la sedintele de
analiza personala / terapie.
In conditiile date, fara interventie terapeutica, evolutia probabila va fi negativa.
Elemente de prognostic nefavorabil:
Personalitatea premorbida cu trsturi dominante din spectrul schizoid,
favoriznd decompensarea de Ax I n registrul delirant.
Antecedentele hederocolaterale.
Funtionarea sociala si interpersonala deficitara.
Prezenta ideaiei de intensitate prevalenial - delirant si a interpretativit ii.
Absenta suportului socio familial.
Hospitalismul / beneficiul secundar al tulburrii (experina necontientizat,
dar prezent sub urmtoarea form: prin ajutorul semnelor i simptomelor poate
captiva acea atenie din partea celorlali, de lipsa creia a suferit dintotdeauna).