Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Copiii se nasc aparent mai putin adaptati pentru viata decat restul maniferelor
Teoria lui Portman (biolog) - implicatii psihologice profunde - Erich Neumann Copilul continua sa aiba nevoi specifice vietii intrauterine in primul an de viata Totodata este dotat cu o extraordinara capacitate de a prelua ceea ce ofera mediul, mediul fiind in mod esential relatia cu mama
Ca o necesitate de adaptare, copiii sunt inca de la inceput conectati in mod intim la atmosfera sufleteasca a parintilor lor Copii sunt produsul relatiilor emotionale si de aceea poarta amprenta aspectelor subliminale si de tip non-ego ale personaliatii parintilor J. Perry Nu exista constiinta consistenta in prima parte a vietii si de aceea copiii vor fi foarte bine specializati in a comunica inconstient, in a comunica cu inconstientul parintilor lor
Dilemele parintilor
Cat sa fie de fermi sau cat sa fie de ingaduitori Cum sa ofere si protectie, dar si independenta Cum sa gestioneze crizele de personalitate ale copiilor Cum sa se imparta cand sunt mai multi copii Cum sa ii invete binele si raul Cum sa isi pastreze intimitatea si viata in afara profesiei de parinte
Responsabilitate si vinovatie
Exista doua tipuri de atitudini extremizate ale parintilor: Parintii egocentrici Parintii care se sacrifica
Copiii au la fel de multa nevoie si de mama si de tata, dar de fiecare au nevoie in mod diferit Nici o femeie nu se pricepe mai bine decat un barbat sa fie barbat, dupa cum nici un barbat nu se pricepe mai bine decat o femeie sa fie femeie
VISE ALE UNEI MAME AFLATA IN PROCES PSIHOTERAPEUTIC VINDECAREA RELATIEI CU FIUL 1.Il banuiam pe Dan ca se drogheaza. Mi-am propus sa il urmaresc. Am intrat intr-o curte mare cu cladiri vechi. L-am zarit pe Dan fumand si stand ca ascuns dupa un copac. Era el, dar mai matur; cam la 20 de ani; arata bine, imbracat frumos. In starea in care eram, m-am repezit peste el si l-am lovit cu mainile peste fata si piept. Era relaxat si nepasator ca dupa drog. Nu a ripostat. Eram disperata si dezamagita. Am revenit acasa. Ne-am reunit toata familia, inclusiv cei morti, ca sa luam masuri, sa stabilim pedeapsa Luasem o decizie; sa il izolam, sa nu iasa din casa.
2.Eram parca intr-un centru de reablitare pentru persoane cu probleme psihice. Asteptam ceva! Pe una din usi un barbat in halat l-a scos pe Dan dintr-o camera. Ma uitam la el. Eram emotionata. Stiam ca e bolnav, dar venisem sa il iau acasa. Aveam un sentiment amestecat de emotie negativa legata de boala lui, dar si de emotie pozitiva ca e al meu; venea acasa cu mine; il acceptam asa cum era. Dan nu se uita la mine, parca nu ma cunostea, dar astepta ceva. Atunci am intins mana si i-am zis: Vino la mama!
www. psihoterapieanalitica.ro