UNIVERSITATEA ANDREI SAGUNA

FACULTATEA DE PSIHOSOCIOLGIE
MASTER PSIHOLOGIE CLINICA

PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA
NOTE DE CURS

Conf.Univ.Dr. Livica Fratiman

Constanta 2015

Parintele imaginar
Eul Adult (Neopsihic),Eul Copil (Arheopsihic) si Eul Parinte (Exteropsihic) sunt cele trei
stari principale ale Eului descries de catre Berne.Starile Eului Copil si ale Eului Parinte sunt
fixari de experiente traite si de reactii precoce sau interiorizate (introiectarea) inconstienta a altor
persoane importante. Psihoterapia integrativa propune in plus un alt proces prin care se
dobandesc fixarile.
Urmarind un proces de dezvoltare normal in mica copilarie,copiii isi creaza adesea o
imagine,o figura inchipuita,ca modalitate de a-si procura controlul,structura,afectiunea materna
sau ceea ce aceasta tanara persoana a simtit ca fiind o lipsa sau fiind inadecvat.
Sunt copii care isi creeaza propriul lor bau-bau,o creatura inspaimantatoare care ameninta cu
represalii teribile pentru mici greseli.Impodobirea parintelui imaginar cu toate aspectele rele si
inspaimantatoare inerente situatiei de a fi educat de catre parinti,ii permite copilului sa-si
pastreze Mama si Tatal pe deplin buni si iubitori.
De-a lungul anilor din scoala primara,Richard era obsedat de bau-bau.Cand a devenit
adolescent, nu mai era preocupat de acest aspect;totusi,ramanea inca posibilitatea unui profesor
sau a unui politist sever care l-ar fi pedepsit daca s-ar fi indepartat de la calea cea dreapta.Inainte
sa atinga treizeci de ani, Richard o pierdu pe bunica sa si merse sa-si ajute familia sa faca curat in
casa.In momentul in care facea curat sub patul sau si intr-un dulap, devein foarte anxios.Anticipa
o pedeapsa teribila si, desi isi spunea ca nu sunt rationale gandurile sale, continua sa astepte sa se
intalneasca cu ceea ce a mai ramas din bau-bau. Lucrand cu terapeutul sau, Richard incepu sa-si
aminteasca ca, atunci cand era mic, credea ca bau-bau locuieste in camera bunicii si ca acesta era
capabil sa-l urmeze la scoala sau la jocurile sale. Daca Richard era obraznic, bau-bau il pedepsea
cu siguranta. In timpul procesului de terapie, Richard incepu sa-si aminteasca de o palma la fund
de la varsta de 4 ani, administrate de mama sa in camera bunicii sale, in timpul unei sarbatori in
familie. Putin timp dupa palma, Richard isi dezvolta credinta in existent lui bau-bau, putand
astfel sa o vada pe mama lui ca fiind foarte iubitoare si tolerant pentru purtarea sa.
Pot exista persoane care isi creeaza o nasa zana, un fel de parinte imaginar care le
iubeste si le ingrijeste chiar si atunci cand parintii naturali sunt reci, absenti sau abuzivi. Aceasta
imagine create serveste pe post de aparatoare intre figurile parentale reale si dorintele, nevoile si
sentimentele copilului mic. Neplacerile inevitabile legate de cresterea intr-o lume imperfect sunt
mai tolerabile, deoarece figura imaginara aduce ceea ce le lipsea parintilor reali.
Anne-Marie cunostea perioadele de depresie in timpul carora manca in cantitati foarte
mari. In acele momente, ea resimtea nostalgia bunicii sale decedate, pe care o descria
terapeutului sau ca fiind afectuoasa, intelegatoare, colsolanta si care, spunea ea, ii aducea mereu
bunatati. Terapeutul, din curiozitate, o intreaba pe Anne-Marie ce varsta avea cand bunica sa
murise, la care ea raspunse 14 luni. Or un copil de 14 luni nu poate sa cunoasca cu o bunica,
experientele relatate de Anne-Marie. Pe masura ce terapeutul explora golul dintre nostalgia
Annei-Marie cu privire la bunica sa si faptul ca aceasta din urma era deja moarta inca din
copilaria timpurie a fetei, clienta incepu sa-si aminteasca experiente din copilaria sa, inaccesibile
memoriei sale de multi ani. Aceasta suferise in repetate randuri abuzuri atat din partea tatalui sau

cat si a mamei sale si adesea fusese inchisa in pivnita zile intregi, fara mancare. Anne-Marie
povesti cum, dupa bataie, sau in intunericul pivnitei, aparea bunica pentru a o consola, a o
incuraja si ii promitea mancaruri minunate. Creandu-si aceste imagini ale unei bunici, AnneMarie a reusit sa-si satisfaca, macar in imaginative, cateva din nevoile sale de a primi ingrijiri
hranitoare potrivite, care lipseau in mod radical din comportamentul parintilor sai fata de ea.
Pe masura ce se maturizeaza si acced de la fazele de dezvoltare ulterioare, copii uita
imaginile autogenerate. Dar cand copilul refuleaza constientizarea nevoilor, sentimentelor si
amintirilor sale, in scopul de a supravietui in familie, imaginea autogenerata se fixeaza si nu se
integreaza in lucrurile invatate ulterior. Oricare ar fi caracteristicile Parintelui autogenerat fixat,
acestea opereaza de-a lungul anilor precum starea Eului Parinte descrisa de Berne. Aceasta
functioneaza ca o personalitate intrioectata; totodata, aceasta este adesea mai exigenta, fara
logica sau mai irationala decat adevaratul parinte (la urma urmei, aceasta isi are originea in
imaginatia unui copil mic). Parintele autogenerat, iesit din imagini fantasmatice furnizeaza o
serie de ganduri, sentimente si comportamente inchistate, neintegrate si in fata careia persoana
reactioneaza ca si cum ar fi vorba de adevarate interiorizari ale persoanelor adulte in copilarie.
Functii ale starilor Eului
Berne a folosit termenul de stari ale Eului pentru a descrie o dispozitie psihica pereche
cu un sistem coerent de sentimente interne si de ganduri si un sistem correspondent de posture,
expresii faciale si alte comportamente externe. Schema de comportament si dispozitia pe care o
persoana o traieste si o arata la un moment dat formeaza starea Eului activ. Plecand de la aceste
stari ale Eului activ persoanele comunica. Cateodata, indivizii se adreseaza unii altora plecand de
la starea Eului Parinte, cu toate sentimentele, atitudinile si expresiile pe care le aveau tatal sau
mama lor, cu ani in urma; altadata, acestia reactioneaza ca un copil, percepand situatia ca atunci
cand aveau doar 5 sau 6 ani. Se poate sa se conecteze la starea Eului Adult sis a reactioneze in
mediul lor (si al persoanelor din jur) cu emotiile, ideile si comportamentele adecvate situatiei si
nivelului de dezvoltare prezent si fara a fi incarcati de interiorizarile parintilor sau fixarile
copilariei.
Cunoasterea mecanismelor de aparare a Eului reprezinta o parte integranta a intelegerii
functionarii starilor Eului si a activarii lor. Din cauza fixarii mecanismelor de aparare,aspectele
Eului arhaic (Copil) sau interiorizate (Parinte) raman ca niste stari detasate si nu se integreaza in
constiinta neopsihica (Adult).
Constientizarea, proprie starii Eului Adult, a nevoilor, dorintelor, amintirilor si
influentelor externe, ramane blocata prin mentinerea mecanismelor de aparare a bebelusului,
cum ar fi evitarea, intepenirea si lupta (Fraiberg 1983); apararile orale tarzii, prin clivaj
(Fairbairn, 1954); transformarea afectului (Fraiberg, 14983); apararile infantile precoce descrise
de Anna Freud (1937). In plus, deplina functionare a starii Eului Adult este inhibata de catre
mecanismele de aparare complexe care sunt introiectia, proiectia, retroflectia, deflectia si
confluenta (asa cum sunt definite de terapia Grstalt). Functia starii Eului este asadar interactiunea
dinamica intre aceste procese intrapsihice si comportamentale observabile.

In functie de fixarea mecanismelor de aparare, functia starii Eului poate fi active, sau
poate sa ramana la starea de influenta psihica. Putem observa manifestarea starii Eului Parinte
(Exteropsihica) cand o persoana resimte, percepe mediul inconjurator sau actioneaza in mod
active asa cum parintii sai o faceau cu ani in urma. Starea active a Eului Parinte apare cel mai
tipic la persoana care le vorbeste propriilor copii exact cum i se vorbea ei cand aceasta era mica.
Suzanne tipa la copiii sai si ii certa cand simtea o presiune sau cand era stresata. De-a
lungul intregii sale copilarii, mama Suzannei ii adresase injurii sau ii reprosase felul in care
facea lucrurile. Desi Suzanne si-a jurat ca nu ii vat rata pe niciunul dintre copii sai la fel, ea
povestea ca tipetele ieseau singure. In acele momente, starea Eului Parinte interiorizat era
activa.
In timp ce starea Eului Parinte influenteaza pe cineva in mod intrapsihic, aceasta
persoana isi ca arata cel mai probabil comportamentele copilaresti. Acestea vor reflecta varsta la
care copilul a trait un conflict cu parintele sau cu parintii reali, sau cand s-a produc o absenta
semnificativa a contactului. Persoana resimte sau se comporta active ca si copilul care era in
realitate acum cativa ani, cu aceleasi mecanisme de aparare copilaresti. Sa rationezi, sa percepi,
sa resimti sis a te comporti de maniera copilareasca este o reactive la influenta interna a starii
Eului Parinte. Suzanne povestea ca dup ace tipa la copiii sai, ea isi spunea Nu esti buna de
nimic! si esti cea mai proasta persoana din lume. Apoi, bulversata, ii era rusine de ea insasi si
chiar se scuza de mai multe ori in fata copiilor sai. Le aducea adesea cadouri pentru a compensa
rautatea din comportamentul sau .
Tim descria cum de fiecare data cand era pe punctual sa deschida un nou dosar
professional, devenea trist, simtea un nod in stomac si medita asupra unui gand recurent : De ce
iti bati joc?. In timpul terapiei sale, Tim si-a amintit ca era in mod textual cuvintele tatalui sau,
exact inainte ca Tim sa mearga la un recital de muzica la varsta de 11 ani, si mai apoi la
inmanarea diplomelor la liceu. Acest dialog intern s-a oprit cand Tim a resimtit furie si s-a
imaginat spunandu-I tatalui sau intr-un mod expresiv sa inceteze sa-l mai umileasca in felul
acesta deoarece el era acum un procuror competent.
Pentru a se apara de influenta intrapsihica a parintilor interiorizati, sau a altor persoane
importante, un individ isi poate proiecta personalitatea introiectata asupra unei alte persoane
precum sot, profesor, terapeut pentru a percepe mai apoi aceasta persoana sis a reactioneze la
aceste fapte cum el/ea o face ape vremea fixarii. Aceasta actiune ce consta in proiectarea
introiectiei si reactionarea la un model regresiv este transferul, care aduce adesea o eliberare a
stresului intern creat de catre conflictul intrapsihic. Prin transfer, conflictele copilariei sunt
retraite, ca provenind de la persoanele prezente in jur. Daca terapeutul observa indeaproape
aceste tranzactii de transfer, atunci el poate intelege influenta intrapsihica a starii Eului Parinte si
reactia, reala sau dorita de copil, in fata disconfortului conflictului.
Barbara care a intarziat la dentist, tremura imaginandu-si furia acestuia pe ea. In realitate,
nici punctualitatea si nici eventual reactive a dentistului nu o sperie. Este mai degraba amintirea,
de care nu este constienta, a unei mame ce devenea furioasa cand se intorcea de la scoala cu o
intarziere, chiar si de cateva minute.

Principalele moduri de reactive a indivizilor in prezenta conflictului intrapsihic intre

starile Eului sunt:
- regresia la starea Eului Copil, ca reactie la influenta interna a starilor Eului Parinte
(tristetea lui Tim si durerile sale de stomac)
- manifestarea activa a continuturilor starilor Eului Parinte, indreptata spre altcineva
pentru a se incerca evitarea presiunii interne (cand Suzanne tipa si isi cearta copiii)
- transferul in timpul caruia parintele interiorizat si/sau inchipuit este proiectat asupra
unei terte persoane, cu o reactie corespunzatoare proiectiei, reactie pe care a avut-o
copilul, sau ar fi vrut sa o aiba cu ani in urma (frica Barbarei).
Problemele psihologice apar atunci cand ideile, imaginile si emotiile introiectate si/sau arhaice
ating perceptiile starii Eului Adult aici si acum. Atunci cand exista o atingere a starii Eului
Adult, experienta traita, subiectiva, a persoanei, pare a fi elaborarea de stimuli actuali, de senzatii
si sentimente actuale, persoana avand impresia ca se comporta intr-un mod adecvat situatiei in
cauza, cand de fapt nu este cazul. Dar cum aceasta persoana nu e constienta ca ideile si emotiile
interiorizate si/sau deciziile si sentimentele ce dateaza din copilarie incalca perceptiile de astazi,
ea/el nu are niciun motiv de a rapune in discutie sau de a actualiza reactiile nepotrivite.
Asa cum parintii si copii traiesc in mod inevitabil un conflict, tot asa exista si un conflict
intre starile Eului Parinte introiectat si Copil, in mod virtual, inevitabil.
Un Eu sanatos este acela in care Adultul este intru totul la comanda in functionarea sa
neopsihica, avand pe de o parte integrat (asimilat) continutul si experientele traite, imprumutate
de la altii si fixate in dezvoltarea anterioara.
Daca starea Eului Adult este contaminate de catre Parinte sau Copil, sau atunci cand
frontierele intre starile Eului nu se disting, starea Eului Adult nu poate fi intru totul la comanda
gandurilor, sentimentelor si comportamentelor. Lupta rezultata intre ceea ce a fost introiectat in
starea Eului Parinte si ceea ce este o reactive fixate a starii Eului Copil este una dintre
disfunctiile cele mai comune: starea exteropsihica a Eului se arata hiperexigenta sau
supraprotectoare cu sine-insusi si altii; starea arheopsihica a Eului incearca sa se protejeze prin
intermediul manevrelor de aparare destul de ineficace si de invechite; cat despre starea Eului
neopsihic, aceasta isi pierde energia, pompata fiind catre conflictul intern (sau de evitarea
acestuia), astfel incat doar o atentie redusa este disponibila pentru contactele momentane intre
mediul inconjurator si nevoile actuale ale organismului.
Identificarea starilor Eului
Analiza procesului numit cathexis a unei stari a Eului sursa energiei psihice in orice moment
din timp depinde de corelarea a patru factori determinanti:
1. fenomenologic (subiectiv)
2. Istoric
3. comportamental (de dezvoltare)
4. social (transferential)

Primul este trairea fenomenologica sau subiectiva, a clientului; acesta include senzatiile,
sentimentele si convingerile care formeaza perspectiva sa. Pentru a identifica trairea subiectiva,
terapeutul cerceteaza starea clientului, daca acesta se simte bine in pielea lui, sau chiar modul de
reactive interioara la propriul sau comportament.
La acest tip de intrebari, Josiane raspunse: Imi era frica si ii raspundeam profesorului meu de la
universitate exact ca si cum as fi fost in clasa a sasea. Bernard povesti ca desi se simtea adesea
rusinat de comportamentul fata de fiul sau, i se intampla adesea sa se simta condus fara voie, sa
foloseasca acelasi ton al vocii si aceleasi cuvinte ca ale tatalui sau, atunci cand acesta in critica,
cu treizeci si trei de ani inainte. Jacques era nervos pe oamenii care lucrau cu el pentru ca acestia
nu ii impartaseau entuziasmul. Terapeutul ii sugera sa renunte la enervare sis a simta placere
cand lucreaza la partea lui de proiect.
Jacques raspunse: Trebuie sa fiu nervos. Acest sentiment de a nu avea alta alternative a fost un
indiciu pentru terapeut, semnaland ca aceasta nervozitate a fost introiectata, desi nu e posibil
pentru moment indepartarea posibilitatii ca aceasta furie sa fie fondata pe decizii fixate din
copilarie. Raspunsurile lui Bernard si ale lui Jacques indica nevoia unei cercetari mai directionate
inspre experientele traite, subiective pentru a dobandi o imagine clara a povestilor din vietile lor.
Ceea ce clientul a trait in trecut este evaluat datorita crearii unui mediu inconjurator sustinator, ce
ii permite sa fie liber sa-si evoce amintirile: o cercetare asupra dinamicilor intre copil si ceilalti,
asupra relatiei intre mama si tata, furnizeaza informatii esentiale in ceea ce priveste conflictele
precoce. Terapeutul poate facilita acest proces punand intrebari de genul cine? sau cand? ca
de exemplu: Cine, in familia ta, resimtea sau se comporta astfel? sau chiar cand erai in clasa
a6 a, ce s-a intamplat intre tine si profesorul tau de esti speriata?.
Raspunsurile la aceste intrebari pot conduce la o cercetare mai specifica asupra familiei
clientului, sau la povestea scolaritatii sale, sau la o intoarcere la experientele sale
fenomenologice. Astfel intrebarile cum te simteai si ce faceai in interiorul tau cand tatal tau te
critica? sau cum te descurcai cand erai in conflict cu un profesor in clasa a6-a?, invita
clientul sa retraiasca evenimentele trecute. In acest ansamblu de informatii fenomenologice si
istorice, terapeutul aduna datele semnificative indicand ce stare a Eului este active sau
influenteaza pe plan intern.
Al treilea indicator pe care terapeutul trebuie s ail evalueze este nivelul comportamental
sau de dezvoltare. Terapeutul estimeaza comportamentul actual observabil al clientului
sprijinandu-se pe informatia rezultata din observatie si pe cercetarea desfasurata in campul
dezvoltarii finite umane. Tot ceea ce au invatat psihologii, de-a lungul anilor, despre
interactiunea precoce mama/copil, despre dezvoltarea motorie si cea a limbajului, despre
dezvoltarea emotional, cognitive, sociala, despre mecanismele de aparare, despre dezvoltarea
morala si despre tranzitiile din viata unui adult, ajuta la furnizarea unui fond de cunoasteri
pretioase pentru determinarea stadiului de dezvoltare la care emotiile, comportamentele sau
interactiunile sunt fixate.
Cand Fred era pe punctul de a incerca ceva nou, incepea sa mearga de parca avea
platfus, facand miscari sacadate, cu burta inainte. Corpul si pozitia sa pareau a fi ale unui copil
care invata sa mearga. Luand acest lucru ca pe un indiciu, terapeutul a cercetat aceasta

perioada din viata clientului si a aflat ca mama sa fusese internata in spital pentru o perioada
lunga cand el avea in jur de doi ani, ca s-a simtit speriat si nesigur sentiment ce se repeat la
varsta adulta, de fiecare data cand se afla in fata unei noi provocari. Sentimentul se regasea in
felul sau de a merge.
Un comportament incongruent cu contextual actual poate sa fi fost normal si adecvat
pentru un copil, la un stadiu specific dezvoltarii sale, dar poate fi in mod egal un indiciu asupra
modului in care clientul s-a aparat in timpul unei situatii traumatice.
Cand Marie remarca o tensiune intre doua persoane, ea incpea sa faca comentarii in
afara dicutiei si incerca sa schimbe subiectul conversatiei. Atunci cand terapeutul incepu sa
exploreze acest comportament,Marie isi aminti ca in copilarie, increase sa atraga atentia unuia
dintre parinti, cand simtea ca se apropie o disputa, caci acest lucru degenera de obicei intr-un
conflict violent. Comentariile Mariei in afara subiectului, in prezenta situatiilor tensionate , sunt
o regresie la apararea sa din copilarie de tip deflective, in fata conflictului.
Atunci cand un parinte introiectat functioneaza frecvent ca parte a starii Eului Copil,
clientul risca de asemenea sa se comporte intr-un mod copilaresc. In acest caz, terapeutul va
trebui sa combine observatiile rezultate din evaluarea nivelului de dezvoltare, ancheta istorica si
fenomenologica, pentru a stabili daca o reactive de aparare specifica, o schema de comportament
sau o emotie sunt manifestari ale unei stari exteropsihice a Eului sau ale unei fixari arheopsihice.
Stephane povestea ca devenea adesea deprimat, mai ales cand lucrurile mergeau bine in
viata lui. O explorare a situatiei sale actuale si a modurilor sale de gandire nu aratau nimic
semnificativ, nu mai mult decat cercetarea facuta asupra experientelor sale traite in copilarie.
La sfarsit, terapeutul explora cum era mama lui Stephane si afla ca aceasta suferise mai multe
pierderi majore in viata sa. Raspunsul sau emotional, de adult, la experientele fericite era
inchiderea si aceasta consta in actiunea de a nu se lasa cuprinsa de nimic pozitiv, de frica sa nu
se intample ceva teribil. Desi se pare ca aceasta nu i-a spus nimic niciodata in mod deschis
lui Stephane cu privire la sentimentul de fericire sau de entuziasm, acesta din urma, fara sa-si
dea seama, internalizase reactia ei si o facuse sa fie si a lui.
Al patrulea element ce determina o stare a Eului este factorul social sau transferential.
Analiza tranzactiilor aduce informatii suplimentare pentru a indica ce stare a Eului e activa,
natura si influenta intrapsihica si ce stimul venind de la terapeut a avut ca efect declansarea
cathexisului. Tranzactiile intre client si terapeut, sau, intr-un grup de terapie, intre client si client,
pot sa reflecteze un transfer prezent, o tentative din partea clientului de a transpune in act ceva ce
lui/ei i-a fost greu sa rememorize sau sa reproduca verbal.
Dorintele, asteptarile si reactiile clientului precum si proiectiile si/sau refuzul unei relatii
transferentiale ajuta la descrierea sistemului familial al clientului, la fixarea la o anumita varsta
de dezvoltare, sau aspecte din personalitatea persoanelor importante pentru el, care au putut fi
introiectate.
Terapeutul poate fi condus sa clarifice sau sa repete unui client ceea ce intelege ca spune
acesta, in termini de cuvinte sau de comportament.
Jenny avea obiceiul sa reactioneze cu furie la aceste constatari clarificatoare. Ea nega
adesea ceea ce tocmai spusese sau acuza terapeutul ca o critica. Explorand ceast montaj,

terapeutul afla ca tatal lui Jenny avea obiceiul de a deforma cuvintele fie pentru a o critica, fie
pentru a rade de ea. Atunci cand terapeutul se adresa starii Eului Adult a lui Jenny pentru a face
constatari clarificatoare, aceasta trecea la starea Eului Copil, reactionand in fata terapeutului
ca sic and ar fi fost tatal tau.
Analiza acestei tranzactii transferentiale il ajuta pe terapeut sa inteleaga fixatia de
dezvoltare a lui Jenny, conflictul intern intre starile Eului Parinte si Copil si sa indentifice
interventiile necesare in cazul unei copile care a fost in mod constant criticata si luata in
deradere.
Cand analiza tranzactiilor este corelata cu evaluarile fenomenologice, istorice si
comportamentale( de dezvoltare), terapeutul dispune de o ipoteza necesara pentru a sti care stari
ale Eului sunt active sau influente. Recurgerea la aceasta ipoteza permite terapeutilor sa
selectioneze interventiile eficiente.
SCENARIILE
Bebelusi sau copii mici (si poate chiar inainte de nastere), incepem sa ne dezvoltam
reactiile si asteptarile care modeleaza pentru noi tipul de lume in care traim si felul de persoana
care suntem. Mai intai codificate fizic, in tesuturile corporale si evenimentele biochimice, apoi
emotional si mai tarziu cognitive, sub forma de convingeri, atitudini si valori, aceste raspunsuri
formeaza un fel de blan detaliat care va ghida modul in care ne vom duce viata. Pentru Alfred
Adler, era vorba aici de stil de viata (Ansbacher&Ansbacher, 1956); Freud vorbea de
compulsia la repetitive pentru a descrie fenomene similare (1920-1961); Eric Berne numea
acest plan scenariu(1970) si Perls il denumea scenariu de viata (1973).
Formarea convingerilor de scenariu
Povestea scenariului de viata este povestea contactului si a distoriunii contactului intre un
individ si lumea exterioara, alcatuit din evenimente si relatii cu diferite persoane. Atat timp cat
Eul este implicat intr-un process de contact normal, pe planul intern si extern, vor aparea si nevoi
ce vor fi resimtite si puse in relatie cu mediul inconjurator intr-un mod sanatos din punct de
vedere organic. O nevoie resimtita apare, este satisfacuta, apoi trece pe plan secundar; persoana
se indreapta apoi spre experienta urmatoare. Experienta nu este inchisa in mod natural si trebuie
sa gaseasca o inchidere artificiala. Aceste inchideri artificial formeaza substanta reactiilor si
deciziilor din copilarie care se vor fixa si care sunt susceptibile sa creeze o situatie unde
introiectia personalitatii altuia se va produce in mod probabil.
Scenariul de viata este un plan autoprotector care se naste din introiectii, reactii de
supravietuiresi decizii din copilarie; este o serie fixate de aparari care impiedica nevoile si
sentimentele nesatisfacute in copilarie sa ajunga in plan constient. Intriga principal si intrigile
secundare sunt directivele in jurul carora se invarte ceea ce noi traim. Scenariul limiteaza
spontaneitatea si supletea si rezolvarea problemelor si in relatia cu ceilalti, caci povestea vietii
fiecaruia, incluse fiind aici si sfarsitul si evenimentele majore, era deja scrisa, in general din mica

copilarie. In esenta sa, scenariul raspunde la intrebarea; Ce face o persoana ca mine intr-o lume
ca ca aceasta, cu oameni ca voi?. Scenariul de viata este o repetitive a dramelor din copilarie
nerezolvate.
Introiectia
Scenariul poate fi stabilit in doua moduri: prin mecanismul de aparare al introiectiei
si/sau prin deciziile si reactiile autoprotectoare ale copilului. In primul caz, un copil poate integra
imaginea figurilor parentale introiectie incluzand emotiile, gandurile, convingerile,
comportamentele si stilul lor de a percepe lumea. Introiectia risca mai mult sa se produca in
absenta contactului si/sau in prezenta unui conflict. Copii interiorizeaza caracteristicile
amenintatoare sau daunatoare ale parintilor sau ale altor persoane importante pentru ei, in scopul
de a controla aceste caracteristici (Daca se intampla in interiorul meu, macar eu sunt stapanul)
si pentru a mentine refularea nevoilor nesatisfacute si a sentimentelor correlate (L. Perls, 1978b).
Daca modalitatea parintilor de a fi grijulii este inadecvatasau nepotrivita, pentru ca exista o lipsa
de contact, copii pot de asemenea sa interiorizeze aspectele vizibil bune si iubitoare ale parintilor,
pentru a trai ei insisi ca fiind buni, iubitori si acceptabili precum Mama si Tata.
Injonctiunile parentale si definitiile copilului sunt interiorizate de catre acesta si vor
functiona mai tarziu sub forma unei influente intrapsihice, modeland convingerile, emotiile si
comportamentele sale. Parintii si figurile de autoritate importante furnizeaza doua tipuri de
mesaje: cele ce ii dicteaza copilului ce trebuie sa faca sau sa simta si cele care ii spun ce este
el/ea.
Mesajele care compun scenariul pot fi directe sau indirect si sunt adesea communicate pe
doua cai simultane. De exemplu, o mama ignora adesea cererile fiului sau si ii spunea: Tu nu ai
nevoie de nimic. Se poate ca baiatul sa fi interiorizat aceasta definite a lui-insusi, literalmente,
reactionand la acest aspect printr-un plan de viata constand in negarea nevoilor si a dorintelor.
Sau la fel de bine mesajul poate fi dedus si luat ca o directive: copilul ignorant poate intelege ca
nu este vazut ca fiind ceea ce este, sau pur si simplu ca existand. Mesajul nu exista devine
atunci o parte a scenariului de viata, caruia acesta ar putea sa I se supuna mai tarziu stand in
umbra, esuand sau sinucigandu-se.

Deciziile scenariului
A doua modalitate prin care unscenariu se formeaza, trece prin deciziile si reactiile
copilului in legatura cu viata, fondate de perceptia optiunilor care ii sunt oferite.
Irina, o persoana istovita, a crescut alaturi de o mama alcoolica, care era adesea
incapabila sa pregateasca cina sau sa raspunda nevoilor Irinei in termeni de ingrijire maternal. In
jurul varstei de 5 ani, Irina decide c ace mai buna modalitate de a se descurca in viata este aceea

de a deveni competenta si eficace. Astazi, ea este foarte organizata, controlata si suprasolicitata la

locul de munca. Sentimentul sau de responsabilitate o antreneaza in dificultatile cu altii la
munca si acasa.
La polul opus, Tom, in varsta de 31 ani, se afla la al cincilea locsor de munca . El nu
depune nici un efort ca sa reuseasca si a refuzat o specializare care i-ar fi oferit o avansare la
actualul sau loc de munca. In scoala primara, el suferea de dislexie. Comparandu-se cu tatal sau,
un distins profesor universitar sau cu mama sa, lector avid, el a tras concluzia ca este prost si
c-ar fi inutil sa mai incerce . Astazi, el isi mentine credintele : Eu sunt prost si la ce bun
sa mai incerc, oricum voi esua ptr. a-si continua viata anticipata si ptr.a o justifica.
Reactiile si deciziile din copilarie apar in primul rand ca un mijloc de acomodare cu
nelinistea, iar dupa aceea, prin efectul intaririi interne si externe, ele vin sa formeze sistemul
general de convingeri / credinte ale unei persoane. Aceste convingeri de scenariu incep sa se
dezvolte cand un copil suporta presiune comportamentului parental din jurul sau a unui
traumatism, in deosebi in circumstantele in care exprimandu-si sentimentele, nu ajunge neaparat
la satisfacerea nevoilor sale. Prin intermediul unei medieri cognitive ( aparare intelectuala
impotriva emotiilor inconfortabile), copilul incearca sa inteleaga sis a explice ceea ce traieste si
nevoile sale nesatisfacute, luand decizii referitoare la el insusi, la altii si la calitatea vietii.
Deciziile eu sunt prost si la ce bun sa incerc au fost mecanismele lui Tom ptr.a face fata
vietii luate in urma cu 40 sau 44 de ani; aceste decizii sunt mentinute astazi sub forma credintelor
de scenariu.
Convingerile / credintele de scenariu sunt in mod obisnuit traite in termini concreti,
similari modului de gandire copilaresc si servesc drept aparare cognitiva impotriva
constientizarii selectiei emotiilor si nevoilor nesatisfacute in copilarie.
Cu titlu de exemplu, aratam cum introiectarea definitiilor si injonctiunilor date de parinti
este utilizata concomitant cu deciziile din copilarie ptr.a forma un scenario de viata. Astfel, o
avem pe Maria, o tanara femeie extreme de calma, care isi dezvaluie rar dorintele si nevoile. In
terapie, ea retraieste constangerea de a-i fi suprimata fericirea si entuziasmul vietii din epoca in
care ea a convietuit cu o bunica bolnava la pat, o perioada foarte lunga de timp. Zgomotele
normale ale Mariei in timp ce se amuza, o trezeau adesea pe bunica; I se spunea atunci Mariei ca
era rea , drept urmare ea era dojenita si pedepsita. I se repeat tot timpul Nu fa zgomot .
Modul sau de a da sens si de a controla aceasta situatie a fost acela de a se convinge ca dorintele
sale erau de natura celor ce fac rau altora. Ea isi continua viata sub imperiul acestei decizii cu
sotul, copiii si prietenii sai. Ea traia propriile sale pulsiuni si dorinte ca un om rau si le pastra
in ea, neexperimentandu-le; cu toate acestea, ea le oferea adesea si altora, deoarece ei nu reuseau
sa reactioneze la ceea ce ea avea de ascuns cu atata abilitate si atata determinare.
Ptr.a simplifica lucrurile, descriem adesea reactiile de supravietuire precoce sau formarea
convingerilor de scenario ca si cum ar fi survenit un moment special din viata copilului. Asadar,
este important sa pastram in minte faptul ca o decizie de scenario poate fi luata intr-o perioada
mai lunga de timp. Ea poate sa profina din interactiune copilului cu niste parinti imaginary sau,
la fel de bine cu niste persoane reale, sau din imaginatia sa, din visele sale, precum si din fapte
reale. In ochii copilului, deciziile luate par sa fie cea mai buna alegere posibila, in circumstantele

date ptr.a rezolva problema imediat. O data adoptate, convingerile de scenario exercita o
influenta asupra a ceea ce vor servi stimuli interni si externi, cum vor fi ei interpretati si daca ei
vor ceda sau nu, locul unei actiuni. Ele devin o profetie care se auto indeplineste si datorita
careia asteptarile copilului se verifica ca fiind sigur adevarate. In concluzie, scenariul de viata
este repetitia de-a lungul vietii a evenimentelor si reactiilor care s-au produs in copilarie.
Mentinerea scenariului
Pe masura ce o persoana creste, scenariul sau de viata este mentinut ptr.:
- a evita sa retraiasca nevoile nesatisfacute si sentimentele corespunzatoare, suprimate
in perioada in care copilul a introiectat injoctiunile si definitiile parentale si / sau a
luat deciziile scenariului;
- a furniza un model predictiv ptr.viata si ptr.relatiile interpersonale.
Predictia este importanta, mai cu seama in cazul crizei si a traumei; cei mai multi dintre
noi considera ca fiind inconfortabil a nu sti ceea ce urmeaza, a nu intelege ceea ce se
intampla sau a ignora cum conduita noastra va fi perceputa de ceilalti. Desi scenariul este
adesea distrugator, el furnizeaza totusi un echilibru psihologic sau homeostazie: el ne
transmite cel putin iluzia predictibilitatii. Orice fisura in acest model predictibil genereaza
anxietate, iar noi ne organizam ptr.a evita disconfortul perceptiilor si experientelor traite,
astfelincat sa reusim sa mentionam convingerile noastre de scenariu.
Eric Berne foloseste termenul de scenariu atunci cand face referire la un plan
de viata longitudinal, format din introiectii si decizii. Daca am prezenta scenariul ca un
system intrapsihic si interpersonal, am putea observa cum acesta este trait zi dupa zi, cum
intriga sa se consolideze si cum altii sunt manipulati sa-si ocupe rolurile pe care acesta le
solicita.
Scenariul vietii devine un sistem distorsionat, autointarit, de sentimente, ganduri
si actiuni. Pe langa credintele de scenariu ( replicile lui Tom eu sunt prost si la ce
ma ajuta sa incerc, oricum voi esua ), sistemul de scenariu mai cuprinde si alte doua
componente legate si interdependente: manifestarile de scenariu ( Tom nu depune nici un
efort ptr.a reusi ) si experientele intaritoare (Tom isi aminteste ca a pierdut inca 4 slujbe ).

Manifestarile scenariului
Cand nevoile actuale nu sunt satisfacute in viata adulta, s-ar putea intampla ca
sentimentele correlate si convingerile scenariului sa fie stimulate ca si cum ar apartine
perioadei in care scenariul a fost scris. Atunci, este probabil ca persoana sa se angajeze in
comportamente destinate sa verifice convingerile scenariului. Acestea sunt acele
comportamente pe care le numim manifestarile scenariului, care pot include orice
comportamente observabile ( alegerea cuvintelor, secvente de fraze, tonul vocii,
manifestari emeotionale, gesturi si miscari ale corpului ) care sunt atat manifestari directe

ale convingerilor scenariului cat si nevoi si sentimente refulate ( process intrapsihic ). O

persoana poate reactiona intr-o maniera definite de convingerile scenariului, spunand de
exemplu, eu nu stiu atunci cand ea gandeste eu sunt proasta sau invers intr-o
maniera care o va apara, sub raport social, de convingerile sale de scenariu: de exemplu,
fiind un excellent elev, obtinand multe diplome ptr.a disimula convingerea eu sunt
proasta in ochii altora.
Copiii testeaza o gama variata de comportamente in timpul copilariei ptr.a-l
descoperi pe cel care provoaca reactii, confirmand ceea ce cred ei. Reactiile in sensul
confirmarii, reduc anxietatea si modeleaza repertoriul de comportamente, in timp ce
reactiile de non-confirmare se pregatesc probabil sa fie indepartate. Prin urmare, copilul
stabileste un grup specific de comportamente cuprinzand manifestarile emotionale si le
utilizeaza repetitive, in deosebi in situatiile in care convingerile scenariului sunt cele mai
active.
Aceste comportamente se intand si in viata adulta si spun perseverant povestea
mediului scolar si a sistemului familial originar.
Copil fiind, Janne, a decis ca ea nu va obtine ceea ce-si doreste si a invatat mai
degraba sa rada decat sa resimta frecvent proasta dispozitie. Adult fiind, Ioana solicita rar
ceea ce vrea si de fiecare data cand cere ceva, ea o face razand. Rasul o ajuta sa-si
aminteasca ei insasi de a nu fi deceptionata cand prezicerea sa ( Eu nu voi avea ce
doresc ) se va adeveri intocmai. Rasul sau transmite in mod egal altora faptul ca ea nu
se asteapta cu adevarat ca ei sa ia in serios cererea sa si altfel prezicerea sa este pregatita
sa fie realizata.
Printre manifestarile scenariului, exista reactiile fiziologice individuale, care vin
in plus sau in locul comportamentelor vizibile. Aceste experiente traite nu sunt usor
observabile; cu toate acestea, persoana poate sa le expuna: crampe la stomac, incordari
musculare, dureri de cap, colita o imensitate de reactii somatice ale convingerilor
scenariului si refularii nevoilor si sentimentelor.
Tensiunile corporale ajuta la mentinerea nevoilor, amintirilor, sentimentelor si
reactiilor si in acelasi timp, la mentinerea lor in afara constientizarii. Persoanele care au
numeroase boli sau acuze somatice cred adesea ca ele au ceva care schioapata in ele
si utilizeaza simptomul fizic ptr.a intari convingerea o aparare cognitive care, la randul
sau, serveste la mentinerea intacta a sistemului scenariului.
Manifestarile scenariului cuprind in mod egal fantasmele in care individual isi
imagineaza comportamente, ale sale sau ale altcuiva, care sprijina convingerile sale de
scenariu. Jeanne, a carei convingere de scenariu este aceea ca ea nu va avea ce isi doreste,
isi imagineaza oamenii fara reactie in ceea ce o priveste. Cand ea isi da seama ca i-ar
placea ca sotul ei sa-si aminteasca data aniversarii sale, ea si-l imagineaza revenind acasa
cu mainile goale sau ca fiind hotarat sa lucreze pana tarziu la birou in seara respectiva.
Aceste comportamente imaginare functioneaza la fel de eficace ca si comportamentele
reale, ducand la intarirea convingerilor si a sentimentelor de scenariu, iar uneori sunt mai

mult eficiente. Ele actioneaza asupra sistemului exact ca si cum evenimentele s-ar fi
petrecut in realitate.
Experientele intaritoare
Orice manifestare a scenariului poate avea ca rezultat o experienta intaritoare,
adica un eveniment consecutive care dovedeste valabilitatea convingerii de scenariu si
justifica astfel comportamentul apartinand manifestarilor scenariului.
Experientele intaritoare sunt o colectie de amintiri incarcate emotional, reale sau
imaginare, referitoare la comportamentele proprii sau ale altora; o colectie de trairi
corporale interioare sau relicve fantasmatice, onirice sau halucinatorii. Experientele
intaritoare servesc ca mechanism retroactive destinat sa consolideze convingerile de
scenariu; dar amintirile care intaresc convingerile de scenario sunt acceptate si retinute cu
usurinta. Cat despre amintirile care anuleaza convingerile de scenariu, ele vor fi refuzate
sau uitate, deoarece ar risca sa sfideze convingerea si ansamblul procesului de aparare.
Iata un alt exemplu de system al scenariului care ilustreaza interactiunea dintre
convingeri / sentimente de scenariu, manifestari de scenariu si experiente intaritoare. La
nasterea surorii sale gemene, Luiza ia o decizie fondata prin ingrijirile primate de
geamana bolnava si pe propria sa evictiune este bine de stiut ca ea ( Luiza ) nu era
importanta. In perioada in care mama sa suferea o mare presiune emotionala si era
indisponibila pe plan psihologic, tatal sau era adesea absent. Decizia precoce eu nu sunt
importanta a fost consolidate de nasterea fiecarui copil care a urmat si de-a lungul
situatiilor domestic traumatizante in care, Luiza fiind cea mai mare, nevoile sale au fost
ignorate. Ea a povestit in timpul terapiei ca a trait adesea atitudinea non verbala a
parintilor sai ca si injonctiunea de a nu fi importanta . La o varsta precoce, ea
descopera ca una dintre solutiile la problema de a nu fi importanta, era sa aiba grija de
ceilalti, frate, surori si parinti. Acest lucru ar face posibila multumirea unora vizavi de
nevoile lor, chiar daca ea insasi nu conta cu adevarat. In viata sa de adult, decizia Luizei
se reflecta in alegerea unei cariere in profesiile de sprijin. Atitudinea sa generala era una
de tacere si retragere, supusa fata de altii. Raspunsul social al altora era de a ignora si
adesea ea nu obtinea ceea ce-si dorea, de unde a rezultat intarirea convingerii sale de a fi
mai putin importanta decat altii. Comportamentul sau afectiv era evidentiat de tristetea
imbinata cu episoadele de depresie si / sau de dureri severe de cap. In privinta vietii sale
imaginare, ea se focaliza adesea pe convingerea ca daca ar fi sufficient de buna
ptr.cineva, acel cineva ar iubi-o si ar avea grija de ea. Tema opusa fiind, din cand in cand,
fantasma unui sfarsit solitar, sarac si fara dragoste.
Scenariile interconectate
Familia de origine a Luizei a furnizat matricea in interiorul careia s-a dezvoltat
sistemul sau de scenariu. In consecinta, el era previzibil atunci cand ea gasea un partener

cu care sa-si cladeasca o familie a ei, insa acel cineva trebuia sa corespunda cu
minutiozitate sistemului sau de scenariu. Familia sa de origine, cat si relatia actuala cu
sotul si copiii sai pot fi considerate sisteme de scenariu interconectate in care membrii
familiei sunt tentati sa traiasca respectivele scenarii.
In astfel de sisteme interconectate, fiecare persoana influenteaza si este influentata
de comportamentul altor membri ai familiei care procura experiente intaritoare,
confirmand convingerile scenariului.
Acasa, comportamentul Luizei se evidentia adesea prin lungi perioade de tacere,
ea petrecandu-si timpul singura, citind, fara a initia vreo conversatie cu William, sotul
sau. Atunci cand cand aceasta isi dorea sa comunice cu Luiza, el utiliza comportamentul
ei ca experienta intaritoare ptr.a-si confirma propria sa convingere de scenariu exista
ceva care schioapata in mine . In timpul secventelor silentioase ale Luizei, William isi
imagina diverse lucruri pe care le-a facut poate anapoda, cautand motive ptr.care astfel
Luiza sa-l evite. Din fiecare fantasma, el aduna probe suplimentare in vederea sustinerii
convingerii sale de scenariu. Apoi, el se apara contra convingerii sale, vorbindu-I sotiei si
fiului sau intr-o maniera colerica, despre ceea ce ei au facut anapoda. Luiza, la randul ei,
folosea amintirea criticilor colerice ale lui William ptr.a-si consolida convingerea eu nu
sunt importanta si se retragea, furnizand un sprijin suplimentar convingerii scenariului
sotului sau. La serviciu, Luiza rumina criticile adresate de William seara, fiecare amintire
servind la stimularea tristetii si furiei sale din copilarie, asadar a vechilor sale decizii de
scenariu. Ptr.a refula vechile sentimente, ea se ostenea ptr.William sa fie multumit,
anticipand tot ce ea ar fi putu sa faca ptr.a-i face placere, asteptandu-se in acelasi timp ca
nici unul dintre eforturile sale sa nu functioneze pe termen lung.
Sistemul scenariilor interconectate ne ajuta sa intelegem cum fiecare membru al
familiei sustine si ajuta pe altii zi de zi, facand sa functioneze convingerile lor de
scenariu. El descrie dimanicile familiilor sau grupurilor disfunctionale atat pe plan
interpersonal, cat si intrapersonal. Fiecare dintre aceste convingeri de scenariu ale unei
persoane expune un punct de vedere diferit desprea ea insasi si despre altii si nu in
ultimul rand despre calitatea vietii. Ptr. a se angaja intr-o manifestare de scenariu,
persoanele trebuie sa conteste alte opinii; ele vor mentine frecvent comportamentul lor ca
fiind singura modalitate sau singura modalitate naturala de a reactiona. Atunci cand sunt
utilizate social manifestarile scenarice au cele mai mari sanse de a ceda locul trairilor
interpersonale care, la randul lor, sunt guvernate de convingerile de scenariu pe care le
vor consolida. Astfel, sistemul de scenariu se gaseste distorsionat si se auto consolideaza
prin operarea celor trei subsisteme ale sale, correlate si interdependente: convingeri /
sentimente de scenariu, manifestari scenarice si experiente intaritoare.
Sistemul de scenariu serveste drept apararea impotriva constientizarii
experientelor traite, nevoilor si emotiilor din copilarie, in acelasi timp cu repetarea
trecutului.
Parcurgand scenariul noi limitam optiunile noastre si reducem aptitudinea noastra
de a reactiona cu suplete la stress si crize, care apartin inevitabil conditiei umane. Sub

stres, perceptiile eronate si asteptarile starilor Eului arheopsihic ( Copil ) si exteropsihic

(Parinte) neintegrate impugn vechile scheme de reactie scheme care au fost utile, ba
chiar necesare intr-o epoca data, dar care astazi, nu functioneaza deloc si sunt
autodistrugatoare.
Ptr.a schimba aceste scheme, persoana trebuie sa integreze starile Eu-lui, sa
renunte la perceptiile si asteptarile rigide, vechi, ptr.a se indrepta catre un mod de viata
bazat pe contact.

FISA DE DIAGNOSTIC

ANOREXIA NERVOASA
-

Frica intensa de a lua in greutate sau de a deveni grasa chiar daca persoana
nu are probleme de greutate sau este subponderala
Greutate corporala cu 15% sub cea expectata si refuzul de a mentine
greutatea corporala peste o greutate minima normala
Imagine de sine deformata in oglinda: se simte grasa. Chiar daca este
emaciata sau crede ca o parte a corpului sau este umflata sau prea grasa
La femei absenta a cel putin 3 cicluri menstruale consecutive

BULIMIA NERVOASA
-

Episoade recente de exces alimentar( mananca o cantitate mare de alimente,

de 3-4 ori mai mult decat ar manca o pesoana obisnuita)
Nu-si poate controla nevoia de a manca
O medie minima de 2 episoade de exces alimentar pe saptamana, timp de cel
putin 3 luni
Se angajeaza regulat fie in autoprovocarea varsaturilor, uz de laxative sau
diuretice, dieta stricta sau post, fie in exercitii sportive chinuitoare ptr. A
preveni cresterea in greutate
Preocupare excesiva ptr. Greutatea corporala

TULBURAREA TOURETTE
-

Ticuri motorii multiple, unul sau mai multe ticuri vocale (nu neaparat
concomitent cu cele motorii). De exemplu, tipa, injura, latra, pronunta silabe
fara sens, etc.

Ticurile motorii nu sunt in mod necesar concomitente cu cele verbale, pot fi si

alternative
Ticurile sunt aproape zilnice, de mai multe ori pe zi, pe o perioada de mai
mult de un an
Ticurile ajung sa varieze ca localizare anatomica, frecventa, complexitate si
severitate

TICUL MOTOR SAU VOCAL CRONIC

Fie ticuri motorii, fie ticuri verbale, dar nu ambele
-

Ticurile sunt aproape zilnice, de mai multe ori pe zi, pe o perioada de mai
mult de un an
Debut inainte de 21 ani
Aparitie nu doar ( exclusiv) in timpul unei intoxicatii cu o substanta
psihoactiva sau al encefalitei post virale sau al Coreei Huntingtoon

RETARD MINTAL
Grad de severitate

QI

Usoara (se recomanda scoala ajutatoare)

de la 50-55 la 70

Moderata (se recomanda scoala ajutatoare)

de la 40 la 50-55

Severa ( se recomanda camin-spital)

de la 20-25 la 35-40

Profunda ( se recomanda camin-spital)

sub 20-25

TULBURAREA AUTISTA
Minim 8 simptoame din urmatoarele 16 itemuri la nivel de interactiune
sociala reciproca, comunicare verbala si nonverbala, activitati si interese:
1. Absenta empatiei ( nu constientizeaza si nu intelege sentimentele altora)
2. Nu cauta alinare cand este suferind, ranit sau extenuat ori cauta alinare in
mod stereotip spunand de exemplu inceteaza, inceteaza, ori de cate ori
este ranit
3. Nu poate sa imite gesturile sociale/ formulele de politete sau salut ori face o
imitatie mecanica in afara contextului
4. Nu poate juca nici un joc social normal, prefera jocuri solitare sau implica alti
copii in joc numai ca ajutoare mecanice
5. Nici un interes in a-si face prieteni de varsta lui sau manifesta in preajma unui
egal un dezinteres clar, de exemplu citeste cartea de telefon in loc sa
interactioneze cu acesta
6. Nu foloseste nicio forma de comunicare verbala sau nonverbala

7. Comunicare nonverbala anormala: nu priveste in ochi, are o privire fixa in

situatii sociale, devine rigid cand este luat in brate, nu zambeste, nu saluta
8. Absenta activitatii imaginative: nu se joaca de-a adultul/ mama/ tata, nu
interpreteaza rolul unui animal sau personaj din povesti, nu e interesat de
povesti
9. Vorbire anormala ca volum, inaltime, accent, viteza, ritm si intonatie (de
exemplu, ton monoton, melodie interogativa, inaltime ridicata)
10.Anomalii marcate in forma si continutul vorbirii: stereotipii si repetari
( ecolalia imediata sau repetarea mecanica de expresii sau reclame
televizate), foloseste pe tu in loc de eu, foloseste cuvinte sau expresii cu
alt sens decat cel asteptat ( de exemplu, cal in loc de leagan), are
remarci fara nici o legatura cu subiectul discutiei.
11.Deteriorare marcata in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cu
altii, desi poseda un limbaj adecvat (de exemplu, abuzul de monologuri lungi
despre un subiect, fara a tine cont de protestul celorlalti)
12.Miscari stereotipe ale corpului
13.Preocupare si interes exagerat ptr. Parti ale obiectelor ( de exemplu, miroase,
pipaie, invarte aceeasui parte a unei jucarii) sau atasarea de obiecte
neobisnuite de care nu se mai desparte ( de exemplu, sfori, nasturi, pietre,
hartii folosite, poze ale unei persoane, etc.)
14.Disconfort exagerat si detresa in legatura cu modificari in aspectul camerei,
casei, obiectelor din ambianta, de exemplu cand un scaun este miscat din
pozitia initiala
15.Insistenta irationala de a merge pe acelasi drum sau a urma in detaliu rutele
16.Restrangerea marcata a intereselor si preocuparilor la un singur interes
marunt, de exemplu, interes numai ptr.alinierea obiectelor inventarierea
datelor meteorologice sau in a pretinde ca este un personaj fantastic.
TULBURATREA RETT
A. Oricare din urmatorii itemi:
1. Dezvoltare prenatala si perinatala normala
2. Dezvoltare psihomotorie normala in primele 5 luni dupa nastere
3. Circumferinta capului normala la nastere
B. Debutul oricaruia din urmatorii itemi dupa o perioada de dezvoltare normala:
1. Incetineste cresterii capului intre 5 si 48 luni
2. Pierderea aptitudinilor manuale practice capatate anterior intre etatea de 5 si
30 luni, cu aparitia consecutiva a miscarilor stereotipe ale mainii (de ex. storsul
cu mainile, spalatul pe maini)
3. Mers sau miscari ale trunchiului insuficient coordonate
4. Deteriorare severa a limbajului receptiv si expresiv, cu retardare psihomotorie
severa

5. Interesul ptr.ambitia sociala diminua in primii cativa ani dupa debutul

tulburarii, desi interactiunea sociala se poate dezvolta adesea mai tarziu.

TULBURAREA ASPERGER
A. Deteriorare calitativa in interactiunea sociala manifestata prin cel putin doua
din urmatoarele:
1. Deteriorare semnificativa in uzul a multiple comportamente nonverbale cum
ar fi privitul in fata, expresia faciala, posturile corporale si gesturile de reglare
a interactiunilor sociale
2. Incapacitatea de a promova relatii cu egalii corespunzatoare nivelului de
dezvoltare
3. Lipsa cautarii spontane de a impartasi bucuria, interesele sau realizarile cu
alti oameni
4. Lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala
B. Patternuri stereotipe, repetitive si restranse de comportament, preocupari si
activitati manifestate prin cel putin unul din urmatorii itemi:
1. Aderenta inflexibila evidenta de rutine sau ritualuri specifice
2. Manierisme motorii repetitive si stereotipe
3. Preocupare persistenta ptr.parti ale obiectelor
4. Preocupare circumscrisa la unul sau mai multe patternuri restranse si
stereotipe de interes si care este anormala fie ca intensitate sau centrare
C. Deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional
D. Nu exista o intarziere semnificativa a limbajului
E. Nu exista o intarziere semnificativa in dezvoltarea cognitiva, in dezvoltarea
aptitudinilor de autoajutorare corespunzatoare varstei, in comportamentul
adaptativ si in curiozitatea ptr.ambianta
HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENTIE
Debut inainte de 7 ani
O perturbare de minim 6 luni, in timpul careia sunt prezente cel putin 8 din
urmatoarele:
1. In mod frecvent da din maini sau picioare sau se foieste pe scaun
2. Are dificultati in a sta jos cand i se cere sa faca asta
3. Este usor distras de stimuli externi
4. Ii este greu sa-si astepte randul in jocuri sau in situatii de grup
5. Adesea da raspunsul la intrebari inainte ca acestea sa fie complet formulate
6. Are dificultati in a urma instructiunile date de altii fara sa fie vorba de lipsa
intelegerii sau comportament opozitional
7. Are dificultati in a se concentra asupra temelor sau activitatilor distractive
8. Adesea trece de la o activitate neterminata la alta
9. Are dificultati in a se juca linistit
10.Adesea vorbeste excesiv de mult
-

11.Adesea intrerupe sau deranjeaza pe altii

12.Adesea pare a nu asculta ce i se spune
TULBURAREA DISFORICA PREMENSTRUALA
A. Minim 5 simptome au fost prezente cea mai mare parte a timpului pe
parcursul unui an, in ultima saptamana a fazei luteala, au inceput sa se
remita la cateva zile de la debutul fazei foliculare si au fost absente in
saptamana postmenstruala, cu cel putin unul din simptome fiind, fie (1),(2),
(3) sau (4):
1. Dispozitie depresiva, sentimente de disperare sau idei de autodepreciere
notabile
2. Anxietate, tensiune, senzatia de stat ca pe ace
3. Labilitate afectiva notabila (plange usor, reactivitate crescuta la rejectie)
4. Manie sau iritabilitate notabila si conflicte interpersonale intense
5. Scaderea interesului ptr.activitati uzuale
6. Senzatia subiectiva de dificultati de concentrare
7. Letargie, oboseala rapida sau lipsa marcata de energie
8. Modificarea apetitului: mancat excesiv ori pofta de anumite alimente
9. Hipersomnie sau insomnie
10.Senzatia subiectiva de a fi depasita sau de a fiscapat situatia de sub control\
11.Simptome fizice cum ar fi: durerea sau congestia sanilor, cefalee, dureri
articulare sau musculare, senzatia de balonare, plus ponderal
Nota: La femeile menstruate, faza luteala corespunde perioadei dintre ovulatie si
debutul menstruatiei, iar faza foliculara incepe cu menstruatiile. La femeile
nonmenstruate (de exemplu, cele care au suferit o histerectomie), sincronizarea
fazelor luteala si foliculara poate necesita dozarea hormonilor reproductivi
circulanti.
B. Perturbarea interfereaza semnificativ cu activitatea profesionala, scolara,
interpersonala, etc.
C. Simptomele au fost prezente in cursul a cel putin doua cicluri consecutive
TULBURARE DEPRESIVA MINORA
A. Cel putin doua, dar mai putin de 5 din urmatoarele simptome au fost
prezente in cursul aceleiasi perioade de doua saptamani, iar cel putin unul
din simptome este fie (a) fie (b):
1. Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (la copii
sau adolescenti dispozitia poate fi iritabila)
2. Diminuarea semnificativa a interesului sau placerii ptr.toate sau aproape
toate activitatile, ce amai mare parte a zilei
3. Pierdere semnificativa in greutate cand nu tine dieta sau plusponderal (mai
mult de 5% a greutatii corpului intr-o luna)
4. Insomnie sau hipersomnie
5. Agitatie sau lentoare psihomotorie
6. Fatigabilitate sau pierderea energiei

7. Sentimente de devalorizare sau de culpa excesiva sau inadecvata (care poate

fi deliranta), aproape in fiecare zi (nu simplul repros sau culpa referitoere la
faptul de a deveni suferind)
8. Diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra, ori indecizie,
aproape zilnica
9. Ganduri recurente de moarte (nu doar frica de a nu muri), ideatie suicidara
repetitiva fara un plan anume ori o tentativa de suicid sau un plan anume de
a comite suicidul
B. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu
TULBURAREA DEPRESIVA SCURTA RECURENTA
A. Sunt satisfacute criteriile ptr. episodul depresiv major, cu exceptia duratei
B. Perioadele depresive de la criteriul A dureaza cel putin doua zile, dar mai
putin de doua saptamani
C. Perioadele depresive survin cel putin o data pe luna, timp de 12 luni
consecutiv si nu sunt asociate cu ciclul menstrual
D. Perioadele de dispozitie depresiva cauzeaza distres semnificativ sau o
deteriorare a relatiilor
TULBURAREA DEPRESIV-ANXIOASA
A.
B.
1.
2.

Dispozitie trista (disforica) recurenta sau persistenta durand cel putin o luna
Pe parcursul unei luni avem minim 4 din urmatoarele:
Dificultate de concentrare sau vid mintal
Perturbare de somn (dificultate in adormire ori in a ramane adormit, somn
agitat, nesatisfacator)
3. Oboseala sau energie scazuta
4. Iritabilitate
5. Aprehensiune
6. Impresionabil, usor de miscat pana la lacrimi
7. Hipervigilenta
8. Se asteapta la tot ce e mai rau
9. Disperare
10.Stima de sine scazuta sau sentimente de inutilitate
11.Simptomele cauzeaza o detresa semnificativ clinic
ATACUL DE PANICA
O perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care 4 sau mai
multe din urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 10 minute:
- palpitatii, batai puternice ale inimii sau tahicardie
- transpiratie
- tremuraturi

- senzatie de strangulare sau scurtare a respiratiei

- senzatia de sufocare
- durere disconfort in piept
- greata dureri abdominale
- ameteli senzatie de lesin, ameteli senzatie de vertij, dezechilibru, lesin
- depersonalizare (detasare de sine insusi)
- derealizare (sentimentul de irealitate)
- frica de pierdere a controlului sau de a inebuni
- frica de moarte
- amorteli furnicaturi
- congestia fetei, frisoane
Atacurile cel putin cele initiale sunt inexpectante.
Exista 3 tipuri de atacuri de panica:
1. Inexpectante (nesemnalizate)
2. Semnalizate situational (apar la expunerea sau anticiparea unui stimul, in
fobii)
3. Predispuse situational (posibil sa apara la expunere dar nu sunt in mod
constant asociate cu stimulul si nu survin in mod necesar imediat dupa
expunere)
AGORAFOBIA
1. Anxietate in legatura cu a te afla in locuri sau situatii din care scaparea este
dificila sau jenanta ori in care nu poate fi accesibil ajutorul in eventualitatea
unui atac de panica inexpectat sau predispus situational, ori a unor simptome
similare panicii. Fricile agorafobice implica de regula grupe de situatii care
includ faptul de a te afla singur in afara casei, de a te afla in multime, sau
stand la rand si a calatori cu autobuzul, trenul sau masina.
2. Situatiile sunt evitate sau chiar indurate cu o detresa semnificativa ori cu
teama de a nu avea un atac de panica sau simptome similare panicii ori
necesita prezenta unui companion
3. Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata mai bine de o lata tulburare
mentala cum ar fi fobia social (evitarea limitata la situatiile sociale din cauza
fricii de punere in dificultate), TOC (de exemplu, evitarea murdariei la cineva
cu obsesia contaminarii), stresul posttraumatic ( de exemplu, evitarea
stimulilor asociati cu un stresor sever) ori anxietatea de separare ( de

exemplu, evitarea plecarii de acasa sau de la rude), fobia specifica ( evitarea

limitata la o singura situatie cum ar fi ascensoarele).
PANICA CU AGORAFOBIE
A. Atat (1) cat si (2):
1. Atacuri de panica inaspectate recurente
2. Cel putin unul din atacuri a fost urmat timp de o luna sau mai multe de unul
sau mai multe din urmatoarele:
a. preocupare persistente in legatura cu faptul de a nu avea atacuri ulterioare
b. teama in legatura cu implicatiile atacului sau cu consecintele sale ( de
exemplu, teama de pierderea controlului de a nu avea un atac de cord, de a
nu inebuni)
c. o modificare semnificativa de comportament in legatura cu atacurile
B. Prezenta agorafobiei
C. Atacurile de panica nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei
substante ( un abuz de drog sau medicament) sau ale unei conditii medicale
generale
( hipertiroidism)
D. Atacurile de panica nu sunt explicate mai bine de o alta tulburare mentala
cum ar fi fobia sociala (evitarea limitata la situatiile sociale din cauza fricii de
punere in dificultate,), TOC (evitarea murdariei la cineva cu obsesia
murdariei), stresul posttraumatic (evitarea stimulilor asociati cu un stresor
sever) ori anxietatea de separare (evitarea plecarii de acasa sau de la rude)
FOBIA SPECIFICA
A. Frica intensa persistenta, excesiva sau nejustificata, provocata de prezenta
sau anticiparea unui obiect sau situatie specifica ( zbor, inaltimi, animale,
injectii, vederea sangelui)
B. Expunerea la stimulul fobiei provoaca aproape in mod constant un raspuns
anxios imediat, care poate lua forma unui atac de panica circumscris
situational sau predispus situational. La copii, anxietatea poate fi exprimata
prin exclamatii, accese coleroase, stpefactie sau agatare de ceva.
C. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata (la copii acest
element poate fi absent).
D. Situatia fobica este evitata sau indurata cu anxietate sau detresa intensa
E. Evitarea, anticiparea anxioasa ori detresa in situatiile temute interfereaza
semnificativ cu rutina normala a persoanei cu activitatea profesionala sau
scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale ori exista o detresa considerabila
in legatura cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani durata poate fi de cel putin 6 luni
G. Anxietatea atacurile de panica sau evitarea fobica asociata cu obiectul sau
situatia specifica nu sunt explicate mai bine de o tulburare mentala, cum ar fi
TOC, SSPT, Anxietatea de separare, Fobia sociala, Panica cu agorafobie sau
Agorafobia fara istoric de panica.
De specificat tipul:
-

de animale
de mediu natural (inaltimi, furtuni apa)

de sange, injectii, plagi

de tip situational (avioane, ascensoare, spatii inchise)
de alt tip (situatii care pot duce la sufocare, voma sau contactarea unei
maladii, la copii evitarea sunetelor puternice sau a persoanelor in uniforma).

FOBIA SOCIALA
A. Frica persistenta de una sau mai multe situatii sociale in care persoana este
expusa unor oameni nonfamiliari sau unei posibile observari critice de catre
altii si se teme ca ar putea face ceva sau ar putea actiona intr-un mod
umilitor sau jenant
B. Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate,
care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational
(la copii se poate manifesta prin exclamatii, accese coleroase, stupefactie sau
retragerea din situatii sociale cu persoane nefamiliare).
C. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata (la copii acest
criteriu poate lipsi)
D. Situatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau chiar indurate cu
o anxietate sau detresa intensa.
E. Evitarea, anticiparea anxioasa ori detresa in situatiile temute interfereaza
semnificativ cu rutina normala a persoanei, cu activitatea profesionala sau
scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale, ori exista o detresa
considerabila in legatura cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani durata poate fi de cel putin 6 luni.
G. Frica sau evitarea fobica nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unor
substante, ori ale unei conditii medicale generale si sunt explicate mai bine
de o alta tulburare mentala cum ar fi panica cu agorafobie sau agorafobia
fara istoric de panica, anxietate de separare, tulburarea dismorfica corporala,
o tulburare de dezvoltare pervaziva sau tulburarea de personalitate
schizoida.
H. Daca este prezenta o conditie medicala generala ori o alta tulburare mentala,
frica de la criteriul A este fara legatura cu aceasta (frica nu este de balbism,
de tremor in maladia Parkinson, ori de manifestarea unui comportament
alimentar anormal in anorexia si bulimia nervoasa).
Exemplu de situatii sociale evitate: incapacitatea de a vorbi, scrie sau manca in
public, de a folosi toalete publice, de a raspunde la intrebari.

TULBURARE OBSESIV COMPULSIVA

Fie obsesii sau compulsii
Obsesii definite de 1.2.3.4
1. Idei ganduri sau imagini intrusive, persistente si recurente, fara sens care
cauzeaza anxietate sau detresa considerabila.
2. Gandurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari excesive
in legatura cu problemele reale de viata.

3. Pacientul incearca sa le suprime sau sa le ignore ori sa le neutralizeze printrun alt gand sau actiune.
4. Persoana recunoaste ca sunt produsul propriei minti. Ex.: parintele care se
teme ca-si va ucide copilul, credinciosul care are ganduri blasfemiatoare.
Compulsii asa cum sunt definite de 1 si 2:
1. Comportamente repetitive ( spalatul mainilor, ordonatul, verificatul) sau acte
mentale (rugatul, calculatul, repetarea de cuvinte in gand) pe care se sinte
constrans sa le efectueze ca raspuns la o obsesie sau conform unor reguli
care trebuie sa fie aplicate in mod rigid.
2. Comportamentele sau actele mentale sunt destinate sa previna sau sa
reduca detresa ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta oarecare,
insa aceste comportamente sau acte mentale, ori nu sunt conectate in mod
realist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna sau sunt clar
excesive.
A. La un moment dat in cursul tulburarii, persoana a recunoscut ca obsesiile sau
compulsiile sunt excesive sau irationale (aceasta nu se aplica la copii) sau
interfereaza semnificativ cu rutina normala a persoanei, cu functionarea
profesionala sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale uzuale.
B. Obsesiile sau compulsiile cauzeaza o detresa considerabila, sunt
consumatoare de timp (iau mai mult de o ora pe zi)
C. Daca este prezenta o alta tulburare, continutul obsesiilor sau compulsiilor nu
este restrans la aceasta ( de ex. preocuparea ptr. mancare in prezenta unei
Tulburari Alimentare, smulgerea parului in prezenta Tricotilomaniei,
preocuparea referitoare la aspect, in prezenta Tulburarii Dismorfice
Corporale, preocuparea de a avea o maladie severa, in prezenta
Hipocondriei, preocuparea ptr. necesitatile sau fanteziile sexuale in prezenta
unei Parafilii, ori ruminatii referitoare la culpa in prezenta Tulburarii Depresive
Majore ).
D. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante
sau conditii medicale generale.

STRESUL POSTTRAUMATIC
A. Peroana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele din cele care
urmeaza sunt prezente: Persoana a trait sau a fost martora unui eveniment
care este in afara experientei umane obisnuita, care poate fi extrem de
dureros ptr. aproape oricine ( calamitati, crime, accidente etc.) care a implicat
moartea efectiva, amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o
periclitare a integritatii corporale proprii sau a altora. Raspunsul persoanei a
implicat o frica intensa, neputinta sau oroarea (la copii aceasta poate fi
exprimata printr-un comportament dezorganizat sau agitat).
B. Evenimentul este reexperimentat persistent intr-unul sau mai multe din
urmatoarele moduri:
1. Amintiri dureroase, recurente incluzand imagini, ganduri sau perceptii ( la
copiii mici poate surveni un joc repetitiv in care sunt exprimate teme sau
aspecte ale traumei)
2. Cosmaruri ( la copii pot exista vise terifiante fara un continut recognoscibil)

3. Actiuni si senzatia ca evenimentul se repeta ( include sentimentuln retrairii

experientei, iluzii, halucinatii si episoade disociative de flashback, inclusiv
cele care survin la desteptarea din somn ( la copiii mici poate surveni
reconstituirea traumei specifice).
4. Suferinta la evenimente asemanatoare sau simbolice;
5. Reactivitate fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care
simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic.
C. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii
generale (care nu era prezenta inaintea traumei ) dupa cum este indicat de 3
sau mai multe din urmatoarele:
1. Eforturi de a evita ganduri, sentimente sau conversatii asociate cu trauma;
2. Eforturi de a evita activitati, locuri sau persoane care desteapta amintirea
traumei;
3. Incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei (amnezia
psihogena);
4. Scaderea marcanta a interesului ptr. activitati importante;
5. Sentimentul de detasare sau de instrainare de altii;
6. Intinderea redusa a efectului ( de ex. incapabil sa aiba sentimente de
dragoste);
7. Reducerea perspectivelor de viitor ( nu spera sa-si faca o cariera, sa aiba
copii etc.)
D. Simptome de alerta crescuta care nu erau prezente inainte de trauma dupa
cum estev indicat de doua din urmatoarele:
1. Insomnie ( dificultati de adormire sau sa ramana adormit);
2. Iritabilitate, accese de furie;
3. Dificultati de concentrare
4. Hipervigilenta;
5. Reactie de alarma exagerata ( raspuns de tresarire exagerat ).
E. Durata perturbarii este mai mult de o luna ( simptomele de la B, C, D )
F. Perturbarea cauzeaza o detresa sau o deteriorare semnificativa clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare.
STRESUL ACUT
A. Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele situatii din
urmatoarele sunt prezente:
1. Persoana a experimentat, a fost martora sau a fost confruntata cu un
eveniment sau cu evenimente care implica moartea sau vatamarea grava,
efectiva sau amenintatoare, ori o amenintare a integritatii sale sa a altora.
2. Raspunsul persoanei implica frica intensa, neputinta sau oroare.
B. Fie in timpul experimentarii, fie dupa experimentarea evenimentului
detresant are doua sau mai multe din urmatoarele simptome disociative:
1. Sentimentul subiectiv de insensibilitate, de detasare sau de absenta
reactivitatii emotionale;
2. O reducere a constiintei ambiantei ( a fi stupefiat, a ramane perplex );
3. Derealizare;
4. Depersonalizare;
5. Amnezie disociativa ( incapacitatea de a evoca un aspect important al
traumei )

C. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent in cel putin unul din

urmatoarele moduri: imagini, ganduri, vise, iluzii, episoade de flashback
recurente sau sentimentul de retraire a experientei sau detresa la expunerea
la lucruri care amintesc evenimentul traumatizant;
D. Evitarea evidenta a stimulilor care desteapta amintiri ale traumei (de ex.
ganduri, sentimente, conversatie, activitati, locuri, oameni );
E. Simptomele notabile de anxietate sau de excitatie crescuta ( de ex.
dificultate de adormire, iritabilitate, capacitate de concentrare redusa,
hipervigilitate, raspuns de tresarire exagerat, neliniste );
F. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare ori
deteriorarea capacitatii de a indeplini unele sarcini necesare, cum ar fi
obtinerea asistentei medicale ori mobilizarea resurselor personale ptr. a vorbi
membrilor familiei despre experienta traumatica;
G. Perturbarea dureaza minimum 2 zile si maximum 2 saptamani de la
evenimentul traumatic;
H. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante
ori ale unei conditii medicale generale, nu este explicata mai bine de
tulburarea psihotica scurta si nu este pur si simplu o exacerbare a unei
tulburari preexistente.
ANXIETATEA GENERALIZATA
A. Anxietate si preocupare survenind mai multe zile da decat nu, de cel putin 6
luni in legatura cu un numar de evenimente sau activitati ( cum ar fi
rezultatele in munca sau scolare )
B. Persoana constata ca este dificil sa-si controleze preocuparea;
C. Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu 3 sau mai multe din urmatoarele (
la copii este cerut un singur item ): tensiune musculara, fatigabilitate rapida,
surescitare sau stat pe ghimpi, dificultati de concentrare sau senzatia de vid
mental, perturbare de somn ( dificultate in a dormi sau a sta adormit sau
somn nelinistit si nesatisfacator), iritabilitate.
D. Focarul anxietatii si preocuparii nu este limitat la elementele unei tulburari,
de ex. anxietatea sau panica nu este in legatura cu a avea un atac de panica
( precum in panica ), a vorbi in public ( ca in fobia sociala ) a fi contaminat
( ca in TOC), a fi departe de casa sau de rudele apropiate ( ca in anxietatea
de separare ) a lua in greutate ( ca in anorexia nervoasa ) a avea multiple
cauze somatice ( ca in tulburarea de somatizare ) sau a avea o maladie grava
( ca in ipohondrie ), iar anxietatea si tulburarea nu survin exclusiv in cursul
stresului posttraumatic.
E. Anxietatea, preocuparea sau acuzele somatice cauzeaza o detresa sau
deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte
domenii importante de functionare;
F. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante
ori conditii medicale generale si nu apare exclusiv in cursul unei tulburari
afective, psihotice ori ale unei tulburari de dezvoltare pervasiva.
MANCATUL EXCESIV

Spre deosebire de bulimia nervoasa in care dupa un episod de imbuibare se

folosesc comportamente compensatorii ( post, purgatie, voma autoprovocata, etc.)
in mancatul excesiv un astfel de comportament nu este intrebuintat in mod regulat.
A. Episoade recurente de mancat excesiv. Un episod de mancat excesiv este
caracterizat prin ambele:
1. Mancatul, intr-o perioada de timp limitata ( de ex., 2 ore ) a unei cantitati de
alimente care este definita ca fiind mai mare decat cea pe care ar manca-o
cei mai multi oameni intr-o perioada de timp similara, in circumstante
similare;
2. Sentimentul de lipsa de control a mancatului in cursul episodului
( sentimentul ca nu poate stopa mancatul sau controla ce si cat de mult
mananca )
B. Episoadele de mancat excesiv sunt asociate cu minim 3 din urmatoarele:
1. Mananca mult mai repede;
2. Mananca, desi se simte deranjat de plin;
3. Mananca mari cantitati de mancare chiar daca nu-i este foame;
4. Mananca singur ptr. ca se simte jenat de cat de mult mananca;
5. Se simte dezgustat de sine, depresiv sau foarte culpabil dupa mancatul
excesiv
C. Este prezenta o detresa considerabila;
D. Mancatul excesiv survine, in medie, de cel putin doua ori pe saptamana, timp
de 6 luni;
E. Mancatul excesiv nu este asociat cu uzul regulat de compartimente
compensatorii.
SINDROMUL NEUROLEPTIC MALIGN
A. Dezvoltarea unei rigiditati musculare severe si a unei temperaturi crescute,
asociate cu uzul unui medicament neuroleptic.
B. Doua sau mai multe din urmatoarele:
1. Transpiratii;
2. Disfagii;
3. Tremor;
4. Incontinenta;
5. Modificari in nivelul de constiente mergand de la confuzie la coma;
6. Mutism;
7. Tahicardie;
8. Presiune sanguina crescuta sau labila.
TULBURAREA DE CONDUITA
Minim 3 simptome din urmatoarele in ultimele 12 luni cu cel putin un criteriu
prezent in ultimele 6 luni:
AGRESIUNE FATA DE OAMENI SI ANIMALE
-

Adesea tiranizeaza, ameninta sau intimideaza pe altii;

Initiaza adesea batai;

A facut uz de o arma care poate cauza o vatamare corporala serioasa altora
( bat, cutit, arma de foc, etc.);
A fost crud fizic cu alti oameni;
A fost crud fizic cu animalele;
A furat cu confruntare cu victima;
A fortat pe cineva la activitate sexuala.
DISTRUGEREA PROPRIETATII

S-a angajat deliberat in incendieri cu scopul de a cauza un prejudiciu serios;

A distrus intentionat proprietatea altora, altfel decat prin incediere.
FRAUDA SAU FURT

A intrat prin efractie in casa, dependintele sau autoturismul cuiva;

Minte adesea cu scopul escrocarii altora;
A furat lucruri de valoare mare fara confruntare cu victima.
VIOLARI SERIOASE ALE REGULILOR

Lipseste frecvent de acasa noaptea inainte de varsta de 13 ani cu toate

interdictiile parintilor;
- A fugit de acasa ( noaptea ) de cel putin doua ori in timp ce locuieste in casa
parinteasca sau a substitutului parental sau o data fara a reveni acasa o
lunga perioada de timp;
- Chiuleste frecvent de la scoala inainte de varsta de 13 ani.
IN FCT. DE VARSTA LA DEBUT AVEM:
-

CU DEBUT IN COPILARIE: debut inainte de varsta de 10 ani (cel putin un

simptom);
CU DEBUT IN ADOLESCENTA: absenta oricarui simptom inainte de varsta de
10 ani.

TULBURAREA OPOZITIONISMUL PROVOCATOR

Un pattern de comportament negativist, ostil si provocator care dureaza cel
putin 6 luni, in timpul caruia sunt prezentate minim 4 simptome din urmatoarele:
- Adesea isi pierde cumpatul;
- Adesea se cearta cu adultii;
- Adesea sfideaza sau refuza sa se conformeze cererilor sau regulilor adultilor;
- Adesea agaseaza in mod deliberat pe altii;
- Adesea blameaza pe altii ptr. propriile sale erori sau purtare rea;
- Adesea este susceptibil ori usor de agasat de catre altii;
- Adesea este nervos si plin de resentimente;
- Adesea este ranchiunos si razbunator.
Nota: un criteriu se considera satisfacut numai in cazul in care comportamentul
survine mai frecvent decat se observa de regula la indivizii de etate si nivel de
dezvoltare comparabile.

DEMENTA ALZHEIMER
-

Deteriorarea memoriei recente ( nu poate invata o informatie noua ori evoca

o informatie invatata anterior );
Perturbare de limbaj ( afazie );
Deteriorarea capacitatii de a realiza activitatii motorii ( apraxie )
Incapacitatea de a identifica obiectele ( agnozie );
Perturbare in functia de executie, adica in planificare, organizare, secventiere,
abstractizare.

INTOXICATIA CU CAFEINA
1. Consum recent de cafeina, de regula mai mult de 250 mg ( mai mult de 2-3
cesti de cafea fiarta)
2. Minim 5 din urmatoarele simptome aparute in cursul uzului de cafeina sau la
scurt timp dupa aceasta:
- Neliniste;
- Anxietate;
- Excitatie;
- Insomnie;
- Fata rosie ( facies congestiv );
- Urinat mult ( diureza );
- Perturbare gastro intestinala ( scaune dese );
- Crampe musculare;
- Devierea cursului gandirii si vorbirii;
- Tahicardie sau aritmii cardiace;
- Perioade de infatigabilitate;
- Agitatie psihomotorie.
ABSTINENTA ALCOOLICA
1. Incetarea consumului de alcool care a fost excesiv si prelungit
2. Doua sau mai multe din urmatorele simptome care survin in decurs de cateva
ore sau zile de la intreruperea consumului de alcool:
- Tremor marcant al mainilor;
- Insomnie;
- Greata sau voma;
- Halucinatii sau iluzii vizuale, tactile sau auditive;
- Agitatie psihomotorie;
- Anxietate;
- Crize de epilepsie ( grand mal )
INTOXICATIA CU AMFETAMINA SAU COCAINA
1. Consum recent de amfetamina sau de o substanta similara ( de ex.
Metilfenidatul )
2. Modificari comportamentale sau psihologige dezadaptive: deteriorarea
judecatii, euforie sau aplatizare afectiva, modificari de sociabilitate,

hipervigilitate, susceptibilitate interpersonala, anxietate, tensiune,

nervozitate, comportamente stereotipe, deteriorarea functionarii sociale sau
profesionale
3. Minim 2 din urmatoarele simptome aparute la o ora sau imediat dupa
consum:
- Tahicardie ( puls crescut ) sau bradicardie (puls scazut )
- Dilatatie pupilara
- Cresterea sau scaderea tensiunii arteriale (TA)
- Transpiratie sau senzatie de frig
- Greata sau voma
- Pierdere evidenta in greutate
- Agitatie sau lentoare psihomotorie
- Scaderea fortei musculare, deprimare respiratorie
- Confuzie, crize epileptice, coma.
INTOXICATIA CU HALUCINOGENE
1. Uz recent de un halocinogen
2. Modificari psihologice sau comportamentale dezadaptive aparute la scurt
timp dupa consum ( anxietate sau depresie, idei de referinta, frica de a nu-si
pierde mintile, ideatie paranoida, deteriorarea judecatii sau deteriorarea
functionarii sociale sau profesionale)
3. Modificarile perceptive survin in stare de vigilitate si de o alerta deplina
( depersonalizare, derealizare, iluzii, halucinatii, sinestezii, intensificarea
subiectiva a perceptiilor )
4. Doua sau mai multe din urmatoarele simptome care apar in cursul sau la
scurt timp dupa uzul de halucinogen:
- Dilatatie pupilara
- Tahicardie
- Transpiratie
- Palpitatii
- Obnumilarea vederii
- Tremuraturi
- Incoordonare
INTOXICATIA CU CANNABIS
1. Consum recent de cannabis
2. Modificari comportamentale sau psihologice dezadaptative ( deteriorarea
coordonarii motorii, euforie, anxietate, senzatia de incetinire a timpului,
deteriorarea judecatii, retragere sociala )
3. Minim doua din urmatoarele simptome care apar in decurs de 2 ore de la
consumul de cannabis:
- Injectie conjuctivala;
- Apetit crescut
- Gura uscata
- Tahicardie

ABSTINENTA DE AMFETAMINE, COCAINA

1.
2.
-

Incetarea consumului de droguri care a fost prelungit excesiv.

Dispozitie disforica si minim doua simptome din urmatoarele:
Fatigabilitate
Vise vii, neplacute
Insomnie sau hipersomnie
Apetit crescut
Lentoare sau agitatie psihomotorie

DORINTA SEXUALA DIMINUATA

A. Fantezii sexuale si dorinta de a face sex diminuate sever sau absente
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative
AVERSIUNE SEXUALA
A. Aversiune extrema fata de contactul sexual si evitarea tuturor ( sau aproape
a tuturor ) contactelor sexuale cu un partener sexual
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.
TULBURAREA DE EXCITATIE SEXUALA A FEMEII
A. Incapacitatea persistenta sau repetitiva de a atinge sau de a mentine pana la
realizarea activitatii sexuale, un raspuns adecvat de lubrifiere umectare la
excitatia sexuala
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.
TULBURAREA DE ERECTIE A BARBATULUI
A. Incapacitatea recurenta sau persistenta de a atinge ori de a mentine o erectie
adecvata pana la finalizarea actului sexual.
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.
TULBURAREA DE ORGASM AL FEMEII
A. Intarzierea sau absenta persistenta sau repetitiva a orgasmului dupa o faza
de excitatie normala.
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.
C. Diagnosticul nu se pune daca orgasmul apare doar ca rezultat al hetero sau
automasturbarii clitoridiene.
TULBURAREA DE ORGASM A BARBATULUI

A. Intarzierea sau absenta ejacularii dupa o faza de excitatie normala in cursul

actului sexual.
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.
EJACULAREA PRECOCE
A. Ejacularea persistenta sau recurenta la o excitatie sexuala minima si inainte
ca persoana s-o doreasca. Ejacularea poate avea loc anteportas ( inainte de
intromisiune ), imediat dupa intromisiune sau la scurt timp ( sub 3 minute )
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.
DISPAREUNIA
A. Durere genitala recurenta sau persistenta asociata cu contactul sexual, fie la
barbat, fie la femeie.
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.
VAGINISM
A. Spasm involuntar, persistent sau recurent al musculaturii treimii extreme a
vaginului, care interfereaza cu actul sexual.
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.
EXHIBITIONISM
A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual intense, recurente
sau comportamente de expunere a organelor sexuale in fata unui strain care
e luat prin surprindere.
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare
semnificativa in domeniul social, profesional sau interpersonal.
FETISISM
A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual intense, recurente
sau comportamente implicand folosirea unor obiecte inerte ( de ex. Obiecte
de lenjerie feminina, incaltaminte, papusi, etc.)
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare
semnificativa in domeniul social, profesional sau interpersonal.
FROTTEURISM
A. Pe o perioada de miim 6 luni, fantezii excitante sexual intense, recurente sau
comportamente implicand atingerea si frecarea de o persoana care nu
consimte.

B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare

semnificativa in domeniul social, profesional sau interpersonal.
PEDOFILIE
A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual intense, recurente
sau comportamente implicand activitatea sexuala cu un copil sau cu copii
prepuberi ( in varsta de 13 ani sau mai putin ).
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare
semnificativa in domeniul social, profesional sau interpersonal.
C. Persoana are cel putin 16 ani si este cu cel putin 5 ani mai mare decat copilul
victima.
MASOCHISM SEXUAL
A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual intense, recurente
sau comportamente implicand actul (real sau simulat ) de a fi batut, legat,
umilit sau facut sa sufere in alt mod ( de ex. Isi doreste sa fie injurat in fata
tertilor, sa i se ordone imperativ si agresiv, sa fie tratat ca un sclav, sa linga
picioare murdare, etc. )
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare
semnificativa in domeniul social, profesional sau interpersonal.
FETISISM TRANSVESTIC
A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual intense, recurente
sau comportamente la un barbat heterosexual implicand travestirea.
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare
semnificativa in domeniul social, profesional,sau interpersonal.
VOYEURISM
A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual intense, recurente
sau comportamente implicand actul privirii unei persoane care nu
suspecteaza nimic si care este nuda, in curs de dezbracare sau angajata intro activitate sexuala.
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare
semnificativa in domeniul social, profesional sau interpersonal.
TULBURAREA DE IDENTITATE SEXUALA
A. O puternica si persistenta identificare cu sexul opus ( nu doar dorirea unora
din avantajele percepute cultural ale faptului de a fi de celalalt sex ). La copii
se manifesta prin patru sau mai multe din urmatoarele:
1. Dorinta declarata in mod repetat de a fi ori pretentia ca este de celalalt sex;

2. La baieti preferinta ptr. travestire sau imbracaminte feminina, iar la fete

preferinta ptr. vestimentatie exclusiv masculina;
3. Preferinte persistente si puternice ptr.roluri de sex opus in jocuri din
imaginatie sau fantezia de a fi de celalalt sex;
B. Dorinta intensa de a participa la jocuri sau distractii specifice celuilalt sex;
C. Preferinta puternica ptr.companioni de joaca de celalalt sex. La adolescenti si
adulti perturbarea se manifesta prin dorinta declarata de a fi de celalalt sex,
trecerea frecventa ca fiind de celalalt sex, dorinta de a trai sau de a fi tratat
ca fiind de celalalt sex ori convingerea ca are reactii si sentimente tipice
celuilalt sex.
D. Disconfort persistent in legatura cu sexul sau ori sentimentul de inadecvare
in a apartine sexului cu care s-a nascut. La copii, perturbarea se manifesta
prin oricare din urmatoarele: la baieti afirmatia ca penisul sau testiculele lor
sunt dezgustatoare sau ca vor dispare ori afirmatia ca ar fi mai bine daca nu
ar avea penis sau aversiunea fata de jocurile cu invalmaseala si rejectarea
jucariilor, jocurilor si activitatilor tipic masculine; la fete, refuzul de a urina in
pozitie sezand, afirmatia ca au sau ca le va creste penis, sau afirmatia ca nu
doresc sa le creasca sani sau sa aiba menstre, ori aversiune fata de
imbracamintea normativ feminina.

SADISM SEXUAL
A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual intense, recurente
sau comportamente implicand acte ( reale, nu simulate ) in care suferinta
victimei este excitanta sexual ptr.persoana.
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare
semnificativa in domeniul social, profesional sau interpersonal.
INSOMNIA PRIMARA
A. Acuza principala este aceea de dificultate in initierea sau mentinerea
somnului sau de somn nereconfortant ( somn care este, dupa cate se pare,
adecvat cantitativ, dar lasa persoanei senzatia de nerefacuta).
B. Perturbarea de la A. survine de cel putin 3 ori pe saptamana, ptr.cel putin o
luna si este suficient de severa ptr.a duce, fie la acuzarea unei fatigabilitati
marcate in timpul zilei, fie la observarea de catre altii a vreunui simptom care
este imputabil perturbarii somnului, de ex., iritabilitatea sau deteriorarea
activitatii
C. Aparitie nu exclusiv in cursul evolutiei unei tulburari a ritmului somn veghe
sau a parasomniei
D. Nu este in legatura cu alta tulburare mentala sau un factor organic cunoscut,
cum este tulburarea datorata uzului de substanta psihoactiva, o tulburare
somatica sau o medicatie.

HIPERSOMNIA PRIMARA
A. Acuza principala este fie 1. fie 2.
1. Somnolenta excesiva in timpul zilei sau atacuri de somn nejustificate de o
durata inadecvata de somn.
2. Tranzitie prelungita la starea de vigilitate deplina ( betia de somn ).
B. Perturbarea de la 1.survine aproape in fiecare zi, ptr.cel putin o luna de zile
sau episodic, ptr.perioade mai lungi de timp si este suficient de severa ptr.a
aduce la deteriorare in activitatea profesionala sau la deteriorare in
activitatile sociale uzuale ori in relatiile cu altii
C. Aparitie nu exclusiv in timpul evolutiei tulburari ritmului somn veghe sau nu
este in legatura cu o alta tulburare mentala sau cu un factor organic
cunoscut, cum este tulburarea datorata uzului de substanta psihoactiva, o
tulburare somatica sau o medicatie.
NARCOLEPSIA
A. Atacuri irezistibile de somn
B. Cataplexie pierderea tonusului muscular bilateral, brusc, reversibil ( se
inmoaie picioarele )
C. Halucinatii hipnagogice / hipnopompice
Halucinatii hipnnagogice halucinatii imediat inainte de a adormi
Halucinatii hipnopompice halucinatii imediat dupa desteptarea din somn
D. Paralizia de somn
ANXIETATEA DE VIS ( COSMARUL )
A. Desteptari repetate din perioada de somn major sau atipeli cu evocarea
detaliata a unor vise intinse si extrem de terifiante, implicand de regula
amenintari in legatura cu supravietuirea, securitatea sau stima de sine.
Desteptarea survine, in general, in timpul celei de-a doua jumatati a
perioadei de somn.
B. La desteptarea din vise terifiante, persoana devine rapid orientata si alerta
(in contrast cu confuzia si dezorientarea intalnite in teroarea de somn si unele
forme de epilepsie).
C. Experiente visului sau perturbarea somnului rezultand din desteptare
cauzeaza o suferinta importanta.
D. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea, de ex.,
anumite medicamente.
TEROAREA DE SOMN
A. O perturbare constand predominant din episoade recurente de desteptare
brusca din somn ( durand 1-10 minute), survenind de regula in cursul primei
treimi a perioadei de somn major si incepand cu un tipat de panica.

B. Anxietate intensa si semne de excitatie vegetativa in cursul fiecarui episod,

cum sunt tahicardia, respiratia rapida si transpiratia, dar nici un vis detaliat
nu este evocat.
C. Are reactivitate relativa la eforturile altora de a calma persoana in timpul
episodului si aproape invariabil, cel putin cateva minute de confuzie,
dezorientare si miscari motorii perseverative ( de ex., ciupitul pernei ).
D. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea, de ex.,
o tumora cerebrala.
SOMNAMBULISMUL
A. Episoade repetate de ridicare din pat in timpul somnului si de mers imprejur,
survenind de regula in cursul primei treimi a perioadei de somn major.
B. In timpul mersului in somn, persoana respectiva are fata palida, imobila, este
relativ areactiva la eforturile altora de a influenta mersul in somn sau de a
comunica cu ea si poate fi desteptata numai cu mare dificultate.
C. La desteptare ( fie din episodul de somnambulism ori dimineata urmatoare )
are amnezie ptr.episod.
D. Timp de cateva minute dupa desteptarea din episodul de somnambulism, nu
exista nici o deteriorare in activitatea mentala sau in comportament ( desi,
initial, poate exista o scurta perioada de confuzie sau dezorientare).
E. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea, de ex.,
epilepsia.

TESTE PSIHOLOGICE; TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE

ANOREXIA NERVOASA

TESTE PSIHOLOGIGE RECOMANDATE

- Autoportret real si ideal
TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:
-

Metafore terapeutice : Usa

Interventii paradoxale: procedeul conotatiei pozitive, reetichetarea,
prescrierea simptomului, franarea, interzicerea schimbarii, prezicerea
recaderilor.
Reconfigurarea hartii corporale
Tehnica celor doua oglinzi
Lucrul pe inelele reichiene oral, abdominal si pelvian

Automasaj ptr.zonele respinse

Ancorarea unei stari inspirate
Strokes / Antrenament asertiv
Antidotul la directive
Lista cu calitati

BULIMIA NERVOASA

TESTE PSIHOLOGIGE RECOMANDATE:

- Autoportret real si ideal
- Testul arborelui ( prezenta a numeroase fructe poate indica bulimie )
TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:
-

Metode terapeutice: Pendul, Burete, Masina, Slujnica

Interventii paradoxale: procedeul conotatiei pozitive, reetichetarea,
prescrierea simptomului, franarea, interzicerea schimbarii, prezicerea
recaderilor
Reconfigurarea hartii corporale
Restructurare cognitiva: tehnici de gandire utilizate de subiect ptr.a activa
comportamentul de esec
Comportamente noi: sa manance des si putin ( 5 mese / zi ); cand isi propune
sa manance, sa ia din frigider exact cat vrea sa manance si sa puna restul in
frigider; sa manance cu inghitituri mici ca sa savureze bine; interzis mancatul
la televizor
Invatarea constientizarii satietatii: numaratul dumicatilor; pauze de respirat
intre inghitituri; lista cu mancarurile preferate si stimularea diversificarii
Instituirea unui sistem de recompense cand mananca rezonabil
Tehnica celor doua oglinzi
Modificarea imaginii negative folosind sistemul dominantelor senzoriale VAKO
Lista cu preturile platite ptr.mentinerea acestui comportament
Sedinta de imagerie dirijata: vizualizarea obstacolului care il impiedica sa
renunte la comportamentul de esec si distrugerea acestuia
Lucru pe inelele Reichiene oral, abdominal si pelvian
Exercitii Lowen ptr.exprimarea emotiilor negative.

TULBURAREA TOURETTE

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Relaxare Schultz sau hipnoza cu sugestii directe

Regresie hipnotica pana la perioada de dinaintea simptomului
Tehnica paradoxala de producere voluntara a simptomului (programarea
ticurilor ca frecventa si interval orar )
Tehnica Dialogului cu simptomul ptr.evaluarea beneficiilor ascunse ale bolii

Sugestii ptr.intarirea Eului.

TICUL MOTOR SAU VOCAL CRONIC

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Relaxare Schulz sau hipnoza cu sugestii directe

Regresie hipnotica pana la perioada de dinaintea simptomului
Tehnica paradoxala de producere voluntara a simptomului ( programarea
ticurilor ca frecventa si interval orar )
Tehnica Dialogului cu simptomul ptr.evaluarea beneficiilor ascunse ale bolii
Exercitii Lowen ptr.exprimarea emotiilor negative
Antrenament asertiv:
Exercitii ptr.dezvoltarea asertivitatii nonverbale (privire, strans mana, voce,
etc.)
Exercitii ptr. dezvoltarea asertivitatii verbale (verbalizare directa, disc zgariat,
cum cerem, cum refuzam, cum facem un compliment, cum primim un
compliment, cum criticam, cum primim critica, reactia la un atac, cum initiem
o conversatie, cum finalizam o conversatie, etc.

RETARD MENTAL

TESTE PSIHOLOGICE RECOMANDATE:

-

Raven
Arbore ( ramuri trasate dintr-o singura linie, forme sarace si infantile, trunchi
lipit de marginea foii dupa varsta de 10 ani )

TULBURAREA AUTISTA

TESTE PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Terapia ABA (analiza comportamentala aplicata)

Terapia cu calul / animale
Programe de contact vizual
Programe ptr.postura
Semnificatia gesturilor
Relatii cu egalii
Intelegerea emotiilor si a regulilor sociale
Limbaj spontan

TULBURAREA ASPERGER

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Terapia ABA (analiza comportamentala aplicata)
- Terapia cu calul / animale
- Programe de contact vizual
- Programe ptr.postura
- Semnificatia gesturilor
- Relatii cu egalii
- Intelegerea emotiilor si a regulilor sociale
- Limbaj spontan
- Antrenament asertiv.
HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENTIE

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Relaxare Schulz sau hipnoza cu inductie folosind metafora Stejarului; Masina

din Norul Magic; Imbracarea unui costum de astronaut
Tehnici paradoxale: prescrierea unei rasturnari in ierarhia familiala,
prescrierea mimarii functiilor simptomului, exagerarea pozitiei pacientului
Metafore terapeutice
Tehnica Dialogului cu simptomul ptr.evaluarea beneficiilor ascunse ale bolii
Antrenament asertiv

TULBURAREA DISFORICA PREMENSTRUALA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Tehnici de relaxare
Eliminarea emotiilor negative
Rezolvare de probleme
Antrenament asertiv

TULBURAREA DEPRESIVA MINORA

TESTE PSIHOLOGICE RECOMANDATE:

-

Beck

Arbore ( copac mic, apasare fragila a creionului pe hartie, ramuri fara frunze
sau frunze cazatoare tip salcie plangatoare, trunchi discontinuu, linii
spasmodice, mazgalite, innegrite, retusari, linii neterminate)

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Restructurare cognitiva
Lucru pe inelele reichiene ocular, bucal, diafragmatic, scapular si pelvian
Intarirea Eului, povesti terapeutice, metoda Stanton, bolovani si poduri
Primul ajutor ptr.depresie ( Alladin )

TULBURAREA DEPRESIVA SCURTA RECURENTA

TESTE PSIHOLOGICE RECOMANDATE:

-

Beck
Arbore (frunze cazute, brate in jos, arbore mic, fara frunze, linii usor trasate,
linii in directii opuse in frunzis, linii discontinui, retusate)

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Chestionar ptr.identificarea scenariului

Tehnici ptr.introiect
Restructurare cognitiva
Lucru pe inelele reichiene diafragmatic, scapular si pelvian
Intarirea Eului, povesti terapeutice, metoda Stanton, bolovani si poduri
Ancorari

TULBURAREA DEPRESIV ANXIOASA

TESTE PSIHOLOGICE RECOMANDATE:

-

Beck
Hamilton
Arbore ( innegriri, arbore mic, situat in stanga paginii, linii discontinui, arbore
foarte stufos, ramuri fara frunze)

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

Chestionar ptr.identificarea scenariului

Tehnici specifice fiecarui scenariu
Tehnici ptr.introiect
Restructurare cognitiva
Lucru pe inelele reichiene diafragmatic, scapular si pelvian
Intarirea Eului, povesti terapeutice, metoda Stanton, bolovani si poduri
Ancorari

ATACUL DE PANICA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Respiratia hipoventilanta
Exercitii pe inel reichiene (ocular, bucal, diafragmatic) si Lowen (respiratie,
vibratie si motilitate)
Jacobson / Hipnoza / Relaxare respiratorie / Relaxare pasiva progresiva
Tehnici de intarirea Eului
Abordarea in 5 pasi a lui Stanton
Metafore terapeutice (sfera de lumina, insamantarea, floarea magica )
Restructurare cognitiva
Tehnica sagetii verticale
Comportamente noi (prescrierea gradata a comportamentelor evitate)
Tehnica animalului prietenos.

AGORAFOBIA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Respiratia hipoventilanta
Exercitii pe inele reichiene (ocular, bucal, diafragmatic) si Lowen (respiratie,
vibratie si motilitate)
Jacobson / Hipnoza / Relaxare respiratorie / Relaxare pasiva progresiva
Tehnici de intarirea Eului
Abordarea in 5 pasi a lui Stanton
Metafore terapeutice (sfera de lumina, insamantarea, floarea magica)
Restructurare cognitiva
Tehnica sagetii verticale
Comportamente noi (prescrierea gradata a comportamentelor evitate)
Tehnica animalului prietenos

PANICA CU AGORAFOBIE

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Respiratia hipoventilanta
Exercitii pe inele reichiene (ocular, bucal, diafragmatic) si Lowen (respiratie,
vibratie si motilitate)
Jacobson / Hipnoza / Relaxare respiratorie / Relaxare pasiva progresiva
Tehnici de intarirea Eului
Abordarea in 5 pasi a lui Stanton
Metafore terapeutice (sfera de lumina, insamantarea, floarea magica)
Restructurare cognitiva
Tehnica sagetii verticale
Comportamente noi (prescrierea gradata a comportamentelor evitate)
Tehnica animalului prietenos

FOBIA SPECIFICA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Tehnica baleajului (inel ocular)

Tehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant
Desensibilizarea sistematica / Chestionarea ideodinamica in hipnoza
Harta corporala
Restructurarea cognitiva
Ecranul mental

FOBIA SOCIALA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Tehnica baleajului (inel ocular)

Tehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant
Desensibilizarea sistematica / Chestionarea ideo-dinamica in hipnoza
Harta corporala
Restructurarea cognitiva
Ecranul mental
Antrenament asertiv

STRESUL POSTTRAUMATIC

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Tehnica baleajului (inel ocular)

Tehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant
Desensibilizarea sistematica / Chestionarea ideo-dinamica in hipnoza
Harta corporala
Restructurarea cognitiva
Ecranul mental
EMDR

STRESUL ACUT

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Tehnica baleajului (inel ocular)

Tehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant
Desensibilizarea sistematica / Chestionarea ideo-dinamica in hipnoza
Harta corporala
Restructurarea cognitiva
Ecranul mental
EMDR

ANXIETATEA GENERALIZATA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Tehnica baleajului (inel ocular)

Tehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant
Desensibilizarea sistematica / Chestionarea ideo-dinamica in hipnoza
Harta corporala
Restructurarea cognitiva
Ecranul mental
EMDR

MANCATUL EXCESIV

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

-

Tehnici comportamentale (numararea dumicatilor, ancorari)

Chestionar ptr.identificarea scenariului
Tehnici ptr.introiect
Restructurare cognitiva
Lucru pe inelele reichiene diafragmatic, scapular si pelvian
Intarirea Eului, povesti terapeutice, metoda Stanton, bolovani si poduri, floare
magica.

TEHNICI DE RELAXARE

RELAXARE CU SUGESTII GENERALE DE INTARIREA EULUI

model de saugestii de intarire a eului (dupa Hartland- 1965)

subiectului i s-a explicat tehnica , c s-a declarat de acord s fie hipnotizat i c edina
respectiv reprezint prima sa experien de acest gen.

Aaz-te ntr-o poziie foarte confortabil. Este foarte bine aa. Reine c poi n orice moment
s te miti sau s-i modifici poziia pentru a te simi mai confortabil. Asigur-te c spatele i
capul sunt sprijinite i ca te simi bine. "Poi nchide ochii i s-i lai mintea s se relaxeze,
astfel nct s nu te gndeti la ceva n mod deosebit... concentreaz-te n primul rnd asupra
vocii mele. Poi auzi fundalul muzical (dac este cazul). Vei constata, n curnd, c zgomotele
obinuite ale. biroului sau din afara lui te deranjeaz din ce n ce mai putin... pn cnd ele nu-i
vor mai atrage atenia deloc. Gndurile se pot abate uneori de la linia ideilor pe care. le

verbalizez eu, dar ele vor reveni repede napoi... Nu trebuie s faci eforturi contiente de a realiza
sau rezista la ceea ce-ti spun, ascult-m mai degrab pasiv. Vei constata n curnd c mintea ta
incontient va accepta recomandrile mele, care. au ca principal scop acela de a te face s te
simi din ce n ce mai confortabil. Acum Esti din ce in ce mai linistit ,. Inspirai i expirai
linitit i observai c odat cu fiecare expiraie v relaxai tot mai mult, din ce n ce mai mult.
Vei continua s v relaxai n timp ce v vorbesc. Inspirai i expirai i, odat cu fiecare
expiraie, v relaxai tot mai mult, tot mai mult... n curnd vei intra ntr-o stare de relaxare
profunda i v veti ntreba, probabil, ce fel de experien va fi aceasta. V asigur c, indiferent de
gradul de profunzime al relaxarii, v vei pstra autocontrolul. Eu o s v administrez unele
sugestii, dar depinde de dumneavoastr dac dorii s le urmai sau nu. Dac nu suntei de acord
cu vreo sugestie, suntei liber s-o ignorai, iar dac vreo sugestie v convine, o s v vina foarte
uor s trii experiena respectiv. Alegerea va aparine... V simii n deplin siguran pe
msur ce va relaxai tot mai mult. In timp ce eu continui s vorbesc, v relaxai tot mai mult, tot
mai mult, dar, indiferent ct de profund relaxat suntei, vei auzi vocea mea i vei putea rspunde
la sugestiile pe care o s vi le dau. Dac simii vreun disconfort fizic, putei s v schimbai
poziia, fr ca aceasta s v determine s ieii din relaxare, iar dac simii nevoia s vorbii o
vei putea face de asemenea, fara a ntrerupe edina. V relaxai tot mai mult, i mai mult...
Curnd vei simi uoare nepturi n vrful degetelor de la mini i de la picioare... este o
senzaie plcut, foarte plcut. Cnd simii acele nepturi vei ti c intrai n stare de relaxare.
Relaxai ct mai profund corpul. V simii tot mai mult cuprini de o stare de calm, linite,
destindere, pace interioar... Nimic nu v tulbur linitea... v simii tot mai relaxai, tot mai
calmi... tot mai profund relaxai... Alunecai tot mai mult n relaxare i vei fi capabil s trii
acele experiene pe care dorii s le trii... doar acele experiene pe care dorii s le trii. Acum
concentrai-v atenia asupra degetului mare de la piciorul drept, apoi asupra degetului mare de
la piciorul stng. Lsai degetul mare al piciorului drept s se relaxeze tot mai mult... i degetul
mare al piciorului stang se relaxeaz tot mai mult. Relaxai degetele piciorului drept, apoi ale
piciorului stng. Relaxarea cuprinde apoi labele picioarelor... labele picioarelor se relaxeaz tot
mai mult... Va simii calm i relaxat... Relaxai apoi gambele, genunchii, coapsele... Picioarele se
relaxeaz tot mai mult... i mai mult... Relaxai bazinul, apoi zona abdominal... Bazinul se
relaxeaz tot mai mult, tot mai mult... zona abdominal este tot mai relaxata... i mai relaxat...
Lasai relaxarea s v cuprind zona toracelui. Toracele se relaxeaz... se relaxeaz tot mai

mult... o senzaie de linite i pace v cuprinde lot mai mult. V simii linitit, destins... n
deplin siguran... Trupul i mintea sunt tot mai relaxate... Relaxai acum spatele i umerii.
Spatele i umerii sunt tot mai relaxati Esti cu desavarsire calm, .Toi muchii iti sunt destini i
odihnii .. O linite plcut te nconjoar , Calmul te inunda, ..Nimic nu-ti tulbur
linitea Simti o linite i o pace interioar , esti complet calm. Totul trece pe langa tine ca pe langa
un copac, netru, absent, ..indiferent.
i, pe msur ce continui s stai confortabil n acesta canapea, cu ochii nchii, i poi lsa
mintea s se ntoarc spre amintirea unui anume loc, poate un loc special, n care te-ai simit
foarte bine... deosebit de confortabil i de linitit, fericit... sau poate un loc pe care ai dori s-l
creezi special i n care s descoperi ct de linitit i mpcat cu tine nsui te poi simi........... i
i permii s mergi n acest loc chiar acum, in plan imaginar... ........te simi acolo, trind
senzaiile, emoiile, sentimentele pe care ai dori s ie trieti acolo... .....i poi auzi sunetele
acestui loc relaxant linitindu-te... i poi vedea cu ochii minii imaginile acestui loc, observnd
ct de plcut este acest loc pentru tine... i te simi foarte bine acolo, departe de toate grijile si
preocuparile de pana acum. ........ Esti atit de destins, de relaxat, de profund relaxat incit psihicul
tau devine tot mai receptiv la ceea ce iti spun. Tot ceea ee iti spun va intra adanc in inconstientul
tau, Ideile pe care ti Ie sugerez si care se vor intipari in subconstientul tau, vor actiona asupra
gindurilor, sentimentelor si modului tau de a actiona si atunei cind nu te afli in prezenta mea,
cind esti la serviciu, acasa sau in alta parte
In timpul acestei relaxari te vei simti tot mai puternic, tot mai eficient, cu tot
mai multa incredere in fortele proprii. Te vei simti mai vioi, tot mai alert, mai energic, tot mai
eficient. Vei fi tot mai putin obosit, tot mai putin descurajat, tot mai putin depresiv. Zi dupa zi vei
deveni tot mai interesat de ceea ce se intampla in jur, astfel incit mintea ta va fi distrasa de la
propria persoana de la propriile probleme si necazuri. Te vei gindi tot mai putin la tine insuti, la
dificultatile
tale, vei fi tot mai putin preocupat de propria persoana, de propriile trairi.Zi de zi, nervii tai vor
deveni tot mai tari, mintea va deveni tot mai limpede, tot mai c1ara, vei fi tot mai adunat, mai
linistit, tot mai calm. Vei deveni tot mai putin ingrijorat, tot mai putin agitat, tot mai putin anxios,
tot mai putin deprimant. Vei fi capabil sa gindesti tot mai c1ar, sa te concentrezi tot mai bine. iti
vei concentra tot mai mult atentia asupra a ceea ce faci si In consecinta, memoria ta se va
imbunatati, vei deveni capabi sa vezi lucrurile din perspectiva lor reala, fara a amplifica in mod
subiectiv dificultatile, fara a le permite sa ia proportii. Zi de zi, devii tot mai calm, tot mai
relaxat, te enervezi tot mai putin. Devii si ramii tot mai relaxat, ai tot mai multa incredere in
fortele proprii, in posibilitatile tale de a face fata la ceea ce ai de facut. Vei avea tot mai multa
ineredere in tine, vei actiona fara anxietate, fara incordare, fara teama de a gresi. Zi dupa zi te vei
simti tot mai independent, mai stapan pe tine, vei fi capabil sa stai pe propriile tale picioare, vei

putea face cu bine fata oricarei dificultati. Zi dupa zi te vei simti tot mai bine, tot mai increzator
in tine, in posibilitatile tale, vei avea un sentiment de siguranta si bunastare personala. Vei fi tot
mai capabil sa te bazezi doar pe tine insuti, sa-ti sustii parerile si judecatile, sa stai pe propriile
tale picioare. Vei simti tot mai putin nevoia sa te bazezi pe alti oameni, sa depinzi de altcineva ...
".
Te simti calm si increzator in posibilitatea de a iti controla corpul si mintea, stiind ca te poti
relaxa si controla oricand, ca te poti elibera de probleme sau griji. Esti relaxat, calm si relaxat iar
aceasta relaxare te face sa te simti tot mai puternic, tot mai eficient, tot mai stpn pe tine. Te
simti foarte calm si increzator, aceste sentimente se pot intoarce oricand, chiar si dupa ce vei iesii
din starea de relaxare Ai un sentiment pozitiv in legatura cu propria persoana stiind ca pe viitor
iti doresti doar lucruri bune de la tine si ceilalti.
Reintoarce-te acum la locul ales,si tii c acest loc i aparine i c vei putea reveni acolo, ori
de cte ori vei dori sau vei simi nevoia, pentru a te putea relaxa, pentru a te putea odihni, pentru
a-i putea aduna forele sau pentru a putea fi doar cu tine nsui/nsi. Te rog, deci ca pn la
proxima ntlnire cu locul tu preferai, s-i iei rmas bun, s priveti nc o dat de jur mprejur,
s lai simurile tale s fie ptrunse de locul tu preferat".

TREZIRE
Acum Voi incepe sa numar de la 10 la 1 si cu fiecare numar vei revenii tot mai mult la starea
obisnuita. Cand voi ajunge cu numaratoarea la 1 te vei simtii vioi si plin de energie, te vei simti
mult mai bine decat la inceput , cand voi ajunge cu numaratoarea la 1 iti vei revenii complet.
10,.. 9, 8- bratele mai sunt grele , picioarele nu mai sunt grele, revii tot mai mult,
7, ..6,- revii, revii tot mai mult la starea obisnuita.
5- toate senzatiile experimentate se scurg in podea, dispar
4- greutatea, toropeala, amorteala si orice alta senzatie dispare

3- muschii isi revin la starea lor obisnuita

2- te pregatesti sa revii, auzi zgomotele din jur
1- acum ti-ai revenit complet, deschide ochii.

cu fiecare respiraie, te vei simi mai ncreztor, mai sigur pe tine, tiind c te poi
ocupa eficient de problemele tale... i c poi fi satisfcut de viaa pe care o trieti... simind c
poi controla n mai mare msur toate acele aspecte ale vieii tale... pe care le consideri
importante... relaiile tale... sntatea ta... viaa ta intim... munca ta... viaa ta de familie... i
tiind c toate aceste sentimente plcute, reconfortante... vor continua s devin din ce n ce mai
puternice... pe zi ce trece-.. ntrindu-se chiar i atunci cnd dormi, pentru c incontientul tu
lucreaz chiar i atunci n beneficiul tu...

TEHNICA DE RELAXARE SCHULTZ

Aaz-te ntr-o poziie foarte confortabil. Este foarte bine aa. Reine c poi n orice moment
s te miti sau s-i modifici poziia pentru a te simi mai confortabil. Asigur-te c spatele i
capul sunt sprijinite i ca te simi bine. "
... S ncepem prin a te relaxa ct mai mult posibil n condiiile n care te afli. Permite braelor i
picioarelor tale s-i gseasc o poziie ct mai confortabil. Poi nchide ochii i s-i lai mintea
s se relaxeze, astfel nct s nu te gndeti la ceva n mod deosebit... concentreaz-te n primul
rnd asupra vocii mele. Poi auzi fundalul muzical (dac este cazul). Vei constata, n curnd, c
zgomotele obinuite ale. biroului sau din afara lui te deranjeaz din ce n ce mai putin... pn
cnd ele nu-i vor mai atrage atenia deloc. Gndurile se pot abate uneori de la linia ideilor pe
care. le verbalizez eu, dar ele vor reveni repede napoi... Nu trebuie s faci eforturi contiente de
a realiza sau rezista la ceea ce-ti spun, ascult-m mai degrab pasiv. Vei constata n curnd c
mintea ta incontient va accepta recomandrile mele, care. au ca principal scop acela de a te
face s te simi din ce n ce mai confortabil.

Acum Esti din ce in ce mai linistit ,. Esti cu desavarsire calm, .Toi muchii iti sunt destini
i odihnii .. O linite plcut te nconjoar , Calmul te inunda, ..Nimic nu-ti tulbur
linitea Simti o linite i o pace interioar , esti complet calm. Totul trece pe langa tine ca pe langa
un copac, netru, absent, ..indiferent.

GREUTATE
Incearca acum sa te concentrezi acum asupra braului drept care simti cum devine greu, tot mai
greu, ca de plumb; o greutate foarte mare, dar plcut i odihnitoare urc n braul tu drept
treptat, de la vrfurile degetelor, spre cot i apoi spre umr;. braul devine greu, foarte greu,.
din ce n ce mai greu; .o senzaie de greutate foarte mare i foarte plcut a cuprins braul
drept , braul drept e greu ca de plumb; o greutate foarte mare apas braul drept, ca i cum ar
fi acoperit cu sculei grei cu nisip; Greutatea de plumb se furiseaza irezistibil
cuprinzandu-ti umarul, bratul, mana si degetele. Inert bratul adormit se lipeste de patul pe care
stai intins, atrs ca de un magnet urias. ..Liniste, .greutate, ..repaus
Iti orientezi atentia tot mai mult spre interior. Probabil simti deja cum aceasta greutate placuta a BD
se transmite si Bs. braului stang care devine la fel de greu, tot mai greu, ca de plumb; o
greutate foarte mare, dar plcut i odihnitoare urc n braul tu stang treptat, de la vrfurile
degetelor, spre cot i apoi spre umr; braul devine greu, foarte greu, din ce n ce mai greu; braul
stang e greu ca de plumb; o greutate foarte mare apas braul stang, ca i cum ar fi acoperit cu
sculei grei cu nisip; o senzaie de greutate foarte mare i foarte plcut a cuprins braul stang;
braul stang este greu, foarte greu, greu ca de plumb); Braul tau stang zace fr vlag, inert.
Braul tau stang este n ntregime greu O greutate ca plumbul iti cuprinde umrul, braul,
mna i se furieaz pn n vrful degetelor.
Acum. Simti cum greutatea se transmite prin corpul tau pana la picioare.
Concentreazte acum asupra piciorului drept care devine greu, tot mai greu, ca de plumb; o
greutate foarte mare, dar plcut i odihnitoare urc n piciorului tu drept

treptat, de la vrfurile degetelor, spre genunchi i apoi spre sold; piciorul devine greu, foarte
greu, din ce n ce mai greu; piciorul drept e greu ca de plumb; o greutate foarte mare apas
piciorul drept, ca i cum ar fi acoperit cu sculei grei cu nisip; o senzaie de greutate foarte mare
i foarte plcut a cuprins piciorul drept; piciorul drept este greu, foarte greu, greu ca de
plumb); piciorul tau drept zace fr vlag, inert. piciorului tau drept este n ntregime greu O
greutate ca plumbul iti cuprinde soldul, coapsa, gamba i se furieaz pn n vrful degetelor

Concentreazte acum asupra piciorului stang care devine greu, tot mai greu, ca de plumb; o
greutate foarte mare, dar plcut i odihnitoare urc n piciorului tu stang
treptat, de la vrfurile degetelor, spre genunchi i apoi spre sold; piciorul devine greu, foarte
greu, din ce n ce mai greu; piciorul stang e greu ca de plumb; o greutate foarte mare apas
piciorul stang, ca i cum ar fi acoperit cu sculei grei cu nisip; o senzaie de greutate foarte mare
i foarte plcut a cuprins piciorul stang; piciorul stang este greu, foarte greu, greu ca de
plumb); piciorul tau stang zace fr vlag, inert. piciorului tau stang este n ntregime greu O
greutate ca plumbul iti cuprinde soldul, coapsa, gamba i se furieaz pn n vrful degetelor.

GENERALIZAREA GREUTATII
o liniste placuta te impresoara, calmul te inunda tot mai mult, sinti o liniste si o pace interioara, esti
complet calm, intregul tau corp este destins si relaxat, umerii, bratele, mainile picioarele sunt grele,
f grele, intregul tau corp este f greu, ca de plumb, esti f calm si linistit

CALDURA
Ganditiva din nou la bratul dr. In timp ce stati astfel si va relaxati simti probabil pe langa greutatea
placuta usoare furnicaturi si caldura.
braul tu drept devine cald, tot mai cald, din ce n ce mai cald; o senzaie plcut

de cldur cuprinde treptat braul tu drept, de la vrfurile degetelor, spre cot, pn la umr;
braul drept este cald, din ce n ce mai cald, ca i cum ar fi cufundat ntr-un vas cu ap foarte
cald; braul este cald, foarte cald, din ce n ce mai cald; o senzaie de cldur plcut i
relaxant a cuprins braul drept n totalitate; Venele braului drept se dilat si O cldur ti
npdete braul i mna dreapt ca ntr-o baie cald
Braul tau drept este nvluit ntr-o cldur odihnitoare. Aceasta senzatie de caldura se transmite
si bratului tau stg.......braul tu stang devine cald, tot mai cald, din ce n ce mai cald; o senzaie
plcut de cldur cuprinde treptat braul tu stang, de la vrfurile degetelor, spre cot, pn la
umr; braul stang este cald, din ce n ce mai cald, ca i cum ar fi cufundat ntr-un vas cu ap
foarte cald; braul este cald, foarte cald, din ce n ce mai cald; o senzaie de cldur plcut i
relaxant a cuprins braul stang n totalitate); Venele braului stang se dilat si O cldur ti
npdete braul i mna stanga ca ntr-o baie cald
Braul tau stang este nvluit ntr-o cldur odihnitoare
piciorul tu drept devine cald, tot mai cald, din ce n ce mai cald; o senzaie plcut
de cldur cuprinde treptat piciorul tu drept, de la vrfurile degetelor, spre genunchi, pe coapsa
pana la sold ; piciorul drept este cald, din ce n ce mai cald, ca i cum ar fi cufundat ntr-un vas
cu ap foarte cald; piciorul este cald, foarte cald, din ce n ce mai cald; o senzaie de cldur
plcut i relaxant a cuprins piciorul drept n totalitate);
piciorul tu stang devine cald, tot mai cald, din ce n ce mai cald; o senzaie plcut
de cldur cuprinde treptat piciorul tu stang, de la vrfurile degetelor, de la vrfurile degetelor,
spre genunchi, pe coapsa pana la sold , piciorul stang este cald, din ce n ce mai cald, ca i cum
ar fi cufundat ntr-un vas cu ap foarte cald; piciorul este cald, foarte cald, din ce n ce mai cald;
o senzaie de cldur plcut i relaxant a cuprins piciorul stang n totalitate);
GENERALIZAREA CALDURII
o liniste placuta te impresoara, calmul te inunda tot mai mult, sinti o liniste si o pace interioara, esti
complet calm, intregul tau corp este destins si relaxat, umerii, bratele, mainile picioarele sunt
cuprinse de o caldura placuta ca intr-o baie calda, esti linistit si echilibrul te impresoara, esti cu

desavarsire calm, intregul corp este relaxat, destins si inert, tot corpul tau este invaluit intr-o
caldura linistitoare si placuta.
INIMA
inima ta bate linitit si egal; inima pompeaz cu uurin snge n artere, n tot corpul; ritmul
btilor inimii este regulat, calm, egal; inima ta bate linitit, regulat,
ritmic, cu fiecare btaie tot mai linitit i mai regulat);
Inima bate linitit, egal i ritmic
Inima mprtie sngele cald n tot corpul tau
Simti cum ti nclzete umrul stng, in braul stng se rsfir o cldur moleitoare pn n
vrful degetelor.
Inima lucreaz de la sine, de abia mi dau seama cum sngele pompat de inim mi nclzete
trupul , Inima bate egal, linitit i de la sine

RESPIRATIE
respiri calm i linitit, din ce n ce mai calm i mai linitit; cu fiecare inspir i umpli plmnii cu
oxigen i cu energie, cu fiecare expir elimini dioxidul de carbon i toxinele din organism; ritmul
respiraiei este regulat:
Cu fiecare respiratie poti deveni constient de ritmurile naturale ale corpului tau si de senzatiile de
confort care apar.

Continuand sa stai acolo, vei constata cum devii tot mai relaxat si mai confortabil.

inspiriexpiriinspiriexpiri;aerul intra si iese in voie din plamani, plamanii respira singuri

, intregul corp respira prin toti porii sai. Respiri liber de la sine aerul care te inconjoara.

respiraia este din ce n ce mai profund, tot mai profund, calm, regulat; cu fiecare respiraie
eti tot mai destins i mai relaxat; respiraia este din
ce n ce mai linitit, calm, ritmic, profund) Respiri liber i aproape de la sine
Rsuflarea ta este linitit i rar, Aerul este foarte curat n jurul tau , Trupul tau respir calm i
linitit, Te scalzi ntr-o baie de aer plcut i nviortor Plmnii se mic linitit, Respiri n
pace Aerul te mpresoar ca un balsam dttor de via
n preajma ta totul respir lin, aer tonic, proaspt, ca de nlime
PLEXUL SOLAR- ABDOMEN
Abdomenul este calm i relaxat; o senzaie plcut de cldur invadeaz
zona plexului solar, ca i cum bazinul tu ar fi cufundat ntr-un vas cu ap foarte cald; cldura
crete tot mai mult, tot mai mult, este relaxant, plcut i odihnitoare; .bazinul tau este cald i
relaxat, tot mai cald i mai relaxat);
Abdomenul este foarte linitit i relaxat Toi muchii care l nvelesc sunt destini, orice
tensiune cedeaz ......Plexul este cuprins de o cldur plcut ........Nu mai simti nici o apsare
n tot abdomenul Plexul este cald i relaxat
FRUNTE
o senzaie uoar i plcut de rcoare cuprinde zona frunii, ca o adiere de vnt rece; simt cum
aerul rece iti impresoara tamplele, fruntea este relaxat i se las nvluit tot mai mult, din ce n
ce mai mult de aceast senzaie plcut de rcoare;
Iti simti capul liber, linistit i uor..pleoapele adormite acopera globii oculari absenti la tot ce te
inconjoara, toropiti de liniste si amintiri Muchii feei sunt relaxai ...Brbia atrn destins..Nici
o cut n-o mai tulbur .....Simti cum aerul rece ti mpresoar tmplele..Creirul ti este limpede ca un
izvor de munte, ..limpezime de cristal
Acum t-ai putea concentra asupra celor mai dificile probleme............Capul mi este limpede i clar
simi capul liber, uor, cu muchii feei relaxai;....

eti perfect linitit, relaxat, cu mintea limpede.

Tot corpul se simte relaxat, linistit si calm.

In continuare as dori sa-ti imaginezi un suvoi de de apa curgand din cap pana la degetele

picioarelor, spalandu-ti trupul, eliberandu-te de ultima picatura de tensiune.Nu opune

rezistenta in a simti racoarea apei proaspete curgandu-ti prin trup. Te simti chiar mai relaxat
si mai calm. Suvoiul de apa incepe sa curga din ce in ce mai incetLa un moment dat se
opreste complet. Curgerea suvoiului de apa se opreste, imagineaza-ti ca esti culcat intr-un loc
racoros, linistit cu apa proaspata.
LOCUL PLACUT, PREFERAT
i, pe msur ce continui s stai confortabil n acesta canapea, cu ochii nchii, i poi lsa
mintea s se ntoarc spre amintirea unui anume loc, poate un loc special, n care te-ai simit
foarte bine..........vom denumi acest loc, locul tu preferat. Acesta s-ar putea s fie un loc in care
ai mai fost i In care ntotdeauna i-ai dori s revii. S-ar putea s fie un loc n care nu ai fost
niciodat, dar despre care ai auzit sau ai citii si n care ntotdeauna i-ai dorit s ajungi. Sau,s-ar
putea s fie un loc care nu exist dect n imaginaia ta, n fantezia ta dintotdeauna, i de
existena cruia poate abia acum afli si tu pentru ntia oar. Las deci gndul s te poarte la
acest loc i, cnd vei ti c ai ajuns acolo, mi vei comunica acest lucru prin ridicarea degetului."
n momentul n care apare reacia, i spunem: Bine, acum c tim c ai ajuns n locul tu
preferat, te rog s iei n stpnire acest loc. Instaleaz-te confortabil, privete n jurul tu, pentru
a lua n stpnire toat frumuseea, splendoarea acestui loc. Apleac-i urechea asupra sunetelor,
pipie ceea ce consideri c merit s fie pipit, las toate simurile s se bucure de plcerea de a
fi acolo, i te simi foarte bine acolo,.........undeva departe de toate grijile si preocuparile de
pana acum si Ai un sentiment pozitiv in legatura cu propria persoana stiind ca pe viitor iti doresti
doar lucruri bune de la tine si ceilalti. Te simti calm si increzator in posibilitatea de a iti controla
corpul si mintea, stiind ca te poti relaxa si controla oricand, ca te poti elibera de probleme sau
griji. Esti relaxat, calm si relaxat iar aceasta relaxare te face sa te simti tot mai puternic, tot mai
eficient, tot mai stpn pe tine. Dup aproximativ 3 minute, i spunem:
nainte de a reveni de la locui tu preferai, este bine s tii c acest loc i aparine i c vei
putea reveni acolo, ori de cte ori vei dori sau vei simi nevoia, pentru a te putea relaxa, pentru a

te putea odihni, pentru a-i putea aduna forele sau pentru a putea fi doar cu tine nsui/nsi. Te
rog, deci ca pn la proxima ntlnire cu locul tu preferai, s-i iei rmas bun, s priveti nc o
dat de jur mprejur, s lai simurile tale s fie ptrunse de locul tu preferat".
Reintoarce-te acum la locul ales,. aminteste-ti sau imagineaza-ti momentele din trecut in care
ai fost acolo, bucurandu-te de relatia cu familia, prietenii, stiind ca aceasta esti tu in realitate si ca
poate in viitor vei putea sa te bucuri din nou de timpul acesta. Lasati-va atentia sa se indrepte
spre viitor , spre un timp in care veti trai viata asa cum va doriti , bucurandu-te de relatia cu
familia, cu prietenii
Acest viitor va veni, iti vei putea controla capriciile, dispozitia, atitudinea, comportamentul
gandindu-va ca acest viitor poate fi real. Te simti foarte calm si increzator, aceste sentimente se
pot intoarce oricand, chiar si dupa ce vei iesii din starea de relaxare

TREZIRE
Acum Voi incepe sa numar de la 10 la 1 si cu fiecare numar vei revenii tot mai mult la starea
obisnuita. Cand voi ajunge cu numaratoarea la 1 te vei simtii vioi si plin de energie, te vei simti
mult mai bine decat la inceput , cand voi ajunge cu numaratoarea la 1 iti vei revenii complet.
10,.. 9, 8- bratele mai sunt grele , picioarele nu mai sunt grele, revii tot mai mult,
7, ..6,- revii, revii tot mai mult la starea obisnuita.
5- toate senzatiile experimentate se scurg in podea, dispar
4- greutatea, toropeala, amorteala si orice alta senzatie dispare
3- muschii isi revin la starea lor obisnuita
2- te pregatesti sa revii, auzi zgomotele din jur
1- acum ti-ai revenit complet, deschide ochii.

2.1METAFORE TERAPEUTICE PTR.GRAVIDE SI BEBELUSI

PRIMUL EXERCITIU DE SPUS TE IUBESC

Te rog sa te asezi intr-o pozitie cat mai comoda, cu mainile pe burta. Iti
imaginezi ca aerul care iese impinge un fulg la o distanta de o palma fata de fata ta.
Asa e foarte bine.
Continua sa respiri calm si regulat si urmareste mintal miscarea fulgului care
se apropie si se departeaza de fata ta, la fiecare inspir sau expir (se continua asa 5
minute).
Cu voce tare (sau in gand, daca relaxarea e adanca ) spui: Te iubesc. Asa e
foarte bine.
Apoi cu voce soptita spune: Te iubesc, puiul meu. Repeta acum cantand:
Mami te iubeste, puisorul creste. Asa e foarte bine.
Acum spune-i te iubesc gandindu-te la parfumul florii preferate. O
vizualizezi in detaliu, ii simti catifelarea sau racoarea frunzelor. Inspiri adanc si-ti
umpli narile cu parfumul ei.
Acum spune-i Te iubesc gandindu-te la un animal drag din copilarie. Il
vizualizezi in detaliu, il auzi, il pipai. Asa e foarte bine.
Esti calma si relaxata, calma, spune-i te iubesc sub forma unui gest sau
mangaieri, pe care te rog sa o faci in acest moment.
Vei repeta acasa de cate ori simti nevoia.

ANTRENAMENTUL PUIULUI DIN BURTA

INDICATII: pregatirea fatului si a gravidei ptr.nastere

Gravida se aseaza comod in pat cu mainile pe burta si cu o voce usoara

soptita va spune urmatoarea poveste:
A fost odata un pui mic care crestea in burtica mamei sale, asa cum cresti
tu. Acolo in burtica era cald, intuneric si apa, dar din cand in cand se intrezareau
umbre si lumini si se auzeau sunete. Puiul pe care-l chema Bebe, primea mancare
printr-un furtun direct de la mama sa. Astfel, cu fiecare zi care trecea Bebe crestea
tot mai mare, mai puternic si mai sanatos. Se simtea in siguranta si reusea sa
vorbeasca cu mamica lui ori de cate ori vroia. Cand era nemultumit, lovea cu
ambele picioruse in burtica mamei, cand vroia sa i se acorde atentie lovea cu un
picior, iar cand afara se intampla ceva interesant isi schimba pozitia ca sa auda
mai bine. Bebe stia ca intr-o zi va trebui sa iasa si atunci se va bucura de intalnirea
cu mama si tata. Dar era important sa stea in burtica pana va creste suficient de
mare. Corpul tau Bebe va sti singur cand ai crescut suficient de puternic si va da
semnalul de iesire doar la momentul potrivit. Atunci vei ramane calm si linistit chiar
daca vei simti o apasare si vei trece cand va veni vremea printr-un canal foarte
ingust. Mami te va ajuta, impingandu-te ca sa iesi mai usor. Daca vei obosi, te rog
sa ramai calm si sa astepti ptr.ca voi face inca o sfortare si gata, vei fi liber. Atunci
tu vei vedea lumina, vei auzi zgomote puternice, vei simti o mica durere cand iti vor
taia furtunul care te leaga de mine, vei simti apa calda pe corp, un scutec care te va
incalzi si in sfarsit, mami te va lua in brate.

POVESTEA LAPTICULUI DULCE

INDICATII: refuzul suptului, supt dificil, varsaturi frecvente

EXPLICATIA PSIHOLOGICA: trebuie precizat din capul locului ca aceste povesti

nu tin loc de tratament medicamentos si nu se refera la situatiile in care exista o
cauza organica ptr.probemele mai sus mentionate. In aceste situatii, medicul
pediatru sau specialist sunt in masura sa precizeze dieta sau tratamentul.

Exista insa si situatii cand fara un motiv medical, organic, copilul refuza sa
suga sau o face cu dificultate sau cu varsaturi frecvente. In cele mai multe cazuri
este vorba despre o emotie negativa de tipul anxietatii, tristetii, enervarii, furiei,
respingerii pe care o mama o manifesta constient sau nu. In primul an de viata si
mai ales in primele luni, copilul nu intelege atat cuvintele cat emotia aflata in
spatele lor. Copilul simte furia, iritarea, respingerea celor din jurul sau, dar in
egala masura bucuria si placerea pe care i-o provoaca adultului. Chiar din primele
ore de viata copilul stie daca este iubit sau corespunde asteptarilor mamei sau
tatalui. Multi tineri au probleme de identificare sexuala ptr.ca la nasterea lor, parintii
au fost dezamagiti de sexul acestora.
( MAMA IA COPILUL IN BRATE, IL PRIVESTE CU DRAG SI-L SARUTA)
A fost odata un iepuras pe carel chema Lapti-tic (mama rade). El traia pe o
insula de zahar ars (mama il mangaie pe copil ). Lapti-tic locuia aici ( mama isi
atinge cu mana bebelusului sanul ). Vezi ce piele calda si catifelata are Lapti-tic?
Mama ii canta bebelusului: Lapti-tic, Lapti-tic iesi afara la bebic si coboara prin
burtic ( mama parcurge cu palma traseul laptelui atingand gurita, esofagul si burtica
bebelusului), hai sa-l gadilam un pic! (mama il gadila pe bebelus pe burtica si rade
cu el). Si acum hai sa papam, cu Lapti-tic sa ne jucam!

POVESTEA COJII MAGICE

INDICATII: Constipatii frecvente

EXPLICATIA PSIHOLOGICA: copilul utilizeaza materiile fecale ca pe un dar pe
care il face adultilor.

Intr-o zi, Bebe Miel a pornit la drum. Stia ca trebuie sa rezolve o treaba. Era o
treaba mare. De fiecare data cand vedea o floare frumoasa sau o frunza, sau
altceva le punea in sac. Tot ce ii placea isi gasea locul in sacul sau fermecat. Acest
sac era deosebit ptr.ca avea o proprietate uimitoare: tot ce puneai in el se
transforma in ceva, intr-o coaja magica, nu stiu cum se numea. Practic sacul sau era
ca o fabrica de facut materiale magice. Bebe Miel trebuia sa arunce aceasta
substanta magica in Padure si in schimbul ei primea putere, se simtea mai curat.
Astfel, pe zi ce trecea, Bebe Miel crestea mare si avea tot mai multa incredere in el.
Uneori Zana sau Spiritul Padurii il suparau cu ceva. De la o vreme, Bebe Miel nu se
mai grabea sa arunce substanta magica, asa ca aceasta se intarea si i era tot mai
greu sa o scoata din sac. Spiritul Padurii sau Zana se rugau de el sa predea
substanta magica la timp, dar Bebe Miel se simtea bine: ii facea placere sa fie rugat.
Se simtea astfel mai important.

Intr-o zi, in timp ce ii aducea materiale ptr.coaja magica, Bebe Miel se intalni
cu Pasarea-de Foc- Cioc- Mic. Ce faci pasare? intreaba el. Trebuie sa vorbim,
raspunse aceasta. Trebuie sa incetezi sa mai tii in sac mult timp coaja magica.Tot
tie ti-e greu sa cari un sac asa greu dupa tine, ai dureri. Mai bine recunoaste cand
esti suparat si vorbeste cu Zana sau Spiritul Padurii sa te imbratisese mai des. Din
acel moment, Bebe Miel a invatat sa arunce substanta magica la timp si s-a bucurat
de mai multe imbratisari.

2.2 METAFORE PTR.DIFERITE TULBURARI PSIHICE

POVESTE PENTRU OBEZITATE

La marginea padurii se afla un oras. De multe ori Bufnitel ( doamna sau

domnul Bufnita ) mergea la cumparaturi sau ii placea sa discute cu oamenii. De
ceva vreme se imprietenise cu o persoana. Aceasta avea o masina cu care il plimba
pe Bufnitel de cate ori se intalneau. Bufnitel a observat ca prietenul sau obisnuia sasi umple rezervorul masinii pana la refuz. De fapt, isi dezvoltase o adevarata
preocupare din asta: nu suporta gandul sa aiba rezervorul catusi de putin gol. Cu
mai mult timp in urma se intamplase ceva, dar uitase ce anume. Cert este ca
preocuparea lui ptr.plinul rezervorului era permanenta. In fiecare dimineata pe
drumul de acasa si pana la slujba se oprea la toate benzinariile care-i apareau in
cale ptr.a reface plinul autoturismului. La intoarcere, proceda la fel. Din acest motiv
ajungea foarte tarziu la serviciu sau acasa. Dupa un timp, colegii au inceput sa
comenteze considerandu-l iresponsabil. Nici sotia nu avea o parere mai buna. Din
cauza criticilor permanente era tot mai nervos si de aceea opririle in statiile de
benzina i se pareau tot mai relaxante. De la un timp, cand pornea masina tragea
soc-ul la maxim astfel ca bujiile se inecau, consumul de benzina era exagerat si
intr-un final toate astea insemnau tot timp irosit.
Intr-o zi de vara in timp ce lucratorul de la benzinarie ii punea benzina in
rezervor, Bufnitel ia spus: trebuie sa ai incredere in masina ta, ea stie cata
benzina sa foloseasca, tu trebuie doar sa urmareste ca indicatorul care-ti arata cata

benzina este in rezervor, sa nu coboare sub punctul rosu. Pe distante scurte, este
inutil sa ai tot timpul rezervorul plin pana la refuz.
De atunci, persoana si-a modificat comportamentul: punea benzina in
rezervor cu masura, fara sa mai fie preocupata ca rezervorul sa fie mereu plin. Cu
banii economisiti si-a satisfacut anumite dorinte personale sau le-a facut mici
cadouri celor din jur. A constatat ca are si mai mult timp liber si si-a putut indeplini o
dorinta mai veche, dar foarte importanta.

POVESTEA VASULUI CU MANCARE

INDICATII: bulimie

O alta prietena a lui Bufnitel era bucatareasa si traia la curtea unui imparat.
Toata ziua avea grija sa stranga resturile de pe mese si sa le depoziteze intr-un vas
foarte mare. In acest fel, in vasul ei gaseai orice: de la aperitive pana la desert. La
sfarsitul programului, obisnuia sa se intoarca cu vasul plin acasa. Dar, cei de acasa
nu erau multumiti ptr. ca amestecul era necomestibil. De multe ori erau nevoiti sa-l
arunce. Ea ii considera nerecunoscatori deoarece nu apreciau eforturile ei. Chiar si
caratul vasului presupunea un efort muscular deosebit ptr.ca acesta nu era usor, ca
sa nu mai vorbim de statagemele pe care le utiliza ca sa fure resturile de alimente
fara sa fie observata. De frica sa nu fie surprinsa, era tot timpul tensionata asa ca
nici colegii nu o simpatizau prea mult. O considerau suparacioasa si inchisa in sine.
Vazand toate acestea, Bufnitel i-a spus urmatoarele: de cat sa pui in acel
vas toate alimentele care-ti cad in mana, mai bine te rezumi la un singur fel sau
maxim doua pe care le poti depozita in doua vase mici. Astfel nu te vei mai chinui
un vas asa greu, mancarea va fi buna si nici nu va fi nevoie sa fii tot timpul in alerta
la slujba ptr.a nu pierde vreun aliment.
A doua zi, femeia i-a urmat sfaturile si in loc de vasul cel mare a folosit doua
vase mici in care punea unele resturi, pe cele mai sanatoase de la masa de
dimineata si pranz, fara sa mai amestece mai multe feluri de mancare.

POVESTEA FLORII VISATOARE

INDICATII: planificarea anxioasa, obsesiile

Undeva traia o floare. La inceput avea doar frunze, dar intr-o zi i-au aparut
florile. Aveau niste petale de o culoare interesanta, un parfum seducator si o
catifelare prietenoasa. Albinele roiau de placere in jurul ei, iar pasarile ciripeau
voioase, iar trilurile unora erau adevarate ode inchinate ei. De la un timp, au
inceput sa se auda tot mai multe voci care o intrebau: cum de ai stiut sa obtii
culoarea asta a petalelor, dar parfumul sau catifelarea? Dupa un timp aceste
intrebari au pus-o pe ganduri. A inceput sa-i fie teama ca viitoarele flori nu vor mai
fi asa de reusite ca primele. Asa de mult au napadit-o gandurile ca n-a mai stiut sa
faca flori. A intrat intr-o hibernare.
Intr-o noapte, o pasare micuta, Bufnitel i-a spus urmatoarele: sunt lucruri pe
care le stii, dar nu stii ca le stii. Un miriapod s-a gandit cum reuseste ca fiecare
dintre cele 1000 de picioare ale sale sa mearga fara sa se incurce unul pe celalalt si
nu a reusit sa mai mearga. Cand le-a lasat in pace, lasandu-le pe fiecare sa se aseze
acolo unde vor, picioarele au mers foarte bine. Tot astfel si tu lasa corpul si mintea
ta sa-si aminteasca ceea ce trebuie ptr. a avea succes, ptr.a obtine flori interesante,
atragatoare, prietenoase.
Floarea l-a ascultat si a incetat sa-si mai puna intrebari, bucurandu-se de ce-i
oferea fiecare zi, fie ca era soare, vant sau frig. Gasea ceva bun chiar si in frig ptr.ca
astfel putea aprecia mai bine soarele de a doua zi. Dupa un timp, nu stiu cat, s-a
trezit cu niste flori la fel de frumoase ca si primele. Albinele s-au strans in jurul ei si
totul a fost plin de bucurie.

POVESTEA LUPULUI CENUSIU

INDICATII PRINCIPALE: dificultati in respectarea regulilor unui grup,

agresivitate
EFECTE DORITE: dezvoltarea solidaritatii; incurajarea muncii in echipa, a
disciplinei; favorizeaza angajarea si responsabilizarea fiecaruia ptr.sarcinile care
presupun participarea mai multor persoane.

In padurea verde, haita lupilor cenusii a obtinut mai multe succese

concretizate in vanat si teritoriu de vanatoare extins, dar in ultima vreme situatia a
inceput sa se deterioreze. Spiritul de haita care la inceput era foarte puternic a
inceput treptat, treptat sa se stinga. Da-In, lupul cenusiu, a inceput sa se simta tot

mai putin preocupat de vanatorile haitei. El era tot mai des violent cu lupii mai tineri
si uneori chiar cu proprii copii. In timpul partidelor de vanatoare nu asculta
indicatiile lupului cel batran si intelept si facea dupa capul lui. Pana la urma a ajuns
sa insulte pe toata lumea. La ultima vanatoare s-a certat cu batranul lup ceea ce a
inrautatit si mai mult situatia. Vanatul, o mandrete de cerb roscat, a reusit din cauza
lui sa scape. Colegii sai nu mai aveau incredere in el. Da In era disperat din cauza
acestei situatii, dar nu se mai putea controla.
Intr-o seara, in timp ce privea plictisit stelele, in fata i-a aparut Spiritul
Padurii. Nu-si putea crede ochilor, dar spiritul se afla in fata sa. Da-In i-a explicat
care este situatia si i-a cerut sfatul. Dupa ce a reflectat un timp, acesta i-a raspuns:
Draga Da-In, eu stiu ca tu ai o muscatura de invidiat si ca esti ambitios, dar intr-o
echipa trebuie sa tii cont de reguli. Este suficienta greseala unei persoane ptr.ca
toata lumea sa sufere. Daca tu prinzi o capra, inseamna ca toata haita te-a ajutat,
iar daca ratezi inseamna ca toata echipa a pierdut. Tu esti responsabil ptr.toti colegii
tai.
In saptamana care a urmat, Da-In a tinut cont de ceilalti lupi si acest lucru i-a
ajutat sa castige toate vanatorile. Anul urmator a castigat din nou trofeul celui mai
viteaz lup cenusiu.

POVESTEA BAIETELULUI SI A ROBOTELULUI VRAJIT

INDICATII: abandon in fata unei greutati, timiditate

EFECTE DORITE: stimularea increderii in sine, sa ajuti pe cineva care se crede
incapabil, constientizarea potentialului propriu.

On-Off era un baietel care nu avea suficienta incredere in el si care in fiecare

seara obisnuia sa se joace cu robotelul sau pe care-l botezase Foc. Intr-o seara,
dupa ce baiatul pronunta o formula magica dintr-o carte, robotul prinse viata. Foc ii
povesti baiatului stupefiat ca daca vrea sa ramana un robot cu viata trebuie sa
treaca prin mai multe incercari. Imedian On-Off spuse ca el nu este capabil sa
rezolve situatii dificile, dar dupa multe discutii din care intelese ca nu exista alta
posibilitate ca sa-si salveze iubitul prieten, se hotara sa incerce.
On-Off porni la drum alaturi de robotul care-i darui un pistol cu bile
fermecate. Dupa o ora de mers nu intampina nici o dificultate, ceea ce-l facu pe OnOff sa aiba mai multa incredere in el. Ceea ce On-Off nu observase era ca o ceata
de lupi flamanzi il urmareau de ceva vreme. Obosit, On-Off hotara sa se opreasca
putin ptr. a-si trage sufletul. Dintr-o singura saritura, seful lupilor il tranti pe baiat la

pamant. On-Off tipa puternic si dupa mai multe incercari reusi sa dea lupul la o
parte. Un urs care trecea pe acolo vazu toata scena si puse haita pe fuga. Baietelul
ii multumi din suflet ursului care se oferi sa-l insoteasca in aceasta misiune, dar OnOff refuza, spunand ca se intoarce acasa ptr.ca nu mai este in stare sa continue.
Poftim, tine aceste gheare din labele mele si ele te vor ajuta sa-ti indeplinesti
dorinta, iar daca vei fi in pericol te vor salva.
On-Off accepta si porni repede mai departe ptr.ca odata cu rasaritul soarelui
magia disparea. Porni deci tot mai decis sa-si atinga scopul. Zgomotele noptii il
speriara teribil, dar stranse ghearele ursului intre degete si-si vazu de drum.
Un rau tumultos ii bloca drumul. Curajos, On se arunca in apa, dar un rechin
se apropie furios de el. Fara sa stea pe ganduri, On scoase pistolul si trase in rechin.
Bila magica il nimeri si rechinul se transforma intr-o testoasa uriasa care-l
transporta pe malul celalalt.
Dupa o bucata de vreme, baiatul se trezi la poalele unui munte urias.
Se uita in jurul sau si vazu ca se afla in Tara de Fier. In jurul sau se aflau o multime
de arbori de fier, cu exceptia unuia singur din lemn, pipernicit. Instinctiv, baiatul se
simti atras de acest arbore. Deodata, vazu in varful sau o frunza neobisnuit de
stralucitoare. Se catara si o rupse si instantaneu aceasta se transforma intr-o pudra
magica, care-l invalui pe robotul sau. Imediat, robotul il imbratisa si-l felicita
ptr.curajul si tenacitatea sa, care i-au salvat viata.
On a invatat de la prietenul sau ca daca vrei cu adevarat un lucru, il vei
obtine, desi uneori nu e chiar usor.

POVESTEA PITICULUI CARE NU VREA NIMIC

INDICATII TERAPEUTICE: negativism, lipsa de implicre in activitate,

sociabilitate scazuta, opozitionism.
EFECTE DORITE: intelegerea notiunii de colaborare si acceptare.

Intr-o padure indepartata traia o familie formata din tata, mama si fiica. Fetita
se obisnuise sa spuna: Nu la toate solicitarile pe care i le adresau parintii. Daca
mama o ruga sa faca ceva, fetita o refuza imediat spunand ca nu-si murdareste
mainile sau ca nu are chef sa se ridice din pat la ora aceea.
Si azi asa, maine asa, fetita i-a adus la exasperare pe parintii sai, incat mama
s-a rugat la Bufnitel, spiritul padurii sa o ajute. Acesta, induiosat de rugamintile
repetate ale femeii lua infatisarea unui pitic simpatic si se ascunse in pletele fetitei.

La ora mesei, mama o striga pe fetita spunandu-i ca i-a pregatit prajitura ei

preferata. Bucuroasa, fetita vru sa raspunda chemarii mamei, dar simti ca nu mai
poate scoate nici un sunet din gura cu exceptia unui Nu ragusit.
Situatia se repeta, ori de cate ori vrea sa spuna Da, din gura sa iesea
Nu. Tocmai cand se simtea mai disperata, piticul ii aparu in fata si ii zise: Nu te
speria, eu sunt piticul care te ajuta sa zici nu. Ptr.ca ai zis de multe ori nu m-am
gandit ca vrei sa stau permanent cu tine.
Ce prostie! zise fetita. Eu vreau sa pot spune si Da cand imi place ceva.
Atunci trebuie sa inveti sa spui si Da. Daca vei continua sa spui Da
numai cand iti convine, vei ramane blocata in aceasta situatie. Este important
sa tii cont si de dorintele celorlalti, mai zise piticul.
Fetita a inteles vorbele piticului si de atunci nu a mai abuzat de Nu.
-

POVESTEA BLENDERULUI MAGIC

INDICATII: nepotrivirea sexuala, sotul grabit care nu foloseste preludiul.

Traiau odata un barbat si o femeie. Sotia avea obiceiul sa stea mult in

bucatarie ptr.ca ii placeau mancarurile rafinate, sofisticate pe care sa le plimbi
pe varful limbii, ca sa le simti gustul, sa le mesteci incet inainte de a le inghiti.
Sotul in schimb era interesat doar de rezultatul final: sa-si simta burta plina. Asa
ca atunci cand se asezau la masa si sotia ii punea in fata feluritele mancaruri
pregatite cu grija, el le rasturna intr-un blender care le amesteca rapid si le
maruntea. Dupa aceea infuleca grabit fara sa mai fie atent la altceva decat la
felul in care alimentele alunecau pe gatlej. Din acest moment el termina de
mancat inainte ca sotia sa, sa fi sfarsit primul fel. De la un timp, sotia incepu sa
se simta frustrata, mai ales ca pierdea mult timp in bucatarie cu pregatirea
bucatelor. Pe zi ce trecea devenea tot mai posomorata. Sotul a inceput sa creada
ca nu-l mai iubeste. Intr-o noapte, sotul a avut un vis ciudat: se facea ca
blenderul sau putea vorbi. Acesta ii spuse urmatoarele: Cand mananci trebuie
sa tii cont si de bucatar ptr.ca felul in care mananci arata pretuirea ta ptr.efortul
bucatarului. Este important sa mananci incet si pe rand, fiecare aliment, fara sa
le amesteci. Important este sa nu te grabesti si sa cauti sa simti savoarea a ceea
ce faci, sa inveti sa descoperi specificitatea fiecarui gust, sa savurezi fiecare
condiment, sa te bucuri de betia simturilor.
Din acel moment sotul a tinut cont de sfaturile blenderului si lucrurile au
intrat pe fagasul normal.

POVESTEA BORCANULUI CU CASTRAVETI ACRI

INDICATII: tulburari de erectie.

Intr-o tara indepartata era o mare onoare sa te pricepi sa faci muraturi. Traia
aici un barbat caruia ii placea foarte mult sa puna muraturi la borcan. El era
invidiat de multi oameni ptr.taria castravetilor sai murati, ptr. perioada
indelungata in care se pastrau tari si gustosi.
Intr-o zi in curtea sa poposi un om suparat care ii zise: Te rog foarte mult sami spui secretul castravetilor tai acri. De la un timp, viata mea este searbada
ptr.ca oricate retete as folosi, castravetii mei ies moi si fara vlaga. Trebuie sa-ti
spun ca sunt foarte serios si atent in timpul operatiei de murare: nu-mi scapa
nimic, cantaresc atent sarea si celelalte ingrediente.
Barbatul nostru, ii dadu urmatorul raspuns: Este foarte simplu. Nu trebuie
sa-ti mai bati capul cu procedeul de murare deoarece castravetii stiu sigur cata
apa sau sare sa-si ia. Imagineaza-ti ca ai in fata ta un castravete tare, foarte
tare. Sarcina ta este doar sa-l bagi in borcan lasandu-l pe el sa-si ia sarea de care
are nevoie sau otetul. In tot acest timp, tu bucura-te de ceea ce simti, vezi, auzi
sau mirosi. Descopera placerea de a pune castravetii in borcan ptr.ca acesta este
ingredientul secret: fa-o cu placere!.

POVESTEA PRINTESEI MOFTUROASE

INDICATII PRINCIPALE: incapacitatea de a-si stabili un scop in viata, apatie.

EFECTE DORITE: constientizarea importantei cunoasterii a ceea ce vrem sa
facem inainte de a actiona.

De mai mult timp Regele Rosu isi grabea fiica sa se marite. Printesa studiase
mai multe limbi straine precum si istoria diferitelor zone ale lumii. Cu toate
acestea, nu avea clar in minte cum trebuia sa fie viitorul sot, ce calitati sa aiba
sau din ce tara sa provina.
Dificultatile au inceput sa apara in momentul in care s-au prezentat mai multi
pretendenti. Imparatul i-a adus pe toti in fata printesei dupa care i-a pus mai

multe intrebari obisnuite ptr.a afla care dintre tineri ii este pe plac. Aceasta i-a
spus:
-

Eu nu vreau sa ma marit cu un barbat care locuieste in tarile reci. In mod

sigur, nu vreau sa merg in Anglia, in Australia si nici in Germania.
Nu-mi plac barbatii bruneti, dar nici cei blonzi, nu suport romantismul, dar
nici seriozitatea exagerata...nu-mi plac barbatii care vorbesc limbi anglosaxone, dar nici latine, nu-mi plac cei care iubesc animalele, dar nici
vanatorii...n-as vrea sa fie inginer, doctor sau profesor, dar nici electrician sau
fochist...

Pe mine nu ma intereseaza ca barbati nu-ti plac, zise regele, din ce in ce mai

nerabdator. Pe mine ma intereseaza cum ar trebui sa fie sau sa arate viitorul
tau sot.
In acel moment, printesa isi dadu seama de faptul ca repeta acelasi lucru si se
intoarse in camera ei.
-

In acea noapte, a avut un vis in care se afla intr-o sala imensa si privea
casatoria mai multor cupluri. Ii apareau in fata ochilor Marele Intelept care ii
adresa urmatoarele cuvinte: Exista multi barbati interesanti pe lumea asta. Tu
esti aceea care decide cum trebuie sa fie barbatul dorit.
Putin dupa aceea, eroina noastra se trezi si adormi foarte greu. Dimineata, ea
realiza importanta cunoasterii exacte a ceea ce vrei inainte de a cere ceva.