Sunteți pe pagina 1din 6

Daca dorim sa ne transformam in bine, unul dintre cele

mai importante lucruri pe care trebuie sa le facem este


vindecarea copilului interior de care am uitat.
Mult prea multi oameni isi ignora acest copil interior. Indiferent ce varsta ai, inauntrul tau se
afla un copil care are nevoie de iubirea si de acceptarea ta.

Daca esti femeie, indiferent cat de independenta te consideri, tu ai inauntrul tau o fetita foarte
delicata, care are nevoie de ajutor. Daca esti barbat, indiferent cat de macho te consideri, tu ai
inauntrul tau un baietel care tanjeste dupa afectiune si dupa caldura sufleteasca.

Este de o importanta vitala sa incepem sa acordam atentie copilului nostru interior. Nu este o
strategie sanatoasa sa negam faptul ca ranile noastre din copilarie ne-au afectat viata.
Aceste rani emotionale ne-au afectat in fiecare zi si ne-au impiedicat sa ne iubim pe noi
insine asa cum am fi meritat. Am fost niste parinti abuzivi pentru copilul nostru interior atat
timp. Acum e timpul sa incetam.

De cate ori avem o reactie emotionala puternica la ceva sau la cineva si simtim ca ne-a fost
apasat un buton interior in jurul caruia s-a strans multa energie negativa in timp, acest lucru
inseamna ca sunt atinse rani mai vechi. Copilul interior simte panica si se simte lipsit de
speranta, nu adultul. Si intotdeauna cand ne aflam intr-o astfel de situatie este vital sa
validam sentimentele copilului, oricat de irationale si de lipsite de sens i s-ar parea adultului
din noi. Sa-i spunem in acele momente copilului ca nu il vom mai parasi niciodata orice s-ar
intampla, ca vom fi intotdeauna alaturi de el si ca il vom iubi.

E nevoie sa devenim un parinte iubitor pentru copilul din noi. E nevoie sa invatam sa ne
ingrijim ranile din trecut. Putem face acest lucru incercand sa relationam cu acele parti ranite
din noi. Putem incerca sa initiem un dialog. Sa vorbim in orice fel putem sa vorbim cu acele
parti din noi care au nevoie de iubirea noastra. Cu prima ocazie in care te simti linistit,
inchide ochii si vorbeste-i copilului interior.

La inceput, copilul nu te va crede si pe buna dreptate. Daca au trecut sa zicem 62 de ani de


cand nu i-ai mai vorbit, e posibil sa fii nevoit sa repeti de cateva ori acest lucru inainte ca el
sa inceapa sa te creada. De aceea, fii perseverent. Spune-ti mereu : “Doresc cu adevarat sa
vorbesc cu tine, sa te ingrijesc, sa te iubesc.” Si incepe sa construiesti increderea.

E nevoie sa il salvam si sa-l hranim cu dragoste pe copilul nostru interior si sa il oprim din a
ne mai controla viata de adult. Sa-l dam jos de la volanul vietii nostre. Copiii nu au permis de
conducere si nu trebuie sa aiba controlul. In egala masura, nu trebuie sa fie abuzati si
abandonati. Cu toate astea, facem exact invers: ne abandonam si ne abuzam copilul
interior, il incuiem intr-un loc intunecat din sufletul nostru, dupa care il lasam sa
conduca autobuzul vietii noastre, lasand ranile copilului sa ne influenteze viata. Cum
facem asta?

De multe ori ne lasam dominati de sentimentele de neputinta si lipsa de merit pe care le


aveam in copilarie, cand cineva ne spunea: “Esti un prost. Nu esti suficient de bun, nu faci
nimic ca lumea. Iar ai gresit! ” Iar durerea de a simti aceste lucruri devine atat de mare incat
incepem sa ne cream cai de a fugi de sentimentele noastre.
Modurile in care ne protejam ca adulti de durere sunt alcoolul, mancarea, tigarile, drogurile,
relatiile disfunctionale, munca excesiva, obsesiile. Iar jocul merge de obicei asa: ma simt
gras, ma judec pentru ca sunt gras, mi-e rusine de mine ca sunt gras, ma pedepsesc pentru ca
sunt gras, apoi sufar atat de mult incat trebuie sa gasesc o cale de a ma elibera de durere, asa
ca mananc mult, apoi ma judec pentru ca am mancat mult, etc., etc. Acest ciclu al durerii
duce la nenumarate abuzuri fata de noi insine si ne perpetueaza sentimentul ca nu suntem
demni de dragoste.

Unul din primele lucruri pe care trebuie sa i le spui copilului tau interior atunci cand iei
pentru prima oara legatura cu el este sa ii ceri iertare. Spune-i ca iti pare rau ca nu ai mai
vorbit cu el in toti acesti ani de cand ai crescut, si cu atat mai mult daca l-ai certat. Spune-i ca
doresti sa il recompensezi pentru tot acest timp in care te-ai indepartat de el. Intreaba-l cum il
poti face fericit. Intreaba-l ce anume il sperie, cum il poti ajuta si ce anume asteapta de la
tine.

Alte metode de a intra in legatura cu copilul interior si de a-i vindeca ranile ne sunt propuse
de John Pollard in cartea “Fii propriul tau parinte”. Metoda se numeste self-parenting, si se
bazeaza pe monitorizarea dialogului interior, pentru a vedea cand jucam rolul de
parinte si cand suntem copii si care este raportul dintre cele doua roluri.

Cele doua voci poarta un dialog permanent in interiorul nostru. Parintele interior este vocea
care provine din programarea primita de la parinti din momentul nasterii pana la 7 ani. Ca si
copii, noi internalizam gandurile si judecatile de valoare ale celorlalti, in mod automat, fara
sa le punem sub semnul intrebarii. Le adoptam atitudinea fata de viata ca si cum ar fi a
noastra.

Parintele tau interior joaca astazi rolul pe care l-au jucat parintii tai pentru tine. Ceea ce ne
poate imbunatati viata este schimbarea felului in care acest parinte interior isi indeplineste
rolul. Acest lucru se face progresiv, prin sesiuni zilnice, in care invatam sa iubim, sa sprijinim
si sa hranim copilul interior cat putem de mult, pana la stadiul in care acesta ajunge sa fie o
personalitate complet pozitiva, plina de energie si dragoste.

Scopul nostru nu trebuie sa fie niciodata sa schimbam Copilul interior! El nu trebuie


schimbat, el trebuie doar abordat cu cea mai mare dragoste si grija, pentru a reusi sa
devina ceea ce a fost proiectat sa fie.

Copilul tau interior iti afecteaza viata mai mult decat vrei sa admiti. Pentru orice lucru pe
care vrei sa-l obtii in viata ai nevoie de cooperarea copilului tau interior. El este sursa
energiei si a entuziasmului. Daca incepi sa faci o treaba din ce in ce mai buna ca parinte
interior, copilul tau interior va incepe sa se simta mai bine si sa te ajute mai mult.

Parintele nostru interior va semana intotdeauna cu parintii nostri sau cu cei care ne-au
crescut. Daca ai avut o copilarie plina de conflicte si de temeri, acum iti tratezi copilul
interior in acelasi fel. Nu e vina ta. Ai avut atat de multa incredere in adultii din jurul tau si
ai vrut sa le semeni atat de mult, incat ai devenit ca ei.

Insa acum ai control deplin asupra dialogului tau interior si este cazul sa nu mai dai
vina pe ceilalti pentru faptul ca parintele tau interior este abuziv si controlator. Despre
cum putem face acest lucru si o despre metoda self-parenting in detaliu, vom vorbi mai mult
in articolul urmator.
Pana atunci, aminteste-ti: Tu esti singura persona cu care vei trai pentru totdeauna! Atat
timp cat nu vei fi de acord sa iti iubesti singur copilul interior, celorlalti oameni le va fi foarte
greu sa te iubeasca. De aceea, accepta-te neconditionat si din toata inima. Va fi cel mai bun
lucru pe care il vei face in intreaga ta viata, pentru procesul tau de dezvoltare personala si
evolutie spirituala.

“Puterea este in interiorul tau”, Louise Hay, Editura Adevar Divin

“The self-parenting program”, Dr. John Pollard III

“Fii propriul tau parinte!” sau self-parenting, inventat de


Dr. John Pollard III.
Programul are ca rezultat crearea unei relatii continue, puternice, intime si profund constiente
intre noi si Copilul nostru interior.

Conform studiilor, se pare ca acest copil interior are nevoie de aproximativ 3 luni pentru a
incepe sa experimenteze increderea si siguranta de care are nevoie pentru a se deschide si a
ne ajuta in crearea unei vieti minunate. Ceea ce trebuie sa facem in aceste trei luni este sa
petrecem timp, ca parinti interiori, punand intrebari si ascultand raspunsurile pe care ni le da
copilul nostru interior.

Desi pare un rol pasiv, se va dovedi a fi un lucru destul de greu pentru parintele interior.
Provocarea este sa ramanem pozitivi si sa nu cadem in negativitatea pe care am invatat-
o de la parintii nostri reali. Nu este deloc simplu sa ascultam. Pentru un parinte tipic, acest
lucru este destul de dificil. Cat de des ti-au pus parintii tai o intrebare si apoi ti-au permis
sa raspunzi exact cum ai vrut, cat de mult ai vrut fara sa-ti dea feedback negativ?

Sa ne imaginam un dialog de genul:


– Vreau prajitura. – Nu manca prajitura aia, te vei ingrasa.- Mi-e foame!- Daca ti-e foame,
manaca ceva sanatos.-Nu vreau ceva sanatos, vreau ciocolata.- Ai mancat deja la cina, du-te
in pat!- Doar o bucatica mica, si dupa aia ma duc in pat.- Nu trebuie sa manaci inainte de
culcare, te vei ingrasa rau.- Nu-mi pasa. Mi-e foamee!

E o conversatie pe care multi dintre noi o avem frecvent cu noi insine! Seamana foarte mult
cu cele pe care le aveam cu parintii nostri cand eram mai mici, nu? Astfel de conversatii se
intampla chiar daca nu mai locuim cu parintii, sau daca parintii nostri nu mai sunt in viata de
multi ani. Asta pentru ca conversatia ta interioara reflecta modelele si conflictele pe care
le-ai asimilat in copilaria ta.

Parintele interior mai este denumit si ego sau personalitate si este rezultat din programarea si
conditionarea mentala primita de copil de la parinti, de la adultii din jur, din mediul social si
cultural.

Invatand sa devenim parinti pozitivi pentru noi insine, vom invata sa ne rezolvam
conflictele interioare care ne opresc sa fim fericiti si impliniti. Aceasta este cheia catre
fericirea personala.
Acesta este rolul tau pe parcursul celor trei luni. Primul lucru pe care il ai de facut este sa: pui
o intrebare, sa asculti cu grija si complet raspunsul si sa-i multumesti copilului interior ca ti-a
spus acel lucru.

Daca raspunsul devine emotional, concentreaza-te pe procesul de ascultare. A incerca sa-l


linistesti, sa-l sfatuiesti, sa-l consolezi pe copilul tau interior pe parcursul primelor sesiuni nu
este un lucru bun, contrar aparentelor. Singurul lucru pe care il ai de facut este sa-i
multumesti pentru ca ti-a spus acel lucru. Va fi pentru prima data in viata cand copilul tau
interior va fi ascultat in intregime, fara sa i se ofere un raspuns negativ la sentimentele sale.

Pe parcursul acestor luni, se vor realiza trei lucruri de importanta majora in relatia dintre
copilul si parintele interior: se va construi increderea, se va stabili un sentiment de
continuitate a relatiei si se va crea comunicare directa si sincera.

La inceputul fiecarei sesiuni zilnice trebuie sa citim cu voce tare copilului nostru interior
acest lucru:

Draga Copil interior,

Buna dimineata! Eu, in calitate de parinte interior, vreau sa petrec urmatoarele 30 minute cu
tine, pentru a te cunoaste mai bine. Este foarte important pentru mine sa aflu mai multe
despre tine. As vrea ca tu, Copilul meu interior, si eu, Parintele meu interior, sa ne intelegem
unul pe altul si sa comunicam deschis, pentru a fi amandoi mai fericiti. Iti voi pune intrebari
despre lucruri pe care tu le stii si le experiementezi, astfel incat sa pot afla mai multe despre
personalitatea ta, sentimentele tale si parerile tale. Te rog sa raspunzi la aceste intrebari cat
de simplu sau de complex vrei tu. Scopul meu pentru urmatoarea jumatate de ora este sa te
ascult cat de bine pot, fara sa judec sau sa critic ceea ce imi vei spune. Chiar vreau sa te
cunosc pe tine si parerile tale.
As vrea sa stii ca, oricat m-as stradui sa nu te judec sau sa te critic, stiu ca probabil voi face
si greseli. Din moment ce stiu asta dinainte, imi cer scuze inca de pe acum. De indata ce voi
realiza ca nu te ascult obiectiv, imi voi cere scuze din nou si voi incerca sa te ascult cat de
bine voi putea.

Iti multumesc pentru cooperare,


Cel care vrea sa te cunoasca cel mai bine,
Parintele tau interior

La incheierea sedintei

Draga copil interior,


Au trecut déjà 30 minute de cand vorbim. Mi-a placut foarte mult si ma simt recunoscator ca
am putut petrece ceva timp impreuna. Vom repeta experienta maine si ne vom distra si mai
mult.

Multumesc din nou,


Parintele tau interior

Sugestii pentru desfasurarea sesiunilor:


1. Sesiunile trebuie incepute dimineata, imediat dupa trezire. Daca le vei incepe mai
tarziu, se va pierde din valoarea lor.
2. Foloseste foi A4 pentru aceste sesiuni, pe care sa le pui apoi intr-un dosar special.
3. La inceputul sesiunii, pune data, ziua si oara in partea de sus a paginii. Trage o linie pe
mijlocul paginii. Foloseste partea stanga pentru a scrie intrebarile pe care le pune Parintele
interior si partea dreapta pentru a scrie raspunsurile copilului.
4. Incepe intotdeauna sesiunea cu partea de deschidere aflata mai sus, spusa cu voce tare.
5. Incepe sa pui intrebari, cu voce tare. Atunci cand pui intrebarea, trebuie sa o si
scrii. Trebuie sa o spui si sa o scrii in acelasi timp. E nevoie sa-ti incetinesti ritmul vorbirii
pentru a putea sa scrii, dar va merita pentru ca aceasta tehnica iti va crea concentrarea
necesara si iti va clarifica mintea pentru a permite Copilului interior sa raspunda.
6. Cand scrii raspunsul copilului, du-te la jumatatea randului in partea dreapta a foii.
7. Scrie orice spune Copilul, exact asa cum spune. Chiar daca e un singur cuvant, o
intrebare, o plangere impotriva acestui exercitiu, sau un atac la adresa ta ca parinte.
8. Raspunde-i intotdeauna copilului spunand: “Multumesc, Copil interior, pentru ca
mi-ai spus asta. “, cu voce tare, indiferent de ceea ce-ti spune copilul tau interior.
9. Rezista tentatiei de a raspunde direct, ca parinte interior, copilului interior pe parcursul
sesiunii. Nu incerca sa-l calmezi atunci cand iti raspunde emotional. Raspunde intotdeauna cu
“Multumesc, Copil interior”, chiar daca copilul te-a intrebat ceva.
10. Vei observa ca esti tentat sa raspunzi automat copilului tau interior. Daca observi asta,
opreste-te, scuza-te cu voce tare si incepe din nou sa pui intrebari. Nu te ingrijora in legatura
cu asta, doar fii sigur ca-ti ceri iertare. Copilul interior va fi impresionat ca te scuzi si ca devii
in sfarsit constient de raspunsurile automate pe care le dai la ceea ce iti spune el.
11. Fiecare sesiune ar trebui sa dureze 30 minute, nici mai mult, nici mai putin. Daca
termini timpul inainte sa-l intrebi tot ce vrei, opreste-te si reia maine de unde ai ramas. Daca
termini intrebarile mai devreme, continua sesiunea prin a-l intreba: “Exista si altceva despre
care vrei sa vorbim?” Dupa ce iti raspunde, si tu multumesti, intreaba-l:” Ce vrei sa-mi spui
despre asta?” Daca spune “Nimic”, atunci repeta intrebarea pana cand se termina timpul.
12. Un principiu foarte important este sa petreci cu copilul interior 30 minute, nici mai
mult, nici mai putin. Sa termini mai devreme sedinta nu este o idée buna, chiar daca este
sugerata de copilul tau interior. Sa petreceti acest timp impreuna ii va arata copilului ca iti
pasa. El chiar te va testa, spunandu-ti ca ar vrea sa terminati mai repede sau sa sariti peste o
anumita sesiune. Daca temini sesiunea mai devreme, ii sugerezi copilului tau interior ca
altceva sau altcineva sunt mai importante decat el.
13. Dupa ce trec cele 30 minute citeste cu voce tare formula de incheiere.
14. Dupa ce termini sesiunea, incearca sa nu mai dialoghezi cu copilul tau interior pe
parcursul zilei, despre subiectele dezbatute dimineata. Permite ca efectul acestei sesiuni sa se
integreze in viata ta de la sine. A incerca sa lucrezi cu copilul interior pe parcursul zilei in
legatura cu problemele discutate in sedinte va atrage alte probleme.

Exemple de intrebari:

1. Copil interior, ce faci in dimineata asta?


2. Copil interior, ce-ai vrea sa mananci la micul dejun?
3. Copil interior, cu ce-ai vrea sa te imbraci astazi?
4. Ce-ai vrea sa faci vineri seara?
5. Copil interior, te-ai simtit bine in weekend?
6. Cum te simti la apropierea acelui interviu pentru slujba?
7. Ce-ar trebui sa facem in legatura cu____?
8. Care sunt ideile tale despre____?
9. Ce recomanzi tu referitor la____?

Daca vom invata sa ne iubim copilul interior si sa-l ascultam, vom realiza in scurt timp ca
viata noastra se va imbuntati. Relatiile noastre vor fi de calitate, vom radia fericire, vom fi
mai organizati, vom invata sa ne relaxam, sa comunicam mai bine, ne vom mari respectul de
sine, vom fi mai increzatori si asertivi, nu vom mai fi dependenti de stimuli exteriori care sa
ne umple goliciunea sufleteasca si ne vom bucura de ceea ce suntem cu adevarat, in adancul
fiintei noastre.

S-ar putea să vă placă și