Sunteți pe pagina 1din 6

Analiza tranzactionala

Starile Eului (personalitatea umana)


Eric Berne a definit o stare a eului ca si "un model constant de sentimente si
experiente direct relationat cu un model corespunzator de comportament".
Avem 3 stari ale eului care corespund cu modele constante, separate si distincte de
sentimente si comportamente. Aceste 3 stari se numesc: starea Parinte a eului,
starea Adult a eului si starea Copil a eului.
Pentru a le distinge de parinti, adulti sau copii reali, starile eului sunt folosite in
literatura AT analiza tranzactionala! cu prima litera ma"uscula Parinte, Adult,
Copil!.
# diagrama simplificata a starilor eului este prezentata mai "os.
Starea Parinte a eului
Comportamente, ganduri si sentimente copiate de la parinti sau figuri parentale
Starea Adult a eului
Comportamente, ganduri si sentimente direct raspunzatoare de "aici" si "acum$
Starea Copil a eului
Comportamente, ganduri si sentimente preluate din copilarie
Starea de Parinte a eului Supraeul! Principiile! este o colectie de
comportamente, ganduri si sentimente pe care le%am preluat de la "cei care au avut
gri"a de noi". Expresia de "cei care au avut gri"a de noi" este folosita pentru a arata
ca Parintele este preluat nu doar de la parinti ci poate include si atitudinile fratilor
si surorilor mai mari, &unicilor, profesorilor etc. Cand critic'm, norm'm, g(id'm
pe cineva in acelasi mod in care am fost noi criticati, normati, g(idati, ne aflam in
starea eului de Parinte. )tarea eului de Parinte tine de inconstient sisubconstient,
de aceea e greu de controlat sau modificat. Parintele din mintea noastra ne arata
cum sa ne rezolvam pro&lemele de zi cu zi dar si cum sa socializam.
Starea de Adult a eului Eul! Adultul reprezinta Raiunea, func*iile psi(ice
superioare,mi"loacele de atingere a unui o&iectiv! este un set de comportamente,
ganduri si sentimente care sunt reactii directe la "aici" si "acum". Termenul Adult
nu se refera la varsta matura. )i copiii mici au starea Adult a eului. +n starea eului
de Adult ne aflam atunci cand rezolvam pro&lemele aici si acum, ale noastre sau
ale altora fara a face reprosuri si fara a critica. ,raza de &aza a unui adult e: -#.,
sa vedem ce putem face pentru a rezolva pro&lema aparuta$. )tarea eului de Adult
este foarte &ine cultivata la popoarele germanice. Adultul este cel care munceste,
reprezinta ratiunea si mintea constienta. )tarea eului de Adult poate suferi
contaminari grave dinspre starile eului de Parinte paranoic sau Copil demonic
pana acolo incat este desfiintata, punand individul in incapacitatea de a%/i c0/tiga
existen*a. Adultul ne poate da identitatea atunci cand ne recomandam 1sunt
inginer$, sunt 1avocat$ sunt "etc" cu o condi*ie, s' fim confirma*i ca /i competen*i
2n acel domeniu!. 3e aceea occidentalii, continua sa ai&e activitati in slu"&a
comunitatii dupa pensionare, pentru ca in capitalism starea de Adult este dusa la
extrem. Evident, sustinuta de sentimentele adecvate 1sa traiasca &ine si capra
vecinului$, "daca tie iti e &ine, imi va fi si mie"!. )tarea eului de Adult are de
asemenea sentimente, totdeauna ins' sentimente autentice, controlate prin ra*iune
reflec*ie!. )tarea eului de Adult nu are sentimente parazite, care duc la proiectii,
sau venite din dependen*' emo*ional'. Adultul odat' consolidat, este foarte greu de
distrus. 3e aceea agresorii care ruleaz' din P'rinte paranoic, au succes la indivizi
cu un adult sla&, care nu poate ap'ra starea eului de Copil Parintele paranoic
2ncearc' s' sparg' &ara"ul Adultului pentru c' *inta lui e Copilul din victima
poten*ial'!. Adultul este 2ns' vulnera&il la g0dilarea orgoliului, datorit' vanit'*ii,
deci la manipulare ceea ce a /i f'cut 4itler cu poporul german, care 2n esen*' avea
un Adult puternic comparativ cu alte na*iuni!. 3eci, un Adult care nu e controlat
de un P'rinte s'n'tos moral, poate fi manipulat.
Starea de Copil a eului Sinele! Emoiile, dorin*ele! este o colectie de
comportamente, ganduri si sentimente, "inregistrari" ale experientelor din copilarie
si ale modului in care am raspuns la aceste experiente. Atunci cand ne comportam
ca un copil, spunem ca suntem in starea eului de Copil. Aceasta stare ne insoteste
toata viata, ea reprezinta dorintele si sentimentele noastre, este starea eului in care
ne &ucuram si atingem maximul de proximitate cu ceilalti indivizi aflati si ei in
starea eului de Copil. Adultii carora le%a fost interzisa sau alterata aceasta stare a
eului de Copil ur'sc copilul si femeia ca mama, nu au prieteni nu pot atinge
proximitatea cu ceilalti indivizi!, nu se pot &ucura, isi auto interzic &ucuriile si de
asemenea sunt preocupati in a interzice &ucuria celorlalti. )u&diviziunile starii
eului de Copil sunt: Copil 5atural atunci cand ne "ucam inclusiv ca adulti, este
necesara permisiunea parentala!, Copil Adaptat Pozitiv cand ne ascultam parintii
sau profesorii , atunci cand acestia ne educa respectandu%ne deciziile si alegerile!,
Copil Adaptat 5egativ cand ne ascultam profesorii si parintii, atunci cand acestia
ne educa fara sa ne respecte deciziile si alegerile ci ne impun deciziile si alegerile
lor!. )tarea eului de copil Adaptat negativ are la randul ei 3 su&diviziuni: Copil
6e&el, Copil 3emonic extrem de r'u, mutileaza animalele, ucide oameni! si Copil
5e&un psi(otic!. A nu se intelege prin starea eului de Copil imaturitate sau alte
sensuri peiorative cum ar fi inclinati sa creada ceii carora li s%a interzis &ucuria si
copilaria.
)c(ema structurii de personalitate discordante dizarmonice!, Adult contaminat de
Parinte paranoic si Copil ne&un
Observatie: am incercat s' suprapun starile eului din psi(analiz' peste st'rile
eului din analiza tranzactionala. Ele pot fi suprapuse cu o conditie. 3aca nu
consider'm Eul ca fiind Ego7orgoliul uman "satana" din om!. Psi(analiza face
referire la )inele7+nconstientul, Eul%Ego%preconstientul si )upraeul7Constientul.
3upa cum se vede din sc(ema de mai sus, )upraeul sau Parintele din AT nu pot fi
nicidecum Constientul. Parintele ca si Copilul ca stari ale eului fac parte at0t din
incon/tient c0t /i din precon/tient. 3e aceea anali/tii tranzac*ionali au introdus o
nou' stare a eului, Con/tiin*a de sine, +nstan*a suprem', care filtreaz' principiile /i
pre"udec'*ile imprimante 2n Parinte prin educa*ie. Cei lipsiti de +nstan*a suprema
3%zeul din om! se vor comporta aidoma ca p'rin*ii lor.
Copilul inca de mic prezinta aceste trei stari ale eului, Parintele din copil sau
Elecrodul daca ramane in structura de personalitate poate genera indivizi supusi,
fara personalitate care executa ordinele ca si cand ar avea un electrod in creier!8
Adultul din copil sau micul profesor ori micul avocat structura de personalitate
care ocoleste poruncile parentale fara sa le incalce de fapt, ca un avocat, de
exemplu adolescenta care accepta sa i se faca sex oral pentru a evita dezvirginarea
interzisa de parinti8 micul profesor iese in evidenta timpuriu la copiii geniali!8
Copilul din copil sau demonul, este cel care genereaza r0sul spanzuratului de su&
streang sau vocea interioara care spune -acum e momentul sa pariezi ultimul
&'nu*$ sau 1acum e momentul sa te sinucizi$.
+n concluzie, starea eului de Copil, care reprezinta emotiile noastre este starea cea
mai pretioasa din noi. Agresorii urasc totdeauna copiii pentru ca in ei Copilul este
&olnav, nu are permisiunile parentale de a exista, de a trai, de a se &ucura, etc.!.
Persona"ul istoric +sus spunea: 1lasati copiii sa vina la mine$ iar persona"ul )atan
care reprezinta psi(opatul ori Parintele paranoic ar putea spune 1de acord dar cu o
conditie, sa vina la Tine cu mine in ei$, adica demonizati. Parintele este cel care
demonizeaza copilul si nu copilul parintele. Copilul se naste zam&itor si cu fair%
pla9 pe pozitia 1eu sunt #. tu esti #.$, dar afla repede in viata de la parintele s'u
ca el nu e #. dar parintele este.
Structuri de personalitate patologice
1. Personalitatea dominat de starea eului de Parinte
Este cel mai toxic tip de personalitate, int0lnit' la paranoizi, sc(izofrenicii
paranoici, o&sesionali, ipo(ondri, persecutori de toate tipurile, sc(izoizi, toti
acestia nefiind o companie placuta sunt cei care discuta de pe pozitia eu sunt #.
tu nu esti #., pozitia paranoicului!.
Paranoia reprezint' o reac*ie oar&' de ap'rare generalizat' a unui individ care nu
poate evalua corect pericolele din mediul social. Cauza este educatia familiala a
fost criticat si normat permanent! cu sau fara deficit de inteligenta emo*ional'.
Principalul mecanism de defensa in paranoia este proiectia impinsa la extrem.
Ca nivel social, nu avanseaza prea mult tocmai datorita comportamentului
insuporta&il. 3in randul lor se recruteaza micii functionari care taie si spanzura,
profesorii &atuti de elevi dar si "neferici*ii" care scap' *igara din gura in pat dandu%
si foc sau cei calcati de masina pentru ca nu au fost atenti, fiind preocupati sa
asculte vocea critica din minte a Parintelui paranoic aceasta voce exista la inceput
in gand si poate fi constientizata, iar in cazuri grave este auzita cat se poate de real,
su& forma (alucinatiilor auditive!. :nele cazuri de oameni vor&ind singuri nu sunt
altceva decat dialoguri interne Parinte Critic 5egativ % Copil Adaptat 5egativ %
ceea ce reprezinta o autoagresiune.
Cei dominati de Parintele paranoic nu manifesta respect pentru sentimentele
celorlalti pentru ca nu sunt interesati sau capa&ili sa le descifreze nu sunt
constienti nici de cele proprii!. )tructura de personalitate viciata de Parinte Critic
5egativ se poate o&serva de mic copil sunt acei copii care mereu critica si
normeaza pe ceilalti copii 1uite, asa tre&uie sa faci"!.
;reselile gramaticale, de vor&ire, defectele fizice, statutul social sau material sunt
temele favorite a&ordate de personalitatile dominate de starea eului de Parintele
Paranoic atunci cand relationeaza.
Anumite con"uncturi politico%sociale pot aduce in fruntea unei tari indivizi
dominati de Parintele paranoic. Exemple: orinduirile sclavagiste, feudale,
comunismul, nazismul, etc.
Cel care se simte permanent criticat de vocea parentala! va critica mereu pe altiii
pentru a%i aduce pe to*i la aceeasi stare de inferioritate<inadecvare in care se simte.
Ca raspuns primeste inapoi critici si respingere.
Cunostiintele acumulate in toate domeniile nu sc(im&a cu nimic contaminarile
parentale ale individului. 3impotriva, multi sc(izofreni au diplome universitare si
au fost olimpici la porunca parintelui.
! . Personalitatile dominate de starea eului de Copil sunt psi(opa*ii, politicienii,
gangsterii, afaceri/tii. )pre deose&ire de paranoici care sunt condusi de Parinte, cei
dominati de starea eului de Copil natural sunt prezente placute, seducatoare.
Au in structura de personalitate un Parinte permisiv care le%a trasat putine norme si
le%a oferit multe permisiuni existentiale cum ar fi: 1exist'$, 1traie/te$, -cre/te$
-&ucura%te$, -gandeste$, -ai voie sa fi important$. =odul in care se dau
interdictiile si permisiunile parentale sunt descrise pe larg in manualele de analiza
tranzactionala. )%ar putea crede ca ele se dau ca niste porunci, adica parintele
spune copilului -&ucura%te$ sau -fi fericit$, si copilul se &ucura sau e fericit, nimic
mai fals, ele sunt date copilului mai ales non ver&al, inaintea varstei de 3 ani.
Pozitia adoptata de personalitatile dominate de starea eului de Copil poate fi una
triadica: eu cu tine suntem #., dar ei nu sunt #. noi doi putem face afaceri
impreuna dar cu ei nu!.
". Personalitatile dominate de starea eului de Adult
)unt persoane rigide, care nu%/i exteriorizeaza u/or emo*iile. =uncesc mult fara sa
faca caz de asta sau sa pretinda aprecieri si laude cum fac >or?o(olicii. 5u critica,
nu repro/eaz' /i nu incearc' s' normeze pe cei din "ur dupa tiparele lor. )unt genul
de persoane care nu se &azeaza pe nimeni, nu pentru ca nu ar avea incredere in
ceilalti, ci pentru ca au o incredere in sine exagerata. )unt des intalnite la
popoarele germanice dar si in anumite structuri familiale, cu traditie in posturi de
conducere. Pozitia lor e pozitia invingatorilor -eu sunt #. % tu esti #.$.
#.$riung%iul &ramatic
)tep(en .arpman a conceput o diagrama simpla, dar elocventa, pentru analiza
"ocurilor, numita Triung(i 3ramatic.
El sugereaza ca atunci cand oamenii "oaca "ocuri, ei intra intr%unul dintre cele trei
roluri din script: Persecutor, )alvator si @ictima.
Persecutorul este cineva care ii pozitioneaza pe ceilalti mai "os si ii minimalizeaza.
Persecutorul ii vede pe ceilalti inferiori si non%#..
)alvatorul, deasemenea ii vede pe ceilalti inferiori si non%#.. 3ar )alvatorul
raspunde oferind a"utor dintr%o pozitie de superioritate. Crede ca: -Tre&uie sa ii
a"ut pe ceilalti deoarece nu sunt destul de &uni ca sa se a"ute singuri$.
@ictima se simte inferioara si non%#.. :neori @ictima cauta Persecutorul ca sa il
puna in pozitia de inferioritate si sa il trateze rau. )au @ictima poate sa fie in
cautarea unui )alvator care isi va oferi a"utorul si va confirma credinta @ictimei:
-5u pot face fata de unul singur$.
,iecare rol din Triung(iul 3ramatic implica o desconsiderare. Atat Persecutorul
cat si )alvatorul ii desconsidera pe ceilalti. Persecutorul desconsidera valoarea si
demnitatea celorlalti. Persecutorii extremisti pot desconsidera drepturile la viata si
sanatate fizica ale celorlalti. )alvatorul desconsidera capacitatea celorlalti de a
gandi pentru ei si de a actiona in functie de propria initiativa.
@ictima se desconsidera singura. 3aca cauta un Persecutor, accepta
desconsiderarea acestuia si se vede ca o persoana care merita sa fie respinsa si
minimalizata. @ictima care cauta un )alvator, crede ca are nevoie de a"utorul
)alvatorului pentru a gandi &ine, pentru a actiona si a lua decizii.
Comutarea din Salvator in 'ictima
Prototipul acestui "oc este "+ncerc doar sa te a"ut" . Acest titlu poate fi folosit
pentru orice "oc in care cineva incepe prin a oferi -a"utor$ din pozitia de )alvator,
apoi sc(im&a si trece in @ictima cand persoana pe care o -a"uta$, fie respinge
a"utorul, isi vede de ale sale si intra oricum intr%o incurcatura, fie semnaleaza ca
a"utorul oferit nu a fost suficient. Asa zisul -sfatuitor$ colecteaza atunci &eneficiul
negativ, care consta in tim&re de inadecvare.
Comutarea din Salvator in Persecutor
:ite cat de mult imi dau osteneala incepe ca si +ncerc doar sa te a"ut, cu
-sfatuitorul$ in rol de )alvator. 3ar in momentul comutarii, )alvatorul devine un
Persecutor care acuza si nu o @ictima nefericita.
Comutarea rapida intre cele 3 roluri fara a constientiza acest fapt denota o
decompensare de ordin psi(ologic. Aa fel, comutarea rapida si inconstienta intre
starile eului denota o decompensare psi(ologica.