STUDIU DE CAZ ANAMNEZA CUPLULUI I.A SI I.A.

(VARSTA 31 ANI SOTUL, 28 ANISOTIA, DURATA CASATORIEI -8 ANI)

In anamneza persoanei sau a fiecarui membru al cuplului conjugal se vor discuta aspecte privind: antecedente psihiatrice; sotul sustine ca exista antecedente psihiatrice in familie dar nu specifica ce persoana a suferit de astfel de probleme; sotia sustine ca nu exista antecedente psihiatrice in familia sa. evenimente psihotraumatizante; sotul sustine ca exista evenimente traumatizante in familia sa nespecificand originea si semnificatia acestor evenimente; sotia sustine inexistenta unor evenimente traumatizante. autoadministrare excesiva de tranchilizante, sedative; nu exista un astfel de comportament la niciunul dintre parteneri; consum de alcool, droguri, alte substante; alte dependente; ambii parteneri sustin consumul de alcool in familia extinsa; stabilitatea emotionala, ambii parteneri sustin ca reusesc sa-si controleze foarte greu emotiile, atat pozitive cat si negative, devenid foarte agitati si instabili atunci cand au parte de astfel de evenimente; capacitatea de autocontrol; sotul sustine ca are o slaba capacitate de control; sotia sustine ca reuseste, intr-o anumita masura, sa aiba autocontrol; capacitate de exprimare a emotiilor si sentimentelor; daca mai devreme ambii parteneri exprimau o slaba stabilitate emotionala, acum acestia sustin ca stiu sa-si exprime emotiile si sentimentele,ceea ce denota o contradictie in modul de gandire si de exprimare a celor doi parteneri; rezistenta la stres; sotul sustine ca are o capacitate mare de rezistenta la stres cu toate ca, mai devreme, sustinea o slaba capacitate de autocontrol;

sotia sustine ca are o rezistenta scazuta la stres; experienta personala privind separarea/pierderea; capacitatea de a depasi esecuri si neimpliniri;

sotul sustine ca nu exista experienta personala privind separarea/pierderea si are o capacitate mare de a depasi astfel de evenimente;

sotia sustine existenta unei astfel de experiente(decesul bunicului din partea tatalui) si o capacitate redusa de a depasi astfel de situatii; gandirea pozitiva/ negativa ambii parteneri sustin ca au o gandire pozitiva; idealuri in viata; conceptie despre viata; ambii parteneri sustin ca au idealuri in viata, fara a exemplifica vreun ideal concret, iar conceptia lor despre viata este,, ca a celorlalti oameni; autocaracterizare; sotul lenes,sociabil; sotia frumoasa,sensibila,neputincioasa,irascibila,gospodina,grijulie,iubitoare; caracterizarea partenerului; sotul(despre sotie) ,,nu ma intereseaza nimic; sotia(despre sot) lenes,dezinteresat fata de familie, bun, saritor fata de ceilalti; atentie si disponibilitate la nevoile celorlalti; sotul ,,nu ma intereseaza nimic fata de nimeni; sotia - ,,imi place sa-i ajut pe altii; empatie,rabdare,compasiune sotul ,,nu ma intereseaza nimic; sotia - ,,imi place sa fiu alaturi de cineva cand are probleme;

2.- Istoria maritala si relatia de cuplu. Se vor analiza aspecte privind: relatia de cuplu dinainte de casatorie; ambii parteneri sustin ca au avut o relatie frumoasa inainte de casatorie; modul de construire a rolurilor maritale; sotul este foarte indiferent si sustine ca sotia a stabilit rolurile maritale dar, ,,pentru ea ; sotia sustine ca au participat amandoi la stabilirea rolurilor maritale ;

 stabilitatea afectiva a cuplului; ambii parteneri sustin existenta stabilitatii afective in cadrul familiei; nivelul si calitatea comunicarii in cadrul cuplului; sotul sustine ca exista o comunicare ,,maxima; sotia sustine ca exista o comunicare ,,moderata; impartirea rolurilor maritale; ambii parteneri s-au exprimat procentual: 95% sotia, iar restul de 5%, sotul; proiecte de viitor; ambii parteneri sustin existenta multor proiecte de viitor dar nu le si identifica; domenii de tensiune/conflict; sotul sustine aparitia conflictelor datorita copiilor; sotia sustine aparitia conflictelor datorita neajunsurilor si a familie extinse din partea sotului; modalitati de rezolvare a problemelor/conflictelor; sotul sustine ca pentru a rezolva aceste conflicte foloseste evitarea, ignorarea; sotia sustine ca pentru a rezolva aceste conflicte foloseste discutiile in contradictoriu, iar sotul devine indiferent si o ignora; modalitati de impartasire a problemelor; ambii soti se folosesc de discutii pentru a-si impartasi diversele probleme; asteptari ale sotilor unul fata de celalalt; sotul sustine ca el nu prea are asteptari din partea sotiei insa, sotia sa, are foarte multe asteptari din partea lui; sotia sustine ca are foarte multe asteptari din partea sotului cum ar fi: implicarea in problemele familiale, gasirea unui loc de munca si asigurarea stabilitatii financiare; mod de impartasire a iubirii, tandretei; ambii soti sustin ca isi impartasesc dragostea atat prin cuvinte cat si prin atingeri; concordanta parerilor si convingerilor; ambii soti sustin ca sunt in concordanta cu privire asupra parerilor si convingerilor;

- relatia cu propriii parinti (relatia cu mama; relatia cu tatal; propria copilarie: cum a perceput experientele pozitive si negative; cum apreciaza abilitatile parentale ale propriilor parinti/persoane de ingrijire; ce ar face in aceleasi situatii in calitate de parinte: ce ar schimba in raport cu propriii copii si cum ar face acest lucru, ce considera ca a fost gresit in comportamentul parintilor); - relatiile cu ceilalti (relatia cu familia extinsa; relatia cu prietenii; relatia cu comunitatea; frecventa si calitatea contactelor cu acestia; eventuale conflicte; disponibilitatea familiei, prietenilor, vecinilor ca retea de sprijin; atitudinea acestora fata de adoptie; relatia cu alti copii: proprii, din familie, din comunitate); - stilul de viata al familiei (sistemul de valori, convingeri si norme; atitudinea fata de viata; programul zilnic, saptamanal, lunar, anual al familiei; modul de petrecere a vacantelor; gestionarea timpului liber; sarbatorirea evenimentelor importante; reguli in familie, atitudinea fata de educatia copiilor); - sotul nu relateaza foarte multe lucruri cu privire la relatiile sale din copilarie. Sustine doar ca a avut relatii urate cu tata si mama sa si foarte o.k cu fratii sai. - sotia relateaza o teama fata de tata in copilarie si mai multa dragoste fata de mama, iar acum, aceste sentimente s-au inversat.De asemenea are foarte multe experiente negative dar refuza sa le descrie si sustine ca parintii sai nu au avut abilitati parentale,privandu-i de afectivitate si trasandu-le responsabilitati familiale copiilor. - capacitati parentale (reprezentarea ca familie; modul in care isi percep rolul de parinti; experienta ingrijirii copiilor sau lucrului cu copiii; capacitatea de a-si imparti rolurile si responsabilitatile cresterii copilului; gestionarea sentimentelor si emotiilor in relatie cu copiii; gestionarea situatiilor dificile; disponibilitatea la schimbare; capacitatea de a intelege schimbarile care se impun in stilul de viata al familiei odata cu divorul; acceptarea individualitatii copilului; intelegerea etapelor de dezvoltare a copiilor si a modului in care dezvoltarea este influentata de experientele timpurii ale copilului; protejarea copilului impotriva oricaror forme de abuz; flexibilitatea in ceea ce priveste asteptarile, atitudini si comportamente conform varstei, nevoilor si particularitatilor copiilor; stabilirea limitelor, regulilor de disciplina; sistemul de pedeapsa-recompensa; intelegerea motivelor separarii copilului de unul dintre parinti. sotul afiseaza aceeasi indiferenta si ignoranta fata de familie si nu considera a avea capacitati parentale; sotia acorada o atentie foarte mare responsabilitatilor familiale, grijii fata de copii si capacitatilor sale parentale;

CHESTIONAR DE INTERAPRECIERE A NEVOILOR SI ATITUDINILOR SEXUAL-AFECTIVE

(adaptare de I. Mitrofan, 1984, dupa Inventar de atitudini fata de sexualitate- Eysenck) Varsta- sotul 31 ani sotia 28 ani Sex masculin feminin Durata casatoriei 8 ani

Acest chestionar e anonim pentru a incuraja raspunsurile sincere. Cititi fiecare intrebare cu atentie, apoi incercuiti raspunsul da sau nu (pe foaia de raspuns), in conformitate cu ceea ce vi se potriveste dv. si partenerului dv. Daca nu va puteti decide, incercuiti raspunsul ?. Nu exista raspunsuri gresite sau corecte. Nu va ganditi prea mult la fiecare intrebare; incercati sa dati un raspuns imediat, care sa reprezinte sentimentele si parerile dv. asupra fiecarei chestiuni.

1. Consider ca sexul opus te respecta mai mult daca nu esti prea familiar cu el. Partenerul meu considera ca sexul opus te respecta mai mult daca nu esti prea familiar cu el. 2. Trebuie sa am conditii perfecte pentru a ma excita sexual. Partenerul meu trebuie sa aiba conditii perfecte pentru a se excita sexual. 3. Sunt satisfacut de viata mea sexual- afectiva. Partenerul meu este satisfacut de viata sa sexual- afectiva. 4. Sunt mai degraba neatragator pentru sexul opus. Partenerul meu se considera mai degraba neatragator pentru sexul opus. 5. Ma deranjeaza sa vad oamenii imbratisandu-se si sarutandu-se in public. Partenerul meu este deranjat sa vada oameni imbratisandu-se si sarutandu-se in public. 6. Emotiile sexuale imi sunt uneori neplacute. Partenerului meu ii sunt uneori neplacute emotiile sexuale. 7. Ceva lipseste in viata mea sexuala. Partenerului meu ii lipseste ceva in viata sa sexuala. 8. Am fost deziluzionat in dragoste.

Partenerul meu a fost deziluzionat in dragoste. 9. M-am simtit (ma simt) vinovat de unele experiente sexuale. Partenerul meu s-a simtit (se simte) vinovat de unele experiente sexuale. 10. Am emotii sexuale puternice, dar cand am ocazia nu par sa pot sa ma exprim pe mine insumi. Partenerul meu pare sa aiba emotii sexuale puternice, dar cand are ocazia nu poate sa se exprime pe sine insusi. 11. Influenta parintilor m-a inhibit sexual. Partenerul meu a fost inhibat sexual de influenta parintilor. 12. Copiii ar trebui sa fie invatati despre sexualitate.

Partenerul meu considera ca ar trebui sa fie invatati copiii despre sexualitate. 13. E mai bine sa nu ai relatii sexuale inainte de a te casatori.

Partenerul meu considera ca e mai bine sa nu ai relatii sexuale inainte de a te casatori. 14. Cateodata emotiile sexuale ma domina.

Partenerul meu este dominat cateodata de emotiile sexuale. 15. Cand devin excitat sexual nu pot sa ma gandesc la altceva decat la satisfactie. Partenerul meu cand devine excitat sexual nu poate sa se gandeasca la altceva decat la satisfactie. 16. Nu-mi place sa fiu sarutat prea des.

Partenerului meu nu-i place sa fie sarutat prea des. 17. 18. N-am invatat chestiuni de viata decat foarte tarziu. Imi place jocul eroticsi in afara actului sexual.

Partenerul meu n-a invatat chestiuni de viata decat foarte tarziu. Partenerului meu ii place jocul erotic si in afara actului sexual. 19. Cateodata devin nervos, speriat, cand ma gandesc la sexualitate.

Partenerul meu devine nervos, speriat, cand se gandeste la sexualitate. 20. Ma simt prost sa vorbesc despre sexualitate.

Partenerul meu se simte prost sa vorbeasca despre sexualitate. 21. Tinerii ar trebui sa invete despre sexualitate prin propria lor experienta.

Partenerul meu considera ca tinerii ar trebui sa invete despre sexualitate prin propria lor experienta. 22. Cred ca uneori femeia ar trebui sa aiba initiativa sexuala.

Partenerul meu este de parere ca uneori femeia ar trebui sa aiba initiativa sexuala. 23. Glumele sexuale ma dezgusta.

Partenerul meu este dezgustat de glumele sexuale. 24. o. Partenerul meu este de aceeasi parere in aceasta privinta. 25. Consider ca barbatilor li se ingaduie mai multa libertate in sexualitate decat O persoana ar trebui sa invete despre dragoste si sexualitate treptat, experimentand-

femeilor si aceasta este un lucru normal. Partenerul meu este de aceeasi parere in aceasta privinta. 26. Femeilor ar trebui sa li se ingaduie aceeasi libertate a experientelor sexuale ca si

barbatilor. Partenerul meu este de aceeasi parere in aceasta privinta. 27. Dragostea imi ofera cea mai mare satisfactie in casnicie.

Partenerul meu considera ca dragostea ii ofera cea mai mare satisfactie in casnicie. 28. Fidelitatea sexuala fata de partener toata viata e la fel de proasta ca celibatul.

Partenerul meu este de aceeasi parere in aceasta privinta. 29. In actul sexual suna mai curand reticent si pudic (prefer lumina stinsa, patura de protectie, pastrarea partiala a imbracamintei.) Partenerul meu este mai curand reticent si pudic in timpul actului sexual (prefera lumina stinsa, patura de protectie sau pastrarea partiala a imbracamintei.) 30. Consider ca partenerul meu sexual imi satisface complet nevoile fizice si psihice.

Cred ca partenerul meu considera ca ii satisfac complet nevoile fizice si psihice. 31. Imi place o parte cat de lunga de joc erotic (preludiu) inaintea actului sexual.

Partenerul meu prefera o parte cat de lunga de joc erotic (preludiu) inaintea actului sexual. 32. Imi vine usor sa-I spun partenerului meu sexual ca imi place si ce nu-mi place la el (ea) cand facem dragoste. Partenerului meu sexual ii vine usor sa-mi spuna ce-i place si ce nu-i place la mine cand facem dragoste. 33. As vrea ca partenerul meu sexual sa fie mai expert si mai experimentat. Partenerul meu ar dori ca eu sa fiu mai expert si mai experimentat. 33. Pentru mine caracteristicile psihologice ale partenerului sexual sunt mai importante decat cele fizice. Pentru partenerul meu caracteristicile mele psihologice sunt mai importante decat cele fizice. 35. Ma simt mai putin competent sexual decat prietenii mei.

Partenerul meu se simte mai putin competent sexual decat prietenii lui (ei). 36. De obicei, ma simt agresiv cu partenerul meu.

Partenerul meu este, de obicei, agresiv cu mine. 37. Potrivirea sexuala fizica este cea mai importanta parte a casatoriei.

Partenerul meu este de aceeasi parere in aceasta privinta. 38. Atractia fizica e foarte importanta pentru mine.

Atractia fizica e foarte importanta pentru partenerul meu. 39. Intr-o uniune sexuala tandretea e calitatea cea mai importanta.

Partenerul meu este de aceeasi parere in aceasta privinta. 40. Prefer ca partenerul meu sa hotarasca regulile jocului erotico-sexual.

Partenerul meu prefera ca eu sa hotarasc regulile jocului erotico-sexual. 41. Nevoia controlarii nasterilor ma deranjeaza cand fac dragoste, pentru ca face ca totul sa fie planificat si cu sange rece. Partenerul meu este de aceeasi parere in aceasta privinta. 42. Nu pot sa discut chestiuni sexuale cu sotul (sotia).

Sotul (sotia) nu poate sa discute chestinui sexuale cu mine. 43. Nu m-ar tulbura prea mult daca partenerul meu ar avea relatii sexuale cu altcineva,

atata timp cat s-ar intoarce la mine. Partenerul meu nu s-ar tulbura prea mult daca as avea relatii sexuale cu altcineva, atata timp cat m-as intoarce la el (ea). 44. De obicei, am relatii sexuale:

a) de mai multe ori pe zi; b) in fiecare zi; c) de 3-5 ori saptamanal; d) de 2 ori saptamanal; e) o data saptamanal; f) o data pe luna; g) niciodata. 45. Ideal, as prefera sa am relatii sexuale:

A, b, c, d, e, f, g. Partenerul meu ar prefera sa aiba relatii sexuale: A, b, c, d, e, f, g. 46. (B)Am suferit de impotenta:

a) niciodata;

b) o data sau de doua ori; c) de multe ori; d) deseori; e) intotdeauna. (F)Partenera mea a suferit de frigiditate: a) niciodata; b) o data sau de doua ori; c) de multe ori; d) deseori; e) intotdeauna. 47. (F)Am suferit de frigiditate:

A, b, c, d, f, g. Partenerul meu a suferit de impotenta: A, b, c, d, f, g. 48. (B)Am suferit de ejaculare precoce:

a) foarte des; b) des; c) mediu; d) rar; e) niciodata. Partenera mea ajunge la orgasm in timpul actului sexual: a) foarte des; b) des; c) mediu; d) rar; e) niciodata. 49. a) Apreciati taria obisnuita a dorintei sexuale a partenerului dv. de la 10 (foarte

puternica) la 1 (foarte slaba, inexistenta). . b) Apreciati taria obisnuita a dorintei dv. sexuale de la 10 (absolute coplesitoare) la 1 (foarte slaba, aproape inexistenta). . 50. Apreciati taria influentelor care va inhiba sexual (moral-estetice, educationale etc.)

de la 10 (teribil de puternice) la 1 (foarte slabe si aproape inexistente).

. Apreciati acelasi aspect si pentru partenerul dv. 51. Considerati utila si necesara cunoasterea obiectiva a problemelor dv. sexuale in scopul imbunatatirii vietii dv. conjugale prin sfat familial? Ce parere credeti ca are partenerul dv. in aceasta privinta?

NIVELURI DE INTERPRETARE I.Atitudini, conceptii, autoperceptii, reactii affective 20 de itemi. Raspuns cu semnificatie negativa: raspunsul da la itemii: 1,4,5,8,11,13,16,17,21,23,25,44(f-g); raspunsul nu la itemii: 12,22,24,26,28,37,39,51; Raspuns cu semnificatie negativa (punctaj la control): raspunsul da la itemii: 12,22,24,26,28,37,39,45(a-b,c-d),51;

COTARE 0-5 puncte deficiente nesemnificative (in corelatie si cu continutul itemilor); 6-10 puncte deficiente moderate; 11-15 puncte deficiente semnificative; 16-20 puncte deficiente grave in plan atitudinal si perceptual (auto si heteroorientate) conceptii rigide in extremis.

INTERPRETAREA REZULTATELOR I: SOTUL OBTINE UN SCOR DE 7 PUNCTE CEEA CE INSEAMNA CA PREZINTA DEFICIENTE MODERATE IN RAPORT CU ANUMITE ATITUDINI,CONCEPTII,AUTOPERCEPTII SI REACTII AFECTIVE; SOTIA - OBTINE UN SCOR DE 6 PUNCTE CEEA CE INSEAMNA CA PREZINTA DEFICIENTE MODERATE IN RAPORT CU ANUMITE ATITUDINI,CONCEPTII,AUTOPERCEPTII SI REACTII AFECTIVE; II.Nevoi si comportamente afectiv-sexuale 31 itemi. Raspuns cu semnificatie negativa: raspunsul da la itemii: 2,6,7,9,10,14,15,19,20,29,33,35,36,40(B),42,43,44(f,g),

46(c,d,e),47(c,d,f),49(FM puncte 10-8 sau 3-1),48(c,d,e), 50(puncte 10-7); raspunsul nu la itemii: 3,18,27,30,31,32,34,38,40(F),41;

COTARE 0-10 puncte deficiente usoare; 11-20 puncte deficiente moderate; 21-31 puncte deficiente importante (grave, accentuate).

INTERPRETAREA REZULTATELOR II: SOTUL OBTINE UN SCOR DE 10 PUNCTE CEEA CE INSEAMNA CA PREZINTA DEFICIENTE USOARE IN RAPORT CU NEVOILE SI COMPORTAMENTELE AFECTIV-SEXUALE; SOTIA OBTINE UN SCOR DE 11 PUNCTE CEEA CE SEMNIFICA DEFICIENTE MODERATE IN RAPORT CU NEVOILE SI

COMPORTAMENTELE AFECTIV-SEXUALE;

III.Interapreciere: 51 itemi x 2 = 102 evaluari. coincidentele de raspuns 1 punct, coincidentele partiale 1 punct, necoincidente 1 punct.

Se calculeaza procentual in raport cu 51 itemi: suma coincidentelor; suma coincidentelor partiale; suma necoincidentelor.

INTERPRETARE coincidente (75%-100%) intercunoastere buna si f. buna; coincidente partiale (75%-100%) intercunoastere cu fenomene de distorsiune; necoincidente (75%-100%) deficite grave de intercunoastere.

(in corelatie cu natura si semnificatia evaluarilor); -

N.B. Analiza comparativa a procentelor releva ponderea gradelor de intercunoastere si, implicit, de disfunctionalitate afectiv-sexuala in cuplu. Exemplu: 27% coincidente = 42% coincidente partiale 31% necoincidente = 73%. Interpretare: 73%). intercunoastere cu distorsiuni si deficite (predomina per global

INTERPRETAREA REZULTATELOR III: IN URMA CELOR 102 EVALUARI PARTENERII AU OBTINUT

URMATOARELE PROCENTE: - COINCIDENTE = 25% - COINCIDENTE PARTIALE = 13% - NECOINCIDENTE = 13% INTERPRETARE COINCIDENTELE REFLECTA O

INTERCUNOASTERE BUNA SI FOARTE BUNA A CELOR DOI PARTENERI.

LIFE DISTRESS INVENTORY (LDI)

AUTORI: Edwin J. Thomas, Marianne Yoshioka, Richard D. Ager SCOP: evaluarea gradului de nefericire asociat cu 18 arii ale vieii DESCRIERE: Acest inventar de 18 itemi este un instrument de auto-evaluare menit a msura nivelul curent de nefericire n 18 arii ale vieii. Format ca un insturment de cercetare clinic, LDI a fost repede implementat ca o evaluarea clinic rapid i monitorizare a nefericirii soilor, pentru evaluare tratamentului de reducere a acestei nefericiri i examinarea corelatelor vieii nefericite. Alturi de scorul total pentru nefericirea general, pot fi obinute i subscoruri pentru cinci arii bazate pe un factor analitic descris mai jos. NORME: LDI a fost construit pe un eantion de soii n principal albe, educate, de clas mijlocie ale unor alcoolici abuzivi care au refuzat s renune la alcool i s urmeze un tratament (N=17). Eantionul a fost stabilit pentru a primi terapie familial unilateral care s-o ajute pe soie n legtur cu problema alcoolic a abuzatorului. Analiza factorial a artat c instrumentul msoar nefericirea relaionat cu preocuprile maritale (MC), preocuprile profesionale (CC), activiti extramaritale (OA), sine i familie (SF), satisfacia/optimismul vieii (SO). Scorul mediu LDI pentru nefericire general a fost de 3.72 (sd=.82). Mediile pe subscale sunt date mai jos. SCOARAREA: Scorul nefericirii generale este suma tuturor itemilor care se poate ntinde de la 0 la 26. Scorurile nalte indic o nefericire mai mare. Itemii factor sunt dup cum urmeaz: MC: 1,2,3,16; OA: 10,11; CC: 8,9,13; SF: 4,5,6,7,14; SO: 17,18. FIABILITATEA: Fiabilitatea test-retest pentru scorul total dup 6 luni pentru 42 de soii care nu au primit tratament imediat a fost de r=.66, indincnd o stabilitatea temporal relativ bun. Consitena intern pentru scorul total a fost nalt, cu alpha de .85. Alpha pentru subscale indic o bun consisten intern: MC=.84, OA=.76, CC=.55, SF=.71, SO=.77. VALIDITATE: Analiza factorial a LDI a produs factorii descrii mai sus care explic 52% din varain. Solicitarea se ntindea de la .40 la .89 cu o medie de .63 (itemii de la 8 i 15 nu au fost inclui n aceast soluie). Factorii au oferit dovezi ale validitii de coninut pentru LDI. Mediile pentru factori au indicat mai mult nefericire pentru MC (4.9) i SO (4.2), aa cum se atepta de la acest eantion care tria cu alcoolici abuzivi ce rezistau la tratament; pentru celelate arii: CC=2.4, OA=2.8, SF=2.7. LDI corelez pozitiv

cu Global Severity Index of Brief Symptom Inventory, astfel susinnd validitatea convergent, dar nu se asociaz cu SES, educaie, religie, indicnd validitatea discriminativ. PRIMA APARIIE: Thoma, E.J., Zoshioka, M.R., Ager, R.D. (1993). Life Distress Inventory: Relibility and validity. Manuscris supus publicrii. Instrument republicat cu permisiunea lui Edwin J. Thomas. DISPONIBILITATE: Dr. Edwin J. Thomas, University of Michigan, School of Social Work, Ann Arbor, MI 48109-1285.

LDI Aceast scal este destinat s v estimeze nivelul curent de nefericire din cele 18 arii ale veiii dvs. listate mai jos. V rugm s incercuii unul dintre numerele din dreapta fiecrei arii. Numerele din partea stng a scalei de 7 uniti indic nivele nalte ale nefericirii, in timp ce numerele dinspre dreapta indic nivele joase ale nefericirii. Incercai s v concentrai asupra nivelului de nefericire pe care l simii n mod obinuit n fiecare arie. 7.Cea mai mare nefericire pe care am simit-o 6. Extrem de nefericit 5. Foarte nefericit 4. Moderat de nefericit 3. ntructva nefericit 2. Foarte puin nefericit 1. Nu exist nefericire Csnicie 7 Sex 7 Relaia cu soul Relaia cu copii

6 6 7 7

5 5 6 6

4 4 5 5 6 5 5 4

3 3 4 4 5 4 4 3

2 2 3 3 4 3 3 2

1 1 2 2 3 2 2 1 1 1 2 1 1 1

Relaia cu celelate rude 7 Treburile casnice 7 Situaia financiar 7 Slujba 7 6 6 6 5

Educaia 7 Timpul liber Viaa social Religia 7

6 7 7 6

5 6 6 5 7 6

4 5 5 4 6 5 6 6 5 6

3 4 4 3 5 4 5 5 4 5

2 3 3 2 4 3 4 4 3 4

1 2 2 1 3 2 3 3 2 3 2 1 2 2 1 2 1 1 1 1 1 1

Planificarea timpului Sntatea fizic 7

Independena personal 7 Rolul alcoolului n cas 7 Satisfacia vieii 7 Ateptrile de viitor 6 7

INTERPRETAREA LDI: SOTUL OBTINE UN SCOR DE 48 PUNCTE CU O MEDIE DE 2.67 SI ABATEREA STANDARD DE 2.30 CEEA CE SEMNIFICA UN GRAD SCAZUT DE NEFERICIRE (SCORUL MEDIU PE LDI PENTRU

NEFERICIRE GENERALA A FOST DE 3.72, CU SD=.82). LA MEDIILE PE SUBSCALE SCORURILE AU FOST URMATOARELE: MC(nefericirea relationata cu preocuparile maritale) = 6 puncte(media= 1.80,sd =1.09) nefericire scazuta; OA(activitati extramaritale) = 2 puncte(media=1,sd=.00) nefericire scazuta; CC(preocuparile profesionale) = 13 puncte(media=4.33,sd=3.05) nefericire moderata; SF(sine si familie) = 21 puncte(media=4.20,sd=2.68) nefericire moderata; SO(satisfactia/optimismul vietii) = 2 puncte(media=1,sd=.00) nefericire scazuta. SOTIA OBTINE UN SCOR DE 61 PUNCTE CU O MEDIE DE 3.39 SI ABATEREA STANDARD DE 1.97 CEEA CE SEMNIFICA UN GRAD MEDIU DE NEFERICIRE (SCORUL MEDIU PE LDI PENTRU

NEFERICIRE GENERALA A FOST DE 3.72, CU SD=.82). LA MEDIILE PE SUBSCALE SCORURILE AU FOST URMATOARELE: MC(nefericire relationata cu preocuparile maritale) = 13 puncte(media=3.25,sd=2.5) nefericire moderata;

OA(activitati extramaritale) = 9 puncte(media=4.50,sd=3.53) nefericire scazuta; CC(preocupari profesionale) = 12 puncte(media=4,sd=2) nefericire moderata; SF(sine si familie) moderata; SO(satisfactie/optimismul nefericire scazuta; vietii) = 10 puncte(media=5,sd=1.4) = 16 puncte(media=2.80,sd=1.30) nefericire

MARITAL HAPPINESS SCALE (MHS) AUTORI: Nathan H. Azrin, Barry T. Naster i Robert Jones SCOP: msurarea nivelului curent al fericirii maritale DESCRIERE: Acest instrument de 10 itemi a fost iniial construit pentru a testa efectele consilierii reciprocitii, o abordare comportamental a consilierii maritale. MHS evalueaz fericirea marital n 9 arii diferite ale interaciunii, cu un index global item singular a msurrii fericirii generale. Este dat ateniei coninutul fiecrui item separat. Acest instrument pare util mai ales pentru cupluri care se confrunt cu distribuia responsabilitii. NORME: Date normative nu sunt disponibile. Acest instrument a fost testat iniial pe 24 de cupluri. SCORAREA: Fiecare item poate fi tratat ca un index separat al fericirii maritale pentru diferite arii ale intercaiunii maritale. Astfel, scorurile reprezint rspunsurile la itemi cu valori de la 1 la 10. Scorurile la itemi pot fi nsumai pentru a p roduce un index al fericirii maritale cu valori de la 10 la 100. FIABILITATE: Date nu au fost oferite la prima apariie. VALIDITATEA: Cuplurile utilizate n dezvoltarea MHS au aprticipat mai nti n consiliere pentru catarsis i apoi n consilierea reciprocitii. Scorurile din timpul primei condiii de tratament au fost mai sczute dect scorurile din timpul consilierii reciprocitii, ceea ce sugereaz c acest instrument este sensibil la msurarea schimbrii. Alte date despre validitate nu sunt disponibile. PRIMA APARIIE: Azrin, N.H., Naster, B.J. i Jones, R. (1973). Reciprocity counseling: A rapid learning-based procedure for marital counseling, Bhavioral Research and Therapy, 11, 365-382. Instrument reprodus cu permisiunea Dr. N. Azrin. DISPONIBILITATE: Dr. N. Azrin, 5151 Bayview Drive, Ft. Lauderdale, FL 33308.

MHS Aceast scal intenioneaz s estimeze fericirea dvs. curent n legtur cu csnicia dvs. n fiecare din cele 10 dimensiuni listate. Dvs. trebuie s ncercuii unele dintre numerele de lng ariile menionate. Numerele dinspre stnga scalei de 10 uniti indic un anumit grad de nefericire i numerele din dreapta scalei indic grade variate de fericire. Punei -v urmtoarea ntrebare pe msur ce dai cate o valoare fiecrei arii: Dac partenerul meu continu s se comporte n viitor aa cum se comport azi n legtur cu o arie marital, ct de fericit a fi n legtur cu respectiva arie marital? Cu alte cuvinte, dai o valoare din scala numeric (1-10) exact n funcie de cum simii azi. ncercai s excludei toate sentimentele din trecut i concentrai-v numai pe sentimentele din prezent din fiecare arie marital. De asemenea ncercai s nu permitei unei categorii s influeneze rezultatele altei categorii.

Complet nefericit Responsabilitile casnice 9 10 2 1 3 2 4 3 5 4 6 5 Creterea copiilor 1 Activitile sociale 10 Banii 1 2 1 2 3 2 3 4 3 4 5 4 5 1 6 5 6 2 7 6 7 3 1 2 3 4

Complet fericit 5 6 7 8

7 6

8 7

9 8

10 9

8 7 8 4

9 8 9 5

10 9 10 6 7 10

Comunicarea Sexul 1

Progresul academic (sau profesional) 8 9 10 2 Independena personal 1 10 Independena partenerului 9 10 2 3 Fericirea general 1 1

10

INTERPRETAREA SCORURILOR MHS: SOTUL OBTINE UN SCOR DE 69 PUNCTE (INDEXUL FERICIRII MARITALE CUPRINDE VALORI DE LA 10 100) CEEA CE SEMNIFICA UN GRAD RIDICAT AL FERICIRII MARITALE. CELE MAI MARI SCORURI (SCOR MAXIM 10 PUNCTE) AU FOST INREGISTRATE LA ITEMII COMUNICARE, SEX, INDEPENDENTA PARTENERULUI SI FERICIRE GENERALA (PE O SCALA CU VALORI DE LA 1-1O) CEILALTI ITEMI RESPONSABILITATILE CASNICE, CRESTEREA COPIILOR, ACTIVITATILE SOCIALE, BANII, PROGRESUL

ACADEMIC/PROFESIONAL, INDEPENDENTA PERSONALA OBTINAND SCORURI MEDII (PE O SCALA CU VALORI DE LA 1-10). SOTIA - OBTINE UN SCOR DE 54 PUNCTE(INDEXUL FERICIRII MARITALE CUPRINDE VALORI DE LA 10 100) CEEA CE SEMNIFICA UN GRAD MODERAT DE FERICIRE MARITALA. SCORUL MAXIM OBTINUT A FOST LA ITEMUL - CRESTEREA COPIILOR - CEILALTI ITEMI OBTINAND SCORURI MEDII (PE O SCALA CU VALORI DE LA 1 10).

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI MASTER PSIHODIAGNOZA COMPLEX A PERSONALITII

PSIHODIAGNOZA CUPLULUI

COORD. CONF. UNIV.DR. ENACHE R.

MASTERAND U(PAVEL) IONICA ANUL I PCAP

CONSTANA 2013