Sunteți pe pagina 1din 23

Vindecarea

copilului
interior –
Stefanie
Stahl
C U C U M A R G A R E TA
Date bibliografice:
 Stefanie Stahl , s-a născut pe 27 decembrie
1963, la Hamburg. Este licențiată în psihologie
și lucrează ca psihoterapeut la Trier, în
Germania. Susține seminare pe teme precum
atașamentul anxios și stima de sine. Este
solicitată adesea de mass-media să-și exprime
punctul de vedere, în calitate de expertă, pe
teme de psihoterapie. Cărțile sale au devenit
bestselleruri internaționale.
Date bibliografice:
 Părinții ei au fost avocatul Walter Stahl și medicul naturist Mona
Stahl. A absolvit Liceul Albert Schweitzer în 1983 . După ce a absolvit
liceul din Hamburg, a început să studieze dreptul la Hamburg. Totu și,
asta a plictisit-o repede. Și așa a venit la Trier, prin câteva ocoluri, a
început să studieze psihologia acolo și a terminat-o cu succes.
Lucrează ca psiholog în propriul cabinet și ca autor. Până în 2014 a
lucrat și ca expert psiholog la tribunalele de familie dar a renunțat
pentru a se dedica scrisului. Ea ține, de asemenea, seminarii pe tema
fricii de angajament și a stimei de sine în țările de limbă germană .
Date bibliografice:

 Stahl a început să scrie în 2003. De


atunci a scris deja 12 cărți , majoritatea
dintre ele fiind bestselleruri în lumea
vorbitoare de germana. În prezent are câteva
cărți ce-și așteaptă publicația, și două
podcasturi în care discută problemele
întâlnite în experiența sa de terapeut.
Stephanie Stahl

„Relațiile fericite nu sunt o chestiune de noroc, ci o


chestiune de alegere personală.”
Încadrarea într-un anumit
curent/paradigmă:
Cartea aleasă de mine :
Vindecarea copilului interior se
încadrează în paradigma
psihanalitică . De aceasta abordare
psihanalitica s-a ocupat Sigmund
Freud (1856-1939), de formatie
medic neuropsihiatru, urmând apoi
sa devină fondatorul școlii
psihologice de psihanaliză.
Încadrarea într-un anumit
curent/paradigmă:
Ce este psihanaliza ? Sigmund Freud a definit-o că fiind o metode
terapeutica a unor maladii nervoase. Psihanali știi freudieni considera că
toate acțiunile și emoțiile oamenilor sunt determinate de activitatea psihica
inconștienta și că toate probleme și tulburările apar că urmare a conflictelor
inconștiente, reprimate.
Psihanaliza înglobează o serie de concep ții dezvoltate de Sigmund Freud
privind explicarea fenomenelor psihice, bazate în primul rând pe cercetarea
proceselor desfășurate în incon știent și a rela țiilor sale cu con știentul, din
care rezultă procedee terapeutice aplicate în cazul tulburărilor
psihopatologice.
Încadrarea într-un anumit
curent/paradigmă:
Concepte/ dimensiuni importante utilizate în psihanaliza
Freud considera că personalitatea umana este compusa din trei păr ți: sinele, eul și supraeul.
Sinele- Constituie polul pulsional al personalită ții,con ținuturile sale, expresii psihice ale
pulsiunilor, sunt inconștiente:unele mo ștenite și înnăscute,altele refulate și dobândite.
Eul- Teoria psihanalitica încearcă să explice geneza eului în doua registre eterogene ,fie
considerandu-l un aparat adaptiv diferen țiat de cadrul sinelui în contact cu realitatea
exterioara,fie definindu-l că produs al identificatorilor care conduc la formarea înăuntrul
persoanei a unui obiect de iubire de către sine.
Supraeul- rolul sau este echivalent cu cel al unui judecător sau censor în raport cu eul. În
mod clasic,supraeul este definit că mo ștenitorul complexului Oedip. El se constituie prin
interiorizarea exigentelor și interdic țiilor parentale.
Concepte de baza specifice
paradigmei :
Agresivitatea - Tendinta sau ansamblul de tendinte care se actualizeaza in conduit reale
sau fantasmatice ce tintesc sa faca rau altuia, sa-l distruga,sa-l constranga, sa-l umileasca
,etc
Pulsiunea, un alt concept al psihanalizei, este definită ca un puseu exercitat de somatic,
dar impus şi aparatului psihic. Este vorba despre un puseu care împinge spre acţiune.
Pulsiunea are astfel o sursă (somatopsihică), un scop care induce satisfacţia şi descărcarea
de energie investită, precum şi un obiect în raport cu care scopul poate fi atins
Nevroza- Afectiune psihogena in care simptomele sunt expresia simbolica a unui conflict
psihic avandu-si radacinile in istoria infantila a subiectului si realizand compromisuri intre
dorinta si aparare.
Visul- Travaliul visului constă din două operaţii. Pentru Freud: „Travaliul psihic în
formarea visului se împarte în două operaţii: producerea gîndurilor de vis, transformarea
lor în conţinut (manifest) al visului".
Concepte de baza
specifice paradigmei :
Sentiment de vinovatie- Termen utilizat in psihanaliza intr-un sens foarte larg. El poate
desemna o stare afectiva consecutiva unui act pe care subiectul il considera condamnabil ,
motivul invocate putand fi mai mult sau mai putin adecvat (remuscarile criminalului sau
autoreprosuri in aparenta absurde) ,precum si un sentiment difuz de degradare morala
personala fara legatura cu un act précis sip e care subiectul si-l imputa.
Libidoul- ( dorinţa ) este termenul latin utilizat de S. Freud pentru a desemna energia
psihica a pulsiunilor sexuale. Libido-ul este pentru pulsiunile sexuale, ceea ce foamea este
pentru trebuintele alimentare.
Psihoza- In clinica psihanalitica,conceptual de psihoza are adesea o utilizare extrem de
larga ,acoperind o gama intreaga de maladii mentale ,fie ca sunt manifest organo-genetice
(paralizia generala de exemplu) , fie ca etimologia lor ramane in ultima instanta
problematica(schizoprenia,de pilda).
Încadrarea în teoria psihanalitică:
Având la dispoziție toată această informație despre
paradigma psihanalitică , pot spune că : Vindecarea
copilului interior, de Stefanie Stahl se încadrează în
totalitate în aceasta teorie. Faptul că noțiunea de copil
interior a fost analizată de Stefanie Stahl, dar și de alți
psihologi germani înaintea ei nu trebuie să ne mire,
deoarece părintele psihanalizei este Sigmund Freud,
ori psihanaliza s-a bazat enorm de mult pe găsirea și
vindecarea traumelor din copilărie, traume care cu
siguranță își pun amprenta pe dezvoltarea ulterioară a
adultului.
Încadrarea în teoria psihanalitică:
Vom afla chiar de la început lecturii că personalitatea adultului
este influențată de cea a copilului care a fost și el cândva într-o
măsură atât de mare încât nici nu vă puteți imagina.
De fapt în fiecare adult sunt nu doar unul, ci doi copii diferi ți:
unul, numit copil-lumină, este cel vesel, optimist, încrezător în
forțele proprii, unul care are multe calități și care este o parte
pozitivă a personalității; celălalt, numit copil-umbră, este cel trist,
pesimist și plin de neîncredere, care este ca și o parte negativă.
Care copil dintre cei doi este cel dominant în personalitatea
unui adult depinde de fiecare în parte și asta îmi aminte ște și de o
veche parabolă cu doi lupi ce trăiesc în fiecare dintre noi: va
învinge cel pe care-l hrănești!
Încadrarea în teoria psihanalitică:
Studiile vaste ale autoarei și metodele propuse de ea
pentru terapie se centrează desigur pe acel copil-umbră,
copil care trebuie neapărat vindecat pentru ca și adultul
care este astăzi să-și poată vindeca rănile sufletești și să
poată evolua, să poată avea o viață frumoasă.
Am să vă dau totodată și o veste proastă, dacă se poate
spune așa: copilul-umbră există în fiecare, chiar dacă
vrem sau dacă nu vrem, chiar dacă recunoaștem asta
sau nu. Important este să-l „identificăm” și să-l
vindecăm.
Încadrarea în teoria psihanalitică:
Vom afla din carte că dezvoltarea psihicului unui copil
începe din primele zile de viață, nu de la vârsta grădini ței
sau de la vârsta de la care persistă în creier amintiri.
Bebelușul care nu poate să facă nimic de unul singur este
afectat și pe viitor de ceea ce trăiește el atunci când
existența lui depinde în totalitate de adulții din preajmă, de
părinți în principal.
Această carte nu vine nicidecum să fie o acuza ție
pentru părinții, bunicii sau cei care au avut o prezen ță
foarte importantă în creșterea fiecăruia dintre noi. Pentru
că la rândul lor aceștia au fost crescu ți și educa ți de al ți
adulți care aveau întipărite experiențele trecutului în
subconștient.
Încadrarea în teoria psihanalitică:
Rolul acestei cărți este acela de a ne ajuta să în țelegem foarte bine ce înseamnă
copilul interior, cum putem să „facem” cuno știn ță cu acest copil care continuă „să
trăiască” în adultul din noi și cum putem să îl vindecăm de acele răni și experien țe
care nu îi permit adultului de astăzi să se bucure de o via ță împlinită și în care să
fie împăcat cu trecutul pentru a putea trăi prezentul fără acest bagaj care îl ține
cumva în perioada experiențelor din copilăriei.
Parcurgând paginile acestei cărți vei putea în țelege foarte bine și cu exemple
reale din experiența de psihoterapeut a autoarei care sunt comportamentele
specifice copilului-umbră și care sunt cele ale copilului-lumină. Rolul acestor
exemple și explicații oferite de autor este acela de a ne ajuta să ne identificăm în
anumite situații pentru a înțelege cât mai exact care dintre comportamentele
noastre de adult ne sunt cu adevărat și profund influen țate de experien țele
trecutului nostru din copilărie.
Definirea/descrierea succintă a 5-
6 noțiuni fundamentale din carte
Copil interior- După cum Stefanie Stahl definește copilul interior, acesta este reprezentat de
„suma experiențelor noastre, bune și rele, întipărite în copilărie, pe care le-am trăit alături de
părinții noștri și de alte persoane importante”.
Partea importantă cu privire la copilul interior este aceea că de și multe dintre experien țele
trăite în trecut nu sunt prezente în memoria noastră con știentă, acestea se regăsesc profund în
subconștient. Absolut toate experiențele trăite și resim țite în copilărie se regăsesc într-o
anumită măsură în subconștientul nostru.
Acceptarea de sine –” Înseamnă împăcarea cu mine așa cum sunt , cu sentimentele mele
negative și pozitive. Ca am voie să le simt. Înseamna că îmi recunosc punctele forte , dar și
limitările. Pentru ca numai atunci când le recunosc le pot accepta, iar, daca vreau, pot să
lucrez mai departe la ele. Acceptarea de sine nu înseamnă stagnare. ”
Gol interior- ” Absența oricarui sentiment” ; Este o emoție Sau o senzație. Ceva care nu există
concret, dar care se simte. Practic, e o NECESITATE puternică.
Definirea/descrierea succintă a 5-
6 noțiuni fundamentale din carte
Răni interioare- Rana interioară poate fi comparată cu o rană fizica pe care o ai pe
mână de mult timp, pe care o ignori și pe care nu ai îngrijit-o cum trebuia. Ai preferat
să o bandajezi pentru a nu se mai vedea. Aceste răni ne afectează în mod diferit. Acel
pansament este echivalentul maștii.
Vindecare emoțională- Vindecarea emoțională este capacitatea de a prelua controlul
adecvat asupra gândurilor, sentimentelor și emoțiilor dureroase, astfel încât acestea să
nu interfereze cu momentele prezente. Vindecarea emoțională este un proces de
acceptare a tuturor experiențelor dureroase de viață și a reacției emoționale negative
care se generează din acestea
Autoapărarea- Este o protecția psihologică care veghează asupra sănătății mintale a
oamenilor, protejează „eu”-ul lor de efectele influențelor stresante, anxietății crescute,
gândurilor negative, distructive, de confruntări care duc la o sănătate precară.
Exerciții sau metode propuse:
Exercițiu. Puntea sentimentelor
Puntea sentimentelor - denumită
de John Watkins » puntea afectului -
constituie tema exercițiului următor,
cu ajutorul căruia poți înțelege cum
apar în mod repetat, în prezentu/
tàu, sentimente din trecut, aducând
cu ele necazuri.
Exerciții sau metode propuse:
1. Pentru acest exercițiu, ia o 2. Pentru acest exercițiu, ia o situație
situație characteristică din viață ta characteristică din viață ta de adult,
de adult, în care actionează una în care actionează una dintre
dintre convingerile tale, o situație convingerile tale, o situație care se
care se repetă și în care convingerea repetă și în care convingerea ta
negativă se resimte cu adevărat și în
ta negativă se resimte cu adevărat și
mod consecvent. De exemplu, o
în mod consecvent. De exemplu, o
situație în care te simți respins și
situație în care te simți respins și care iți confirmã convingerea că „nu
care iți confirmã convingerea că „nu sunt suficient de bun" sau o situație
sunt suficient de bun" sau o situație în care nu te simți destul de
în care nu te simți destul de respectat și care activează
respectat și care activează convingerea ta cà „sunt inferior"
convingerea ta cà „sunt inferior"
Exerciții sau metode propuse:
3. Când se instalează un sentiment aferent aces tei situați, de exem-plu,
teamă sau tristețe, întoarce-te cu aces t sentiment n trecutul tãu, pânà la
primul moment în care-ți aminteșți cà l-ai resimțit. incearcă să-ți dai seama,
prin acest exercițiu, de câtă vreme cunoșți acest sentiment și ce situații din
copilăria ta ți l-au imprimat în suflet. Analizează ce comportament al
părinților tăi sau al altor persoane te-a condus la a te simți astfel.
Sensul acestui exercițiu este să ajungi să înțelegi ceea ce resimți în urma
proprilor experiențe marcante și tipare, pentru că ele să nu se activeze
automat, că la Sabine și Michael, ci tu, constientizându-le, să ai șansă de a
le gestiona. Cu cât eșți mai conștient de sentimentele tale, cu atât mai repede
le poți recunoaște și poți lua mäsuri în mod corespunzător.
Exerciții sau metode propuse:
Exercițiu - accepta-l pe copilul -umbra din tine
Pentru exercițiul următor, te rog sã-ți închizi ochii și să intri în legatură, în forul tãu interior,
cu copilul-umbră din tine. Reușești acest lucru dacă îți rostești convingerile negative și intri în
adâncul ființei tale. Poate vei reuși să-ți și chemi copilul-umbră din tine mai u șor, dacă te
gândesti, pur și simplu, la o situație în care a fost, respectiv este, foarte activ. Poate vreo situa ție
din copilăria ta, în care te-ai simțit rușinat, ai simțit că ești tratat nedrept, că e ști înteles gre șit
sau că ești singur. Poate că existà, de asemenea, o situație din viață ta de adult în care copilul-
umbră din tine s-a simțit Îngrozitor. Sesizează ceea ce simți. Poate apar însotitori bine-cunoscu ți,
cum ar fi teama, nesiguranță, tristețea, presiunea sau furia. Întrà în contact cu aceste
sentimente, respir adânc și spune-ți:
Da, așa este, acesta e copilul-umbrà din mine. Așa este, iubitul meu copil-umbră. Poți râmâne
aici. îți urez bun venit.
Vei vedea: cu cât îl accepți mai mult, cu atât vă fi mai liniștit. Se vă simți implicat, acceptat și
înțeles.
Exerciții sau metode propuse:
Exercițiu. Scrie-i o scrisoare
copilului-umbră din tine
Pentru acest exercițiu, vă fi util,
poate, sà ai în fatã o fotografie din
copilărie. Scrie-i copilului-umbră din
tine o scrisoare, așa cum i-ar scrie o
mama iubitoare sau un tată iubitor
copilului pentru care își face griji și
pe care vrea sã-l încurajeze.
Sfârșit

“Vindecarea acestui copil interior poate fi începutul unei


călătorii către propriul sine și către descoperirea unui nou
drum în viață. Îndrăznește să cunoști acest copil interior, să îl
descoperi, să îl înțelegi și să îl vindeci de acele experiențe ale
trecutului care nu dau voie adultului din prezent să trăiască
viața pe care și-o dorește”

S-ar putea să vă placă și