Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROCESE PSIHICE
REGLATORII
MOTIVATIA
VOINTA
AFECTIVITATEA
ATENTIA
MOTIVAȚIA
Motivaţia reprezintă
toţi acei factori cu rol
pornire și de
menținere a activității
umane
DE CE?????
Modalitati si structuri
motivationale
Trebuintele
Interesele
Convingerile
Conceptia despre lume si viata
Formele motivaţiei
a) Motivaţia pozitivă şi
motivaţia negativă
Optimum motivaţional exprimă nivelul adecvat de intensitate a motivaţiei în raport cu o anumită sarcină.
Modul cum oamenii percep dificultatea sarcinii determină o anumită intensitate a motivaţiei. De exemplu, dacă o sarcină e
percepută ca fiind prea uşoară, atunci intensitatea motivaţiei pentru efectuarea sarcinii este mică.
Uneori oamenii tind să subestimeze sau să supraestimeze dificultatea unei sarcini. În aceste condiţii optimum motivaţional se
obţine astfel:
1. Dacă individul subestimează sarcina, atunci este necesară supraestimarea ei pentru ca ea să fie îndeplinită corect;
2. Dacă individul supraestimează sarcina, atunci este necesară o uşoară subestimare a ei pentru ca ea să fie îndeplinită corect .
AFECTIVITATEA
Dacă raţiunea poate fi reprodusă de calculator (inteligenţa artificială), afectivitatea este doar
apanajul omului.
Procesele afective sunt procese psihice care reflectă relaţia dintre subiect şi obiect sub
formă de trăiri.
.
Proprietăţile proceselor afective
1. Polaritatea constă în tendinţa proceselor afective de a gravita fie în
jurul polului pozitiv, fie în jurul celui negativ, ca urmare a satisfacerii sau
nesatisfacerii trebuinţelor.
Exemplu: bucurie-tristeţe, simpatie-antipatie, entuziasm-deprimare,
iubire-ură
2. Intensitatea indică forţa, tăria, profunzimea de care dispune trăirea
afectivă.
3. Durata constă în întinderea sau persistenţa în timp a trăirilor afective.
Exemplu: un sentiment poate dura un an, doi ani sau toată viaţa.
4. Mobilitatea exprimă fie trecerea de
la o fază la alta în interiorul
aceleiaşi trăiri, fie trecerea de la o
stare afectivă la alta.
Mobilitatea diferă de fluctuaţie care
desemnează trecerea de la o stare la
alta fără motiv, fiind semn de
patologie sau imaturitate.
5. Expresivitatea- capacitatea
proceselor afective de a se
exterioriza. Exteriorizarea se face
prin intermediu expresiilor
emoţionale: mimică, pantomimică,
gestică, modificări de natură
vegetativă, schimbarea vocii.
Clasificarea trăirilor afective
Procesele afective
a) Emoţiile sunt forme afective de scurtă durată provocare
de însuşirile obiectelor (obiect fizic, persoană, eveniment).
Ele sunt modelate socio-cultural. De exemplu: bucurie,
tristeţe, simpatie, antipatie, admiraţie, speranţă, entuziasm,
dispreţ etc.
c) Dispoziţiile afective sunt stări difuze cu intensitate
variabilă şi durată relativă. Ele nu sunt cauzate de un
element précis, fiind mai vagi decât emoţiile. De exemplu:
veselie, anxietate.
.
c) Sentimentele sunt trăiri afective
intense, de lungă durată, relativ
stabile şi specifice omului. Ele pot
lua forma unor atitudini afective
păstrându-se toată viaţa. De exemplu:
dragoste, ură, invidie, gelozie,
admiraţie, îndoială etc.
d) Pasiunile sunt sentimente care
antrenează întreaga personalitate. Ele
pot fi pasiuni pozitive sau nobile (în
slujba adevărului, dreptăţii,
progresului), care revitalizează şi
energizează individul, sau pasiuni
negative, patimi sau vicii care
devitalizează.