Sunteți pe pagina 1din 4

{Prima topica} = constient, preconstient si inconstient.

Constient = ceea ce ne este accesibil hic et nunc (aici si acum). Scrierea acestor randuri, spre
exemplu, tin de constient.
Preconstientul = reprezinta un fel de depozit sau cos pentru amintiri, simtiri, sentimente,
etc. de care nu suntem constienti, dar care pot fi usor si rapid aduse in constiinta prin efort
voluntar sau stimuli contextuali.
Inconstientul Freud foloseste termenul in trei feluri (Lemma, 2002, p. 1!1"#$
%escripti& ceea ce nu este constient sau parte din constient, dar care poate fi accesibil
(aceasta conceptie nu mai este controversata in cadrul comunitatii stiintifice, deoarece -
dupa cum arata si neurostintele cognitive multe din procesele psihice se produc
inconstient. Spre exemplu, un lucru poate fi invatat involuntar, un proces de reamintire
este deasemenea realizat fara input constient. e asemenea , unele decizii pe care le luam
au la baza procese inconstiente (!ilner et al., "##$). %rocesarea experientelor afective
este de asemenea realizata intr-o maniera automat&.
'istemic nu ca un indicator al gradatiei constintei, dar ca un sistem ipotetic al mintii cu
proprietati particulare.
Inconstientul dinamic o sursa constanta de moti&are care permite comportamentul.
'ncapacitatea de a aduce in constiinta continutul inconstient intr-o maniera voluntara este
prin urmare vazuta drept actiune a unei forte care tine inconstientul separat de constient (
reprimare. 'nconstientul dinamic contine impulsuri a(resi&e si se)uale, mecanisme
defensi&e, amintiri si trairi care au fost reprimate.
)tat constientul cat si preconstientul sunt sisteme psihice guvernate de legile gandirii si ale
logicii. *le sunt prin urmare liniare si cauzale. (secondary process thinking)
'nconstientul, pe de alta parte, este guvernat de un alt set de legi ( primary process thinking. 'n
acest compartiment al mintii informatia nu este supusa unei testari din partea realitatii, fapt ce
permite coe)istenta mai multor *ade&aruri+ cat si aparitia unor contradictii. in acest
motiv, inconstientul este legat de o parte infantila si primiti&a a mintii umane.
1
'n The Ego and the Id ("#+,), -reud formuleaza ipote,a structurala.
I%!ul = rezervorul initial al energiilor psihice care se manifesta ca pulsiuni (sexuale si agresive)
atunci cand ne nastem.
Pulsiune = o forta biologica generata intern care necesita descarcare. . acumulare a tensiuni in
perceptia subiectiva conduce la o stare de neplacere. %ulsiunile au/
- . sursa in corp0
- 1n scop (i.e. o metoda particulara de gratificare)0
- . presiune (i.e. un nivel cantitativ de excitare)0
- 1n obiect (i.e. ceva care permite realizarea scopului).
'-ul este preverbal, fiind exprimat in imagini si simboluri. *l este deasemenea anterior logicii,
necontinand vreun concept al timpului sau al limitarilor. *l nu este amendabil ratiunii, logicii,
realitatii sau moralitatii.
Principiul placerii = tendinta interioara, intrinseca de a maxiza placerea si de a minimiza
durerea. -reud considera ca in primul an de viata copilul este primordial narcisist, gandirea si
actiunile sale fiind dominate de principiul placerii, fara a diferenta intre interior si e)terior.
(2.3S/ conform psihologiei dezvoltarii contemporane acest fapt este infirmat, intrucat s-a
observat ca de la nastere copilul doreste sa interactioneze cu altii si este constient de existenta
altor persoane).
I%!ul este fundamental inconstient. 4ontinutul sau poate fi considerat oarecum echivalent cu
cel al inconstientului din modelul topografic al lui -reud. *xistenta '-ului este demonstrata din
produse deri&ate ale comportamentului id est &ise si acte ratate.
*nergia '-ului este impartita intre doua instincte/
Instinctul de &iata ( libido-ul0
Instinctul de moarte se afla la polul opus fata de instinctul de viata. *ste discutat vag
de -reud care considera ca organismul uman este instinctiv condus spre un punct in care
toata tensiunea dispare ( moartea. 'nstinctele agresive, intrucat nu se pot intoarce spre
sine datorita instinctului de viata sunt directionate catre exterior.
.3S/ 'n primele sale scrieri -reud vorbea despre pulsiuni in termeni strict sexuali, toate
scopurile si motivatiile fiind in final reductibile la acestea. 'n psihoterapia moderna, termenul de
libido nu mai are sens se)ual, el facand referire la ener(ia pulsionala.
2
-reud considera ca pentru a ne directiona comportamentul facem o anumita investitie fata de un
obiect, persoana sau idee iar aceasta investitie reprezinta in final un flux de energie psihic.
Cat-e)is = cantitatea de energie psihica care devina atasata de o reprezentare mintala a unei
persoane sau al unui obiect (e.g. amintiri, ganduri, fantezii despre o persoana sau obiect).
./0!ul
I%!ul este orb cu privire la ceea ce este corect din punct de vedere moral sau ceea ce este posibil.
%entru a realiza functia sa, -reud considera ca exista un alt compartiment al mintii care preia
rolul de a se calibra la realitate/ *5.-ul.
*5.-ul se dezvolta la cca. 6 luni de la nastere si este responsabil de (andirea &oluntara fiind in
contact cu lumea externa prin intermediul simturilor.
7olul fundamental al *5.-ului este de a servi drept mediator intre realitate si I%. .(o!ul
functioneaza dupa principiul realitatii. 8aria ego-ului este data de capacitatea individului de a
intelege si admite realitatea fara a face uz de mecanisme defensive.
*go-ul are aspecte constiente si inconstiente.
'upere(o!ul
Introiectie = procesul in care se formeaza superego-ul prin asimilarea ideilor si a atitudinilor
celor din 9urul nostru. Spre exemplu, in copilarie, adoptam standardele si valorile parintilor
nostri, ei avand un rol important in inhibarea exceselor '-ului.
Superego-ul este impartit in doua parti/
.(o!ul ideal = spre ce aspira ego-ul0
Constiinta.
Ca si ./0!ul, 'upere(o!ul este partial constient (e(o!ul ideal# si partial inconstient. esi
ma9oritatea dintre persoane au un anumit grad de constientizare al valorilor morale si al
modelelor de conduita, exista si alte structuri normative : morale care guverneaza
comportamentul adesea dure si neiertatoare care reprezinta forte interne de care nu suntem
constienti.
3
1a2el 1. 3semanari si deose2iri intre cele doua modele propuse de Freud
3semanari %eose2iri
Parta4are in 5 a psi-icului uman
'.!ul (sau '-ul) preia continutul
inconstientului din prima topica i.e.
refulare
Inconstientul nu se reduce la '.
'.!ul nu mai este atat de transant distins de
celelalte instante, nici de 2iolo(ic si eu.
'e!ul preia caracteristicile functionarii
inconstientului din prima teorie = predomina
procesele primare.
.ul ideal =6= idealul eului.
*ul ideal etapa in care eul se deosebeste de
se el fiind pana atunci doar un mi9loc de
exprimare a cerintelor se-ului.
'dealul eului ( parte din supraeu.
Supraeul parte restrictiva0
'dealul eului parte stimulativa (desi la -reud
se confunda).
7un2er( supraeul (patern)0 idealul eului
(matern).
Fortele instinctuale sunt de natura se)uala
(li2ido# si autoconser&are
Fortele instinctuale fundamentale sunt cel al
&ietii (erosul# si cel al mortii
Inconstientul se suprapune si peste .8 si
'8P93.8
4

S-ar putea să vă placă și