CEFAM

EuropeanFirstAidManual

PRINCIPII DE BAZA

iN TIMPUL UNUI ACCIDENT

-- - ---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - -- - - - - - - -- - - - - - - - -"

intr-o sltuatle de urgenta, fii calm

in acordarea primului ajutor, trebuie sa tii seama de 0 serie de factori. Urmatoarele

principii de baza sunt deosebit de importante cena acorzi primul ajutor.

Actioneaza ca 0 persoana
care ~tiesa acorde primul ajutor
Dad te confrunti cu 0 urgenta in care trebuie
acordat primul ajutor ~i nu ~tii ce este mai

bine sa faci, asigura-te de faptul ca faci doar

lucrurile pe care ai fost pregatit sa Ie faci
~i pe care Ie stapanesn. naca ai anumite
indoieli, apeleaza serviciile de urqenta.

Chiar daca esf instruitin ceea ce priveste

acordarea primului ajutor, este normal sa
fii stresat atunci cand trebuie sa acorzi
primul ajutor. lncearca sa Iti stapanesti
ernotiile inainte de a trece la actiune,
Acorda-ti un moment in care sa evaluezi
Ituatia ~i sa te calmezi. Nu te grabi sa
ictlenezi ~i in niciun caz nu te pune in
slluatii riscante. In capitolul care urmeaza
V expncam ce trebuie sa faci pentru ate
Irlo in siquranta.

vII Intectarea
III t: 1/111
Ullor plagi deschise este important sa
1111(luc pe cat posibil riscul de infectare,
I \I( tp re in urma contactului dintre vic11111I porsoana care acorda primul ajutor.
II I 111I11
I ca nu intri in contact cu sangele
1I11,II11uldeleorgan ice ale victimei.

AI

Daca este posibil, spala-te pe rnainl cu apa

~i sapun lichid rnacar inainte ~i dupa ce
acorzi primul ajutor. Daca nu ai la dispozitie
apa ~i sapun, poti utiliza dezintectanti pe
baza de alcool. Daca este posibil, foloseste
manusi. uaca nu ai la dispozitle rnanusi,
spala-te pe maini cat mai des posibil.
Poti folosi ~i pungi de plastic pentru a-f
proteja rnaintle.
Procedeaza cu atentie atunci cand lucrezi
cu obiecte ascutite ~i pune-Ie intr -un loc
sigur. Daca faci respiratle gura la gura
in vederea resuscitaru, trebuie sa ~tii ca
exlsta un risc minim de infectare pentru
persoana care acorda primul ajutor. Potl
sa te protejezi pe tine insuti, dar ~i victima
impotriva contarninarii daca utilizezi 0
masca in timpul procedurilor de resuscitare.

---------------------------------------------------

---------------

----~~~~-~~-~~-~~~~-~-~-~~~-~~~~-~~~-~--;
Of era ajutor psihosocial
Otera victimei sprijin emotional. Abordeaza
victima, vorbindu-i pe un ton cald, fara
a-i da impresia ca 0 judeci. Prezinta-te,
spuaandu-i acesteia cum te numestl. Daca
e~ti preqatit ln ceea ce prlveste acordarea
primului ajutor, spune-i victimei lucrul
acesta. lntreaoa victima cu calm ce anume
s-a intamplat ~i explica-i ce urmeaza sa
faci. Solicita-i acesteia cooperarea. Asculta
ce are de spus victima ~i manltesta-f
compasiunea. Daca este necesar, ajuta
victima in chestiuni de ordin practic.

101

Asigura-te de faptul ca victima

se simte confortabil
Daca este racoare, acopera victima cu 0
haina sau cu paturi, asttel incat sa-l fie
cald. Poti utiliza ~i 0 folie termolzolanta
Pentru a proteja victima impotriva caldurii,
irnprovizeaza ceva care sa 0 protejeze
impotriva soarelui, folosind, de exemplu,
o haina, 0 patura, 0 urnbrela sau 0 folie
termolzolanta. A~aza-te in asa fel incat
sa-i faci umbra victimei. A~aza victima
intr-o pozifie contortablla, Aceasta este,
de obicei, pozitia in care simte cel mai
putin durerea. Nu oferi rnancare sau
bautura unei victime care este bolnava
sau ran ita decat caca un cadru medical
iti spune ca poti face acest lucru.

Gande~te-tela reaclii1e tale

emonenaie dupa ce acorzi

I

primul ajutor
Nueste intotdeauna usor sa faci fata in plan
psihic unui eveniment dramatic. Cei care
ofera primul ajutor se comrunta adesea
cu dificultati in depasirea ernotiilor dupa
eveniment. Discuta despre acestea cu
alte persoane care acorda primul ajutor.
Daca acest lucru nu te ajuta, apeleaza la
ajutorul unui specialist.

--------------------------------------------------------------

CONCEPTII GRE~ITE

-------------------------------------------------------------_

..:
..

Exista a serie lntreaga de conceptii gre$ite care Ii fac pe oameni sa nu acorde ajutor,
Mai jos a sa analizam cateva dintre motive/e pentru care oamenii nu acorda ajutor.
Exista aici $i sfaturi utile, respectiv raspunsuri /a intreMrile pe care te-et putea pune.

"Nu poate fi atat de grav"

Sltuanlle de urgenta nu sunt intotdeauna
clare. Uneori oamenii se indoiesc de gravitatea sltuatiei. Nu ne dorim sa fie yorba
despre un lucru gray i vrem sa credem
ca nu este. Nu te lasa indus in eroare.
Foloseste-te de cunostintele pe care Ie ai
in legatura cu primul ajutor. Apropie-te
de victirna i convinge-te personal daca
este gray sau nu.

"Altcineva va veni in ajutor"

Gu totii avem ceva de facut, ori trebuie
sa ajungem undeva. Exista 0 rnultirne
de motive pentru care nu avem timp sa
dam 0 mana de ajutor. Uneori suntem
tentan sa asteptam sa vina altcineva care
sa dea 0 mana de ajutor. Nu gandi asa,
pentru ca, daca toata lumea ar reactiona
in felul acesta, victima nu ar fi aiutata de
nimeni. Mai rnultdecat atat, primele minute
intr -0 situatie de urgenta sunt deosebit de
importante. Este important sa actionezi
rapid i sa apelezi serviciile de urqenta
cat mai repede posibil. Acest lucru poate
face diterenta intre salvarea unei victime
sau decesul acesteia.

"Nimeni nu da 0 mana de ajutor, deci

este evident ca nu e necesar"
Efectul de turma ne poate face sa reactonam
ciudat. Daca alte persoane care aslsta la tot
ceea ce se intampla ezita sa dea 0 mana
121

de ajutor sau pur i simplu nu fac nimic,

putem sa avem un sentiment de nesiguranta.lti este greu sa-ti dai seama daca
este cazul sa dai sau nu 0 mana de ajutor.
Evalueaza' situatia, folosind cunostlntele
de acordare a primului ajutor. Nu risipi
timp pretios.

II 11 vole sa se apeleze la

I III d urgenta"
II posibil ca 0 victima sau 0
onrecare sa spuna ca nu este
I Illh'
()apeleze la serviciile de urgenta.
II II 11ll1doleli, apeleaza la cunostintele
lilt III pllm ajutor. Este mai bine sa suni la
I Ivii .1111
de urgenta, chiar daca situata nu
h11P11I11 tcest lucru.ln cazul in care starea
1111'1 vll:thne se inrautatete, serviciile de
1111/111\1 sunt la tata locului i nu se mai
pit 1111 limp pretios.
Iltl

111/

I'

I 11111

"in situatii de urgenta,intru in panica"

Majoritatea oamenilor nu intra in panlca
in situatii de urqenta, Gu toate acestea,
este normal sa avem 0 senzatie de stres.
Ghiar i personalul preqatit sa intervina in
situatii de urqenta are aceasta senzatie.
lncearca sa-ti pastrez: calmul i sa te bazezi pe cunostintete tale de acordare a
primului ajutor. Daca nu reusesti sa iti
aduni gandurile, apeleaza la personal
speciallzat in sltuatii de urgenta.

"Nu sunt obligat(a) sa ajut"

In situatii de urgenta, fiecare p~[.soana
are obligatia de a ajuta, in contormitate
cu nivelul de cunostinte i cu abilitatile pe
care Ie are. In unele tari, acest lucru este
prevazut de lege. naca acorzi ajutor fiind
bine mtennonat, nu trebuie sa te temi ca
vei suporta rigorile legii pentru ca nu ai
acordat suficient ajutor sau pentru ca ai
creat un prejudiciu acorcano ajutor. Instantele de judecata apreclaza mai mult ajutorul
acordat unei victime, decat daca s-a comis
vreo eroare.

"t

coste foarte mult"

IIIIIII/Iullatea statelor, apelurile la serviciile

tI, III Jonta sunt gratuite. De aceea nu
Itl hllio sa te temi de faptul ca factura ta
It loronlca va fi incarcata din cauza ca ai
IIlInt la serviciile de urgenta. Daca suni
II erviciile de urgenta (112), apelul nu
V 1 'fl taxat.

"E 0 situatie neplaeuta''

I normal sa fim ingroziti cand vedem sange,
IIlntl rupti, voma sau cand simtlm miros de
,Ih:ool sau alte mirosuri neplaeute, Gande" to la faptul ca ai putea face ceva pentru
1 alva vietl, De exemplu, te pof proteja
unpotriva contactului cu sanqele victimei
purtand manui de unica folosinta. Daca
ofectuezi manevre de resuscitare, poti
purta 0 rnasca chirurgicala pentru a evita
contactul cu gura acesteia. Daca aceste
lucruri nu te ajuta sa treci peste sentimentul
ue groaza, incearca sa acorzi ajutor asa
cum poti mai bine (etectueaza masaj

cardiac, chlar ~i fara respirane artificiala,

telefoneaza la serviciile de urgenta). In
orice caz, nu abandona victima!

"Ma tem sa nu ma infectez"

Riscul de infectie in urma acordaf primului
ajutor este mai mic decat se crede. Exista
un risc de contaminare in cazul unor plagi
deschise i atunci cane se etectueaza
respiratie gura la gura. Te pof proteja
utllizand manui de unica folosinta i 0
rnasca chirurgicala. Exista oameni care au
astlel de obiecte in torpedoul automobilului
sau in qeanta, astlel incat sa fie pregatiti
ortcand sa ofere ajutor.

"De ce sa fac asta?"

Nu oferi ajutor unei victime i familiei ei, ci
te aMi i pe tine insun. Gei care au ajutat
persoane aflate in situatii de urgenta declara
frecvent ca este 0 experienta pozitiva. Este
greu sa traieti cu gandul ca nu ai fost
alaturi de 0 persoana care avea nevoie
de ajutorul tau. Ghiar daca stii sa acorzi
primul ajutor, se intampla sa nu poti salva
victima intotdeauna. Uneori nici medicii
nu reusesc, Sentimentul ca ai tacut tot
ce iti statea in putinta te va ajuta sa treci
mai usor peste evenimentul traumatizant.

113

ETAPELE PRINCIPALE
IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Inditerent cat de mult ditera situatiile in care acorzi primul ajutor, tu, persoana care
acorda primul ajutor, trebuie sa ai in vedere etapele principale pe care trebuie sa Ie
parcurgi. Procedtuu: astfel, vei evalua situatia in mod corect $i vei putea acorda ajutor
intr-un mod corespunzator, tara sa omit! nimic.

,
,,,
,

,
,,,
,
,,,
,,
,
,,,

,,
,,
,
,,
,,
,,
,,
~

i 1. LUAREA MAsURILOR
i DE SIGURANTA

Cele patru etape principale sunt:

1. Luarea masurllor de siguranta.
2. Evaluarea starii victimei.
3. Apelarea serviciilor de urgenta,
caca este necesar.
4. Acordarea primului ajutor.

'.._----------------------_!_----------------------------

Prima sarcina este aceea de ate asigura

de faptul ca exista conditii de siquranta,
lncearca sa afli ce s-a Tntamplat.Analizeaza
situatla si verifica daca exista potentiate
pericole (tratic, foc, surse de electrlcitate).
J

Nu te pune niciodata intr -0 situatie rlscanta,

Apropie-te de locul accidentului numai daca
poti face acest lucru fara a-ti pune viata
In pericol. Daca te pof apropia de locul
accidentului, incearca sa procedezi astlel
Incat victima ~i persoanele aflate la tata
locului sa fie In siquranta,
,
oaca situatia este nesiqura ~i nu poti acorda ajutor decat daca Iti pui vata In pericol,
apeleazaserviciilede urgenta.A~teaptaIntr-un
loc sigur sosirea echipajelor specializate.

141

Accident in trafic
Cand te apropli de locul In care s-a
prod us un accident In trafic, redu viteza
tara a frana brusc. Parcheaza rnasina
la loc sigur, pe banda de urqenta, pe
marginea drumului sau In afara acestuia.
Pune-f vesta reflectorizanta si asaza-te
In spatele parapetului de siquranta, In
situatia In care te afli pe 0 autostrada/pe
o sosea Foloseste semnele de avertizare
(de exemplu, triunghiul reflectorizant sau
luminile de avarie) asnelincat partlcipamii
la trafic sa lsi dea seama ca a avut loc un
accident. Asigura-te de faptul ca nimic

nu Impiedica accesul echipajelor de la

serviciile de urgenta.
Nu traversa niciodata autostrada. Verifica
daca exista cabluri electrice pe jos, Asigura-te ca nimeni nu atinge cablurile ~i ca
nu se apropie de ele.

lncearca sa previi izbucnirea unui incendiu.

In cazul tuturor vehiculelor implicate In
accident trebuie scoasa cheia din contact.
Nu permite nirnanui sa fumeze In zona In
care s-a prod us accidentul. Orice airbag
care nu s-a activat se poate declansa la un
moment dat. Daca este posibll, actioneaza
trana de mana la toate vehiculele implicate
In accident, asttel incat acestea sa aiba
o pozitie stabila.
naca la locul accidentului a sosit personal
specializat, continua-f drumul. Bespecta
Intotdeauna Codul Rutier. Acolo suntfoarte
clar precizate obligatiile ce-f revin In cazul
unui accident pe drumurile publice.

1111

Incendiu intr-o cladire

lncearca sa avertizezi persoanele aflate

in situatli de risc, insa tara a-n pune
viata in perlcol, Nu intra niciodata intr-o
cladire care arde. Nu te apropia de foc
~i du-te lntr-un loc situat la distants de
locul incendiului, asttel incat sa te afli in
siquranta. naca te afli Intr-o cladire care
arde, ie~i imediat din ea.
Ajuta alte persoane sa iasa din cladire daca
poti face acest lucru in conditii de siguranta.Dad! aiindoieliin ceeace privesteconditiile de siquranta in ansamblu, asteapta
interventia echipajelor serviciilor de urgenta.

Accident casnic cauzat de

sursele de curent electric
Trebuie sa presupui ca toate cablurile
electrice ~i dispozitivele care functioneaza
pe baza de curent electric sunt alimentate
cu energie elecmca, asta pana in momentul
in care se confirma ca a fost intrerupta
alimentarea cu energie electrica, Nu atinge
o victlma care se aM in contact cu 0 sursa
de electricitate. Nu uita ca lichidele ~i
obiectele care intra in contact cu victima pot
fi conoucatoare de electricitate. lntrerupe
alimentarea cu energie electrica sl suna
la serviciile de urqenta, pentru a solicita
sprijinul pompierilor ~i a arnbulantei. A~teapta apoi sosirea echipajelor.

vacuare de urgenta
I xl ta 0 regula de baza, deosebit de
hl1portanta: nu trebuie sa deplasezi victima
(II la locul accidentului. Aceasta poate fi
IIldepartata de la locul accidentului numai
(Inc se aM in pericol, sltuatla nu prezinta
'Iguranta si pof actiona fara a-n pune
vlata in pericol, Daca este necesar sa
Illdepartezi victima de la locul accidentului,
(\Il-O in cel mai apropiat loc in care se
111< in siguranta ~i fa acest lucru cat mai
rupede poslbll.
I> I , victima este constienta, spune-i ce
111111 aza sa faci ~i cere-i sa coopereze.
IJ IC este posibil, sustine ceata victimei
III tlmpul oeplasarii. Boteste cat mai putin
po Ibll capul, ceafa ~i corpul victimei. Exista
h hnlei destinate evacuarf rapide, cum ar
II l rarea victimei (cu sau tara ajutorul
IIn I paturi). Vezi Tehnica: IIRidicarea
/I IIItek", p. 18.
Ille area sa aplici tehnica corecta, dar nu
111111 c luerul eel mai important este sa
t v If.uezi victima rapid.
rc sa protejezi victima impotriva
11I,lIlul ~i a caldurii, insa deplaseaz-o
1111111 II daca a stat mult timp intr -un mediu
IIII,! I a fost supusa unor riscuri majore.
111(:1

161

117

o A~aza bratele victimei pe langa

corp.

e lnqenuncheaza

In spatele capului
vlctlmel. A~aza 0 mana sub cap ~i
pe cealalta intre omoplatii victimei.
Ridica cu atenta capul si umerii
victimei ~i apropie-te mai mult de
aceasta.

181

e Ridica spatele victimei In pozitia

sezand, susnne umerii victimei.

Stai pe vine, tara a da drumul

bratului vlctlrnei, Acum victima se
atla intre picioarete tale departate,
Apasa bine bratul victimei pe
pieptul acesteia.

o Ridica-te In picioare cu spatele

drept si trage victima 111 sus, astfel
Incat aceasta sa tie sprijinita de
tine. Mergi cu spatele, tragand
victima dupa tine. Fii atent la
obstacolele care s-ar putea afla In
spatele tau.

o Trece-ti mainile pesub

subsuoara
victimei ~i apuca unul dintre
antebratere acesteia. Prinde cu 0
mana incheietura mainii victimei ~i
cu cealalta antebratul acesteia.

119

._-------------------------------------------------------------

2. EVALUAREA
STARII VICTIMEI
- -- - - - - - -- - -- - --- -- - - - - - - - - - - - - - - -- --- - - - -- - - -- - - -- - - - - - - - - -

..

------------------------------------------------------

i 3. APELAREA SERVICIILOR

i
_."

Preznta-te ~i explica ce anume lntentonezl

sa facioAstfel vei ca~tiga increderea victimei.
Verifica starea victimei. Mai intai, veritica
daca este constenta ~i daca respira. Situatiile in care apar pierderea cunostintei sau
tulburarile de resplratie pot pune frecvent
in pericol vlata victimei. Alte exemple de
situatli care pun In pericol viata victimei
sunt hemoragiile grave, arsurile, durerile
la nivelul toracelui, atacurile cerebrale etc.

201

DE URGENTA,
DACA ESTE NECESAR

\.. _-----------------------------------------------------.

Nu este Intotdeauna necesara prezenta

la tata locului a personalului medical
(de urqenta) (de exemplu, pentru leziuni
cutanate, mici stan de le~in, cu 0 curata
scurta; uaca este nevoie de ajutor, alertaf
serviciile de urgenta. 112 este nurnaru de
urqenta european, inclusiv In Romania.

1,1 nformatii transmltl?

IlIlInroce fiecare secunda conteaza intr-o
1I1I1\lein care sunt puse in pericol vieti orneIII II, este important sa dai informatii clare
t corecte in momentulin care telefonezi.
Prezlnta-te ~i spune ce cunostinte ai In
logatura cu acordarea primului ajutor.
Explica ce s-a intamplat:
Care este natura accidentului?
o De exemplu: accident produs in
trafic, a cazut cineva de pe 0 scara,
incendiu.
Exista situatii cu rise, ce necesita intervenna personalului specializat?
o De exemplu: victima blocata, pericol
de explozie, cablu de inalta tensiune
pejos.
Comunica serviciilor de urgenta
unde anume trebuie sa se deplaseze
echipajele lor:
o Localitatea, daca este cazul, judetul,
respectiv sectorul, strada, rumarul,
punctul de reper din zona respectiva, de exemplu: un depozit, 0 state
de benzina, un monument.
o ln cazuln care s-a produs un
accident rutier, cornunea numarul
drumului (de exemplu, E40), sensul
de deplasare ~i care este cea mai
apropiata borna kilometrica.
o ln sltuatia in care apare 0 situatie
de urgenta intr-o clMire mare
sau intr-un loc in care accesul se
face cu dificultate (de exemplu: un
bloc de locunte, 0 scoaia sau un
magazin universal), indica serviciilor
de urgenta care este adresa unde
se aM intrarea la care trebuie sa
ajunga echipajele. Poate sa nu fie

yorba despre intrarea principala,

ci despre intrarea care permite
accesul in cele mai bune conditii
(de exemplu: lift, ramps, loc ferit
de intemperii etc.). Procedeaza in
asa fel incat toate caile de acces
sa fie libere (nu exista porti inchise
sau bariere, lifturile sunt funetionale
etc.), asttel incat timpul pretlos al
echipajelor serviciilor de urgenta sa
nu fie risipit.
Ofera informatii In legatura cu victime Ie ~i descrie starea in care se afla
acestea:
o Numarul victimelor.
o Daca exista bebelusi, copii sau
alte victime care neceslta ingrijiri
speciale (de exemplu, persoane
cu handicap, femei insarcmate,
persoane cu diabet).
o Daca victima este consnenta ~i
resplra normal.
o Daca se observa anumite leziuni (de
exemplu, hemoragii sau 0 fractura
deschisa),
Cormnlca-i dispecerului care preia
apelul ca va exista cineva care va
indruma echipajele serviciilor de
urgenta cafre locul accidentului.
Raspunde la intrebarile dispecerului
care se ocupa de apelul tau.
Ai grija ca linia telefonica sa fie libera,
asttellncat cei de la serviciul de
urgenta sa te poata suna daca este
necesar.
Roaga pe cineva sa astepte echipajele
serviciilor de urgenta, pentru a Ie
indruma spre locul accidentului.

121

..

i
i,

Cine alerteaza serviciile

de urgenta?
Daca este posibil, ramai alaturi de victima.
Roaga 0 persoana anata in zona sa sune
la serviciile de urqenta. Daca persoana
respectiva trebuie sa se deplaseze, pentru
ca nu dispune de telefon mobil, roag-o
sa se intoarca si sa-ti spuna ce anume
$i cu cine a vorbit la telefon. Procedand
astfel, potl fii sigur de faptul ca apelul a
fost tacut ($i intr-un mod corespunzator).
Daca esti singur cu victima, da telefon
folosind mobilul tau. Nu trebuie sa pleci
de langa victirna pentru a telefona decat
daca nu exista nicio alta optiune.
Daca a dat altcineva telefon la serviciul de
urqenta. asiqura-te de faptul ca apelul a
fostfacutinfr -un mod corespunzator. Daca
detaliile oferite la telefon sunt incorecte
sau incomplete, da din nou telefon si
ofera informatiile suplimentare care sunt
necesare.

~----------------------------------------------------

4. ACORDAREA

~~_I_~_~~~_I_~~~!~~

Dupa ce ai verificat daca victima este

constienta sl caca respira si dupa ce ai
alertat serviciile de urqenta, examineaza
mai indeaproape victima $i continua sa
acorzi primul ajutor. Acorda prioritate ranilor celor mai grave.
In timpul acordarii primului ajutor, evalueaza victima, asttellncat siHi dai seama
daca este constienta si respira regulat.
Examineaza victima, pentru a constata
daca mai prezinta si alte leziuni, de
exemplu, piciorul fracturat. Verifica daca
victima are asupra sa medicamente: de
exemplu, pastilele pentru inirna indica
faptul ca este vorba despre un bolnav
cu probleme cardiace. Nu administra
niciodata rnedicatia.
Dupa ce ai acordat primul ajutor (de
exemplu, dupa ce ai oprit hemoragia
sau ai tratat rana provocata prin arsurs),
informeaza-i pe reprezentantii serviciilor
de urgenta in legatura cu rnasurile luate.

123

SUPORT VITAL DE BAiA

SI, DEFIBRILARE EXTERNA
AUTOMATA
v

Oxigenul este esential pentru viata. Sangele transporta oxigen la organe. Daca inima
se ooreste, circulatia sangelui este intreruptii (stop cardio-respirator, respectiv stop
cardiac). Din acest motiv, In cazul unui stop cardiac exista un deficit de oxigen la nivelul
organelor vitale. Creierul este In mod special sensibil la /ipsa de oxigen. in general,
neuronii nu pot supravietui In absent a oxigenului mai mult de cateva minute.
Victimele at/ate tntr-o astfel de situatie Ii pierd rapid cunostlme, Inceteaza sa mai
respire i In cele din urma decedeaza. Din acest motiv este necesar sa incept manevrele
de resuscitare cat mai cur and posibil. Dei ansele de supravietuire ale unei persoane
care a suferit un stop cardiac sunt reduse, acestea cresc considerabil daca se acorda
rapid primul ajutor. Modul In care trebuie sa intervii este descris In continuare.

... _---------------------------------------------------------

..

VER~~_I_~~~_~~_~!~~~_I
__~~_~_~~~!~~~J~
)
cutura victima usor, apucand-o de umeri.
Intreaba victima, cu voce tare: "Sunteti bine?"

Vlctlma reacnoneaza
(de exemplu, deschide ochii sau raspunde)
o tasa victima in pozitia in care ai
gasit-o, veriticand sa nu existe
niciun fel de pericol. Nu 0 deplasa
decat daca este in pericol.
Vezi Tehnica: "Ridicarea Rautek",
p.18.
4')

lncearca sa afli ce i s-a intarnplat

Victima nu reactlcneaza
o Striga dupa ajutor. Fa acest lucru
pentru a nu fi singur cano acorzi
primul ajutor. In timp ce 0 a doua
persoana suna la serviciile de
urqenta ~i aduce un defibrilator
automat extern (DAE), daca este
disponibil un astfel de dispozitiv la 0
dlstanta rezonabila fata de victirna,
tu te pof concentra asupra acesteia.

vlctimei.

e A~aza victima
Asigura-te de faptul ca tu, victima i persoanele at/ate In imediata voastra apropiere
sunt In siguranta.

41) sonclta ajutor, daca este necesar

sau daca ai anumite dubii.

pe spate ~i
eubereaza-i cane respiratorii.

e vennca

oaca victima este consnenta

i respira regulat.
Vezi "Verificarea resplretie!", p. 27.

241

125

~----- ---- -- --. -. ------- --- - --- -- - ..~

-----------ELiBERAREA-CAI-LOR--RESP-I-RATOR-I-I--'i
--

- -- - - -- -

I ICAREA RESPIRATIEI
,

- -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- -- - - - - - --- - - - - - - - - - - - - - - -- - ---- - - - - -

-"

In cazul

unei victime care i-a pierdut cunotinta muchii se relaxeaza. Din aceasta
cauza este posibil ca victima sa-i lnghita limba i astfel sa fie lmpiedicata respiratia.
Aceasta situatie poate fi evitata daca lnclini uor capul victimei catre spate i Ii ridici
Mrbia (ridicarea Mrbiei). In acest fel caile respiratorii sunt eliberate.

"I" I" II ,

ai eliberat cane respiratorii

vll.llltl I, poti sa verifici caca aceasta
II pll
11111

(III II v mlscarile pieptului.

1\ Ilull r ptratla langa gura

vII lilt It I.
I\plOpll obrazul de gura victimei,
P,I 11"ln-tl da seama daca respira.

o Pune 0 mana
f)

pe fruntea victimei.

Apasa fruntea incet, asttel incat

capul victimei sa se incline catre
spate.

9 Degetul mare i aratatoru' trebule sa

ramana libere, pentru a putea prinde
victima de nas in cazul respratiet
gura la gura.

261

o Plaseaza varfurlle

degetelor
celeilalte rnainl sub barbia victimei.

o Ridica barota victimei

pentru a
elibera caile respiratorii. Nu apasa
pe zona moale care se afla sub
barble. 0 astfel de manevra poate
inqreuna respirata.

mai scurta de 10 secunde, este posibil

sa te afli exact in intervalul dintre doua
respiratii i ai putea trage concluzii greite.

tilt I IV I ulta i simte timp de 10 seIliithl II u: vlctima respira normal.

I

Imediat dupa producerea unui stop cardiac

poate exista impresia ca victima incearca
inca sa respire. Acest lucru se poate
manifesta printr-o resplratie greoaie sau
bolboroseli zgomotoase ~i neregulate.
Martorii au in mod frecvent impresia ca
aceasta respira normal. Aceasta sltuane
este una care pune in pericol viata victimei:
nu 0 confunda cu respiratla norrnala

tI

pt Iin HI (1010 secunde poate sa para

(WII hi ItIII' , dar se lntampla uneori ca

It vII 11111 I, U'O t-a pierdut cunostinta sa
II IIIII 1111111 lncet. uaca verificarea este

Daca nu eti sigur(a) ca victima resplra

normal, este bine sa presupui ca nu respira
i sa iei masurile ce se impun intr -0 astfel
de slfuatle.

127

r-----------------------,
Daca victima nu reactioneaza, exista
trei optiuni;
> Victima nu reactioneaza, dar
resplra normal. (Vezi p. 28)
> Victima nu reacnoneaza ~i
nu resplra normal. Nu este
disponibil un DAE sau Inca nu a
fost adus un DAE. (Vezi p. 32)
> Victima nu reactioneaza ~i nu
resplra normal. Este disponibil
un DAE. (Vezi p. 40)

> Victima nu reacnoneaza,

dar respira normal.

o Pune victima

In pozitle laterala de
siquranta, Vezi Tehnica:
"Pozitia de siguranta", p. 29.

e Adu celalalt

brat al victimei peste

piept asezsnd dosul palmei pe
obraz. Mentine-i mana In aceasta
pozitie.

8 Roaga pe cineva sa alerteze

serviciile de urqenta. Du-te chiar
tu dupa ajutor daca e~ti singur(a).

e Verifica

din minut In minut respiratia

victimei.

o Cu mana llbera trage In sus

'1111
I

hr I\ul victimei, care se afla

111I11iproape de tine, In unghi

II /II' 1\ de corp. Indoaie bratul

Vi 11111 1111 asa fellncat palma sa fie
I III I In us.

281

genunchiul aflat In partea opusa.

Fa In asa fellncat sa ridici
genunchiul, Insa talpa piciorului
victimei sa ramana lipita de pam ant.

129

o Trage genunchiullndoit

al victimei
catre tine, rnentinand dosul palmei
sale lipit de obrazul acestela.
Tntoarce victima cane tine, car
procedeaza In asa tel incat aceasta
sa ramana In pozitia culcat.

e Ipul vlctimei spre spate

Ill! ntlne caile respiratorii

~ Verifica respiratia victimei la fiecare

minut. Aceasta tehnica poate fi
aplicata ~i atunci cand vrei sa asez.
un bebelus sau un copilln pozitia de
slquranta. Daca este yorba des pre
un bebelus, poti sa-: sprijini cu
spatele pe 0 perna sau pe 0 patura
rulata In prealabil. Astle I bebelusui
are 0 pozitie mai stabila.

r----------------------_

o A~aza piciorul

situat deasupra
intr-un unghi drept.

Daca este yorba despre 0 femeie a

carei sarcina este vizibila, intoarce-o
intotdeauna pe partea stanga. Astlel
uterul nu va restricnona circulatla
sangelui catre inima,
r---------

,
J

Oacatrebuie sa te ocupi de 0 victima

care sl-a pierdut cunosnnta, dar care
respira normal, mai mult de 30 de
minute, intoarce-o pe cealalta parte
pentru a evita producerea de leziuni
ale nervilor de la nivelul bratului.

~-----------------------~

J
I

I
I
J

I
J
I

I
I
I

131

----------------------------------------------------------------"',

COMPRESIA TORACICA
i
~I RESPIRATIA GURA LA GUM i
- - - - -- - -- - - - - - -- - - - - - - - -- - -- -- - ~- - --- - -- - - -- -- - - - - -- - - - - - - -- - - - .,,'
> Victima nu reactioneaza ~i nu respire
Resuscitarea mai este denurnita i RCP
(resuscitare cardto-pulmonara). Aceasta
irnplica 0 combinate intre compresie i
ventilatle, Compresia toraclca asigura 0
cantitate mica, dar foarte irnportanta de
sange pentru inirna ~i creier. Prin ventilatie
se asigura faptul ca sangele care circula
transporta suficient oxigen la creier. Calle
respiratorii trebuie sa fie libere. Acesta
este un lucru important.
Un DAE este un dispozitiv portabil cu
ajutorul canna se transmit catre inirna
socurl electrice In eventualitatea aparitiei
unei aritmii cardiace care pune In pericol
viata victimei. DAE determina, respectiv
analizeaza ritmul cardiac al victimei ~i
staoueste automat caca un soc electric
poate fi util in cazul victimei. Defibrilatoarele
sunt dispozitive sigure ~i eficiente, indiferent
caca sunt utilizate de catre specialisf sau
de persoane fara pregatire medicala. Prin
utiiizarea DAE de catre persoanele care
acoma prirnul ajutor, defibrilarea se poate
realiza cu mult timp inamte de a ajunge
specialistli sa se ocupe de victima.

321

normal. Nu este disponibil un DAE sau

inca nu a fost adus un DAE

o Roaga pe cineva sa alerteze

servicillo

de urqenta, Cere-i persoanei

respective sa aduca un DAE daca 0 III
disponibil unul ln imediata vecmatat
a locului In care va aflati. Daca eti
singur, alerteaza serviciile de urgen\
folosind teiefonul mobil i, daca est
posibil, procure un DAE din lrnediaut
vecinatate a locului In care te afli.
f) Tncepe cu treizeci de compresii
toracice.

e Fa apoi respiratii

gura la gura de

doua ori.

o Alterneaza

treizeci de compresii
toracice cu doua respiratii gura
la gura.

o Continua

manevrele de resuscit tI
pana In momentul in care:
soseste personalul soecializat Ulll
poate continua resuscitarea.
Victima Ii recapata cunotin\ I,
se mica, deschide ochii, re ph
normal.
Eti prea obosit(a) pentru a
continua.

133

TEHNICA: COMPRESII TORACICE

o Asigurfl-te

de faptul ca victima este

!ntinsa pe spate, pe 0 suoratata tare.

o Pune podul palmei

III

pe mijlocul cutiel

(,,

It" 111I.1 (II

toracice a victimei.

llalta palma peste prima ~i

degetele.

I III II

f}

Ingenuncheaza In apropierea
victimei, langa. bratul acesteia.

nu apes victima pe
Ap sa pe partea superioara
IIluh'"IOIlUlui ~i pe partea
11111IIfllI \ H toracelui.
111I1"

to de faptul ca umerii tai

III dllar deasupra pieptului
VII IIfllI I Iinand bratele innnse,
I
hI 10' minimum 5 cm,
I '"111111 G cm pe stern.

9 Perioada de compresie ar trebui sa

fie egala cu aceea In care nu se
apasa pe torace.

o Efectueaza

treizeci de compresii
toracice la un ritm de 100 de compresii pe minut (poti efectua manevrele ~i mai rapid, dar la un ritm
maxim de 120 de compresii pe
minut).

IUIII

~ Continua cu doua respiratii

gura la gura.
(D Continua sa efectuezi alternativ
treizeci de compresii toracice ~i
doua ventilatii gura la gura. Nu te
opri pentru a face diverse verificari.
()

Continua manevrele de resuscitare

pana In momentul!n care:
Soseste personalul specializat
care poate continua resuscitarea.
Victima I~i recapata cunostinta,
se mi~ca, deschide ochii, respira
normal.
E~ti prea obosit(a) pentru a
continua.

Imediat ce ai la dispozitie un DAE, continua

manevrele de resuscitare utilizand aparatul.

135

TEHNICA: RESPIRAT" GURA LA GURA

o Sufla uniform

aerulln gura victimel

timp de 0 secunda. Verifica oaca
pieptul victimei se ridica.

o procedeaza

In asa fel Tncat caile

resplratoru ale victimei sa fie libere:
apteaca-: capul pe spate ~i ridica-l
barbla,

mine oblect vizibil care

1 au care ar putea obtura

plr ,torll.

o Mentine
f)

victima cu capul aplecat

catre spate ~i barbia ridicata, astt; I
lncat sa nu se ptarda aer. Verific
daca pieptul victimei coboara.

Pune 0 mana pe fruntea victimei ~i

prinde nasul acesteia cu aratatorul
~i cu degetul mare.

r------------------------~
I

:
:
:
I

Nu efectua mai mult de doua respiratii

gura la gura lnainte de a trece la
compresia toracica,

~------------------------~

e Continua

sa tii barbia victimei

ridicata tolosindu-te de cealalta
mana ~i deschide-i gura.

:
:
:
I

o Inspira

normal, apleaca-te peste

victima ~i acopera-i gura cu gura ta.
Asigura-te de faptul ca nu se
pierde aer.

o Inspira
r -

- -- -

-- ;...". -

--'-.

.,
I

naca resplratia gura la gura se

: etectueaza cu dificultate, ventilatia
: gura la nas reprezinta 0 optiune.

:
:
:

~--------------~-------~

din nou normal ~i efectuu

o a doua resplratie gura la gurc .

1/

o Cele doua respiratii

gura la gurt 1111

ar trebui sa dureze In total mai 1111111
de 5 secunde.

137

------------oiFiBRiLAREA-ExTERNA-AuTO-M-ATA-')
-

.- - - - - ---- - - - --- - - - - - - - - - - - - - - - -- - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- - -- - -- - - - - - - -_ ...

in momentul In care inima tnceteezs sa mai pompeze $i sangele nu mai circulfl, victima
a suferit un stop cardiac. in numeroase cazuri inima continua sa bataoAceste bfltai sunt
atat de neregulate, lncat inima nu se mai contracta a$a cum ar fi normal. in aceasta
situstie, inima nu mai poate pompa sange care sa circule prin organism.

Cu ajutorul unui DAE (defibrilator

automat extern) se poate corecta ritmul
cardiac anormal prin folosirea socurilor
electrice. Daca se trece rapid la utilizarea
defibrilatorului, 0 inima normals incepe sa
functioneze rapid In parametri normali.
Acest procedeu se nurneste "defibrilare"_
Un DAE reprezinta un dispozitiv actlonat
cu ajutorul unui computer, care analizeaza
bataile inimii victimei. Dupa ce etectueaza
analiza, dispozitivul decide daca sunt
necesare socurile electrice. DAE este un
dispozitiv de lnalta precizie ~i va declansa
socuri electrice numai atunci cand este
necesar. Existadefibrilatoare semiautomate
~i defibrilatoare automate. Defibrilatorul
semiautomatTi indica salvatorului momentul
In care trebuie sa apese pe buton, astfel
incat sa fie dectansat un see electric. Un
defibrilator automat oeclanseaza singur
socurile electrice.

381

Chiar ~i dupa ce socul electric a fost

administrat cu succes, trebuie sa urmezi intocmai indicatiile date de DAE.
Este deosebit de important sa conti nul
resuscitarea. Un DAE nu inlocuiest
compresiile toracice siresplratia gur
la gura.
l

Daca salvatorii incep manevrele de deftbrilare ~i resuscitare la cateva minute dup

ce s-a prod us stopul cardiac, sansele do
supravietuire pe care Ie are victima cres "
ln majoritatea tarilor europene echipajelol
serviciilor de urqenta Ie sunt neces I(
8 minute sau chiar mai mult pentru I
ajunge In loculln care trebuie sa intervin
De aceea se recornanda ca un nurnar C I
mai mare de persoane sa invete cum III
etectueaza manevrele de resuscitar I
cum se utilizeaza un defibrilator autonnl
extern.

-----------------,
I
I
I

URI DE PRECAUTIE
l,tlt I 10 pleptul victimei daca
lilt In este ud, Inainte de a
,plio \ slectrozii. lndeparteaza
11111,/
II I de plasturi de pe
ph phil vlctimei.
Ililt II vletlme au stimulator
11IIdll '. Oaca este vorba
lit pn a tfel de victime,
VI I 01) orva 0 umflatura sub
lilt h oruar sub clavicula.
I'II/ot II aza In asa tel incat
111/pl/I electrozii pe
IIl1l1l11lor,ci langa, respectiv
1111

w( ta

hllh p Iteaza orice bijuterie

111111111101
eare ar putea intra
1IIIOnt Cl cu electrozii. Daca
11I1 Ilw,ru nu este posibil,
11111"1111
I etrozii pe un
II IIt I (/~ oblect

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

139

nu respira normal.
Este disponibil un DAE

o Efectueaza

manevre de resuscitare
pana in momentulin care este
disponibil un DAE.

cesar un soc electric,

1111111 till II in asa tel incat nimeni
Itll Ii 1 11 Imediata vecinatate
I vII 1111111. naca este necesar,
II lit III It 1/ butonul pentru soc. Daca
," 11I1:llIvlllo
te automat, acesta
1111111111 III 11. el lnsusi socul,

1111 I I II II

> Victima nu reacfioneaza ~i

e lndeparteaza

tot ceea ce acopera

pieptul victimei. Dispune electrozii
pe pieptul victimei. Pozitla corecta a
electrozilor este prezentata chiar p
ambalajul acestora.

o Urrneaza In continuare

lnsrructiunlle
date de dispozitiv, pana In momentul
In care:
Soseste personal specializat care
poate continua resuscitarea.
Victima I~i recapata cunostinta,
se rnisca, deschide ochii,
respira normal.
E~ti prea obosit(a) pentru
a continua.

o In sltuatla

in care victima I~i

recapata cunostinta, intrerupe
manevrele de resuscitare. Nu opri
defibrilatorul ~i rnentine electrozii
pe pieptul victimei. 0 victima care
resplra, dar ~i-a pierdut cunostlnta
trebuie asezata In pozitla de
siguranta. Nu opri defibrilatorul
~i rnennne electrozii pe pieptul
victimei. Defibrilatorul nu va
administra socuri daca nu
este necesar.

8 Pune In functiune DAE imediat ce ai

la dispozlfie un asttel de dispozitiv.
llrmeaza Intocmai tndicatllle DAE.
Daca exista doi salvatori, unul dintre
ei trebuie sa continue manevrele de
resuscitare.

o Procedeaza In asa tet incat

nimenl
sa nu atinga victima In timp ce
dispozitivul anallzeaza ritmul
cardiac.

141

,,.--------------------------------------------------

RESUSCITAREA FACUTA
DE 001 SAU MAl MULTI,
SALVATORI

i
i

RESUSCITAREA
DOAR CU COMPRESII
TORACICE

'o_----------------------------------------------_

uaca sunt prezenf mai multi salvatori, este

bine sa se Inlocuiasca reciproc In timpul
manevrelor de resuscitare. Efectuarea
compresiilor toracice poate fi 0 operatiune
extenuanta Dupa cateva minute, salvatorul
nu mai poate efectua In mod corespunzator
compresiile. Salvatorul nu I~i da seama
Intotdeauna de acest lucru. Pentru a se
efectua In mod corespunzator compresiile,
salvatorii ar trebui sa se Inlocuiasca reciproc
la fiecare doua minute. Inlocuirea ar trebui
facuta dupa ce unul dintre salvatori a
efectuat doua resplratli gura la gura.
Primul salvator etectueaza manevre
de resuscitare timp de doua minute
(compresii toracice ~i respiratii gura
la gura).
Un al doilea salvator etectueaza
manevre de resuscitare timp de
doua minute (compresii toracice
~i respiratii gura la gura). Primul
salvator il inlocuieste pe eel
de-al doilea.
Schimbullntre salvatori trebuie sa
se efectueze cat mai rapid posibil,
asttel incat manevrele de resuscitare
sa fie Intrerupte pentru 0 perioada
cat mai scurta de timp.

..-----------------"
"1'."'''''''''111 ~I...COPII
-----------------"
II 1 '" IIIllullldllrllor de resuscitare se face
""" IlIttili t (//. tlnctie:

..

Numeroase persoane, printre care so

nurnara ~i personal medical, recuno c
faptul ca sunt reticente In a face respiratlo
gura la gura.
Intotdeauna este mai bine sa eteciuam
chiar $i numai compresii toracice dec( 1
sa nu intervenim In niciun fel. Chiar dac
efectuezi manevre de resuscitare far I
venti la, vei spori sansele de supravietulro
ale victimei. Daca nu poti sau nu vrei
ventilezi, etectueaza continuu cornprei II
toracice. Persoanele care au cunosnmu
despre manevrele de resuscitare pot prlllli
instructiuni prin telefon In legatura ell
modulln care trebuie sa administreze Rel'l
respectiv exclusiv compresii toracice. Go I
mai buna metoda de resuscitare cardin
pulmonata este aceea In cadrul careta II
etectueaza compresii toracice, combnnlu
cu respiratii gura la gura. Aceasta artrehlll
sa fie metoda standard de resuscitan

IIIIIIIhll/ItIIlII'( uscitarecaresuntvalabile
I IIltlIIUhlll/1 ( f.lpllca~i In cazul bebelusilor
I "I'lih II

Resuscitarea bebelusilor ~i copiilor

cu ajutorul DAE
Defibrilatoarele standard pot fi utilizate
pentru victime de toate varstele, Daca
defibrilatorul este utilizat pentru bebelu~i ~i
copii, este bine sa se foloseasca electrozi
corespunzatorl, cu atenuator. Dispunerea
electrozilor difera de la 0 tara la alta.

Resuscitarea in caz de inec

Vezi Jnecu/ $i boa/a de decompresie a
scafandri/or", p. 115.

143

PRIMUL AJUTOR

"!

A I URGENTE, DE ORDIN MEDICAL

.~----------------------------------------------"

REACT , II ALERGICE

- -- - --- -- -.- - - .-- -- --_.- -

-- --- - - - --- - -_."

-:

.. ~~

:~~i~::

. ""'~

Daca acorzi primul ajutor, ar trebui sa

acnonezl In felul urrnator:
Daca banuiesti ca 0 persoana are 0
reactie alerqlca, suna la serviciile de
urqenta.
soucita ajutorul ori de cate ori este
necesar; daca ~tii ca victima a mai
avut, In trecut, reactii alergice,
mentloneaza acest lucru In
momentulln care suni la serviciile
de urqenta.
tasa victima care sutera 0 reactie
alergica sa-~i ia medicamentele,
daca doreste acest lucru,
~i asiqura-te ca I~i adrnlntstreaza
doza corecta.
Nu administra niclodata
medicamente din proprie initiativa.

Alergia reprezinta 0 reectie adversa a organismului tata de anumite substante. Aco /

gen de reactii pot fi toarte diterite Intre ele. Substante la care cei mai multi dintre 1111/
nu reactioneaza pot declan$a, In cazul anumitor persoane, tot telul de reactii. Ceva I:tl
pentru noi constituie 0 neplacere minora Ie poate pune a/tora viata In pericol.

Pie lea, ochii, caile respiratorii ~i tubul

digestiv vin frecventin contact cu substante
provenite din exteriorul organismului. De
aceea, aceste parti ale organismului sunt
foarte vulnerabile la reactn alergice locale,
de exemplu urticaria, eczema sau alergia

la fan. De~i oamenii reacnoneaza, de c( iiI

mai multe ori, In acelasi fella 0 anomh
substanta, este posibil sa apara reactii 111111
violente la contactul cu anumite substan\II,
de exemplu intlarnatia caller respiratu]
superioare sau socul anafilactic.

Ce trebuie

sa faci?

..

145
441

-----------OIFlcuirATi-iA-REs-piRArie--":
,
-------------------------------------------------------------'"

"

ASTM

Ce observi?

Senzatia de lipsa de aer;

Hesoiratie sacadata sau tuse;
Victima respira suierator sau are
dificulta1i la respiratie:
Din cand in cand se contracts
rnuschii de la nivelul gatului ~i al
umerilor;
Stare de anxietate sau tearna;
Buzele, degetele ~i nasul se

invinetesc:
Este posibil ca victima sa-1i spuna ca
are a criza de astm.

Ce trebuie sa faci?

naca

acorzi primul ajutor, ar trebui

actionezi in felul urmator:
fncearca sa afli daca victima sufera de asuu
linlsteste victima; procedeaza in asa
fel incat sa nu intre in panica.
Cere-i victimei sa respire cat mai cahn
posibil ~i sa nu se agite.
Lasa victima sa se ocihneasca;
procedeaza in asa felincat sa nu sa
oboseasca.
tasa victima sa adopte pozitia in cau
se simte cel mai bine ~n sezut, intr-o
pozitle lntermedlara intre in
sezut ~i culcat, in picioare); se
intampla frecvent ca unele persoano
sa se sirnta mai bine daca stau
aplecate inainte, cu coatele sprijinll(
pe rnasa
Asiqura-te de faptul ca nimic nu
ingreuneaza respiratia victimei; dao
este necesar, descheie-i hainele CIIIII
sunt prea strarnte.
Lasa victima care sutera de astm
sa-~i toloseasca inhalatorul daca
doreste acest lucru ~i asigura-te
de faptul ca i~i admmlstreaza d070

corecta
Nu administra niciodata medicamlllih
din proprie ini1iativa.
Apeleaza la serviciile de urgentt (III
victima i~i pierde cunostinta salldll ,
se invineteste.

nh rvi?

V,. 11111 1 II

plra adanc ~i rapid;

, "" VI III, II .easta prezinta a stare
II, It 11111 au de anxietate;
VII filiI 1 I Imte ametita ~i poate
Villi /lllpllll'llI;
IImlil II( rurnicaturi in degete
tll'" /0111 gurli;
III 1111 1111111care criza dureaza mai
1111111, III filii I de la maini ~i de la
I'lt 11111111 II put a deveni rigide.

Ce trebuie sa faci?

Hiperventila1ia se poate manifesta la fel

ca alte atecpum grave. Daca ai Tndoieli
asupra cauzei problemei existente,
rezolva problemele legate de dificultatile
in respiratie.
.
In caz de dificultati in resplratle:
tasa victima sa traga aer Tnpiept,
astfel incat sa poata reveni la un
ritm normal al respiratiei.
In caz de hlperventilatle: '
Aplica procedurile inserate mai jos
doar daca victima ii da acordul
in acest sens ~i caca e~ti sigur(a)
ca te contrunti cu un caz de
hiperventila1ie de origine psinoqena.
Daca este posibil, du victima intr-un
lac lini~tit ~i cere-le persoanelor
aflate in locul respectiv sa se
departeze de ea.
Cere-i victimei sa inspire ~i sa
expire cu calm. Daea este necesar,
arata-: ce trebuie sa taca,
Daca te contrunti cu un caz de
hiperventila1ie neurovegetativa,
totoseste a punga.
Ramai alaturi de vicnma pana cand
aceasta respira normal.
Apeleaza la serviciile de urgenta
daca hiperventila1ia persista

147

---

".-~
---~--

- - ~--

------------------------------------------------------------------------

BLOCAREA CAILOR RESPIRATORII

CU UN CORP STRAIN

.,

i
:

------------------------------------------------------------------------'"

Pentru persoanele adulte aceste situatii apar, de obicei, in timpul mesei. Bebelu$/1 I
copiii, fnsa, se fneaca cu obiecte care nu sunt comestibile, de pilda obiecte mici (monolill
sau jucarii de mici dimensiuni). Daca ne fnecam cand mancam, de obicei, este cinov I
alaturi de noi. Acest tuau face ca sensete de a fi salvati sa ctessci: daca ni se acolIl
rapid primul ajutor. De aceea este foarte important sa $tii cum sa actionezi.

I 1(.1dlstmctla intre blocarea

1IIIIIlompieta a caller respiratorii.

cAI RESPIRATORII
COMPLET BLOCATE

V-ati tnecat?

ule Sa faci?
vlctima sa continue sa

Ce observi?

Victima este constienta, dar nu

poate raspunde la intreban (poate sa
dea din cap);
Victima nu poate vorbi, tusl sau
respira; In unele cazuri poate sa
respire extrem de greu sau sa
Incerce sa tuseasca;
Victima se invlneteste sau Ii pierde
treptat cunostinta;
Victima intra In panica ~i duce mana
la gat sau scoate tot felul de sunete,
incercand sa traga aer In piept.

Ce trebuie sa faci?

Striga dupa ajutor;

Bate victima de cinci ori pe spate;
Daca acest lucru nu aiuta, aplica-i
cinci apasari pe abdomen;
Daca tot nu s-a rezolvat problema,
alterneaza cinci lovituri pe spate cu
cinci apasari pe abdomen;
Daca victima Ii pierde cunostinta,
Intinde-o pe jos ~i apeleaza la
serviciile de urqenta;
lncepe manevrele de resuscitare;
cane apleci capul victimei pe spate
~i Ii lnalf barbla, uita-te in gura ei;
daca observi vreun obiect acolo,

incearca sa-l lndepartezt

149
481

SUFOCAREA
LA FEMEIA iNSARCINATA
SAU LA PERSOANA OBEzA

TEHNICA:
BATAI PE SPATE

o Asaza-te

lateral fata de victima,

putln in spatele acesteia.

G Sustine pieptul victimei cu 0 mana

~i apleac-o inalnte, Acest lucru
este utll, deoarece atunci cand
corpul strain va fi eliminat, el va
ie~i pe gura ~i nu va reintra in caile
respiratorH.

o Asaza-te

In spatele victimei ~i
cuprinde-o cu ambele orate in parf
suoenoara a abdomenului.

In situatla in care se lneaca 0 femeie

insarcinata sau 0 persoana obeza, nu poti
folosi tehnica apasanlor pe abdomen. In
cazul acestor victime se pot aplica lovituri
Tn spate ~i apasar: pe piept.

G Apleaca victima spre inainte.

e Fa 0 mana pumn

si asaz-o In partou
supertoara a abdomenului victimel.

e Aplica cinci lovituri pe spatele victimei,

Tntre omoplan. Fa aceasta operate
folosindu-te de mana libera.

o Prlnde-ti

pumnul cu eea de-a

doua mana.

41)Cere-i victimei sa toseasca

~i trage pumnul spre tine cu
notarare.
sub subsuorile

o Directioneaza-f

torta spre coloana

vertebral a a victimei.

o Prinde-f

pumnul cu cealalta man.

Trage pumnul brusc catre tine
printr-o rniscare din fata In spate
si de jos In sus. Repeta aceasta
mlscare fara Intrerupere, de cincillil
r-----------------------------------------------

Situatii in care este necesar ca victima sa mearga la spital:

Apasarile aplicate pe abdomen pot cauza leziuni interne grave. Persoanele carom
Ii s-a aplicat aceasta rnanevra ar trebui sa fie examinate de un medic.
> Dupa ce 0 persoana s-a inecat cu un obiect, este posibil ca un fragment din aceI
obiect sa rarnana In caile respiratorii. Persoanele care continua sa tuseasca, au
dificultati la Inghitire sau au senzatia ca le-a ramas ceva In gat trebuie sa fie
examinate de un medic.
---------------------------------------------->

151

----- --- - --- ---- ----- ---------- -- -- ---- -------- .

___________
~~!_~~~~~I~~
)
Intoxicatia apare in momentul in care 0 substanta toxica intra in organism. Substall/llilf
toxice pot fi solide (medicamente, plante otravitoare, otrava pentru $obolani, cocaina), lIell/rll'
(detergenti, soda caustica, sirop de tuse) sau gazoase (gaze de e$apament, gaze care cOli/III
vapori de clor, butan etc.). Din aceasta cauza, intoxicatia poate sa apara in urma ing/I/II/II,
inhalarii sau contactului cu produse chimice, respectiv materiale injectabile. -

Ce observi?

Adesea situatia in care se gase~te victlilll

te face sa banuiesti 0 intoxicatie (un mollil
care tunctloneaza, un tub de medicameulu
gOl) sau este posibil ca persoane caro II
afla in preajma victimei sa-ti spuna co I I
intarnplat. Uneori, victima poate prezouln
urmatoarele simptome:
Crampe la stomac;
Pupilele sunt foarte mari sau foart(
mici;
Pielea este umeda ~i rece;
Pielea are 0 culoare nsoblsnuita
(alba, rosie sau vanata);
Greturi ~ivarsaturl;
comractu musculare necontrolato
(convulsii);
Arsuri;
Pierderea partial a sau totala a
cunostintei;
Dificultati la respiratie sau absent ,
respiratlei;
Probleme in ceea ce priveste ritmul
cardiac ~i tensiunea artertala,
soc;
Stop cardiac.
Simptomele variaza in functie de toxlc,,1 II
discutie, respectiv de modul in care vlcllllill
a venit in contact cu acesta.

521

sa faci?

" 11111 IIllol\luct direct cu gaze,

1"11 1111 1111 materiale care pot

a este deosebit de
11111111111
II ndesf la slquranta
III" 1111 \lOI1l ntul in care acorzi
hllllllllllllll, Iloarta echipament
III"ltIIllt III exemplu, rnanusi
II III hili ln prezenta substantelor
'" '11111 II rl lanurile, hidrogenul
11111I111, 1111 I tnte corozive sau
'11111111 Illh I, ovlta sa faci
1111'lilt 11I11 III gura.
11111" I
I rvlciile de urgenta,
I 111111 III III loxlcologie sau alte
, 1111111 lit Itl( dlcl, in situatia
I I' vlt 111111
te expusa la
lit '11111\1 loxlc, . Nu astepta pana
, I 1'111111 It ilrnptnrne.
II" 1111111 It lnlorrnatu sunt
1'111 I'll lit
I II I

III

lG

VII 11111 I

.ltlll I ((;on~tienta sau nu,

11111111,11111 ultati in ceea ce

I'!lVI It I 'piratia, vorna);

V "I I(l:llP" sau adult);
1111111111(c ttlmp a trecut de la
11111' I II I 11/ ontactul cu suastanta
hi It, II n in momentulin care
1\ hi 11110 tura cu toxicologii,
11"1" lillv au serviciile de
IIIUIIII\

'I).

III'
Iltllllllllhln;
11111111 lit (numarul de pastile
III lit lIohltituri).

IIIIhl

urrneaza cu strictete indicatiile pe

care Ie primesti de la specialistii in
toxicologie, respectiv de la serviciile
de urqenta.
A~aza victima pe partea ei stanga, in
pozitla de siquranta.
Foloseste carbune activ doar la
indicatia expresa a medicului.

.ln cazul expunerii pieIii sau ochilor

la baze sau acizi:
Protejeaza-te, purtand echipament
de protectie:
Spala rapid pielea ~i ochii cu apa
de la robinet; aslqura-te ca apa
nu atinge alte parti ale corpului,
respectiv nu atinge persoana care
acorca primul ajutor.

in cazul expunerii pielii sau ochilor

la substante chimice care nu sunt
lichide sau care se prezinta sub forma
de pulberi:
lndeparteaza substanta toxica de pe
vlcnma;
Curata corpul victimei;
Dilueaza substanta toxica coroziva
cu apa.

in cazul unei lnhalarl;

Scoate imediat victima din mediul
toxic; etectueaza aceasta operatiune
numai in conotille in care nu te
expui unui pericol,

153

...-------- ..

MONOXID DE CARBON

... _-------'"

Monoxidul de carbon (CO) este un gaz care apare In cazul arderii incomplete a materla/tJ
inflamabile (de exemplu carbune, gaz, pacura, lemn). CO poate rezulta $i de la un toe, de la I'
toxice eliminate de insta/atii industriale, de la fumu/ de tigara, dar $i de /a gazele de e$apallltJl
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor $i insipid. Din acest motiv, el nu poate fi detl t I
decat cu ajutorul unor dispozitive speciale. CO este inflamabil $; exploziv; acestea din 111/1
reprezinta Insa situatii foarte rare.
Gravitatea intoxicatiei eu monoxid de carbon $i aparitia simptome/or depind de cantitatea dl
prezenta In Incapere, perioada de timp In care victima a fost expusa $i de procentul de gloill
ro$ii din sange care sunt saturate cu CO.Copiii sunt mai vulnerabili decat adu/tii atunci cand (I
vorba despre intox;catie cu CO. in cazu/ femeilor gravide, CO poate afecta fatui sau deteml/I
decesul acestuia.

Ce observi?

8 Ce trebuie sa faci?
Asiqura-te ca primul ajutor este
acordat In conditii de siguranta;
Apeleaza la serviciile de urgent ;
Deschide usite ~i ferestrele;
Inch ide cat mai rapid instalatia
care crezi ca reprezinta sursa do
monoxid de carbon (de exemplu,
boilerul din baie);
Transpnrta victima la loc sigur, 'r I
a-ti pune vlata In pericol.

NI ~ , III/lilt rlsc In boli/e cardiaee sunt fumatul, hipertensiunea arteria/a, diabetu/

II I JllIll'lIe In piept pot constitui un semnal de a/arma: ceva nu este In regula
H',.III'IIII "" 1//1/111 FlU tor ace/e. Ca persoana care acorda primu/ ajutor, trebuie sa $tii
I , ,1, / /I/(/ fJoate fi iminent. Principalele complicatii sunt: stopul cardiac, soa
., .MUII., ," 1/(1/ /I IfJlratorie.

"1.'",'

II:
I IIIltll IlIlIor de cord sunt insonte
" 1\111111 pi (:lI'ta In piept. Aceasta

Ilfltlhl
I'tltlh

RCa~i sa revina dupa

III forma unei apasar:

Ii(

Ifl 111111111

11111I :

Simptomele tipice ale intoxidirii cu monoxid

de carbon sunt:
Dureri de cap, arneteala,
sornnolenta, senzatia de epuizare;
Voma ~i ameteli;
Pierderea cuaosnntel sau decesul;
Tegumentele pot avea 0 culoare roz,
desi s-a instalat hipoxia.

Daca Iti acoperi gura cu 0 carpa ud ,I

esti protejat(a) Impotriva monoxi(1I11
de carbon.
In timp ce evacuezi victima, nu uita ro /III
siquranta inalnte de toate.ln unele CIII
evacuarea nu este posibila decat Ii 11
te expui unor riscuri marl. Oaca aco I
este situatia cu care te contrunti, la
se ocupe de victima(e) echipajele (/11
serviciile de urgenta, deoarece aco lit
dispun de ma~ti de gaze.

" III plllllil rec! greturi ~i ametef

I 111111111I110 care pot constitui
1111 1111111 II It; (Ie cord.
I 11111111, uacul de cord apare
I I 1/11111 ! t debuteze ~i cu 0

durere moderata sau cu 0 senzatie de

disconfort. SeIntampla freevent ea vietimele
In cauza sa nu stie ce problema au ~i sa
astepte prea mult timp inalnte de a cere
ajutor. Chiar daca persoana care acoma
primul ajutor nu este sigura ca e vorba
despre un atac de cord, nu ar trebui
sa astepte mai muft de cinci minute
inalnte de a apela serviciile de urgenta.

Ce trebuie

sa faci?

Cere-i unei persoane aflate In

preajma ta sa alerteze imediat
serviciile de urqenta, Daca e~ti
singur(a) cu victima, teletoneaza cat
mai repede la umenta. Ajuta victima
sa se odihneasca ~i sa se relaxeze.
A~aza victima intr-o pozitie Tncare
sa stea comod (de exemplu, Tnsezut,
respectiv sernisezutj.
tasa victima sa-~i ia medicamentele
daca doreste acest lucru ~i
aslqura-te ca T~iadrntnistreaza doza
corecta Nu administra nlclodata
medicamentele din proprie initiativa.
Monitorizeaza victima, pentru a
constata daca este constienta ~i
daca respira.
Nu subestima gravitatea sltuatle! Este
posibil ca victima sa spuna ca nu e
vorba despre nimic serios, dar sa aiba
urgent nevoie de ajutor.

155

------------------------------------------------------------------------------

..

-----------~~~~-~~~!--~~~-~~~~-~-~-~-~~~-~~~-~~~~>--!
Uneori simptomele sunt de mica amploare $i se pot repeta la anumite intervale. In
asemenea cazuri este vorba despre AIT (atac ischemic tranzitoriu) care precede, de
obicei, un atac cerebral.
Este deosebit de important sa se acorde ajutor de specialitate urgent. lntr-o masura
mai mica sau mai mare creierul poate fi afectat permanent. Totul depinde de cat de
rapid este administrat tratamentul medical. Oaca acest tratament este initiat in primele
trei ore, sensete de recuperare cresco

Ce observi?
, lmptomele caracteristice unui atac vascular
rebral se manltesta brusc ~i depind de
loeul ~i supratata de creier atectata. De
iceea, nu toate simptomele rnentionate
III i jos se manitesta in fiecare caz.

0(

561

Atac cerebral ischemic:

Tromboza cerebrala este blocarea
unui vas de sange din creier,
datorita Ingustarii, obstructiei vasului
respectiv de catre un cheag de
sange sau asocierii celor doua
Embolia este un blocaj aparut brusc
la nivelul unui vas de sange, cauzat
de un cheag care provine din alta
parte a organismului. De exemplu,
un cheag care se tormeaza la nivelul
inimii In urma fibrilatiei atriale.
Blocajul poate fi cauzat ~i de picaturi
de grasime de la nivelul rnaduvei
osoase, patrunse In fluxul sanguin,
In cazul fracturilor. Tnsituatia
unui accident produs cand se fac
scutuncari, cane se admlnlstreaza
o perfuzie sau 0 transfuzie, este
posibil ca In fluxul sanguin sa intre ~i
o bula de aer.

Ce trebuie sa faci?

"Metoda celor cinci semne" reprezinta

cele cinci semne care indica existenta
unui AVC:

"Accident vascular cerebral" este un termen general pentru diverse etectiunt, In care
oxigenul nu mai ajunge tntr-o anumita parte a creierului $i 0 serie lntreaga de celule
cerebrale mor.

Atac cerebral hemoragic:

Hemoragia cerebrala este 0 sanqerare
la nivelul creierului. Apare ca urmare
a spargerii vaselor de sange rigidizate.

Se Intampla frecvent ca simptomele sa

se manifeste la nivelul unei singure parti
a corpului.

Amorteala brusca sau senzatie de

slablciune la nivelul tetel, bratului
sau piciorului, adesea In aceeasi
parte a corpului;
Confuzie, probleme In a vorbi sau In
a Intelege ceea ce se spune, brusc
Instalate;
Tulburari de vedere la unul sau la
ambii ochi, brusc instalate;
Probleme la mers, arneteala, pierderea echilibrului, probleme In ceea
e priveste coordonarea mlscarllor,
aparute brusc;
Dureri severe de cap, In absenta
unei cauze cunoscute, aparute
hrusc.

Mersul
Victima nu I~i poate rnentlne echilibrul?
Exprimarea
Victima vorbeste greu ~i are 0 figura
.cazuta", trlsta?
Fol1a museulara ~i sensibilitate:
Victima prezinta tulburari de sensibilitate,
forta ~i coordonare rnusculara pe 0 parte
a corpului?
Vazul
Victima nu mai vede bine sau chiar deloc?
Durerea
Victima are 0 durere de cap severa?
Tnsituatla Tncare unul dintre simptomele
amintite mai sus se rnanifesta brusc:
Apeleaza la serviciile de urgenta;
Cere-i victimei sa-~i pastreze calmul
~i sa nu depuna efort;
A~aza victima intr-o pozitie In care
sa stea comod (semisezanc):
Noteaza durata aproxlrnatlva a AVe;
Verifica cu regularitate victima,
pentru a constata daca este
constienta ~icaca respira.

157

------------------------------------------------------------------------

..

OM"PLICATII"ACUTE"ALE"oiABETU"LUi"-i
.. -- ------ - ~- - - -- - - - - - - - - - -- ..

DESHIDRATAREIPROBLEME GASTROINTESTINALE
- - - - - - -- - - -- - -- - - - - - -- - ----- - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -- - - --- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - -- - _ ..
in situatia in care victima elimina 0 cantitate mai mare de f1uide decat aceea pe care 0
introdu~e tn organism, intervine deshidratarea. Victima nu pierde doar f1uide, ci $i saruri
$i nutrienti. Aceasta afectiune grava apare Tncaz de diaree severa, v~ma, transpiratii sau
febra. Victima va avea 0 senzatie de slabiciune tot mai accentuata. In special bebelu$ii,
copiii mici, persoanele Tnvarsta $i persoanele care prezinta diverse afectiuni sunt supuse
riscului deshidratarii.

Ce observi?

In

cazul desnldrataril;
Pielea este palida ~i uscata:
Limba ~i gura sunt uscate;
Apare senzatia de slabiciune:
Dureri abdominale.

In

cazul problemelor gastrointestinale:

Senzatie de greata;
voma;
Diaree;
Dureri de stomac;
Febra,

Ce trebuie sa faci?

Asigura-te de faptul ca victima consurna

cu regularitate lichide In cantitati mici. Cu
exceptia cazurilor grave, este suficient ca
victima sa bea apa,
In cazuri grave, ar trebui sa administrezi
o solute oral a de rehidratare (SOR):
Spala-te pe malm cu apa ~i cu sapun
inalnte de a prepara solutia sau
cere-i altcuiva sa taca acest lucru;
llrmeaza instructiuniie de pe
ambalajul solutel de rehidratare;
581

Pune apa curata intr-un vas curat

(urrneaza lnstrucfiunlle):
Toarna In vasul respectiv connnutul
pachetului connnand SOR.
naca nu dispui de saruri de rehidratare,
poti pre para chiar tu 0 solutie orala de
rehidratare, procedano dupa cum urmeaza:
pune un litru de apa potabila intr-un
vas;
adauga 0 jurnatate de lingurita de
praf de copt (bicarbonat de sodiu ~i
sarurf) ~i trei linqurite de zahar.

- - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - _

IJ/flbetul este 0 etectiune provocata de metabolizarea defectuoasa a zaharuritor din

IIIflflnism, fiind atectat $i metabolismul proteinelor i grasimilor. in mod normal,
lIIf/nnismul transtorma zaharurile din alimente tn glucoza (zahilr, care se afla tn sfmge).
III/Icaza este transportata la toate celulele din organism, care a utitizeaza ca sursa
II/ onergie. Insulina, un harmon pe care 11secreta pancreasul, regleaza metabalismul
I Il18rurilor, proteinelor i grasimilor. Insulina reduce nivelul zaMrului din sange.
(t!lIcaganul, un alt hormon pe care 11secreta pancreasul, cteste nivelul zaMrului din
I/ge. in conditii normale, prin interactiunea dintre cei doi hormoni, nivelul zahilrului
a/reulant In sange este mentinut constant.

'" CElzulbalnavilor care sufera de diabet, apare un dezechilibru tntre ectiune insulinei $i
1:1 118glucagonului; tie se secreta prea putina insulina, fie actioneaza in mod tneticiem.
I) lea 0 persoana are un nivel redus de zahilr in sange, aceasta suteti: de hipoglicemie.
I) I 0 persoana are un nivel ridicat de zahilr in sange, aceasta sutera de hiperglicemie.

I Hie important ca cel care acorda primul ajutor sa fie informat in ceea ce ptiveste
Illpaglicemia. Oaca te confrunti cu a situatie in care se m8nifesta hipoglicemia, trebuie
nctionezi repede. Hiperglicemia evolueaza mai lent.
I

Exista ~i SOR gata preparata. Cornpnzitia

acesteia difera de aceea a bauturilor
pentru sportivi.
In situatia in care simptomele caracteristice
problemelor gastrointestinale se rnanitesta
brusc, sunt severe sau suntinsofite de deshidratare (sau caca este vorba numai de
deshidratare), este posibil sa fie necesar
tratament de urqenta, Chiar ~i problemele
gastrointestinale mai putin severe neceslta
un tratament adecvat.

159

--------

Ce observi?

o
e
e
o

Hipoglicemia se manltesta brusc ~i in

sltuatla in care este netratata, poate pune
in pericol viata persoanei ln cauza, Victima
necesita tratament urgent.

Ce trebuie sa faci?

ln cazul

M~

Simptomele caracteristice hipoglicemiei

apar in mod frecventTn urmatoarea ordine:
Senzatie de foame, durere de cap;
Stare de anxietate, tremor;
Comportament anormal (asernanator
starii de bene);
Pierderea ctnostintei; (posibile)
convulsii.

__

unei urqente legate de 0

criza de hipoglicemie dlabetlca, sau
daca nu se stle cauza acestei crize
(hipo- ori hiperglicemie), victima
este sfatuita sa consume rnancarurl
~i bauturl bogate Tnglucide.
lncearca sa afli daca victima sutera
de diabet.
lntreaba bolnavul de diabet caca
poate sa-~i masoare nivelul de zahar
din sanqe. Daca este necesar, ajuta
victima sa toloseasca glucometrul.
ln cazul ln care apare 0 urgenta
care este legata de diabet, victimei
trebuie sa i se administreze 20 de
grame de glucoza, preferabil sub
forma de tableta. naca nu ai la

In

indemana 0 astfel de tableta, atunci

exista metode mai putin eficiente
~n ordinea eflclentef): qlucoza sub
forma de gel, sue de portocale,
zahar tos (20 g). Apoi, otera-l
victimei 0 gustare usoara (0 bucata
de palne, mar, iaurt).
Cere-i victimei sa-~i rnasoare din
nou nivelul de zahar din sanqe.
In situatia In care victima este la un
pas de a-si pierde cunostinta, nu-i
mai oferi de rnancare ~i de baut,
deoarece i s-ar putea obtura caile
respiratorii.
Apeleaza serviciile de urgenta in
snuana in care victima are 0 stare de
confuzie, i~i pierde cunostinta sau
nu raspunde rapid la tratament.
A~aza victima, daca este constlenta
~i respira normal, in pozitie de
slquranta.

cazul unei crize

lasa victima sa-~i
caca coreste acest
ca T~i adrnlrustreaza
administra niciodata
proprie lnitlativa,

de hiperglicemie,
ia medicamentele
lucru ~i asiqura-te
doza corecta. Nu
medicamentele din

--------------'"

(Will se manifesta printr-o sceaere brusca a tensiunii arteriale. Corpul tnceerc sa

" (fllca efectele acestui fenomen. Inima bate mai repede pentru a face sa circule
lIoele $i respiratia este accelerata. Sangele este directionat catre organele ce asigura
lI/lrRvietuirea: inima, pJamanii $i creierul. $ocul este 0 teectie care poate pune in pericol
vI '(I victimei $i care are cauze diverse.

M ,I/os se discuta despre socu; aparut in urma unei hemoragii.

Ce observi?

o hemoragie

rnasiva (interna sau

( xterna):
Sornnolenta, stare de confuzie,
t re de disconfort; starea de le~in
I1Utrece nici dupa ce victima este
Il1tlnsa;
l'aloarea tegumentelor;
I ranspirate ~i frisoane; rnainile ~i
plcloarele pot fi reci;
, onzatie de greata ~i stare de rau
Joneral;
Ilospiratie scurta ~i sacadata:
II rderea cunostintel.

Ce trebuie sa faci?

Apeleaza imediat la serviciile de

urqenta:
Ai grija ca victima sa fie Intinsa;
Opreste, daca este posibil,
hemoragia;
la masuri, asttel incat temperatura
corpului victimei sa se mennna la un
nivel constant; victima trebuie sa fie
tin uta la caldura;
Verifica daca victima este constlenta
~i daca resplra regulat; actioneaza Tn
consecinta.

161

601

-~~
. ~-~~

=-

--------.-

-- - .-._- -- - --- -- - ---- ---.-- -

-- -- - --..

LE~IN
-------------------------------------------_.,,'

Le$inul reprezinta 0 pierdere brusca $i de scurta durata a cuno$tintei, datorita lipsei

temporare a oxigenului la nivelul creierului, cauzata de afluxul redus de sange. Le$inul
poate fi 0 teectie la durere, la epuizare sau la emotii (de exemplu teama sau cand
vedem sange). EI se manifesta $i In cazul persoanelor care au stat nemiscete vreme
Indelungata (de obicei, tntr-un mediu cu temperatura crescuti).

Prinde victima de umeri.

pierdere brusca a cuno$tintei poate provoca cBderi ori raniri ale persoanei In cauza.
Daca victima nu l$i recapata cuno$tinta 0 perioada mai Tndelungata de timp, pot sa
apara probleme legate de respiratie.
preajma sa se departeze de victima,
Descheie hainele victimei, asttel hcat
aceasta sa poata respira mai user;
Pune comprese reci, folosind eventual
un prosop de fata umed pe fruntea
victimei;
In momentulin care victima i~i revine,
ajut-o sa se aseze in sezut ~i apoi
sa se ridice in picioare, dar aceasta
numai in momentulin care nu mai are
senzatia de slabiciune;
Ce observi?
Daca victima are din nou senzatia de
slabiciune, ajut-o sa se intinda, pentru
Victima vede puncte negre;
a ramane in pozitia respective pana i~i
Senzatie de slablciune ~i uneori
revine complet;
senzatie de greata;
Apeleaza serviciile de urgenta:
Transpiratie si pie Ie rece;
o daca le~inul nu are 0 eauza clara
Pierderea cunosnntei, faptul ca victima
(de exemplu, victima nu a avut
se praouseste.
ernoni, dureri mari, nu a stat
nemiscata intr -un loc pentru 0
Ce trebuie faci?
penoada mai indelungata de timp,
Ai grija ca victima sa se intinda pe jos.
nu s-a aflat intr -un mediu in care
Sprijin-o daca observi ca este pe cate
e cald);
sa lesine:
o daca stare a de lesln reapare;
Verifica daca victima este constenta
o daca suspectezi existenta unor
sau nu, verifica oaca sunt libere caile
probleme cardiace (victima le~ina
respiratorii ~i monltorlzeaza respirana
in timp ce sta culcata, dupa ce a
victimei. Daca aceasta respira normal,
depus etort, lntr -0 sifuatie riscanta);
asaz-o in pozitia de siguranta;
o caca vicnma ramane in stare de
Proceoeaza in asa felincat locul sa fie
inconstienta mai mult de 2 minute.
aerisit. Cere-Ie persoanelor aflate in

e Trage

term victima spre tine, in timp

ce te la~i incet in jos.

o
&)

Prinde cu ambele maini unul dintre

bratele victimei, utilizand tehnica
de susnnere a vlcttrnet in vederea
evacuarf acesteia.

sa

o Intinde

victima pe jos.

621
163

-----------------------------------------------------

..

CONVULSII
------ -- .------------ - -- - - ---- - ------ ----- --- - ----- - .-- ---- --'

Convulsiile se produc frecvent, fara a exista 0 cauza vizibila. Grice disfunctie /a nive/u/
creierului, fie ca aceasta este temporara sau permanenta, poate atrage dupa sine 0 criza.

CONVULSII FEBRILE

Ge observi?

contractu bruste, incontrolabile ale

muscnllor:
Micarile convulsive pot dura uneori
cateva minute;
Febra,

-::.Ge trebuie sa faci?

Indeparteaza obiectele care ar putea
rani victima sau transports victima
lntr -un loc sigur;
In timpul fazei convulsive pune un
prosop impaturit sau 0 bucata de
material textil irnpaturlt sub capul
victimei. Astlel vei evita producerea
de leziuni la nivelul capului;
Asigura-te cat mai rapid posibil ca
sunt libere cane respiratorii;
Unei victime care are 0 criza nu
trebuie sa i se dea nimic de baut;
Unui bebelus care are convulsii
din cauza febrei i se poate reduce
temperatura daca este dezbracat ~i
sters usor cu 0 carpa uda (calduta).
Nu efectua aceste manevre daca
victima devine agitata;
in situatia in care victima ramane
in stare de inconsfienta dupa ce a
trecut faza convulsive, monltorizeaza
resplrafla acesteia i verifica oaca
nu sunt blocate caile respiratorii.
Oaca victima resplra, dar este
lnconstienta, aceasta ar trebui
sezata in pozitia de siquranta:
Ramai alaturi de victima pana in
rnomentul in care ii recapata
cunosmta Proceoeaza in asa
r I incat victima sa se sirnta

confortabil (de exemplu, las-o sa se

improspateze punn, sa-i schirnbe
hainele). tasa victima sa i~i revina
in tiniste:
Apeleaza la serviciile de urqenta
daca nu exista nimeni prin preaima
care sa ~tie care este cauza
convulsiilor.
Convulsiile febrile sunt cauzate de 0 hiperstimulare a creierului, care deterrnina
contractu musculare necontrolate.
Mai ales in cazul bebelusilor i copiilor
care au tebra, convulsiile se pot manifesta
odata cu cresterea temperaturii. Uneori
convulsiile febrile reprezinta primul semn
ca un copil este bolnav.
Nu toti copiii sutera de convulsii febrile.
Predispozitia poate sa fie ereditara. Se
intampla frecvent ca un copil sa aiba convulsii febrile 0 sinqura data In vlata. Daca
un copil a suferit de convulsii febrile, nu
insearnna neaparat ca In cazul lui exista
un rise ridicat sa taca epilepsie.

165
641

-------------------------------------------------------------

..

EPILEPSIE
-----------------------------------------------------------_.'

"Epilepsie" este denumirea generica pentru 0 serie lntreaga de afectiuni legate de 0

hiperstimulare a creierului care duce la afectarea constiemei, la perturbarea mi$carilor
$i a capacitafii de observatie.

Ce observi?

Victima respira neregulat sau nu

respira deloe;
Vietima saliveaza ln exees;
"Oa ochii peste cap";
Corpul este rigid;
contractu musculare ritmice, bruste,
necontrolate;

661

Stare de confuzie ~i de oboseala

dupa producerea contractlilor;
Mod necorespunzator de reactie:
lncontinenta urinara sau anala;
Victima traieste senzatii ciudate,
de exemplu, haluclnatii.

Ce trebuie sa faci?
Linisteste victima, spunandu-i ca 0
vei ajuta;
lndeparteaza obiectele care ar putea
rani victima;
Nu restrictona rniscarile victimei
~i nu incerca sa 0 impiedici sa se
rniste:
Nu pune nimic intre dintii victimei ~i
nu n introduce nimic in gura;
Protejeaza capul victimei in timpul
fazei de see, punandu-i sub cap un
prosop impaturit sau 0 bucata de
material textil lrnpaturit;
in sltuana in care criza a fost
provocata de 0 crestere brusca a
temperaturii corpului, descheie
hainele victimei ~i asigura-i un flux
de aer proaspat;
Oupa ce a trecut criza, asiqura-te
de faptul ca sunt libere caile
respiratorii, veritlca respiratla
victimei ~i vezi daca exista semne
care sa tradeze prezenta unei
leziuni;
Oaca victima este inconsfienta, dar
respira normal, asaz-o Tnpozina de
lquranta;

Ramai alatur! de vlctlrna pfma in

momentul ln care T~i recapata
cunosnnta. Procedeaza in asa
tet lncat victima sa se sirnta
confortabil (de exemplu, las-o sa se
irnprospateze putin, sa-s: schimbe
hainele). tasa victima sa-s: revina

incet;
Apeleaza serviciile de urqenta daca:
o victima nu a mai avut pana acum
o criza de epilepsie;
o victima are diabet sau este ran ita;
o criza dureaza mai mult de cinci
minute sau se repeta:
o victima nu i~i recapata
cunostinta;
o victima se afla intr-o stare care n
pune viata in primejdie;

Du victima la spital in situatia

in care crizele de epilepsie se
rnanttesta mai frecvent sau au
forme diferite fata de cele pe care
victima le-a avut pana la momentul
respectiv.

167

LEZIUNI LA NIVELUL CAPULUI

/eziune /a nive/u/ capu/ui poate sa rezu/te din contactu/ direct a/ capu/ui cu un obiect,
respectiv In urma unei eccetetiut sau dece/erari a corpu/ui, In urma unui accident care
se produce In trafic sau a unei csden pe seen.
Esteposibi/ sa existe /eziuni cutanate (rani /a cap), /eziuni ale oase/or craniu/ui (fracturi
ale craniu/ui) sau /a nive/u/ creieru/ui. 0 /eziune grava /a nive/u/ capu/ui determina, de
obicei, 0 combinatie a acestor trei forme anterior amintite.
Din cauza ca pie/ea capu/ui este subtire $i puternic vascu/arizata, ranile de /a nive/u/
capu/ui sangereaza mutt. Daca victima s-a lovit /a cap, este posibi/ ca oase/e craniene
sa fie fracturate. Acest /ucru se Intamp/a, de obicei, doar In cazuri/e in care s-a aplicat
o forta considerabila /a nive/u/ capu/ui. Fractura /a nive/u/ craniu/ui poate fi lnsotita de
/eziuni interne. De asemenea, in cazu/ unei lovitut! puternice /a cap, trebuie sa iei in
consider are $i posibila existenta a unor /eziuni /a nive/u/ cotoenei vertebra/e.
Mai mu/t decat atat, /eziuni grave /a nive/u/ capu/ui pot crea perico/u/ existemei unor
/eziuni cerebra/e. Acestea pot Intrerupe temporar sau permanent tunctionstee creieru/ui.
comote reprezinta 0 perturbare temporara a functionarii creieru/ui, fara a ti vorba despre
o vatamare care sa persiste pe 0 perioada lnde/ungata de timp. Oricum, persOana care
acorda primu/ ajutor nu poate spune cu certitudine daca s-au produs sau nu /eziuni
cerebra/e. Poate doar suspecta existenta unor astfe/ de /eziuni. Simptome/e manifestate
depind $i de /ocu/ $i dimensiunea ace/ei parti a creieru/ui care este afectata. 0 intrerupere
inde/ungata a functionarii creieru/ui pune in perico/ vieie victimei. in tunctie de zona
afectata, victima poate paraliza sau poate chiar deceda.

681

Ce observi?
Vlctima are dureri de cap i este
oonfuza. Daca exista 0 rana la cap,
iceasta poate sanqera abundent.
IIneori se Intampla ca 0 bucata de
IIlalc (de pe scalp) sa se 1i desprins
Ie poate vedea craniul;
'omne care pot indica existents unei
fr cturi craniene:
() din nas, gura sau ureche curge
sange sau un lichid transparent;
II victima este vanata In zona
ochilor;
( mne care pot indica existents unei
I zluni cerebra Ie:
II tulburari severe ale cunostintei,
cum ar fi somnolenta, stare de
neliniste, arneteli, pierderi de
memorie, pierderea cunostintei;
o victima nu suporta lumina i/sau
zgomotul;
II curge sange din ureche i/sau
din nas;
o vlctima se zdrunclna, are crampe
musculare; pozltla rnaintlor i
picioarelor este una ciudata;

a victima respira Incet;

a stan de varna dupa producerea
unui accident;
Exista numeroase semne care
indica leziuni la nivelul coloanei
vertebra Ie: a se vedea .Leziun; /a
nive/u/ cotoenet vertebra/e", p. 72.

169

"

Ce trebuie

sa faci?

Pune-ti manu~i daca observi ca

victima pierde sanqe sau alte fluide;
Trateaza 0 rana usoara la cap ca pe
orice alta rana. (A se vedea .Leziunl
cutanate", p. 85);
Nu curata cu apa sau dezinfectant
o rana grava la cap (cum ar fi, de
exemplu, 0 rana provocata in urma
unei lovituri la cap sau 0 rana care
penetreaza pielea, deoarece este
posibil sa existe 0 fractura deschisa
in apropierea ranii, Grice bucata de
piele care s-a desprins trebuie lasata
intr-o pozitie comooa, putandu-se
aplica un pansament usor, comprese
~i apoi un bandaj;
Daca lovitura a fost puternica
(de exemplu, daca a avut loc un
accident de circulate sau daca
victima a cazut):
o cauta sa identifici semne caracteristice unei fracturi craniene
sau unei leziuni cerebrale; daca
ai indoieli in ceea ce priveste
gravitatea sltuatiel, este bine sa
presupui ce e mai rau;
o calmeaza victima ~i convinge-o
sa stea nerniscata;
o imobitizeaza capul ~i ceafa victimei; fa acest lucru numai daca
victima coopereaza (nu ~i daca
este aqitata sau nelini~tita);
Vezi tehnica: "Imobilizarea capului victimei intre picioare ", p. 74.

A se vedea $i tehnica: "Imobilizarea capului victimei cu ambele

maini", p. 74.
Verifica daca victima este consnenta
~idaca respira. Acnoneaza in functie
de sltuana de la tata locului.
A se vedea "Compresia toracica
i respiratia gura la gura ". p. 32.
Continua sa monitorizezi victima
pana in momentul in care aceasta
beneflciaza de ajutor specializat.
Verifica daca starea victimei se
aqraveaza:
Trimite victima la medic daca:
o are 0 rana la cap, dar in rest se
simte bine;
o ~i-a pierdut cunostlnta pentru 0
perioada scurta de timp;
o nu se simte bine dupa producerea
unui accident sau stare a acesteia
se aqraveaza (de exernplu, caca
durerile de cap sunt din ce in
ce mai greu de suportat, caca
senzatla de sornnolenta ~i de
greata se ampliltca):
Suna la 112 daca:
o victima este lnconstienta;
o a fost lovita puternic la cap;
o suspectezi existenta unei fracturi craniene sau a unei leziuni
cerebrale.

171

.w

LEZIUNI LA NIVELUL COLOANEI VERTEBRALE

----------------------------------------------------------------------------------------"

Leziunile coloanei vertebrale se produc la nivelul uneia sau a mai multor vertebre, fie la
nivelul ceiei, fie la nivelul spatelui. in urma leziunilor coloanei vertebrale poate fi afectat~
miiduva spinarii. in situatia In care miiduva spinarii este afectata In zona cetei, este
posibil ca 0 mare parte a corpului sa fie paralizata sau poate surveni decesul victimei.
o leziune la nivelul spatelui poate duce la paralizie.
Leziunile coloanei vertebrale apar In cazul accidentelor cu impact puternic asupra
corpului, de exemplu accident rutier sau ciiderea de la lnaltime.

Oce

observi?

Este greu ca 0 persoana care acorda

primul ajutor sa-i dea seam a daca s-a
produs 0 leziune a coloanei vertebrale.
Nu poti dedit sa banuiesf existents unei
astfel de situatil.
Poti banui existenta unei leziuni
la nivelul coloanei vertebrale In
urrnatoarele situatii:
o daca s-a prod us un accident de
rnaslna;
o daca s-a produs un accident de
scufundare In apa (daca victima
a suportat 0 lovitura la cap sau la
ceats):
o daca victima a cazut de la 0
Inaltime mai mare de un rnetru,
respectiv de la 0 Inaltime care
oepaseste cinci trepte;
o daca victima nu Ii simte membrele sau are furnicaturi la nivelul
membrelor;
o victima nu Ii simte foarte bine
partea de sus a corpului sau
nu Ii poate folosi bine muschii
In partea de sus a corpului,
respectiv la nivelul membrelor
superioare;
721

o victima prezinta rani care Ii

provoaca dureri, mai ales la
nivelul capului i al cefei;
o victima nu este consnenta In
totalitate sau s-a intoxicat;
o daca este vorba despre copii sub
trei ani care au suferittraume la
nivelul capului sau al cefei;
o daca este vorba despre 0 victima
de peste 65 de ani care a cazut.
Dureri la nivelul cefei sau al spatelui;
Leziuni posibil severe la nivelul
capului;
Victima nu este consnenta In
totalitate, prezinta sornnolenta,
arnetell, anxietate, pierderi de
memorie, Ii pierde cunostinta;
Daca ai Indoieli In ceea ce priveste
gravitatea situatlei, este bine sa
presupui ce e mai rau;
Verifica starea cailor respiratorii
i respiratia victimei care a suferit
leziuni la cap; verifica daca semnele
vitale sunt In regula; nu uita ca
pozltia victimei nu trebuie modificata
(coloana nu trebuie rniscata).

CD Ce trebuie sa faci?
Suna la 112;
Calrneaza victima i convinge-o sa
stea nerniscata;
lmoblllzeaza capul i ceafa victimei
fa acest lucru numai daca victima
coopereaza (nu i daca este agitata
sau nelinistita), A se vedea tehnica:
)mobilizarea capului victimei intre
picioere", p. 74, respectiv tehnica:
)mobilizarea capului victimei cu
ambele maini", p. 74.
Daca biinuieti ca victima a suferit
leziuni la nivelul coloanei vertebrale,
dar aceasta nu mai resplra normal
sau este mconsnenta, prioritatea
este sa-i eliberezi cane respiratorii.
A se vedea Resuscitarea", p. 26.
11

173

LEZIUNI LA NIVELUL OCHILOR

---~-----------------------------------------

TEHNICA: IMOBILIZAREA CAPULUI

VICTIMEI CU AMBELE MAINI

o lnqenuncheaza

Leziunile la nivelul ochilor sunt deosebit de serioase, deoarece este afectat organul
vederii. Astfel de leziuni pot fi cauzate de izbituri, lovituri sau un alt impact serios la
nlvelul capului. In aceste situatii pot sa existe $i alte rani la nivelul capului (de exemplu,
comotie, fractura cervicala, fractura faciala).

ln spatele capului

victimei. Prinde-i capul cu ambele

rnaini, sprliinindu-ti antebratele
pe picioare. Efectueaza aceasta
rnanevra tara a rnisca deloc capul
victimei.

8 A~aza capul victimei intr-o pozitie

fixa pana la sosirea echipajelor
serviciilor de urqenta.

Orbitele $i reflexul de a Inchide ochii ne protejeaza impottive accidentelor. Cu toate

cestea, ochiul poate fi afectat, de exemplu, din cauza unui corp strain, a unei lovituri,
n unor substante chimice sau chiar din cauza excesului de lumina (poate sa apara,
de exemplu, orbirea temporara din cauza zapezii). Oaca nu este tratata la timp, orice
leziune la nivelul ochilor poate sa duca la orbire.

~ Ce observi?

TEHNICA: IMOBILIZAREA CAPULUI

VICTIMEI iNTRE PICIOARE

o Ingenuncheaza

8 Pozitioneaza-ti genunchii cat

mai aproape de umerii victimei.
Procedeaza Tn asa tel incat sa nu Ti
mi~ti capul.

741

Victima are pleoapele umflate ~i

acuza dureri. Se intampla frecvent
ca aceasta sa nu poata deschide
ochii;
Victima acuza dureri ale ochiului;
ochiul lacnrneaza;
Este posibil ca din ochiul victimei
sa curga sanqe sau un lichid
transparent.
Vlctima poate sa aiM probleme ln ceea
priveste acuitatea vizuala.

ln spatele capului

victimei.

'1

..'

Ce trebuie

sa faci?

Convinge victima sa stea lini~tita pe

spate ~i sa-~i tina capul nerniscat;
Cere-i victimei sa-~i rniste ochii cat
mai putln cu putinta. Ochii se rnlsca
Simultan. Din acest motiv este cel

mal bine ca victima sa tina ochii

inchi~i. naca victima intra ln panica,
poti sa-t la~i descoperit ochiul care
nu este afectat;
Da-l victimei 0 carpa curata ~i
uscata cu care sa-s: acopere ochiul.
Victima nu trebuie sa apese pe
ochiul pe care II acopera. Daca se
exercita presiune asupra ochiului,
se pierde fluidul intraocular ~i apare
orbirea;
Trateaza rana din zona ochiului ca
pe orice alta rana, dar ai grija sa nu
afectezi ochiul in timp ce 0 tratezi.
Fii foarte atent(a) cu produsele
(de exemplu, sapun) ~i obiectele
(de exemplu, foarfece) pe care Ie
tolosesn in imediata apropiere a
ochilor;
Apeleaza la un medic sau la un
optician.

175

._-------------------------------------------------------------------------

..

lEZIUNI TORACICE ~I ABDOMINAlE

._-------------------------------------------------------------------------'"

lEZIUNEA TORACICA
in situatia tn care se produce 0 leziune toracica majora, este posibil sa fie afectate organe
vitale, cum ar fi inima, vasele de sange import ante $i plamanii. Se poate, de asemenea,
ca organe situate Tnpartea superioara a abdomenului, cum ar fi ficatul sau splina, sa
fie afectate. Orice leziune la nivelul organelor vitale pune in pericol viata victimei.

Ce observi?

lese aer din rana In momentulln

care victima respira;
Se tormeaza bule In perimetrul ranii;
Victima respira slab, repede ~i
neregulat;
Buzele, urechile, nasul, degetele
sau tata sunt vinete;
Cand taseste, victima elimina
spurna cu sanqe.

Acopera rana cu 0 compress ~i cu

o bucata de plastic, de exemplu, cu
mbalajul bandajului, cu 0 punga din
plastic, cu 0 folie adeziva din plastic
u cu un dosar din plastic.

Ce trebuie sa faci?

Tnprimul rand, ia toate rnasurile de

siquranta (verifica daca exista arme
etc.);
Suna la serviciile de urqenta;
Pune-ti rnanusi;
A~aza victima intr-o pozitie
semisezanca;
Apasa pe rana victlrnei cu mana,
daca nu ai bandaj;
Aplica un bandaj (de preferat un
bandaj ocluziv llplt pe tegument la 3
laturi ~i numai pentru rani deschise);
Sustine victirna, asttel incat aceasta
sa adopte 0 pozltle In care Ii este cel
mai usor sa respire;
Daca victima nu este intru totul
constienta, asaz-o In pozitia de
siguranta, pe partea pe care
se afla rana.

lxeaza bandajul pe trei parti, asttel

'neat totul sa fie acoperit perfect, dar
I sa partea de jos desfacuta.
momentwHtlcare victima trage aer In

I t, bandajul va f tras pe rana ~i astlel

membranele pulmonare nu va mai

n a aer sau va ajunge foarte putln, Tn

mantulln care victima explra, este
Ibll sa mai iasa aer prin partea de ios
ndajului.

177