CAPITOLUL I - Noiuni despre masajul terapeutic

I.1 Definiie

Masajul reprezinta gruparea sistematica si stiintifica de manipulari si

manevre executate manual asupra tesuturilor corpului uman, intr-o anumita
succesiune si intensitate.

I.2 Scurt istoric

Masajul a fost printre primele mijloace folosite pentru alinarea suferinelor.
De foarte multe ori procedeele de masaj erau folosite de vraci i erau nsoite
de cuvinte i gesturi rituale, de descntece sau formule nenelese, iar la
foarte multe popoare masajul era practicat doar de ctre reprezentan ai
cultelor religioase. Recordul referirilor la masaj, n opere scrise, este deinut
de ctre chinezi, care l foloseau nc cu 3000 ani .Hr. n Kung-fu (2700
.H.) se gsesc primele detalii tehnice i indicaii. n China existau medici
maseuri, pe lng medici herboriti (tratamente cu plante) i medici

acupunctori.
Ayur Veda (sec. XVIII . Hr.), la indieni, conine printre altele sfaturi de
igien a vieii i pentru aplicarea masajului, care are un caracter igienic i

ritual.
Avicena, medic i nvat de origine arab, descrie masajul i asocierile
acestuia cu hidroterapia i dietetica, n prima parte a lucrrii sale Cartea
legilor medicinii. Mai aproape de noi, grecii folosesc foarte mult masajul.
1

Printele gimnasticii medicale i masajului - Herodicus din Lentini - spunea

c acestea contribuie la ntrirea corpului i vindecarea bolilor. El a predat
nvturile sale lui Hippocrate, care spunea despre masaj: Executat cu
putere, masajul tonific esuturile, executat cu moderaie, le nmoaie,
subliniind importana sa astfel: medicul trebuie s aib experien n multe
lucruri, dar cel mai bine trebuie s stpneasc tehnica fricionrii (Ionescu,
A., 1992). Cultura greac s-a rspndit i n Imperiul Roman, dup cucerirea
Greciei i masajul a nceput s fie foarte mult folosit i de romani, iniial
doar n terme (bi) la care aveau acces numai pturile sociale superioare,
apoi pentru pregtirea rzboinicilor, apoi treptat a nceput s se profileze

ideea folosirii masajului n scop profilactic i terapeutic.

Celsus indica masajul pentru tratarea afeciunilor reumatismale i pentru
combaterea sechelelor dup rnile cptate n rzboi.
Galenus descrie ca principale procedee de masaj friciunile, netezirile,
presiunile, stoarcerile, flagelrile, mprindu-le n puternice, moderate sau

uoare, lungi, medii i scurte.

Oribasius recomnd sportivilor s se maseze n timpul antrenamentelor i
competiiilor.
n epoca Renaterii se impune numele lui Hyeronimus Mercurialis, care n
1569 public lucrarea De arte gymnastica, n care arat cum s se practice

masajul n legtur cu exerciiile fizice i cu bile.

n sec. XVIII - XX masajul ncepe s se dezvolte, din ce n ce mai muli
autori fiind preocupai de prezentarea efectelor sale benefice, mai ales n
Europa, astfel: Ling n Suedia, Mezger n Austria, Estrader, LucasChampionniere n Frana, Zander n Germania.

I.3 Contraindicaii
2

Toate bolile acute infecioase (infecto-contagioase). Bolile infecto-

contagioase sunt: hepatita, bolile copilriei, scarlatina.

Infecii i inflamaiile pielii i boli dermatologice (furunculoze,

piodermite, eczeme, psoriasiz, micoze).

Boli parazitare (scabie)
Boli ale vaselor i articulaiilor
Osteite, periostic, osteomielit
Artrite infecioase acute
Tuberculoz pulmonar i osteoarticular
Boli vasculare, fragilitatea vascular
Flebite, tromboflebite (inflamaia membrelor)
Boli hemoragipare, hemoragi recente
Toate tipurile de cancer
Varice foarte pronunate
Accidente vasculare cerebrale recente
Cardiopatie ischemica
Reumatism articular acut
Poliartrita reumatoida
Boli civice grave (psihoze sau psihopatii)
Glomerulonefrite acute si cornice
Sarcina peste 3 luni
Pneumotorax
Tromboze venoase
Afectiuni pleurale

CAPITOLUL II Noiuni despre patologie

II.1.1 Generaliti
Coloana vertebrala este elementul esential de mentinere. Ea dispune de un
mare grad de mobilitate ce intereseaza articulatiile intervertebrale, avand
amplitudine variabila de la regiune la regiune.
3

Curburile coloanei vertebrale au aparut ca o adaptare la ortostatism. Curbura

toracala o gasim la nou-nascut, curbura cervicala apare cnd copilul ia pozitia
seznd, iar cea lombara odata cu mersul. Acum apar solicitarile muschilor flexori si
extensori ai rahisului pentru sustinerea rahisului.
Atitudinea corecta a corpului este semn al echilibrului fizic si psihic,
rezultanta a dezvoltarii normale si armonioase a corpului.
II.1.2 Definiie
SCOLIOZA reprezinta deviatia laterala, incomplet reductibila a rahisului,
cu evolutie progresiva si cu consecinte asupra morfologiei si functionalitatii
acestuia.

II.1.3 Clasificare

Scoliozele sunt impartite in doua grupe principale: scolioze functionale

(nestructurale) si scolioze structurale.
1. Scoliozele funcionale:

A) Atitudinea scoliotica
B) scolioza profesionala si din tulburari de auz si vedere
C) scolioza statica:
--prin asimetrie de bazin (redoare a soldului)
4

--prin ascensionarea congenitala a omoplatului

--prin inegalitatea membrelor inferioare
D) scolioza antalgica (sindromul vertebral din discopatia vertebrala)

2. Scoliozele structurale:

A) Scolioza congenitala:
1) Cu malformatii vertebrale asimetrice: hemivertebre, blocuri vertebrale,
sacralizare, condrodistrofii (nanism)
2) Fara malformatii vertebrale: scolioza idiopatica a nou-nascutului

B) Scolioza aparuta in cursul cresterii:

1) Afectiuni genetice: sindromul Marfan, boala Ehlers-Danlos, boala
Recklinghausen, boala Lobstein, boala Marquio
2) Afectiuni musculare (miopatii): distrofii musculare, sindroame miotonice,
miopatii congenitale, miopatii metabolice
3) Afectiuni neurologice: boala Friedreich, poliomielita, paralizia cerebrala
infantila
4) Rahitismul

C) Scoliozele secundare unor afectiuni dobandite:

5

1) Osoase: traumatisme(fracturi-luxatii), costectomii, toracoplastie,

laminectomie
2) Neurologice: neurofibromatoza, siringomielita, tumori vertebro-medulare,
poliomielita, scolioze tetanice
3) Empiem toracic cu retractie fibroasa

D) Scoliozele idiopatice(esentiale): cele mai frecvente(75%):

1) Scolioza infantila(0-3 ani)
2) Scolioza juvenila(3-14 ani)
3) Scolioza adolescentilor (cea mai frecventa dupa pubertate)
4) Scolioza idiopatica a adultului (posibil debut in adolescenta)

Coloan normal

Coloan scoliotic

Coloan normal Coloan scoliotic

II.2 Etiopatogenie

Scoliozele nestructurale (funcionale)

Ele pot fi provocate de inegalitati ale membrelor inferioare, de anchiloze
ale soldului in pozitii vicioase, de contracturi musculare paravertebrale antalgice ca
in hernia de disc etc.Aceste atitudini scoliotice nu sunt evolutive si dispar odata cu
disparitia sau corectarea cauzei care le-a produs.
Scoliozele

nestructurale,

functionale

sau

atitudinile

scoliotice

se

caracterizeaza prin faptul ca deviatia laterala a coloanei este complet reductibila

clinic si radiologic in pozitia culcat. Acest tip de scolioze nu se insotesc de
7

modificari de structura vertebrala sau gibozitate si se reduc spontan sau prin

interventie minima. Atitudinea scoliotica nu se insoteste de o rotatie a vertebrelor,
dar se combina frecvent cu atitudinea cifolordotica. Aceasta situatie se intalneste in
cazul unei cresteri rapide, insuficienta musculoligamentara, igiena vertebrala
deficitara sau, uneori, inegalitate de membre inferioare cu dezechilibru al bazinului
(dezechilibru mecanic redresat prin aplicarea unui talonet).

Scoliozele structurale
Cauzele care duc la aparitia scoliozelor structurale pot fi neurologice,
musculare, genetice, congenitale, metabolice, dar marea majoritate a scoliozelor au
cauza necunoscuta (ex. scoliozele idiopatice: aproximativ 75%).
Scoliozele structurale constau intr-o inflexiune laterala a rahisului cu raza
mare de curbura ce antreneaza un aspect discret asimetric al ansamblului spatelui:
un umar mai ascensionat, omoplatul mai proeminent, asimetria discreta a
triunghiului taliei, un sold usor ascensionat si chiar un usor dezechilibru lateral al
trunchiului. In scoliozele structurale coloana vertebrala prezinta modificari ce se
accentueaza in perioada de crestere sau de-a lungul evolutiei bolii de baza care duc
la deformari ale corpilor vertebrali, sunt insotite de gibozitate laterala prin rotatia
vertebrelor in jurul axului lor vertical si sunt rigide. Gibozitatea este situata de
partea convexitatii curburii

II.3 Criterii de diagnostic

1) Examenul clinic:
8

Tabloul clinic
Debutul este greu de precizat. Este posibil ca acesta sa aiba loc chiar in
perioada copilariei sub forma unei scolioze infantile cu o cuneiformizare vertebrala
care evolueaza in perioada de crestere devenind evident clinic. De multe ori
instalarea scoliozei coincide cu cresterea rapida in inaltime in perioada pubertara.
Rareori, instalarea deviatiei rahisului este precedata de dureri vagi insotite sau nu
de mialgii sau radiculite care cedeaza la repaus, precum si de contractura muschilor
spatelui de partea convexitatii, fibrilatii musculare si dureri la presiunea insertiilor
acestora.
Clinic se descriu trei grade de scolioza:
a. Scolioza de gradul I este mobila si reductibila (nefixata) si poate fi
confundata cu atitudinile scoliotice functionale. Curbura poate fi dorsala, insotita
sau nu de curburi compensatorii, ori lombara, cand creasta iliaca si spina iliaca
proemina de partea concavitatii. Pot sa apara curburi laterale compensatorii,
lombosacrata sau dorsala inferioara. Curburile compuse (compensatorii) realizeaza
scolioza in ,,S" inversat. Scolioza se reduce prin flexia trunchiului la 90*.
b. Scolioza de gradul II (scolioza fixata) poate sa fie inca reductibila.
Contractura paravertebrala perceputa pe partea concava a deviatiei este insotita de
dezechilibrul si prabusirea (colapsul) rahisului si de rotatia vertebrelor cu
modificarile toracelui caracteristice. Anteflexia rahisului pune si mai bine in
evidenta tulburarea de statica. Toracele devine asimetric (plat de partea convexitatii
si proeminent de partea opusa), iar copilul scade in inaltime. Coastele de partea
concavitatii se ating, in timp ce de partea convexitatii se indeparteaza intre ele.
c. Scolioza de gradul III este ireductibila (retractia musculoligametara
asociaza modificari osoase avansate), are consecinte estetice si functionale majore
9

si afecteaza organele toracale si abdominale. In afara de deformarea toracelui,

starea generala se altereaza progresiv ca urmare a disfunctiilor organice si a
durerilor. In stadiile foarte avansate cu infundarea toracelui si expansiunea
coastelor spre oasele coxale (torace mic) apar tulburari grave ale organelor interne.
Examenul clinic include investigatii statice si dinamice ale coloanei
vertebrale. La inspectie (copilul in ortostatism) se stabileste sediul si marimea
curburii, prezenta unui umar ascensionat sau a unui sold proeminent.
Examenul cu firul de plumb aplicat pe vertebra C7 apreciaza dezechilibrarea
scoliozei (daca firul trece in afara santului interfesier), iar inaltimea gibusului cu
bolnavul in anteflexie si lungimea sagetilor (distanta dintre apex si fir) se masoara
cu rigla.
II.4 Evoluie si prognostic
Scoliozele nestructurale (atitudinile scoliotice) nu sunt evolutive si dispar
odata cu disparitia sau corectarea cauzei care le-a produs.
Scoliozele structurale evolueaza in perioada cresterii, indiferent de etiologie
(unele scolioze infantile se pot corecta spontan), fiind cu atat mai grave cu cat
varsta de debut este mai mica. Odata incheiata osificarea scheletului inceteaza si
evolutia scoliozei. La femeie, scoliozele structurale se pot accentua in perioada de
sarcina, alaptare si menopauza, in urma unor eforturi profesionale (insuficienta
musculoligamentara) sau in urma degenerescentei discale.

CAPITOLUL III - Tratament

III.1 TIPURI DE TRATAMENT

10

1). Profilactic:
Trebuie combatute anumite deprinderi care pot favoriza sau accentua
deviatia vertebrala, ca de exemplu, ,,atitudinea soldie", de sprijin pe un singur
picior, pe care o iau adeseori copiii si adolescentii (mai ales fetele). Purtarea
ghiozdanului cu carti este recomandabil sa se faca pe spate, iar daca se face in
mana, sa se alterneze dintr-una in cealalta.
De o importanta deosebita este mentinerea pozitiei corecte la masa de lucru
de la scoala si de la domiciliu. Pentru a se asigura o pozitie corecta in cazul
existentei unei deviatii vertebrale este recomandabila inaltarea mesei de lucru prin
aplicarea pe ea a unui pupitru cu suprafata inclinata, care sa-l oblige pe scolar sa
mentina pozitia corecta.
Este recomandabil ca pacientul sa nu stea timp indelungat la masa de lucru,
pana cand oboseala l-ar face sa ia o pozitie incorecta, ci sa faca pauze in care sa
execute cateva exercitii fizice sau sa se intinda pe pat.
Este necesar sa se incerce combaterea pozitiilor vicioase pe care unii copii si
le insusesc in timpul somnului, ca de exemplu in flexie accentuata, sau in decubit
lateral mereu pe aceeasi parte.
Adeseori este utila montarea unei placi dure sub saltea. In cazul utilizarii
corsetului Milwaukee, de exemplu, autoredresarea activa a coloanei in timpul
somnului este favorizata de planul ferm al patului.

2). Igieno-dietetic:

11

Se recomand pacienilor cu scolioz o diet adecvat astfel nct greutatea

lor corporal s fie optim n raport cu nlimea i vrsta. Acest lucru este necesar
mai ales la pacienii supraponderali, deoarece greutatea poate accentua deviaiile
coloanei vertebrale.

3). Medicamentos:
Se administreaza antiinflamatoare, antialgice si decontracturante, acestea din
urma avand rol de relaxare a musculaturii ale carei contractii pot genera deformari
ale coloanei.

4). Ortopedico-chirurgical:

- Tratamentul ortopedic:
si propune corectarea si mentinerea deviatiei verebrale pentru a neutraliza
riscul de agravare reprezentat de puseul pubertar de crestere.
- Tratamentul chirurgical:
Deviatiile vertebrale grave, evolutive, care se agraveaza lent, dar continuu, si
dupa terminarea cresterii, impun redresarea si stabilizarea lor prin metode
chirurgicale.

III.2 Tratament Balneo-fizio-kinetoterapeutic

12

Balneo-fizio-kinetoterapia are cele mai largi recomandari, cu cele mai eficiente

rezultate. Aproape ca nu exista contraindicaii , excluzand numai formele
complicate (cardiaci, pulmonari decompensai, etc).
Mijloacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul electroterapiei,
termoterapiei,balneoterapiei si kinetoterapiei.
Tratamentul funcional are ca scop promovarea exerciiilor de asuplizare a
coloanei, de armonizare a curburilor fiziologice i de tonifiere a musculaturii
paravertebrale.
Crearea unui comportament igienic i ergonomic va proteja coloana,
preantampinand evolutia si agravarea scoliozei.
Obiective urmarite de tratamentul B.F.K.T. sunt urmatoarele:
combaterea durerii
refacerea echilibrului muscular
tonifierea musculaturii
refacerea mobilitatii articulare
recatigarea mobilitaii coloanei vertebrale

Termoterapia locala se foloseste ca procedura de relaxare musculara,

cresterea metabolismului tisular local prin vasodilatatia cutanata si musculara.
Termoterapia cuprinde proceduri ce dezvolta o mare cantitate de caldura.
Efectele de baza ale termoterapiei sunt:
analgezia,
hiperemia,
13

 hipertermia locala si sistemica,

cresterea tonusului muscular,
cresterea elasticitatii tesutului conjunctiv.
Aceste efecte cumulate sunt favorabile pentru pregatirea programelor de
kinetoterapie si masaj.
Kinetoterapia urmareste echilibrarea musculaturii paravertebrale si a
bazinului. In general sunt eficiente exercitiile simetrice, angajand abductorii si
adductorii coapsei, ca si muschii paravertebrali lombari, vizand mai ales sa ii
creeze pacientului simtul pozitiei corecte a bazinului si sa tonifice muschii care
asigura echilibrarea acestuia.

III.3 Descrierea anatomic a regiunii

Coloana vertebrala este un sistem complex, in structura caruia intra 33 - 34
vertebre, 344 de suprafete articulare, 24 de discuri, 365 de ligamente si asupra
careia actioneaza 750 de muschi.
Cele 5 segmente ale coloanei vertebrale sunt: cervical (7 vertebre), dorsal
(12 vertebre), lombar (5 vertebre), sacral (5 vertebre sudate intre ele) si coccigian
(4-5 vertebre rudimentare).

III.3.1 Delimitri:
a. Regiunea cervical :
14

---in partea sa superioara se delimiteaza de craniu printr-o linie imaginara ce trece

prin occiput, liniile articulare nucale, apofizele mastoide;
---in partea sa inferioara se delimiteaza de regiunea dorsala printr-o linie
imaginara ce trece prin C7, marginea superioara a omoplatului cu spina
omoplatului, pana la acromion;
---in partea sa laterala se delimiteaza de partea anterioara a gatului prin linia
imaginara ce porneste de la apofiza mastoida, coboara pe marginea anterioara a
muschiului sternocleidomastoidian, pana la acromion.
b. Regiunea dorsal:
---in partea sa superioara se delimiteaza de regiunea cervicala printr-o linie
imaginara ce trece prin C7, marginea superioara a omoplatului cu spina
omoplatului, pana la acromion;
---in partea sa inferioara se delimiteaza de regiunea lombara printr-o linie
imaginara ce trece prin T12 si marginile inferioare ale coastelor flotante;
---in partea sa laterala se delimiteaza de partea anterioara a trunchiului printr-o
linie imaginara ce coboara de sub axila pana la creasta iliaca.
c. Regiunea lombar:
---in partea sa superioara se delimiteaza de regiunea dorsala printr-o linie
imaginara ce trece prin T12 si marginile inferioare ale coastelor flotante;
---in partea sa inferioara se delimiteaza de regiunea sacrata printr-o linie imaginara
ce trece prin L5 si marginea superioara a crestelor iliace;
---in partea sa laterala se delimiteaza de abdomen printr-o linie imaginara ce
coboara de la ultima coasta flotanta pana la creasta iliaca.
15

III.3.2 Anatomie:
a. Regiunea cervical :
---oase: cele 7 vertebre cervicale; primele doua se numesc ATLAS si AXIS;
---muschii: paravertebralii cervicali ( in profunzime ), flexorii capului (m. lungul
capului, m. dreptul anterior al capului, m. sternocleidomastoidian ), extensorii
capului ( m. marele drept posterior al capului, m. micul drept posterior al
capului,m. micul oblic al capului ), rotatorii capului ( m. oblicul mare al capului,
m. splenius ), portiunea superioara a muschilor trapezi.
b. Regiunea dorsal:
---oase: coloana vertebrala dorsala ( 12 vertebre care se articuleaza cu 12 perechi
de coaste prin articulatiile costo-vertebrale );
---muschii: marii dorsali, m. ilio-costali, m. dintati postero-superiori si posteroinferiori, m. intercostali si subcostali, m. proprii ai coloanei ( paravertebrali, m.
interspinosi, m. intervertebrali, m. transverso-spinosi ),m. trapezi ( partea lor
inferioara ).Mai putem adauga m. romboizi, m. infra- si supraspinosi, desi acestia
intra si la masajul regiunii cervicale si la umar.
c. Regiunea lombar:
---oase: cele 5 vertebre lombare
---muschii: m. patratul lombar, m. ilio-costali, m. proprii coloanei vertebrale
lombare ( paravertebralii ), m. spinali ( care formeaza masa comuna cu marii
dorsali ).

16

17

III.4 Tehnica masajului

Masajul se executa aseznd pacientul n decubit ventral, cu mainile pe

langa corp.
Pacientul este acoperit cu un cearceaf lasnd descoperita numai
regiunea de masat.
Durata masajului este de 20-25 de minute
III.4.1 In perioada initiala se va executa un masaj sedativ sau decontracturant
pe regiunea spatelui pana la ameliorarea durerii si decontracturea muschilor.
Masajul este realzat din manevre blande, cu presiune usoara:
neteziri;
18

 frictiuni;
vibratii.
III.4.2 Masajul propriu-zis

Obiective:
- ameliorarea deviatiei;
- cresterea capacitatii respiratorii;
- pregatirea pacientului pentru kinetoterapie.
Tip masaj terapeutic: masaj cervico-dorso-lombar de stimulare.
Presiune: crescnd, sub pragul durerii.
Metodologie:
- se executa neteziri initiale longitudinale cu rol de ungere si acomodare;

- se executa neteziri mana pe sub mana realizate transversal

19

- neteziri rapide, palma pe sub palma cu scopul producerii hiperemiei;

-neteziri rapide realizate cu marginea cubitala cu scopul producerii hiperemiei;

20

- neteziri profunde executate cu antebratul pe partea concavitatii dorsale cu

scopul alungirii tesutului si rol in decontracturare;

21

- neteziri cu nodozitatile dealungul coloanei vertabrale, paravertebral pentru

detensionarea muschilor;

- frictiuni cu policele dealungul coloanei vertabrale,

paravertebral pentru

detensionarea muschilor;

22

- frictiuni rapide cu podul palmei cu scopul aducerii sangelui la nivelul

tesutului conjunctiv;

- framantatul muschilor si tesuturilor profunde, care favorizeaza circulatia

profunda
23

- tapotamentul cu partea cubitala a mainii, de-a lungul paravertebralilor

dorsali

- vibratii cu toata suprafata palmara ce au rol miorelaxant

24

- presiuni cu podul palmei pe gibozitate pentru ameliorarea durerii si cresterea

capacitatii respiratorii;

- elongatii realizate cu partea cubitala a mainilor in concavitatea lombara cu

scopul de a alungi tesutul

25

- elongatii cu antebratele realizate in concavitatea dorsala cu scopul de a

alungi tesutul si pentru decontracturare;

26

- tractiuni in ax ale membrului superior de pe partea concavitatii dorsale, cu

rol in alungirea musculaturii;

- tractiuni in ax ale membrului inferior de pe partea concavitatii lombare cu

rol in alungirea musculaturii;

27

Dupa aceea facem kinetoterapie deoarece avem articulatiile costo-vertebrale

care trebuiesc mobilizate. Pentru acest lucru facem miscarile de inspiratie-expiratie
maseurul tinnd palmele perpendiculare pe coloana dorsala si spunndu-i
bolnavului sa traga aer n piept dupa care bolnavul expira aerul, iar masorul apasa
prin vibratii coloana dorsala (de 2-3 ori).

III.5 Trigger points

Definiie
Un trigger point este definit ca fiind un punct foarte dureros, localizat la
nivelul unei contracturi musculare, simtindu-se ca un mic nodul. Acest mic nodul
poate fi de dimensiuni variabile.

Fiziologia unui trigger point

Locul unde contractia apare la nivelul fibrelor musculare este defapt o unitate
microscopica numita sarcomer. Milioane de sarcomeri trebuie sa se contracte, chiar
si pentru cea mai mica miscare.
Un trigger point apare atunci cand sarcomerii suprasolicitati nu se mai pot
relaxa dupa producerea contractiei. Acesta apare doar in lungimea fibrelor
musculare.
In mod normal, sarcomerii actioneaza ca niste pompe mici, contractandu-se,
lasand sangele circulant sa patrunda prin capilare astfel hranind tesutul respectiv.
Cand sarcomerii raman intr-o stare de contractie maxima continua, fluxul de sange
essential este oprit in regiunea inconjuratoare.Oxigenul stagnat rezultat, cat si
produsele metabolice alterate, irita acel trigger point.
28

A - Fibra musculara in stare normala de repaus

B - Nod in fibra musculara, constituit dintr-o masa de sarcomeri in stare de
contractie maxima continua
C - Parte intinsa a fibrei musculare datorita contractiei sarcomerilor
Cauze:

Abuzul muscular
Accidente, cazaturi, intinderi
Neregularitati congenitale in structurile osoase
Posturi vicioase
Conditii improprii de munca
Miscari repetate
Deficit de vitamine si minerale
Factori psihici precum tensiunea si anxietatea
29

Simptome:
-

Fibromialgie
Difunctii musculare precum oboseala, rigiditatea
Ameteli
Distorsiuni posturale
Edem
Greata
Amorteala
Furnicaturi
Datorate compresiei vaselor si nervilor
Arsuri
Hipersensibilitate

Principii de tratament:
-

Se pot folosi unelte pentru a evita suprasolicitarea mainilor masseurului

Masajul este sub forma de strivire profunda nu sub forma de presiune statica
Se maseaza prin striviri scurte si repetate
Strivirea se face doar intr-o singura directie si foarte lent
Durerea trebuie sa fie de nivelul 7 pe o scara de la 1 la 10
Se maseaza un minut fiecare trigger point
Se lucreaza fiecare trigger point intre 6 si 12 ori pe zi
Daca nu se simte nici o imbunatatire, e probabil sa fi masat un punct gresit
Trigger point-urile din scolioza classic n S:

- Zona paravertebral dorsal dextro-convex

30

- Zona paravertebral lombar levo-convex

Metodologie:
- Cautarea trigger point-urilor in decubit contralateral, deoarece musculatura
este in stare de repaus si se poate actiona profund
31

- Masarea trigger point-ului respectiv, folosind unelte sau prize care nu

solicita intens articulatiile degetelor

INSTRUCTIUNI PROPRII DE S.S.M.

IN ACTIVITATEA DE MASAJ

GENERALITATI:

32

Prezentele instructiuni de securitate si sanatate in munca sunt elaborate in

baza H.G. 1425/2006 care stabileste Normele metodologice de aplicare a Legii
319/2006 cu privire la Securitatea si sanatatea in munca, fara a le adduce atingere
si fara a le modifica.
Scopul instructiunilor de securitate si sanatate in munca este Acela de a
particularize si concretiza masurile de prevenire a comportamentului accidentogen
al executantului in raport cu conditiile reale ale procesului de munca.
Deasemenea prezentele instructiuni au rolul de a implementa respectarea
masurilor de protective, precum si constientizarea lucratorilor in privinta necesitatii
respectarii masurilor de securitate, atat fata de persoana lor cat si in raport cu
celelalte personae participante la procesul de munca.

RESPONSABILITATI:

DIRECTOR / ADMINISTRATOR
In calitate de organizator si coordonator al procesului de munca, are
obligatia de a asigura resursele financiare si baza materiala necesare respectarii
masurilor de securitate si sanatate in munca , precum si asigurarea unui climat
optim de desfasurare a procesului de munca.
Deasemenea, in baza H.G. 355/2007 privind asigurarea asistentei medicale a
angajatilor, care este parte integranta a legislatiei privind securitatea si sanatatea in
munca, Administratorul va fi permanent preocupat de asigurarea suportului /
climatului necesar asigurarii sanatatii lucratorilor.

LUCRATOR:
In timpul desfasurarii procesului de munca, in activitatea de maseur , se vor
respecta urmatoarele masuri de securitate si sanatate in munca:

33

- prezenta la serviciu se va face cu cel putin 15 minute inainte de inceperea

programului, timp necesar pregatirii locului de munca si al materialelor necesare;
- echipamentul individual de protective va fi compus din :
- tricou
- sort
- masca fata
- in incinta (salonul) unde se desfasoara activitatea, va fi asigurat un iluminat
(natural sau artificial) adecvat, astfel incat sa nu se produca oboseala premature a
ochilor lucratorului;
- se va asigura buna ventilatie a aerului, precum si o temperatura optima
desfasurarii activitatii;
- lucratorul nu va folosi aparatura / instrumente electrice care prezinta improvizatii
la instalatia electrica;
- aparatura electrica nu se va conecta la sursa de alimentare folosind mainile ude;
- inainte de conectarea aparaturii / instrumentelor electrice la sursa de alimentare,
lucratorul va verifica starea fizica a aparaturii / instrumentelor care urmeaza a fi
folosite;
- daca lucratorul observa ca aparatura electrica functioneaza defectuos va anunta
imediat conducatorul locului de munca care va solicita interventia unei personae
autorizate;
- este interzisa interventia persoanelor neautorizate pentru remedierea defectiunilor
electrice;
- daca aparatura electrica nu functioneaza in parametric, se interzice folosirea
acestuia in procesul de munca;
- pentru activitatea de masaj se vor folosi numai produsele special destinate acestui
scop si avizate de catre ministerul sanatatii;
- inainte de folosirea diferitelor substante specifice activitatii de masaj care
presteaza aceasta activitate va studia cu atentie instructiunile substantelor pe care le
34

foloseste si va fi informat de catre conducatorul locului de munca de riscurile la

care este supus in momentul folosirii acestora;
- substantele folosite in activitatile de masaj se vor pastra intr-un loc special
amenajat, astfel incat sa nu poata fi confundate / amestecate cu alte substante;
- dupa fiecare operatiune de masaj, aparatura si instrumentele folosite vor fi
imediat curatate si sterilizate
Atentie!!! nu se vor folosi instrumente nesterilizate de la un client la altul.
- toate aparatele / instrumentele electrice vor avea fise tip SUCO (CU FIR DE
NUL)
- pentru masaj se vor folosi instrumuntele special destinate, fara a fi schimbate sau
inlocuite fara acordul conducatorului locului de munca

NORME DE IGIENA
Avand in vedere riscul de imbolnavire cu HIV (SIDA), hepatite virale cu
transmitere prin sange , infectii cutanate (panaritii , abcese , micoze) , etc. ,
instrumentarul si materialele utilizate in unitatile de masaj se vor steriliza dupa
fiecare persoana , prin caldura umeda sub presiune (autoclavare) caldura uscata
(poupinel) sau prin procedee chimice.
Dezinfectia : reducerea numarului de germeni de pe instrumentar , suprafete
Sterilizarea : distrugerea in totalitate a germenilor (microbilor)
Pentru prevenirea bolilor mentionate mai sus nu este suficienta efectuarea
dezinfectiei , ci este obligatory efectuarea sterilizarii a materialelor folosite in
aceasta activitate (prosoape , etc)

INSTRUCTIUNI PROPRII S.S.M.

Art.1 Angajarea personalului se va face numai dupa examinarea medicala la
un cabinet de medicina muncii , a testarii psihologice a aptitudinilor pentru
sarcina de munca pe care urmeaza sa o execute.
35

Art.2 Dupa examinarea medicala , lucratorul va fi instruit si testat pe linie de

Securitate si sanatate in munca dupa care va fi acceptat la lucru.
Art.3 Lucratorul trebuie sa isi desfasoare activitatea , in conformitate cu
pregatirea si instruirea sa , precum si cu instructiunile primite din partea
angajatorului , astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire
profesionala atat propria persoana , cat si alte persoane care pot fi afectate de
actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Art.4 Lucratorii trebuie sa aiba calificarea si autorizarea necesara.
Art.5 Lucratorii trebuie sa utilizeze correct aparatura, substantele periculoase
, echipamentul de lucru si alte mijloace de productie;
Art.6 Lucratorii trebuie sa aduca la cunostinta conducatorului locului de
munca sis au angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
Art.7 Lucratorii trebuie sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei
din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
Art.8 Lucratorii care isi desfasoara activitati in acest domeniu va fi instruit
in vederea cunoasterii si aplicarii regulilor de asepsie , dupa cum urmeaza:
- dezinfectia obiectelor de inventar
- regulile de igiena individuala si colectiva
- respectarea intocmai a procedeelor lucru privind examinarea , investigarea si
aplicarea tratamentelor
Art.9 Lucratorii vor purta obligatoriu echipamentul de lucru din dotare care
consta in : halat , manusi de unica folosinta , masca de protectie , etc. , acesta fiind
inlocuit de cate ori este necesar
Art.10 Lucratorii isi vor spala mainile cu apa si sapun inainte si dupa
contactul cu fiecare client
Art.11 Este obligatoriu folosirea prosoapelor de unica folosinta in relatiile cu
clientii
Art.12 Produsele folosite in activitatile specific masajului , vor avea
calificate de calitate si vor fi in termen de garantie
Art.13 Folosirea aparaturii electrice se face numai dupa ce au fost verificate ,
daca au cablurile electrice intregi , interventia si folosirea acestora se va face
numai cu maini uscate
Art.14 Este interzis lucratorilor ca , in timpul desfasurarii activitatii , sa
manance sis a-si atinga gura sau fata cu mainile , deasemeni este interzis
depozitarea alimentelor in spatiile de lucru
36

Art.15 In spatiile in care isi desfasoara activitatea , se va mentine in

permanenta curatenia
Art.16 In spatiile de lucru este interzis fumatul

37