Sunteți pe pagina 1din 15

Parapareza -14 ani- IMC (infirmitati motorii cerebrale)

Recuperare Kineto : Ex de mers


Ex de coordonare
FNP (Facilitari neuroproprioceptive)

CURS 1

Tulburarile psihomotorii la copii


Mai multe forme- cea mai frecventa Paralizia cerebrala infantila- sau encefalita
cronica infantila

Caracteristici:
Leziuni cerebrale produse in perioada intrauterina/perinatala/postnatala deci in stadii
de dezvoltare a SNC, leziunea fiind neevolutiva, agravarile producandu-se din cauza
contracturilor si retracturilor musculare secundar leziunii cerebrale.

Tardieu deosebeste in IMC 2 forme mari:

IMC cu pastrarea normal a dezvoltarilor psihice (forma adevarata)


IMC cu tulburari psihicie (oligofrenie)

Formele de IMC depend de cauzele care au actionat asupra SNC, de intensitatea


leziunilor si de precocitatea cu care s-a instalat tratamentul recuperator.

1. Cauzele prenatale ale IMC: Viata intrauterina din primele saptamani si luni de
dezvoltare a fatului (tin de mama, de evolutia sarcinii, de fat)

Cauzele ce tin de mama:

- Existenta sau nu a factorului RH


- Afectiuni virale
- Boli infecto-contagioase (Rubeola- determina 99% din cazuri de IMC la
fat)
- Intoxicatii voluntare (tutun, alcool) sau profesionale
- Traumatisme psihice (Stres intens) sau fizice (lovituri)
- Fibrom uterin care stanjeneste dezvoltarea copilului.

Cauze ce tin evolutia sarcinii:

- Existenta unor avorturi spontane sau provocate inaintea sarcinii in cauza,


modifica structura uterului si pot produce tulburari legate de fixarea
placentei de pozitia acesteia, de irigatia ei snaguina. In mod normal ea se
fixeaza pe peretii uterului si nu pe col.
- Metroragii uterine in timpul sarcinii
- Tentative nereusite de avort

Cauze ce tin de fat:

- Modificari genetice in dezvoltarea SNC


- Modificari determinate de tulburarile circulatorii (hipoxii)

2. Cauze perinatale

Principala cauza este nasterea premature.


Forma caracterisitica: Maladia Little sau parapareza spastica

- Utilizarea forcepsului
- Travaliu prelungit Hipoxii SNC
- Nastere rapida
- Nastere peste termen

3. Traumatisme nou-nascut:

- Asfixia din timpul nasterii determinate de cordonul obmbilical mai lung


(Se creeaza circulare dubla, tripla sau simpla de cordon ombilical)
- Supravechere incorecta a nou-nascutului dupa nastere
- Aparitia unui icter intens, fie de inncompatibilitate de RH cu mama, fie
prin anemie puternica data de o liza a hematiilor

Fiziopatologia in IMC:

- Leziunea caracterisitca in IMC este modificarea celulei nervoase fie prin hemopragie,
fie prin hipoxie/anoxie cerebrala
- In general se considera ca in situatia copiilor care au avut o cauza evidenta in timpul
nasterii sau dupa nastere ar fi existat o fragilitate vasculara inainte de nastere ce a
favorizat accidentul respective.

Ischemia si hipoxia cerebrala la nou nascut produc acidoza crescuta la nivelul


tesutului nervos cee ace favorizeaza distrugerea neuronala.
Dintre toate toate sistemele Sistemul nervos are rolul cel mai important in evolutia
motorie. La nastere are cea mai intarziata dezvoltare deintre toate aparatele si
sitsemele organismului. Partile sale componente au grade de maturitate diferite
segmente filogenetice mai vechi (maduva spinarii, bulbul, nuclei subcorticali) se afla
intr-o etapa de dezvoltare mai avansata decat scoarta cerebrala si neostriatul.

La nastere maduva spinarii este aproape complet dezvoltata cee ace explica
existent reflexelor neconditionate. Scoarta cerebrala a nou nascutului are o
configuratie exterioara asemanatoare cu cea a adultului dar se afla in stadiul de
dezvoltare. Circumvolutiunile si scizurile sunt putin aconturate. Neuronii au o
diferentiere slaba cu pigment foarte putin, dendrite slab dezvoltate, axoni
nemilelinizati in cea mai mare parte. Dezvoltarea SN se face in special dupa nastere,
se termina undeva intre 3-5 ani, dar abia in jur de 8 ani dezvoltarea Sn este
asemanatoare sau similara cu cea a adultului.

Dezvoltarea si perfectionarea SN se exemplifica prin aparitia unor reactii motorii


caracterisitice etapelor cronologice ale sugarilor. Reactiile motorii sunt coordinate de
centrii subcorticali si de sistemul talamo-paleitar. Dezvoltarea paleostriatului asigura
aparitia miscarii de prehensiune, de tarare, la aprox varsta de 6 luni. Pana la 1 an se
dezvolta si neostriatul ceea ce permite catre 9 luni aparitia ortostatismului si a
mersului. Exista un parallelism intre intrarea in functiune ale diverselor parti ale SN
si dezvoltarea motorie.

Miscarile voluntare apar la 3 luni si presupun o dezvoltarea a centrilor nervosi


corticali, cei subcorticali, regland in continuarea miscarile involuntare.
Dezvoltarea centrilor corticali presupune si o buna dezvoltarea a organelor de simt,
aceasta se produce la un interval diferit de la un organ de simt la altul, astfel:

Receptorii cutanati, gustative, olfactivi, au o structura avansata la nastere dar


caile de transmitere se mielinizeaza diferit. Cel mai devreme receptorii
cutanati.

Copilul este susceptibil de a raspunde la excitatii tactile prin reactii motorii, chiar din
timpul vietii intrauterine. Unele regiuni ale corpului au sensibilitate cutanata dezvoltata
(palma, planta, zona periorala), acest fapt explica de ce nou-nascutii au present reflexul de
agatare, de intoarcere a capului spre directia atingerii. ( celor 4 puncte cardinale) reflexul
suptului si inghititului prin atingerea limbii.

In afara de aceste reactii locale exista si unele reactii generale care apar la atingerea pielii
copilului. Asa se explica reflexul:

MORRO: la un excitant puternic MS se duc in flexie incrucisate, MI se extind


apoi se flecteaza brusc.
Reflexul Oculo-palpebral (apare clipitul)
Reflexul Babinski este normal la nou-nascut.

Ochiul ca organ receptor e format la nastere, fanta palpebrala este asemenea cu cea a
adultului, irisul, Albastru.

Nervul optic este nemielinizat la nastere, mielinizarea incepe dupa 3 saptamani postnatal.
Abia acum incepe sa fixeze de cele mai multe ori necoordonat (risc de strabism). Uneori
exista o atrofie a nervului optic care sesizata la timp se poate corecta.

- Dupa 3 luni copilul incepe sa recunoasca personae, sa aprecieze distante mici.


- Dupa 6 luni diferentiaza culorile.
- Dupa 7 luni perfectioneaza acomodarea la distanta.

Auzul: La nastere urechea externa poate ave lichid amniotic care se resoarbe in prima
saptamana.

Dupa a 3-a saptamana, copilul intoarce capul spre sursa. Organul echilibrului este present
la nastere cee ace explica mentinerea capului in timpul suptului. Functia de echilibru care sa
permita ortostatismul apare la 9 luni.
In IMC leziunile caracteristice se produc la nivelul scoartei cerebrale. Dupa localizare
poate fi o paralizie determinata de leziunea ambelor emisfere cerebrale.

- Tetraplegie cand sechela este paralizia celor 4 membre.


- Au diplegie cand emisferele sunt afectate, dar predomina paralizia pe MI. (diplegiec
cu paraplegie; diplegie cu triplegie)
- Paraplegie pura caracteristica prematurilor: Maladia LITTLE
- Hemiplegie, cand leziunea este pe o singura emisfera cerebrala
Toate formele sunt spastice in IMC.

Cand leziunea predomina pe trunchiul cerebral, apare sindromul spastic


extrapiramidal, caracterizat prin miscari involuntare care se suprapune peste
spasticitatea initiala.
Cand leziunea cuprinde cerebelul apare sindromul ataxic.

Diplegie = Tetrapelgie in faza incipienta, leziune slaba pe MS, s-a recuperate partial sau
total. Copilul poate ramane cu para- sau triplegie.

CURS 2
Continuare IMC

Predominant prin hipertonie determinand forme spastice


Predominant de coordonare si echilibru
Sindrom atetozic (miscari vermiculare), miscari dezordonate.
Sindromul ataxic (probleme de echilibru)
Sindrom bipolar in special in primele luni de viata.

IMC asociat cu:


1. Tulburari psihice
2. Malformatii ale sistemului nervos hidrocefalia
3. Malformatii ale aparatului locomotor Trisomia 21 / Sindrom Down

Pe parcursul vietii, un subiect cu IMC poate face:

- Coree
- Scleroza multipla
- Afectiuni degenerative (Distrofii musculare)
- Compresiuni nerv

Leziuni SNC IMC:

a) Hemoragia cerebrala favorizata de o fragilitate generic


b) Modificari structural ale celulei nervoase determinate de hipoxie ischemie
cerebrala acidoza celulara
c) Distrugerea celulei nervoase prin presiuni mecanice exercitate asupra creierului
(forceps, obligare fat sa treaca prin bazin stramt, traction cap si gat)

Leziunile pot aparea pe:

1) Cortex cerebral Diplegie


2) Ganglioni bazali sindrom atetozic, sindrom extrapyramidal suprapuse pe
miscarile voluntare
3) Pe cortex si ganglionii bazali sindrom pyramidal extrapyramidal (paralizie
spastica si miscari voluntare suprapuse cu involuntare)
4) Cerebel Ataxie.

Sindromul Spastic

Daca este tetraplegie spastica, leziunea este bilateral ape cortex (ambele emisfere),
afectiunea insotita frecvent de o intarziere in dezvoltarea psihica.
Spasticitatea este crescuta pe MS Flexie + Antebrat in pronatie + Degete in flexie.
MI in DV Extensie + Add + Picior equin.
Daca subiectul este sustinut pe vertical MI in Extensie + Add + picioare incrucisate,
sprijin digigrag, trunchi hipoton, capul cade anterior si trunchiul in Flexie.
Sialoree abundenta
Deglutitie deficitara ( nu poate mesteca, mananca pasat, inghite greu).

Examen obiectiv:

Observarea atitudinii in DD:

- Cap rasucit pe partea afectata


- Strabism
- MS incrucisate pe torace sau aproape de acesta
- MI in Extensie, uneori prezinta tendinta de opistotonus
- Dismorfism facial
La palpare se mareste contracture spasm
In DV:
- Nu isi sustine capul
- MI in Extensie
Daca este mai mare de un an, reflexul pentru saritura este absent. Contractura predomina
pe tricepsul sural si pe Adductorii coapsei aparitia piciorului valg si a subluxatiei
displazii neurogene coxo-femurale Complica recuperarea!
In timp, la nivelul MS, apar modificari ale antebratelor si mainilor ceea ce fac imposibila
prehensiunea.
1. Tetraplegia spastica se combina cu o insuficienta respiratorie, copilul face
frecevent infectii la caile superioare cu stari febrile sau subfebrile perioade
prelungite fara o cauza determinate (febra cerebrala). Se asociaza frecvent convulsii
excitabilitate a cortexului foarte accentuata.
Crizele de hipertonie sunt successive determinate de orice stimul slaba irigare
cerebrala. Aceste forme, pana la rezolvarea convulsiilor sunt contraindicate pentru
recuperarea motorie.
Sindrom declansat de eforturile mari ale mamei in primele luni de sarcina. In
primele luni este neurotrop pentru:
- Intarirea celulelor nervoase
- Complex de vit B
- Vit E + A trofice pentru musculatura respiratorie si motorie
Din punct de vedere kinetic, pozitionarile sunt elementare, in DD, in sezand si
recuperare neuromotorie prin metoda Bobath, metode de decontracturare, electroterapie.
2. Paraplegia spastica (Maladia Little) apare frecvent la prematuri. Dezvoltarea
psihica este normal, la cei care au convulsii retard mintal.
Semne clinice: MI spastice, coapse Add, RI, gen Extensie, picior equin.
Cifoza lombara prin contractura ischiogambierilor.
In primele luni de viata, MS au un usor deficit motor, iar dup ace copilul merge
genu flexum, inclinare laterala de bazin, contracture ischiogambieri lordoza
lombara, musculatura fesiera hipotona + Hipotrofica.
Tulburari trofice asociate determinate de tulburari circulatorii astfel avem: MI-
reci, cianotice cu hiperhidroza.
Musculatura MI hipotrofica, cu retractii musculare frecvente. Se asociaza
strabismul (afectarea nervului oculomotor). Copilul are sialoree care dispare la 2-3
ani.

Tratament medical:

Pozitionare in atele, primele luni de viata


Perna intre membrele inferioare
Verticalizare la un an
Reeducare prin: Vojta, Bobath, Kabat, terapia Le metayer

Scolarizati in scoli normale.


Medicamentatia antispastica nu este recomandata deoarece nu isi face efectul,
spasticitatea revine si se pierde din proprioceptie.
3. Hemiplegia spastica Afecteaza MS si MI de aceeasi parte de regula observata de
catre parinti la varsta de 6 luni cand copilul intinde mana si apuca.
Semnele precoce inainte de 6 luni asimetrie MS, la miscare cu risc obstetrical.
Cand mama il imbraca sesizeaza o usoara contractura, daca este sustinut vertical, MI
afectat este Extins si piciorul in Flexie plantara, MI sanatos in usoara semiflexie.
Dupa 6 luni, bratul capata pozitia caracteristica: bratul in Add, Ri, genunchiul extins,
picior equin.
Se poate asocial si o paralizie facial pe partea opusa, in functie de partea leziunii. La
examenul clinic se observa aparitia sincineziilor de imitatie si de coordonare. Ca si
semen extrapiramidale se pot observa miscari involuntare suprapuse cu cele
voluntare Dismetrii.
Mersul este cosit cu sprijin pe varf pe partea exterioara, apoi pe calcai
Secundar Scolioza
Cu timpul, membrele paralizate raman scurte si subtiri comparative cu cele
sanatoase.

Metode de recuperare:
- Reeducare mers
- Kabat
- Le metayer

CURS 3
Metode de evaluare a copilului cu IMC
Teste pentru aprecierea dezvoltarii neuromotorii:
- Asemanatoare cu cele pentru cresterea mobilitatii: la 3 luni tine capul, miscari
simetrice ale membrelor
- Miscarea capului spre sursa de zgomot
- Miscarea de supt
Atitudinea corpului este simetrica cu contracturi pe Flexori, MS nu se extinde complet
(activ), pumnii stransi, persista reflexele neconditionate de agatare, de pasire si reflexul
MORRO.
Dupa Vojta avem perioadele de dezvoltare:
Primul stadiu:
Din punct de vedere al dezvoltarii senzoriale, la o luna, copilul urmareste un obiect
luminous, reactioneaza la zgomot, fixeaza chipul ingrijitorului.
La 2 luni urmareste obiectele pe linie orizontala, distinge glasul mamei de celelalte
sunete, apare posibilitatea de a distinge dulcele, incepe sa mentina capul cateva
secunde.
La 3 luni distinge sunetele, 2 culori, refuza alimentatia sarata, o prefer pe cea
dulce, apare postura papusii, pumnii inca stransi dar tonusul flexorilor incepe sa
scada, incep sa dispara reflexele tonice cervicale incepe sa se rostogloeasca din
DV DD.
Vojta considera aceasta perioada ca stadiu primar cu predominarea miscarilor de
Flexie.

Al II-lea stadiu intre 3-6 luni:

Miscari necoordonate cu predominanta miscarilor pe Extensie, din punct de vedere


motor, copilul are tendinta si participa la ridicarea in sezut, mentinerea capului, se
rostogoleste, tonusul Flexorilor se diminueaza mai mult, copillul incepe sa agate
diferite obiecte. Pastreaza usor DV, are control asupra capului, miscarile MS se
executa simetric.
La 6 luni, copilul se poate ridica singur in sezut, se sprijina pe antebrate si se
ridica, prinde cu palma, prima prehensiune intre palma si partea cubitala.
Recunoaste persoane, zambeste, rade cu directie.

Al III-lea stadiu: Incepe coordonarea


Dupa Vojta: Stadiul 2 de Flexie

La 7 luni se ridica in asezat si sade fara sprijin, se joaca cu propriile maini (le
deschide), tine obiecte mari in mana, incepe sa vocalizeze.
La 8 luni incepe sa se agate, se ridica in stand pe genunchi, sezand patrupedie,
pumnul se desface cu usurinta, apare reflexul pentru saritura.
9 luni, merge in patru labe, apare merul alternative, incepe sa se ridice in stand, in
ortostatism din stand pe genunchi.
Apuca obiecte de marime medie (pahar + dus la gura)
Incepe sa se orienteze in spatiu.

Stadiul al IV-lea intre 10-15 luni Stadiul coordonarii partiale

Dupa Vojta Stadiul al 2-lea de Extensie


Copilul merge in 4 labe cu alternanta
Merge lateral, apare pensa digitala intre police si index, se opune activ ( ce nu ii
place)
Incepe sa arunce obiecte
12 luni MERGE. Primii pasi sunt la terali sau inapoi
13 luni sezut fara sprijin
15 luni se ridica din sezand in stand fara sprijin
Dupa 15 luni apare psihomotricitatea. Construieste un turn din 2 cuburi, introduce
margele in sticla, intoarce pagina unei carti.
18 luni merge singur sit rage jucariile, urca scarile cu sprijin, incepe sa masoare
singur, sa mearga mai repede, baza de sprijin se micsoreaza (picioarele mai
apropiate, isi redreseaza bazinul), primele schite ale echilibrului in ortostatism.
Incepe sa cad ape spate spre deosebire de pana acum.
20 luni Sta intr-un picior construieste un turn din 5-10 cuburi.
2 ani alearga, urca scari sustinut de bara, coboara cu ajutor, tine creionul, merge pe
varfuri.

Stadiul V Dupa 2 ani Control complet al miscarilor corpului

2-3 ani, Urca si coboara fara sprijin, sare de pe ultima treapta, merge pe o linie.
Deseneaza cerc dupa model
Construieste turn 9-10 cuburi
3 ani jumate Sta pe varfuri bine, sare intr-un picior, coboara scara alternative,
deseneaza un romb cu 3 greseli, merge pe tricicleta
5 ani Sta pe un picior, sare si merge pe varfuri, deseneaza o cruce, o casa, figure
dupa model

Teste pentru aprecierea deprinderilor neuromotorii la copiii cu IMC

Semnele de contractura sau posturile asimetrice sunt importante in examinarea


dezvoltarii psiho-motorii.

Examenul neurologic trebuie sa inceapa cu aprecierea tonusului muscular


MS predomina hipertonie pe Flexorii antebratului si ai degetelor
MI Contractura pe triceps sural / Flexie dorsala stanjenita + contractura pe ADD
coapsei ABD coxo-femurala stanjenita

Cercetarea reflexelor osteo-tendinoase Vii


Aparitia clonusului Semn de gravitate a IMC.
Prin intinderea unui muschi, excitatia creste, hypertonia se accentueaza Apare
clonusul muscular.

Semnul Babinski Pozitiv (normal pana la 1 an - 2 ani), dupa 2 ani Negativ


Punerea in evidenta a reflexelor postnatale.
Statice locale provocate de stimuli gravitationali, evidentiati prin contractii ale
musculaturii in Extensie (Opistotonus), sau numai pe MI, brusc, involuntar.
Aceasta reactie in Extensie a MI Descrisa ca o reactie de sprijin.
Reactii statice segmentare: Copilul sustinut in ortostatism daca este inclinat lateral,
MI de aceeasi parte se flecteaza, cel opus se extinde.(Reactie evidenta la sugari cu
hemiplegii).
Reactia de deplasare se realizeaza de catre copil pe verticala, efectueaza pasi mariti
cu incrucisarea picioarelor si mers equin.

Reactii statice generale:


a) Reflexele tonice ale cefei
b) Reflexele rotatorii
a) Extensia capului determina Extensia MS si relaxarea MI
b) Rasucirea capului intr-o parte determina o crestere a tonusului de aceeasi parte si
relaxarea MI de partea opusa.

Reflexele tonice labirintice se evidentiaza prin modificarea pozitiei capului si


aparitia tonusului crescut de partea opusa inclinarii.

Reflexele primitive de postura:


- Reflex gata pentru saritura
- Reactia LANDAU Reflexul care se pune in evidenta prin mentinerea copilului in
palmele Kinetoterapeutului in DD
- Reflex present pana la 2 ani
- Reactia de Ortostatism Mentinerea copilului pe vertical Extensia MI.
Reactia poate fi stimulata si prin ducerea pasiva a capului in Extensie
- Reflexul de pasire peste obstacol: Daca copilul este sustinut la marginea mesei,
varful degetelor o ating, el face tripla Flexie urcand pe masa.
- Reflexul MORRO Excitant extern cand se face un tapotament pe abdomen, sau
un current de aer, sau miscare brusca a planului de sprijin. Apare Flexia cu
incrucisarea bratelor, intindere in Extensie a MI.

Examinarea miscarilor active se poate face doar la copiii ce inteleg comanda si pot
sa o execute. Miscarea nu poate fi inteleasa din motivele:
- Explicarea miscarii este insuficienta
- Copilul nu a fost stimulat corespunzator (copil abandonat)
- Contractura a antagonistului muschiului ce trebuie sa execute
- Exista deformitati osoase sau retractii musculare ce stanjenesc miscarea

Executarea miscarilor poate fi gresita atunci cand miscarea poate fi depasita ca:

- Precizie (Hipermetrie).
- Imprecisa ca loc de oprire (Dismetrie)

In leziunile ce ating cerebelul sau caile cerebeloase se folosesc probele:

Indice-nas
Indice-indice
Calcai pe genunchi

Proba indice-nas poate fi realizata dupa 3 ani.


Proba marionetelor dupa 5 ani.
Pianotajul interdigital al lui OSERETSKY

Prehensiunea imprecisa prin hiper sau dismetrie, exagerari ale COCONTRACTIEI, fie ca
prinderea unui obiect se face puternic si deschiderea este ingreunata, fie ca inchiderea
degetelor se face greu.
Prinderea unui obiect poate fi modificata si prin priza care poate fi adecvata obiectului sau
nu.
Pentru examinarea imitatiei, copilul este pus sa puna margele intr-o sticla, sa le insire pe o
ata, sa construiasca un turn.

CURS 4

PRINCIPII DE TRATAMENT LA COPILUL CU IMC

Primele sunt principii generale ale kinetoterapiei:

1. Tratamentul s se aplice precoce, n jur de 3 luni orice copil care are ntrziere
motorie la vrsta de 3 luni i care a avut risc obstetrical trebuie s fac recuperare;
2. Individualizarea tratamentului;
3. Tratamentul trebuie s se aplice cu perseveren, continuu;
4. Tratamentul trebuie s fie complex neurotrop, anticonvulsivant (a nu se opri dect n
cazul n care EEG s-a reglat, altfel se favorizeaz regresul copilului anoxie cerebral,
posibilitatea altor leziuni cerebrale); tratament postural (din decubit ventral);
tratamentul tulburrilor senzoriale, al malformaiilor.
Obiectivele kinetoterapiei sunt urmtoarele:

1. Schimbarea posturilor anormale ale copilului;


2. Reducerea hipertoniei pentru a se obine micri ct mai fireti, fr efort fizic mare;
3. Dezvoltarea motricitii n secvenialitile sale normale: efectuarea micrilor din
decubit pn n jur de 6 luni, n aezat i patrupedie pn n jur de 9 luni, ridicarea n
ortostatism i stimularea mersului dup 12 luni;
4. Reeducarea echilibrului, att n meninerea unei poziii, ct i n efectuarea unei
activiti; dezechilibrele vor fi concordante cu nivelul dezvoltrii motorii a copilului;
5. Reeducarea sensibilitii, n special a celei proprioceptive, prin manevre de pensulare,
percutare, ntinderi musculare, trre;
6. Prevenirea deformrilor aparatului locomotor prin poziionri corecte ale membrelor
inferioare i trunchiului;
7. nvarea activitilor zilnice, conform vrstei copilului.

METODELE utilizate n tratamentul kinetoterapeutic sunt concordante cu forma clinic de


IMC i cu nivelul dezvoltrii neuromotorii.

Principalele metode folosite n recuperarea copilului cu IMC au la baz n special stimularea


micrilor voluntare, decontracturarea musculaturii spastice, renvarea unor micri pe alte
ci nervoase dect cele normale.

A. Metoda Bobath este cea mai frecvent utilizat. Urmrete n primul rnd reechilibrarea
poziiei corpului prin obinerea unor relaxri ale musculaturii spastice. Reechilibrarea
sistemului antagoniti-agoniti. Stimularea micrilor n secvenialitatea dezvoltrii
normale.
B. Metoda Margaret Rood pstrarea unei scheme a parcurgerii dezvoltrii motorii. Pn
a ajunge la normal, trebuie parcurse 4 trepte n efectuarea unei micri:
1. n prima este important mobilizarea fiecrei articulaii. Se pornete cu micri de
flexie (poziia fetal), apoi rostogolire i extensie a trunchiului i membrelor;
2. Cnd apare la copil stabilitatea i menine capul, poziia aezat, patrupedia;
3. Mobilitatea n stabilitate;
4. Dezvoltarea ndemnrii.

Micarea poate fi stimulat prin diferite procedee specifice: pensulri, stimularea cu ghea,
efleuraj la nivel cervical superior (C2-C5), presiuni asupra articulaiilor.

Stimulri nespecifice: ciocnirea pe clci, care activeaz flexorii dorsali ai piciorului, pe


maleola extern peronieri, pe maleola intern adductorii piciorului; percutarea pe
abdomen stimuleaz flexia cervicalei pe abdomen; ndoirea rapid a segmentului dezvolt
reflexul miotatic; legnarea/pendularea; vibraii pe tendoane; posturri n atele.

Dezvoltarea funciilor vitale pn la vorbire, se parcurg 7 trepte:

1. Inspir i expir cile respiratorii s fie libere;


2. Stimularea copilului pentru a-i pstra un ritm al respiraiei prin ipt (joac);

3 i 4 nvarea/stimularea suptului i nghiitului;


5 stimularea copilului s imite vocale;

6 stimularea copilului s mnnce, masticaia;

7 vorbirea.

C. Metoda Kabat necesit participarea pacientului. Diagonalele efectuate pasiv pot fi


utilizate n primele etape de recuperare. Baza teoretic a metodei: orice excitare a unei
grupe musculare creeaz un focare de excitaie pe cortex, cu inducia altor arii
corticale, n care pot fi cuprini i muchii afectai. Rezistena se opune pentru ca
excitaia s fie mai mare.
D. Metoda Temple-Fay ia ca punct de plecare reflexele tonice cervicale. Cnd sunt
declanate, acestea relaxeaz/decontractureaz musculatura membrelor superioare i
inferioare.Astfel, un rol important l deine poziia capului. Exist scheme
homolaterale i heterolaterale.
E. Metoda Philadelphia recuperarea trebuie s treac prin anumite etape, repetate de 8-
10 ori pe zi, indiferent de starea pacientului.
F. Metoda Frenkel este utilizat n special pentru copii cu ataxie.

SECHELE LA NIVELUL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL DETERMINATE DE IMC

HIDROCEFALIA reprezint dilatarea spaiilor ventriculare i a celor subarahnoidiene, prin


creterea cantitii de lichid cefalorahidian i, secundar, creterea presiunii lichidului
cefalorahidian.

Cauze:

1. Hipersecreia de lichid cefalorahidian, prin dilatarea venelor cerebrale;


2. Insuficien de resorbie a lichidului cefalorahidian, determinat prin aplazia spaiului
subarahnoidian (insuficien de resorbie primar), prin procese inflamatorii la nivelul
creierului i al foielor meningeale (insuficien de resorbie secundar);
3. Tulburri circulatorii ale lichidului cefalorahidian, prin obstruarea orificiilor i
conductelor sale.

Dup cauz, poate fi: hidrocefalie obstructiv sau comunicant (tulburri la nivelul
orificiilor).

Simptomele hidrocefaliei sunt determinate de creterea volumului lichidului cefalorahidian:

1. Semne cranio-oculare
- Creterea n volum a prii encefalice a craniului are aspect globulos, mrit n toate
sensurile, fruntea pare bombat i depete arcada orbital. Oasele parietale sunt
deprtate i se simte aceast deprtare. Occiputul pare turtit;
- Fontanelele i suturile craniene sunt lrgite i deschise. Fontanela proemin i
pulseaz sub pielea capului, care este ntins, neted, lucioas. Circulaia sangvin este
evident pe pielea capului;
- Faa pare mic n comparaie cu craniul. Pleoapa superioar este ridicat i acoperirea
ochiului este incomplet. Globul ocular este mpins de ctre lichidul cefalorahidian,
irisul coboar sub pleoapa inferioar i apare ochiul n apus de soare;
2. Semne neurologice predomin somnolena, alternnd cu fenomene de iritabilitate.
Musculatura membrelor este spastic, n contrast cu cea hipoton a trunchiului.
ntrziere psiho-motorie;
3. Semne asociate de regul malformaii ale aparatului locomotor, cel mai frecvent
spina bifid cu mielomeningocel; picior strmb congenital; craniul crete vertiginos n
primul an de via, neputnd fi meninut n decubit ventral sau aezat dect cu ajutor.

Intervenia chirurgical trebuie realizat din primele sptmni de via, nainte de


expansiunea cutiei craniene, prin introducerea unei comunicri ntre spaiul arahnoidian de la
baza craniului i vena jugular sau cavitatea abdominal, intraperitoneal.

Bilanul diagnosticul se pune radiografie cranian i tomografie. Examenul fundului de ochi


arat starea circulaiei cerebrale.

Bilan neuro-funcional: imposibilitatea meninerii capului pe vertical, mrirea perimetrului


capului, mers ngreunat, debilitate fizic (sistem de hrnire ngreunat masticaie, deglutiie).

Exist 2 forme clinince de hidrocefalie: extern, cu mrirea spaiului subarahnoidian i


intern, cu mrirea sistemului ventricular. La forma a doua se adaug comiialitate, retard
motor, somnolen accentuat, ntrziere psihic.

MACROCEFALIA pune urmtoarele probleme:

1. Poate fi fiziologic, fie prin caracter familial, fie din cauza primelor luni de via;
2. Poate fi patologic prin hidrocefalie/disostoze tulburri n forma i formarea oaselor.

Tratament chirurgical. Recuperator pentru handicapul motor. Se utilizeaz de regul metoda


Bobath. Copiii pot fi ncadrai n grdinie i coli normale, ct timp valva care realizeaz
drenajul este bun.

SPINA BIFID se poate asocia cu IMC. Este o anomalie congenital care const n
insuficiena nchiderii arcului vertebral i hernierea prin spaiul respectiv a meningelor i
mduvei spinrii.

Orice vertebr are 3 nuclei de cretere, unul pe corpul vertebral i doi pe arcurile vertebrale.
Dac este oprit formarea arcurilor vertebrale apare un spaiu i cele dou arcuri nu se mai
unesc pe linie median.

Spina bifid poate fi ocult (asimptomatic) i paralitic. Se poate produce n orice regiune a
coloanei vertebrale, mai frecvent la regiunile de trecere, S1-2 - L5, T12-L1.

Spina bifid ocult favorizeaz apariia deviaiilor vertebrale: scolioze, spondiloze, discopatii.
Uneori determin enurezis nocturn.

Spina bifid paralitic de la natere. Forme:

1. Forma epidermizat pielea acoper o formaiune tumoral aprut pe coloana


vertebral meningocel;
2. Forma neepidermizat mielomeningocel, mielocel.
Spina bifid paralitic are urmtoarele semne caracteristice:

1. Paralizie flasc, a crei localizare depinde de nivelul spinei bifide;


2. Semne ortopedice picior scobit, degete n flexie, hipotrofie muscular, piele subire,
extremiti reci;
3. Tulburri sfincteriene incontinen (urin, fecale).